Hotărîre nr.31 din 20.07.2012 privind Raportul auditului performanţei "Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei “Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi

construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sînt

necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora,

precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice

responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat”

nr. 31  din  20.07.2012

 (în vigoare 24.08.2012) 

Monitorul Oficial nr.177-180 art.24 din 24.08.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului mediului dl R.Bajureanu, directorului Agenţiei “Apele Moldovei” dl M.Adam, directorului Unităţii de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare dna A.Samson, şefului Secţiei coordonarea asistenţei externe a Cancelariei de Stat dna L.Ciurea, şefului-adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor dl V.Pană, directorilor întreprinderilor “Apă-Canal”: Bălţi; Cahul; Floreşti; Soroca; Orhei dnii: V.Corcodel; V.Zagaevschi; S.Rusu; A.Samburschii; M.Chiperi, directorului interimar al întreprinderii “Apă-Canal” Ungheni dl P.Scutaru, primarului or.Floreşti dl Gr.Cojocaru, viceprimarilor: mun.Bălţi; or.Orhei dnii: O.Mahu; V.Munteanu, precum şi altor persoane responsabile din cadrul autorităţilor vizate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat”.

___________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2011 şi 2012, urmărind scopul realizării angajamentelor asumate de Guvernul Republicii Moldova faţă de Comisia Uniunii Europene pentru Programul de Suport al Politicii Sectoriale în domeniul apelor.

Scopul misiunii a constat în evaluarea performanţelor atinse în implementarea Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare şi a altor proiecte, activităţile cărora au tangenţă cu Proiectul naţional, precum şi în estimarea contribuţiei Ministerului Mediului, Agenţiei “Apele Moldovei”, Unităţii de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare (în continuare – Unitatea de implementare a proiectelor), autorităţilor administraţiei publice locale şi a beneficiarilor de mijloace în realizarea obiectivelor proiectelor şi administrarea eficientă a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare renovate.

Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv al auditului să răspundă la următoarea întrebare:

Mijloacele investite în cadrul Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi suportul financiar din contul altor surse contribuie la atingerea obiectivelor şi la îmbunătăţirea sistemelor de apă potabilă şi canalizare?

Auditul a fost efectuat la Ministerul Mediului, Agenţia “Apele Moldovei”, Unitatea de implementare a proiectelor, 7 întreprinderi “Apă-Canal” şi la 4 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul I.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Pentru atingerea obiectivelor primordiale privind dezvoltarea şi asigurarea durabilităţii la serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare, prin majorarea ponderii populaţiei cu acces la surse sigure de apă şi cu acces la canalizare, sînt necesare investiţii semnificative. Bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale nu pot satisface aceste necesităţi, fiind necesare măsuri concrete în vederea identificării şi atragerii în sector a surselor externe.

Ministerul Mediului, prin intermediul Agenţiei “Apele Moldovei”, este împuternicit să identifice şi să atragă investiţiile cu cel mai înalt nivel al randamentului, să combine oportunităţile cu finanţarea externă şi să asigure implementarea eficientă a proiectelor investiţionale.

Banca Mondială promovează concepţia că donatorii trebuie să-şi unească eforturile pentru a realiza un impact mai mare asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova şi pentru susţinerea eforturilor ţării în vederea realizării Strategiei naţionale de sector şi de finanţare a acestuia. Totuşi, o bună parte din donatori refuză conlucrarea, venind cu investiţii direct la beneficiarii finali, ceea ce complică situaţia privind gestionarea eficientă a investiţiilor acordate de donatorii externi.

Se relevă că nici Ministerul Mediului, nici Agenţia “Apele Moldovei” nu dispun de un mecanism funcţional şi eficient de acumulare a informaţiei privind situaţia reală din sector pentru fiecare localitate din Republica Moldova, care ar permite crearea unei baze de date privind starea ramurii, din care motiv este complicată exercitarea atribuţiilor ce ţin de evaluarea sectorului.

Verificările efectuate de către echipa de audit în cadrul auditului performanţei, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, denotă că, deşi au fost întreprinse unele măsuri pentru îmbunătăţirea gestionării sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare, acestea n-au fost suficiente pentru a dezvolta la nivelul necesar capacităţile instituţionale de selectare a beneficiarilor de proiecte, de elaborare, expertizare şi acceptare a documentaţiei de proiect de către toţi actorii implicaţi în realizarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor, fiind relevate carenţe şi iregularităţi în stabilirea scopurilor, obiectivelor şi indicatorilor de performanţă. Nereuşitele şi neregulile identificate au constrîns eventualul impact pozitiv asupra realizării obiectivelor proiectelor în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Factorii determinanţi care au generat neatingerea scontată a obiectivelor proiectelor şi gestionarea ineficientă a creditelor destinate implementării proiectelor, precum şi a bunurilor renovate/construite sînt următorii:

- reorganizarea frecventă a instituţiilor guvernamentale responsabile de pregătirea proiectelor şi de gestionarea acestora;

- lipsa strategiilor şi planurilor de afaceri în cadrul întreprinderilor “Apă-Canal”;

- imperfecţiunea cadrului normativ ce reglementează procesul vizat, precum şi a documentaţiei normative depăşite în construcţii;

- conlucrarea ineficientă între autorităţile administraţiei publice centrale (responsabile de elaborarea politicilor şi implementarea acestora) şi autorităţile administraţiei publice locale (care implementează proiecte în domeniul apei şi canalizării);

- calitatea joasă a proiectelor tehnice detaliate elaborate;

- procedurile anevoioase la achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor;

- coordonarea insuficientă a activităţilor în cadrul proiectelor între actorii implicaţi şi donatori;

- nestabilirea responsabilităţilor distincte de coordonare, executare şi monitorizare în procesul de implementare a proiectelor;

- gestionarea slabă a riscurilor în realizarea contractelor;

- neasigurarea unui grad avansat de răspundere managerială la utilizarea eficientă a fondurilor publice de către beneficiarii de credite în cadrul proiectelor etc.

În contextul celor expuse în Raport şi în Hotărîre, se concluzionează că sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare a fost sprijinit/încurajat de donatorii externi, mai cu seamă de către Banca Mondială, întru ameliorarea situaţiei în domeniul respectiv, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii apei potabile. Însă, este necesar de menţionat că nu toate proiectele care derulează în acest sector sînt însoţite de un management instituţional coerent şi cu capacităţi de experienţă potrivite în domeniul respectiv, precum şi cu viziuni clare privind implementarea obiectivelor proiectelor iniţiate, ca rezultat nefiind aplicată o abordare sistemică atît de către persoanele responsabile de elaborarea şi monitorizarea acestora, cît şi de către managerii entităţilor beneficiare de credite. În consecinţă, modul de implementare necorespunzătoare a unor obiective ale proiectelor, vizate în Raport, riscă să submineze rezultatele scontate şi să genereze pierderea încrederii din partea partenerilor de dezvoltare.

Întru excluderea riscurilor identificate şi atingerea impactului scontat, sînt necesare măsuri de remediere a deficienţelor, de consolidare a capacităţilor instituţionale în vederea atingerii obiectivelor proiectelor investiţionale, precum şi a gestionării eficiente a surselor direcţionate în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, inclusiv prin găsirea unor soluţii optime de îmbinare a principiilor transparenţei, economicităţii şi eficacităţii la reformarea sectorului respectiv.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.-2.6. şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Ministerului Finanţelor, Ministerului Mediului, Agenţiei “Apele Moldovei”, Unităţii de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, întreprinderilor “Apă-Canal” şi Consiliilor orăşeneşti din localităţile Bălţi, Soroca, Căuşeni, Cahul, Floreşti, Orhei şi Ungheni, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor şi neregulilor constatate, precum şi implementării recomandărilor expuse în Nota informativă înaintată de echipa de audit, în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre, şi se recomandă:

2.2. Ministerului Mediului şi Agenţiei “Apele Moldovei”:

2.2.1. consolidarea comunicării cu donatorii, autorităţile administraţiei publice locale, beneficiarii de proiecte şi cu Unitatea de implementare a proiectelor, intervenind cu propuneri concrete de remediere a situaţiilor dificile care apar pe parcursul realizării proiectelor, contribuind implicit la realizarea conformă şi în termenele stabilite a politicilor în sectorul apei şi canalizării;

2.2.2. intensificarea procesului de monitorizare a realizării activităţilor în cadrul tuturor proiectelor din sectorul apei şi canalizării, în special al Proiectului de îmbunătăţire a sistemelor de aprovizionare cu apă, finanţat de Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă, precum şi al Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă, de implementarea cărora nemijlocit sînt responsabili;

2.2.3. fortificarea capacităţilor instituţionale în domeniul implementării eficiente a proiectelor investiţionale în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare;

2.3. Ministerului Mediului examinarea oportunităţii excluderii practicii de achiziţionare a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor în cadrul Unităţii de implementare a proiectelor prin intermediul a 2 structuri (Comisia de licitaţii şi Grupul de achiziţii), prin instituirea unui singur grup de achiziţii, în scopul evitării evaluărilor duble ale ofertelor de achiziţii, care ar contribui la accelerarea procesului respectiv;

2.4. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor examinarea oportunităţii elaborării şi aprobării documentelor normative în construcţii, conform bunelor practici europene, inclusiv în domeniul proiectării şi construcţiei staţiilor de epurare după tehnologia Zonelor umede construite, reieşind din faptul că acestea sînt utilizate pe larg peste hotare şi este unica tehnologie de epurare a apelor uzate propusă pentru finanţare de potenţialii donatori.

2.5. Ministerului Finanţelor urgentarea procesului de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.246 din 08.04.2010² privind acordarea facilităţilor fiscale şi vamale şi pentru mijloacele publice oferite în calitate de cofinanţare din Fondul Ecologic Naţional şi/sau pentru alte surse privind acoperirea deficitului de resurse la realizarea obiectivelor în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu înaintarea modificărilor respective Guvernului, pentru aprobare;

___________________

² Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 “Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte”. M.O., nr.52-53/308 din 14.04.2010.

2.6. Guvernului Republicii Moldova, pentru:

- informare, şi se recomandă:

2.6.1. solicitarea de la Ministerul Mediului a unui Raport privind mersul implementării proiectelor în domeniul apei şi canalizării, cu identificarea situaţiilor reale create în sector şi a factorilor ce creează impedimente în realizarea angajamentelor asumate faţă de partenerii externi care susţin reformarea sectorului de apă şi canalizare;

- luare de atitudine privind:

2.6.2. consolidarea coordonării asistenţei externe oferite de diferiţi donatori pentru realizarea proiectelor distincte în sectorul apei şi canalizării, în special a proiectelor destinate autorităţilor administraţiei publice locale, care nu sînt consultate cu organele centrale responsabile de elaborarea şi implementarea politicilor în sectorul vizat;

2.6.3. derularea anevoioasă a activităţilor şi nivelul scăzut de valorificare a surselor externe alocate pentru implementarea proiectelor în domeniul apei şi canalizării, în special a Proiectului de îmbunătăţire a sistemelor de aprovizionare cu apă, finanţat de Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă (stopat) şi a Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă, care se implementează cu întîrzieri majore;

2.6.4. necesitatea consolidării capacităţilor instituţionale ale Ministerului Mediului, precum şi solicitarea îmbunătăţirii conlucrării acestuia cu donatorii, beneficiarii şi responsabilii de implementarea şi monitorizarea proiectelor;

2.6.5. examinarea propunerilor de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.246 din 08.04.2010 în vederea posibilităţii acceptării acestora.

3. Materialele cu privire la contractul de antrepriză nr.2 din 21.04.2006, încheiat între Compania S.C. “Acvahelios Tehnologie” S.R.L. şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, se remit Procuraturii Generale, pentru examinare conform competenţelor, atît în aspect penal, cît şi în aspect civil, în ordine de regres faţă de persoanele vinovate de achitarea neîntemeiată a mijloacelor în sumă de 306,8 mii dolari SUA (din contul creditului acordat Guvernului Republicii Moldova de Fondul Kuweitian) pentru lucrările neexecutate.

4. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Comisiilor permanente: economie, buget şi finanţe; mediu şi schimbări climatice ale Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1.-2.6. din prezenta hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL AUDITULUI PERFORMANŢEI

“Pentru ca beneficiile scontate privind reabilitarea şi construcţia sistemelor de aprovizionare

cu apă potabilă şi canalizare să fie atinse sînt necesare îmbunătăţiri în gestionarea mijloacelor

publice destinate realizării acestora, precum şi a sistemului de management în cadrul

autorităţilor publice responsabile de implementarea proiectelor în domeniul vizat”

SINTEZĂ

Curtea de Conturi a iniţiat auditul performanţei realizării obiectivelor Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi a altor surse destinate sectorului, pentru a verifica gradul de implementare a obiectivelor proiectelor, a evalua eficacitatea măsurilor întreprinse la pregătirea şi implementarea proiectelor de către instituţiile abilitate, precum şi pentru a determina ce acţiuni urmează a fi întreprinse în vederea realizării obiectivelor propuse şi eficientizării utilizării mijloacelor financiare direcţionate în sector.

Constatările şi concluziile din Raportul de audit prezintă nivelul de realizare a obiectivelor proiectelor, efectul acţiunilor întreprinse, cauzele care au produs impedimente la atingerea performanţelor Proiectelor investiţionale şi eficienţei utilizării surselor direcţionate în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare. Raportul relevă, de asemenea, şi dificultăţile cu care se confruntă întreprinderile la deservirea creditelor şi cauzele parvenirii acestora.

În urma aplicării procedurilor de audit s-au constatat mai multe deficienţe şi factori care acţionează negativ asupra realizării obiectivelor proiectelor investiţionale iniţiate în sector, implementării în termenele stabilite şi absorbţiei eficiente a sumelor obţinute din finanţări externe şi alocate din bugetul public, precum şi asupra rambursării creditelor.

MM şi Agenţia “Apele Moldovei” nu deţin informaţii despre starea tehnică şi lucrările de reabilitare care se efectuează în fiecare localitate din Republica Moldova. În afară de aceasta, nu este stabilit un mecanism eficient de coordonare şi verificare a investiţiilor în construcţia/reabilitarea sistemelor, precum şi privind starea tehnică curentă a sistemelor.

Pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare nu este elaborată o strategie sectorială de cheltuieli, care să asigure corelarea priorităţilor investiţionale cu sursele disponibile la nivel de sector, să reflecte modificările parvenite după alocarea resurselor şi să servească drept bază la elaborarea bugetelor anuale pentru sectorul respectiv.

Evaluarea unor proiecte investiţionale în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, în perioada anilor 2007-2011, care au tangenţă şi cu Proiectul naţional, efectuată la MM, Agenţia “Apele Moldovei”, Unitatea de implementare a proiectelor, 7 întreprinderi “Apă-Canal” şi la 4 primării săteşti, a relevat probleme şi deficienţe la diferite etape aferente proiectelor investiţionale, precum şi la înregistrarea şi evidenţa contabilă a patrimoniului public, şi anume:

• La pregătirea, estimarea, evaluarea şi direcţionarea proiectelor:

- Autorităţile guvernamentale responsabile nu reuşesc să îndeplinească condiţiile de punere în aplicare a Acordurilor de finanţare. Ca rezultat, se consumă perioade îndelungate pînă la demararea finanţării şi activităţilor de implementare a proiectelor şi, în final, nu se reuşeşte absorbţia surselor în termenele convenite în acordurile de finanţare.

- Lipsesc o schemă şi un Program sectorial, aprobate şi balansate, în baza cărora să fie apreciate investiţiile prioritare şi direcţionate sursele, şi, ca urmare, sînt propuse spre finanţare unele proiecte care nu se soldează cu succese.

- Instituţiile guvernamentale învestite în diferite perioade cu atribuţii şi drepturi în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare n-au demonstrat capacităţi pentru pregătirea, evaluarea, estimarea şi implementarea proiectelor cu finanţare externă.

- Reorganizarea frecventă a instituţiilor guvernamentale responsabile de sector au creat dificultăţi în implementarea proiectelor.

- Nedispunerea de către Agenţia “Apele Moldovei” şi MM a situaţiei reale din sector pentru fiecare localitate din Republica Moldova a contribuit la stabilirea unor obiective şi indicatori necorelaţi cu sursele financiare disponibile.

- În sector nu este desemnată o instituţie cu responsabilităţi şi capacităţi corespunzătoare de pregătire, evaluare, estimare, prioritizare a proiectelor investiţionale, care ar facilita atragerea investiţiilor şi ar îmbunătăţi direcţionarea programatică a tuturor surselor în sector.

• La implementarea proiectelor:

- Documentaţia normativă în construcţii, utilizată la elaborarea proiectelor tehnice detaliate şi realizarea lucrărilor în sector este depăşită şi condiţionează supradimensionarea sistemelor şi utilizarea ineficientă a surselor financiare şi, în final, tarife majorate la serviciile prestate.

- În cadrul instituţiilor guvernamentale nu sînt formate, selectate şi menţinute capacităţi necesare pentru implementarea proiectelor.

- Calitatea joasă a proiectelor tehnice detaliate elaborate implică impedimente la realizarea în termen şi privind calitatea lucrărilor îndeplinite.

- Beneficiarii de surse din credite şi granturi nu se conformează condiţiilor stabilite în acorduri şi nu realizează recomandările consultanţilor din studiile de fezabilitate.

- Instituţiile guvernamentale responsabile nu identifică riscurile care ar putea apărea la implementarea proiectelor şi, respectiv, nu întreprind măsuri pentru atenuarea acestora.

- Nu sînt implementate programele de educaţie, instruire şi informare a beneficiarilor aferente culturii consumului de apa potabilă în localităţile rurale, participării la cofinanţarea sistemelor, precum şi tehnologiilor noi.

- Întreprinderile “Apă-Canal” nu dispun de strategii şi planuri de afaceri în care să fie prioritizate investiţiile necesare.

- Bunurile materiale procurate în cadrul Proiectului-pilot în valoare de 16,8 mil.lei se află în stoc la 4 întreprinderi “Apă-Canal” şi nu contribuie la îmbunătăţirea eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare.

- Tergiversările în implementarea proiectelor generează nedebursarea în termenele stabilite a creditului contractat. Astfel, în perioada anilor 2009-2012, au fost debursate 7,4 mil.dolari SUA, sau 52,1% din suma totală a creditului, fiind efectuate cheltuieli de 6,9 mil.dolari SUA.

- N-a fost realizat obiectivul privind reabilitarea staţiei de tratare a apei din or.Cahul, care presupunea sporirea calităţii apei potabile livrate consumatorilor.

- N-a fost iniţiată reconstrucţia staţiei de pompare a apei şi construcţia a 4 km de colector sub presiune din or.Soroca, nefiind atins obiectivul general de îmbunătăţire a calităţii apelor rîului Nistru.

- Întîrzierile în realizarea activităţilor preconizate pentru construcţia sistemului de epurare a apelor reziduale din or.Orhei menţine riscul sporit de valorificare în termen a grantului Comisiei UE în valoare de 2,8 mil.euro, iar, ca urmare, şi eşuarea Proiectului în ansamblu.

- Executarea lucrărilor de reabilitare în localităţile rurale este la nivel scăzut, fiind valorificate doar 18,8% din suma creditului (4,0 mil.dolari SUA), destinată componentei respective.

INTRODUCERE

Aprovizionarea cu apă potabilă şi cu canalizare este una din problemele nesoluţionate în Republica Moldova, deoarece 45,0% din populaţie nu are acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă, iar 65,0% – la sisteme de canalizare.

Unul din obiectivele Guvernului este asigurarea durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare prin majorarea ponderii populaţiei cu acces la surse sigure de apă şi cu acces la canalizare atît prin reabilitarea, cît şi prin extinderea reţelei de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Cu toate că în ultimii ani în domeniul aprovizionării cu apă au fost obţinute unele realizări, reabilitarea apeductelor n-a fost susţinută de construcţia sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor reziduale. Această situaţie creează un risc sporit de poluare a apelor.

Deosebit de nefavorabilă este situaţia în mediul rural, fiind construite sau reabilitate unele sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, în lipsa sistemelor de canalizare.

Starea şi gradul înalt de uzură a mijloacelor fixe, utilizarea echipamentelor şi reţelelor depăşite fizic şi moral, cu un consum excesiv de energie, pierderile mari de apă în reţele au un impact negativ asupra situaţiei economico-financiare a întreprinderilor prestatoare de servicii din sector şi generează imposibilitatea acestora de a forma fonduri de dezvoltare destinate investiţiilor în domeniu.

În scopul restabilirii şi dezvoltării sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi de canalizare, prestării unor servicii de bună calitate consumatorilor, soluţionării problemelor ce ţin de utilizarea raţională şi păstrarea resurselor acvatice şi protecţia mediului înconjurător, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1406 din 30.12.2005, a aprobat Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015¹, care prevedea necesitatea reabilitării urgente, renovarea tehnică şi dezvoltarea sistemelor locale de alimentare cu apă şi canalizare pentru a îndeplini obiectivele prestabilite. La acel moment, responsabilă de implementarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova a fost desemnată Agenţia pentru Dezvoltare Regională.

___________________

¹ Hotărîrea Guvernului nr.1406 din 30.12.2005 “Cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015” (în continuare – Programul de alimentare cu apă şi canalizare).

Programul prevedea că lucrările de reabilitare se vor efectua din contul bugetului de stat, cu atragerea mijloacelor financiare locale şi externe. Concomitent, s-a propus autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile să asigure atragerea şi a altor mijloace financiare, inclusiv private, care să suplimenteze sumele alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, precum şi să elaboreze studii de fezabilitate.

Ulterior, Guvernul, prin Hotărîrea nr.662 din 13 iunie 2007², a aprobat Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova, prin care a actualizat politica în sector, stabilind şi direcţiile prioritare de realizare a acesteia, precum şi a evaluat volumul de mijloace financiare necesare pentru a fi investite în construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare în localităţile din Republica Moldova, pentru perioada 2008-2012, în sumă de 3,6 mild.lei şi, pentru anii 2013-2025, în sumă de 23,4 mild.lei.

___________________

² Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13.06.2007 “Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova” (în continuare – Strategia Guvernului).

Se relevă că, pe parcursul anilor 2008-2011, sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare a fost finanţat din diverse surse: bugetul de stat, bugetele locale, donatorii străini, FEN, FNDR etc. Potrivit datelor oficiale ale MF privind executarea bugetului de stat, precum şi despre utilizarea mijloacelor financiare alocate din FEN³, valoarea totală a mijloacelor alocate sistemului în această perioadă a constituit echivalentul a 544,1 mil.lei.

___________________

³ Datele nu conţin alocaţiile din bugetele locale, precum şi din fondurile ecologice locale.

Este salutabil faptul susţinerii sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare şi din partea unor donatori străini, care acordă granturi pentru realizarea proiectelor direct AAPL. Conform datelor din diverse rapoarte, studii, mass-media etc., volumul unor asemenea granturi acordate de numai 4 donatori, pe parcursul perioadei menţionate, a alcătuit 41,6 mil.dolari SUA şi 3,0 mil.euro (echivalentul a circa 550,0 mil.lei), ceea ce depăşeşte alocaţiile totale de la toate componentele bugetului de stat pentru proiectele coordonate cu organul central responsabil de sector – MM. Nu este exclus faptul iniţierii şi/sau derulării şi a altor proiecte în cadrul AAPL, despre care nu se cunoaşte nici la nivelul MM, nici la cel al Agenţiei “Apele Moldovei” – organul responsabil de implementarea politicilor în domeniul respectiv.

Scoatem în evidenţă faptul că, la momentul actual, la nivel central, nu se dispune de o informaţie exhaustivă privind toate proiectele ce derulează şi/sau se află la etapa de pregătire pe întreg teritoriul ţării. O atare situaţie afectează atît cantitatea, cît şi calitatea măsurilor realizate în susţinerea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare şi, în final, conduce la utilizări excesive de timp şi resurse publice pentru unele şi aceleaşi activităţi (în special, la efectuarea studiilor de fezabilitate la unul şi acelaşi obiectiv în aceeaşi localitate din contul diferitor surse etc.).

Ţinînd cont de faptul că Curtea de Conturi a auditat rezultatele atinse conform scopurilor stabilite în unele proiecte finanţate din bugetul de stat, în special din FEN în cadrul unui audit separat⁴, acest audit s-a axat pe obiectivele implementate de Unitatea de implementare în cadrul a 4 proiecte, cu suportul financiar al BM şi al altor donatori.

___________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 12.04.2012 “Privind Raportul auditului performanţei în domeniul mediului-aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor “Situaţia privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea localităţilor din republică este alarmantă şi în impas”.

În anii 2003-2008, BM a susţinut sectorul vizat prin intermediul Proiectului-pilot, acordînd asistenţă financiară pentru îmbunătăţirea şi reformarea sectorului. Astfel, AID a acordat Republicii Moldova un împrumut în valoare iniţială de 8,8 mil.DST (echivalentul a 12,0 mil.dolari SUA)⁵ pentru implementarea în cadrul a 5 Regii “Apă-Canal” beneficiare şi a unei localităţi rurale (s.Corjova) a Proiectului naţional, cofinanţat de către Guvernul Republicii Moldova, mijloacele fiind utilizate integral⁶.

___________________

⁵ Ulterior suma debursată a fost mai mare datorita creşterii cursului DST.

⁶ Curtea de Conturi a auditat acest Proiect, cu expunerea rezultatelor în Hotărîrea nr.4 din 24.02.2009.

Cel de al doilea proiect finanţat de BM în sectorul respectiv este Proiectul naţional, care şi va fi supus auditului respectiv.

Informaţie generală privind Proiectul naţional

de aprovizionare cu apă şi canalizare

___________________

⁷ Acordul de finanţare a Proiectul-pilot de aprovizionare cu apă şi canalizare (Creditul 3763-MD din 20 mai 2003).

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.847 din 18.12.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.847 din 18.12.2009).

Auditul se va referi tangenţial şi la unele succese/insuccese în cadrul altor proiecte implementate de Agenţia “Apele Moldovei” şi MM, ce ţin de domeniul ameliorării sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare în localităţile Republicii Moldova, activităţi aferente obiectivelor comune, gestionării cărora sînt beneficiari şi ai Proiectului naţional.

Astfel, în vizorul auditului a fost implementarea a 6 proiecte investiţionale în sectorul aprovizionării cu apă şi canalizare cu valoarea totală a finanţării de 81,8 mil.dolari SUA, care urmează a fi implementate pînă la finele anului 2013. La 01.07.2012 erau debursate surse numai în valoare de 37,4 mil.dolari SUA, sau 45,7%. Informaţia privind implementarea Proiectelor investiţionale în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare se prezintă în Anexa nr.1.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, în calitate de instituţie care efectuează auditul public extern, fiind motivată de interesul societăţii, Guvernului Republicii Moldova, precum şi al donatorilor şi creditorilor internaţionali faţă de realizarea obiectivelor proiectelor investiţionale în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, a realizat un audit al performanţei în domeniul respectiv. Auditul a fost iniţiat în scopul îmbunătăţirii performanţei de pregătire, evaluare şi implementare a Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare, sporirii eficienţei utilizării mijloacelor din credite, granturi şi bugetul public naţional, direcţionate spre realizarea obiectivelor sectoriale, cu identificarea cauzelor şi neregulilor, formulînd recomandări menite să aducă plusvaloare în domeniul vizat.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea performanţelor atinse în implementarea Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi în cadrul altor 3 proiecte, activităţile cărora au tangenţă cu Proiectul naţional, avînd ca scop să stabilească contribuţia MM, Agenţiei “Apele Moldovei”, Unităţii de implementare a proiectelor, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a beneficiarilor de mijloace în realizarea obiectivelor Proiectului şi administrarea eficientă a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare renovate, cu înaintarea unor recomandări destinate îmbunătăţirii gestionării domeniului dat. Aspectele respective au fost analizate prin prisma indicatorilor de performanţă, stabiliţi pentru componentele Proiectului în cauză.

Obiectivul specific al auditului urmează să răspundă la următoarea întrebare:

Mijloacele investite în cadrul Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi suportul financiar din contul altor surse contribuie la atingerea obiectivelor şi la îmbunătăţirea sistemelor de apă potabilă şi canalizare?

Sperăm că constatările şi concluziile din Raportul de audit vor fi în atenţia tuturor părţilor interesate (Parlament, Guvern, AAPL, societate, întreprinderile municipale “Apă-Canal”, beneficiarii serviciilor de apă şi canalizare etc.) şi că sînt expuse pe înţelesul cetăţeanului, care îşi exprimă dreptul de a se încredinţa că administraţia publică demonstrează responsabilitatea corespunzătoare în materie de administrare a mijloacelor şi a patrimoniului public, precum şi că recomandările oferite vor contribui la promovarea spiritului de responsabilitate, la pregătirea, evaluarea şi implementarea proiectelor investiţionale, care vor face sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare mai atractiv pentru potenţialii donatori.

Domeniul de aplicare şi Metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.2.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

OBIECTIVUL AUDITULUI: Mijloacele investite în cadrul Proiectului naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi suportul financiar din contul altor surse contribuie la atingerea obiectivelor şi la îmbunătăţirea sistemelor de apă potabilă şi canalizare?

1. Proiectul naţional de aprovizionare cu apă şi canalizare este

o continuitate a Proiectului-pilot în domeniul respectiv

♦ O parte din mijloacele Proiectului-pilot s-a utilizat la activităţi necesare pentru iniţierea Proiectului naţional, prin ce s-a încercat de a asigura durabilitatea sectorului.

Unul din obiectivele comune ale Proiectului-pilot si ale Proiectului naţional prevedea de a direcţiona întreprinderile “Apă-Canal” spre o funcţionare ce le-ar asigura acestora acoperirea cheltuielilor din contul veniturilor obţinute din activitatea operaţională şi le-ar permite înlocuirea treptată a echipamentelor învechite.

Ţinînd cont de faptul că la închiderea Proiectului-pilot la 5 întreprinderi “Apă-Canal” (4 din ele fiind beneficiari ai ambelor proiecte) se înregistrau stocuri de bunuri materiale de circa 2,9 mil.dolari SUA (30,0 mil.lei), precum şi că o parte din mijloacele destinate Proiectului-pilot a fost utilizată pentru efectuarea studiilor de fezabilitate în cadrul Proiectului naţional, echipa de audit a considerat oportună evaluarea situaţiei privind măsurile întreprinse de către managementul întreprinderilor “Apă-Canal”, în vederea gestionării eficiente în continuare a bunurilor stocate şi a unor mijloace fixe reabilitate/construite din contul creditului destinat Proiectului-pilot, precum şi a mijloacelor direcţionate pentru efectuarea studiilor de fezabilitate.

În contextul celor expuse, în Diagrama nr.1 se prezintă grafic mijloacele direcţionate întreprinderilor “Apă-Canal” din contul ambelor Proiecte.

Sursă: Datele Ministerului Finanţelor privind recreditarea

Datele prezentate în Diagrama nr.1 relevă că întreprinderile “Apă-Canal” (Bălţi, Cahul, Orhei şi Soroca) au beneficiat de mijloace financiare din ambele Proiecte, o întreprindere (Ştefan Vodă) – doar de mijloacele Proiectului-pilot, iar alte 3 întreprinderi (Ungheni, Căuşeni şi Floreşti) – numai de mijloacele Proiectului naţional.

Sursele din creditul destinat implementării Proiectului-pilot, Componenta A “Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de aprovizionare cu apă în zona urbană” (11,6 mil.dolari SUA), s-au direcţionat la cele 5 întreprinderi urbane indicate în diagramă, pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă – 75%, precum şi pentru reabilitarea sistemelor de canalizare – 25%, iar cele din Proiectul naţional, Componenta 1 “Servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare în întreprinderile “Apă-Canal selectate” (8,0 mil.dol.SUA), s-au direcţionat la cele 7 întreprinderi urbane, pentru reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă – 85,0% (6,8 mil.dol.SUA) şi canalizare – 15,0% (1,2 mil.dol.SUA).

♦ O parte din bunurile materiale procurate din contul creditului destinat Proiectului-pilot nu sînt utilizate mai bine de 5 ani

La 01.07.2008, data închiderii Proiectului-pilot, la beneficiarii acestuia se aflau în stoc bunuri materiale în valoare de 30,0 mil.lei (2,9 mil.dolari SUA), ceea ce constituie 25,0% din suma totală direcţionată în cadrul Proiectului pentru Componenta A “Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de aprovizionare cu apă în zona urbană”.

Potrivit Acordului de credit, întreprinderile “Apă-Canal” beneficiare urmau să asigure folosirea tuturor bunurilor şi serviciilor finanţate din mijloacele creditului subsidiar în exclusivitate pentru realizarea scopurilor Proiectului-pilot, însă beneficiarii n-au atins acest rezultat, creînd rezerve de bunuri (ţevi şi materiale necesare instalării acestora) care nu se utilizează mai bine de 5 ani.

Întreprinderile “Apă-Canal” (Bălţi, Cahul, Orhei, Ştefan Vodă şi Soroca) nu dispun de specificaţiile tehnice ale uzinei producătoare, care să confirme termenele şi condiţiile de păstrare a bunurilor aflate în stoc. Potrivit opiniilor experţilor tehnici, intervievaţi în cadrul auditului, asemenea bunuri materiale pot fi depozitate numai în baza specificaţiilor tehnice ale uzinelor producătoare, deoarece persistă riscul că ţevile respective să se uzeze mai mult atunci cînd sînt depozitate, decît atunci cînd sînt instalate.

Imaginea nr.1 scoate în evidenţă situaţia alarmantă înregistrată la Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca. Ţevile înregistrate în stoc în valoare de 1,5 mil.lei, pe parcursul a mai mult de 6 ani, sînt păstrate sub cerul liber, fiind supuse deteriorării.

Sursă: Fotografie făcută de echipa de audit

Misiunea de audit a constatat că, deşi la Componenta 1 a Proiectului naţional s-a planificat instalarea ţevilor rămase în stoc de la Proiectul-pilot, în realitate au fost prevăzute mijloace financiare pentru acoperirea cheltuielilor de instalare a ţevilor doar la o singură întreprindere – “Apă-Canal” Bălţi, fiind reabilitată o porţiune de 4,7 km de reţea de distribuire a apei, cu utilizarea ţevilor aflate în stoc în valoare de 4,9 mil.lei. La momentul definitivării auditului, din contul creditului s-au contractat suplimentar lucrări de reabilitare a unei porţiuni de reţea de 1 km, la care se vor utiliza şi ţevile din stoc.

Cît priveşte situaţia respectivă aferentă la celelalte 3 întreprinderi “Apă-Canal” (beneficiari al Proiectului naţional), menţionăm următoarele: La Î.M. “Apă-Canal” Cahul în stoc se găsesc doar materiale care pot fi utilizate numai la reparaţia apeductului reabilitat în cadrul Proiectului-pilot, iar pentru Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei şi Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca în Proiectul naţional nu sînt prevăzute lucrări de reabilitare a apeductelor în cadrul cărora ar fi posibil de utilizat ţevile din stoc.

Totuşi, se menţionează faptul că, după finalizarea Proiectului-pilot, o parte din ţevi (15,3 mil.lei) au fost utilizate pentru instalarea sistemelor de apă şi canalizare de către întreprinderi în regie proprie, precum şi pentru reparaţia apeductelor reabilitate în cadrul Proiectului-pilot. În consecinţă, la 01.06.2012, întreprinderile respective înregistrau stocuri de materiale de 16,8 mil.lei (1,4 mil.dolari SUA)⁹, inclusiv Î.M. Regia “Apă-Canal” Bălţi – 12,0 mil.lei (71,4% din suma totală).

___________________

⁹ Î.M. Regia “Apă-Canal” Bălţi (31.10.2008 – 21,8 mil.lei; 01.07.2012 – 12,0 mil.lei); Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei (5,2 mil.lei; 2,5 mil.lei); Î.M.“Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca (1,5 mil.lei; 1,5 mil.lei); Î.M. “Apă-Canal” Cahul (0,9 mil.lei; 0,3 mil.lei) şi Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Ştefan Vodă (0,6 mil.lei; 0,5 mil.lei).

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că materialele procurate pentru Î.M. Regia “Apă-Canal” Bălţi erau destinate reabilitării a 16 porţiuni de apeduct din mun.Bălţi. De fapt, din lipsa mijloacelor băneşti necesare instalării acestora, au fost reabilitate doar 4 porţiuni. Astfel, 33,3% din sursele creditare utilizate pentru procurarea materialelor n-au contribuit la realizarea obiectivelor Proiectului pilot de îmbunătăţire a performanţei tehnice şi a eficienţei sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare în mun.Bălţi

Se relevă că pentru creditul utilizat la procurarea bunurilor respective, Î.M. Regia “Apă-Canal” Bălţi a achitat dobînzi şi taxe de angajament în valoare de 740,0 mii lei, care sînt raportate la cheltuieli.

O situaţie analogică se înregistrează şi la celelalte 4 întreprinderi care dispun de stocuri de bunuri materiale.

Cele menţionate sînt cauzate de: lipsa argumentărilor privind priorităţile în cadrul implementării Proiectului-pilot; planificarea neechilibrată a sumelor alocate la categoriile de cheltuieli “Lucrări” şi “Bunuri” şi la achiziţionarea bunurilor materiale separat de lucrări, ceea ce, în final, a determinat necontractarea volumului necesar de lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare şi, implicit, imposibilitatea utilizării integrale a ţevilor şi materialelor procurate; lipsa documentaţiei de proiect şi deviz; posibilităţile financiare reduse ale întreprinderilor de a efectua reabilitarea sistemelor în regie proprie.

În contextul celor expuse, se concluzionează că pentru suma creditului care a fost utilizată la procurarea bunurilor aflate în stoc pe parcursul a mai mult de 5 ani, întreprinderile au achitat dobînzi şi taxe de angajament în sumă de 1,2 mil.lei.

Se menţionează că Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei şi Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca în cadrul altui Proiect (“Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă”) au propus utilizarea bunurilor materiale aflate în stoc la executarea lucrărilor respective, însă atît reprezentanţii BERD, cît şi consultanţii Companiei “EPTISA” care efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de reabilitare, n-au acceptat utilizarea acestora, argumentînd prin faptul că lucrările de reabilitare şi extindere nu se pot realiza decît printr-o calitate corespunzătoare a materialelor utilizate, care prezintă o garanţie a calităţii atribuită de producător. Astfel, ţevile stocate vor putea fi utilizate de către întreprinderile “Apă-Canal” numai pe măsura apariţiei mijloacelor financiare ce le va permite instalarea/reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în regie proprie sau în cazul necesitaţii înlăturării în regim de urgenţă a accidentelor produse pe porţiunile de reţea cu ţevi de tipul respectiv.

Recomandări:

1. Conducerii MM şi Regiilor “Apă-Canal” Bălţi, Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei şi Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca să întreprindă măsurile de rigoare în vederea găsirii unor posibilităţi de utilizare a bunurilor stocate perioade îndelungate, în scopul eficientizării gestionării acestora.

2. Conducerii MM şi Agenţiei “Apele Moldovei”, în scopul eficientizării utilizării banilor publici, să iniţieze un dialog cu potenţialii donatori în vederea acceptării de către aceştia a utilizării bunurilor procurate în cadrul altor proiecte investiţionale.

3. Consiliilor orăşeneşti Orhei, Soroca, Ştefan Vodă şi Consiliului mun.Bălţi, să examineze posibilitatea alocării întreprinderilor “Apă-Canal” a mijloacelor financiare pentru susţinerea activităţilor de reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare, ţinînd cont de posibilitatea utilizării stocurilor de materiale disponibile.

♦ Unele mijloace fixe reabilitate în cadrul Proiectului-pilot nu sînt utilizate, astfel nefiind asigurată gestionarea eficientă a acestora

Misiunea de audit a constatat că, din sursele creditului acordate pentru implementarea Proiectul-pilot, în or.Soroca au fost reabilitate 10 fîntîni arteziene, precum şi 2 staţii de pompare şi liniile electrice destinate funcţionării acestora, fiind utilizate mijloace în mărime de 4,7 mil.lei. Bunurile respective nu sînt utilizate de la momentul reabilitării, deoarece, începînd cu decembrie 2007, a fost repus în funcţiune apeductul Soroca-Bălţi şi Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca procură apă de la Întreprinderea interraională de stat “Acva-Nord”. În consecinţă, întreprinderea menţionată a conservat fîntînile arteziene, însă aceasta este obligată să ramburseze creditul contractat, precum şi să achite taxa de angajament şi dobînzile aferente creditului, care numai pînă la momentul auditului constituiau 340,0 mii lei, ca urmare fiind majorate cheltuielile întreprinderii.

♦ 560,0 mii dolari SUA din sursele creditare ale Proiectului-pilot au fost utilizaţi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate în cadrul Proiectului naţional, unele din aceste produse necontribuind la îmbunătăţirea aprovizionării cu apă potabilă şi canalizare

Conform DEP, la baza Proiectului naţional stau studiile de fezabilitate, inclusiv designurile tehnice pentru componentele Proiectului, elaborate de consultanţi în cadrul studiilor de fezabilitate.

La repartizarea iniţială a creditului pe componente în cadrul Proiectului-pilot, o parte din mijloace n-au avut un scop bine determinat, fiind identificate ca mijloace “nealocate”. Din contul acestor mijloace, precum şi din contul altor componente ale Proiectului-pilot au fost redistribuiţi 560,0 mii dolari SUA pentru efectuarea studiilor de fezabilitate destinate Proiectului naţional.

Auditul a constatat că pregătirea Proiectului naţional a demarat în februarie 2007, cu iniţierea studiului de fezabilitate în cadrul a 10 oraşe, fiind efectuate cheltuieli pentru aceste servicii în mărime de 458,2 mii dolari SUA. Studiile de fezabilitate au fost elaborate de către o companie străină pentru 10 întreprinderi “Apă-Canal”, în baza cărora au fost selectate 7 din ele¹⁰, care în calitate de beneficiari au fost incluse spre finanţare în cadrul Proiectului naţional din contul creditului în valoare de 8,0 mil.dolari SUA.

___________________

¹⁰ S.A.“Servicii Comunale Floreşti”; Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca; Î.M. Regia “Apă-Canal” Bălţi; Î.M. “Apă-Canal” Cahul; Î.M. “Apă-Canal” Căuşeni; Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei; Î.M. “Apă-Canal” Ungheni.

Studii de fezabilitate au fost realizate şi pentru 66 de localităţi rurale de către o companie locală, precum şi de către un consultant local, acestora fiindu-le achitate mijloace în sumă de 97,6 mii dolari SUA şi, respectiv, 4,1 mii dolari SUA. Scopul studiului de fezabilitate pentru localităţile rurale a constat în selectarea satelor fezabile care ar putea fi finanţate în volum de 4,0 mil.dolari SUA din contul creditului destinat Proiectului naţional.

Din cele 66 de sate vizate, 17 sate au fost incluse în cadrul Proiectului naţional, la Componenta 2 “Servicii de aprovizionare cu apă în comunităţile rurale selectate”, totodată fiind incluse şi alte 2 sate, la care n-au fost efectuate studii de fezabilitate, în total Proiectul cuprinzînd 19 localităţi rurale.

Potrivit Acordului de finanţare, comunităţile rurale urmau a fi selectate pe baza următoarelor două criterii de eligibilitate: (1) localitatea trebuia să fie inclusă în lista din Strategia Guvernului; (2) localitatea a suferit din cauza secetei din anul 2007.

Misiunea de audit a constatat că la selectarea localităţilor rurale n-au fost respectate întocmai criteriile menţionate. Situaţia respectivă se prezintă în Diagrama nr.2.

  Sursă: Informaţia selectată de echipa de audit din documentele

oficiale şi rapoartele Unităţii de implementare a proiectului

În context, se exemplifică includerea în Proiect a s.Cotova, r-nul Drochia, care nu corespundea nici unuia din criteriile de selectare şi care a refuzat efectuarea studiului de fezabilitate, însă acesta a fost inclus în Proiectul naţional, iniţial de către Agenţia “Apele Moldovei”, iar ulterior de Ministerul Mediului, fiindu-i elaborată documentaţia tehnică detaliată pentru care s-au suportat cheltuieli din sursele creditare în sumă de 325,0 mii lei, deşi potrivit procesului-verbal a consiliului local, satul respectiv nu necesita apeduct, deoarece fiecare gospodărie dispune de fîntîni, precum şi de un apeduct.

Reieşind din cele expuse, se concluzionează că mijloacele din sursele creditului, destinate implementării Componentei 2 a Proiectului naţional, în mărime de 325,0 mii lei, au fost utilizate iraţional. Pe lîngă aceasta, mijloacele respective şi dobînzile aferente urmează a fi rambursate creditorului din surse bugetare.

De asemenea din sursele creditului Proiectului-pilot, pentru studiile necesare construcţiei staţiei de epurare din or.Soroca, au fost utilizate mijloace în sumă de 34,3 mii dolari SUA, ulterior aceasta nefiind construită.

În unele localităţi incluse în Proiectul naţional pentru unele şi aceleaşi investiţii s-au efectuat mai multe studii de fezabilitate, fapt ce a condiţionat utilizarea ineficientă a surselor atît din credit, cît şi din bugetele locale în sumă de cel puţin 200,0 mii lei.

Misiunea de audit concluzionează că pentru studiile de fezabilitate în aceleaşi localităţi sînt direcţionate surse atît din credit/donaţii, cît şi din bugetul local, în consecinţă ineficient fiind consumat timp şi resurse, o parte din care sînt compromise, ceea ce demonstrează lipsa de coordonare a activităţilor date în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare de către autorităţile responsabile.

2. Nu s-a reuşit realizarea la nivelul cuvenit a obiectivelor Proiectului naţional

♦ Informaţia generală despre realizarea Proiectului naţional

Din sursele creditului contractat în valoare totală de 14,0 mil.dolari SUA, în perioada anilor 2009-2012, au fost debursate 7,4 mil.dolari SUA, sau 52,1% din suma totală a creditului, fiind efectuate cheltuieli de 6,9 mil.dolari SUA (82,0 mil.lei).

Sursă: Informaţia prezentată de Unitatea de implementare

Datele prezentate în diagramă relevă că, la momentul auditului, conform DEP, urmau a fi debursate mijloace din credit în valoare de circa 12,0 mil.dolari SUA, de fapt, fiind debursate mijloace numai în mărime de 7,4 mil.dolari SUA, sau la nivel de 61,7%. Ponderea cea mai mare a debursărilor revine anului 2011, pe parcursul căruia s-au debursat 3,7 mil.dolari SUA, sau 26,4% din suma totală a creditului contractat. Totodată, nici în acest an n-a fost atins nivelul de debursare preconizat. Această situaţie este cauzată de faptul că beneficiarii Proiectului n-au asigurat executarea în termenele stabilite a lucrărilor şi achiziţionarea bunurilor necesare pentru realizarea activităţilor prevăzute preponderent la Componentele 1 şi 2, care deţin o pondere majoră în totalul cheltuielilor ce urmau a fi executate din contul creditului.

Direcţionarea surselor creditare şi cheltuielile executate pe componentele Proiectului se prezintă în Tabelul nr.1.  

Din cele prezentate rezultă că, la momentul auditului, la Componenta 1 au fost executate cheltuieli în mărime de 5,2 mil.dolari SUA (la nivel de 65,0%), soldul mijloacelor nevalorificate din credit constituind 3,8 mil.dolari SUA. Conform DEP, la această perioadă debursarea creditului urma să fie minimum la nivel de 85,0% (circa 7,0 mil.dolari SUA).

Astfel, nu s-a reuşit realizarea la nivelul cuvenit a următoarelor acţiuni prioritare prevăzute în DEP:

- N-a fost realizat obiectivul privind reabilitarea staţiei de tratare a apelor din or.Cahul, pentru care au fost preconizate mijloace creditare în mărime de 490,0 mii dolari SUA. N-au fost utilizate mijloacele pentru reabilitarea conductelor de apă în sumă de 440,0 mii dolari SUA. La momentul auditului a fost declanşată procedura de achiziţionare a lucrărilor respective.

- N-a fost iniţiată reconstrucţia staţiei de pompare a apei şi construcţia a 4 km de colector sub presiune din or.Soroca şi, respectiv, n-au fost prestate servicii de consultanţă în valoare de 500,0 mii dolari SUA.

- La achiziţia lucrărilor de construcţie a colectorului sub presiune în or.Orhei, de la deschiderea ofertelor pînă la semnarea contractului au trecut 4 luni. În această situaţie a fost extins termenul, deoarece nu se cunoştea din ce surse va fi acoperit deficitul bugetar de circa 1,5 mil.lei şi numai după confirmarea faptului că suma menţionată va fi alocată din FEN a fost semnat contractul.

- Au fost utilizate parţial mijloacele destinate lucrărilor de reabilitare a staţiei de pompare din or.Ungheni (doar la nivel de 46,0% din volumul preconizat).

În acest context, se exemplifică următoarele:

♦ Unul din obiectivele Componentei 1 a Proiectului privind sporirea calităţii apei potabile în or.Cahul este compromis

Se relevă că cea mai fezabilă investiţie identificată pentru or.Cahul a fost reabilitarea staţiei de tratare a apelor, în acest scop fiind estimate investiţii în valoare de 490,0 mii dolari SUA. În anul 2010, cu acordul BM, a fost elaborat Proiectul de execuţie “Reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile,“fiind achitate surse din credit în mărime de 50,0 mii dolari SUA.

Misiunea de audit a constatat că, deşi iniţial BM n-a avut obiecţii la reabilitarea staţiei de tratare, ulterior, după elaborarea proiectului de execuţie, experţii acesteia şi-au schimbat prioritatea iniţială şi au recomandat construcţia unei staţii noi performante în detrimentul reabilitării staţiei vechi, justificînd necesitatea construcţiei prin ineficienţa reabilitării staţiei de tratare existente, care este într-o stare deplorabilă. De asemenea, s-a considerat că opţiunea de reabilitare a staţiei n-ar permite asigurarea unui proces modern, eficient şi durabil de tratare a apei şi n-ar fi eficient din punct de vedere al costurilor.

Starea clădirii staţiei de tratare a apei potabile din or.Cahul este prezentată în Imaginile nr.2-3.

Sursă: Fotografii făcute de către echipa de audit

Urmare analizei situaţiei create, în final a fost luată decizia de a examina posibilitatea de construcţie a unei noi staţii de tratare. Conform estimărilor efectuate, pentru proiectarea şi construcţia unei noi staţii sînt necesare investiţii de 3,4 mil.dolari SUA, sau de 6 ori mai mari faţă de mijloacele preconizate pentru reabilitarea staţiei de tratare.

Din lipsa unor astfel de surse, atît factorii de decizie ai raionului, cît şi specialiştii întreprinderii n-au susţinut propunerea privind construcţia unei noi staţii de tratare, iar BM n-a acceptat reabilitarea staţiei de tratare. În consecinţă, în aprilie 2012, Unitatea de implementare, în cadrul şedinţei de lucru, la finalizarea misiunii BM, a propus ca sursele din credit repartizate pentru reabilitarea staţiei de tratare, să fie direcţionate pentru reabilitarea a 5,8 km de apeduct din or.Cahul, cu valoarea de 6,4 mil.lei, pentru achiziţionarea şi instalarea sistemului SCADA – 2,2 mil.lei, precum şi pentru instalarea a două pompe la staţiile de pompare – 251,0 mii lei.

În contextul celor expuse, se concluzionează că n-a fost realizat unul din obiectivele Proiectului, prevăzut pentru or.Cahul, care presupunea sporirea calităţii apei potabile livrate consumatorilor, nefiind realizat nici indicatorul de performanţă aferent probelor de apă potabilă. Totodată, pentru mijloacele utilizate din credit pentru elaborarea Proiectului de execuţie privind reabilitarea staţiei de tratare în valoare de 50,0 mii dolari SUA urmează a fi achitate dobînzile aferente, iar ulterior – rambursat şi creditul.

♦ Managementul necorespunzător în cadrul Proiectelor a lipsit or.Soroca de staţia de epurare a apelor uzate

După cum s-a menţionat, din creditul destinat implementării Proiectului-pilot, în anul 2006 au fost utilizate mijloace în mărime de 34,3 mii dolari SUA pentru efectuarea studiului de fezabilitate şi studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru construcţia staţiei de epurare a apelor uzate din or.Soroca.

În afară de aceasta, pentru elaborarea proiectului tehnic detaliat, din contul grantului alocat de Fondul Global de Mediu pentru implementarea Proiectului de infrastructură a mediului, au fost utilizate mijloace în mărime de 6,3 mil.lei. De asemenea, din contul surselor bugetare, pînă în anul 2005, au fost utilizate mijloace în sumă de 0,6 mil.lei pentru elaborarea proiectului tehnic privind construcţia staţiei de epurare respective.

Se exemplifică că, în anul 2007, a fost încheiat un acord cu BM privind acordarea grantului menţionat în valoare de 4,6 mil.dolari SUA în scopul implementării Proiectului de infrastructură a mediului, în cadrul căruia urma a fi îmbunătăţită calitatea serviciilor sanitare în or.Soroca, prin construcţia unei noi staţii de epurare a apelor uzate ZUC. În afară de mijloacele grantului, Proiectul respectiv urma a fi cofinanţat şi de Guvernul Republicii Moldova (1,3 mil.dolari SUA), şi din contul creditului destinat Proiectului naţional (0,5 mil.dolari SUA). Reieşind din cele menţionate, Guvernul Republicii Moldova şi Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca aveau responsabilitatea de a construi sistemul de colectare din contul mijloacelor respective. În aceste scopuri, de către Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca în cadrul Proiectului naţional au fost contractate surse de 0,5 mil.dolari SUA.

Pe parcursul a 3 ani de implementare a Proiectelor respective s-a reuşit numai elaborarea desenelor tehnice detaliate, iar construcţia staţiei de epurare (obiectivul principal al Proiectului de infrastructură a mediului şi al Proiectului naţional) nici n-a demarat, nefiind atins obiectivul general de îmbunătăţire a calităţii apelor rîului Nistru, deşi în această perioadă, au fost utilizate mijloace pentru elaborarea studiilor menţionate şi pentru proiectare din contul Proiectului-pilot, Proiectului de infrastructură a mediului, precum şi din contul mijloacelor bugetare în sumă totală de 7,4 mil.lei. De asemenea, pentru efectuarea vizitelor de studiu din contul Proiectului de infrastructură a mediului au fost efectuate cheltuieli în mărime de 32,2 mii dolari SUA.

BM, în anul 2010, a anulat grantul Fondului Global de Mediu, destinat implementării Proiectului de infrastructură a mediului, ţinînd cont de nereuşitele înregistrate în cadrul realizării acestuia, ceea ce a influenţat negativ şi la valorificarea mijloacelor creditului destinat Proiectului naţional.

În rezultatul neimplementării proiectelor respective, or.Soroca este lipsit de staţie de epurare. Sistemul principal de canalizare datează din anii “70, nefiind renovat în toată această perioadă. Vechea staţie de epurare este amplasată pe teritoriul Ucrainei şi datorită acestui fapt, precum şi deteriorării, aceasta nu funcţionează din anul 1999. Ca urmare, apele uzate gravitaţional se deversează în rîul Nistru fără nici o epurare.

♦ Persistă riscul eşuării construcţiei sistemului de epurare a apelor reziduale din or.Orhei

Întîrzierile în realizarea activităţilor preconizate pentru Componenta 1 a Proiectului naţional sînt condiţionate şi de tergiversările implementării subproiectului “Construcţia colectorului sub presiune de la staţia de pompare spre staţia de epurare în or.Orhei”.

Construcţia sistemului de epurare a apelor reziduale din or.Orhei include construcţia colectorului sub presiune de la staţia de pompare spre noua staţie de epurare (finanţată în cadrul Proiectului naţional cu mijloace în sumă de 0,5 mil.dolari SUA), precum şi construcţia unei staţii de epurare ZUC şi a colectorului apelor efluente (finanţată din contul grantului Comisiei Europene de 2,8 mil.euro).

Potrivit contractelor, construcţia colectorului urma a fi finalizată pînă la 01.08.2012, iar a staţiei de epurare – pînă la 30.09.2012.

Se atestă că pe parcursul a mai mult de 2 ani de la intrarea în vigoare a Proiectului naţional n-au demarat lucrările în cadrul acestuia, deoarece construcţia colectorului şi a staţiei de epurare sînt legate între ele, iar finanţarea surselor din grant a fost iniţiată abia la finele anului 2010, cu elaborarea studiului de impact asupra mediului şi lucrărilor de proiectare în sumă de 135,5 mii euro.

Se denotă că, pînă la 01.07.2012, nu era aprobat nici un act de recepţie a lucrărilor executate la construcţia staţiei de epurare, iar conform informaţiilor experţilor, la această dată, erau executate lucrări în volum de circa 10,0%. Totodată, din sursele Proiectului naţional au fost valorificate mijloace în mărime de 284,4 mii dolari SUA (56,9% din suma direcţionată în aceste scopuri din credit).

Se menţionează că, pînă la momentul finalizării auditului, n-au fost utilizate mijloace din FEN, deşi există Decizia MM din 29 februarie 2012 cu privire la susţinerea financiară a construcţiei ambelor obiective cu 18,0 mil.lei.

Auditul relevă nerespectarea de către antreprenori a graficului de efectuare a lucrărilor, fapt ce menţine riscul de nerealizare a angajamentelor asumate în termenele stabilite.

Cele relatate sînt condiţionate de:

- tergiversarea procesului de achiziţii, din lipsa ofertelor, deoarece tehnologia solicitată la construcţia staţiei de epurare cu capacitatea proiectată este una nouă, iar ofertele depuse depăşeau bugetul disponibil din credit şi grant pentru această activitate;

- insuficienţa surselor din grant şi credit (ţinîndu-se cont de estimările efectuate conform proiectelor tehnice detaliate), respectiv, pentru construcţia colectorului de 1,5 mil.lei şi, construcţia staţiei de epurare şi a colectorului apelor efluente de 18,0 mil.lei. Numai după asumarea de către MM a angajamentului privind completarea deficitului respectiv din FEN cu mijloace în sumă de 19,5 mil.lei, BM a permis atribuirea contractelor;

- erorile proiectului tehnic detaliat al staţiei de epurare şi neexpertizarea acestuia de către o instituţie abilitată în domeniu;

- interpretări diferite ale unor clauze contractuale de către antreprenor şi Unitatea de implementare;

- înaintarea de către Centrul Naţional de Sănătate Publică a cerinţei de a construi un laborator la staţia de epurare, care nu este prevăzut de documentaţia de proiect.

În contextul celor expuse, se relevă un risc sporit de nevalorificare a surselor grantului în termenul stabilit de BM (30.09.2012), precum şi de eşec al obiectivului privind construcţia staţiei de epurare, iar, în consecinţă, colectorul construit din sursele creditului nu va putea fi utilizat.

Recomandări:

4. Conducerea Î.M. “Direcţia de Apeducte” Soroca, în comun cu Consiliul raional şi Consiliul orăşenesc, să ia o decizie conformă referitor la ameliorarea situaţiei precare a sistemului de canalizare în or.Soroca.

5. Conducerea Î.M. “Apă-Canal” Cahul, în comun cu Consiliul raional şi Consiliul orăşenesc, să decidă asupra situaţiei privind reabilitarea staţiei existente de tratare a apelor sau construcţia unei noi staţii, cu identificarea donatorilor şi obţinerea surselor necesare în scopul atingerii parametrilor ceruţi ai apei potabile livrate consumatorilor or.Cahul.

6. Conducerea Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei să întreprindă neîntîrziat măsurile de rigoare în vederea mobilizării personalului responsabil pentru a asigura o conlucrare eficientă cu donatorii şi antreprenorii, întru soluţionarea problemei valorificării mijloacelor acordate de donatori, precum şi pentru finalizarea construcţiei staţiei de epurare, a colectorului apelor efluente şi a colectorului sub presiune spre noua staţie de epurare din or.Orhei.

♦ Costul unor activităţi prioritare estimate şi aprobate iniţial în DEP a fost diminuat, mijloacele respective fiind redirecţionate la alte activităţi care n-au contribuit la eficientizarea activităţii întreprinderilor

Misiunea de audit a constatat că, în perioada derulării proiectului, costul unor activităţi prioritare aprobate în DEP a fost modificat. Astfel, pentru S.A. “Servicii Comunale Floreşti” era prevăzută procurarea echipamentului şi apometrelor în valoare totală de 250,0 mii dolari SUA, de fapt, a fost procurat echipament în sumă de 767,7 mii dolari SUA. Astfel, suma din credit de 413,0 mii dolari SUA a fost direcţionată, conform solicitării conducerii societăţii şi cu acceptul UIP, de la extinderea şi reabilitarea apeductului la procurarea sistemului pentru citirea indicilor apometrelor de la distanţă, pe cînd din totalul de 7,5 mii apometre procurate din mai multe surse şi instalate la consumatori numai 22,0% pot fi citite de la distanţă. Totodată, una din cauzele înregistrării pierderilor de apă la întreprinderea respectivă este starea precară a reţelelor, 70,0% din care, potrivit Raportului studiului de fezabilitate, este în stare critică şi necesită reabilitare.

În afară de aceasta, 3 cartiere noi ale oraşului nu dispun de apeduct, fiind necesară extinderea apeductului cu 4,5 km, iar reţelele de canalizare necesită extindere de 17,0 km.

În mod analogic, Î.M. “Apă-Canal” Ungheni, pentru reabilitarea apeductului a utilizat numai 500,0 mii dolari SUA, din suma estimată în DEP de 800,0 mii dolari SUA, iar din mijloacele neutilizate, 191,6 mii dolari SUA au fost redirecţionaţi de către conducerea întreprinderii, cu acceptul UIP, la procurarea a 5,9 mii apometre pentru consumatorii individuali, întru reducerea apei nefacturate. Se menţionează că majoritatea apometrelor (5,1 mii apometre cu valoarea de 166,0 mii dolari SUA, sau 86,0% din numărul total), la 01.04.2012, se aflau în stoc.

Se relevă că pentru creditul utilizat la procurarea bunurilor respective, întreprinderile menţionate achită dobînzi, care sînt raportate la cheltuieli, pe cînd o bună parte din bunuri nu sînt utilizate.

Activităţile reale executate pe beneficiarii Componentei 1 sînt prezentate în Anexa nr.3.

Recomandări:

7. Conducerea Î.M. “Apă-Canal” Ungheni să întreprindă măsuri de rigoare în vederea micşorării stocului de apometre achiziţionate, întru eficientizarea activităţii întreprinderii.

8. Conducerea Unităţii de implementare, în comun cu Primăria or.Ungheni, să monitorizeze situaţia privind instalarea integrală a contoarelor pînă la finele Proiectului.

♦ Procesul de achiziţionare a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor poate fi îmbunătăţit

Unul din principiile de bază, promovat de BM pentru procesele de achiziţii, este asigurarea eficienţei acestora, prin producerea de rezultate pozitive, fără întîrzieri prelungite, însă, urmare evaluărilor ale 24 de proceduri de achiziţii publice, efectuate de către misiunea de audit, s-au relevat unele carenţe în domeniul respectiv, inclusiv:

♦ În 9 cazuri a fost tergiversat termenul de evaluare a ofertelor, cauzat de neasigurarea la şedinţele Comisiei de licitaţie şi/sau ale Grupului de lucru a majorităţii membrilor acestora.

♦ Constituirea pe lîngă Comisia de licitaţie şi a Grupului pentru achiziţii, condiţionează extinderea în timp a procedurilor, din cauza că, în unele cazuri, Comisia de licitaţie nu acceptă recomandările Grupului de lucru şi pînă se ajunge la un consens se tergiversează procesul de achiziţii. De asemenea, evaluarea ofertelor durează, deoarece nu se reuşeşte convocarea în termenele rezonabile a membrilor acestora, care sînt din diferite instituţii şi localităţi.

♦ În unele cazuri contractanţii n-au respectat termenele stabilite privind realizarea angajamentelor contractuale, din cauza extinderii numărului de localităţi supuse studiului de fezabilitate; prezenţei diferitor opinii între donatori, proiectanţi şi responsabilii de expertizarea proiectelor faţă de baza normativă în construcţii în vigoare.

Recomandări:

9. Conducerea MM şi a Comitetului de supraveghere să examineze oportunitatea instituirii unei Comisii de licitaţie, care să includă şi experţi tehnici competenţi, în scopul evitării a două etape de evaluare a ofertelor, care ar contribui la accelerarea procesului de achiziţii.

Se concluzionează că cele constatate la Componenta 1 a Proiectului naţional sînt o consecinţă a unui cumul de factori, mai cu seamă în materie de lipsă de viziuni clare privind implementarea unor activităţi atît din partea persoanelor din cadrul autorităţilor publice responsabile, cît şi al managerilor entităţilor beneficiare de mijloacele creditului, care, totodată, sînt şi responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor publice. Dacă nu se va îmbunătăţi modul de realizare a unor acţiuni elucidate, persistă riscul de eşuare a implementării acestora. Remedierea deficienţilor constatate impune întreprinderea unor măsuri urgente de îmbunătăţire a realizării segmentului vizat de către managerii entităţilor respective.

♦ Persistă un risc sporit că obiectivele de dezvoltare a Componentei 2 a Proiectului naţional nu vor fi atinse

În anul 2008, obiectivul Componentei 2 a Proiectului naţional, evaluat şi aprobat de BM şi Guvernul RM, a fost: “Reabilitarea fîntînilor arteziene existente şi sistemelor de aprovizionare cu apă prin apeduct în 50 de sate, în scopul asigurării apei sigure pentru fiecare şcoală, centru medical sau centru administrativ din sate, şi pentru cei care doresc să plătească pentru conectarea la sistemul de apeduct”.

În octombrie 2009, BM a propus şi Agenţia “Apele Moldovei” (ulterior – MM) a susţinut schimbarea obiectivului Componentei 2, după cum urmează: “Reabilitarea/construcţia apeductului pe întreaga localitate rurală”. Astfel, obiectivul componentei rurale a fost totalmente modificat în perioada de implementare a Proiectului.

În baza obiectivului extins al Componentei 2, din mijloacele creditului, în anii 2010-2011, au fost elaborate proiecte tehnice detaliate pentru 14 localităţi. Pentru alte 5 localităţi rurale documentaţia de proiect şi deviz s-a elaborat din sursele bugetare. Conform proiectelor date, pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă în cele 19 localităţi, erau necesare surse în sumă totală de 87,9 mil.lei, sau circa 7,5 mil.dolari SUA. Deci, după ce s-au elaborat proiectele tehnice detaliate a devenit clar că suma de 4,0 mil.dolari SUA, direcţionată la implementarea acestei componente, nu este suficientă pentru a realiza obiectivul de dezvoltare. La finele anului 2011, din contul creditului au fost contractate lucrările de reabilitare în 5 sate în valoare totală de 10,8 mil.lei, pentru care s-au elaborat proiecte tehnice detaliate din contul surselor bugetare. Astfel, pînă la momentul actual, din credit au fost efectuate cheltuieli pentru 19 localităţi rurale, inclusiv pentru 14 – lucrări de proiectare şi pentru 5 – parţial lucrări de reabilitare.

Auditul a constatat că, din cele 19 sate incluse în Proiect, în 2 sate n-a fost efectuat studiul de fezabilitate, 9 localităţi, sau 47,4% nu sînt incluse în Anexa nr.1 “Lista localităţilor prioritare pentru aprovizionare cu apă şi canalizare pentru perioada 2008-2012” la Strategia Guvernului, alte 9 sate n-au fost afectate de seceta din anul 2007, iar 3 sate s-au dovedit a fi nefezabile, astfel, nefiind respectate toate criteriile eligibile stabilite în Acordul de finanţare la selectarea localităţilor rurale pentru includerea în Proiect.

Se menţionează că, pînă la 01.07.2012, pentru implementarea obiectivului Componentei 2 a Proiectului, din sursele creditului de 4,0 mil.dolari SUA, au fost valorificate 0,8 mil.dolari SUA, sau 18,8%, obiectivul de dezvoltare fiind realizat parţial în 5 localităţi din 50 incluse în Acordul de finanţare.

Din suma totală de 0,8 mil.dolari SUA, pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă sînt efectuate cheltuieli în mărime de 0,5 mil.dolari SUA, iar pentru lucrările de proiectare – 0,3 mil.dolari SUA. Din 14 localităţi cu proiecte elaborate din credit se preconizează să mai fie efectuate lucrări de reabilitare în 3 sate, în valoare de 1,4 mil.dolari SUA.

Reieşind din cele expuse, se relevă un risc sporit că în 11 sate, care au fost incluse în Proiect, nu se va realiza obiectivul de dezvoltare al Componentei 2 “Reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă”, acestea ramînînd în final numai cu proiectele tehnice detaliate.

Cauzele neexecutării obiectivelor Componentei 2:

- Schimbarea autorităţilor guvernamentale responsabile de pregătirea şi implementarea Proiectului, precum şi a echipelor BM, persoanele responsabile din cadrul acestora avînd viziuni diferite referitor la obiectivele componentei rurale.

- Modificarea de către echipa BM, în comun cu Agenţia “Apele Moldovei” şi, ulterior, cu MM, a obiectivului de dezvoltare al Componentei 2 şi stabilirea unui obiectiv ambiţios de dezvoltare în condiţia surselor financiare modeste alocate în aceste scopuri.

- Tergiversările de timp la efectuarea achiziţiilor şi extinderea cu 4 luni a efectuării studiului de fezabilitate.

- Evaluarea de către BM a proiectelor tehnice detaliate pentru reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă în 19 localităţi şi prezentarea comentariilor, care a durat pe parcursul a mai mult de 6 luni.

- Valorile exagerate ale investiţiilor, generate de utilizarea documentelor normative în proiectare şi construcţii depăşite, care conduc la supradimensionarea sistemelor şi, corespunzător, la majorarea costurilor investiţiilor.

Se atestă că modificarea Acordului de finanţare, pentru ajustarea obiectivului de dezvoltare al Componentei 2, a fost solicitată de la BM de către Ministerul Finanţelor, începînd cu anul 2010, de 2 ori, dar pînă la momentul actual, solicitarea n-a fost acceptată de BM.

Localităţile rurale beneficiare de mijloacele creditului în cadrul Componentei 2 a Proiectului sînt prezentate în Anexa nr.4.

♦ Obiectivele prestabilite la Componenta 3 a Proiectului nu s-au realizat

Obiectivul Componentei 3 “Fortificarea capacităţilor” urma să sporească capacitatea MCDT, Agenţiei “Apele Moldovei”, MM de pregătire, estimare şi supraveghere a implementării Proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi să consolideze capacităţile Agenţiei “Apele Moldovei” în domeniul pregătirii, evaluării şi supravegherii acestora, astfel asigurînd capacitatea de implementare a Strategiei Guvernului privind sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare.

Pînă în prezent nu este realizat obiectivul Componentei 3 de fortificare a capacităţilor, care urma să fie implementat pînă la 1 iulie 2011, cînd MM urma să absoarbă Unitatea de implementare a proiectelor.

Menţinerea intactă a Unităţii de implementare pînă la închiderea oficială a Proiectului naţional, 30 iunie 2013, a fost solicitată de la BM de două ori, dar pînă la momentul actual n-a fost primit un răspuns pozitiv din partea BM, deşi misiunile BM de supraveghere recomandau includerea acestei solicitări în cererile pentru amendamente la Acordul de finanţare.

Auditul a constatat că, real pentru realizarea obiectivului acestei componente din suma destinată de 1,0 mil.dolari SUA au fost efectuate cheltuieli doar pentru procurarea echipamentului în valoare totală de 87,1 mii dolari SUA, fiind întocmit şi prezentat BM, pentru aprobare, un plan de instruiri pentru personalul MM care este implicat în implementarea Proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare.

S-a constatat că, deşi bunurile au fost procurate din sursele creditare destinate implementării Componentei 3 a Proiectului naţional, contabilitatea MM neîntemeiat a reflectat bunurile în evidenţa contabilă a FEN.

Cu toate că MM a solicitat UIP procurarea a două servere, de fapt, pînă la momentul efectuării verificărilor este utilizat numai unul, iar altul în valoare de 121,9 mii lei nu este pus în funcţiune utilă pe parcursul a mai mult de 1 an. Utilajul respectiv a fost procurat pentru a stoca baza de date de la Serviciul Vamal aferentă importului produselor care poluează mediul, dar din motivul neelaborării programului şi lipsei reţelei necesare acesta nu poate fi utilizat. În consecinţă, utilajul respectiv staţionează şi se uzează moral.

Cauza principală a nerealizării obiectivului componentei date este că pe perioada de implementare a Proiectului s-au schimbat 4 instituţii guvernamentale, nefiind posibilă asigurarea consolidării capacităţilor instituţionale ale acestora în domeniul respectiv.

Reieşind din cele expuse, se concluzionează că mijloacele creditare n-au fost utilizate conform destinaţiei.

Recomandări:

10. Conducerea MM:

- să asigure o interacţiune şi o conlucrare eficientă cu Unitatea de implementare în vederea fortificării realizării obiectivului Componentei 3;

- să întreprindă măsuri de utilizare conform destinaţiei a echipamentului transmis de Unitatea de implementare, în vederea consolidării sectorului de apă şi canalizare.

♦ Performanţele realizate în cadrul Componentei 4 denotă neatingerea corespunzătoare a obiectivelor stabilite, astfel subminînd progresul asumat

Realizarea Componentei 4 urma să contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice a operatorilor din sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, însă finanţarea limitată a acoperit numai o parte nesemnificativă din necesităţile preconizate.

Scopul iniţial al componentei vizate a fost de a acorda sprijin tuturor întreprinderilor “Apă-Canal” din sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, iar ulterior acesta a fost limitat doar la cele 6 întreprinderi beneficiare de mijloace din contul creditului Proiectului naţional.

Modificările survenite au fost condiţionate de faptul că, la începutul derulării Proiectului naţional, SIDA şi-a exprimat interesul de a participa, în calitate de cofinanţator, iar urmare refuzului acesteia, mijloacele creditare au fost redirecţionate sub formă de grant, pentru efectuarea auditului energetic (0,1 mil.dolari SUA) şi procurarea unor echipamente (0,9 mil.dolari SUA) numai pentru cele 6 întreprinderi “Apă-Canal”.

Misiunea de audit a constatat că pînă la 01.07.2012 din sursele creditare au fost utilizate mijloace în sumă de 0,2 mil.dolari SUA, urmare realizării auditurilor energetice pentru cele 6 întreprinderi “Apă-Canal”, iar înlocuirea echipamentului învechit sau neeconomic se preconizează a fi realizată abia în semestrul II al anului 2012.

În vederea implementării recomandărilor înaintate de auditul energetic, s-a elaborat un plan de investiţii prioritare pentru fiecare întreprindere “Apă-Canal”. Ulterior, în temeiul bugetului disponibil, au fost selectate activităţile prioritare menite să asigure sporirea eficienţei energetice în cadrul întreprinderilor auditate, fiind organizată licitaţia respectivă şi semnat contractul de executare a lucrărilor în volum de 8,5 mil.lei.

♦ Creditul din cadrul Proiectului naţional este deservit de Ministerul Finanţelor

MF deserveşte datoria de 6,0 mil.dolari SUA, sumă destinată pentru implementarea activităţilor prevăzute în cadrul Componentelor 2-4, precum şi mijloacele creditare în sumă de 594,4 mii dolari SUA, debursate în cadrul Proiectului-pilot pentru efectuarea studiilor la pregătirea Proiectului naţional. În rezultatul desfăşurării misiunii de audit, s-a constatat că majoritatea întreprinderilor “Apă-Canal” nu dispun de surse pentru deservirea datoriei, deoarece situaţia economico-financiară a acestora este precară. Astfel, Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca şi Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei la termenul scadenţei de achitare a creditului au împrumutat surse financiare de la Consiliile orăşeneşti, în alte cazuri MF acoperă deservirea datoriilor prin micşorarea transferurilor de la bugetul de stat către autorităţile administraţiei publice locale.

2. Unii indicatori de performanţă nu sînt realizaţi

Pentru monitorizarea şi evaluarea progresului obţinut în realizarea obiectivelor Proiectului naţional, iniţial au fost stabiliţi 7 indicatori de rezultate ale Proiectului şi 6 indicatori de rezultat intermediar.

Potrivit bunelor practici, analiza detaliată şi aprecierea realizării indicatorilor rezultatelor Proiectului se efectuează la sfîrşitul perioadei de implementare a Proiectului, fiind evaluată atingerea valorilor-ţintă ale indicatorilor de performanţă şi, corespunzător, ale obiectivelor Proiectului.

Se atestă că, de la etapa iniţială de implementare a Proiectului naţional, pe parcursul Misiunii BM din 1-9 decembrie 2009, lista indicatorilor de performanţă stabiliţi la etapa de aprobare a Proiectului a fost revizuită de către echipa BM şi Unitatea de implementare. În baza noii Liste a indicatorilor de performanţă, aceştia, în perioada anilor 2009-2011, au fost monitorizaţi de Unitatea de implementare şi raportaţi trimestrial BM.

În anul 2011, Unitatea de implementare a monitorizat şi a raportat 13 indicatori de performanţă, inclusiv 5 indicatori de rezultat intermediar şi 8 indicatori de rezultat.

Informaţia aferentă indicatorilor de performanţă este prezentată în Anexa nr.5.

Urmare a analizei Raportului privind realizarea indicatorilor de performanţă pentru anul 2011, s-a relevat că, pînă la momentul actual, n-au fost realizaţi şi raportaţi unii indicatori de rezultat intermediar, inclusiv: numărul de angajaţi ai MM responsabili de aspectele fiduciare ale Proiectului; numărul de zile de instruire destinate consolidării capacităţii Agenţiei “Apele Moldovei” şi MM (care se referă la progresele înregistrate în realizarea obiectivului Componentei 3 “Sporirea capacităţii Agenţiei “Apele Moldovei” şi MM de evaluare şi supraveghere a proiectelor din sector”, implementarea căruia a demarat în anul 2012); numărul şi nivelul de angajamente suplimentare de finanţare a sectorului, care se referă la realizarea rezultatului intermediar de sporire şi continuare a eforturilor de majorare a nivelului de finanţare externă pentru sector.

Se relevă că unii indicatori n-au înregistrat progrese. Astfel, cantitatea totală anuală a consumului de energie electrică la întreprinderile “Apă-canal” Căuşeni, Floreşti, Orhei s-a majorat comparativ cu valoarea iniţială stabilită a indicatorului. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în realizarea indicatorului “numărul de sate cu contract de reabilitare semnat”. Cele menţionate reflectă neatingerea obiectivelor Componentelor 4 şi 2.

Întreprinderile “Apă-Canal”: Cahul, Căuşeni, Ungheni nu înregistrează progrese la realizarea indicatorului de rezultat “Apa nefacturată” aferent obiectivului “Îmbunătăţirea eficienţei serviciilor”.

Urmare a procedurilor de audit aplicate, se relevă că nici una din întreprinderile “Apă-Canal” nu asigură realizarea indicatorului de rezultat “Rata financiară de lucru de cel mult 90%”, adică raportul dintre costurile operaţionale în numerar (fără uzură) şi veniturile operaţionale în numerar.

Nu se ating ţintele stabilite la indicatorul “Numărul sistemelor de aprovizionare cu apă în localităţile rurale care corespund standardelor bacteriologice”, aferent îmbunătăţirii calităţii serviciilor de apă în localităţile rurale. Nerealizarea acestui indicator este cauzată de faptul că nici într-o localitate rurală nu s-au finalizat lucrările de reabilitare a apeductelor prevăzute în cadrul Proiectului.

Nerealizarea indicatorilor de performanţă stabiliţi, în cea mai mare măsură, se datorează faptului recunoscut şi de Misiunile BM că pentru Proiect au fost prevăzute obiective ambiţioase, care nu corespund surselor disponibile din credit.

Se atestă că în cererile de modificare a Acordului de finanţare adresate BM de către MF în anii 2010 şi 2011 se solicita ajustarea indicatorilor de performanţă, dar pînă la 16.07.2012 acceptul BM n-a parvenit. În cadrul ultimei Misiuni a BM din aprilie 2012 s-a convenit de a restructura Acordul de finanţare a Proiectului naţional, în vederea stabilirii unor obiective măsurabile, bazate pe acţiuni realiste, care ar putea fi îndeplinite şi în conformitate cu indicatorii de performanţă clar definiţi. Astfel, noua listă de indicatori de performanţă a fost remisă, spre aprobare, BM la 4 mai 2012.

Reieşind din cele menţionate, se concluzionează că unii indicatori de performanţă nu sînt realizaţi, iar alţii sînt realizaţi parţial. Acest fapt denotă progrese neînsemnate la realizarea îndeosebi a obiectivelor Componentelor 2, 3 şi 4 ale Proiectului, precum şi a unor rezultate intermediare propuse la etapele anterioare implementării Proiectului. Cele menţionate sînt cauzate de: tergiversările în implementarea Proiectului naţional; capacităţile slabe ale instituţiilor guvernamentale la pregătirea şi evaluarea Proiectului; modificarea pe parcursul implementării a obiectivului Componentei 2; schimbarea frecventă a instituţiilor guvernamentale responsabile de pregătirea, evaluarea şi implementarea Proiectului; neîntreprinderea măsurilor de rigoare pentru redresarea situaţiei economico-financiare a întreprinderilor “Apă-Canal”.

3. Coordonarea activităţilor cu donatorii în sectorul de aprovizionare

cu apă şi canalizare necesită îmbunătăţire

Pentru atingerea obiectivelor primordiale privind dezvoltarea şi asigurarea durabilităţii la serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare prin majorarea ponderii populaţiei, cu acces la surse sigure de apă şi cu acces la canalizare sînt necesare investiţii semnificative. Potrivit estimărilor Guvernului expuse în Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova, volumul de investiţii necesare implementării activităţilor propuse pentru perioada 2008-2012 constituie 3,5 mild.lei, iar pentru anii 2013-2025 – pînă la 23,4 mild.lei. Este evident faptul că bugetul de stat şi bugetele UAT nu pot satisface aceste necesităţi, pe care motiv Guvernul, AAPC şi AAPL urmează să întreprindă măsuri concrete în vederea identificării şi atragerii în sector a surselor externe.

MM, prin intermediul Agenţiei “Apele Moldovei”, este împuternicit să identifice şi să atragă investiţiile cu cel mai înalt nivel de randament, să combine oportunităţile cu finanţarea externă şi să asigure implementarea eficientă a proiectelor investiţionale.

♦ Banca Mondială a oferit suport în vederea consolidării capacităţilor instituţionale de atragere a investiţiilor adiţionale în sector

Potrivit Regulamentului de activitate, Agenţia “Apele Moldovei” este responsabilă de “asigurarea atragerii investiţiilor la construcţia obiectelor de alimentare cu apă şi canalizare”. În perioada anilor 2007-2011, Agenţia “Apele Moldovei” a fost susţinută de BM, prin oferirea asistenţei în consolidarea capacităţilor instituţionale ale Agenţiei “Apele Moldovei”.

La 05.12.2007, Agenţia “Apele Moldovei” împreună cu BM au organizat şi au desfăşurat seminarul de coordonare a donatorilor pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, care a avut ca obiectiv extinderea şi majorarea finanţării externe pentru sector, pentru care şi-au exprimat interesul 7 donatori:

√ BM – pentru finanţarea Proiectului naţional (14,0 mil.dolari SUA);

√ Comisia Uniunii Europene – pentru finanţarea sistemului de canalizare în or.Orhei (4,0 mil.dolari SUA);

√ Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare – pentru finanţarea sistemelor de aprovizionare cu apă în sectorul rural (2,6 mil.dolari SUA);

√ Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare (1,0 mil.dolari SUA în r-nul Cantemir);

√ Agenţia Internaţională pentru Cooperare din Turcia – pentru sistemul de alimentare cu apă în or.Ceadîr-Lunga (5,0 mil.dolari);

√ IRCON din Republica Cehă – cu 1,0 mil.dolari SUA, exprimîndu-şi interesul privind cofinanţarea investiţiilor în acest sector;

√ Banca Europeană de Investiţii – de pînă la 7,0 mil.dolari SUA.

Astfel, cei 7 donatori menţionaţi şi-au exprimat un interes posibil pentru finanţarea sectorului, în perioada anilor 2008-2011, cu mijloace în valoare de circa 35,0 mil.dolari SUA.

Ulterior, pe parcursul vizitelor efectuate în anii 2008-2009, echipele BM organizau întrevederi cu donatorii activi în sector. În cadrul întrunirii din septembrie 2009, organizată de misiunea BM, donatorii au accentuat că pentru ca în Republica Moldova să fie realizate strategiile de reformă şi ca să crească investiţiile în sectorul de apă şi canalizare, este important să fie create capacităţi solide capabile să implementeze proiectele în sector. Donatorii au mai subliniat că dialogul din sector trebuie să se poarte cu o autoritate desemnată de Guvern, responsabilă pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare, care va demonstra angajamentul solid al Guvernului în promovarea reformelor din sector pentru investiţiile atît de necesare. Donatorii au convenit că Guvernul trebuie să indice clar ministerul desemnat în acest sens, care va purta dialogul de politici în sector şi va monitoriza implementarea reformelor şi a proiectelor investiţionale.

♦ Banca Mondială a acordat asistenţă Agenţiei “Apele Moldovei” la atragerea surselor de finanţare de la diferiţi donatori pentru realizarea obiectivelor Proiectului Naţional

Ca urmare a oferirii donatorilor la momentul oportun a informaţiei cu privire la sector, priorităţi de investiţii şi studiile de fezabilitate pentru proiectele selectate privind aprovizionarea cu apă şi canalizare, s-a reuşit finanţarea paralelă din diferite surse a priorităţilor investiţionale ale Proiectului naţional, la atragerea cărora a contribuit şi BM. Astfel, Comisia UE a oferit un grant paralel pentru finanţarea construcţiei sistemului de epurare a apei în or.Orhei în sumă de 2,8 mil.euro, valorificat prin Proiectul dezvoltării regionale şi protecţiei sociale (partea D). Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare este pregătită de semnarea Acordului de colaborare cu MM, în baza căruia va acorda asistenţă la: organizarea întrunirilor, lucrul cu locuitorii, formarea asociaţiilor de consumatori, contribuţia personală a locuitorilor. Cu suportul Agenţiei “Apele Moldovei”, în anul 2009 s-a obţinut finanţarea sub formă de grant de la Comisia Europeană în valoare de 45,0 mil.euro pentru realizarea Proiectului “Programul de susţinere a politicilor în sector”. Cu Banca Europeană de Investiţii, la 16.09.2010, a fost semnat Acordul de cofinanţare a Programului de dezvoltare a Companiilor de aprovizionare cu apă potabilă, prin acordarea unui credit de 10,0 mil.euro.

♦ Acţiunile Agenţiei “Apele Moldovei” au atins parţial scopul propus privind coordonarea cu donatorii a asistenţei financiare aferente sectorului

Agenţia “Apele Moldovei”, în perioada anilor 2007-2009 (pînă la subordonarea MM), a încercat să coordoneze asistenţa financiară a diferiţilor donatori, dar a reuşit parţial să o facă, deoarece o bună parte din donatori au refuzat conlucrarea cu Agenţia “Apele Moldovei”, cauza fiind cea expusă: donatorii doreau să conlucreze cu un minister desemnat de Guvern. Astfel, începînd cu anul 2007, Agenţia “Apele Moldovei” a convocat periodic şedinţe cu donatorii, solicitînd de la aceştia coordonarea şi prezentarea planurilor de investiţii, dar, în realitate, majoritatea donatorilor n-au dat curs acestui apel.

La momentul actual, Agenţia “Apele Moldovei” conlucrează periodic (cînd apar probleme de ordin tehnic şi de proiectare) cu Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare, care reprezintă Guvernul Confederaţiei Elveţiene şi acţionează prin Biroul de Cooperare din Elveţia pentru Republica Moldova. În unele cazuri donatorul respectiv, care activează în comun cu Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare, la iniţierea proiectelor în sector s-a adresat Agenţiei “Apele Moldovei”, pentru consultare referitor la priorităţile investiţionale în sector.

♦ Din decembrie 2009 coordonarea cu donatorii este dirijată de către Ministerul Mediului

Rezultatele intervievării factorilor de decizie din cadrul Agenţiei “Apele Moldovei” denotă că aceştia observă o uşoară înviorare în conlucrarea cu donatorii, datorită coordonării acestui segment de către MM. De exemplu, Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare în anul 2010 a majorat investiţiile sale de la 1,0 mil.euro anual pînă la 5,0 mil.euro pentru implementarea Proiectului de aprovizionare cu apă a r-lui Nisporeni, iar Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare, în coordonare cu MM şi Agenţia “Apele Moldovei”, elaborează Planul general de aprovizionare cu apă şi canalizare a r-lui Ialoveni.

Totuşi, în pofida faptului că pe parcursul ultimilor 5 ani s-au desfăşurat un şir de şedinţe la Agenţia “Apele Moldovei” şi MM, cu participarea donatorilor, o bună parte din donatori refuză conlucrarea, venind cu investiţii direct la beneficiarii finali.

BM, în timpul misiunilor de supraveghere a proiectelor finanţate în Republica Moldova, promovează concepţia că donatorii trebuie să-şi unească eforturile pentru a realiza un impact mai mare asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare şi pentru susţinerea eforturilor ţării de realizare a Strategiei naţionale de sector.

4. Monitorizarea implementării activităţilor în cadrul altor proiecte care

susţin sectorul aprovizionării cu apă şi canalizare necesită implicare

mai insistentă din partea responsabililor de implementare

♦ Proiectul de îmbunătăţire a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localităţi finanţat de Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă

Auditul constată că, în anul 2000, Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă (în continuare – Fondul Kuweitian) a acordat un grant în valoare de 150,0 mii dinari kuweitieni (echivalentul a 500,0 mii dolari SUA), pentru efectuarea studiului de fezabilitate în scopul prioritizării localităţilor Republicii Moldova, pentru ameliorarea sistemelor de aprovizionare cu apă. Totodată, Fondul Kuweitian a informat că, în cazul în care în baza acestui studiu Republica Moldova va decide să contracteze un credit, în condiţii favorabile, de la Fondul Kuweitian, cu suma respectivă va fi majorată valoarea creditului. Sursele destinate finanţării studiului de fezabilitate au fost gestionate de Ministerul Economiei, care a contractat serviciile de consultanţă de la Consorţiul anglo-kuweitian GIBB/KCIC, care, la rîndul său, pentru realizarea acestei sarcini, a subcontractat consultanţi locali. Studiul de fezabilitate a fost elaborat prin studierea a 53 de localităţi în care sănătatea populaţiei este afectată de calitatea necorespunzătoare a apei, conform listei prezentate de Ministerul Sănătăţii. Din 53 de localităţi, au fost selectate 6 localităţi prioritare: oraşele Străşeni, Taraclia şi Hînceşti şi satele Carbalia din UTA Găgăuzia, Sărata Veche şi Risipeni din r-nul Făleşti în care urma să se implementeze Proiectul.

♦ Tergiversarea procesului de recreditare şi plasarea poverii studiilor de fezabilitate realizate în 53 de localităţi pe contul a 6 beneficiari au stopat ritmul de implementare a Proiectului

Conform Acordului de credit¹¹ (în vigoare de la 22.03.2005), Fondul Kuweitian a acordat Guvernului Republicii Moldova un credit în sumă de 1,9 mil.dinari kuweitieni (în continuare – D.K.), echivalentul a 6,5 mil.dolari SUA, pe un termen de 20 de ani, cu perioada de graţie de 5 ani, pentru implementarea Proiectului de îmbunătăţire a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localităţi ale Republicii Moldova.

___________________

¹¹ Acordul de credit din 27.07.2004 între Republica Moldova şi Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă, ratificat prin Legea nr.381-XV din 18.11.2004, intrat în vigoare la 22.03.2005 (în continuare – Acordul de credit).

Acordul de credit prevede că Ministerul Finanţelor şi beneficiarii Proiectului vor încheia contracte de recreditare pentru sumele care vor fi utilizate la îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu apă din localităţile respective. Astfel, în anul 2006 au fost încheiate 6 contracte de recreditare în sumă totală de 6,5 mil.dolari SUA, cu Consiliile raionale:

- Făleşti – 445,9 mii dolari SUA;

- Hînceşti – 2720,9 mii dolari SUA;

- Străşeni – 1391,5 mii dolari SUA;

- Taraclia – 1770,6 mii dolari SUA şi

- Comitetul executiv al UTA Găgăuzia – 166,1 mii dolari SUA.

Suma de 500,0 mii dolari SUA utilizată la elaborarea studiilor de fezabilitate pentru 53 de localităţi a fost repartizată şi inclusă în contractele de recreditare a 6 localităţi. Acest fapt a condiţionat ulterior nedorinţa Consiliilor raionale de a accepta sumele repartizate pentru studiile de fezabilitate.

Conform Acordului de credit, implementarea Proiectului urma să fie realizată nu mai tîrziu de 31.12.2008.

În scopul gestionării şi monitorizării procesului de implementare a Proiectului, prin Hotărîrea Guvernului nr.1204 din 05.11.2004¹², a fost instituit Comitetul de supraveghere a Proiectului.

___________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.1204 din 05.11.2004 “Cu privire la instituirea Comitetului de supraveghere a Proiectului de îmbunătăţire a sistemelor de aprovizionare cu apă în şase localităţi ale Republicii Moldova, finanţat de către Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă”.

S-a constatat că Proiectul iniţial a fost implementat de Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, ulterior – de Agenţia pentru Dezvoltare Regională¹³ şi ACDT, în cadrul cărora a fost creată Unitatea de implementare a proiectului, iar începînd cu 15.09.2008, Agenţia “Apele Moldovei”¹⁴ promovează implementarea proiectului dat.

___________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.1244 din 30.11.2005 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1204 din 5 noiembrie 2004”.

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1056 din 15.09.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi statelor de funcţii ale Agenţiei “Apele Moldovei””(pct.6 lit.r)).

Se atestă că pe parcursul unui an de la intrarea în vigoare a creditului din acesta nu s-au efectuat debursări (22.03.2005-06.02.2006), iar în anul 2006 s-a debursat 1,0 mil.dolari SUA, în anul 2007 s-a efectuat numai o singură debursare în sumă de 0,2 mil.dolari SUA.

Din sursele debursate s-a elaborat documentaţia de proiect şi deviz pentru cele 6 localităţi, s-au contractat servicii pentru supravegherea tehnică a lucrărilor şi, în anul 2006, s-a desfăşurat achiziţia lucrărilor de reabilitare a 10 fîntîni şi de forare a încă 10 fîntîni în sumă totală de 6,2 mil.lei. Pentru serviciile de consultanţă la proiectarea şi supravegherea lucrărilor a fost contractat Consorţiul anglo-kuweitian, care a efectuat studiul de fezabilitate, iar pentru executarea lucrărilor de reabilitare a fost contractată o companie locală.

♦ Imprudenţa şi loialitatea la selectarea antreprenorului au compromis realizarea în termen a Proiectului

Potrivit informaţiilor prezentate auditului, Compania S.C. “Acvahelios Tehnologie” S.R.L., declarată cîştigătoare a achiziţiei lucrărilor de reabilitare şi forare a fîntînilor, nu dispunea de calificare şi echipamentul necesar pentru efectuarea lucrărilor, ceea ce a condiţionat faptul că 3 membri ai grupului de lucru n-au susţinut atribuirea contractului menţionat companiei respective. Cu toate acestea, la 21.04.2006, Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului a încheiat un contract de antrepriză cu Compania S.C. “Acvahelios Tehnologie” S.R.L. în valoare de 6,2 mil.lei.

S-a constatat că, deşi compania a executat numai circa 15% din lucrări, pe parcursul perioadei iunie-octombrie 2006, acesteia i-au fost achitate 4,1 mil.lei, sau 65% din valoarea totală a contractului.

Responsabilii de supravegherea tehnică informau periodic Unitatea de implementare şi conducerea ACDT asupra faptului că antreprenorul nu iniţiază lucrările şi nu doreşte să livreze Companiei de supraveghere tehnică informaţia privind termenele şi consecutivitatea executării lucrărilor, pentru a asigura supravegherea corespunzătoare a lucrărilor, precum şi despre faptul că lucrările nu sînt executate calitativ¹⁵. Astfel, Compania care executa lucrările nu dorea să conlucreze cu consultanţii care executau supravegherea tehnică, iar Unitatea de implementare nu aplana situaţia şi nu întreprindea măsuri pentru realizarea lucrărilor. În urma acestui fapt, firma de consultanţă a refuzat să lucreze în Proiect, iar Fondul Kuweitian, la începutul anului 2007, a blocat finanţarea Proiectului.

___________________

¹⁵ Adresările Companiei Jacobs GIBB /KCIC.

♦ Comitetul naţional pentru asistenţă externă acordată Republicii Moldova a întreprins măsuri de deblocare a Proiectului

La 30.05.2007, în cadrul şedinţei Comitetului naţional pentru asistenţă externă acordată Republicii Moldova s-a discutat necesitatea deblocării stării de lucruri create la realizarea Proiectului, fiind menţionate cauzele ce au generat situaţia respectivă: incapacitatea Unităţii de implementare din cadrul ACDT de a asigura o conlucrare cu consultantul internaţional şi executarea necalitativă a lucrărilor de către antreprenor. De asemenea, la şedinţă s-a discutat chestiunea repartizării surselor creditului pentru studiul de fezabilitate şi s-a decis: (1) MF va asigura preluarea asupra bugetului de stat a obligaţiei privind restituirea mijloacelor pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru 47 de localităţi care n-au intrat în Proiect, pentru care a fost realizat studiul de fezabilitate, iar suma aferentă localităţilor beneficiare va fi atribuită Consiliilor raionale corespunzătoare; (2) ACDT va asigura formarea unei entităţi unice responsabile de implementarea tuturor proiectelor în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare.

Deşi la momentul încheierii Acordului de credit era deja creată Unitatea de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare¹⁶, implementarea Proiectului n-a fost direcţionată acesteia. Ca rezultat, în perioada anilor 2004-2007, s-au schimbat 3 echipe de implementare a Proiectului finanţat de Fondul Kuweitian, care n-au fost capabile să monitorizeze şi să implementeze corespunzător Proiectul.

___________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.986 din 11.08.2003 “Cu privire la crearea Unităţii de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare”.

♦ Încercările Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului de a impune Compania S.C. “Acvahelios Tehnologie” S.R.L. să recupereze pierderile n-au fost suficiente

În anul 2008, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului a adresat o cerere de chemare în judecată a Companiei S.C. “Acvahelios Tehnologie” S.R.L., solicitînd rezilierea Contractului de antrepriză nr.2 din 21.04.2006 şi restituirea sumei achitate de 306,8 mii dolari SUA (echivalentul a 4,1 mil.lei).

În decembrie 2008, Curtea de Apel Economică a adoptat o hotărîre, prin care a reziliat contractul de antrepriză, dar a respins cererea privind restituirea sumei de 306,8 mii dolari SUA. Se relevă că, deşi hotărîrea era cu drept de recurs în termen de 20 de zile, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nu s-a folosit de dreptul oferit de lege şi n-a întreprins măsuri pentru recuperarea sumei achitate neîntemeiat.

♦ Nu s-a simţit impulsionare în realizarea Proiectului nici după ultima schimbare a responsabilului de implementare

După cum s-a menţionat, începînd cu 15.09.2008, activităţile de implementare a Proiectului revin Agenţiei “Apele Moldovei”. Din momentul preluării responsabilităţilor menţionate, s-a efectuat o singură debursare din credit pentru achitarea datoriei în sumă de 60,8 mii dolari SUA Companiei de consultanţă Jacobs GIBB/KCIC pentru serviciile prestate. Alte activităţi în cadrul Proiectului n-au fost realizate.

De la semnarea Acordului de credit (27.07.2004) pînă la momentul actual, partea moldovenească a solicitat de 3 ori de la conducerea Fondului Kuweitian prelungirea termenului de implementare a Proiectului. Ultimul termen a expirat la 30.06.2012, dar nici pînă la această dată nu s-a reuşit asimilarea surselor şi realizarea obiectivelor Proiectului.

♦ Ultima evaluare din anul 2012 denotă insuficienţa surselor contractate iniţial pentru executarea lucrărilor de reabilitare a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localităţi

În anul 2012 s-au evaluat lucrările necesare ce urmează a fi executate pentru implementarea Proiectului. În rezultatul evaluării preliminare de către proiectant, s-a constatat că sursele contractate iniţial pentru executarea lucrărilor de reabilitare a sistemelor de aprovizionare cu apă în 6 localităţi sînt insuficiente, deoarece costurile de deviz elaborate în anul 2007 s-au majorat substanţial (circa 50%). În această conjunctură, la 07.03.2012, Agenţia “Apele Moldovei” a solicitat Fondului Kuweitian extinderea termenului de implementare cu 24 de luni şi majorarea creditului cu 4,5 mil.dolari SUA. Fondul Kuweitian a acceptat prelungirea termenului solicitat cu condiţia prezentării unei cereri oficiale din partea Guvernului Republicii Moldova. Cît priveşte majorarea finanţării creditului, urmează să fie elaborat un studiu de fezabilitate pentru aprecierea exactă a mijloacelor financiare necesare implementării Proiectului. Totodată, Agenţia “Apele Moldovei” a solicitat Fondului Kuweitian ca mijloacele financiare pentru elaborarea studiului de fezabilitate să fie acoperite din creditul respectiv.

Generalizînd cele expuse, se concluzionează că de la intrarea în vigoare a creditului (22.03.2005) pînă la momentul actual, cu excepţia elaborării documentelor de proiect şi deviz pentru 6 localităţi, n-a fost realizată pînă la capăt nici o activitate şi, corespunzător, nici un obiectiv, la implementarea Proiectului nu s-au înregistrat progrese, fiind efectuate cheltuieli neîntemiate în sumă de 4,1 mil.lei pentru achitarea lucrărilor necalitative sau nerealizate, iar din bugetul de stat s-au efectuat cheltuieli pentru achitarea dobînzilor aferente creditului debursat în sumă de 0,1 mil.dolari SUA şi rambursarea creditului în sumă de 0,5 mil.dolari SUA. Cele menţionate au fost cauzate de schimbarea frecventă a instituţiilor guvernamentale care au gestionat Proiectul şi de lipsa personalului calificat în cadrul acestora, capabil să evalueze şi să implementeze proiecte investiţionale finanţate din surse externe.

♦ Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă se implementează cu întîrzieri

La începutul anului 2011, BERD a demarat implementarea “Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă”, Proiect comun al Comisiei Uniunii Europene şi BERD. Beneficiarii finali vor fi întreprinderile “Apă-Canal” din 6 oraşe (Floreşti, Soroca, Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga) care doresc să restructureze şi să extindă activităţile lor la nivel regional. Pentru implementarea Proiectului menţionat BERD şi Banca Europeană de Investiţii acordă împrumuturi Guvernului Republicii Moldova de cîte 10,0 mil.euro fiecare, şi este oferit un grant de 10,0 mil.euro din partea Facilităţii Investiţiilor de Vecinătate (NIF) al UE. Astfel, Proiectul implică un program în valoare totală de 30,0 mil.euro, şi anume: 20,0 mil.euro – credit acordat Guvernului Republicii Moldova şi 10,0 mil.euro – sub formă de grant. Guvernul a decis să acorde Regiilor “Apă-Canal” creditul contractat de la Banca Europeană de Investiţii sub formă de grant.

Obiectivul Proiectului este de a promova reforma sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, de a crea modele de operatori independenţi care să presteze servicii la standarde acceptabile. Regiile selectate în cadrul acestui Proiect vor fi susţinute în extinderea serviciilor lor în afara oraşului, în vederea asigurării eficienţei investiţiei şi costurilor operaţionale cu tarife accesibile.

Se prevede ca Proiectul să fie finalizat pînă la 31.12.2013, cînd va demara şi rambursarea creditului.

În cadrul Proiectului vor fi finanţate 3 tipuri de lucrări: reabilitarea/extinderea sistemului de aprovizionare cu apă în 6 oraşe; extinderea sistemului de aprovizionare cu apă de la 6 oraşe spre alte 30 localităţi; reabilitarea/extinderea sistemului de canalizare în 3 oraşe.

Regiile “Apă-Canal” din cele 6 localităţi se angajează: (1) să ajusteze tarifele şi să asigure rentabilitatea întreprinderilor de aprovizionare cu apă pentru a îmbunătăţi randamentul lor financiar şi operaţional, precum şi viabilitatea lor financiară în general; (2) să regionalizeze activitatea întreprinderilor menţionate prin extinderea operaţiunilor acestora în localităţile vecine selectate (devenind, astfel, companii regionale).

Implementarea Proiectului de aprovizionare cu apă şi canalizare se prevede în următoarele raioane şi localităţi:

- Floreşti (or.Floreşti, or.Ghindeşti, or.Mărculeşti, satele: Ghindeşti, Mărculeşti, Lunga, Izvoare, Domulgeni, Cenuşa, Vărvăreuca);

- Orhei (or.Orhei, satele: Step-Soci, Budei, Selişte, Lucăşeuca, Burhuta);

- Ceadîr-Lunga (or.Ceadîr-Lunga, satele: Baurci, Cazaclia, Beşghioz, Tomai);

- Soroca (or.Soroca, satele Zastînca, Egoreni, Rubleniţa, Regina Maria, Hristici);

- Hînceşti (or.Hînceşti, satele: Bozieni, Logăneşti, Mereşeni, Fîrlădeni, Buţeni);

- Leova (or.Leova, satele: Sărata Nouă, Cazangic).

Conform Acordului de împrumut încheiat cu BERD, Regiile “Apă-Canal” achită comisionul unic de acordare în mărime de 100,0 mii euro, sau 1% din suma creditului şi comision de angajament în mărime de 0,5% anual pentru suma neretrasă din credit.

La 01.07.2012, pentru împrumutul acordat de BERD au fost achitate dobînzi în mărime de 3,6 mii euro şi comisionul de angajament în mărime de 92,9 mii euro.

Deşi, potrivit contractului de subîmprumut, primăriile localităţilor beneficiare ale Programului urmau să achite Regiilor “Apă-Canal” din regiune sumele aferente creditului BERD (comisionul de acordare, dobînzile şi comisionul de angajament), direcţionate fiecărei localităţi, acestea nu şi-au onorat obligaţiile, suma totală fiind achitată de Regiile “Apă-Canal”. Achitarea comisionului de angajament pentru suma neretrasă din credit după expirarea a 180 de zile de la semnarea Acordului de credit este condiţionată de tergiversarea în timp a implementării Programului.

De asemenea, conform Acordului de împrumut semnat între Banca Europeană de Investiţii şi Guvernul Republicii Moldova, acesta din urmă va achita un comision unic în mărime de 50,0 mii euro şi taxa de angajament în mărime de 0,1% anual pentru soldul creditului nedebursat.

Pînă la 01.07.2012, din bugetul de stat, a fost achitat comisionul unic pentru acordare de 50,0 mii euro şi taxa de angajament pentru neutilizarea împrumutului contractat în mărime de 17,7 mii euro, echivalentul a 280,1 mii lei.

În opinia Companiei de consultanţă “EPTISA”, care acordă suport la implementarea Proiectului, cauzele de întîrziere a implementării Proiectelor sînt: (1) întreprinderile “Apă-canal” n-au elaborat documentaţia tehnică pentru lucrările care urmează a fi executate în cadrul Proiectului sau n-au expertizat-o în modul stabilit; (2) calitatea proastă a documentaţiei de proiect şi deviz care, după revizuirea de către experţii Companiei “EPTISA”, este restituită pentru a fi corectată sau elaborată din nou; (3) calitatea sursei de apă care, în multe cazuri, este nepotabilă.

În cadrul Programului respectiv, la 14.06.2012 s-au iniţiat lucrările de reabilitare şi construcţie a 20 km de reţele de canalizare în or.Orhei. Valoarea totală a lucrărilor constituie 1,6 mil.euro. Pentru implementarea programului în or.Ceadîr-Lunga, a fost semnat contractul pentru 2 loturi din 4, iar la Hînceşti a fost desemnat cîştigătorul pentru executarea lucrărilor de construcţie a apeductului în toate localităţile incluse în Proiect.

Se menţionează că, urmare a efectuării auditului în cadrul entităţilor respective, au fost întocmite şi prezentate acestora Note informative privind rezultatele auditului, iar întru remedierea celor expuse au fost înaintate recomandări de înlăturare a deficienţelor care urmează să contribuie şi la ameliorarea situaţiei în domeniul abordat.

CONCLUZIE GENERALĂ

Generalizînd cele menţionate, se atestă că, pe parcursul ultimilor 10 ani, problema accesului redus al populaţiei la apa potabilă calitativă şi sisteme de canalizare, cauzat de calitatea necorespunzătoare a apei potabile, de starea deplorabilă de aprovizionare cu apă şi canalizare, de poluarea continuă a apelor de suprafaţă şi subterane, a fost şi rămîne în vizorul Guvernului, AAPC şi AAPL. S-au depus eforturi pentru a îmbunătăţi starea lucrurilor în sectorul respectiv, fiind identificate şi alocate surse financiare interne şi externe, îndreptate spre extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi reabilitarea apeductelor şi a sistemelor de canalizare, îmbunătăţirea calităţii apei potabile, reformarea întreprinderilor “Apă-Canal” în vederea prestării serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare calitative şi la un preţ accesibil, fiind obţinute unele realizări.

În acelaşi timp, constatările din Raport evidenţiază prezenţa unor nereguli, disfuncţionalităţi şi necoordonări la etapa de stabilire a priorităţilor şi selectare a beneficiarilor de Proiecte; la elaborarea, expertizarea şi acceptarea documentaţiei de proiect de către toţi actorii implicaţi în realizarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor; la coordonarea acţiunilor aferente unuia şi aceluiaşi obiectiv finanţat din diferite surse; la etapa de luare a deciziilor importante etc.

În această ordine de idei, evidenţiem unele probleme cu care se confruntă toate părţile participante la realizarea Proiectelor, efectele cărora împiedică procesul de reformare a sectorului în ansamblu, precum şi implementarea Proiectelor, în particular, după cum urmează:

√ Legislaţia naţională nu prevede exhaustiv atribuţiile organelor centrale de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul alimentării cu apă potabilă, acestea fiind formulate în mod general, fără divizare pe niveluri.

√ Reorganizarea frecventă a instituţiilor guvernamentale responsabile de pregătirea Proiectelor şi de gestionarea acestora conduce la nereuşite şi utilizări ineficiente în procesul de realizare a activităţilor Proiectelor.

√ Insuficienţa efectivului de personal în general şi lipsa personalului calificat/specializat capabil să evalueze şi să implementeze proiecte investiţionale finanţate din surse externe în cadrul organelor AAPC şi AAPL reprezintă un impediment major la realizarea cu succes a Proiectelor. (Economisim mijloace publice la întreţinerea a 1-2 unităţi în cadrul cîtorva AAPC şi AAPL şi pierdem zeci de milioane de lei ca efect al lipsei de implicare profesionistă în implementarea şi monitorizarea proiectelor).

√ Conlucrarea şi coordonarea activităţilor în sector între AAPC (responsabile de elaborarea politicilor şi implementarea acestora) şi AAPL (care implementează proiecte în domeniul apei şi canalizării) este slabă şi necesită îmbunătăţire. Se relevă că nici Agenţia “Apele Moldovei”, nici Ministerul Mediului nu deţin informaţia privind situaţia reală din sector pentru fiecare localitate din Republica Moldova.

√ Ministerul Mediului nu dispune de un mecanism funcţional şi eficient de acumulare a informaţiei privind situaţia în sector, care ar permite crearea unei baze de date privind starea ramurii, din care motiv este complicat ca MM să-şi exercite atribuţia ce ţine de evaluarea sectorului.

√ Apar probleme majore la implementarea proiectelor legate de cadrul normativ-regulator din domeniul construcţiei. Auditul atestă că documentaţia normativă în construcţii, utilizată la elaborarea proiectelor tehnice detaliate şi realizarea lucrărilor în sector, elaborată încă în perioada sovietică, provoacă nedumerirea donatorilor şi condiţionează supradimensionarea sistemelor şi utilizarea ineficientă a surselor financiare şi, în final, tarife majorate la servicii.

√ Calitatea joasă a proiectelor tehnice detaliate elaborate provoacă impedimente la realizarea în termen şi afectează calitatea lucrărilor.

√ Beneficiarii de surse din credite şi granturi nu se conformează condiţiilor stabilite în acorduri şi nu realizează recomandările consultanţilor stipulate în studiile de fezabilitate.

Este evident faptul că numai examinarea minuţioasă a problemelor de către Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Mediului, Agenţia “Apele Moldovei”, UIP, AAPL, beneficiarii de proiecte şi donatori va permite, pe de o parte, găsirea soluţiei optime de îmbinare a principiilor transparenţei, economicităţii şi eficacităţii la reformarea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare prin activităţile propuse la nivel de proiecte susţinute atît din sursele interne, cît şi din cele externe, iar, pe de altă parte, obţinerea rezultatelor care vor satisface aşteptările tuturor actorilor participanţi la proces.

5. Alte probleme constatate în cadrul auditului

Se relevă că în cadrul auditului performanţei au fost identificate unele deficienţe care nu ţin nemijlocit de obiectivele auditului, însă reieşind din faptul că acestea urmează a fi înlăturate în regim de urgenţă, pentru a dispune de o evidenţă veridică a bunurilor materiale, auditul s-a axat şi pe aceste probleme.

Astfel, au fost constatate nereguli şi deficienţe la înregistrarea în evidenţa contabilă a bunurilor aferente sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare, condiţionate de neîntocmirea corespunzătoare a documentelor respective, după cum urmează:

√ În perioada anilor 2007-2011, Consiliile orăşeneşti Orhei, Soroca, Căuşeni, Cahul, Floreşti şi Ungheni au transmis bunuri cu titlu gratuit şi au alocat mijloace financiare, care constituie patrimoniu public în valoare de 33,1 mil.lei, întreprinderilor “Apă-Canal”, fără a le înregistra la majorarea capitalului social al acestora.

√ Politica de contabilitate a întreprinderilor “Apă-Canal” verificate nu include reguli de contabilizare a bunurilor materiale primite cu titlu gratuit şi a surselor financiare alocate pentru finanţări cu destinaţie specială. Acest fapt a condiţionat înregistrarea incorectă a mijloacelor şi bunurilor intrate la 2 întreprinderi (Î.M. “Direcţia Apeducte şi Canalizare” Soroca şi Î.M. Regia “Apă-Canal” Orhei) în sumă totală de 7,2 mil.lei, iar 3 întreprinderi (Î.M. Regia “Apă-Canal” Bălţi, S.A. “Servicii Comunale Floreşti” şi Î.M. “Apă-Canal” Ungheni) au înregistrat neregulamentar la venituri bunurile materiale primite cu titlu gratuit în valoare totală de 39,3 mil.lei.

√ Neîntocmirea corespunzătoare a documentelor primare justificative la 4 primarii (s.Văleni, s.Sarata Nouă, s.Beştemac şi s.Colibaşi), în baza cărora se efectuează înregistrările contabile şi nefamiliarizarea specialiştilor contabili cu prevederile actelor normative aferente, ca urmare nefiind reflectate în evidenţa contabilă unele fapte economice în valoare de 5,5 mil.lei, precum şi formarea incorectă a valorii iniţiale a obiectelor de inventar la 2 primării (s.Văleni şi s.Colibaşi) în valoare de 10,6 mil.lei.

√ La Agenţia “Apele Moldovei” sursele alocate din bugetul de stat în sumă de 9,8 mil.lei, pentru elaborarea schemei complexe de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor pînă în anul 2015 şi documentaţiei de proiect şi deviz pentru aprovizionarea cu apă a 7 localităţi rurale, n-au fost reflectate la mijloace fixe, fiind diminuată valoarea patrimoniului de stat.

√ Alocaţiile de la componenta de bază a bugetului de stat pentru elaborarea Strategiei dezvoltării resurselor de apă în sumă de 7,6 mil.lei nu sînt reflectate în evidenţa contabilă a Agenţiei “Apele Moldovei”, fiind decontate la cheltuieli.