Hotărîre nr.3 din 25.02.2016 cu privire la Raportul auditului privind realizarea de către Ministerul Finanţelor a sarcinilor şi activităţilor în procesul de monitoring financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului privind realizarea de către Ministerul Finanţelor

a sarcinilor şi activităţilor în procesul de monitoring financiar al întreprinderilor

de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral

sau majoritar de stat

nr. 3  din  25.02.2016

 (în vigoare 25.03.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 69-77 art. 9 din 25.03.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa secretarului de stat al Ministerului Finanţelor dna V.Ursu, directorului adjunct al Agenţiei Propietăţii Publice dna A.Susanu, directorului general adjunct al Biroului Naţional de Statistică dna I. Maslo, şefului interimar al Direcţiei analiză şi reglementări a activelor statului şi sectorului financiar din cadrul Ministerului Finanţelor dna A.Prodan, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, a examinat Raportul auditului privind realizarea de către Ministerul Finanţelor a sarcinilor şi activităţilor în procesul de monitoring financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Monitoringului financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat îi revine un rol important în economia Republicii Moldova, avînd ca scop consolidarea disciplinei financiare şi sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public.

Constatările auditului, care a analizat şi a evaluat realizarea de către Ministerul Finanţelor a sarcinilor şi activităţilor în procesul de monitoring financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat la toate etapele, au evidenţiat anumite probleme şi deficienţe, unele dintre care au fost generate de ambiguităţile cadrului legislativ-normativ. Astfel,

• neexhaustivitatea cadrului legislativ-normativ cu privire la responsabilizarea părţilor implicate în prezentarea pe deplin şi în termen a datelor a determinat nedeţinerea informaţiilor integrale şi relevante privind rezultatele economico-financiare obţinute de entităţile cu capital integral sau majoritar de stat;

• lipsa prevederilor privind responsabilizarea fondatorilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale care au în administrare entităţi cu capital integral sau majoritar de stat în vederea prezentării, pentru evaluare, Ministerului Finanţelor a indicatorilor de performanţă stabiliţi şi evaluaţi nu permite aprecierea atingerii scopului de consolidare a disciplinei financiare şi de eficientizare a gestionării patrimoniului public;

• caracterul recomandabil al cadrului normativ şi lipsa reglementărilor privind responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice centrale implicate au dus, în unele cazuri, la nevalorificarea de către părţile interesate a rezultatelor monitoringului financiar, ceea ce nu asigură stabilirea şi întreprinderea acţiunilor de sporire a eficienţei gestionării patrimoniului public.

Problemele constatate, ambiguităţile cadrului legislativ-normativ, precum şi unele atribuţii improprii prevăzute pentru Ministerul Finanţelor determină imposibilitatea atingerii scopului monitoringului financiar şi evaluării finalităţii acestui proces.

De asemenea, lipsa reglementărilor aferente analizei şi evaluării entităţilor ce deţin cota statului mai mică de 50% nu asigură o imagine cu privire la eficienţa gestionării patrimoniului public de către entităţile respective, unele din care sînt strategice pentru economia naţională.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului privind realizarea de către Ministerul Finanţelor a sarcinilor şi activităţilor în procesul de monitoring financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, pentru documentare referitor la rezultatele auditului, şi se cere:

2.1.1. să întreprindă măsurile de rigoare, conform competenţelor, privind implementarea recomandărilor;

2.1.2. să ţină cont de necesitatea ajustării cadrului legislativ-normativ şi a celui intern în vederea remedierii problemelor expuse în prezentul Raport;

2.2. Ministerului Economiei şi Agenţiei Proprietăţii Publice, pentru informare, şi se cere să ajusteze cadrul legislativ-normativ în vederea corelării activităţilor comune cu Ministerul Finanţelor, inclusiv a termenelor de prezentare către Guvern a informaţiilor aferente gestionării patrimoniului public;

2.3. Biroului Naţional de Statistică, în comun cu Ministerul Finanţelor, pentru informare, şi se cere să elaboreze şi să convină asupra formatului de prezentare a informaţiilor/datelor necesare realizării monitoringului financiar şi asupra termenelor rezonabile de prezentare a acestora;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare, şi se recomandă, prin intermediul Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei, să examineze:

2.4.1. oportunitatea elaborării reglementărilor aferente responsabilizării autorităţilor administraţiei publice centrale pentru determinarea măsurilor de eficientizare a gestionării patrimoniului public, prin stabilirea şi evaluarea indicatorilor de performanţă;

2.4.2. responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice centrale în vederea analizei situaţiei patrimoniale şi a riscurilor aferente pentru societăţile comerciale cu cota statului de pînă la 50%, cu informarea ulterioară a Agenţiei Proprietăţii Publice.

3. Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1., 2.2., 2.3. şi 2.4. din prezenta Hotărîre şi referitor la implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu informarea semestrială privind măsurile întreprinse.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.3 din 25 februarie 2016

RAPORTUL AUDITULUI

privind realizarea de către Ministerul Finanţelor a sarcinilor şi activităţilor

în procesul de monitoring financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor

comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

LISTA ACRONIMELOR

SUMAR EXECUTIV

Monitoringul financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat este relevant pentru evaluarea eficienţei gestionării patrimoniului public de către Guvern, APP şi autorităţile administraţiei publice care au în administrarea lor entităţi cu capital de stat, precum şi pentru fundamentarea unor concluzii în acest sens.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat misiunea de audit al performanţei, fiind stabilit obiectivul general al auditului - determinarea faptului dacă Ministerul Finanţelor, în procesul de realizare a monitoringului financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi de valorificare a rezultatelor acestuia, a asigurat atingerea scopului prin etapele definite.

Potrivit analizelor, constatărilor şi concluziilor reflectate în raportul de audit, Ministerul Finanţelor realizează activităţi de desfăşurare a monitoringului financiar, rezultatele acestuia fiind transmise autorităţilor administraţiei publice spre valorificare în limita reglementărilor.

Problemele identificate de audit au fost determinate, în majoritate, de existenţa unor prevederi generale ale Regulamentului privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.875 din 21.10.2014, nereglementîndu-se unele aspecte importante, cum ar fi:

- procesele sau indicatorii stabiliţi de către autorităţile administraţiei publice centrale aferenţi realizării scopului privind consolidarea disciplinei financiare şi evaluaţi de Ministerul Finanţelor, precum şi termenele de prezentare a informaţiilor necesare monitoringului financiar de către instituţiile implicate;

- sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public, ca parte a scopului monitoringului financiar, care este o atribuţie aferentă fondatorilor, în procesul de monitoring urmînd a fi apreciată atingerea acestuia, inclusiv prin evaluarea realizării indicatorilor de performanţă prestabiliţi de către autorităţi;

- în noţiunile principale este prevăzută verificarea documentară, ca element al monitoringului financiar, care constă în verificarea datelor situaţiilor financiare şi a altor informaţii de care dispune autoritatea care efectuează monitoringul (Ministerul Finanţelor), activităţi improprii monitoringului financiar;

- la valorificarea rezultatelor monitoringului financiar nu este prevăzut modul şi condiţiile de implicare a Guvernului în responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice centrale pentru elaborarea măsurilor de intervenţie/eficientizare a gestionării patrimoniului public din subordine, precum şi în vederea obligativităţii autorităţilor publice centrale de specialitate de a evalua şi a raporta realizarea indicatorilor de performanţă stabiliţi, în scopul asigurării eficienţei gestionării patrimoniului public.

Totodată, reglementările la capitolul valorificarea rezultatelor monitoringului financiar nu conţin responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice centrale în vederea stabilirii indicatorilor şi evaluării acestora, pentru atingerea scopului de consolidare a disciplinei financiare şi de sporire a eficienţei utilizării patrimoniului public. De asemenea, sînt recomandabile prevederile aferente utilizării rezultatelor monitoringului financiar pentru efectuarea previziunilor cu privire la diagnosticarea stării financiare şi evoluţia indicatorilor în acest sens, a nivelului de gestionare a patrimoniului de stat, inclusiv prin estimarea încasărilor la bugetul de stat sub formă de defalcări/dividende din profitul net obţinut.

Valorificarea rezultatelor monitoringului financiar nu este realizată pe deplin de către APP la elaborarea Raportului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, ca rezultat al prezentării acestora (30 iunie) ulterior datei de prezentare Guvernului a Raportului de către APP (15 iunie).

Constatările de audit reflectă, totodată, nereglementarea şi, ca rezultat, neincluderea în monitoringul financiar a entităţilor strategice pentru economia naţională cu capital de stat mai mic de 50%, ceea ce nu asigură evaluarea şi deţinerea datelor, analizelor, evoluţiilor şi riscurilor posibile rezultate din activitatea economico-financiară a acestora.

Raportul de audit conţine un set de recomandări înaintate Ministerului Finanţelor pentru îmbunătăţirea procesului de monitoring financiar, care ar putea contribui la consolidarea disciplinei financiare şi sporirea eficienţei gestionării patrimoniului public.

INTRODUCERE

Începînd cu anul 2004, partenerii externi de dezvoltare au remarcat importanţa supravegherii proprietăţii de stat şi intensificării controlului asupra operaţiunilor financiare ale întreprinderilor de stat, recomandînd efectuarea activităţilor respective de către Ministerul Finanţelor, instituţie ce gestionează obligaţiile statului. În acest context, a fost menţionat rolul limitat al Ministerului Finanţelor în administrarea unităţilor economice cu capital de stat, scopul principal al monitoringului financiar urmînd a fi identificarea semnelor primare de risc fiscal pe care le pot crea unităţile economice pentru buget¹.

Un prim pas în asigurarea monitoringului financiar al activităţii entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat a fost elaborarea Concepţiei monitoringului analizei rezultatelor financiar-economice², care stabileşte drept scop al monitoringului evaluarea eficacităţii şi eficienţei utilizării proprietăţii de stat. În acest sens, pentru determinarea eficienţei şi eficacităţii sînt necesare trei criterii: scopul, obiectivul şi indicatorii de performanţă prestabiliţi.

Ulterior, în scopul consolidării disciplinei financiare şi al sporirii eficienţei utilizării patrimoniului public, în anul 2007, cadrul legal³ a stabilit ca activitatea entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat să fie supusă monitoringului financiar de către Ministerul Finanţelor. Pentru asigurarea realizării procesului de monitoring financiar, în anul 2008 Guvernul a aprobat, iar în anul 2014 a actualizat Regulamentul privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, care prevede modul de organizare şi desfăşurare a monitoringului financiar, de prelucrare şi valorificare a informaţiei⁴ , fiind expuse următoarele elemente de realizare:

√ monitoringul financiar ca proces de selectare, prelucrare şi analiză a indicatorilor activităţii economico-financiare a întreprinderilor;

√ verificarea documentară a datelor situaţiilor financiare şi a altor informaţii;

√ evaluarea, care constă în aprecierea rezultatelor activităţii întreprinderilor, punerea în evidenţă a rezultatelor importante ce permit formarea unei imagini generale privind situaţia economico-financiară a acestora, precum şi în determinarea impactului rezultatelor activităţii întreprinderilor.

Potrivit reglementărilor⁵, responsabil de efectuarea procesului de monitoring financiar este Ministerul Finanţelor, precum şi părţile implicate în prezentarea informaţiilor necesare şi utilizatorii rezultatelor monitoringului, care sînt prezentaţi în Figura nr.1.

Figura nr.1

Organizarea, desfăşurarea şi valorificarea

monitoringului financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi al

societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

Sursă: Elaborată de audit în baza Hotărîrii Guvernului nr.875 din 21.10.2014

şi cadrului regulator intern specific al Ministerului Finanţelor.

În funcţie de performanţele economice obţinute, entităţile cu capital de stat contribuie la dezvoltarea economică şi socială a statului, constituind o pîrghie de accelerare a dezvoltării social-economice. Prin urmare, pentru Republica Moldova întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat reprezintă un segment important al economiei naţionale. Lichiditatea, solvabilitatea şi funcţionalitatea acestora influenţează ansamblul economiei, inclusiv prin creşterea contribuţiei la bugetul public naţional (Anexa nr.2).

În acest context, pentru îmbunătăţirea administrării întreprinderilor cu cotă de stat au fost elaborate şi aprobate mai multe prevederi în cadrul legislativ-normativ, cum ar fi:

√ stabilirea indicilor economici de către fondator pentru întreprinderile de stat⁶;

√ aprobarea codului guvernării corporative de către adunarea generală a acţionarilor⁷, care include şi descrierea criteriilor de performanţă şi modalităţilor de determinare a îndeplinirii acestora⁸;

√ implementarea sistemului de management financiar şi control, care se organizează prin stabilirea obiectivelor, indicatorilor de performanţă şi elaborarea planurilor anuale şi strategice de către autorităţile administraţiei publice centrale⁹.

Ţinînd cont de numărul de entităţi cu capital de stat, precum şi de proprietatea statului deţinută (Anexa nr.3), este relevantă efectuarea unui monitoring financiar care ar aduce beneficii în aspect social, economic şi al politicilor sectoriale.

Realizarea procesului de monitoring financiar îi revine Ministerului Finanţelor, care desfăşoară activităţi de colectare şi sistematizare a indicatorilor economico-financiari ai entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat, de analiză şi evaluare a acestora, precum şi întocmeşte Notele/Informaţiile analitice privind rezultatele monitoringului financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Un rol important în cadrul valorificării monitoringului financiar îl are şi Agenţia Proprietăţii Publice, care prezintă anual Guvernului Raportul generalizator privind administrarea proprietăţii publice în baza rapoartelor anuale înaintate de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice¹⁰. De asemenea, ţine evidenţa patrimoniului public, inclusiv în societăţile economice comerciale cu participarea patrimoniului public (acţiuni, cote-părţi), şi generalizează informaţiile prezentate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale¹¹.

Deşi sînt mai multe părţi implicate, auditul s-a axat pe auditarea procesului de monitoring financiar realizat de către Ministerul Finanţelor, analizînd şi evaluînd etapele acestuia: organizarea activităţii de monitoring financiar, desfăşurarea monitoringului financiar, cu întocmirea Notelor analitice aferente acestuia, şi valorificarea rezultatelor monitoringului financiar.

_________________________

¹ Raportul asupra respectării normelor şi codurilor (ROSC); Modul de transparenţă fiscală, întocmit de Departamentul de Afaceri Fiscale al FMI pentru anii 2003-2004 şi publicat la 01.12.2004; Raportul FMI din decembrie 2005.

² Concepţia monitoringului analizei rezultatelor financiar-economice ale activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu cota statului în capitalul social, aprobată prin Hotărîrea Colegiului Ministerului Finanţelor din 29.06.2006 şi elaborată în baza Ghidului pentru asigurarea transparenţei în sfera bugetar-fiscală, elaborat de FMI în anul 2007, şi a recomandărilor FMI.

³ Art.21 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital public sau majoritar public”, actualizat prin Hotărîrea Guvernului nr.875 din 21.10.2014.

⁵ Regulamentul privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.875 din 21.10.2014.

⁶ Art.6 alin.(2) lit.b) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

⁷ Art.50 alin.3 lit.a¹) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997.

⁸ Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr.28/6 din 01.06.2007 privind aprobarea Codului de guvernare corporativă.

⁹ Art.14 alin.(3) lit.a) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

¹⁰ Pct.8, lit.(j) din Regulamentul Agenţiei Proprietăţii Publice, subordonată Ministerului Economiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1008 din 10 septembrie 2007.

¹¹ Pct.8, lit.(a), subpct.3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.690 din 13 noiembrie 2009.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, prin actualul audit, a evaluat acţiunile Ministerului Finanţelor în cadrul desfăşurării monitoringului financiar asupra activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea faptului dacă Ministerul Finanţelor în procesul de realizare a monitoringului financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi de valorificare a rezultatelor acestuia a asigurat atingerea scopului prin etapele definite.

Reieşind din obiectivul general de audit, echipa de audit şi-a propus să răspundă la 3 întrebări specifice:

1) Datele şi informaţiile acumulate la organizarea activităţii de monitoring financiar sînt integrale şi relevante?

2) Desfăşurarea monitoringului financiar asigură evaluarea consolidării disciplinei financiare şi eficienţei gestionării patrimoniului public?

3) Rezultatele monitoringului financiar sînt valorificate de către autorităţile administraţiei publice centrale în vederea stabilirii şi întreprinderii acţiunilor de eficientizare a gestionării patrimoniului public?

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi¹² şi cu Manualul de audit al performanţei¹³.

Aria de audit a cuprins acţiunile realizate de Ministerul Finanţelor, în perioada 2012-2014, cu solicitarea şi analiza unor informaţii de la alte entităţi.

Abordarea de audit a fost orientată pe probleme. Astfel, a fost evaluat procesul de monitoring financiar conform reglementărilor actuale, cu identificarea dificultăţilor întîmpinate şi analiza cauzelor acestora. De asemenea, auditul a evaluat valorificarea rezultatelor monitoringului financiar în scopul sporirii eficienţei gestionării patrimoniului public de către autorităţile administraţiei publice centrale.

Criteriile de audit

Pentru a determina dacă părţile implicate în procesul de monitoring financiar “fac lucrurile care trebuie făcute” şi dacă îndeplinesc acest lucru “în mod corect”, precum şi pentru a stabili care este rezultatul procesului respectiv, echipa de audit a utilizat diverse documente şi informaţii pentru a defini criteriile de evaluare. Astfel, drept surse de determinare a criteriilor au servit: actele legislative şi normative, inclusiv cadrul regulator intern al Ministerului Finanţelor privind efectuarea monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat, rapoartele partenerilor externi de dezvoltare, bunele practici.

Obţinînd răspunsuri la cele trei întrebări specifice, misiunea de audit speră că rezultatele auditului vor fi în atenţia tuturor părţilor implicate (Ministerul Finanţelor, Agenţia Proprietăţii Publice, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale care au în administrare entităţi cu capital de stat/fondatori, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital de stat, societatea civilă, alte părţi interesate). Totodată, recomandările oferite de audit acestor autorităţi vor contribui la sporirea gradului de responsabilitate privind gestionarea eficientă a patrimoniului statului.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

_________________________

¹² ISSAI 100 “Principiile fundamentale ale auditului sectorului public”, ISSAI 300 “Principiile fundamentale ale auditului de performanţă”, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Naţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

¹³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 17.07.2009 “Cu privire la aprobarea Manualului de audit al performanţei”.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Monitoringul financiar al entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat efectuat de Ministerul Finanţelor are la bază un proces stabilit şi funcţional. Totodată, procesul de monitoring financiar este afectat de reglementările cu caracter general, care nu stabilesc exhaustiv responsabilităţile la toate etapele de realizare a acestuia, ceea ce a determinat identificarea unor probleme. Astfel, prevederile urmează a fi revizuite în vederea:

- ajustării scopului monitoringului financiar în funcţie de atribuţiile Ministerului Finanţelor;

- excluderii prevederilor privind unele activităţi improprii monitoringului financiar;

- stabilirii termenelor de prezentare a datelor necesare de către părţile implicate;

- reglementării privind aprobarea indicatorilor de performanţă şi analiza gradului de implementare a acestora de către autorităţile administraţiei publice centrale ce administrează entităţile cu capital integral sau majoritar de stat/fondatori, precum şi raportarea informaţiilor respective Ministerului Finanţelor;

- reglementării cu privire la implicarea Guvernului în responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice centrale pentru elaborarea măsurilor de intervenţie/eficientizare a gestionarii patrimoniului public al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, bazate pe rezultatele monitoringului financiar;

- reglementării exhaustive a modului şi necesităţilor de valorificare a rezultatelor monitoringului financiar, precum şi a evaluării impactului acestuia.

Regulamentul privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.875 din 21.10.2014, stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a monitoringului financiar, de prelucrare şi valorificare a informaţiilor în scopul consolidării disciplinei financiare şi de sporire a eficienţei utilizării patrimoniului public. Responsabil de efectuarea monitoringului financiar al entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat este Ministerul Finanţelor. Reieşind din scopul şi prevederile Regulamentului, se denotă că unele dintre acestea au un caracter general, implică acţiuni improprii ministerului, aspecte aferente procesului şi necesită a fi ajustate. Astfel,

- Regulamentul nu prevede procese sau indicatori stabiliţi de către autorităţile administraţiei publice centrale aferenţi realizării scopului privind consolidarea disciplinei financiare şi evaluaţi de Ministerul Finanţelor;

- sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public, ca parte a scopului monitoringului financiar, este o atribuţie aferentă fondatorilor, iar în procesul de monitoring urmează a fi evaluată atingerea acestui scop prin evaluarea realizării indicatorilor de performanţă prestabiliţi;

- în noţiunile principale ale Regulamentului şi în prevederile acestuia este stipulată verificarea documentară, ca element al monitoringului financiar, care constă în verificarea datelor situaţiilor financiare şi a altor informaţii de care dispune autoritatea care efectuează monitoringul (Ministerul Finanţelor). Prin urmare, în opinia auditului, unele reglementări şi atribuţii sînt improprii monitoringului financiar realizat de Ministerul Finanţelor, precum şi nu permit evaluarea completă de către audit a atingerii scopului de consolidare a disciplinei financiare şi de sporire a eficienţei utilizării patrimoniului public.

1. Datele şi informaţiile acumulate la organizarea activităţii de monitoring financiar sînt integrale şi relevante?

Nedeţinerea informaţiilor integrale şi relevante privind rezultatele economico-financiare obţinute de entităţile cu capital integral sau majoritar de stat, nu asigură plenitudinea datelor cu privire la situaţia economico-financiară a entităţilor respective, supuse monitoringului financiar. Totodată, lipsa reglementărilor aferente analizei şi evaluării entităţilor ce deţin cota statului mai mică de 50% nu asigură o imagine cu privire la eficienţa gestionării patrimoniului public de către entităţile respective, unele din care sînt strategice pentru economia naţională.

1.1 Responsabilităţile de prezentare a informaţiilor necesare de către părţile implicate nu sînt reglementate expres.

Procesul de monitoring financiar se iniţiază cu etapa de organizare, prin colectarea documentelor şi informaţiilor necesare de la instituţiile publice implicate (BNS, APP, IFPS, CNPF). Informaţiile în baza cărora se efectuează monitoringul financiar şi instituţiile care le generează sînt stabilite de cadrul normativ aferent¹⁴. Analiza modalităţii de obţinere de la instituţiile implicate a informaţiilor necesare pentru efectuarea monitoringului financiar denotă că acestea sînt colectate în baza solicitării Ministerului Finanţelor, nefiind identificate deficienţe esenţiale. Totodată, auditul relevă că situaţiile de neprezentare în termen sau pe deplin a informaţiilor către Ministerul Finanţelor pot fi determinate de nereglementarea exhaustivă în Hotărîrea Guvernului a termenelor de prezentare Ministerului Finanţelor de către instituţiile implicate a rapoartelor şi informaţiilor, prevederile respective fiind stabilite doar în cadrul regulator intern al Ministerului Finanţelor¹⁵.

Auditul atestă că, la momentul efectuării monitoringului financiar anual, Ministerul Finanţelor, nedeţinînd pîrghii suficiente la etapa de organizare, nu a avut posibilitatea de a evalua şi determina indicatorii rezultatului gestionării patrimoniului public deţinut de unele entităţi economice (în anul 2014 - 12 Î.S. şi 3 S.A.), precum şi semnificaţia lor pentru economia naţională. Această situaţie a fost determinată de nefurnizarea datelor integrale aferente tuturor entităţilor ce urmează a fi supuse monitoringului de către BNS, din motivul neraportării sau neprezentării în modul stabilit, în unele cazuri, a situaţiilor financiare şi a altor documente relevante de către entităţile respective. Prin urmare, acestea nu au fost incluse în sfera de cercetare statistică şi analiză în cadrul monitoringului financiar¹⁶. Astfel, potrivit datelor, pentru organizarea monitoringului financiar pe anul 2014, au fost prezentate, spre analiză, informaţii şi situaţii financiare privind 30 de fondatori şi care cuprind 189 de întreprinderi de stat şi 41 de societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (Anexa nr.4).

De asemenea, pentru elaborarea semestrială, iar în caz de necesitate - şi trimestrială, a Notelor analitice/Informaţiilor analitice (pe ramuri ale economiei naţionale) privind rezultatele monitoringului financiar, Ministerul Finanţelor acumulează următoarele informaţii:

- chestionarul cercetării statistice trimestriale nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, prezentat de către BNS;

- datele IFPS cu privire la obligaţiile fiscale (calculate, achitate şi restanţele admise);

- datele cu privire la datoria publică, monitorizată de către Ministerul Finanţelor.

Deoarece, potrivit Programului lucrărilor statistice¹⁷, prelucrarea şi generalizarea situaţiilor financiare se efectuează de către BNS anual, auditul relevă că informaţia prezentată trimestrial de BNS nu asigură plenitudinea unei imagini cu privire la situaţia economico-financiară a entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat supuse monitoringului financiar¹⁸.

În acest context, auditul atestă că reglementările aferente etapei de organizare a monitoringului financiar necesită ajustări, în special referitor la stabilirea plenitudinii şi a termenelor de prezentare Ministerului Finanţelor de către părţile implicate a datelor şi informaţiilor necesare pentru efectuarea monitoringului financiar.

1.2 Deşi unele entităţi cu cota de participare a statului mai mică de 50% sînt relevante domeniilor economice, deţin valori semnificative din patrimoniul public şi au impact direct asupra bugetului public naţional, reglementările aferente analizei şi evaluării activităţii acestora lipsesc.

Pornind de la recomandările partenerilor externi¹⁹, prin prevederi legislativ-normative, s-a stabilit că vor fi supuse procesului de monitoring financiar întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (în care cota statului este mai mare de 50%). Astfel, reieşind din normele legale, situaţiile economico-financiare ale societăţilor comerciale cu cota statului mai mică de 50% nu sînt analizate, evaluate şi raportate, ceea ce nu oferă plenitudinea indicatorilor privind patrimoniul statului, precum şi rezultatele gestionării acestuia.

Analiza de către audit a unor societăţi pe acţiuni strategice cu cota statului mai mică de 50%, neincluse în procesul de monitoring financiar, denotă nedeţinerea datelor privind patrimoniul public în valori semnificative. Spre exemplu, în anul 2014 nu au fost incluse rapoartele/datele şi, respectiv, nu s-au analizat indicatorii economico-financiari ai:

√ unei societăţi pe acţiuni cu capital mixt, al cărei capital social la 31.12.2014 a constituit 1332,9 mil.lei (cota-parte a statului fiind de 35,33%), iar activitatea economico-financiară a acesteia s-a soldat cu pierderi în sumă de 2338,0 mil.lei;

√ unei instituţii financiare, cu capitalul social la 31.12.2014 de 197,6 mil.lei (cota-parte a statului fiind de 33,33%), activitatea economico-financiară soldîndu-se cu pierderi în sumă de 202,5 mil.lei.

Auditul a analizat şi unele rapoarte ale Agenţiei Proprietăţii Publice²⁰, prezentate Guvernului²¹ în anul 2014, care includ analiza economico-financiară a activităţii întreprinderilor de stat (202 Î.S.) şi societăţilor comerciale cu cota de participare a statului mai mare de 30% (58 S.A.). Astfel, evaluarea de către audit a rezultatelor monitoringului financiar realizat de Ministerul Finanţelor şi a rezultatelor analizei efectuate de APP atestă că acestea diferă datorită spectrului mai larg al entităţilor analizate de către APP. Rezultatele monitoringului financiar efectuat de Ministerul Finanţelor pe anul 2014 prezintă o situaţie pozitivă a societăţilor pe acţiuni cu capital integral sau majoritar de stat, acestea înregistrînd profit în sumă de 58,3 mil.lei (24 S.A. – profit net în sumă de 158,8 mil.lei, 16 S.A. – pierderi nete de 100,5 mil.lei, iar 1 S.A. – rezultat financiar nul), pe cînd potrivit analizei efectuate de APP pe perioada menţionată, care vizează societăţi pe acţiunicu cota de participare a statului mai mare de 30%, se denotă că acestea au înregistrat pierderi semnificative – de 2542,1 mil.lei (27 S.A. – profit net în sumă de 185,0 mil.lei, 30 S.A. – pierderi nete în sumă de 2742,6 mil.lei, 1 S.A. – rezultat financiar nul).

Prin urmare, auditul atestă că lipsa reglementărilor privind acoperirea unui segment important al societăţilor pe acţiuni cu capital de stat nu oferă plenitudinea indicatorilor privind patrimoniul statului, precum şi rezultatele gestionării acestuia raportate prin situaţiile economico-financiare.

_________________________

¹⁴ Regulamentul privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital public sau majoritar public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008, actualizat prin Hotărîrea Guvernului nr.875 din 21.10.2014.

¹⁵ Indicaţiile metodice vizînd modul de organizare, prelucrare şi generalizare a informaţiei pentru întocmirea Notei analitice privind monitoringul financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.25 din 29.02.2012, şi Instrucţiunea privind reglementarea modului de întocmire, termenul şi periodicitatea efectuării monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.143 din 21.11.2012.

¹⁶ Ministerul Finanţelor a informat ulterior fondatorii despre neprezentarea situaţiilor financiare de către entităţile din subordine, prin intermediul Informaţiilor analitice, elaborate pe ramurile economiei naţionale.

¹⁷ Programul lucrărilor statistice pe anul 2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.999 din 23.12.2011; Programul lucrărilor statistice pe anul 2013, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1027 din 28.12.2012; Programul lucrărilor statistice pe anul 2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.39 din 23.01.2014.

¹⁸ Pe parcursul anilor 2012-2014, Ministerul Finanţelor a elaborat 12 Note analitice generale şi 247 Informaţii analitice pe ramuri ale economiei naţionale, inclusiv trimestriale şi semestriale.

¹⁹ Ghidul pentru asigurarea transparenţei în sfera bugetar-fiscală, elaborat de FMI în anul 2007; Raportul privind respectarea standardelor şi codurilor (ROSC); Memorandumul privind Politicile Economice şi Financiare pe anii 2006-2008, încheiat în mai 2006, între Guvernul Republicii Moldova, Banca Naţională a Moldovei şi Fondul Monetar Internaţional.

²⁰ Pct.8, lit.a), subpct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.690 din 13.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

²¹ Pct.8, lit.j) şi pct.9, lit.h) din Hotărîrea Guvernului nr.1008 din 10.09.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Proprietăţii Publice din subordinea Ministerului Economiei şi a efectivului-limită al acesteia.

2. Desfăşurarea monitoringului financiar asigură evaluarea consolidării disciplinei financiare şi eficienţei gestionării patrimoniului public?

Monitoringul financiar se desfăşoară prin evaluarea indicatorilor de rezultat în lipsa indicatorilor de performanţă prestabiliţi de fondatori, ceea ce nu permite Ministerului Finanţelor să aprecieze consolidarea disciplinei financiare şi eficienţa gestionării patrimoniului public.

2.1 Etapa de desfăşurare a monitoringului financiar constă în structurarea, consolidarea şi prezentarea indicatorilor de rezultat ai entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat, Notele analitice privind rezultatele monitoringului financiar reflectînd o sistematizare a situaţiei economico-financiare a acestora, fără a include evaluarea indicatorilor de performanţă prestabiliţi de fondatori.

Conform prevederilor Regulamentului privind monitoringul financiar, aprobat în anul 2008²², etapa de desfăşurare a monitoringului financiar se efectua prin:

- monitoringul financiar al activităţii entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat, cu aplicarea indicatorilor de performanţă;

- evaluarea acestora, cu aplicarea indicatorilor de rezultat.

Urmare actualizării, în octombrie 2014, a Regulamentului privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat:

- monitoringul financiar este prezentat că se efectuează cu aplicarea verificării documentare şi metodelor analizei cantitative (indicatori economico-financiari, indici, coeficienţi, rate etc.), iar

- evaluarea - aplicîndu-se metode ale analizei calitative (diviziunea şi descompunerea rezultatelor, comparaţia, interpretarea rezultatelor, generalizarea sau evaluarea rezultatelor).

De asemenea, ambele regulamente includ noţiunea de “verificare documentară” drept element al monitoringului financiar, care constă în verificarea datelor situaţiilor financiare şi a altor informaţii, această activitate fiind improprie monitoringului financiar şi nu în conformitate cu atribuţiile Ministerului Finanţelor.

Totodată, în anul 2006, Concepţia monitoringului analizei rezultatelor financiar-economice a stabilit drept scop al monitoringului financiar evaluarea eficienţei şi eficacităţii gestionării patrimoniului de stat²³. Întrucît eficienţa presupune maximizarea utilizării resurselor, preocuparea de relaţia dintre resursele angajate şi rezultatele obţinute, în termeni de calitate, cantitate şi timp, iar eficacitatea se referă la realizarea obiectivelor stabilite şi atingerea rezultatelor planificate, pentru estimarea acestor aspecte urmează a fi luate în calcul obiectivele şi indicatorii stabiliţi iniţial pentru fiecare entitate.

În acest context, auditul relevă că, din lipsă de reglementări, Ministerul Finanţelor nu a monitorizat şi evaluat indicatorii înregistraţi de entităţile cu capital integral sau majoritar de stat în comparaţie cu cei stabiliţi iniţial de autorităţile administraţiei publice centrale responsabile, potrivit prevederilor cadrului legislativ-normativ²⁴, ceea ce nu oferă evaluarea principiilor de eficienţă şi eficacitate. Ministerul Finanţelor a evaluat, în baza datelor primite de la BNS (situaţiile financiare), indicatorii economico-financiari de rezultat ai entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat, cu includerea doar a indicatorilor de performanţă financiară înregistraţi, cum ar fi: rata de rentabilitate, coeficientul de lichiditate, solvabilitatea etc. Astfel, se denotă că etapa de desfăşurare a monitoringului financiar constă în structurarea, consolidarea şi prezentarea indicatorilor de rezultat ai entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat.

Etapa de desfăşurare a monitoringului financiar se finalizează cu întocmirea Notelor analitice privind rezultatele monitoringului financiar, care prezintă o sistematizare a situaţiei financiare a entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi a conexiunilor cu sistemul bugetar şi circulaţiei proprietăţii statului, subsidiilor (subvenţiilor) alocate din bugetul de stat. De asemenea, în vederea evaluării consolidării disciplinei financiare, Ministerul Finanţelor examinează şi sistematizează rezultatele entităţilor respective referitor la obligaţiile fiscale (calculate, achitate şi restanţele admise), precum şi facilităţile (înlesnirile) fiscale.

Analiza efectuată de audit a Informaţiilor analitice elaborate (pe ramuri ale economiei naţionale) atestă că Ministerul Finanţelor înaintează către fondatori/acţionari o serie de recomandări în vederea îmbunătăţirii situaţiei economico-financiare a entităţilor monitorizate²⁵. Recomandările înaintate se referă la necesitatea identificării măsurilor de majorare a veniturilor din vînzări, diversificarea activităţilor desfăşurate, optimizarea costurilor, evitarea cheltuielilor neregulamentare, diminuarea datoriilor faţă de buget etc. Totodată, în baza prevederilor cadrului legislativ-normativ, începînd cu anul 2013, Ministerul Finanţelor a recomandat autorităţilor administraţiei publice centrale şi stabilirea indicatorilor de performanţă pentru administratorii entităţilor din subordine.

În acest context, se menţionează că Ministerul Finanţelor a întreprins acţiuni pentru a asigura evaluarea activităţii întreprinderilor de stat al căror fondator este (4 Î.S., inclusiv 2 Î.S. ale instituţiilor din subordine) şi a societăţilor pe acţiuni pe care le administrează (1 S.A.). Astfel, începînd cu anul 2013, ministerul a implementat mecanismul de elaborare a obiectivelor de performanţă pentru conducătorii entităţilor de stat, care cuprind indicatori de evaluare a performanţei, obiectivele urmînd a fi stabilite şi aprobate de consiliul fiecărei entităţi, inclusiv a planurilor de afaceri anuale. Semestrial entităţile raportează Ministerului Finanţelor gradul de atingere a obiectivelor prestabilite, fiind întocmită o notă pentru conducerea ministerului. Prin urmare, acesta a dispus entităţilor elaborarea planurilor de afaceri, fiindu-le înaintate recomandări în acest sens.

Totodată, Ministerul Finanţelor nu a inclus în Nota analitică generalizată privind rezultatele monitoringului financiar al entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat o instituţie financiară în care cota de participare a statului, pînă în august 2013, a fost de 56,13%. Deţinînd dreptul de administrare a cotei statului în această instituţie financiară, pe parcursul anilor 2012-2014, ministerul a întocmit 3 Note anuale cu privire la monitoringul financiar al activităţii economico-financiare a acesteia, precum şi 7 Note trimestriale individuale, acestea fiind transmise consiliului de administraţie. Urmare efectuării monitoringului financiar al acestei instituţii financiare, auditului nu i-au fost prezentate eventualele riscuri pentru buget şi un plan de măsuri în scopul diminuării acestora. Astfel, la sfîrşitul anului 2014 s-a înregistrat o înrăutăţire evidentă a situaţiei, fiind instituită procedura de administrare specială asupra insituţiei şi iniţiată procedura de lichidare în anul 2015. În opinia Ministerului Finanţelor, neincluderea instituţiei respective în Nota analitică generalizată privind rezultatele monitoringului financiar al entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat a este determinată de faptul că “aceasta, fiind instituţie financiară, nu cade sub incidenţa Legii nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, iar activitatea ei este reglementată de Legea instituţiilor financiare nr.550 din 21.07.1995 şi nu prezintă rapoarte privind activitatea sa către BNS”.

2.2 Problemele reflectate de Ministerul Finanţelor în Nota analitică privind rezultatele monitoringului financiar prezentată Guvernului, APP, recomandările înaintate autorităţilor administraţiei publice centrale etc. cu privire la fluxul şi stocul obligaţiilor entităţilor cu capital de stat faţă de instituţiile financiare pe creditele interne şi externe (inclusiv faţă de Ministerul Finanţelor), precum şi cele acordate sub garanţia statului necesită măsuri şi activităţi în scopul diminuării riscului financiar de o posibilă stingere a datoriilor entităţilor cu capital de stat din contul surselor bugetului de stat.

Necesitatea supravegherii proprietăţii de stat şi intensificării controlului operaţiunilor financiare ale întreprinderilor de stat a fost menţionată de partenerii externi în rapoartele lor, fiind înaintate recomandări de efectuare a activităţilor respective de către Ministerul Finanţelor, instituţie ce gestionează obligaţiile statului, şi au evidenţiat ca un scop principal al monitoringului financiar “identificarea semnelor primare de risc fiscal pe care îl poate crea entitatea pentru buget” ²⁶.

De asemenea, potrivit bunelor practici pentru asigurarea transparenţei în sfera bugetar-fiscală²⁷, “neachitarea obligaţiilor faţă de instituţiile financiare pe creditele interne şi externe, precum şi cele acordate de Ministerul Finanţelor şi sub garanţia statului, devine obligaţiune convenţională de stat, creează o situaţie dificilă privind independenţa financiară a entităţilor cu capital de stat şi generează riscul financiar de stingere din contul surselor bugetului de stat”.

Informaţia referitoare la fluxul şi stocul tuturor obligaţiilor entităţilor cu capital de stat, Ministerul Finanţelor o prezintă Guvernului, APP etc., prin Nota analitică privind rezultatele monitoringului financiar. Spre exemplu, pe anul 2014, obligaţiile faţă de instituţiile financiare pe creditele interne şi externe (inclusiv faţă de Ministerul Finanţelor), precum şi cele acordate sub garanţia statului, înregistrate de întreprinderile de stat, au însumat 818,0 mil.lei şi 19,6 mil.dolari SUA. Totodată, societăţile cu capital integral sau majoritar de stat au înregistrat astfel de obligaţii în sumă de 1470,6 mil.lei şi 0,3 mil.dolari SUA.

Analiza evoluţiei acestor obligaţii (Figura nr.2) denotă, în cazul întreprinderilor de stat, o diminuare cu 245,5 mil.lei şi 2,7 mil.dolari SUA în anul 2014, comparativ cu anul 2013²⁸. Pe aceeaşi perioadă, în situaţia societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, auditul relevă o majorare a obligaţiilor date cu 424,4 mil.lei şi 0,1 mil.dolari SUA, în situaţia diminuării profitului/înregistrării pierderilor (4 dintre societăţile comerciale care deţin obligaţii de acest gen au înregistrat în anul 2014 un rezultat net cu 9,2 mil.lei mai mic comparativ cu anul 2013, doar în cazul unei societăţi comerciale obligaţiile diminuîndu-se cu 2,5 mil.lei).

Figura nr.2

Evoluţia obligaţiilor faţă de instituţiile financiare pe creditele interne şi externe

(inclusiv faţă de Ministerul Finanţelor), precum şi cele acordate

sub garanţia statului, mil.lei/mil.dolari SUA

Sursă: Elaborată de audit în baza Notelor analitice privind rezultatele monitoringului financiar al activităţii economico-financiare

a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, pentru anii 2013 şi 2014.

De menţionat că Ministerul Finanţelor, în Nota analitică prezentată Guvernului, APP etc., a remarcat problema obligaţiilor entităţilor cu capital de stat, prin menţiunea că “neachitarea acestora creează o situaţie dificilă privind independenţa financiară a entităţilor, precum şi riscul financiar de stingere din contul surselor din bugetul de stat”. Ministerul solicită de la autorităţile administraţiei publice centrale care administrează entităţi cu cota statului/fondatori informaţia referitor la executarea Planului de acţiuni privind asigurarea rambursării datoriilor existente garantate şi celor directe de către beneficiarii acestora. De asemenea, informaţia privind datoriile respective, precum şi datoria agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor pentru sumele dezafectate din bugetul de stat pentru plata garanţiilor interne şi externe este prezentată IFPS, acesta urmînd să o aducă spre executare inspectoratelor fiscale teritoriale, cu informarea ulterioară a Ministerului Finanţelor.

_________________________

²² Pct.8 din Regulamentul privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital publicsau majoritar public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008.

²³ Cap.III din Concepţia monitoringului analizei rezultatelor financiar-economice ai activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu cota statului în capitalul social, aprobată prin Hotărîrea Colegiului Ministerului Finanţelor din 29.06.2006.

²⁴ Art.6 alin.(2), lit.b) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994; art.50 alin.(3), lit.a¹) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997; art.14 alin.(3), lit.a) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

²⁵ Pct.6 din Instrucţiunea privind întocmirea Notei analitice privind rezultatele monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.154 din 03.12.2012, abrogată ulterior prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.164 din 03.12.2014.

²⁶ Raportul asupra respectării normelor şi codurilor (ROSC); Modul de transparenţă fiscală, întocmit de Departamentul de Afaceri Fiscale al Fondului Monetar Internaţional pentru anii 2003-2004 şi publicat la 1 decembrie 2004.

²⁷ Ghidul Fondului Monetar Internaţional pentru asigurarea transparenţei în sfera bugetar-fiscală din anul 2007.

²⁸ Pentru anul 2012 Ministerul Finanţelor nu deţine informaţii cu privire la evoluţia obligaţiilor faţă de instituţiile financiare pe creditele interne.

²⁹ Capitolul V din Hotărîrea Guvernului nr.875 din 21.10.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public.

3. Rezultatele monitoringului financiar sînt valorificate de către autorităţile administraţiei publice centrale în vederea stabilirii şi întreprinderii acţiunilor de eficientizare a gestionării patrimoniului public?

Nevalorificarea rezultatelor monitoringului financiar nu asigură stabilirea şi întreprinderea acţiunilor de sporire a eficienţei gestionării patrimoniului public, situaţie determinată de caracterul recomandabil al cadrului normativ şi de lipsa prevederilor de responsabilizare a autorităţilor administraţiei publice centrale implicate la această etapă.

Ţinînd cont de recomandările partenerilor externi privind relevanţa deţinerii informaţiilor referitor la patrimoniul public şi a evoluţiei indicatorilor rezultativi din gestionarea acestuia, monitoringul financiar include şi etapa de valorificare a datelor în acest sens. Astfel, Regulamentul privind monitoringul financiar al activităţii entităţilor cu capital integral sau majoritar de public²⁹ prevede că rezultatele monitoringului financiar:

♦ se prezintă Agenţiei Proprietăţii Publice şi Guvernului Republicii Moldova;

♦ servesc drept sursă suplimentară de informare la determinarea modalităţii optime de atragere a investiţiilor private prin restructurarea sau privatizarea întreprinderilor;

♦ servesc drept sursă suplimentară la elaborarea raportului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice de către Agenţia Proprietăţii Publice;

♦ se prezintă ca material adiţional la raportul privind executarea bugetului de stat, precum şi la proiectul de lege a bugetului de stat;

♦ pot fi utilizate pentru efectuarea previziunilor cu privire la evoluţia întreprinderii, diagnosticarea stării financiare a întreprinderii şi a nivelului de gestionare a patrimoniului de stat, inclusiv prin estimarea încasărilor la bugetul de stat sub formă de defalcări/dividende din profitul net obţinut.

Totodată, unele direcţii de utilizare a rezultatelor monitoringului financiar sînt prevăzute în reglementările interne:

♦ înaintarea recomandărilor de către Ministerul Finanţelor autorităţilor publice centrale³⁰;

♦ înaintarea de către Ministerul Finanţelor Inspecţiei Financiare a propunerilor de efectuare a inspectărilor financiare în baza rezultatelor monitoringului financiar şi în vederea evaluării şi diminuării riscurilor identificate³¹.

În cadrul acestei etape au fost constatate următoarele aspecte.

3.1 Rezultatele monitoringului financiar efectuat de Ministerul Finanţelor nu servesc drept sursă suplimentară la elaborarea Raportului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice de către APP, deoarece nu sînt corelate termenele de prezentare a informaţiilor şi a sferei de analiză.

Notele analitice privind rezultatele monitoringului financiar, întocmite de Ministerul Finanţelor, se prezintă APP pînă la data de 30 iunie a anului următor de gestiune pentru care se efectuează monitoringul financiar³². Totodată, Raportul privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice este prezentat Guvernului de către APP pînă la data de 15 iunie a fiecărui an³³, sau cu 15 zile anterior primirii Notelor analitice de la Ministerul Finanţelor. Acest termen este determinat de termenul de prezentare a rapoartelor financiare şi statistice de către BNS, în conformitate cu Programul lucrărilor statistice aprobat anual.

De asemenea, la elaborarea Raportului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, APP analizează întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital de stat mai mare de 30%. În acelaşi timp, sfera de analiză cuprinsă în monitoringul financiar efectuat de Ministerul Finanţelor include întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (mai mult de 50%). Prin urmare, APP, la elaborarea Raportului respectiv, nu utilizează drept sursă suplimentară rezultatele monitoringului financiar efectuat de Ministerul Finanţelor .

În acelaşi timp, APP a menţionat că “datele privind fluxul şi stocul împrumuturilor interne ale întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu cotă majoritară de stat, precum şi mărimea dividendelor şi defalcărilor din profitul net transferate, de facto, la finele anului în bugetul de stat, utilizate la elaborarea de către APP a raportului, sînt furnizate de Ministerul Finanţelor anterior prezentării Notei analitice”.

Referitor la determinarea modalităţii optime de atragere a investiţiilor private prin restructurarea sau privatizarea întreprinderilor, APP a informat că aceasta este stabilită prin Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi actele normative aferente. Preţul întreprinderilor de stat supuse privatizării, ca complexe patrimoniale unice, se stabileşte în conformitate cu legislaţia privind activitatea de evaluare, iar cel al acţiunilor (cotelor sociale) supuse privatizării se determină în modul stabilit de Guvern. Datele din Nota analitică elaborată de Ministerul Finanţelor “se includ în dosarele bunurilor supuse privatizării, care în perioada expunerii sînt disponibile la Camera de date la Agenţie, pentru familiarizarea potenţialilor investitori”.

3.2 Rezultatele monitoringului financiar nu se utilizează la elaborarea proiectului Legii bugetului de stat şi a raportului privind executarea acesteia, servind doar drept anexă.

Nota analitică privind rezultatele monitoringului financiar, generalizată anual de Ministerul Finanţelor, se prezintă în calitate de material adiţional la proiectul Legii bugetului de stat³⁴, iar Nota analitică privind rezultatele monitoringului financiar pentru 9 luni se prezintă în calitate de material adiţional la Raportul privind executarea Legii bugetului de stat, formatul căruia se aprobă pentru fiecare perioadă de raportare³⁵.

Reglementările existente nu stipulează modul de utilizare a rezultatelor monitoringului financiar la elaborarea proiectelor respective. De asemenea, întrucît la proiectul Legii bugetului de stat se prezintă Nota analitică efectuată cu doi ani anterior anului pentru care se elaborează proiectul şi, prin urmare, se anexează indicatorii economico-financiari din perioadele de gestiune precedente, care nu reflectă situaţia actualizată, urmează a se analiza oportunitatea şi relevanţa includerii rezultatelor monitoringului financiar în anexele respective.

Notă: Ministerul Finanţelor a informat precum că aceste date analitice “permit informarea Guvernului şi a Parlamentului cu privire la modul de administrare a activelor statului de către autorităţile împuternicite în acest sens, în vederea deciderii asupra unor eventuale strategii pentru reforme ulterioare în acest sector (corporatizare, privatizare, lichidare), oferind, de asemenea, posibilităţi de intervenţie timpurie întru soluţionarea anumitor probleme în caz de manifestare a unor riscuri majore pentru buget”.

3.3 Fondatorii şi autorităţile administraţiei publice centrale care administrează societăţile cu capital integral sau majoritar de stat nu sînt responsabilizaţi pentru utilizarea analizei efectuate de Ministerul Finanţelor la elaborarea previziunilor privind evoluţia viitoare a indicatorilor economico-financiari ai entităţilor pe ramuri şi pentru luarea deciziilor de gestionare eficientă a proprietăţii statului.

În anii 2013 şi 2014, în baza Hotărîrilor Guvernului privind scutirea unor agenţi economici de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut³⁶, 7 şi, respectiv, 31 de entităţi cu capital de stat au fost scutite de plata dividendelor/defalcărilor în sume de 28,0 mil.lei şi, respectiv, 24,5 mil.lei (Anexa nr.5). Analiza informaţiilor denotă că Ministerul Finanţelor nu deţine informaţii referitor la capitalizarea obligatorie a scutirilor de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul obţinut prin majorarea capitalului social, aceste atribuţii revenindu-i Agenţiei Proprietăţii Publice³⁷. Totodată, în opinia auditului, Ministerul Finanţelor, fiind organul abilitat cu atribuţii de acumulare a veniturilor la bugetul public naţional şi de control al utilizării conform destinaţiei a finanţelor publice, ar fi oportun să deţină informaţii cu privire la utilizarea sumelor scutite.

La solicitarea auditului, APP a comunicat că, în comun cu Ministerul Economiei, au recepţionat de la autorităţile administrative centrale date în acest sens. Astfel, potrivit informaţiei prezentate echipei de audit de către APP, pînă în anul 2014 entităţile au majorat capitalul social cu 324,8 mil.lei, iar în anul 2015 au fost capitalizate 36,9 mil. lei, inclusiv din contul scutirilor acordate în anii 2013 şi 2014. De menţionat că informaţia respectivă a fost prezentată Guvernului în lunile august ale anilor 2014 şi 2015³⁸.

Notă: Echipa de audit a comunicat cu APP, care a informat că Ministerul Economiei a elaborat, a înaintat spre consultare proiectul de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.110 din 23.02.2011 şi a propus completarea pct.5 al acesteia în vederea prezentării Ministerului Finanţelor a informaţiei detaliate privind distribuirea profitului net (în lei şi %) pentru societăţile pe acţiuni şi întreprinderile de stat, pentru rectificarea, în caz de necesitate, a bugetului de stat. În acest context, Ministerul Finanţelor a precizat că la momentul avizării proiectului respectiv va înainta propunerea de a-i fi prezentate informaţiile cu privire la capitalizarea scutirilor de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul obţinut.

Totodată, Ministerul Finanţelor, în scopul aprecierii eficienţei utilizării resurselor financiare publice care urmau a fi transferate sub formă de defalcări/dividende în bugetul de stat, în semestrul II al anului 2015 (28 august), a solicitat Inspecţiei Financiare efectuarea inspectărilor financiare la 40 de entităţi care au beneficiat de asemenea scutiri în anii 2009-2013, unele dintre acestea beneficiind mai mulţi ani consecutiv. Activităţile de inspectare urmează a fi desfăşurate de către Inspecţia Financiară pe parcursul anului 2016.

Cu referire la efectuarea recomandabilă a previziunilor cu privire la estimarea încasărilor la bugetul de stat sub formă de defalcări şi dividende³⁹, se denotă că Ministerul Finanţelor periodic, în baza analizei încasărilor, estimează posibilele venituri pentru anul curent. Totodată, informaţiile cu privire la estimarea încasărilor la bugetul de stat sub formă de defalcări/dividende din profitul net obţinut pentru elaborarea proiectului Legii bugetului de stat sînt furnizate de către Ministerul Economiei, conform formatului prestabilit de documentaţia bugetară (programe/subprograme).

Ministerul Finanţelor analizează evoluţia economico-financiară a entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat, fiind calculaţi o serie de indicatori de rezultat şi de performanţă financiară, care se utilizează la diagnosticarea stării financiare a acestora. Ineficienţa gestionării patrimoniului public a fost identificată prin indicatorii analizaţi şi reflectaţi în Notele analitice privind rezultatele monitoringului financiar.

Deşi numărul întreprinderilor de stat supuse monitoringului financiar s-a diminuat de la 225 pînă la 189 în anul 2014, comparativ cu anul 2012, suma creanţelor şi a datoriilor înregistrate s-a majorat cu 674,3 mil.lei şi, respectiv, 1384,6 mil.lei. Referitor la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat incluse în monitoringul financiar, numărul acestora s-a diminuat de la 78 de entităţi în anul 2012 pînă la 41 de entităţi în anul 2014, iar rezultatele monitoringului financiar prezintă o majorare a creanţelor şi datoriilor înregistrate cu 1302,6 mil.lei şi, respectiv, 3178,4 mil.lei (Anexa nr.6, Tabelul nr.1). De asemenea, Rapoartele de profit şi pierderi denotă o situaţie de regres în anul 2014, comparativ cu anii 2012 şi 2013, atît în cazul întreprinderilor de stat, cît şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Astfel, urmare a desfăşurării activităţii economico-financiare, rezultatele monitoringului financiar atestă o diminuare în anul 2014, comparativ cu anul 2012, a rezultatului cu 253,5 mil.lei - în situaţia societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, şi cu 464,8 mil.lei - în cazul întreprinderilor de stat (Anexa nr.6, Tabelul nr.2).

Datele reflectate în Notele analitice relevă o diminuare esenţială a rentabilităţii economico-financiare, care, comparativ cu nivelul pozitiv înregistrat în anul 2012, a scăzut la nivelul negativ din anul 2014 în cazul întreprinderilor de stat, iar societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat au obţinut valori minimale. Prin urmare, cele mai semnificative diminuări a înregistrat rentabilitatea veniturilor, şi anume, cu 7,1 p.p. - în cazul întreprinderilor de stat, şi cu 2,5 p.p. - în situaţia societăţilor comerciale supuse monitoringului financiar (Anexa nr.6, Tabelul nr.3).

În acest sens, auditul relevă că reglementările cadrului normativ privind valorificarea rezultatelor monitoringului financiar poartă un caracter recomandabil, nu responsabilizează părţile implicate şi urmează a fi ajustate.

3.4 Gestionarea eficientă a patrimoniului public de către autorităţile publice centrale nu este asigurată, inclusiv din motivul lipsei reglementărilor normative privind obligarea acestora în implementarea recomandărilor Ministerului Finanţelor, cu întreprinderea acţiunilor concrete.

Analiza efectuată de audit asupra informaţiilor prezentate Ministerului Finanţelor de către fondatori/acţionari denotă insuficienţa acţiunilor întreprinse de aceştia. Datele prezentate în Informaţiile analitice (pe ramuri ale economiei naţionale) privind rezultatele monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, elaborate de Ministerul Finanţelor, denotă o diminuare a rezultatelor economico-financiare înregistrate de entităţile respective (Anexa nr.7). Totodată, analizînd 30 de Informaţii analitice⁴⁰ şi scrisorile de răspuns ale autorităţilor administraţiei publice centrale prin care se comunică despre nivelul de implementare a recomandărilor înaintate de către Ministerul Finanţelor, auditul a constatat că:

√ în 9 cazuri nu a fost primit răspuns;

√ în 8 cazuri autorităţile s-au limitat la descrierea motivelor;

√ în 10 cazuri s-a comunicat cu privire la unele măsuri ce urmează a fi luate, însă majoritatea dintre acestea nefiind expuse clar şi concret;

√ în 3 cazuri (doar o singură autoritate publică) s-a comunicat despre prezentarea, trimestrială şi anuală, a rapoartelor de performanţă, estimarea gradului de performanţă a entităţilor, stabilirea indicatorilor de performanţă pentru administratorii entităţilor şi propunerea recomandărilor de îmbunătăţire.

În opinia auditului, nivelul redus de implementare de către autorităţile administraţiei publice centrale a recomandărilor înaintate de minister este determinat de lipsa prevederilor normative privind obligarea fondatorilor şi autorităţilor ce administrează societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat să întreprindă acţiuni care să asigure sporirea eficienţei gestionării patrimoniului public.

Notă: Pe parcursul efectuării misiunii de audit, Ministerul Finanţelor a sistematizat răspunsurile primite de la autorităţile administraţiei publice centrale cu privire la măsurile întreprinse, urmare efectuării monitoringului financiar pe semestrul I al anului 2015, fiind prezentate Guvernului şi APP ca anexă la Nota analitică generalizată privind rezultatele activităţii economico-financiare în 9 luni ale anului 2015.

Totodată, Ministerul Finanţelor nu deţine informaţii aferente finalităţii examinării rezultatelor monitoringului financiar sau întreprinderii măsurilor în acest sens de către părţile interesate (Guvern, APP etc.).

3.5 Rezultatele monitoringului financiar sînt valorificate de Ministerul Finanţelor prin înaintarea către Inspecţia Financiară a propunerilor de efectuare a inspectărilor financiare în vederea evaluării şi diminuării riscurilor identificate.

Urmare desfăşurării monitoringului financiar şi întocmirii Notei analitice privind rezultatele acestuia, Ministerul Finanţelor înaintează Inspecţiei Financiare propuneri de efectuare a inspectărilor financiare⁴¹ la entităţile unde au fost identificate riscuri, în baza mai multor indicatori, cum ar fi: diminuarea profitului; înregistrarea pierderii nete; depăşirea consumurilor şi cheltuielilor asupra veniturilor; rata corelaţiei dintre activele nete şi capitalul social; datoriile faţă de bugetul public naţional etc.

Evaluările de audit privind aspectul dat denotă că, pe parcursul anilor 2013-2015, au fost inspectate 11 entităţi cu capital integral sau majoritar de stat, din cele 67 de entităţi propuse în urma efectuării monitoringului financiar pe anii anteriori, în conformitate cu Planul de activitate al Inspecţiei Financiare. În baza rezultatelor inspectării financiare, Ministerul Finanţelor informează fondatorul despre iregularităţile constatate la entităţile cu capital integral sau majoritar de stat, în vederea sporirii responsabilităţilor privind gestionarea patrimoniului public şi consolidarea disciplinei financiare. În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor, pentru a asigura examinarea rezultatelor inspectărilor în cadrul consiliului de administraţie al entităţilor cu capital de stat, prezintă o copie a actului de inspecţie reprezentatului ministerului în consiliul respectiv, urmînd ca acesta să-l pună în discuţie în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie, în scopul de a dispune organului executiv întreprinderea măsurilor de remediere a situaţiei constatate.

În acest context, auditul conchide că Ministerul Finanţelor valorifică rezultatele monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat cu riscuri majore, folosind mecanismele de verificare ale instituţiei din subordine, rezultatele inspectărilor fiind comunicate organelor de conducere ale entităţilor.

_________________________

³⁰ Instrucţiunea cu privire la efectuarea monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.164 din 03.12.2014.

³¹ Pct.1.1.4. din Planurile de activitate ale Direcţiei Analiză şi Reglementări a Activelor şi Sectorului Financiar pentru anii 2013 şi 2014.

³² Pct.24 din Instrucţiunea privind reglementarea modului de întocmire, termenului şi periodicităţii efectuării monitoringului financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.143 din 21.11.2012, şi Planurile de acţiuni ale Ministerului Finanţelor şi ale Direcţiei Analiză şi Reglementări a Activelor şi Sectorului Financiar pentru anii 2012-2014.

³³ Hotărîrea Guvernului nr.568 din 06.05.2008 cu privire la organizarea evidenţei proprietăţii publice, circulaţia acesteia şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite să reprezinte interesele statului/unităţilor administrativ-teritoriale.

³⁴ Această procedură a fost iniţiată ulterior elaborării şi prezentării Raportului personalului FMI privind consultările pe marginea Articolului IV din 2006 şi vizînd solicitarea unui nou program cu durata de trei ani în cadrul Mecanismului de Finanţare pentru Reducerea Sărăciei şi Creşterea Economică şi în baza pct.22 din Planul de acţiuni în vederea realizării prevederilor Memorandumului privind Politicile Economice şi Financiare pentru anul 2007, semnat cu Fondul Monetar Internaţional la 29 noiembrie 2006 şi aprobat prin Indicaţia Guvernului nr.0204-500 din 30.11.2006.

³⁵ Anexa nr.1 la Ordinul nr.176 din 17.12.2014 “Cu privire la structura, componenţa şi formatul formularelor Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2014”.

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.411 din 19.06.2013 privind scutirea unor agenţi economici de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2012; Hotărîrea Guvernului nr.482 din 25.06.2014 privind scutirea unor agenţi economici de la plata dividendelor sau defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2013.

³⁷ Pct.4, lit.c) din Hotărîrea Guvernului nr.110 din 23.02.2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat.

³⁸ Demersurile Ministerului Economiei către Guvernul Republicii Moldova nr.2-4546 din 04.08.2014 şi nr.21-4129 din 03.08.2015.

³⁹ Pct.16 din Hotărîrea Guvernului nr.875 din 21.10.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public.

⁴⁰ Auditul a selectat aleatoriu şi a studiat Informaţiile analitice (pe ramuri ale economiei naţionale) ale monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat subordonate: 1) Academiei de Ştiinţe a Moldovei; 2) Ministerului Economiei; 3) Cancelariei de Stat; 4) Ministerului Afacerilor Interne; 5) Ministerului Educaţiei; 6) Ministerului Sănătăţii; 7) Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru; 8) Ministerului Mediului; 9) Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor; 10) Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familie, în număr de 30 de Informaţii analitice pe ramuri, din cele 219 de acest tip efectuate pe parcursul anilor 2012-2014.

⁴¹ Pct.1.1.4. din Planurile de activitate ale Direcţiei Analiză şi Reglementări a Activelor şi Sectorului Financiar pentru anii 2013 şi 2014.

CONCLUZIE GENERALĂ

În vederea atingerii scopului stabilit al procesului de monitoring financiar de consolidare a disciplinei financiare şi de sporire a eficienţei utilizării patrimoniului public, Ministerul Finanţelor urma să asigure organizarea, desfăşurarea şi valorificarea rezultatelor acestui proces. Aceste activităţi nu pot fi realizate pe deplin, situaţie determinată de lacunele şi ambiguităţile cadrului normativ, precum şi de lipsa reglementărilor care ar responsabiliza părţile implicate în procesul de monitoring financiar. Totodată, caracterul recomandabil şi general al reglementărilor, precum şi unele atribuţii improprii prevăzute pentru Ministerul Finanţelor determină imposibilitatea atingerii scopului monitoringului financiar şi evaluării finalităţii acestui proces.

RECOMANDĂRI

Conducerii Ministerului Finanţelor:

să revizuiască, să elaboreze şi să înainteze în modul stabilit propuneri privind ajustarea cadrului legislativ-normativ şi departamental/intern aferent monitoringului financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, cu reglementarea:

1) responsabilităţilor părţilor implicate şi termenelor de prezentare a informaţiilor/ datelor necesare procesului (1.1.);

2) prevederilor privind responsabilizarea fondatorilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale care au în administrare entităţi cu capital integral sau majoritar de stat în vederea prezentării, pentru evaluare, Ministerului Finanţelor a indicatorilor de performanţă stabiliţi şi evaluaţi aferenţi realizării scopului de consolidare a disciplinei financiare şi de eficientizare a gestionării patrimoniului public (2.1.);

3) procesului de monitoring, inclusiv aprecierea atingerii indicatorilor de consolidare a disciplinei financiare şi de sporire a eficienţei utilizării patrimoniului public, prestabiliţi de către fondatori (2.1.);

4) precizării noţiunilor principale ale cadrului normativ şi a prevederilor acestuia privind verificarea documentară şi a activităţilor ce derivă din aceasta, în conformitate cu atribuţiile Ministerului Finanţelor (2.1.);

5) excluderii caracterului recomandabil la valorificarea de către părţile implicate a rezultatelor monitoringului financiar pentru elaborarea previziunilor cu privire la diagnosticarea stării financiare şi evoluţia indicatorilor în acest sens, a nivelului de gestionare a patrimoniului de stat (3.3.)

6) obligării autorităţilor administraţiei publice centrale care au în administrare entităţi cu capital integral sau majoritar de stat/fondatorilor de a informa Ministerul Finanţelor privind măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor ministerului ca rezultat al monitoringului financiar pentru asigurarea scopului acestuia (3.4.).