Hotărîre nr.31 din 27.06.2014 privind auditul asupra managementului datoriei publice şi asupra sistemelor informaţionale de management la Ministerul Finanţelor, Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Î.S. "Fintehinform"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind auditul asupra managementului datoriei publice şi asupra sistemelor

informaţionale de management la Ministerul Finanţelor, Directoratul Liniei

de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Î.S. “Fintehinform“

nr. 31  din  27.06.2014

 (în vigoare 25.07.2014) 

Monitorul Oficial nr.209-216 art.27 din 25.07.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului finanţelor, dl A.Arapu, viceministrului finanţelor, dna M.Cărăuş, şefului Direcţiei generale Trezoreria de Stat, dna N.Lupan, şefului Direcţiei generale datorii publice a Ministerului Finanţelor, dna E.Matveeva, şefului Directoratului Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor, dna R.Cantemir, administratorului Î.S. “Fintehinform“, dna E.Saharnean, contabilului-şef al Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, dna M.Botnaru, directorului Unităţii de implementare a Proiectului Băncii Mondiale de ameliorare a competitivităţii, dl A.Casian, şefului Direcţiei monitorizare şi evaluare din cadrul Cancelariei de Stat, dna L.Ciurea, consultantului Serviciului e-Transformare în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, dl D.Calalb, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului managementului datoriei publice pe anul 2013 la Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor (Anexa nr.1) şi Raportul auditului asupra sistemelor informaţionale de management al datoriei publice la Ministerul Finanţelor, Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Î.S. “Fintehinform“ (Anexa nr.2).

^{_______________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Misiunile de audit s-au desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi², conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014³ şi Programului comun al auditului paralel şi coordonat al sistemelor informaţionale de management al datoriei publice realizat în cadrul Grupului de lucru privind datoria publică INTOSAI. Auditul asupra managementului datoriei publice şi asupra sistemelor informaţionale de management a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile asupra faptului că managementul datoriei publice pe anul 2013 în cadrul Ministerului Finanţelor, Directoratului Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Î.S. “Fintehinform“ este realizat conform.

^{_______________________}

² Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014“.

Auditul asupra managementului datoriei publice pe anul 2013 a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit⁴ şi bunele practici în domeniu. Pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor, auditul s-a desfăşurat la Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor, cu colectarea probelor la Banca Naţională a Moldovei, Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol şi Unitatea de implementare a Proiectului Băncii Mondiale de ameliorare a competitivităţii, prin aplicarea procedurilor de audit corespunzătoare în vederea evaluării conformităţii datelor din Raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013 ca parte a Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat. Sfera şi abordarea de audit au cuprins evaluarea conformităţii proceselor de acumulare, generalizare, monitorizare şi raportare a situaţiei datoriei publice pe anul 2013.

^{_______________________}

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi“.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Rezultatele auditului asupra managementului datoriei publice relevă că Ministerul Finanţelor a întreprins măsuri în vederea îmbunătăţirii evidenţei, raportării şi monitorizării datoriei publice.

Se menţionează că soldul datoriei de stat externe (16845,8 mil.lei), soldul datoriei de stat interne (6675,8 mil.lei) şi cheltuielile bugetului de stat pentru deservire, la 31.12.2013, au fost în corespundere cu plafonul stabilit prin Legea bugetară anuală.

Soldul datoriei publice constituie, la 31.12.2013, suma de 31891,1 mil.lei, acesta fiind format din datoria de stat în sumă de 23521,6 mil.lei, datoria Băncii Naţionale a Moldovei – 5811,3 mil.lei, datoria întreprinderilor din sectorul public – 2305,1 mil.lei, şi datoria unităţilor administrativ-teritoriale – 253,1 mil.lei. Astfel, se atestă creşterea datoriei publice cu 2613,5 mil.lei faţă de anul precedent.

Soldul datoriei de stat, comparativ cu datele de referinţă ale anului 2012, a înregistrat o majorare cu 11,0%, sau cu 2336,9 mil.lei, ca urmare a creşterii datoriei de stat externe cu 1820,0 mil.lei şi a datoriei de stat interne cu 516,9 mil.lei. Ponderea datoriei de stat în PIB a constituit 23,4%, sau mai puţin cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2012.

Soldul datoriilor debitorilor garantaţi pentru împrumuturile interne şi externe acordate, precum şi al datoriilor beneficiarilor recreditaţi, la 31.12.2013, a constituit circa 4160,6 mil.lei, inclusiv datoria cu termen de achitare expirat în sumă de 810,2 mil.lei, ceea ce constituie 19,5% din total.

Se relevă că Ministerul Finanţelor, prin prisma competenţelor legale şi responsabilităţilor aferente procesului de administrare, monitorizare şi raportare a datoriei publice:

• a asigurat respectarea limitelor stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2013⁵ ale soldului datoriei de stat interne şi externe, cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat şi soldului garanţiilor de stat;

^{_______________________}

⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012.

• a stabilit parametrii de risc reieşind din structura curentă a portofoliului datoriei de stat în vederea monitorizării riscurilor asociate acestuia;

• a demarat restructurarea emisiunii valorilor mobiliare de stat cu termen de circulaţie mai îndelungat, avînd ca scop dezvoltarea pieţei primare a valorilor mobiliare de stat. De asemenea, în comun cu Banca Naţională a Moldovei, a ajustat cadrul normativ aferent valorilor mobiliare de stat la condiţiile de implementare a platformei unice de tranzacţionare a instrumentelor monetar-valutare;

• a corectat soldul datoriei publice pe anii 2011 şi 2012 cu 160,4 mil.lei şi, respectiv, cu 259,9 mil.lei la compartimentul datoria întreprinderilor din sectorul public şi unităţilor administrativ-teritoriale, ca rezultat al măsurilor întreprinse;

• a utilizat şi dezvoltat unele aplicaţii ale sistemului informaţional automatizat de management al datoriei publice care înlesnesc gestionarea acestui domeniu;

Concomitent, auditul evidenţiază că, în pofida măsurilor întreprinse, managementul datoriei publice atestă:

• nevalorificarea în termen a resurselor împrumuturilor externe, condiţionată de tergiversarea procedurilor de implementare, neîndeplinirea unor condiţii contractuale, neutilizarea tuturor instrumentelor financiare stabilite în acordurile de finanţare;

• anularea de către unii creditori externi a unor părţi din împrumuturile externe contractate, care, cumulativ, pînă la 31.12.2013, au constituit circa 1094,3 mil.lei aferente unor părţi din 29 de împrumuturi. Din acest total, în perioada exerciţiului bugetar 2013, au fost anulate circa 58,3 mil.lei aferente a 6 împrumuturi externe;

• extinderea perioadei de valorificare pentru unele împrumuturi externe, în aceste condiţii fiind majorată rata dobînzii la aceste împrumuturi;

• lipsa viziunii conceptuale privind dezvoltarea sistemului informaţional automatizat aferente managementului datoriei publice.

Se menţine problematica recuperării depline la bugetul de stat a datoriilor debitorilor garantaţi pentru împrumuturile interne şi externe acordate, cît şi a datoriilor beneficiarilor recreditaţi, care, la 31.12.2013, au constituit circa 4160,6 mil.lei, inclusiv 810,2 mil.lei, sau 19,5%, constituind datoria cu termen de achitare expirat.

În vederea asigurării implementării recomandărilor şi executării cerinţelor înaintate prin Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi⁶, Ministerul Finanţelor, pe parcursul anului 2013, a întreprins un şir de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate de auditul precedent. Totodată, prezentul audit a relevat persistenţa unor probleme şi aspecte, care sînt abordate la compartimentele respective din Raportul de audit, cu înaintarea şi/sau reiterarea, după caz, a recomandărilor corespunzătoare.

^{_______________________}

⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 18.07.2013 “Privind Raportul auditului datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2012“.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului managementului datoriei publice pe anul 2013 la Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor (Anexa nr.1) şi Raportul asupra sistemelor informaţionale de management al datoriei publice la Ministerul Finanţelor, Directoratul Liniei de credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Î.S. “Fintehinform“ (Anexa nr.2) care sînt părţi componente ale prezentei Hotărîri.

2. Prezenta hotărîre şi Rapoartele de audit se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, pentru documentare, şi se cere:

2.1.1. întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor din Rapoartele de audit pentru asigurarea îmbunătăţirii managementului datoriei publice;

2.1.2. conformarea managementului datoriei publice la rigorile reglementărilor aprobate, inclusiv prin consolidarea elementelor sistemului de control intern aferente proceselor de administrare, monitorizare şi raportare a datoriei publice;

2.1.3. înaintarea propunerilor concrete către Guvern privind dezvoltarea sistemului informaţional aferent domeniului;

2.2. Guvernului, pentru documentare în vederea asigurării monitorizării continue privind situaţia portofoliului datoriei de stat şi evitarea riscurilor afectării managementului datoriei publice;

2.3. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare;

2.4. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctului. 2.1. din prezenta Hotărîre şi referitor la implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prin prezenta Hotărîre se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 18.07.2013 “Privind Raportul auditului datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2012“, dată fiind reiterarea în Raportul de audit anexat a unor cerinţe ale auditului precedent neexecutate sau executate parţial şi a recomandărilor neimplementate.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.31 din 27 iunie 2014

RAPORTUL

auditului managementului datoriei publice pe anul 2013 la Ministerul Finanţelor

şi Directoratul Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor

I. INTRODUCERE

Auditul managementului datoriei publice pe anul 2013 la Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor a fost efectuat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014¹ şi în baza art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008².

^{_______________________}

¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 "Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014“.

² Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile asupra faptului că managementul datoriei publice este realizat conform cadrului legal de către Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Responsabilitatea Ministerului Finanţelor, autorizat de Guvern, este de a administra datoria de stat, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, de a monitoriza şi organiza deservirea datoriei de stat, precum şi de a înregistra toate achitările efectuate. De asemenea, Ministerul Finanţelor, prin prisma atribuţiilor ce-i revin, acumulează, generalizează, monitorizează şi raportează informaţia cu privire la situaţia datoriei publice.

Responsabilitatea Directoratului Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor este de a recredita, administra şi monitoriza resursele proiectelor investiţionale, finanţate din împrumuturile externe de stat de la instituţiile financiare internaţionale donatoare, acordate pentru dezvoltarea sectorului privat.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit asupra faptului că managementul datoriei publice se realizează, de către Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor, potrivit cadrului legal în acest domeniu.

Metodologia de audit. Auditul asupra managementului datoriei publice pe anul 2013 s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit³ şi cu bunele practici în domeniu. Pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor, auditul s-a desfăşurat la Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor, cu colectarea probelor la Banca Naţională a Moldovei, Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol şi Unitatea de implementare a Proiectului Băncii Mondiale de ameliorare a competitivităţii, prin aplicarea procedurilor de audit corespunzătoare în vederea evaluării conformităţii datelor din Raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013 ca parte a Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat. Sfera şi abordarea de audit a cuprins evaluarea conformităţii proceselor de acumulare, generalizare, monitorizare şi raportare a situaţiei datoriei publice pe anul 2013.

^{_______________________}

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi Conturi“.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, este autorizat: a) să contracteze împrumuturi de stat, interne şi externe, în monedă naţională sau în orice valută străină; b) să acorde garanţii de stat interne şi externe, exprimate în monedă naţională sau în orice valută străină; c) să emită valori mobiliare de stat pentru plasarea lor pe piaţa internă şi externă⁴.

^{_______________________}

⁴ Art.3 (1) din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006 “Cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat“ (în continuare – Legea nr.419-XVI din 22.12.2006).

Potrivit cadrului legal, datoria publică reprezintă datoria de stat, datoria Băncii Naţionale a Moldovei, datoria unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau local, datoria ce rezultă din împrumuturile interne şi externe ale societăţilor comerciale în care statul şi/sau unitatea administrativ-teritorială deţine mai mult de 50 la sută din capitalul social şi datoria întreprinderilor de stat şi municipale.

Managementul datoriei publice este reglementat de Legea cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007⁵, Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008⁶, precum şi de alte acte normative.

^{_______________________}

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007 “Cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat“ (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007).

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 “Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor“ (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008).

În vederea unei bune administrări a datoriei de stat, a fost elaborat Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2013-2015)“, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.221 din 25.03.2013⁷, stabilind ca obiective prioritare: (i) asigurarea finanţării măsurilor prevăzute în bugetul de stat cu minimum de cheltuieli pe termen mediu şi lung şi la nivel optim de risc; (ii) dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat, prioritate fiind acordată instrumentelor cu termen mai lung de circulaţie; (iii) monitorizarea continuă a riscurilor şi a indicatorilor de sustenabilitate a datoriei de stat.

^{_______________________}

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.221 din 25.03.2013 “Cu privire la aprobarea Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2013-2015)“ (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.221 din 25.03.2013).

În prezentul Raport de audit sînt elucidate principalele constatări şi concluzii ale auditului, care permit înaintarea unor recomandări pentru sporirea şi îmbunătăţirea activităţilor Ministerului Finanţelor şi Directoratului Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor îndreptate spre managementul datoriei publice.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Principalii indicatori privind situaţia datoriei publice

Conform datelor Raportului privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013, soldul datoriei publice, la 31.12.2013, a constituit 31891,1 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 2613,5 mil.lei faţă de soldul din 31.12.2012, ca rezultat al creşterii datoriei de stat cu 2336,9 mil.lei, datoriei Băncii Naţionale a Moldovei (în continuare – BNM) – cu 173,6 mil.lei, datoriei întreprinderilor din sectorul public – cu 141,6 mil.lei, şi al micşorării datoriei unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) – cu 38,6 mil.lei.

În aspectul componentelor structurale, soldul datoriei publice se prezintă în Tabelul nr.1.

Potrivit datelor raportate, datoria de stat deţine o pondere de 73,8% din totalul datoriei publice, urmată de datoria BNM – 18,2%, datoria întreprinderilor din sectorul public – 7,2%, şi datoria UAT – 0,8%.

Nivelul datoriei publice în produsul intern brut (în continuare – PIB), la 31.12.2013, reprezintă 31,8%, sau cu 1,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul precedent.

3.2. Cu privire la administrarea datoriei de stat

Verificările auditului referitor la administrarea datoriei de stat⁸ nu au stabilit situaţii de neconformitate a proceselor aferente şi constată următoarele.

^{_______________________}

⁸ Art.2 din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; art.9 din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012; pct.2 din Regulamentul cu privire la Registrul de stat privind datoria de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007.

Potrivit Raportului anual privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013, soldul datoriei de stat, la 31.12.2013, a constituit 23521,6 mil.lei, din care datoria de stat externă – 16845,8 mil.lei şi datoria de stat internă – 6675,8 mil.lei. Datele relevă că datoria de stat externă deţine 71,6% din totalul datoriei de stat, situaţie condiţionată de faptul că statul recurge la surse externe de finanţare. Ponderea datoriei de stat interne în totalul datoriei de stat (28,4%) a înregistrat o reducere, în anul 2013 faţă de anul 2012, cu 0,7 puncte procentuale.

Conform datelor Registrului de stat al datoriei de stat, soldul datoriei de stat, la 31.12.2013, comparativ cu aceeaşi situaţie a anului precedent, a înregistrat o majorare cu 11,0%, sau cu 2336,9 mil.lei, ca urmare a creşterii datoriei de stat externe cu 1820,0 mil.lei şi a datoriei de stat interne cu 516,9 mil.lei.

Analiza datelor înscrise în contul anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 2013 relevă că executarea datoriei de stat s-a încadrat în plafonul legal, însumînd în total 23521,6 mil.lei, sau cu 620,2 mil.lei mai puţin decît limita prevăzută prin Legea bugetară anuală (24141,8 mil.lei).

Principalii indicatori ce caracterizează datoria de stat pe anul 2013 au înregistrat tendinţe de diminuare moderată, comparativ cu anii 2011-2012, informaţia fiind prezentată în Tabelul nr.1 din Anexa la prezentul Raport de audit. Astfel, valorile înregistrate în anul 2013 se încadrează în limitele sustenabile şi nu produc riscuri asupra stabilităţii macroeconomice a ţării. Ponderea datoriei de stat în PIB, la sfîrşitul anului 2013, a constituit 23,4%, sau mai puţin cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2012, inclusiv ponderea datoriei de stat externe în PIB – 16,8%, şi ponderea datoriei de stat interne în PIB – 6,7%.

Verificările auditului au stabilit că, în vederea monitorizării continue a riscurilor şi evitării expunerii majore a portofoliului datoriei de stat faţă de anumite tipuri de risc, de către Ministerul Finanţelor, prin Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2013-2015)“⁹, au fost stabiliţi parametrii de risc reieşind din structura curentă a portofoliului datoriei de stat, care, la situaţia din 31.12.2013, au înregistrat următoarele valori: ponderea datoriei de stat scadentă în decurs de un an în totalul datoriei de stat – 26,5% (faţă de 35% stabilit); ponderea datoriei de stat interne în totalul datoriei de stat – 28,4% (≥20%); ponderea datoriei de stat externe într-o anumită valută în totalul datoriei de stat externe – 42,3% (≤50%), şi ponderea datoriei de stat cu rata dobînzii fixă în totalul datoriei de stat – 52,5% (≥50%).

^{_______________________}

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.221 din 25.03.2013.

De asemenea, verificările auditului au stabilit că Ministerul Finanţelor a identificat şi monitorizează continuu următoarele riscuri asociate datoriei de stat: (i) riscul valutar şi riscul ratei de dobîndă, care caracterizează portofoliul datoriei de stat avînd în vedere că nemonitorizarea acestor riscuri poate crea costuri suplimentare pentru deservirea datoriei de stat; (ii) riscul operaţional, care ţine în special de sistemul informaţional de management al datoriei publice; (iii) riscul de refinanţare.

3.2.1. Cu privire la administrarea datoriei de stat externe

Verificările auditului referitor la conformitatea administrării datoriei de stat externe¹⁰ au stabilit următoarele.

^{_______________________}

¹⁰ Art.2 din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; pct.6 (27) din Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008; art.9 din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012; art.12 din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; pct.6 din Regulamentul privind procedura de contractare şi debursare a împrumuturilor de stat externe şi interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007; pct.24 din Regulamentul cu privire la Registrul de stat privind datoria de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007; art.22 (4) din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006.

Conform datelor Registrului datoriei de stat, la 31.12.2013, soldul datoriei de stat externe constituie 1290,2 mil.dol.SUA (16845,8 mil.lei), sau cu 44,6 mil.dol.SUA mai mult faţă de anul 2012, ca rezultat al creşterii datoriei de stat externe faţă de creditorii multilaterali cu 67,8 mil.dol.SUA, al reducerii datoriei faţă de creditorii bilaterali – cu 21,1 mil.dol.SUA, şi faţă de creditorii comerciali – cu 2,1 mil.dol.SUA. Majorarea datoriei de stat externe a fost influenţată de depăşirea volumului de debursări faţă de rambursări a împrumuturilor de stat externe şi de fluctuaţia cursului valutar.

Concomitent, soldul datoriei de stat externe (16845,8 mil.lei), la situaţia din 31.12.2013, nu a depăşit plafonul stabilit prin Legea bugetară anuală (17466,0 mil.lei).

În structura datoriei de stat externe, ponderea majoră este deţinută de datoria faţă de creditorii multilaterali – 85,8%, fiind urmată de datoria faţă de creditorii bilaterali – 13,9%, şi de datoria faţă de creditorii comerciali, care constituie 0,3% din totalul datoriei de stat externe.

În anul 2013 au fost înregistrate debursări în valoare de 96,5 mil.dol.SUA, inclusiv pentru finanţarea proiectelor investiţionale – 88,8 mil.dol.SUA şi pentru finanţarea deficitului bugetar – 7,7 mil.dol.SUA, auditul stabilind înregistrarea acestor date în Registrul datoriei de stat. În aspectul creditorilor, auditul a constatat că volumul cel mai mare de intrări este deţinut de mijloacele Băncii Mondiale, de la care pe parcursul anului au avut loc debursări în sumă de 31,8 mil.dol.SUA, fiind urmată de Banca Europeană de Investiţii cu 21,6 mil.dol.SUA şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 18,4 mil.dol.SUA etc.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, pentru deservirea datoriei de stat externe a fost stabilită suma de 908,2 mil.lei, real fiind utilizate 869,5 mil.lei (69,1 mil.dol.SUA), inclusiv pentru rambursarea principalului – 683,3 mil.lei (54,3 mil.dol.SUA), şi pentru plata dobînzilor şi comisioanelor – 186,2 mil.lei (14,8 mil.dol.SUA).

Datele Raportului privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013 denotă că pe parcursul anului de gestiune au fost semnate 7 acorduri de împrumut pentru realizarea proiectelor investiţionale finanţate din surse externe. Verificările auditului au stabilit că toate acordurile de împrumut încheiate au fost ratificate de către Parlament, împrumuturile fiind contractate în vederea realizării proiectelor din învăţămînt, agricultură, construcţia şi reabilitarea drumurilor, pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale şi construcţia penitenciarului din Chişinău. Din 7 acorduri de împrumut semnate, pe parcursul anului 2013 au intrat în vigoare 4 acorduri. Pentru evidenţa acestora, de către Ministerul Finanţelor au fost deschise fişele acestor împrumuturi conform normelor stabilite.

Potrivit informaţiei privind stocul datoriei de stat externe pe credite, datoria de stat externă, la 31.12.2013, era formată din soldul pentru 96 de împrumuturi. În cadrul verificărilor auditului asupra corectitudinii completării şi plenitudinii informaţiilor incluse în fişele creditelor la 31.12.2013 pentru toate 96 de împrumuturi externe contractate de stat, precum şi compararea cu fişele aceloraşi împrumuturi pentru anul precedent nu au fost stabilite abateri.

Analiza auditului asupra datoriei de stat externe în aspectul împrumuturilor a relevat că aceasta cuprinde: 74 de împrumuturi cu perioada finisată de valorificare a surselor contractate; 2 împrumuturi cu sursele contractate valorificate integral înainte de finisarea perioadei de valorificare; 16 împrumuturi cu o perioadă de valorificare activă al căror procent de valorificare este mai mic de 70% şi 4 împrumuturi cu o perioadă de valorificare activă al căror procent de valorificare este mai mare de 70%. Se atestă că, din cele 74 de împrumuturi: sursele a 32 de împrumuturi au fost valorificate integral; sursele în mărime de circa 166,0 mil.lei¹¹ aferente a 15 împrumuturi nu au fost valorificate în termenele prevăzute; nevalorificarea mijloacelor în termen, precum şi/sau neîndeplinirea unor condiţii contractuale de către beneficiarii a 27 de împrumuturi au determinat anularea unor părţi din sursele contractate în mărime de circa 898,4 mil.lei¹².

^{_______________________}

¹¹ Sumă echivalentă în lei conform cursului BNM la ziua finisării perioadei de valorificare a împrumutului.

¹² Sumă echivalentă în lei conform cursului BNM la ziua anulării părţii din valoarea împrumutului contractat.

Din totalul de 96 de împrumuturi, au fost anulate sume din 29 împrumuturi, care constituie de la 0,1% pînă la 66,4% din valoarea iniţială a împrumuturilor. Astfel, din sursele externe nu au fost obţinute cumulativ, pînă la 31.12.2013, circa 1094,3 mil.lei¹³, dintre care înregistrate în perioada de gestiune 2013 – 58,3 mil.lei (aferente a 6 împrumuturi contractate de la Banca Mondială pentru finanţarea Proiectului Ameliorarea Competitivităţii, Managementul Financiar Public, Finanţarea adiţională la RISP II, Finanţarea Adiţională la Proiectul Competitivităţii, Finanţarea Adiţională la FISM II şi Finanţarea Adiţională la Proiectul Educaţie de calitate).

^{_______________________}

¹³ Sumă echivalentă în lei conform cursului BNM la ziua anulării părţii din valoarea împrumutului contractat.

Totodată, auditul constată că la 2 împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiţii (în continuare – BEI) perioada de valorificare a surselor împrumutate stabilită în Acordul de împrumut a fost extinsă cu majorarea ratei dobînzii. Astfel, din cauza nevalorificării în termenele stabilite iniţial (08.06.2011 – 23.11.2013) a împrumutului în valoare de 75,0 mil.euro¹⁴, contractat în scopul realizării Proiectului de susţinere a Programului în sectorul drumurilor, a fost extinsă perioada de valorificare a acestuia pînă la 31.12.2016 şi a fost majorată rata anuală a dobînzii de la Euribor 6 luni+0,68% la Euribor 6 luni+0,982%. Iar pentru soldul nedebursat a fost achitat un comision de angajament în mărime de 333,0 mii.euro, sau 5,4 mil.lei. O situaţie analogică celei de nevalorificare în termenele contractate se constată şi în cazul împrumutului contractat în anul 2010 în valoare de 10,0 mil.euro¹⁵ în scopul realizării Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă. Ca urmare, a fost extinsă perioada de valorificare pînă la 31.12.2015 şi a fost majorată rata anuală a dobînzii de la Euribor 6 luni+0,75% la Euribor 6 luni+0,918%. Iar pentru soldul nedebursat a fost achitat un comision de angajament în mărime de 79,4 mii.euro, sau 1,3 mil.lei.

^{_______________________}

¹⁴ Legea nr.79 din 21.04.2011 “Privind ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova“.

¹⁵ Legea nr.13 din 11.02.2011 “Privind ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru realizarea Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă“.

În cadrul analizei auditului cu referire la circumstanţele care au condiţionat un grad redus de valorificare a resurselor externe contractate, precum şi restituirile unor sume din împrumuturile externe din totalul împrumuturilor contractate au fost selectate 4 proiecte investiţionale, fiind constatate următoarele.

♦ Programul de restructurare a sectorului vitivinicol

În baza acordului de credit din 23.11.2010 (ratificat la 07.04.2011)¹⁶, BEI a acordat Republicii Moldova împrumut în valoare de 75,0 mil.euro pentru realizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol, pe o perioadă de 12 de ani.

^{_______________________}

¹⁶ Legea nr.70 din 07.04.2011 “Pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (Programul de restructurare a sectorului vitivinicol)“.

Autoritatea publică centrală responsabilă de implementarea Programului este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Responsabilitatea de realizare eficientă a acestui Program revine Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol, creată prin Hotărîrea Guvernului nr.1005 din 26.10.2010¹⁷ prin managementul financiar, organizarea procesului de debursare a creditelor aprobate prin intermediul instituţiilor financiare partenere a Programului în cadrul implementării componentei “Linia de credit“, organizarea de achiziţii în cadrul implementării componentei Programului “Laboratoare, instruire şi dezvoltarea securităţii alimentare“, contabilitate, raportare financiară, audit, monitorizare, indicatori de performanţă şi de evaluare.

^{_______________________}

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.1005 din 26.10.2010 “Cu privire la crearea Instituţiei Publice “Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol““.

Conform Manualului de operaţiuni al Programului, finanţările pentru beneficiarii finali urmează a fi acordate prin intermediul: liniei de credit, investiţiilor directe sau injectărilor de capital, garanţiilor pentru împrumuturi şi operaţiunilor de leasing pentru echipamente. Acţiunile auditului au stabilit că pînă în prezent Unitatea de implementare, din instrumentele financiare nominalizate, a utilizat pe deplin doar componenta liniei de credit lansată în anul 2012. În ceea ce priveşte utilizarea celorlalte instrumente, se atestă că în prezent se elaborează procedurile de lucru şi politicile privind doar operaţiunile de leasing, urmînd să fie aprobat Manualul de operaţiuni.

În aceste circumstanţe se denotă că, la situaţia din 31.12.2013, utilizarea resurselor contractate în aspectul sectoarelor de realizare a Programului a constituit doar 18,4 mil.euro, sau 24,5%, termenul de valorificare expirînd la 31.12.2014. Conform explicaţiilor Unităţii de implementare a Programului, condiţiile de valorificare a împrumutului BEI sunt determinate de următorii factori: “activitatea sezonieră a ramurii vitivinicole; piaţa de desfacere vulnerabilă şi nestabilă, precum şi capacitatea redusă de penetrare a noilor pieţe de desfacere; garanţii limitate – lipsa sau insuficienţa gajului; gradul înalt de îndatorare a companiilor din sectorul vitivinicol la băncile comerciale locale; numărul limitat al băncilor locale aprobate în calitate de Partener a Programului în scopul creditării Beneficiarilor Finali din sursele disponibile ale împrumutului BEI etc.“.

Astfel, în scopul asigurării valorificării eficiente a resurselor disponibile pentru redresarea ramurii vitivinicole şi ţinînd cont de noile oportunităţi de finanţare prin Componenta “Operaţiuni de leasing“, care este în proces de examinare şi aprobare, Unitatea de implementare a Programului a solicitat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare extinderea perioadei de valorificare pînă la 31.12.2017.

♦ Proiectul “Agricultura competitivă“

În baza acordului de credit din 28.05.2012¹⁸, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (în continuare – IDA) a acordat Republicii Moldova pe o perioadă de 20 de ani un credit în valoare de 11,6 mil.DST (echivalentul a 18,0 mil.dol.SUA) pentru implementarea Proiectului “Agricultura competitivă“. Totodată, pentru implementarea aceluiaşi Proiect de către Fondul Ecologic Global prin intermediul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost oferit un grant în mărime de 4,4 mil.dol.SUA cu acelaşi termen de valorificare. Integral, pentru implementarea acestui Proiect sunt disponibile resurse de finanţare externă în mărime de 22,4 mil.dol.SUA formate din surse creditare şi din granturi. Termenul-limită de implementare a Proiectului este 31.06.2017.

^{_______________________}

¹⁸ Legea nr.176 din 11.07.2012 “Pentru ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului “Agricultura competitivă““.

Autoritatea publică centrală responsabilă de implementarea Proiectului este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Mediului. Responsabilitatea fiduciară de implementare a Proiectului prin monitorizarea şi coordonarea lucrărilor de implementare în conformitate cu cerinţele organismelor internaţionale revine Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, finanţată de Banca Mondială şi creată prin Hotărîrea Guvernului nr.878 din 29.09.1999¹⁹.

^{_______________________}

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.878 din 29.09.1999 “Cu privire la crearea Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, finanţate de Banca Mondială“ (în continuare Hotărîrea Guvernului nr.878 din 29.09.1999).

Verificările auditului referitor la nivelul de valorificare a acestor resurse a constatat că, la 31.12.2013, pentru realizarea Proiectului au fost utilizate 621,3 mii.dol.SUA, ceea ce constituie 2,8% din totalul resurselor. Totodată, auditul constată că cheltuielile planificate pentru anul 2013 au fost executate în proporţie de 17,9%. Conform motivaţiei Unităţii de implementare, nivelul respectiv de executare a bugetului pentru anul 2013 a fost condiţionat de următoarele constrîngeri: (i) anularea unei licitaţii pentru construcţia Punctului de Inspecţie la Frontiera Leuşeni deoarece ofertanţii nu au prezentat oferte tehnice corespunzătoare; (ii) companiile de proiectare nu au putut obţine certificatele de urbanism şi aprobările necesare pentru conectările la reţele a Laboratoarelor de încercări calitatea şi sănătatea plantelor, furajelor şi produselor alimentare Bălţi şi Cahul de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, ceea ce a permis finalizarea proiectărilor construcţiilor doar în volum de 80% şi, respectiv, de 75%, nefiind astfel demarate lucrările de construcţie; (iii) procesul de informare şi sensibilizare a potenţialilor beneficiari ai programului de granturi a demarat la finele anului trecut din cauza mobilizării îndelungate a echipei de consultanţi; (iv) procesul de licitaţie pentru procurarea echipamentului “Moldsilva“ a durat mai mult decît era preconizat din cauza ofertelor necorespunzătoare. La momentul efectuării auditului, conform informaţiei din 31.05.2014, nivelul de valorificare a surselor a constituit 16,5%.

♦ Proiectul “Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei“

În baza acordului de credit din 29.05.2013²⁰, IDA a acordat Republicii Moldova pe o perioadă de 25 de ani un credit în valoare de 6,5 mil.DST (echivalentul a 10,0 mil.dol.SUA) pentru implementarea Proiectului “Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei“. Termenul-limită de realizare a Proiectului este 01.09.2014.

^{_______________________}

²⁰ Legea nr.165 din 05.07.2013 “Pentru ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare privind realizarea Proiectului “Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei““.

Autoritatea publică centrală responsabilă de implementarea Proiectului este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Responsabilitatea de implementare, administrare, monitorizare şi coordonare revine Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii, creată prin Hotărîrea Guvernului nr.878 din 29.09.1999²¹.

^{_______________________}

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.878 din 29.09.1999.

Verificările auditului referitor la nivelul de valorificare a acestor surse au constatat că, la 31.12.2013, pentru realizarea Proiectului au fost utilizate 6,7 mil.dol.SUA, ceea ce constituie 67,0% din sursele disponibile. La momentul efectuării auditului, conform informaţiei din 31.05.2014, nivelul de valorificare a resurselor a constituit 93,7%.

♦ Proiectul de ameliorare a competitivităţii

Pentru implementarea Proiectului de ameliorare a competitivităţii, de către IDA la 14.11.2005²² a fost acordat un credit pe o perioadă de 40 de ani în valoare de 3,35 mil.DST (echivalentul a 4,9 mil.dol.SUA). Ulterior, în anul 2009, a fost acordat un credit suplimentar în sumă de 15,4 mil.DST²³ (echivalentul a 24,0 mil.dol.SUA) pentru finanţarea unor noi componente adiţionale la Proiectul iniţial. Totodată, pentru implementarea aceluiaşi Proiect a fost oferit de către Guvernul Japoniei un grant în mărime de 4,5 mil.dol.SUA şi de către IDA – un grant în mărime de 3,35 mil.DST (echivalentul a 4,9 mil.dol.SUA), cu acelaşi termen de valorificare. Integral, pentru implementarea Proiectului de ameliorare a competitivităţii au fost disponibile resurse de finanţare externă în mărime de 22,1 mil.DST şi 4,5 mil.dol.SUA (echivalentul total a 38,3 mil.dol.SUA), formate din resurse creditare şi din granturi.

^{_______________________}

²² Legea nr.378-XVI din 29.12.2005 “Pentru ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul de ameliorare a competitivităţii) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare“.

²³ Legea nr.27 din 04.03.2010 “Pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare cu privire la finanţarea suplimentară a proiectului de ameliorare a competitivităţii“.

Autoritatea publică centrală responsabilă de implementarea Proiectului este Ministerul Economiei. Responsabilitatea de supraveghere, coordonare şi monitorizare a Proiectului de ameliorare a competitivităţii i-a fost atribuită Unităţii de implementare creată pe lîngă Ministerul Economiei prin Hotărîrea Guvernului nr.895 din 25.08.2005²⁴.

^{_______________________}

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.895 din 25.08.2005 “Cu privire la crearea Unităţii de implementare a Proiectului Băncii Mondiale de ameliorare a competitivităţii“.

Verificările auditului referitor la nivelul de valorificare a acestor resurse au constatat că, la 31.12.2013, pentru realizarea Proiectului au fost utilizate 21,8 mil.DST şi 4,5 mil.dol.SUA, ceea ce constituie 98,8%. În această situaţie, avînd în vedere nivelul de valorificare, au fost restituite creditorilor externi mijloacele neutilizate în valoare totală de 265,9 mii DST, inclusiv din contul împrumuturilor acordate – 249,4 mii DST, şi din contul grantului de la IDA – 16,5 mii DST. Referitor la soldul neutilizat (de 265,9 mii DST), Unitatea de implementare a Proiectului a prezentat echipei de audit următoarea motivaţie: “(i) procedurile Băncii Mondiale de achiziţii a bunurilor aferent sursei IDA Credit 4119 MD au permis înregistrarea economiilor de resurse la acest compartiment în valoare totală de 162,6 mii DST; (ii) resursele financiare în sumă de 86,7 mii DST aferente sursei IDA Credit 4655 MD alocate pentru implementarea Componentei de granturi de cofinanţare nu au fost utilizate pe deplin din cauza refuzului de participare a circa 10% din numărul beneficiarilor aprobaţi, invocîndu-se lipsa resurselor pentru contribuţia proprie. Acceptarea altor beneficiari în locul celor excluşi a fost imposibilă din motivul termenului de implementare a proiectului“.

3.2.2. Cu privire la administrarea datoriei de stat interne

Verificările auditului referitor la conformitatea administrării datoriei de stat interne²⁵ au stabilit următoarele.

^{_______________________}

²⁵ Art.2 din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; art.9 din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012; art.13 din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; art.12 (f) din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006.

Soldul datoriei de stat interne, potrivit Subregistrului datoriei de stat interne, la 31.12.2013, constituie 6675,8 mil.lei (100,0%), dintre care: valori mobiliare de stat emise pe piaţa primară – 4426,1 mil.lei (66,3%); valori mobiliare de stat convertite (datoria faţă de BNM) – 2063,4 mil.lei (30,9%); valori mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 186,3 mil.lei (2,8%).

Auditul atestă că soldul datoriei de stat interne la situaţia din 31.12.2013 se încadrează în plafonul stabilit prin Legea bugetară anuală (6675,8 mil.lei).

Verificările auditului au stabilit că, deşi varianta iniţială a Legii bugetare anuale a prevăzut răscumpărarea valorilor mobiliare de stat convertite în sumă de 200,0 mil.lei, pe parcursul anului 2013 acestea nu au fost răscumpărate din portofoliul BNM, soldul valorilor mobiliare de stat convertite (2063,4 mil.lei) a rămas neschimbat faţă de începutul anului.

La finele anului 2013, datoria de stat internă a înregistrat o majorare cu 516,9 mil.lei, comparativ cu începutul anului, ca rezultat al majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat (în continuare – VMS) pe piaţa primară în sumă de 610,0 mil.lei, precum şi a răscumpărării VMS pentru asigurarea stabilităţii financiare, în sumă de 93,1 mil.lei.

În anul 2013, în totalul datoriei de stat interne, analogic situaţiei din anul 2012, ponderea majoră, în funcţie de maturitatea iniţială, cît şi de cea rămasă o deţin împrumuturile contractate pe termen scurt, care au constituit 6282,4 mil.lei (94,1%) şi, respectiv, 6477,4 mil.lei (97,0%).

În vederea atingerii obiectivului specific de management al datoriei de stat stabilit prin Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2013-2015)“²⁶, care prevede dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat prin extinderea maturităţii VMS pe piaţa primară în perioada 2013-2015, analiza structurii VMS comercializate pe parcursul anului 2013, în comparaţie cu anul 2012, denotă o scădere a volumului emisiunii VMS pe 91 de zile cu circa 6,3%, faţă de anul 2012, şi o majorare cu circa 9,7% şi, respectiv, cu 36,6% a VMS emise pe 182 de zile şi, respectiv, pe 364 de zile.

^{_______________________}

²⁶ Hotărîrea Guvernului nr.221 din 25.03.2013.

Totodată, în vederea dezvoltării pieţei valorilor mobiliare de stat, de către Ministerul Finanţelor, în comun cu BNM, a fost ajustat cadrul normativ aferent VMS la condiţiile de implementare a platformei unice de tranzacţionare a instrumentelor monetar-valutare. Astfel, prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al BNM nr.96 din 17.05.2013²⁷ a fost aprobat Regulamentul cu privire la plasarea şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat sub formă de înscrieri în conturi, care stabileşte regulile şi procedurile privind plasarea şi răscumpărarea VMS emise de către Ministerul Finanţelor pe piaţa internă în formă de înscrieri în conturi, condiţiile privind accesul participanţilor pe piaţa primară, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi alte condiţii, proceduri şi principii cu privire la organizarea şi funcţionarea pieţei VMS.

^{_______________________}

²⁷ Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.96 din 17.05.2013 “Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la plasarea şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat sub formă de înscrieri în conturi“.

Veniturile obţinute de la comercializarea VMS în sumă de 516,9 mil.lei au fost direcţionate la finanţarea deficitului bugetar.

Pentru deservirea datoriei de stat interne, conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 306,6 mil.lei, efectiv fiind utilizate 306,4 mil.lei, sau cu 0,2 mil.lei mai puţin faţă de suma precizată. În această ordine de idei, se atestă tendinţa de reducere a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat interne în anul 2013, comparativ cu anul 2012, cu 183,4 mil.lei, unul din factori fiind reducerea ratei medii anuale ponderate a dobînzii la VMS comercializate pe piaţa primară de la 6,1% la 5,55%.

Totalul soldului datoriei de stat interne, la 31.12.2013, include soldul obligaţiunilor de stat nerăscumpărate de la S.A. “Banca de Economii“ pentru creanţele preluate ale B.C. “Investprivatbank“ S.A. (VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare) în sumă de 186,3 mil.lei, fiind în total răscumpărate obligaţiuni de stat în valoare de 242,2 mil.lei, inclusiv 93,1 mil.lei în anul 2013.

Potrivit datelor Raportului privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013, pe parcursul anului de referinţă, B.C. “Investprivatbank“ S.A. în proces de lichidare a transferat la bugetul de stat din valorificarea activelor sale mijloace băneşti în sumă de 17,5 mil.lei. Astfel, la 31.12.2013, datoria B.C. “Investprivatbank“ S.A. în proces de lichidare faţă de Ministerul Finanţelor a constituit 377,0 mil.lei.

3.3. Cu privire la datoria Băncii Naţionale a Moldovei

Probele de audit colectate în cadrul verificărilor la BNM referitor la conformitatea raportării către Ministerul Finanţelor a situaţiei privind soldul datoriei au constatat următoarele.

Soldul datoriei BNM, la 31.12.2012, a constituit 303,2 mil.DST, sau 5637,7 mil.lei, fiind format din soldul pentru 2 împrumuturi contractate de la FMI.

Pe parcursul anului 2013, plăţile pentru serviciul datoriei BNM au constituit 15,8 mil.DST, inclusiv 14,2 mil.DST – rambursarea principalului, şi 1,6 mil.DST – plata dobînzilor.

Auditul relevă că soldul BNM a înregistrat în DST o micşorare datorită rambursării principalului (14,2 mil.DST), pe cînd în lei – o majorare cu 173,6 mil.lei, condiţionată de fluctuaţia cursului de schimb valutar. Astfel, conform situaţiei din 31.12.2013, soldul datoriei BNM a constituit 289,0 mil.DST, sau 5811,3 mil.lei.

Verificările auditului constată conformitatea raportării soldului datoriei BNM cu datele înregistrate în evidenţa Ministerului Finanţelor şi cu cele reflectate în Raportul privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013.

3.4. Cu privire la situaţia acumulării informaţiei şi monitorizării datoriei întreprinderilor din sectorul public şi UAT

Verificările auditului referitor la respectarea de către Ministerul Finanţelor a prevederilor legale ce ţin de acumularea informaţiei şi monitorizarea datoriei întreprinderilor din sectorul public şi UAT²⁸ au stabilit următoarele.

^{_______________________}

²⁸ Art.9 (3) din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; pct.6 din Regulamentul privind raportarea datoriei publice aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007; pct.9 din Regulamentul privind raportarea datoriei publice aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007.

Potrivit Raportului privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013, datoria întreprinderilor din sectorul public şi UAT constituie 2305,1 mil.lei şi, respectiv, 253,1 mil.lei. Arieratele la împrumuturile sectorului public au înregistrat valoarea de 407,0 mil.lei, fiind formate în totalitate din arieratele la împrumuturile interne ale întreprinderilor din sectorul public (405,8 mil.lei) şi UAT (1,2 mil.lei).

Verificările auditului referitor la conformitatea reflectării soldurilor împrumuturilor sectorului public constată situaţia analogică anilor precedenţi vizînd modificarea soldurilor datoriei întreprinderilor din sectorul public şi UAT, care condiţionează modificarea soldului integral al datoriei publice. Astfel, conform datelor raportate, se atestă modificările efectuate de Ministerul Finanţelor pe parcursul anului 2013 ale soldului datoriei publice pe anul 2012 cu 256,3 mil.lei – la compartimentul datoria întreprinderilor din sectorul public şi, respectiv, cu 3,6 mil.lei – la compartimentul datoria UAT, drept urmare soldul datoriei publice a fost majorat cu 259,9 mil.lei. Mai mult decît atît, pe parcursul anului 2013, ca rezultat al acţiunilor întreprinse de Ministerul Finanţelor, au fost stabilite 5 întreprinderi din sectorul public şi o primărie care dispuneau de datorii contractate de pînă la situaţia din 31.12.2011 în sumă de 160,4 mil.lei, neraportate regulamentar Ministerului Finanţelor. Acest fapt de asemenea a influenţat modificarea pe parcursul anului 2013 a soldului datoriei publice pentru anul 2011 cu 160,4 mil.lei.

Potrivit explicaţiilor Ministerului Finanţelor, modificările în raportarea datoriei publice la situaţia din 31.12.2012, sînt condiţionate de neconformarea unor părţi implicate în procesul de raportare a datoriei publice la prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1136 din 18.10.2007²⁹ prin neonorarea obligaţiunilor legale stabilite, neprezentarea/prezentarea întîrziată a informaţiei, precum şi neasigurarea plenitudinii raportării datelor. În aceste circumstanţe, Ministerul Finanţelor nu deţine informaţii veridice referitoare la monitorizarea situaţiei cu privire la datoria publică.

^{_______________________}

²⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007.

Auditul menţionează că, în vederea implementării recomandărilor şi executării cerinţelor din Hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi³⁰ în partea ce ţine de responsabilizarea rezultativă a managementului instituţional al întreprinderilor din sectorul public şi UAT care urmează să prezinte Ministerului Finanţelor datele cu privire la soldul datoriilor contractate, de către Ministerul Finanţelor a fost publicată pe pagina web lista întreprinderilor de stat şi UAT care nu au prezentat sau au prezentat întîrziat informaţiile respective.

^{_______________________}

³⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 18.07.2013 “Privind Raportul auditului datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2012“ (în continuarea – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 18.07.2013).

Examinările auditului referitor la managementul administrării soldului datoriei publice au constatat că Ministerul Finanţelor, în scopul stabilirii întreprinderilor din sectorul public şi UAT care nu raportează în termen informaţia privind soldul datoriilor contractate, contrapune datele deţinute cu datele Biroului Naţional de Statistică. Astfel, pe parcursul anului 2013, în urma acestor verificări au fost depistate 3 întreprinderi din sectorul public şi o primărie care dispuneau de datorii în sumă de 259,9 mil.lei neraportate în perioadele anterioare (formate pînă la 31.12.2012). În aceste condiţii, soldul datoriei publice a fost majorat la compartimentele respective cu 259,9 mil.lei.

În scopul verificării conformităţii privind prezentarea Ministerului Finanţelor a rapoartelor trimestriale privind debursările şi deservirea datoriei de către întreprinderile din sectorul public şi UAT, de către echipa de audit a fost selectat aleatoriu un eşantion format din 17 întreprinderi din sectorul public şi UAT din 79 beneficiari de împrumuturi. Drept rezultat al verificărilor efectuate, auditul a constatat că rapoartele trimestriale privind debursările şi deservirea datoriei analizate au fost prezentate Ministerului Finanţelor cu depăşirea termenelor stabilite de la 3 zile pînă la 125 zile, ceea ce condiţionează neacumularea deplină de către Ministerul Finanţelor a informaţiei privind soldul datoriei publice şi raportarea neveridică a acestuia.

În scopul implementării recomandărilor Curţii de Conturi³¹, Inspecţia Financiară, la solicitarea Ministerului Finanţelor, a identificat 12 întreprinderi din sectorul public şi UAT care nu au prezentat în termen rapoartele pentru trimestrul IV al anului 2013 privind debursările şi deservirea datoriei, acestora fiindu-le aplicate măsurile de sancţionare, conform competenţelor.

^{_______________________}

³¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 18.07.2013.

Totodată, verificările prezentului audit asupra conformităţii raportării Ministerului Finanţelor de către întreprinderile din sectorul public şi UAT privind înregistrarea împrumuturilor au stabilit 7 întreprinderi din sectorul public şi UAT care au contractat împrumuturi noi pe parcursul anului 2013, acestea depăşind termenul de raportare de la 3 pînă la 236 de zile.

3.5. Cu privire la administrarea garanţiilor de stat de către Ministerul Finanţelor

Verificările auditului referitor la conformitatea administrării garanţiilor de stat³² au stabilit următoarele.

^{_______________________}

³² Art.2 din nr.419-XVI din 22.12.2006; art.9 din Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012.

Guvernul Republicii Moldova nu a emis pe parcursul anului 2013 garanţii de stat pentru împrumuturi în favoarea creditorilor externi sau interni.

Auditul constată că soldul garanţiilor de stat externe, la situaţia din 31.12.2013, nu a depăşit plafonul stabilit prin Legea bugetară anuală (20,9 mil.lei, echivalentul a 1,6 mil.dol.SUA).

Totodată verificările auditului referitor la achitările efectuate de către S.A. “Apă-Canal Chişinău“ faţă de BERD au stabilit că acestea au fost efectuate cu respectarea graficului de rambursare.

3.5.1. Cu privire la creditarea netă

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, pentru stingerea datoriilor agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor privind împrumuturile recreditate din surse interne şi externe, precum şi împrumuturile acordate sub garanţiile de stat interne şi externe a fost precizată³³ suma de 91,1 mil.lei. Verificările auditului au stabilit că, efectiv, la bugetul de stat la acest capitol au fost încasate 102,4 mil.lei (112,4%).

^{_______________________}

³³ Legea nr.286 din 22.11.2013 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 2 noiembrie 2012“.

3.5.2. Cu privire la evoluţia datoriilor entităţilor faţă de bugetul de stat

Datoria totală a entităţilor³⁴ faţă de Ministerul Finanţelor, conform datelor Raportului privind situaţia conturilor extrabilanţiere, la 31.12.2013, constituia 4160,6 mil.lei, înregistrînd o majorare cu 370,7 mil.lei faţă de anul 2012. Situaţia acestei datorii la finele anului 2013, comparativ cu anul 2012, este prezentată în Tabelul nr.2 din Anexa la prezentul Raport de audit. Analiza datelor prezentate denotă că, la finele anului 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, în structura datoriilor entităţilor s-au înregistrat majorări cu 96,9 mil.lei la datoriile faţă de bugetul de stat pentru împrumuturile recreditate bugetelor de alt nivel în cadrul proiectelor finanţate din surse externe şi cu 359,3 mil.lei – la datoria faţă de bugetul de stat a entităţilor şi instituţiilor financiare recreditate din surse externe.

^{_______________________}

³⁴ Societăţi comerciale, întreprinderi cu participarea cotei statului sau a UAT, întreprinderi de stat şi întreprinderi municipale.

Soldul debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile interne şi externe acordate, conform datelor raportate la 31.12.2013, constituie 388,3 mil.lei (cu 15,9 mil.lei mai puţin decît la începutul anului), inclusiv pentru împrumuturile interne garantate – 2,4 mil.lei, şi externe garantate – 385,9 mil.lei. Din 388,3 mil.lei datoraţi, datoriile cu termenul expirat reprezintă 316,1 mil.lei (81,4%), din care împrumuturi interne garantate – 2,4 mil.lei, şi împrumuturi externe garantate – 313,7 mil.lei, sau 24,0 mil.dol.SUA. Verificările auditului referitor la situaţia privind datoriile debitoare garantate constată că la finele anului 2013 a fost înregistrată o descreştere nesemnificativă, fiind încasate mijloace de la debitorii garantaţi în sumă de 47,1 mil.lei. În acelaşi timp, pentru onorarea garanţiilor de stat, pe parcursul anului 2013 din contul bugetului de stat au fost dezafectate 41,3 mil.lei.

3.6. Cu privire la situaţia mijloacelor financiare destinate recreditării prin intermediul Ministerului Finanţelor şi Directoratului Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor

În scopul realizării proiectelor finanţate din surse externe şi a programelor de dezvoltare, cumulativ, începînd cu anul 1992, din contul liniilor de creditare şi mijloacelor circulante acumulate au fost recreditaţi agenţi economici, autorităţi publice locale şi instituţii financiare în sumă de 3636,1 mil.lei, 396,4 mil.dol.SUA, 76,6 mil.euro şi 4,5 mil.ruble ruseşti.

În anul 2013, din contul liniilor de creditare şi mijloacelor circulante acumulate au fost recreditaţi agenţi economici, autorităţi publice locale şi instituţii financiare în sumă totală de 399,0 mil.lei, 8,6 mil.dol.SUA şi 18,9 mil.euro.

Cumulativ, totalul resurselor rambursate şi anulate din împrumuturile recreditate constituie 3274,3 mil.lei, 413,6 mil.dol.SUA, 35,0 mil.euro şi 4,5 mil.ruble ruseşti. Pe parcursul anului de referinţă au fost rambursate 401,7 mil.lei, 12,8 mil.dol.SUA şi 3,9 mil.euro şi anulate, în baza hotărîrilor judecătoreşti, 0,4 mil.lei şi 7,3 mil.dol.SUA.

Soldul datoriei beneficiarilor recreditaţi, la 31.12.2013, a constituit 1632,2 mil.lei, 101,2 mil.dol.SUA şi 45,6 mil.euro (totalul echivalent a 3772,3 mil.lei), din care datoria expirată – 341,2 mil.lei şi 11,7 mil.dol.SUA (totalul echivalent a 494,1 mil.lei).

3.6.1. Cu privire la administrarea recreditării de stat prin prisma competenţelor Ministerului Finanţelor

Verificările auditului referitor la conformitatea administrării mijloacelor financiare destinate recreditării de către Ministerul Finanţelor³⁵ au stabilit următoarele.

^{_______________________}

³⁵ Art.2, art.23 (2) din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; pct.6 (36) şi pct.6 (37) din Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008; pct.7, pct.22 c) şi pct.26 din Regulamentul privind recreditarea de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007.

Evidenţa mijloacelor financiare destinate recreditării se ţine de către Ministerul Finanţelor în Registrul de stat privind recreditarea de stat, care cuprinde informaţia privind recreditarea de stat efectuată prin intermediul Ministerului Finanţelor, Directoratului Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor (în continuare – DLC) şi Unităţii de Implementare a Proiectelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (în continuare – FIDA). Informaţia privind recreditarea efectuată de DLC şi Unitatea de Implementare a Proiectelor FIDA se prezintă Ministerului Finanţelor, ulterior aceasta fiind preluată şi inclusă în Registrul totalizator privind recreditarea de stat.

Examinările auditului referitor la conformitatea ţinerii şi întocmirii Registrului de stat privind recreditarea de stat au relevat că ambele proceduri se efectuează conform Regulamentului cu privire la Registrul de stat privind recreditarea de stat³⁶. Totodată, auditul a stabilit că Registrul de stat privind recreditarea de stat reflectă toate operaţiunile de acordare a împrumuturilor recreditare, precum şi plăţile rambursate de către debitorii recreditaţi. De asemenea, auditul a constatat că Ministerul Finanţelor dispune de Registrele de stat privind recreditarea de stat pentru perioadele precedente, iar soldurile raportate sînt în corespundere cu evidenţa şi contractele de recreditare.

^{_______________________}

³⁶ Regulamentul cu privire la Registrul de stat privind recreditarea de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007.

Astfel, potrivit datelor Registrului de stat privind recreditarea de stat, la situaţia din 31.12.2013, prin intermediul Ministerului Finanţelor, cumulativ, începînd cu anul 1992, au fost recreditaţi agenţi economici şi autorităţi ale administraţiei publice locale în sumă de 1004,8 mil.lei, 297,2 mil.dol.SUA, 15,9 mil.euro şi 4,5 mil.ruble ruseşti. Din suma cumulativă a mijloacelor recreditate, pe parcursul anului 2013 au fost recreditate mijloace financiare în sumă de 1,0 mil.dol.SUA şi 4,6 mil.euro la 5 agenţi economici şi 9 autorităţi publice locale, informaţia fiind prezentată în Tabelul nr.3 din Anexa la prezentul Raport de audit.

Verificările auditului asupra conformităţii gestionării şi monitorizării datoriei faţă de bugetul de stat a împrumuturilor beneficiarilor recreditaţi au stabilit că, cumulativ, resursele rambursate şi anulate pentru împrumuturi recreditate agenţilor economici şi autorităţilor administraţiei publice locale prin intermediul Ministerului Finanţelor constituie 1342,3 mil.lei, 348,5 mil.dol.SUA, 6,7 mil.euro şi 4,5 mil.ruble ruseşti. Totodată, pe parcursul anului 2013 au fost rambursate şi anulate împrumuturi recreditate în sumă de 2,1 mil.lei, 12,9 mil.dol.SUA şi 0,7 mil.euro, sau echivalentul a 174,6 mil.lei, din care au fost anulate în baza hotărîrilor judecătoreşti 0,4 mil.lei şi 7,3 mil.dol.SUA de la Î.S. “Pentru producerea cărnii de porcine “Bacon“ (or.Cahul).

Soldul datoriei beneficiarilor recreditaţi prin intermediul Ministerului Finanţelor, la 31.12.2013, a constituit 339,9 mil.lei, 60,7 mil.dol.SUA şi 10,4 mil.euro, sau totalul echivalent de 1320,1 mil.lei, din care datoria expirată – 339,8 mil.lei şi 11,7 mil.dol.SUA, sau totalul echivalent de 492,7 mil.lei. Faţă de anul precedent, soldul datoriei beneficiarilor recreditaţi denotă o majorare echivalentă cu 27,3 mil.lei. Soldul datoriei expirate a înregistrat o reducere de circa 78,8 mil.lei faţă de anul 2012.

Examinările auditului au stabilit că majorarea soldului beneficiarilor recreditaţi în anul 2013 faţă de anul 2012 se datorează debursărilor de mijloace financiare şi deprecierii monedei naţionale în raport cu valutele străine. Astfel, la 20 din totalul de 68 împrumuturi recreditate contractate în valută străină soldul datoriei recalculat în monedă naţională s-a majorat cu circa 28,3 mil.lei faţă de anul 2012 datorită deprecierii monedei naţionale.

Verificările auditului asupra structurii datoriilor, în aspectul beneficiarilor recreditaţi, au constatat că la 31.12.2013 erau active operaţiunile de recreditare faţă de 25 de autorităţi ale administraţiei publice locale şi 43 de agenţi economici.

Datoriile autorităţilor administraţiei publice locale, în mărime de 326,7 mil.lei, au fost formate pe parcursul anilor 2001-2013. Auditul constată că, autorităţile administraţiei publice locale îşi onorează în termen condiţiile contractuale privind rambursarea mijloacelor contractate, la 31.12.2013 aceste autorităţi neavînd înregistrate datorii cu termen de achitare expirat.

Datoriile agenţilor economici recreditaţi prin intermediul Ministerului Finanţelor, în sumă totală 993,4 mil.lei, sînt formate prin contractarea mijloacelor de către 43 de beneficiari, în anii 1992-2012. Cei mai problematici agenţi economici în privinţa rambursării în termen a mijloacelor contractate sînt beneficiarii care au contractat mijloace financiare în perioada 1992-2006. Astfel, la 31.12.2013, din 43 de beneficiari de împrumuturi recreditate, 27 agenţi economici deţin datorii cu termen de achitare expirat în sumă totală de 492,7 mil.lei, sau 49,6% din suma totală a datoriilor agenţilor economici. Verificările auditului referitor la asigurarea de către Ministerul Finanţelor a rambursării împrumuturilor beneficiarilor recreditării au stabilit că în anul 2013, Ministerul Finanţelor, prin intermediul organelor fiscale, a încasat 8,8 mil.lei (1,5% din soldul datoriei arierate de la începutul anului) de la agenţii economici care deţin datorii arierate pe împrumuturile recreditate.

Conform datelor Raportului privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013, Ministerul Finanţelor a efectuat o grupare a agenţilor economici în funcţie de posibilitatea de rambursare a datoriilor. Astfel, din cei 43 de agenţi economici recreditaţi prin intermediul Ministerului Finanţelor fac parte: 14 întreprinderi ce activează în regim ordinar cu datorii în sumă de 500,6 mil.lei; 15 întreprinderi cu datorii în sumă de 391,2 mil.lei se află în proces de insolvabilitate; 12 întreprinderi cu datorii în sumă de 91,9 mil.lei sînt potenţial faliţi şi 2 întreprinderi cu datorii în sumă de 9,7 mil.lei sînt radiate din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. În această situaţie, se evidenţiază problematica rambursării mijloacelor recreditate.

Examinările auditului asupra unui eşantion format din ultimele 15 contracte de recreditare din 68 de contracte active încheiate între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii recreditaţi au stabilit că toate contractele din eşantionul verificat includ datele obligatorii unui contract de recreditare, stabilite prin normele legale în acest domeniu. De asemenea, verificările auditului au atestat că în anul 2013 între Ministerul Finanţelor şi 3 autorităţi ale administraţiei publice locale au fost încheiate contracte de recreditare în sumă totală de 2349,4 mii euro, în vederea implementării Proiectului de construcţie a locuinţelor sociale (faza a II-a).

În vederea evaluării conformităţii respectării prevederilor regulamentare ale procesului de depunere a documentelor de către solicitanţi pentru obţinerea împrumuturilor recreditate, verificările auditului s-au axat pe un eşantion format din 15 dosare selectate din 68 dosare depuse în anii 2008-2013 de către ultimii beneficiari recreditaţi prin intermediul Ministerului Finanţelor. Ca rezultat s-a constatat că Ministerul Finanţelor a asigurat conformitatea procesului de depunere regulamentară a setului de documente în scopul obţinerii mijloacelor financiare destinate recreditării.

3.6.2. Cu privire la conformitatea administrării mijloacelor financiare destinate recreditării de către Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Unitatea de Implementare a Proiectelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă

Probele auditului referitor la conformitatea administrării mijloacelor financiare destinate recreditării de către Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Unitatea de Implementare a Proiectelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă³⁷ au stabilit următoarele.

^{_______________________}

³⁷ Art.25 din Legea nr.419-XVI din 22.12.2006; Regulamentul Directoratului Liniei de Credit aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.953 din 07.09.2001 “Cu privire la reorganizarea Directoratului Liniei de Credit (Unităţii Tehnice) a Băncii Mondiale în Directoratul Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor“ (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.953 din 07.09.2001).

În scopul administrării mijloacelor financiare destinate recreditării, prin Hotărîrea Guvernului nr.953 din 07.09.2001³⁸ a fost format Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor, iar prin Hotărîrea Guvernului nr.980 din 25.09.2000³⁹ a fost creată Unitatea de Implementare a Proiectelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă.

^{_______________________}

³⁸ Hotărîrea Guvernului nr.953 din 07.09.2001.

³⁹ Hotărîrea Guvernului nr.980 din 25.09.2000 “Cu privire la crearea Unităţii Consolidate pentru Implementarea Programelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă în baza Acordurilor de Împrumut semnate între Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă“.

Astfel, cumulativ, din momentul formării acestor subdiviziuni speciale, prin intermediul acestora, din contul liniilor de creditare şi mijloacelor circulante acumulate, au fost recreditate instituţiile financiare participante (în continuare – IFP) în sumă de 2631,3 mil.lei, 99,3 mil.dol.SUA şi 60,7 mil.euro, din care în anul 2013 – în sumă de 399,0 mil.lei, 7,6 mil.dol.SUA şi 14,4 mil.euro.

Resursele rambursate de către IFP de la începutul perioadei de implementare a proiectelor constituie 1932,0 mil.lei, 65,1 mil.dol.SUA şi 28,3 mil.euro, dintre care pe parcursul anului 2013 au fost rambursate 400,0 mil.lei, 7,2 mil.dol.SUA şi 3,2 mil.euro.

Soldul datoriei beneficiarilor recreditaţi, la 31.12.2013, a constituit 1292,2 mil.lei, 40,5 mil.dol.SUA şi 35,2 mil.euro, sau totalul echivalent a 2452,2 mil.lei, din care soldul datoriei beneficiarilor recreditaţi prin intermediul DLC constituie 1065,6 mil.lei, 32,9 mil.dol.SUA şi 34,1 mil.euro şi al Unităţii de Implementare a Proiectelor FIDA – 226,7 mil.lei, 7,6 mi.dol.SUA şi 1,1 mil.euro.

Verificările auditului au stabilit că pe parcursul anului 2013 au participat la intermedierea resurselor liniilor de credit şi a acordurilor de împrumut 16 IFP. Astfel, sumele cumulative recreditate prin intermediul DLC şi Unităţii de Implementare a Proiectelor FIDA, precum şi nivelul de îndatorare a IFP sînt redate în Tabelul nr.4 din Anexa la prezentul Raport de audit.

Analiza situaţiei privind prezenţa datoriilor expirate în cadrul liniilor de credit gestionate de DLC denotă o datorie arierată a B.C. “Investprivatbank“ S.A. în sumă de 1,4 mil.lei.

Cu toate că auditul a stabilit existenţa mediului de control în cadrul DLC, se denotă necesitatea intensificării şi monitorizării de către DLC a situaţiei privind viabilitatea activităţii IFP în vederea preîntîmpinării riscurilor de recuperare a mijloacelor recreditate, cu informarea şi examinarea periodică a aspectelor respective în cadrul şedinţelor Consiliului DLC.

Verificările auditului asupra implementării tehnice a Componentei Linia de credit din cadrul Proiectului de ameliorare a competitivităţii de către DLC au stabilit că din cadrul Liniei de credit au fost recreditaţi 59 de beneficiari prin intermediul a 5 IFP, în sumă totală de 27,5 mil.lei, 4,8 mil.dol.SUA şi 11,2 mil.euro. Soldul datoriilor beneficiarilor, la 31.12.2013, constituie 9,2 mil.lei, 2,6 mil.dol.SUA şi 5,8 mil.euro. Totodată, examinările auditului asupra conformităţii respectării de către DLC a condiţiilor stabilite în Manualul de operaţiuni referitor la eligibilitatea beneficiarilor recreditaţi, conformitatea depunerii setului de documente şi destinaţia contractării mijloacelor recreditate nu au stabilit nereguli. În scopul asigurării continuităţii durabile a Proiectului de ameliorare a competitivităţii, în urma acumulării dobînzilor şi rambursării sumei principale de către IFP, după deducerea sumelor necesare Ministerului Finanţelor pentru deservirea împrumutului, au fost formate resurse de refinanţare la conturile Liniei de credit ale DLC deservite de BNM. Recreditarea fondurilor acumulate se efectuează similar condiţiilor Liniei de credit a Proiectului iniţial. Astfel, începînd cu perioada iniţială de utilizare a resurselor de refinanţare, au fost finanţate 37 de subproiecte în sumă totală de 4,6 mil.dol.SUA, 9,7 mil.lei şi 5,1 mil.euro, inclusiv în anul 2013 – 17 subproiecte în sumă totală de 1,3 mil.dol.SUA, 6,8 mil.lei şi 1,8 mil.euro.

Verificările auditului asupra implementării Componentei Linia de credit din cadrul Programului de restructurare a sectorului vitivinicol de către DLC pe lîngă Ministerul Finanţelor au stabilit că, din cadrul Liniei de credit au fost recreditaţi 18 beneficiari prin intermediul a 4 IFP în sumă totală de 17,8 mil.euro, la 31.12.2013 soldul datoriilor beneficiarilor constituind 17,8 mil.euro.

Acţiunile auditului referitor la conformitatea monitorizării de către DLC asupra respectării graficului de rambursare a mijloacelor recreditate de către IFP au stabilit că acestea, conform prevederilor contractuale, asigură restituirea mijloacelor recreditate indiferent de situaţia relaţiilor între IFP şi beneficiar.

3.7. Cu privire la sistemul informaţional de management al datoriei publice

Auditurile precedente asupra datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat au stabilit unele probleme la aplicarea S.I. “Managementul şi Analiza Financiară a Datoriei Publice“ (în continuare – S.I. “DMFAS“) privind gestionarea datoriei publice, fiind identificată necesitatea ajustării acestuia la cerinţele standardelor internaţionale. De asemenea, s-a atestat că pentru managementul datoriei publice se utilizează concomitent mai multe instrumente, precum: MS ACCES şi EXCEL, S.I. Credite 2000 şi S.I. Evida. Totodată, verificările auditurilor precedente au determinat unele probleme aferente activităţilor ce ţin de S.I. “DMFAS“, precum: (i) introducerea în sistem de către o singură persoană atît a tranzacţiilor privind împrumutul, cît şi a tranzacţiilor ulterioare privind valorificarea acestuia; (ii) incompatibilitatea S.I. “DMFAS“ cu sistemele operaţionale mai avansate aplicate de Ministerul Finanţelor; (iii) neefectuarea schimbărilor de aplicaţii pe tot parcursul exploatării sistemului; (iv) neaprobarea Planului de asigurare a continuităţii funcţionării sistemului; (v) nedispunerea de opţiuni analitice pentru calcularea automată a unor indicatori aferenţi aprecierii volumului datoriei de stat; (vi) neautomatizarea procesului de calculare a penalităţilor la împrumuturile interne etc. În aceste circumstanţe, constatările stabilite de auditurile precedente au determinat desfăşurarea unei misiuni de audit separate asupra sistemelor informaţionale de management al datoriei publice, care a fost realizată în paralel cu auditul asupra managementului datoriei publice pe anul 2013 la Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi reflectată într-un raport separat.

3.8. Cu privire la implementarea recomandărilor şi executarea cerinţelor din Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi

Urmare a verificării implementării recomandărilor şi executării cerinţelor înaintate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 18.07.2013⁴⁰, auditul relevă următoarele.

^{_______________________}

⁴⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 18.07.2013.

În vederea înlăturării deficienţelor constate de audit şi îmbunătăţirii procesului de management al datoriei publice, Curtea de Conturi a înaintat 2 cerinţe Guvernului şi Ministerului Finanţelor, precum şi 9 recomandări Ministerului Finanţelor.

Analiza informaţiilor prezentate de către Ministerul Finanţelor referitor la măsurile desfăşurate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor a relevat întreprinderea anumitor acţiuni din care: (i) remiterea în adresa Inspecţiei Financiare a informaţiei referitoare la datoriile UAT, societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, întreprinderilor de stat şi municipale, cu solicitarea verificării veridicităţii informaţiilor prezentate; (ii) iniţierea verificărilor reciproce asupra veridicităţii informaţiei privind datoria publică prezentată de către UAT Direcţiei generale datorii publice pentru includerea în Raport cu Direcţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor; (iii) solicitarea prezentării de către autorităţile publice centrale şi locale a informaţiei privind datoriile aferente împrumuturilor contractate pe termen de un an şi mai mare; (iv) remiterea în adresa debitorilor garantaţi a cererilor de plată pentru efectuarea plăţilor conform termenelor de scadenţă; (v) prezentarea cu regularitate Inspectoratului Principal Fiscal de Stat a informaţiei privind datoriile agenţilor economici beneficiari de împrumuturi garantate şi recreditate, în vederea restituirii sumelor dezafectate din bugetul de stat pentru rambursarea şi deservirea acestora etc.

De asemenea, pentru asigurarea raportării veridice a informaţiei privind datoria publică, Direcţia generală datorii publice din cadrul Ministerului Finanţelor a acordat asistenţă persoanelor responsabile de prezentarea rapoartelor privind datoria publică din cadrul autorităţilor publice, întreprinderilor din sectorul public şi UAT în privinţa instruirii referitor la procedurile de raportare şi modului de elaborare a rapoartelor respective. Ulterior, pentru persoanele responsabile de raportarea datoriei publice a fost organizat un seminar privind modul şi cerinţele de raportare a datoriei publice.

Totodată, în vederea asigurării implementării de către autorităţile responsabile a proiectelor finanţate din surse externe şi valorificării resurselor alocate pentru realizarea lor, Ministerul Finanţelor a prezentat Cancelariei de Stat informaţia privind executarea proiectelor finanţate din surse externe, care ulterior a fost remisă, la indicaţia Cancelariei de Stat, tuturor autorităţilor publice, pentru întreprinderea acţiunilor de sporire a capacităţilor de valorificare a resurselor alocate în scopul realizării obiectivelor propuse.

În acelaşi timp, verificările auditului au constatat persistenţa unor probleme ce ţin de: nerespectarea modului şi termenului de raportare a soldului datoriilor întreprinderilor din sectorul public şi UAT ce influenţează conformitatea şi veridicitatea raportării soldului datoriei publice; nerecuperarea integrală la bugetul de stat a datoriilor debitorilor garantaţi şi ale beneficiarilor recreditaţi, aspectele în cauză fiind abordate în compartimentele respective din prezentul Raport de audit, cu înaintarea şi/sau reiterarea, după caz, a recomandărilor corespunzătoare.

CONCLUZII GENERALE

În baza acţiunilor desfăşurate, auditul denotă că, deşi activităţile Ministerului Finanţelor în anul de gestiune 2013 au fost conforme cadrului legal privind managementul datoriei publice, acestea necesită îmbunătăţiri în vederea asigurării eliminării deficienţelor constatate atît de prezentul audit, cît şi de auditurile precedente.

Constatările şi concluziile auditului confirmă că Raportul privind situaţia în domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2013, ca parte componentă a Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2013, a fost elaborat în conformitate cu datele înregistrate în Registrele de stat privind datoria de stat, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, cu datele generate de S.I. “DMFAS“, precum şi cu datele privind executarea de casă a bugetului de stat din sistemul Trezoreriei de Stat. Astfel,

• soldul datoriei publice la 31.12.2013 a constituit 31891,1 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 2613,5 mil.lei faţă de soldul anului 2012, iar ponderea în PIB a înregistrat un nivel de 31,8%, ceea ce este cu 1,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul precedent;

• raportul anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 2013 relevă că executarea datoriei de stat s-a încadrat în plafonul legal, însumînd în total 23521,6 mil.lei, sau cu 620,2 mil.lei mai puţin decît limita prevăzută prin Legea bugetară anuală (24141,8 mil.lei). Totodată, ponderea datoriei de stat în PIB a constituit 23,4%, sau mai puţin cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2012;

• soldul datoriei de stat externe (16845,8 mil.lei), soldul datoriei de stat interne (6675,8 mil.lei) şi cheltuielile bugetului de stat pentru deservire, la 31.12.2013, au fost în corespundere cu plafonul stabilit prin Legea bugetară anuală. În acelaşi timp, comparativ cu anul precedent, se atestă tendinţa de majorare atît a datoriei de stat externe, influenţată de depăşirea volumului de debursări faţă de rambursări a împrumuturilor de stat externe şi de fluctuaţia cursului valutar, cît şi a datoriei de stat interne, influenţată de majorarea emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară şi a răscumpărării VMS pentru asigurarea stabilităţii financiare;

• soldul datoriilor debitorilor garantaţi pentru împrumuturile interne şi externe acordate, cît şi al datoriilor beneficiarilor recreditaţi, la 31.12.2013, a constituit circa 4160,6 mil.lei, inclusiv 810,2 mil.lei, sau 19,5%, datoria cu termenul de achitare expirat.

În pofida măsurilor întreprinse de către Ministerul Finanţelor asupra respectării conformităţii raportării de către întreprinderile din sectorul public şi UAT a soldului datoriei publice, prin prisma responsabilităţilor ce le revin, prezentul audit atestă că unele dintre acestea nu s-au responsabilizat în acest sens.

Analogic anilor precedenţi, auditul atestă nevalorificarea în termen a resurselor împrumuturilor externe, condiţionată de tergiversarea procedurilor de implementare, neîndeplinire a unor condiţii contractuale, precum şi de neutilizare a tuturor instrumentelor financiare stabilite în acordurile de finanţare, ca urmare fiind atestate cazuri de anulare de către creditorii externi a unor părţi din împrumuturile externe contractate. Astfel, cumulativ, pînă la situaţia din 31.12.2013, au fost anulate din 29 de împrumuturi sume de circa 1094,3 mil.lei, dintre care în anul 2013 – 58,3 mil.lei aferente a 6 împrumuturi contractate de la Banca Mondială. De asemenea, auditul a atestat extinderea perioadei de valorificare pentru unele împrumuturi, în aceste condiţii fiind majorată rata dobînzii la aceste împrumuturi.

În vederea monitorizării riscurilor asociate portofoliului datoriei de stat, Ministerul Finanţelor a stabilit parametrii de risc reieşind din structura curentă a acestui portofoliu. Astfel, în scopul dezvoltării pieţei VMS, Ministerul Finanţelor modifică structura emisiunii VMS, preferinţă fiind acordată VMS cu termenul mai lung de circulaţie. De asemenea, Ministerul Finanţelor, în comun cu BNM, a ajustat cadrul normativ aferent VMS la condiţiile de implementare a platformei unice de tranzacţionare a instrumentelor monetar-valutare.

La fel, se atestă prezenţa soldului nerăscumpărat al obligaţiilor de stat emise de Ministerul Finanţelor în scopul preluării creanţei S.A. “Banca de Economii“ faţă de B.C. “Investprivatbank“ S.A. (aflată în proces de lichidare), în sumă de 186,3 mil.lei.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

1. Să monitorizeze continuu riscurile aferente portofoliului datoriei de stat în vederea neadmiterii majorării costurilor de deservire a datoriei de stat.

2. Să analizeze, în comun cu Cancelaria de Stat, situaţia privind gradul de valorificare a împrumuturilor de stat externe contractate pentru finanţarea proiectelor investiţionale, cu întreprinderea măsurilor faţă de autorităţile publice centrale responsabile de implementarea proiectelor respective.

3. Să asigure conformitatea monitorizării şi raportării datoriei publice, cu înaintarea, după caz, a propunerilor de completare a cadrului legal privind responsabilizarea părţilor implicate regulamentar în raportarea volumului datoriei publice.

4. Să reglementeze cadrul de comunicare, conlucrare şi prezentare de către instituţiile financiare a informaţiilor relevante privind situaţia datoriilor întreprinderilor din sectorul public şi UAT, în scopul asigurării conformităţii şi veridicităţii raportării volumului datoriei publice.

5. Să asigure întreprinderea măsurilor oportune şi eficiente faţă de debitorii garantaţi pentru onorarea obligaţiilor faţă de bugetul de stat.

6. Să consolideze măsurile de recuperare la bugetul de stat a datoriilor beneficiarilor recreditaţi, în special a datoriilor cu termenul expirat.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.31 din 27 iunie 2014

RAPORT

Auditul asupra sistemelor informaţionale de management al datoriei publice

la Ministerul Finanţelor, Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă

Ministerul Finanţelor şi Î.S. “Fintehinform“

Abrevieri

SUMAR EXECUTIV

Curtea de Conturi a iniţiat auditul tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă la Ministerul Finanţelor şi Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor în vederea identificării registrelor, serviciilor şi proceselor interne de interes sporit, evaluării modului de aplicare a tehnologiilor informaţionale pentru eficientizarea activităţilor aferente managementului datoriei publice, precum şi localizării zonelor problematice.

Constatările şi concluziile din Raportul de audit ar putea servi şi ca argument de sensibilizare pentru factorii interesaţi de domeniu, dar şi de cei împuterniciţi cu dreptul decizional în reformarea şi dezvoltarea domeniului datoriei publice.

Ministerul Finanţelor reprezintă organul central de specialitate abilitat prin lege cu atribuţii importante în organizarea şi reglementarea datoriei publice. Reieşind din spectrul extins al domeniului vizat, din necesitatea analizei şi prelucrării a numeroase documente cu caracter specific, este evidentă dependenţa directă de competenţa, profesionalismul şi integritatea angajaţilor. Totodată, sistemele informaţionale urmează să asigure eficienţa business-proceselor aferente managementului datoriei publice, precum şi să minimizeze riscul şi eventualele efecte negative legate de factorul uman (erori şi/sau posibile intenţii frauduloase).

În scopul minimizării implicării factorului uman în activitatea de gestionare/administrare a datoriei publice, un rol important i-a fost atribuit automatizării gestiunii proceselor aferente domeniului, în anul 2006, fiind iniţiat procesul de ţinere a Registrelor de Stat sub formă electronică (automatizată).

Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007¹, au fost aprobate Regulamentele Registrelor de Stat, care reprezintă un instrument prin intermediul căruia este gestionată informaţia despre managementul datoriei publice cu privire la datoria de stat, garanţiile de stat şi recreditarea de stat. Auditul atestă o percepere diferită din partea responsabililor de la Ministerul Finanţelor a noţiunii de “Registru de Stat“ utilizată în cadrul legislativ – normativ cu privire la Datoria publică faţă de aceeaşi noţiune prevăzută în legea specială cu privire la registre. O astfel de situaţie provoacă confuzii privind calea de dezvoltare a SI capabile să satisfacă cerinţele specifice faţă de un Registru de Stat prevăzute de legea specială sus-menţionată.

^{_______________________}

¹ Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007 “Cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat“ (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007).

După aprobarea Regulamentelor cu privire la Registrele de Stat, Ministerul Finanţelor a continuat utilizarea aplicaţiilor existente (SI “DMFAS“, SI “Credite-2000“ şi SI “Evida“). Reieşind din lipsa interoperabilităţii instrumentelor utilizate, entitatea cu suportul Î.S. “Fintehinform“, a creat unele aplicaţii auxiliare (SI “AccesToOracle“, Aplicaţia Web) ce asigură legătura cu SI “DMFAS“ pentru evidenţa datoriei interne, lucru care a făcut posibil schimbul de informaţie şi înregistrarea acordurilor de datorie internă, precum şi a îmbunătăţit procesului de raportare.

În prezent, prin intermediul aplicaţiilor utilizate sunt automatizate doar unele procese de gestionare a datoriei publice, fiind cuprins un spectru restrîns de date (procese automatizate), ce nu asigură automatizarea integrală a proceselor de management al datoriei publice, destinat ţinerii Registrelor de Stat.

Evaluările au atestat controale generale TI insuficiente în cadrul Ministerului de Finanţe, Î.S. “Fintehinform“ dar şi la Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi persistenţa problemelor tehnice în funcţionarea aplicaţiilor utilizate. A fost constatat un nivel extrem de redus în documentarea proceselor ciclului de viaţă aferente creării, implementării, dezvoltării şi mentenanţei software, fapt ce rezultă în dependenţa totală de elaborator şi imposibilitatea de asigurare şi gestionare a continuităţii acestor software.

În conformitate cu Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2011-2014 “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014“; cu Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020“, precum şi în cadrul documentului de politici prin care aceasta este pusă în aplicare şi reglementată²; cu Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 este planificată integrarea Sistemului informaţional de management al datoriei publice în Sistemul informaţional de management financiar, fapt ce ar asigura informatizarea proceselor de elaborare şi executare a bugetului şi creşte viteza şi eficienţa tranzacţiilor. Obiectivul specific al acţiunilor enumerate este de a crea un instrument de management modern şi eficient pentru a susţine utilizatorii, inclusiv în asigurarea procesului bugetar şi pentru furnizarea unei game largi de informaţii financiare şi nonfinanciare necesare pentru luarea deciziilor.

^{_______________________}

² Hotărîrea Guvernului nr.1021 din 16.12.2013.

Pentru realizarea obiectivelor menţionate este necesară, în special, unificarea modului de automatizare a proceselor de management al datoriei publice în cadrul Ministerului Finanţelor şi entităţilor participante la proces, în baza unei soluţii fiabile, flexibile şi scalabile. Astfel, pentru a exclude urmările aferente materializării riscurilor ce reies din problemele existente în domeniul TIC, urmează a fi efectuate investiţii inteligente.

În situaţia curentă, reieşind din importanţa domeniului, dependenţa de circulaţia datelor şi beneficiile ce vor putea fi obţinute prin automatizarea proceselor, este esenţială conlucrarea constructivă între părţile interesate: Ministerul Finanţelor; Ministerul Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor; Banca Naţională a Moldovei; Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor; Î.S. “Fintehinform“ şi alte instituţii implicate în proces. Dacă vor fi respectate principiile de performanţă şi automatizarea va cuprinde întreg spectrul business-proceselor va putea fi obţinută plusvaloarea necesară redirecţionării resurselor în domeniul TIC.

1. INTRODUCERE

Potrivit Legii nr.419-XVI din 22.12.2006³, administrarea datoriei de stat şi a garanţiilor de stat, raportarea şi monitorizarea datoriei publice sînt puse în sarcina Ministerului Finanţelor. Politica în domeniul datoriei de stat pe termen mediu este stabilită în Programul de management al datoriei de stat, aprobat anual de Guvern^4,5.

^{_______________________}

³ Legea nr.419-XVI din 22.12.2006 "Cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat" (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.419-XVI).

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.221 din 25.03.2013 "Cu privire la aprobarea Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2013-2015))".

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.212 din 24.03.2014 "Cu privire la aprobarea Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2014-2016))".

În scopul ţinerii evidenţei tuturor obligaţiilor directe şi condiţionale ale Republicii Moldova acordate din mijloacele obţinute din împrumuturile de stat interne sau externe, Ministerul Finanţelor este unicul organ autorizat să instituie şi să ţină următoarele Registre de stat:

a) Registrul de stat privind datoria de stat;

b) Registrul de stat privind garanţiile de stat;

c) Registrul de stat privind recreditarea de stat.

Registrele de stat menţionate se ţin de Ministerul Finanţelor în formă electronică şi sînt unicele înregistrări oficiale privind obligaţiile directe şi condiţionale ale Republicii Moldova, precum şi privind recreditarea de stat.

În Registrul de stat privind datoria de stat se înregistrează, în ordine cronologică şi sistematică, informaţia privind obligaţiile directe ale statului care rezultă din împrumuturile de stat interne şi externe, privind dinamica împrumuturilor de stat, numărul de identificare al datoriei, data contractării, data scadenţei, suma agregată. Registrul datoriei de stat are următoarele subregistre:

a) subregistrul datoriei de stat interne;

b) subregistrul datoriei de stat externe.

În Registrul de stat privind garanţiile de stat se ţine evidenţa tuturor garanţiilor de stat pentru împrumuturi interne şi externe, datele din registru fiind generalizatoare. Registrul privind garanţiile de stat se divizează în următoarele subregistre:

a) subregistrul garanţiilor de stat interne;

b) subregistrul garanţiilor de stat externe.

În Registrul de stat privind recreditarea de stat se reflectă evidenţa datoriilor care rezultă din contractele de recreditare obţinute din mijloacele împrumuturilor de stat externe şi/sau interne.

Pentru gestionarea datoriei de stat şi ţinerii registrelor de stat menţionate, Ministerul Finanţelor utilizează aplicaţia specializată (software) “DMFAS“, care a fost instalată în primăvara anului 1998 şi implementată cu suportul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare datorită programului de asistenţă tehnică privind aplicaţia “DMFAS“.

Programul de asistenţă tehnică privind aplicaţia “DMFAS“ este implementat în peste 60 de ţări şi oferă acestora un set de soluţii care deja şi-au dovedit capacitatea de a gestiona datoriile şi de a produce date fiabile pentru managementul şi monitorizarea datoriei de stat. Acestea includ software de gestionare a datoriei “DMFAS“, care facilitează munca în domeniul managementului datoriei publice, precum şi oferă servicii de consultanţă şi activităţi de instruire în cadrul managementului datoriilor.

SI “DMFAS“ este utilizat pentru gestiunea, analiza şi raportarea informaţiei privind datoria publică. Informaţia nu este utilizată pentru generare de plăţi sau gestiune financiară. Reieşind din destinaţia sa şi aspectul consultativ-analitic, putem considera SI “DMFAS“ unul ce nu este critic. Deci, în caz de stopare a funcţionării, nu poate cauza stoparea activităţii de bază a instituţiei. În acelaşi timp, gestionarea proastă a riscurilor operaţionale legate de activităţi de procesare şi înregistrare a datelor în formă manuală, precum şi de unele aspecte de necorespundere la cerinţele tehnice şi de securitate a sistemelor informaţionale participante la consolidarea datelor şi ţinerea evidenţei datoriilor, poate afecta autenticitatea, plenitudinea şi integritatea datelor privind datoria publică (în special diluarea valorii creanţelor şi subiecţilor în structura totală).

Cine administrează şi asigură funcţionalitatea SI “DMFAS“?

Administrarea şi menţinerea domeniului TIC în cadrul Ministerul Finanţelor, inclusiv şi a SI “DMFAS“ este asigurată de către I.S. “Fintehinform“ în baza contractelor anuale de prestare a serviciilor informaţionale, pentru anul 2013 fiind încheiat cu Ministerul Finanţelor contractul nr.81 din 04.02.2013.

Î.S. “Fintehinform“ a fost fondată în baza Hotărîrii Guvernului nr.516 din 02.06.2005⁶, în urma desfiinţării Direcţiei generale tehnologii informaţionale din subordinea Ministerului Finanţelor şi îşi desfăşoară activitatea pe principiul autofinanţării.

^{_______________________}

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.516 din 02.06.2005 “Cu privire la structura şi efectivul-limită ale aparatului central al Ministerului Finanţelor“ (cu modificările ulterioare). Abrogată la 21.11.2008 prin Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008.

Costul serviciilor informaţionale prestate de Î.S. “Fintehinform“ a înregistrat în anul 2013 o creştere de 23,4% faţă de anul 2010. Se menţionează că obiectul contractului se divizează pe şase direcţii, care au atribuţii diverse în domeniul TIC, de la elaborarea şi mentenanţa aplicaţiilor pînă la deservirea tehnică şi administrarea reţelelor de calculatoare (Structura cheltuielilor Ministerului Finanţelor conform contractului de prestare a serviciilor informaţionale se prezintă în Tabelul nr.1).

Astfel, conform datelor din tabelul de mai sus, se constată că cheltuielile totale de întreţinere a domeniului aferent managementului datoriei publice (pct.1.1 şi 3.1 din Tabelul nr.1) au înregistrat o creştere considerabilă în anii 2013-2014. Totodată, în raport cu valoarea totală a serviciilor informaţionale contractate (cheltuieli totale aferente TIC), domeniul datoriei publice deţine o poziţie nesemnificativă de aproximativ 1,0%, fiind cu 0,4 puncte procentuale în creştere faţă de anul 2010.

Se atestă că, mijloacele destinate cheltuielilor în domeniul managementul datoriei publice au fost utilizate, în special, pentru elaborarea şi menţinerea aplicaţiilor existente dar şi pentru administrarea serverilor şi a bazelor de date aferente acestora (Evoluţia cheltuielilor pentru întreţinerea aplicaţiilor aferente managementului datoriei publice, este reflectată în Tabelul nr.2 şi a Figurii nr.1.

Sursă: Informaţii prezentate de Ministerul Finanţelor.

Ce instrumente utilizează Ministerul Finanţelor în domeniul managementului datoriei publice?

Ţinîndu-se cont de necesitatea automatizării proceselor de management al datoriei publice, pe parcursul anilor, reieşind din necesităţile de moment identificate, din disponibilitatea resurselor financiare dar şi umane au fost abordate diverse mijloace de realizare a acestui proces, şi anume:

- începînd cu primăvara anului 1998, cu suportul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), Ministerul Finanţelor a iniţiat utilizarea aplicaţiei specializată (software) “DMFAS“;

- la 8 aprilie 2005, cu suportul proiectului “Susţinere în Administrarea Datoriei Publice în Moldova“, a fost lansată versiunea 5.3 a SI “DMFAS“;

- la 18 octombrie 2007, prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007 au fost aprobate Regulamentele privind Registrele de Stat necesare administrării datoriei de stat, a garanţiilor de stat, raportării şi monitorizării datoriei publice, care urmau a fi ţinute în formă electronică de către Ministerul Finanţelor.

Astfel, pentru exercitarea atribuţiilor sale în domeniul managementului datoriei publice, Ministerului Finanţelor în mod direct (prin intermediul Direcţiilor sale) utilizează versiunea 5.3 a SI “DMFAS“ şi SI “Credite 2000“, iar prin intermediul Directoratului Liniei de Credit utilizează SI “Evida“.

SI “DMFAS“ este funcţional practic numai pentru subregistrele datoriei şi garanţiilor de stat externe. Pentru a eficientiza activităţile de rutină privind gestionarea şi ţinerea evidenţei datoriei şi garanţiilor de stat interne, de către Î.S. “Fintehinform“ au fost elaborate aplicaţii auxiliare (SI “AccesToOracle“ şi aplicaţia Web), prin intermediul cărora s-a realizat schimbul de informaţii (importul şi exportul datelor) fapt ce asigură întocmirea şi înregistrarea datelor în subregistrele datoriei şi garanţiilor de stat interne.

Prin intermediul SI “Credite 2000“ şi SI “Evida“, Ministerul Finanţelor întocmeşte Registrul de stat privind recreditarea de stat.

Constatăm că doar prin automatizarea completă a business-proceselor va putea fi asigurată creşterea eficienţei şi atingerea obiectivelor trasate în strategiile de domeniu. Totodată, automatizarea proceselor necesită o finanţare adecvată şi planificare eficientă a mijloacelor pe termen mediu şi lung.

Se concluzionează că, datorită deficienţelor şi problemelor existente, SI “DMFAS“ şi aplicaţiile ce îl suplimentează nu pot fi considerate pasibile utilizării sau extinderii întru atingerea obiectivelor strategice în domeniul gestionării datoriei publice şi formării Registrelor de Stat. Astfel, conchidem importanţa orientării cît mai operative a tuturor instituţiilor interesate (Ministerul Finanţelor; Ministerul Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor; Banca Naţională a Moldovei; Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor; Î.S. “Fintehinform“) spre segregarea eforturilor şi conlucrarea eficientă întru crearea unei noi soluţii unice, necesare gestiunii automatizate a managementului datoriei publice. Soluţia tehnică existentă (SI “DMFAS“ şi SI “Credite 2000“) urmează a fi gestionată eficient, pînă vor exista premizele şi vor fi respectate condiţiile necesare creării noii soluţii, în conformitate cu necesităţile funcţionale şi strategice ale tuturor părţilor interesate.

2. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, în calitate de instituţie care realizează auditul public extern, a susţinut propunerea Grupului de lucru al organizaţiei internaţionale INTOSAI privind datoria publică, de a efectua un Audit paralel şi coordonat al sistemelor informaţionale de management al datoriei publice. Acest subiect prezintă interesul sporit şi pentru organismele internaţionale şi donatori străini privind reformarea sectorului aferent gestionării datoriei publice cu implementarea şi utilizarea eficientă a TIC. Astfel, Curtea de Conturi a iniţiat şi a efectuat auditul tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă în domeniul respectiv.

Auditul s-a axat, în mare parte, pe identificarea registrelor şi proceselor interne de bază privind managementul datoriei publice şi pe evaluarea modului de aplicare a tehnologiilor informaţionale pentru eficientizarea activităţilor aferente.

Reieşind din nivelul scăzut de automatizare a proceselor aferente managementului datoriei publice, abordarea de audit a fost una bazată pe probleme, prin identificarea riscurilor şi constrîngerilor, precum şi a eventualelor metode de ameliorare a situaţiei întru eficientizarea activităţii instituţiilor implicate⁷.

^{_______________________}

⁷ Instituţii implicate în proces – Ministerul Finanţelor (Direcţia generală datorii publice), Banca Naţională a Moldovei, Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Î.S. “Fintehinform“ etc.

Acţiunile de audit au fost iniţiate în scopul localizării zonelor în care rezultatele activităţii manageriale au înregistrat un nivel redus, precum şi al identificării şi analizei din diferite perspective a cauzelor care le-au generat, cu formularea recomandărilor menite să îmbunătăţească managementul în domeniu datoriei publice, să excludă şi sau minimizeze riscurile operaţionale ale gestionării proceselor în cauză.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea eficienţei activităţilor de automatizare în domeniul managementului datoriei publice prin prisma furnizării de rezultate, respectării cadrului legal specific cu identificarea problemelor şi constrîngerilor aferente domeniului, precum şi cu identificarea metodelor şi căilor adecvate de optimizare a rezultatelor.

Obiectivul specific al auditului urmează să răspundă la întrebarea: “Au fost realizate scopurile trasate aferente automatizării Registrelor de Stat din domeniul managementului datoriei publice ţinute de Ministerul Finanţelor?“

Misiunea de audit expune în acest Raport constatările şi concluziile principale ale auditului, precum şi recomandările privind remedierea situaţiilor constatate, considerîndu-le a fi relevante pentru entităţile auditate, Parlament, Guvern, societate, partenerii internaţionali, precum şi pentru alte părţi interesate.

În această conjunctură, se doreşte ca prezentul Raport de audit să servească drept un demers de sensibilizare a factorilor implicaţi în procesul de reformă şi modernizare a domeniului managementului datoriei publice în ce priveşte identificarea căii de dezvoltare a sistemului informaţional de management al datoriei publice cu alocarea resurselor suficiente.

Domeniul de aplicare a auditului şi Metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.1.

3. CONSTATĂRILE DE AUDIT

Obiectivul auditului: “Au fost realizate scopurile trasate aferente automatizării Registrelor de Stat din domeniul managementului datoriei publice ţinute de Ministerul Finanţelor?“

3.1. Descrierea procesului de creare şi implementare a aplicaţiilor de ţinere a Registrelor de Stat din domeniul managementului datoriei publice în cadrul Ministerul Finanţelor

În mod firesc, automatizarea business-proceselor a Ministerului Finanţelor trebuie să reprezinte o prioritate în dezvoltarea strategică pentru a putea asigura optimizarea şi eficientizarea proceselor interne. Soluţiile tehnice utilizate la moment în scopul automatizării managementului datoriei publice (SI “DMFAS“, SI “Credite 2000“, SI “Evida“, MS Acces, SI “AccesToOracle“, Aplicaţia Web, MS Excel) nu acoperă întregul proces şi toate procedurile domeniului respectiv (introducerea manuală a datelor, lipsa procedurilor de control automatizat, lipsa interconexiunilor între aplicaţii şi întocmirea Registrelor de Stat, lipsa viziunii complexe privind automatizarea tuturor proceselor în cadrul Direcţiei generale datorii publice şi interoperabilitatea lor). Menţionăm că chiar şi pentru ţinerea Registrelor de stat privind datoria şi garanţiile de stat, întocmirea cărora este asigurată parţial de SI “DMFAS“, nu a fost exclusă metoda tradiţională (de introducerea manuală datelor şi efectuarea unor calcule).

3.1.1.Contradicţii intre cadrul legislativ-normativ de domeniu cu prevederi specifice

Potrivit prevederilor art.8 din Legea nr.419-XVI, Ministerul Finanţelor a fost identificat drept unicul organ autorizat pentru instituirea şi ţinerea Registrelor de Stat aferente managementului datoriei publice, iar Guvernul urma să stabilească regulile de ţinere a Registrelor de Stat menţionate. În acest sens, prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007 au fost aprobate Regulamentele cu privire la Registrele de Stat. Deşi actul normativ menţionat a fost elaborat după intrarea în vigoare a Legii nr.71-XVI din 22.03.2007 “Cu privire la registre“⁸, la aprobarea acestuia nu s-a ţinut cont de respectarea exigenţelor faţă de un Registru de Stat. Prin urmare, în Regulamentele aprobate nu s-au identificat subiecţii raporturilor juridice aferente domeniului (proprietarul, posesorul, deţinătorul, registratorul, furnizorul şi destinatarul registrelor de stat), precum şi resursele, inclusiv informaţionale, prin intermediul cărora se va realiza ţinerea Registrelor de Stat în formă electronică.

^{_______________________}

⁸ Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 “Cu privire la registre“ (în continuare – Legea nr.71-XVI din 22.03.2007).

Auditul menţionează că în ciuda faptului că atît Legea nr.419-XVI, cît şi regulamentele aprobate în vederea implementării acestea, utilizează noţiunea de “Registre de Stat“, sensul acestei noţiuni diferă de cel prevăzut în Legea nr.71-XVI din 22.03.2007, fapt ce atrage după sine mai multe incertitudini. Astfel, noţiunea de “Registru de Stat“ este percepută de către angajaţii Ministerului Finanţelor ca raport/dare de seamă privind valoarea totală a datoriei publice la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune. O atare situaţie provoacă confuzii şi viziuni diferite asupra creării/menţinerii şi dezvoltării sistemului informaţional de management al datoriei publice (înregistrarea obiectelor, asigurarea autenticităţii, plenitudinea şi integritatea, precum şi securitatea şi protecţiei datelor), care ar înlesni apariţia sau dezvoltarea Registrelor de Stat în formă electronică în sensul prevăzut de legea specială cu privire la registre.

3.1.2. Paşii de dezvoltare a Registrelor de Stat aferente datoriei publice

În urma evaluărilor efectuate prin prisma cerinţelor tehnice faţă de un Registru de Stat s-a constatat că sarcina de ţinerea în formă electronică a Registrelor de Stat a fost realizată parţial. Registrele de Stat se ţin în două etape: electronică şi scriptică (dublarea informaţiei). La moment, persistă probleme tehnice de interconectare între aplicaţiile existente şi monitorizarea operaţiunilor efectuate. În contextul celor menţionate, se concluzionează şi flexibilitatea redusă a soluţiilor aplicate, persistenţa problemelor tehnice, riscul inexactităţii datelor, care în condiţiile lipsei de documentare transformă utilizarea aplicaţiilor într-un risc.

Deşi Ministerul Finanţelor a întreprins unele măsuri de elaborare a unor aplicaţii suplimentare în vederea îmbunătăţirii managementul proceselor aferente, fiind elaborate (SI “AccesToOracle“, Aplicaţia Web), ceea ce de fapt a asigurat legătura cu SI “DMFAS“ pentru evidenţa datoriei interne, totuşi scoatem în evidenţă faptul că lipsa documentaţiei tehnice şi a codului sursă menţine un risc major în utilizarea soluţiilor în cauză precum şi în continuitatea acestora, în cazul în care elaboratorul renunţă la suportul tehnic al versiunii 5.3.

Reieşind din necesitatea unificării metodelor de automatizare a proceselor aferente managementului datoriei publice, este importantă conceptualizarea unei soluţii universale scalabile, astfel încît să poată fi asigurată continuitatea funcţionării acesteia în condiţiile modificărilor în cadrul legal.

Se atestă că finanţarea domeniului TIC aferentă gestiunii datoriei publice nu este suficientă necesităţilor de ajustare sau dezvoltare a soluţiilor tehnice existente, sau pentru dezvoltarea de noi soluţii. Planificarea mijloacelor financiare pentru domeniul TIC nu este bazată pe analize sau studii ale problemelor şi necesităţilor reale, ci se fac din raţionamente de moment sau pentru soluţionarea unor situaţii dificile. Deşi obiectivele strategice instituţionale vor rezuma inevitabil în necesitatea implementării noilor tehnologii şi soluţii tehnice, direcţiile strategice în domeniul TIC la capitolul managementul datoriei publice nu sunt formalizate şi se limitează (în Hotărîrea Guvernului nr.573 din 06.08.2013⁹) la trecerea la SI “DMFAS“ (versiunea 6.0), prin aceasta persistă riscul nerealizării obiectivelor automatizării proceselor interne privind managementul datoriei publice.

^{_______________________}

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.573 din 06.08.2013 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020.

3.2. Documentarea proceselor ciclului de viaţă aferente implementării soluţiilor tehnice

Documentarea proceselor ciclului de viaţă aferente implementării aplicaţiilor este insuficientă, neactualizată şi nu este conformă reglementărilor tehnice în vigoare

În procesul ciclului de viaţă al sistemului software, cu fiecare etapă sînt legate artefactele¹⁰, care se prezintă la intrarea sau se primesc la ieşirea procesului dat. Artefactele primite se utilizează ca date iniţiale pentru activitatea ulterioară. Ele conţin date informative despre proiect sau se prezintă drept componente furnizate prin contract.

^{_______________________}

¹⁰ Element al informaţiei, utilizat sau generat în procesul de elaborare a sistemului software sau de exploatare a produsului software.

Unul din tipurile de bază de artefacte este documentaţia proiectului. Documentaţia este rezultatul înregistrării informaţiei obţinute pe parcursul acţiunilor sau proceselor ciclului de viaţă al sistemului software. Lista şi conţinutul documentelor elaborate trebuie să corespundă reglementărilor tehnice acceptate de părţile (antreprenor/elaborator şi beneficiar/utilizator) implicate în procesul de implementare. Astfel, documentaţia aferentă soluţiilor tehnice de ţinere (automatizare) a Registrelor de Stat al datoriei publice urma să corespundă Reglementării tehnice RT 38370656-002:2006, aprobată prin Ordinul ministrului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor nr.78 din 01.06.2006¹¹.

^{_______________________}

¹¹ Ordinul ministrului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor nr.78 din 01.06.2006 “Cu privire la aprobarea reglementării tehnice "Procesele ciclului de viaţă al software-ului" RT 38370656 – 002:2006“ (în continuare – Ordinul ministrului TIC nr.78 din 01.06.2006).

Deşi Ministerul Finanţelor utilizează (începînd cu anii 2000 – 2005) în procesul de gestionare a datoriei publice mai multe aplicaţii, acestea nu au fost calificate drept sisteme destinate îndeplinirii unor grupuri distincte de funcţii din cadrul sistemului informaţional automatizat pentru ţinerea Registrelor de Stat din domeniul managementului datoriei publice.

Aplicaţiile auxiliare (SI “AccesToOracle“ şi Aplicaţia Web) au fost elaborate ulterior anului 2007, acestea la fel nu au fost elaborate în conformitate cu reglementărilor tehnice existente. Se menţionează că Î.S. “Fintehinform“ tratează aplicaţiile în cauză în calitate de module ale SI “DMFAS“ (elaborator fiind UNCTAD), în acest caz modificările efectuate aplicaţiei urmau a fi documentate conform prevederilor tehnice ale ciclului de viaţă a software (în cazul unei eventuale extinderi a aplicaţiei).

Astfel, la elaborarea şi dezvoltarea Registrelor de Stat aferente managementului datoriei publice, ţinute în formă electronică n-au fost elaborate şi aprobate concepţii, sarcini tehnice şi regulamente de funcţionare şi organizare a acestora, fapt ce contravine art.16 alin.(3) din Legea nr.71-XVI din 22.03.2007¹², precum şi cerinţelor Ordinului ministrului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor menţionat. Lipsa acestor acte a reprezentat impedimente în dezvoltarea sistemului şi a condiţionat o implementare şi exploatare anevoioasă a acestuia.

^{_______________________}

¹² Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 “Cu privire la registre“ (în continuare – Legea nr.71-XVI din 22.03.2007).

Fiind solicitate documentele aferente proceselor ciclului de viaţă ale aplicaţiilor utilizate, au fost prezentate doar manualele de utilizare şi administrare.

Conform celor expuse, accentuăm lipsa de continuitate în procesele ciclului de viaţă a aplicaţiilor utilizate şi incapacitatea părţilor implicate de a oferi o descriere completă a modului de funcţionare a acestora în calitate de Sistem informaţional de management al datoriei publice. Astfel, evaluările efectuate şi concluziile expuse de către misiunea de audit au fost orientate spre identificarea şi evaluarea riscurilor majore, precum şi identificarea eventualelor metode de minimizare sau excludere a acestora.

Pentru a prezenta o succintă retrospectivă a riscurilor asociate utilizării SI “DMFAS“ se identifică cele mai importante:

1. Dependenţa totală de elaborator (UNCTAD). Multe din problemele tehnice nu au fost înlăturate o perioadă îndelungată de timp şi încă persistă. Totodată, versiunea 5.3 a SI “DMFAS“ nu mai prezintă interes fiind una depăşită.

2. În condiţiile nivelului nesatisfăcător al controalelor generale TI şi învechirea echipamentului pot avea loc evenimente care ar compromite securitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor. Posibilitatea coruperii, deteriorării sau modificării neautorizate a datelor nu poate fi complet eliminată, iar în cazul producerii – nu va putea fi identificată.

3. SI “DMFAS“ nu reprezintă o soluţie complexă ce ar satisface cerinţelor privind automatizarea proceselor interne a Ministerului Finanţelor aferente domeniului auditat, astfel nu poate fi asigurată eficientizarea activităţii.

4. Capacităţile funcţionale, precum şi posibilităţile de interacţiune informaţională nu pot asigura atingerea obiectivelor de automatizare a business-proceselor Ministerului Finanţelor aferente domeniului auditat.

În contextul posibilităţii înlăturării erorilor sau ajustării soluţiei tehnice şi pentru asigurarea continuităţii, menţionăm că odată cu efectuarea unor modificări la SI “DMFAS“ prin implementarea aplicaţiilor auxiliare de către Î.S. “Fintehinform“ activităţile în cauză nu au fost documentate adecvat. Astfel, documentele existente nu pot fi considerate actuale din motiv că ele nu au fost revizuite, reieşind din modificările operate pe parcurs.

Modul în care au fost documentate procesele aferente elaborării, dezvoltării, mentenanţei şi ajustării aplicaţiilor utilizate de Ministerul Finanţelor aferente managementului datoriei publice creează impedimente şi incertitudine în oricare aspecte de perspectivă, astfel, nu poate fi asigurată continuitatea procesului. Deşi costul aplicaţiilor utilizare reprezintă în jur de un milion de lei, reieşind din rezultatele modeste în automatizarea proceselor aferente activităţilor de gestionare a datoriei publice şi problemele de ordin tehnic atestate, putem constata un nivel redus de eficienţă.

Domeniul de gestiune a datoriei publice reprezintă procese destul de complexe, ce se modifică şi se ajustează în mod continuu, motiv din care automatizarea acestora poate fi eficientă doar în cazul garantării fiabilităţii, flexibilităţii şi integrităţii soluţiei utilizate.

3.3. Probleme tehnice identificate în cadrul executării lucrărilor de automatizare a procesului de gestiune a informaţiei cu privire la datoria publică

Gestionarea şi monitorizarea utilizatorilor este efectuată cu neglijarea principiilor securităţii informaţionale

Securitatea informaţiei se realizează prin implementarea de proceduri care urmează să prevină compromiterea activelor informaţionale şi să asigure confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor procesate într-un sistem informatic. Operaţiunile/procesările din cadrul acestor sisteme necesită a fi monitorizate în scopul depistării abaterilor şi identificării la timp a fraudelor sau erorilor. Pentru asigurarea integrităţii datelor este necesar de pus la punct un sistem de gestiune a drepturilor de acces a utilizatorilor şi monitorizare a acţiunilor acestora.

Se atestă că în domeniul managementului datoriei publice sunt utilizate diverse instrumente (inclusiv MS Acces; MS Excel), unele din care se utilizează fără a se respecta principiile securităţii informaţionale în domeniul gestiunii utilizatorilor.

La utilizarea SI “DMFAS“ drepturile utilizatorilor nu sunt gestionate eficient, deoarece sistemul are predefinite doar două tipuri de acces: cu drepturi de administrator şi de utilizator. Nu sînt prevăzute şi nu se utilizează proceduri aferente păstrării şi analizei jurnalelor de activitate şi de sistem (activity logs, system logs). Conform afirmaţiilor responsabililor din cadrul entităţii, SI “DMFAS“ nu dispune de instrumentele necesare gestiunii şi analizei jurnalelor de activitate.

Notă: Se menţionează că Î.S. “Fintehinform“ are posibilitatea de a identifica modificările efectuate doar la nivel de bază de date al SI “DMFAS“.

În contextul deficienţelor majore în domeniul gestionării utilizatorilor, accentuăm menţinerea riscurilor de distrugere, modificare şi accesare neautorizată a datelor în cadrul SI “DMFAS“. Astfel, atestăm un nivel ridicat al vulnerabilităţii sistemului la riscurile de securitate, fiind condiţionată şi imposibilitatea de a asigura la un nivel tolerant integritatea, exactitatea şi disponibilitatea datelor.

Deficienţele constatate sunt urmare a neajustării SI “DMFAS“ versiunea 5.3 la necesităţile Ministerului Finanţelor precum şi la prevederile naţionale aferente ţinerii Registrelor de Stat.

Fluxul informaţiilor în procesul de management al datoriei publice este ineficient şi nu poate garanta disponibilitatea, integritatea, exactitatea şi acurateţea datelor

Conform prevederilor legale, Registrele de Stat aferente managementului datoriei publice sunt destinate pentru prelucrarea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor cu privire la obligaţiile directe şi condiţionale ale Republicii Moldova. Astfel, urma să fie implementate soluţii tehnice care să asigure evidenţa datoriilor de stat, evidenţa garanţiilor şi a procesului de recreditare de stat.

Ţinîndu-se cont de cele menţionate, Ministerul Finanţelor este responsabil de formarea Registrelor de Stat aferente managementului datoriei publice. În acest context, se atestă responsabilitatea directă a Ministerului Finanţelor pentru organizarea condiţiilor tehnice şi juridice necesare ţinerii, automatizării şi dezvoltării registrelor în cauză. Reieşind din cele expuse, în conformitate cu necesităţile pentru funcţionarea Sistemul informaţional de management al datoriei publice, este evidentă importanţa şi necesitatea dezvoltării acesteia astfel încît să fie asigurată interacţiunea cu alte sisteme existente (SIA RSUD; SIA RSP; SIA al Trezorieri, SIA al SFS etc.).

Astfel, Ministerul Finanţelor urma să creeze şi să implementeze un sistem informaţional automatizat de management al datoriei publice pentru ţinerea Registrelor de Stat aferente domeniului auditat, care în viziunea echipei de audit urma să asigure interoperabilitatea aplicaţiilor software utilizate, prin importul în regim automatizat a informaţiei direct de la sursă, dar şi să genereze rapoarte şi date pentru alte sisteme informaţionale (Procesele aferente Sistemului informaţional de management al datoriei publice, este reflectată în Figurii nr.2).

Sursă: Viziunea echipei de audit asupra arhitecturii sistemului informaţional

de management al datoriei publice.

Procesele aferente ţinerii Registrelor de Stat a datoriei publice sînt expuse în Anexa nr.2.

Pentru buna funcţionare a aplicaţiilor utilizate este necesară interoperabilitatea acestora şi realizarea schimbul de date în mod automatizat, fără implicarea factorului uman. Schimbul neeficient de date poate afecta calitatea informaţiei conţinute în Registrele de Stat, astfel persistînd riscul ca aceasta să nu corespundă cerinţelor de integritate, exactitate şi veridicitate a datelor.

SI “Evida“ nu este înscris în Registrul de stat al operatorilor de date cu caracter personal

Sistemul informaţional “Registrul de evidenţă al operatorilor de date cu caracter personal“ asigură punerea în aplicare a art.23 şi a art.28 din Legea nr.133 din 08.07.2011¹³. Potrivit acestora operatorii de date cu caracter personal sînt obligaţi să notifice autoritatea naţională pentru protecţia datelor respective privind operaţiunile de prelucrare a acestora, destinate să servească unui scop şi să prezinte Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal informaţii privind implementarea unei politici instituţionale de securitate conforme cerinţelor faţa de asigurarea securităţii datelor menţionate la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 14.12.2010¹⁴.

^{_______________________}

¹³ Legea nr.133 din 08.07.2011 “Privind protecţia datelor cu caracter personal“ (în continuare – Legea nr.133 din 08.07.2011).

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 14.12.2010 “Privind aprobarea cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal“ (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 14.12.2010).

În conformitate cu art.3 din Legea nr.133 din 08.07.2011, în calitate de operator se consideră persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice alta instituţie ori organizaţie care, în mod individual sau împreuna cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţia în vigoare.

Procedurile de notificare şi înregistrare se realizează de către operatorul de date cu caracter personal sau persoana împuternicita de către acesta, pentru fiecare sistem de evidenţa a datelor, prin intermediul aplicaţiei accesibile la pagina internet www.registru.datepersonale.md, în conformitate cu prevederile articolelor 23-28 din Legea nr.133 din 08.07.2011 şi Regulamentul Registrului de evidenta a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.296 din 15.05.2012.

Deşi în cadrul SI “Evida“ sunt păstrate şi prelucrate date cu caracter personal (beneficiarii finali ai procesului de recreditare), acesta nu este înregistrat în Registrul de stat al operatorilor de date cu caracter personal. Echipa de audit a atestat că în cadrul Directoratul Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor nu este reglementat domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, astfel, nefiind respectat cadrul legal. Situaţia respectivă necesită o abordare constructivă urgentă.

3.4. Gestiunea TIC în cadrul Ministerului Finanţelor

Gestiunea TIC poate fi definită ca fiind responsabilitatea managementului executiv şi constă în actul de asumare a conducerii, precum şi în procesele organizaţionale care asigură că funcţia TI a entităţii susţine atingerea obiectivelor acesteia. Astfel putem afirma că gestiunea TIC este ca o parte componentă a guvernării entităţii, şi nu ca disciplină separată.

Există factori ce nu permit asigurarea gestiunii eficiente a domeniului TIC

În prezent Ministerul Finanţelor, precum şi multe alte instituţii din stat se confruntă cu probleme în asigurarea unei gestiuni eficiente a domeniului TIC din mai multe motive:

1. Lipsa viziunii conceptuale privind dezvoltarea şi mentenanţa Sistemului informaţional de management al datoriei publice

2. Lipsa prioritizării direcţiilor de investiţii, inclusiv financiare

3. Nivelul general scăzut al cunoştinţelor şi culturii angajaţilor în domeniul securităţii informaţionale.

4. Lipsa directivelor strategice de dezvoltare a domeniului TIC şi necorelarea iniţiativelor în domeniu cu obiectivele strategice ale instituţiei.

5. Investiţiile nesemnificative şi lipsite de continuitate în domeniul auditat;

6. Ineficienţa proceselor interne din perspectivele autorizării acestora;

7. Reglementarea incompletă a domeniului TIC în ţară.

În această ordine de idei, orice tentativă de automatizare este supusă unor riscuri considerabile, nefiind posibilă asigurarea eficienţei şi eficacităţii business-proceselor interne ale Ministerului Finanţelor. De menţionat că domeniul managementul datoriei publice se identifică ca fiind un domeniu important pentru realizarea obiectivelor entităţii şi se consideră oportună examinarea posibilităţii automatizării sistemului informaţional de management al datoriei publice în întregime.

Automatizarea proceselor de management al datoriei publice urmează a fi revizuită şi realizată în baza unei soluţii complexe

În perioada misiunii de audit au fost analizate procesele interne ale Ministerului Finanţelor, aferente gestionării datoriei publice, pentru a identifica posibilităţi de eficientizare şi optimizare a acestora. Reieşind din necesitatea asigurării eficienţei, în circumstanţele lipsei de interoperabilitate şi interconexiune între sistemele informatice utilizate în gestionarea datoriei publice, este evidentă necesitatea aplicării unei soluţii complexe asupra întregului proces. Se atestă că soluţiile tehnice existente acoperă arii separate şi nu este asigurată posibilitatea de integrare a acestora. Astfel, pentru creşterea performanţelor şi eficientizarea domeniului supus auditului, este necesară o abordare complexă a reformării şi restructurării soluţiilor utilizate, prin prisma aplicării noilor tehnologii. Realizarea acestui obiectiv, din cauza problemelor şi deficienţelor în domeniul TIC, poate fi compromisă. În acest context, echipa de audit a identificat mai multe domenii de importanţă sporită ce urmează a fi îmbunătăţite, care sînt enunţate şi analizate în prezentul Raport.

În calitate de oportunitate de eficientizare a iniţiativelor de automatizare, creşterea nivelului de interoperabilitate şi flexibilitate a soluţiei este utilizarea ECMP¹⁵. Astfel, vor putea fi obţinute economii de resurse şi va fi catalizat schimbul de date cu alte SIA.

^{_______________________}

¹⁵ Enterprise Content Management Platform – platformă comună destinată implementării serviciilor electronice de tip programare online, registru şi eliberare de autorizări, gestionată de CGE.

Analiza controalelor generale în cadrul Ministerului Finanţelor a relevat implementarea parţială a acestora

Misiunea de audit a constatat un nivel redus al reglementării domeniului TIC, implementarea parţială (selective) a controalelor generale TI şi existenţa mai multor riscuri asociate domeniului TIC. Neajunsurile constatate în gestionarea domeniului TIC trebuie să îngrijoreze conducerea Ministerului Finanţelor.

După cum a fost menţionat, sistemul informaţional de management al datoriei publice reprezintă un element important în formarea resurselor informaţionale ale Ministerului Finanţelor, totodată parte componentă a resursei informaţionale de bază a Republicii Moldova. Pentru a asigura un impact maxim pozitiv eforturilor de automatizare, urmează a fi atrasă o atenţie deosebită capacităţilor interne de gestionare a domeniului TIC şi de reglementare a acestuia. Pentru a exclude repulsia angajaţilor nu este oportună stabilirea obiectivelor prea ambiţioase, ce vor necesita activităţi imediate de amploare.

Primul pas necesar a fi realizat este determinarea univocă a direcţiilor strategice de dezvoltare ale domeniului TIC, intercalarea lor în strategia generală a instituţiei şi ramurii în general. Importantă este identificarea resurselor necesare realizării activităţilor.

Paralel procesului de aliniere la obiectivele strategice, este importantă reglementarea generală a aspectelor ce ţin de gestionarea domeniului TIC. Astfel, paşii următori, care urmează a fi realizaţi în paralel cu primul, vizează reglementarea domeniului securităţii informaţiei şi protecţiei datelor cu caracter personal. Documentele respective exprimă angajamentele entităţii faţă de respectarea principiilor şi regulilor în domeniu.

Pentru a putea formula o viziune optimă asupra perspectivelor domeniului TIC şi a modalităţilor de creştere a performanţelor în condiţiile unei gestiuni conforme, trebuie luate în calcul posibilităţile reale şi circumstanţele nefavorabile menţionate anterior. Astfel, realizarea obiectivelor de reformare a domeniului de management al datoriei publice urmează a fi privite doar prin prisma creşterii rolului tehnologiilor informaţionale prin investiţii inteligente şi implicarea hotărîtă a conducerii Ministerului Finanţelor.

Politica de externalizare a serviciilor

Serviciilor aferente dezvoltării şi mentenanţei SI “DMFAS“ de către Ministerul Finanţelor a fost externalizată. Putem constata că gestionarea SI “DMFAS“ este asigurată prin contractarea serviciilor din exterior, iar MF trebuie să verifice calitatea lucrărilor. Condiţiile contractuale trebuie să prevadă o specificare exhaustivă a lucrărilor externalizate, modul de evaluare a calităţii şi de recepţionare, precum şi respectarea proprietăţii intelectuale.

Unul din scopurile creării Î.S. “Fintehinform“ a fost administrarea, menţinerea, dezvoltarea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice al Ministerului Finanţelor, prin menţinerea specialiştilor calificaţi, instruirea planificată a acestora, gestionarea eficientă a mijloacelor tehnice şi informaţionale. Î.S. “Fintehinform“ prestează servicii informaţionale Ministerului Finanţelor în bază de contracte anuale, volumul acestora fiind stabilit reieşind din estimările efectuate, care sînt incluse în contract. Contractul prevede păstrarea confidenţialităţii şi asigurarea securităţii în baza unui regulament elaborat şi coordonat de ambele părţi¹⁶.

^{_______________________}

¹⁶ Contractul nr.82 MF din 03.02.2014, cap.6.

Cu toate acestea, în baza Acordului de mentenanţă din 08.04.2005 semnat între Ministerul Finanţelor şi UNCTAD pentru utilizarea SI “DMFAS“ (mentenanţa acestuia), Ministerul Finanţelor trebuie să achite UNCTAD o plată în sumă de 5,0 mii dolari SUA pe an. Conform informaţiei prezentate, în perioada anilor 2005-2010, cheltuielile pentru menţinerea sistemului (25,0 mii dolari SUA ) au fost acoperite din contul proiectului “Susţinere în administrarea datoriei publice“. Începînd cu anul 2011, aceste cheltuieli au fost suportate din contul bugetului de stat (20,0 mii dolari SUA sau 250,0 mii lei). Astfel au fost suprapuse mai multe domenii de activitate cu Î.S. “Fintehinform“.

Cu toate că mentenanţa şi dezvoltarea sistemelor informaţionale este în mare parte externalizată, iar acestea reprezintă domenii critice de activitate, Ministerul Finanţelor nu dispune de politici şi proceduri de externalizare a serviciilor.

3.5. Executarea recomandărilor auditului precedent

În cadrul Raportului auditului Sistemului Informaţional “Managementul şi Analiza Financiară a Datoriei Publice“ implementat la Ministerul Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 08.06.2010, au fost evaluate în detaliu Controalele generale şi ale aplicaţiei pentru SI “DMFAS“, au fost identificate probleme şi au fost făcute recomandări de îmbunătăţire a controalelor din cadrul Î.S. “Fintehinform“. Cu toate acestea, actuala misiune de audit TI atestă faptul că recomandările au fost executate parţial şi acţiunile întreprinse de Î.S. “Fintehinform“ pentru ameliorarea situaţiei din domeniu nu au avut un impact considerabil asupra procesului de gestionare a datoriei publice şi asupra ţinerii Registrelor de Stat în formă electronică.

Totodată se menţionează că trecerea la SI “DMFAS“ versiunea 6.0, reieşind din cerinţele şi prevederile legale ale Republicii Moldova, nu va satisface necesităţile funcţionale, precum şi nu va soluţiona acele provocări apărute pentru Ministerului Finanţelor fără o analiză complexă asupra business-proceselor şi necesităţilor domeniului de gestionare a datoriei publice.

4. RECOMANDĂRI

Recomandare 1: Ministerul Finanţelor în comun cu alte entităţi implicate în proces, să identifice o soluţie de dezvoltare a domeniului vizat cu stabilirea sarcinilor concrete şi a termenelor reale de executare pentru actorii responsabili, cu înaintarea propunerilor concrete către Guvern.

5. CONCLUZII GENERALE:

Sistemul informaţional de management al datoriei publice s-a dezvoltat pe parcurs reieşind din necesităţile curente, fiind ajustate la unele modificări ale legislaţiei. Totuşi pînă la moment, Ministerul Finanţelor nu are o viziune clară referitor la calea de dezvoltare a sistemului informaţional pentru a asigura prevederile majore conform strategiilor aprobate pe domeniu. Astfel, primordială este acceptarea de către conducerea Ministerului Finanţelor şi Î.S. “Fintehinform“ a provocărilor la zi, precum şi segregarea eforturilor şi conlucrarea eficientă întru identificarea soluţiei de dezvoltare a sistemelor informaţionale pentru a face faţă necesităţilor funcţionale şi strategice ale tuturor părţilor interesate. Reieşind din calea acceptată, Ministerul Finanţelor trebuie să trateze domeniul TIC cu maximă atenţie, să aloce suficiente resurse umane şi financiare pentru a menţine sistemul informaţional de management al datorie publice, care este de o importanţă majoră.

Totodată, Curtea de Conturi menţionează faptul că, deşi aplicaţiile utilizate în cadrul entităţii contribuie la uşurarea muncii de rutină a personalului implicat, ele nu sunt destul de eficiente. Acest fapt a determinat managementul direcţiilor Ministerului Finanţelor să implementeze la diferite niveluri un control intern riguros pentru atenuarea riscurilor operaţionale a sistemelor informaţionale, ceea ce atrage de la sine mult timp, efort şi resurse.

Notă: Se menţionează că pe parcursul misiunii de audit entitatea a evaluat posibilităţile în vederea identificării unui numitor comun cu privire la conceptul de Registre de Stat aferente managementului datoriei publice la cerinţele specifice prevăzute de legea specială cu privire la registre. Astfel, către examinarea Raportului în plenul Curţii de Conturi, la propunerea entităţii au fost perfectate unele modificări la legea nr.419-XVI din 22.12.2006, inclusiv prin substituirea noţiunii de Registre de Stat cu noţiunea de Raport.

6. ANEXE

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare a auditului şi metodologia de audit

Domeniul de aplicare a auditului cuprinde instituţiile publice de specialitate implicate în ţinerea Registrelor de Stat aferente managementului datoriei publice, a procesului de automatizare a domeniului menţionat, care să corespundă standardelor europene, şi oricare alte activităţi specifice aferente domeniului vizat.

Metodologia de audit a cuprins principalele proceduri de audit, precum: observarea directă, examinarea documentelor şi a chestionarelor. În cadrul misiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare, analitice.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităţilor aferente, echipa de Curţii de Conturi s-a ghidat de:

1. ISSAI 300 “Principiile fundamentale ale auditului de performanţă“¹⁷;

^{_______________________}

¹⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi“.

2. Manualul de audit al performanţei¹⁸;

^{_______________________}

¹⁸ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 17.06.2010.

3. Standardele de audit al tehnologiilor informaţionale¹⁹;

^{_______________________}

¹⁹ Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 22.12.2009.

4. Manualul de audit al tehnologiilor informaţionale²⁰;

^{_______________________}

²⁰ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.69 din 30.12.2010.

5. Actele normative şi legislative în vigoare, Standardele naţionale şi internaţionale în domeniul TI şi bunele practici internaţionale.

În scopul obţinerii probelor de audit, au fost aplicate următoarele tehnici, metodologii şi proceduri de audit:

• Pentru a identifica problemele existente şi riscurile sectorului TIC aferente domeniul auditat, s-au analizat strategiile aprobate la nivel naţional şi concepţiile de reformare a unor structuri din sectorul afacerilor, în special implicate în ţinerea Registrelor de Stat aferente managementului datoriei publice, precum şi respectarea termenelor de executare a acţiunilor, precum şi respectarea consecutivităţii logice a acestora.

• Pentru a determina natura şi cauza existenţei factorilor ce influenţează atingerea obiectivelor, s-au analizat contextul realizării acţiunilor şi dependenţa de alte reforme.

• Pentru evaluarea obiectivelor trasate de către Ministerului Finanţelor în automatizarea proceselor aferente ţinerii Registrelor de Stat aferente managementului datoriei publice, modului de reglementare a acestuia, precum şi pentru identificarea instituţiilor responsabile de realizarea activităţilor în acest sens, au fost studiate actele normative în domeniu şi documentele cu caracter tehnic disponibile.

• Au fost identificate şi analizate domeniile TIC în care Ministerul Finanţelor întîmpină dificultăţi la exercitarea atribuţiilor sale şi are nevoie de suport, pentru a exclude impedimentele şi riscurile şi pentru a favoriza metodele eficiente de conlucrare între instituţiile responsabile, implicate în realizarea şi implementarea proiectelor în domeniul TIC.

• Au fost identificate acţiunile prioritare ce urmau a fi realizate la etapele incipiente şi care au condiţionat unele impedimente în atingerea obiectivelor finale în condiţii de eficienţă .

• Pentru a analiza exercitarea de către Ministerul Finanţelor a atribuţiilor de ţinere a Registrelor de Stat aferente domeniului auditat, am examinat prevederile normative în domeniu şi am studiat documentele contabile aferente înregistrării activelor.

• Pentru a forma o opinie asupra controalelor generale TI din cadrul entităţilor, au fost studiate documentele aferente Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020, a Ministerului Finanţelor şi alte acte relevante domeniului.

• Pentru a aprecia rezultatele aplicării controalelor generale TI din cadrul entităţilor, au fost purtate discuţii cu persoane responsabile din diferite domenii-cheie.

• Pentru a determina modul şi corectitudinea realizării unor acţiuni contractuale aferente creării şi dezvoltării Registrelor de Stat aferente domeniului, am studiat şi am examinat prevederile normative în domeniul ţinerii acestuia, am analizat documentele privind cheltuielile efective efectuate de către entităţi, precum şi am purtat discuţii cu responsabilii de domenii.

• Pentru a obţine unele date mai specifice şi pentru a efectua unele analize structurate, au fost elaborate şi înaintate diferite tipuri de chestionare şi analizate rezultatele acestora.

• Rezultatele şi concluziile obţinute au fost comunicate responsabililor de la Ministerul Finanţelor, Directoratul Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Î.S. “Fintehinform“, cu care au fost discutate constatările şi posibilele metode de îmbunătăţire.

Anexa nr.2

Procesele aferente ţinerii Registrelor de Stat

La momentul petrecerii misiunii de audit, pentru gestionarea informaţiilor ce formează Registrului de Stat privind Datoria de Stat, Ministerul Finanţelor utilizează:

• la capitolul subregistrului datoriei de stat interne aplicaţia MS Acces, prin intermediul căruia se introduc şi se sistematizează informaţia în mai multe baze de date; prin intermediul SI “AccesToOracle“ se migrează masivele de date în baza selecţiilor solicitate de utilizator în SI “DMFAS“, iar prin intermediul Aplicaţiei Web se generează o serie de rapoarte din SI “DMFAS“, totodată o serie de date se culeg nemijlocit din SI “DMFAS“;

• la capitolul subregistrului datoriei de stat externă se utilizează nemijlocit aplicaţia SI “DMFAS“.

La momentul întocmirii Registrului de Stat privind datoria de stat factorii responsabili ai Ministerului Finanţelor generează prin intermediul Aplicaţiei Web din SI “DMFAS“ diverse rapoarte, datele cărora le reflectă în mod manual într-un fişier MS Excel care este denumit Registrul de Stat (Procesele aferente ţinerii registrului de stat privind datoria de stat, este reflectată în Figura nr.1).

Sursă: Informaţii prezentate de Ministerul Finanţelor.

Pentru gestionarea informaţiilor ce formează Registrului de Stat privind Garanţiile de Stat, Ministerul Finanţelor utilizează:

• la capitolul subregistrului datoriei de stat interne la moment nu există înregistrări la capitolul garanţiilor de stat interne, astfel nu este prevăzut nici un act ce ar identifica instrumentul utilizat la acest proces;

• la capitolul subregistrului datoriei de stat externe se utilizează nemijlocit aplicaţia SI “DMFAS“.

La momentul întocmirii Registrului de Stat privind garanţiile de stat factorii responsabili ai Ministerului Finanţelor generează prin intermediul Aplicaţiei Web din SI “DMFAS“ diverse rapoarte, datele cărora le reflectă în mod manual într-un fişier MS Excel care este denumit Registru de Stat (Procesele aferente ţinerii registrului de stat privind garanţiile de stat este reflectată în Figura nr.2).

Sursă: Informaţii prezentate de Ministerul Finanţelor.

Pentru gestionarea informaţiilor ce formează Registrul de Stat privind recreditarea de stat, Ministerul Finanţelor utilizează:

• în mod direct de către reprezentanţii Direcţiei recreditare din cadrul Direcţiei generale datorie publică a Ministerului Finanţelor se utilizează SI “Credite 2000“;

• prin intermediul Directoratului Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor se utilizează SI “Evida“

La momentul întocmirii Registrului de Stat privind recreditarea de stat factorii responsabili ai Ministerului Finanţelor generează prin intermediul SI “Credite 2000“ şi SI “Evida“ diverse rapoarte, datele cărora le reflectă în mod manual într-un fişier MS Excel care este denumit Registru de Stat (Procesele aferente ţinerii registrului de stat privind recreditarea de stat este reflectată în Figura nr.3).

Sursă: Informaţii prezentate de Ministerul Finanţelor.

Se menţionează că rapoartele SI “Credite 2000“ după formă şi structură sunt generate în conformitate cu prevederile actelor normative. Se denotă că rapoartele şi informaţia obţinută de la Directoratului Liniei de Credit de pe lîngă Ministerul Finanţelor se acceptă pentru a fi introduse în Registrului de Stat privind recreditarea de stat în lipsa unui acord de colaborare între entităţi. În lipsa unor relaţii documentate persistă riscul asigurării unui nivelul minim de calitate al informaţiilor obţinute. Această situaţie determină imposibilitatea Ministerului Finanţelor de a completa operativ informaţia parvenite din SI “Evida“ despre recreditare şi întocmirea Registrului de Stat privind recreditarea de stat.