Hotărîre nr.34 din 25.04.2019 cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate

al Curţii de Conturi pe anul 2018

nr. 34  din  25.04.2019

 (în vigoare 12.07.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 223-229 art. 44 din 12.07.2019

* * *

În conformitate cu prevederile art.13 şi art.15 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018 (se anexează) şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web a Curţii de Conturi (www.ccrm.md).

RAPORT DE ACTIVITATE 2018

Cine suntem

Curtea de Conturi este instituţia supremă de audit a Republicii Moldova, care exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public, prin realizarea auditului public extern în conformitate cu standardele internaţionale ale instituţiilor supreme de audit.

Curtea este constituită din 7 membri şi este asistată de un aparat, în număr de 153 de angajaţi, care îndeplineşte atât activităţi de audit public extern, cât şi diverse roluri administrative.

Pe parcursul anului 2018, Curtea şi-a exercitat mandatul în condiţiile Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 7 decembrie 2017, care confirmă adeziunea Republicii Moldova la standardele internaţionale şi la cele mai bune practici în domeniul auditului public extern.

Rolul Curţii

De la crearea sa în 1994, Curtea are menirea să contribuie la îmbunătăţirea gestiunii banilor şi patrimoniului public şi joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor Republicii Moldova.

Prin realizarea misiunilor de audit public extern independente, Curtea de Conturi oferă asigurări, semnalează existenţa deficienţelor, avertizează cu privire la riscurile posibile şi formulează recomandări orientate spre remedierea situaţiilor constatate.

Valorile de care se ghidează Curtea în activitatea ei sunt: independenţa, obiectivitatea, excelenţa profesională şi dezvoltarea capacităţilor, cooperarea internă şi spiritul de echipă, deschiderea şi respectul.

Priorităţi strategice

Planul de Dezvoltare Strategică al Curţii de Conturi pe anii 2016 – 2020 (Hotărârea Curţii de Conturi nr.39 din 10.11.2016)

În vederea fortificării poziţiei sale pe arena instituţiilor publice, Curtea de Conturi a aprobat Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016–2020 (PDS), orientat să sprijine procesul de răspuns la provocările iminente cotidiene, prin susţinerea şi facilitarea dezvoltării capacităţilor instituţionale. Implementarea obiectivelor strategice, pas important în iniţiativa de dezvoltare a fiecărei Instituţii Supreme de Audit, a continuat şi în anul de raportare.

Obiectivul de implementare a PDS, în anul 2018, s-a axat pe perfecţionarea şi adaptarea cadrului metodologic instituţional şi, implicit, a activităţii de audit la standardele internaţionale de audit în sectorul public şi la bunele practici internaţionale. Respectiv, în anul de raportare Curtea a asigurat elaborarea în variantă completată şi revăzută şi, respectiv, aprobarea Manualului de audit financiar şi a unui set standardizat de documente de lucru pentru etapa de planificare a auditului financiar. Au fost revăzute şi aprobate, într-o nouă redacţie, Normele metodologice privind structura, conţinutul şi formatul rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi.

De asemenea, cu suportul experţilor europeni, au fost realizate 3 misiuni-pilot de audit al performanţei şi 5 misiuni-pilot de audit financiar.

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un accent deosebit a fost pus pe racordarea normelor instituţionale la noile prevederi legale. În acest sens, a fost asigurată revizuirea şi elaborarea a 11 acte normative interne¹.

În scopul prezentării unei viziuni de ansamblu asupra procesului de certificare a personalului cu atribuţii de audit public, ce urmează a fi implementat în cadrul Curţii de Conturi, au fost aprobate, în premieră, Conceptul şi Regulamentul privind certificarea auditorilor publici² (Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05 iulie 2018) şi au fost elaborate modulele de instruire, ca parte a Conceptului, care urmează a fi aplicate pe parcursul anului 2019.

Detalii privind implementarea PDS în anul 2018 pot fi accesate la: http://www.ccrm.md/storage/upload/reports/postari/ 174/pdf/3080041577fe6fd4a5ed9f8e0861e86f.pdf

_____________________

¹ Regulamentul de organizare şi funcţionare a Aparatului Curţii de Conturi; Regulamentul privind managementul resurselor umane în cadrul Curţii de Conturi; Strategia de instruire şi dezvoltare profesională a personalului cu atribuţii de audit public etc.

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 5 iulie 2018 “Cu privire la aprobarea Conceptului direcţiilor strategice şi acţiunilor prioritare în sistemul de certificare a personalului Curţii de Conturi cu atribuţii de audit public şi Regulamentului privind certificarea personalului cu atribuţii de audit public”.

Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 (Hotărârea Guvernului nr.1472 din 31.12.2016)

Confirmând adeziunea Republicii Moldova la spaţiul politic şi economic european, Curtea de Conturi a întreprins pe parcursul anului 2018 măsuri progresive în vederea realizării acţiunilor pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE la nivel naţional, concentrându-şi eforturile preponderent pe:

√ desfăşurarea, de comun cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, a activităţilor orientate spre dezvoltarea sistemului de control intern managerial, precum şi pe promovarea valorilor comunitare în procesul de gestiune a banului şi patrimoniului public;

√ dezvoltarea comunicării şi schimbului de experienţă în auditarea fondurilor oferite de Uniunea Europeană, prin realizarea, de comun cu colegii din statele eligibile, a auditurilor de desemnare şi de sistem în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională;

√ asigurarea cooperării şi schimbului eficient de informaţii cu actorii naţionali şi europeni implicaţi în prevenirea şi identificarea suspiciunilor de fraudă, corupţie şi alte acte conexe care pot prejudicia interesele financiare ale Uniunii Europene, prin semnarea Protocolului privind completarea Acordului de colaborare între Centrul Naţional Anticorupţie şi Curtea de Conturi, menit să transpună agenda de integrare europeană;

√ promovarea dialogului continuu cu actorii implicaţi în managementul finanţelor publice, prin participarea delegaţiei oficiale a Curţii de Conturi la şedinţa Subcomitetului de asociere RM-UE pentru cooperare economică şi în alte sectoare (Clusterul I, or.Bruxelles, Belgia).

Strategia naţională de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020 (Hotărârea Parlamentului nr.56 din 30.03.2017)

Curtea de Conturi, ca parte a sistemului naţional de integritate, a întreprins în anul 2018 un spectru de măsuri complexe pentru implementarea eficientă a Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie.

Astfel, priorităţile pilonilor II, V şi VII ai Strategiei au servit Curţii de Conturi la realizarea mai multor acţiuni de consolidare a climatului instituţional de integritate, la promovarea transparenţei în activitatea Curţii şi la creşterea impactului activităţii de audit public extern.

Suplimentar, se menţionează instruirea angajaţilor cu privire la rigorile de integritate şi normele de etică profesională, publicarea rapoartelor de audit asupra rapoartelor financiare ale Curţii de Conturi şi a informaţiilor privind executarea recomandărilor auditorului independent, publicarea rapoartelor de audit public extern realizat la întreprinderile cu cota de capital integrală sau majoritară de stat/municipală.

Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi

Conducerea Curţii de Conturi

Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi după consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare.

Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Mandatul de membru al Curţii de Conturi poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.

Fiecare membru al Curţii de Conturi curează un sector din domeniul activităţii de audit.

În anul 2016 a avut loc schimbarea conducerii Curţii de Conturi, Preşedinte al Curţii de Conturi fiind numit dl Veaceslav UNTILA, pe o perioadă de 5 ani, iar în calitate de membri ai Curţii de Conturi: dna Tamara ANDRUŞCA (vicepreşedinte), dna Marina COVALI, dna Tatiana CUNEŢCHI şi dl Petru ROTARU.

Ulterior, au fost numiţi încă doi membri: dl Andrei MUNTEANU şi dna Violeta ANDRIEŞ.

La finele anului 2018, prin Hotărârea Parlamentului a fost numit în funcţie de membru şi desemnat în funcţie de vicepreşedinte al Curţii de Conturi pe o perioadă de 5 ani dl Viorel CHETRARU.

Structura organizatorică

Prin Ordinul Preşedintelui nr.14 din 25.01.2017, a fost modificat Ordinul nr.165 “Cu privire la structura organizatorică şi organigrama Curţii de Conturi”. Modificările propuse au fost operate începând cu 24.02.2017.

ORGANIGRAMA CURȚII DE CONTURI

Personalul Curţii de Conturi

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul cu atribuţii de audit public, personalul de specialitate şi personalul tehnic.

Personalul cu atribuţii de audit public şi personalul de specialitate cad sub incidenţa Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Personalul cu atribuţii de audit public este constituit din auditori publici şi stagiari în auditul public extern. Personalul de specialitate acordă asistenţă personalului cu atribuţii de audit public în exercitarea competenţelor Curţii de Conturi.

La îndeplinirea sarcinilor de audit, personalul cu atribuţii de audit public şi personalul de specialitate sunt obligate să respecte principiile specificate la art.5, ţinând cont de interesele publice şi excluzând orice interes personal care ar putea influenţa îndeplinirea sarcinilor proprii.

Drepturile şi responsabilităţile personalului tehnic sunt reglementate de legislaţia muncii.

Curtea de Conturi va asigura formarea iniţială şi continuă a personalului conform modalităţilor stabilite prin actele interne aprobate de Curtea de Conturi.

Prin Hotărârea Parlamentului pentru aprobarea bugetului pe anul 2011 şi a numărului de personal al Curţii de Conturi nr.144 din 14 iulie 2011, a fost aprobat numărul de personal în mărime de 160 de unităţi.

Din ele fac parte: 7 funcţii de demnitate publică; 1 funcţie de conducere de nivel superior, 29 funcţii de conducere, 111 funcţii de execuţie şi 12 funcţii de deservire tehnică.

Auditorii publici externi cuprind în total 122 de funcţii din cele 160 de unităţi, dintre care 22 sunt auditori publici externi cu funcţii de conducere şi 98 – auditori publici externi.

Pe parcursul anilor 2016-2017, gradul de acoperire cu angajaţi s-a menţinut constant, iar în anul 2018 s-a observat o creştere la acest capitol.

Curtea de Conturi pledează pentru o politică de egalitate de gen şi de tratament egal pentru bărbaţi şi femei în procesul de recrutate şi de gestionare a resurselor umane.

Personalul Curţii de Conturi este format, în prezent, de bărbaţi şi femei în proporţii diferite. În structura posturilor ocupate în anul 2018, ponderea bărbaţilor este de 35%, iar cea a femeilor, respectiv, de 57%. În 2016-2017, ponderea bărbaţilor a fost constantă.

În legătură cu acest fapt, în tabelul de mai jos se observă că ponderea femeilor este mai mare decât cea a bărbaţilor, atât la ocuparea funcţiilor de execuţie, cât şi la cele de conducere.

Începând cu anul 2016, în cadrul Curţii prevalează personalul din grupa de vârstă cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Ponderea grupei de vârstă 30-40 de ani atestă faptul că înnoirea personalului se realizează preponderent cu persoane ce au experienţă profesională şi abilităţile necesare.

Pe perioada 2016-2018 se atestă o mică scădere a personalului din grupele de vârstă 51-60 şi de peste 60 de ani. Vârsta medie pe autoritate, pentru anul 2018, era de 48 de ani.

Nivelul de studii

Pentru realizarea sarcinilor şi obiectivelor stabilite, la recrutarea personalului se ţine cont de specificul autorităţii, de nivelul şi domeniul de pregătire a potenţialului angajat.

Personalul Curţii de Conturi are pregătire în următoarele domenii: contabilitate – 26%, finanţe – 18%, economie – 18%, juridice – 18%, TI şi inginerie – 6%, şi alte domenii – 16%.

Din numărul total al angajaţilor, 3 deţin titlul de doctor, iar restul deţin diplome de master şi licenţă, după cum urmează: 135 – deţin diplome de licenţă, dintre care 52 deţin şi diplome de masterat.

Stagii de practică în cadrul Curţii de Conturi în anul 2018

În fiecare an, în baza acordurilor şi contractelor de colaborare între instituţii, Curtea de Conturi organizează stagii de practică pentru studenţi şi masteranzi din diferite instituţii de învăţământ. Pe parcursul anului 2018, au beneficiat de aceste stagii de practică 9 tineri, dintre care 2 au fost angajaţi.

Curtea îşi propune ca această practică să aducă plusvaloare pentru deschiderea instituţiei către mediul academic şi pregătirea temeinică a tinerilor.

Recrutarea

Personalul Curţii de Conturi este divers din punctul de vedere al studiilor şi al experienţei profesionale, iar calitatea muncii şi devotamentul său se reflectă în rezultatele instituţiei.

Politica de recrutare a Curţii se axează pe un proces bine determinat, care are drept scop asigurarea cu necesarul optim de personal, axându-se pe următoarele principii: competiţie deschisă; transparenţă; şanse egale; merit profesional.

Creşterea nivelului calităţii activităţii desfăşurate este strâns legată de experienţa şi cunoştinţele profesionale ale întregului personal. În 2018 s-a desfăşurat un amplu proces de recrutare, fiind suplinite 11 funcţii publice de execuţie vacante şi temporar vacante, iar la finele anului a fost organizat concursul public pentru ocuparea funcţiei de membru al Curţii de Conturi, funcţie de demnitate publică.

Fluctuaţia personalului este un fenomen determinat de capacitatea instituţională de a atrage noi angajaţi şi de a menţine şi păstra angajaţii efectivi şi eficienţi.

În anul 2018, fluctuaţia de personal a înregistrat un indice de 7,5%, fapt datorat majorării în anul de referinţă a salariilor angajaţilor, ceea ce a asigurat şi fidelizarea instituţională.

De menţionat că fluctuaţia de personal are şi avantaje pentru instituţie, şi anume: stimulează recrutarea angajaţilor cu idei noi şi se deschid căi de promovare a angajaţilor cu o calificare înaltă şi cu vechime în cadrul instituţiei.

Motivarea personalului

Conform normelor interne, pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor de serviciu, merite deosebite în activitate, manifestarea spiritului de iniţiativă şi contribuţie deosebită în realizarea unor anumite sarcini, activitate îndelungată şi ireproşabilă în cadrul instituţiei, angajaţilor Curţii de Conturi li se oferă stimulări sub formă de mulţumire, menţiuni în Buletinul săptămânal, distincţii instituţionale, distincţii de stat.

În anul 2018, prin decizia Comisiei pentru conferirea distincţiilor, au fost apreciaţi 79 de angajaţi:

a) 3 angajaţi cu Diploma Guvernului Republicii Moldova;

b) 76 de angajaţi au fost decoraţi cu distincţii instituţionale:

Insigna de Aur “Eminent al auditului public” – 11 angajaţi;

Crucea “Pentru merit” de gr.I – 12 angajaţi;

Crucea “Pentru merit” de gr.II – 32 angajaţi.

c) la 21 de angajaţi li s-a conferit Diploma de Excelenţă.

Instruirea

Deţinerea de cunoştinţe şi abilităţi, dobândirea unei obiectivităţi individuale, precum şi respectarea standardelor internaţionale de audit sunt aspecte importante care determină capacitatea auditorilor publici externi de a realiza un audit de calitate.

Ţinând cont de faptul că Curtea de Conturi şi-a propus, în calitate de viziune de viitor, certificarea auditorilor publici externi, în anul 2018 sesiunile de instruire organizate şi realizate au servit un prim pas în pregătirea acestui proces. Scopul certificării auditorilor constă în fortificarea şi evaluarea competenţelor profesionale în vederea realizării misiunilor de audit public extern în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile.

Certificarea auditorilor publici externi reprezintă o schimbare majoră în cadrul sistemului de asigurare a controlului calităţii potrivit mandatului unei instituţii supreme de audit, în scopul sporirii calificării profesionale a angajaţilor cu atribuţii de audit din cadrul Curţii de Conturi.

Astfel, pe parcursul perioadei raportate, au beneficiat de instruiri 145 de angajaţi ai Curţii, circa 74% beneficiind anual de peste 40 de ore de instruire, sau cu circa 20% mai mult decât în anul precedent.

Instruirile interne s-au desfăşurat în conformitate cu solicitările şi necesităţile parvenite din cadrul subdiviziunilor CCRM, ţinând cont de intenţia Curţii de a implementa o nouă schemă de certificare a personalului cu atribuţii de audit. Sesiunile de instruire au fost asigurate de către Curtea de Conturi, de comun cu experţi din cadrul instituţiilor supreme de audit omoloage, precum şi de experţi naţionali.

Instruirile externe organizate la nivel naţional au fost desfăşurate în cadrul proiectelor de colaborare interinstituţională, de către unele instituţii de învăţământ superior (Academia de Administrare Publică) şi de unele instituţii de specialitate (Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Finanţelor). Statistic, se relevă că, pe parcursul anului 2018, au fost desfăşurate 40 sesiuni de instruire.

Activitatea de audit public extern

Curtea de Conturi reprezintă cea mai înaltă autoritate în stat care auditează fondurile publice. Prin rapoartele de audit şi opiniile pe care le exprimă, Curtea oferă în mod constant informaţii despre cum se cheltuiesc banii de către autorităţile statului şi despre performanţa sectorului public. Parlamentul, Guvernul, cetăţenii şi alte părţi interesate sunt beneficiarii finali ai activităţii de audit public extern efectuate de Curtea de Conturi.

Conform propriei legi de organizare şi funcţionare, instituţia noastră este cea care, în urma efectuării auditului, prezintă anual Parlamentului, către 15 septembrie, un raport asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public³, cuprinzând şi neregulile constatate.

În anul 2018, conform prerogativelor legal conferite, precum şi Programului anual al activităţii de audit, Curtea de Conturi şi-a orientat prioritar acţiunile de audit asupra celor mai importante domenii social-economice, efectuând per total 65 misiuni de audit la 619 entităţi.

Astfel, în perioada raportată, Curtea a aprobat 65 de hotărâri privind examinarea rezultatelor misiunilor de audit (vezi Anexa nr.1) şi 38 de hotărâri interne. La fel, au mai fost desfăşurate 21 de şedinţe de ordin general intern, în care au fost examinate diverse subiecte aferente activităţii instituţionale.

În 2018, Curtea a alocat o parte importantă din resursele sale pentru realizarea misiunilor obligatorii de audit financiar al rapoartelor ministerelor⁴ şi altor autorităţi publice, fiind desfăşurate şi raportate 48 misiuni de audit financiar.

Toate rapoartele de audit sunt disponibile pe site-ul web al Curţii de Conturi (www.ccrm.md).

În baza probelor colectate în cadrul activităţilor de audit, în anul 2018 rapoartele de audit au prezentat 12 concluzii clare cu privire la conformitatea şi eficienţa gestionării fondurilor publice şi a patrimoniului public, 5 concluzii privind modul în care au fost abordate şi executate/implementate cerinţele/recomandările Curţii de Conturi, precum şi impactul obţinut în urma implementării/executării acestora. La fel, au fost exprimate 47 de opinii asupra situaţiilor financiare, iar în 2 cazuri a fost constatată imposibilitatea de exprimare a opiniei⁵.

_____________________

³ Art.6 alin.(1) lit.c din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017.

⁴ Cu excepţia Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

⁵ Hotărârea Curţii de Conturi nr.17 din 03.05.2018 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului programelor naţionale în ocrotirea sănătăţii la 31.12.2017”

Anul 2018 se caracterizează prin prioritizarea auditării instituţiilor publice şi autorităţilor locale, numărul acestora constituind 235 de entităţi (38%) şi, respectiv, 289 de autorităţi (47%). De asemenea, au fost auditate şi societăţi pe acţiuni, întreprinderi de stat şi municipale (8%); autorităţi publice autonome/independente (3%); autorităţi publice centrale (2%).

Prin rapoartele sale, Curtea oferă recomandări susceptibile de a contribui în mod semnificativ la abordarea punctelor slabe sau a problemelor identificate de audit, a căror implementare este obligatorie. Recomandările de audit au drept scop optimizarea gestionării resurselor în baza principiilor bunei guvernări, prin prisma beneficiilor pentru societate. În acest sens, pe parcursul anului 2018 au fost înaintate 1681 de cerinţe şi recomandări, termenul de implementare a acestora, în funcţie de complexitatea lor, variind de la 1 la 12 luni din data publicării Hotărârilor Curţii de Conturi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Deşi termenul de executare a celor 1395 de cerinţe şi recomandări (83%) expiră în trimestrele II-IV ale anului 2019, la situaţia din 31.03.2019 erau implementate circa 32% din total. De menţionat că entităţile auditate întreprind măsuri pentru implementarea acestora, informând periodic Curtea despre acest lucru.

Pe parcursul ultimilor ani, Curtea de Conturi este preocupată de îmbunătăţirea calităţii cerinţelor şi recomandărilor adresate factorilor de decizie ai entităţilor auditate şi altor părţi interesate. În acest scop, se intensifică procesul de comunicare şi conlucrare cu entităţile auditate, astfel încât o parte semnificativă din deficienţele constatate sunt remediate pe parcursul misiunilor de audit public extern.

În acest fel, CCRM aduce plusvaloare în timp real entităţilor supuse auditului, pe parcursul misiunii de audit (aici şi acum), prin ce contribuie la includerea în rapoartele financiare a datelor fidele şi fiabile privind executarea bugetelor şi gestionarea patrimoniului.

O informaţie mai amplă aferentă activităţii de audit a Curţii de Conturi în ciclul de audit septembrie 2018 – septembrie 2019 va fi prezentată, conform dispoziţiilor legale, în Raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public în anul 2018.

Consolidarea capacităţilor instituţionale

Colaborarea cu partenerii de dezvoltare

Cu suportul experţilor externi, Curtea de Conturi asigură implementarea eficientă a obiectivelor Planului de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţionale în realizarea mandatului şi fortificarea rolului său în cadrul managementului finanţelor publice. Activităţile de consolidare contribuie la instruirea angajaţilor, implementarea eficientă a standardelor internaţionale de audit (ISSAI), asigurarea calităţii activităţii instituţionale, efectuarea auditurilor-pilot, elaborarea şi revizuirea cadrului normativ şi metodologic, îmbunătăţirea conlucrării cu părţile interesate etc.

Asistenţa tehnică oferită de experţii externi

În luna ianuarie 2018 a demarat proiectul “Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea calităţii regularităţii şi auditului performanţei desfăşurate de Curtea de Conturi a Republicii Moldova”, finanţat de UE, cu implicarea expertului pe termen scurt Kevin Suttie. Obiectivele proiectului au constat în sporirea performanţei instituţiei supreme de audit a Republicii Moldova, precum şi îmbunătăţirea capacităţii personalului Curţii de Conturi de a efectua audituri financiare şi de conformitate în concordanţă cu standardele de audit recunoscute la nivel internaţional şi cu bunele practici ale UE.

Expertul european a oferit asistenţă Curţii în implementarea Planului de activitate aprobat, inclusiv: îmbunătăţirea Manualului de audit financiar, elaborarea Ghidului de audit al conformităţii, proiectarea şi implementarea auditurilor-pilot.

La finele anului 2017, din cadrul Proiectului “Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea politicii finanţelor publice şi managementului financiar public al Republicii Moldova”, a fost delegat expertul superior Peeter Latti. Pe parcursul anului 2018, acesta a acordat suport multilateral instituţiei supreme de audit, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică “Asistenţă conducerii Curţii de Conturi a Republicii Moldova”.

Obiectivul principal al proiectului a fost consilierea Preşedintelui şi Plenului Curţii de Conturi privind creşterea nivelului de profesionalism al funcţiei de audit public extern, în conformitate cu bunele practici ale INTOSAI. De asemenea, suportul a vizat îmbunătăţirea conlucrării CCRM cu Parlamentul şi cu alte părţi interesate.

Extinderea Proiectului de cooperare CCRM – ONAS

În contextul cooperării bilaterale, la 26 octombrie 2018 a fost semnat Memorandumul de Înţelegere privind lansarea Proiectului “Cooperarea pentru dezvoltarea instituţională între Oficiul Naţional de Audit al Suediei şi Curtea de Conturi a Republicii Moldova pe perioada 2018-2020”.

Domeniile de cooperare, prevăzute de documentele proiectului, sunt axate pe: management şi leadership, planificare strategică, comunicare, managementul resurselor umane, controlul calităţii şi asigurarea calităţii, certificarea auditorilor financiari. În anul 2018 au fost organizate 7 misiuni ale experţilor ONAS, fiind demarate activităţile la componentele managementul resurselor umane, asigurarea calităţii, comunicare instituţională.

Dezvoltarea capacităţilor de audit al performanţei cu suportul ISA din Olanda

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a găzduit trei misiuni de audit ale experţilor din cadrul Curţii de Audit a Olandei, în contextul efectuării a două audituri-pilot de performanţă. Scopul vizitelor a fost instruirea auditorilor CCRM din cadrul echipelor de audit-pilot în selectarea unui subiect pentru un audit de performanţă şi pregătirea unui plan de audit, identificarea rezultatelor studiilor preliminare şi pregătirea către etapa de raportare.

Auditurile-pilot au avut următoarele tematici: 1. Care au fost progresele reale şi care sunt perspectivele automatizării proceselor în domeniul educaţiei? 2. Starea ecologică a râului Nistru.

Suportul experţilor letoni în domeniul auditului APL

În luna noiembrie 2018, o delegaţie a Oficiului de Stat de Audit al Republicii Letone a vizitat Curtea de Conturi, pentru a acorda suport în domeniul auditului administraţiei publice locale. Misiunea experţilor letoni a constat în organizarea seminarului “Auditul public extern al autorităţilor publice locale – particularităţi şi beneficii practice”, în contextul consolidării capacităţilor ISA din ţările Parteneriatului Estic în procesul de aplicare a standardelor internaţionale de audit.

Experţii letoni au abordat mai multe subiecte, precum organizarea sistemului bugetar al Letoniei, resursele bugetare ale administraţiilor locale, transferurile interguvernamentale, competenţele controlului de stat în implementarea controlului financiar extern al administraţiilor locale, colaborarea cu auditorii autorizaţi, cheltuielile administraţiilor publice locale în domeniul educaţiei şi sectorului social etc.

Întruniri cu partenerii de dezvoltare

În luna februarie 2018 a fost organizată o întrunire cu reprezentanţii SIGMA şi ai Delegaţiei UE în Republica Moldova, fiind pusă în discuţie Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova, intrată în vigoare la începutul anului. Schimburile de opinii s-au axat şi pe certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

Noua Lege a CCRM a fost discutată şi la întâlnirea cu delegaţia Directoratului General ECFIN din cadrul Comisiei Europene, fiind abordate aspecte, precum independenţa instituţiei, conlucrarea cu Parlamentul, inclusiv modalităţile de examinare a rapoartelor de audit de către comisiile parlamentare.

Conducerea CCRM a avut un dialog constructiv şi cu managerul de proiect “Reforma Climatului Investiţional în Moldova” (Banca Mondială), în cadrul căruia au fost examinate unele aspecte ale auditului de performanţă la Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor, în contextul reformei instituţiilor publice cu funcţii de control.

Evoluţiile procesului de consolidare instituţională discutate de Preşedintele CCRM şi Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova

În luna iunie, a avut loc întrevederea între Preşedintele Curţii de Conturi şi Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, dl Peter Michalko. Ultimele evoluţii ale activităţii de consolidare instituţională şi strategiile de viitor ale Curţii au fost printre principalele subiecte ale discuţiilor.

Şeful Delegaţiei europene a fost informat despre aspectele actuale ale cooperării cu experţii din cadrul proiectelor implementate de Delegaţia UE în Republica Moldova, Oficiul Naţional de Audit al Suediei, precum şi de Curtea de Audit a Olandei, despre procesul de certificare a auditorilor publici, care este unul din obiectivele principale ale dezvoltării instituţionale prevăzut în Planul de Dezvoltare Strategică a CCRM pentru perioada 2016-2020.

Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova a accentuat importanţa comunicării şi conlucrării ISA cu entităţile verificate, prin promovarea rolului de suport şi consultare al Curţii de Conturi în cadrul efectuării misiunilor de audit.

Vizita experţilor Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei la Curtea de Conturi

Acţiunile de combatere a corupţiei în vederea asigurării accesului echitabil la bunurile publice pentru toţi cetăţenii au fost discutate în cadrul unei întrevederi a Preşedintelui şi membrilor Curţii de Conturi cu experţii Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) şi cu reprezentanţii Institutului pentru Politici şi Reforme Europene din Republica Moldova.

Oficialii au fost informaţi despre rolul instituţiei supreme de audit în depistarea cazurilor de administrare ineficientă şi neconformă a resurselor financiare şi a patrimoniului public şi despre acţiunile întreprinse de auditori în cazul constatării suspiciunilor de fraudă şi corupţie în cadrul misiunii de audit. S-au specificat, de asemenea, aspectele colaborării CCRM cu organele de drept în contextul combaterii corupţiei. La fel, membrii CCRM au vorbit despre importanţa misiunilor de audit, auditurile anuale obligatorii, tipurile de audit, nivelul implementării recomandărilor CCRM de către entităţile auditate, instruirea angajaţilor CCRM de către reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie privind identificarea şi evaluarea riscurilor de corupţie etc.

Totodată, în cadrul întrevederii, părţile au pus în discuţie importanţa promovării integrităţii în sectorul public şi a luptei împotriva corupţiei, considerând corupţia drept o ameninţare majoră în asigurarea bunei guvernări.

Schimb de bune practici între Curţile de Conturi ale României şi Republicii Moldova

În luna aprilie CCRM a găzduit delegaţia Curţii de Conturi (CCR) şi Autorităţii de Audit ale României. În cadrul întrevederii bilaterale, s-au discutat următoarele aspecte: activitatea instituţiei, modificările din noua lege organică, relaţiile cu Parlamentul şi unele concluzii ale Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2017, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, importanţa colaborării cu partenerii externi de dezvoltare în contextul implementării Planului de Dezvoltare Strategică pentru anii 2016-2020, baza normativă de reglementare a procesului de planificare, criteriile de selectare a activităţilor de audit, priorităţile şi obiectivele de activitate ale Curţii de Conturi, planificarea multianuală şi anuală, planificarea misiunii de audit, managementul misiunii cu aplicarea programelor de automatizare a proceselor.

Reprezentanţii Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României şi membrii Grupului de auditori ai CCRM au pus în discuţie tematici legate de programele transfrontaliere: carta bunelor practici promovate de comunitatea de audit (serviciile Comisiei şi autorităţile de audit din statele membre) atunci când se realizează misiuni de audit referitoare la Politica de coeziune, FEPAM şi FEAD; auditul de sistem, auditul de proiecte şi de certificare a conturilor; neregulile, conflictele de interese şi suspiciunile de fraudă, inclusiv prin prisma ISA 240 “Auditorii şi frauda”.

Instruiri în domeniul auditului financiar, organizate de Curtea de Conturi a Turciei

Auditorii Curţii de Conturi au beneficiat de instruiri în domeniul auditului financiar, organizate de experţi din cadrul Curţii de Conturi a Turciei (CCT).

Instruirile, cu durata de o săptămână, au avut loc în perioada 24-28 septembrie la Centrul de instruire al CCT (Ankara, Turcia). 11 auditori din toate subdiviziunile de audit ale CCRM, conduşi de dna Tatiana Cuneţchi, membru al Curţii de Conturi, au participat în sesiuni de instruire, exerciţii practice, lucrul în grup pe diferite aspecte ale auditului financiar: obiectivele auditului financiar şi planificarea proceselor de audit, înţelegerea entităţii, materialitatea, determinarea ariei de audit, evaluarea riscurilor, controalele de testare şi determinarea abordării auditului, selectarea subiectelor pentru testarea detaliată, planul de audit şi programul de audit, etapele misiunii de audit, controlul calităţii şi monitorizarea, sistemul de management de audit al CCT etc.

Sesiunea de instruiri a fost organizată în contextul demarării unor activităţi de cooperare bilaterală, prevăzute în Memorandumul de cooperare dintre cele două instituţii, care urmează a fi semnat în timpul apropiat.

Cooperare internaţională

Aspectul de cooperare internaţională a fost şi continuă a fi promotorul obiectivelor de dezvoltare instituţională, succesele la acest capitol fiind înregistrate graţie schimbului de bune practici, cunoştinţe şi experienţă cu instituţiile de audit partenere, instruirilor şi consilierii oferite de experţii externi în cadrul proiectelor de cooperare, preluării şi aplicării în practică a standardelor internaţionale de audit.

Cooperarea în cadrul Organizaţiei Europene a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI)

Cea de-a 49-a întrunire a Consiliului de Guvernare EUROSAI

În luna martie 2018, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a participat la cea de-a 49-a întrunire a Consiliului de Conducere EUROSAI, care s-a desfăşurat în or.Gdansk, Polonia. În cadrul Consiliului au fost aprobate procesele-verbale ale celei de-a 47-a şi 48-a Întruniri ale Consiliului de Conducere şi a fost prezentat Raportul de activitate al EUROSAI pe perioada 2017-2018. La fel, s-au pus în discuţie principalele provocări şi soluţii, precum şi oportunităţile de implementare cu succes a Planului Strategic EUROSAI pentru perioada 2017-2023.

Cea de-a IV-a întrunire a Grupului de lucru EUROSAI privind auditul fondurilor alocate pentru combaterea efectelor calamitaţilor naturale şi a dezastrelor

În martie 2018, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a găzduit cea de-a IV-a întrunire a Grupului de lucru EUROSAI privind auditul fondurilor alocate pentru combaterea efectelor calamitaţilor naturale şi a dezastrelor.

Scopul întrunirii a fost de a consolida conlucrarea în domeniul dezvoltării potenţialului de audit, coordonarea eforturilor statelor europene în gestionarea acţiunilor cu impact de prevenire şi lichidare a consecinţelor catastrofelor naturale. De asemenea, obiectivele Grupului de lucru au vizat iniţierea şi coordonarea internaţională a auditurilor comune/paralele în domeniile relevante pentru activitatea Grupului de lucru, precum şi schimbul de cunoştinţe în efectuarea auditurilor în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor catastrofelor.

Cea de-a XII-a întrunire a Grupului de lucru EUROSAI privind auditul tehnologiilor informaţionale

În luna aprilie, reprezentanţii CCRM au participat la Seminarul privind mediul de control: e-Estonia şi la cea de-a XII-a întrunire a Grupului de lucru EUROSAI privind auditul tehnologiilor informaţionale, care s-au desfăşurat în or.Tallinn, Estonia.

Scopul întrunirii a fost diseminarea experienţei şi performanţelor Estoniei în domeniul TI, precum şi raportarea activităţilor realizate pe parcursul anului 2017 potrivit Planului de lucru al Grupului de lucru EUROSAI privind auditul TI. La fel, au fost stabilite activităţile Grupului EUROSAI privind auditul TI pentru anul 2018.

Reuniunile Grupului de lucru EUROSAI privind auditul de mediu (WGEA)

În luna iunie, membrii Grupului de lucru EUROSAI privind auditul mediului (WGEA) s-au reunit în oraşul Varşovia, Polonia pentru a discuta proiectul de raport comun privind auditul cooperativ al calităţii aerului, care a fost realizat de 16 instituţii supreme de audit (ISA), inclusiv de Curtea de Conturi a Republicii Moldova.

În cadrul reuniunii, ISA participante au prezentat în mod individual rezultatele auditurilor desfăşurate la nivel naţional, experienţele şi bunele practici în domeniu. Participanţii la auditul cooperativ au convenit asupra importanţei prezentării bunelor practici, care ar putea contribui la soluţionarea problemelor din ţările care se confruntă cu deficienţe provocate de poluarea aerului.

Iniţiativa de a efectua auditul a fost lansată de EUROSAI în anul 2016, cu suportul Curţii Europene de Conturi (ECA), ISA din Olanda şi Polonia fiind responsabile de coordonarea auditului cooperativ.

În luna septembrie, Curtea de Conturi a participat la cea de-a XVI-a reuniune anuală a Grupului de lucru EUROSAI pentru auditul mediului (WGEA), care s-a desfăşurat la Bratislava, Slovacia. Subiectele principale ale întrunirii s-au axat pe diferite aspecte ale auditului schimbărilor climatice. La fel, s-au pus în discuţie aspectele privind efectele negative ale activităţii umane, care afectează nemijlocit modul de viaţă şi viitorul generaţiilor. Rolul ISA este de a evalua cât de eficiente sunt politicile şi mecanismele existente în reglementarea adaptării şi atenuării efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Prima întrunire a reprezentanţilor ISA privind metodologia de audit EUROSAI

În luna octombrie a avut loc prima întrunire a reprezentanţilor instituţiilor supreme de audit privind metodologia de audit EUROSAI, organizată la Varşovia de către Oficiul Suprem de Audit al Poloniei.

Conform Planului strategic EUROSAI 2017-2023, unul din obiectivele strategice este acordarea asistenţei ISA de a face faţă oportunităţilor şi schimbărilor prin susţinerea şi facilitarea dezvoltării capacităţilor instituţionale.

În cadrul întrunirii au fost abordate următoarele domenii tematice: asigurarea calităţii, comunicarea cu părţile interesate şi planificarea auditului, nivelul strategic şi cel operaţional.

Cea de-a doua reuniune a Grupului de lucru privind auditul municipalităţilor

În luna noiembrie 2018 la Belgrad, Serbia a avut loc Seminarul cu genericul “Finanţarea administraţiilor locale: provocări de viitor” şi cea de-a doua Reuniune anuală a membrilor Grupului de lucru privind auditul municipalităţilor în cadrul EUROSAI (EUROSAI TFMA).

Seminarul a fost dedicat aspectelor de aprofundare a înţelegerii nivelului de apropiere a administraţiilor de cetăţeni, identificând provocările universale, cât şi cele cu un specific mai regional şi de ţară cu care se confruntă finanţarea administraţiilor locale. Cea de-a doua Reuniune anuală s-a axat pe implementarea Obiectivelor strategice ale TFMA, pe activităţile şi planurile de viitor.

Cooperarea în cadrul Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente

Seminar organizat în cadrul Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI

În luna februarie, Curtea de Conturi a participat la un seminar de lucru în regim de videoconferinţă, organizat în cadrul Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI.

Seminarul a fost organizat la iniţiativa Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse, tematica fiind “Concluzii cu privire la Raportul anual privind executarea bugetului federal (de stat). Practica utilizării clasificatorului deficienţelor şi analiza situaţiilor financiare”.

În cadrul seminarului au fost puse în discuţie mai multe aspecte privind practicile internaţionale ale clasificatorului deficienţelor identificate într-un audit extern. În context, participanţii la videoconferinţă au abordat şi subiecte de interes comun, au făcut schimb de opinii sub formă de întrebări şi răspunsuri.

Participarea la cea de-a XVIII-a sesiune a Consiliului

În luna septembrie 2018, Curtea de Conturi a participat la cea de-a XVIII-a sesiune a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, care s-a desfăşurat la Moscova, Federaţia Rusă.

În cadrul evenimentului a fost organizată sesiunea tematică “Tehnologiile informaţionale în contextul dezvoltării şi creşterii eficacităţii administraţiei publice”. Participanţii din partea CCRM au vorbit despre experienţa naţională în acest context, prin prisma impactului constatărilor şi recomandărilor formulate în cadrul auditului de performanţă cu elemente de audit TI privind implementarea în Republica Moldova a Proiectului “e-Transformare a Guvernării”.

La finele sesiunii au fost aprobate Rezoluţia şi Hotărârea Sesiunii a XVIII-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din ţările membre ale CSI, precum şi Planul de lucru al Consiliului.

Cooperarea bilaterală

În contextul cooperării bilaterale, pe parcursul anului 2018 au fost realizate acţiuni în vederea fortificării şi diversificării parteneriatelor de colaborare existente, cat şi iniţierii noilor relaţii de colaborare.

Astfel, în cadrul vizitei oficiale în Polonia a delegaţiei Curţii de Conturi a Republicii Moldova, din 10 septembrie 2018, la Varşovia a fost semnat Acordul de colaborare între cele două instituţii supreme de audit.

Potrivit Acordului, cele două ISA vor realiza cooperarea bilaterală în concordanţă cu scopurile şi sarcinile Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) şi Organizaţiei Europene a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI). De asemenea, vor coopera, în limitele competenţelor, în domenii de bază, precum schimbul de experienţă şi bune practice în domeniul auditului public extern, dezvoltarea profesionalismului şi a cooperării tehnice între cele două instituţii, oferind asistenţă mutuală prin instruirea personalului, schimbul de informaţie şi materiale privind activitatea instituţiilor supreme de audit.

În aceeaşi ordine de idei şi în vederea consolidării parteneriatului de colaborare cu colegii din Turcia, la 19 noiembrie 2018, la Ankara a fost semnat Memorandumul de Înţelegere între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Curtea de Conturi a Turciei, care confirmă aspiraţiile reciproce de a spori eficacitatea auditului public extern, instituţiile supreme de audit bazând-se pe principiile respectului reciproc, încrederii, egalităţii şi avantajului mutual al cooperării.

De asemenea, în contextul cooperării bilaterale, pe parcursul anului 2018 au avut loc mai multe vizite reciproce la Bucureşti şi Chişinău, care au avut scopul de a aprofunda colaborarea cu colegii din România. Subiectele principale ale discuţiilor au urmărit un transfer vast de experienţă şi bune practici privind auditul absorbţiei şi implementarea fondurilor Uniunii Europene puse la dispoziţia Republicii Moldova, fiind asumată responsabilitatea comună de gestiune şi control al programelor finanţate din fondurile Uniunii Europene.

Colegii din România şi-au manifestat toată deschiderea în vederea sprijinului pentru consolidarea managementului şi buna gestionare a mijloacelor financiare, a patrimoniului public, pentru promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în domeniile de audit al resurselor publice şi al fondurilor UE şi, nu în ultimul rând, în vederea asistenţei pentru îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate.

La fel, a fost acordat suport în vederea stabilirii procedurilor de audit ale sistemelor de management şi control ale Autorităţii Naţionale şi Punctului de Contact din Republica Moldova pentru implementarea programului ENI CBC (Instrument European de Vecinătate axat pe Cooperarea Transfrontalieră).

Pe parcursul anului de referinţă, a avut loc un şir de vizite în Georgia şi Letonia, în scopul realizării schimbului de experienţă cu referire la domeniul finanţării politice, automatizării procesului de management al auditului, prin utilizarea programelor specializate, precum şi în domeniul auditului municipalităţilor

Dialog cu părţile interesate

Strategia de comunicare

Strategia de comunicare a Curţii de Conturi pentru perioada 2016-2020 a fost elaborată în conformitate cu mandatul CCRM, cadrul normativ-legal în domeniul transparenţei şi accesului la informaţie, precum şi cu Planul de Dezvoltare Strategică al CCRM pentru perioada 2016-2020.

În conformitate cu obiectivele şi direcţiile-cheie stipulate în Strategie, instituţia planifică anual acţiuni de promovare a cooperării cu părţile interesate, regăsite în evenimentele planificate în cadrul colaborării cu partenerii externi, organizării activităţii subdiviziunilor instituţiei, precum şi abordării per ansamblu a aspectului de asigurare a transparenţei.

Conlucrarea cu Parlamentul

În conformitate cu Legea nr.260 din 07.12.2017 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova (art.6 alin.(1)), se prezintă Parlamentului:

• până la 1 mai, raportul anual de activitate, care se audiază în şedinţă plenară a Parlamentului;

• până la 1 iunie, rapoartele auditorului asupra rapoartelor anuale ale Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care se audiază în şedinţă plenară a Parlamentului concomitent cu rapoartele respective ale Guvernului;

• până la 15 septembrie, raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se audiază în şedinţă plenară a Parlamentului.

De asemenea, instituţia supremă de audit poate remite Legislativului şi alte rapoarte de audit. Astfel, în anul 2018, Curtea de Conturi a remis Parlamentului şi comisiilor de profil 65 de rapoarte. Reprezentanţii Curţii au participat la 10 şedinţe ale comisiilor parlamentare, în cadrul cărora au fost examinate rapoartele Curţii de Conturi.

Prezentarea Raportului anual al Curţii de Conturi în plenul Parlamentului

În luna noiembrie 2018, Preşedintele Curţii de Conturi a prezentat în şedinţa plenară a Parlamentului Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public pe anul 2017. Raportul a constituit o sinteză a rapoartelor şi constatărilor de audit din perioada de referinţă (octombrie 2017 – septembrie 2018).

Participarea la Ziua uşilor deschise la Parlament

Curtea de Conturi a participat cu un stand informativ la Ziua uşilor deschise la Parlamentul Republicii Moldova, eveniment organizat în contextul Zilei Internaţionale a Democraţiei, marcată anual pe 15 septembrie.

Vizitatorii au avut posibilitatea să vadă expoziţiile organizate de instituţiile care raportează Parlamentului, au aflat despre activitatea instituţiilor publice, comunicând cu reprezentanţii acestora. La acest eveniment, Curtea de Conturi a expus un stand în vederea informării vizitatorilor despre activitatea CCRM, despre rolul şi importanţa instituţiei supreme de audit.

Activitatea în cadrul Consiliului consultativ

În luna mai 2018 a avut loc şedinţa Consiliului consultativ pe lângă Curtea de Conturi a Republicii Moldova.

Consiliul este un organ consultativ al Curţii de Conturi, care oferă recomandări ştiinţifico-metodologice, constituit din 21 de membri, specialişti calificaţi şi savanţi din domeniile economico-financiar, juridic şi de audit. Funcţia de preşedinte al Consiliului este exercitată de către Preşedintele Curţii de Conturi.

Consiliul oferă consultanţă Curţii de Conturi în legătură cu toate subiectele, chestiunile relevante pentru îndeplinirea rolului şi mandatului acesteia. Şedinţele Consiliului au loc anual.

Conlucrarea cu autorităţile publice centrale

Semnarea Acordului de colaborare cu Autoritatea Naţională de Integritate

În luna februarie Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Autoritatea Naţională de Integritate au semnat un acord de colaborare.

Acordul este direcţionat spre valorificarea oportunităţilor de cooperare între cele două instituţii. Totodată, părţile semnatare vor coopera prin constituirea, la necesitate, a unor grupuri consultative de lucru în vederea creării cadrului necesar pentru implementarea politicilor şi strategiilor care vizează prevenirea corupţiei, promovarea standardelor de integritate, administrarea eficientă a patrimoniului public; organizarea reuniunilor, conferinţelor, atelierelor de lucru şi a seminarelor periodice cu abordarea subiectelor de interes comun. La fel, acordul de colaborare presupune un schimb reciproc de instruire a personalului părţilor de către formatorii specializaţi în domeniile de activitate de interes comun.

Instruiri privind achiziţiile publice şi managementul riscurilor

În luna martie, angajaţii instituţiei au participat la sesiunea de instruire “Aspecte generale privind achiziţiile publice şi managementul riscurilor de corupţie. Colaborarea auditorilor interni cu alţi furnizori de asigurare”, organizată de Ministerul Finanţelor. Seminarul a fost dedicat auditorilor interni din cadrul APC şi APL de nivelul al doilea, precum şi auditorilor interni care deţin certificate de calificare în domeniu. În calitate de formatori la seminar au fost prezenţi reprezentanţi din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Inspecţiei Financiare, Agenţiei Achiziţii Publice şi Curţii de Conturi.

Scopul şi obiectivele seminarului au fost axate pe schimbul de opinii, experienţă şi interacţiunea între auditorii interni cu alţi furnizori de asigurare, precum şi familiarizarea participanţilor la seminar cu normele de aplicare a cadrului normativ în domeniile conexe activităţii de audit.

Conlucrarea cu organele de drept

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la efectuarea tuturor tipurilor de audit, Curtea de Conturi evaluează indicatorii de fraudă şi corupţie.

Astfel, deşi auditurile Curţii nu sunt destinate în mod specific să detecteze cazuri de fraudă şi/sau conflicte de interese, există totuşi situaţii în care apar suspiciuni cu privire la posibile activităţi neconforme sau chiar frauduloase. În acest aspect, CCRM conlucrează cu autorităţile, instituţiile publice, inclusiv cu organele de drept, în rezolvarea problemelor comune. Aşadar, Curtea de Conturi, în calitatea sa de instituţie supremă de audit, sesizează organele de drept privind depistarea încălcărilor ale căror constatare şi examinare ţin de competenţa acestora.

Totodată, potrivit Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit, responsabilitatea principală pentru prevenirea şi detectarea fraudelor revine responsabililor de guvernanţa organizaţională şi de conducerea entităţii auditate. În acelaşi timp, auditorul public trebuie să elaboreze proceduri de audit, în baza unei evaluări a riscurilor, care să-i permită să obţină o asigurare rezonabilă că eventualele daune semnificative, cauzate de fraude, pot fi descoperite. Pe parcursul întregii misiuni de audit, auditorul trebuie să menţină o atitudine de scepticism profesional şi să fie atent la posibilităţile de fraudă.

În cursul anului de raportare, Curtea de Conturi a remis organelor de drept, pentru examinare sub aspectul legii penale a constatărilor ce conţin suspiciuni de fraudă, materialele a 8 misiuni de audit realizate în sectorul public. Urmare a examinării acestora, au fost pornite 29 de cauze penale, pe un material a fost refuzată pornirea cauzei penale, iar materialele pe încă două hotărâri sunt în proces de examinare.

Principalele cazuri identificate, care au prezentat suspiciuni de fraudă, s-au referit la: eligibilitatea beneficiarilor la aprobarea spre plată a sprijinului financiar; achiziţionarea echipamentelor care nu corespund integral specificului activităţii entităţii; majorarea nejustificată a costurilor lucrărilor de renovare şi reconstrucţie a edificiilor faţă de preţurile contractate iniţial; contractarea şi achiziţionarea neregulamentară a bunurilor; lipsa planificării sau executarea neconformă a achiziţiilor publice; încheierea contractelor de achiziţii de valoare mică în lipsa justificării în baza evaluării preţurilor de piaţă şi a necesităţilor reale; denaturarea cheltuielilor aferente remunerării muncii; stabilirea arbitrară de către beneficiar a perioadei de garanţie pentru lucrările de reparaţie executate; recepţionarea lucrărilor de reparaţie cu nerespectarea cerinţelor de calitate; aprobarea volumelor de lucrări efectuate în cadrul implementării proiectelor investiţionale, efectuată cu nerespectarea condiţiilor obligatorii stipulate în Ghidul solicitantului; ocuparea abuzivă a terenurilor şi executarea ilegală a construcţiilor pe aceste terenuri, cu acordul autorităţilor publice locale la darea în exploatare a acestora; neasigurarea transparenţei la darea în arendă şi/sau locaţiune a proprietăţii publice (în bază de concurs sau licitaţie), inclusiv după expirarea contractelor de arendă sau locaţiune încheiate anterior; darea în arendă a terenurilor proprietate publică pentru executarea construcţiilor (în special, a blocurilor de locuinţe), proprietarul neasigurându-şi valorificarea dreptului de proprietate la expirarea termenului de arendă etc.

Cazurile identificate au fost raportate organelor de drept, potrivit prevederilor legale, pentru examinare şi luare de atitudine (o informaţie mai detaliată este prezentată în Anexa nr.2).

În scopul fortificării capacităţilor instituţionale de identificare a riscurilor de fraudă şi corupţie, angajaţii CCRM au participat la mai multe instruiri organizate de Centru Naţional Anticorupţie, şi anume “Gestionarea liniei specializate anticorupţie şi instituţionale pentru informare”, “Eficientizarea executării Planului de Acţiuni al SNIA pe anii 2017-2020”.

În decembrie 2018, în cadrul Curţii de Conturi, cu suportul Centrului Naţional Anticorupţie, au fost organizate instruiri cu privire la “Integritatea profesională a agentului public” şi “Managementul riscurilor de corupţie”. Circa 26 de angajaţi ai CCRM au pus în discuţie cadrul normativ privind integritatea instituţională, politicile de consolidare a integrităţii instituţionale, identificarea şi evaluarea riscurilor de corupţie, rolul conducătorului în cultivarea şi fortificarea integrităţii instituţionale.

Conlucrarea cu societatea civilă şi mass-media

Curtea de Conturi cooperează cu societatea civilă prin elaborarea studiilor bazate pe rapoartele de audit, consultarea şi informarea experţilor din cadrul societăţii civile, participarea la mese rotunde, ateliere de lucru, consultarea în contextul planificării activităţii de audit.

Astfel, Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”, beneficiind de suportul consultativ al CCRM, a elaborat în anul 2018 studiul “Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi, Semestrul I 2017”. Acest studiu prezintă principalele constatări din rapoartele Curţii de Conturi cu referire la patru teme: modul în care sunt cheltuiţi banii din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, cât de corect au fost cheltuiţi banii din acest fond de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, cum au fost cheltuiţi banii pentru restructurarea sectorului vitivinicol şi cât de bine gestionează Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi instituţiile din subordine resursele financiare şi patrimoniul dat în gestiune.

Un mijloc important de informare a cetăţenilor este asigurarea accesului liber al reprezentanţilor mass-media şi societăţii civile la examinarea rapoartelor de audit, în cadrul şedinţelor publice deschise.

În anul 2018, pentru reprezentanţii mass-media, Curtea de Conturi a asigurat accesul liber la 58 de şedinţe publice. La şedinţele Curţii de Conturi au fost prezenţi în permanenţă reprezentanţi ai posturilor TV, radio, agenţiilor de ştiri, ziarelor şi revistelor naţionale.

În anul de referinţă, în urma audierii rapoartelor de audit, au fost publicate peste 300 de materiale jurnalistice, fiind abordate constatările şi recomandările Curţii de Conturi, precum şi alte evenimente importante din activitatea instituţiei.

Cooperarea multidimensională şi deschisă cu sursele de informare în masă are o importanţă deosebită în contextul asigurării transparenţei activităţii şi promovării rezultatelor rapoartelor de audit. Curtea de Conturi conlucrează eficient cu mass-media, delegând frecvent şi operativ, la solicitare, reprezentanţi pentru a participa la diferite mese rotunde, dezbateri, interviuri, alte emisiuni informativ-analitice la posturile TV şi de radio.

Jurnaliştii, de asemenea, au acces liber şi operativ la informaţia despre şedinţe, hotărâri, rapoarte, noutăţi şi evenimente ale instituţiei pe pagina electronică oficială a CCRM, prin intermediul reţelelor de socializare, comunicatelor şi anunţurilor remise prin poşta electronică etc.

Accesul publicului larg la informaţie

În anul 2018, pe pagina electronică oficială www.ccrm.md au fost create blog-uri pentru fiecare membru al Curţii de Conturi. Blogurile sunt publicaţii web care conţin date biografice, date de contact şi articole, fiind actualizate periodic de fiecare membru.

Pagina electronică a instituţiei informează despre Programul de activitate al Curţii de Conturi, orarul şi tematica şedinţelor publice ale instituţiei. De asemenea, hotărârile şi rapoartele CCRM sunt disponibile în două limbi. Utilizatorul paginii este, de asemenea, informat despre situaţia privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate, datele fiind în permanenţă actualizate.

Accesul la informaţie este asigurat şi prin transmiterea în direct pe pagina web a şedinţelor publice, conceptul fiind elaborat şi implementat de către Curtea de Conturi. Astfel, şedinţele pot fi vizionate în direct pe pagina electronică a instituţiei, arhiva video a şedinţelor fiind disponibilă pentru publicul larg pe pagina oficială şi în reţelele de socializare (www.youtube.com; www.facebook.com).

Panoul electronic informativ, instalat lângă sediul instituţiei, informează publicul despre activitatea instituţiei. Astfel, cetăţenii au acces la ultimele noutăţi şi anunţuri, informaţii generale despre activitatea instituţiei, structura organizatorică, informaţie de contact.

Vizitarea Curţii de Conturi

Curtea de Conturi a fost vizitată de un grup de elevi ai Colegiului Naţional de Comerţ al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM). Elevii anului doi de studiu, specialitatea “Contabilitate” au avut posibilitatea să viziteze principalele compartimente din cadrul instituţiei, precum: muzeul CCRM, Direcţia resurse umane şi documentare, Secţia relaţii externe şi comunicare, Serviciul finanţe şi buget. Oaspeţii au fost informaţi despre istoria instituţiei, despre desfăşurarea misiunilor de audit, partenerii internaţionali de dezvoltare ai Curţii etc.

La fel, elevilor le-a fost demonstrată sala în care au loc şedinţele publice şi li s-a relatat succint despre procedura de desfăşurare a acestora.

Alte activităţi

Suport caritabil oferit copiilor şcolii-internat

De-a lungul anilor, Curtea de Conturi a susţinut continuu activitatea Şcolii-internat auxiliare din municipiul Bălţi, contribuind la completarea bazei tehnico-materiale, îmbunătăţirea procesului de studii şi condiţiilor de trai ale copiilor ce studiază aici.

Cu ocazia diferitor sărbători, copiilor le sunt oferite cadouri procurate din contribuţiile benevole ale angajaţilor Curţii de Conturi.

Participarea la campania naţională de înverzire a plaiului

În contextul Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului “Un arbore pentru dăinuirea noastră”, în luna octombrie, colectivul Curţii de Conturi a participat la campania naţională de creare a spaţiilor verzi.

Angajaţii instituţiei au efectuat lucrări de regenerare a pădurii prin semănături cu ghindă în cadrul Ocolului silvic din s.Sipoteni, r-nul Călăraşi, pe o suprafaţă de aproximativ 1 hectar. Obiectivul principal a fost de a extinde fondul forestier, de a ameliora starea spaţiilor verzi, precum şi de a dezvolta reţeaua de parcuri şi scuaruri. Astfel de acţiuni sunt importante pentru îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi sunt binevenite pentru dezvoltarea comunicării interpersonale şi consolidării spiritului de echipă.

Tehnologii informaţionale

Deşi dezvoltarea tehnologiilor informaţiei pe parcursul ultimilor ani a transformat societatea noastră sub mai multe aspecte, putem afirma că suntem doar la început de cale, deoarece domeniul TI este într-o permanentă evoluţie. În acest context menţionăm că schimbări esenţiale s-au produs şi în cadrul Curţii de Conturi, fiind înregistrate mai multe succese în implementarea noilor soluţii privind dezvoltarea Sistemului Automatizat Informaţional.

Curtea de Conturi dispune de diverse echipamente hardware, care asigură buna funcţionalitate a instituţiei, inclusiv o parte din acestea fiind achiziţionate pe parcursul anului 2018. De asemenea, Curtea deţine soluţii şi aplicaţii TI, care sunt utilizate în diverse activităţi ale entităţii. Referitor la reţeaua corporativă a Curţii de Conturi, este de menţionat că aceasta este dezvoltată etapizat, reieşind din necesităţile şi cerinţele activităţii CCRM. Astfel, pentru asigurarea unei mai bune comunicări şi pentru facilitarea activităţii de bază, în cadrul Curţii de Conturi a continuat dezvoltarea portalului intern, creat pe platforma SharePoint, care se integrează în directorii separate pentru fiecare direcţie de audit, dar şi Help desk-ul, creat pentru a remedia deficienţele survenite în termene optime.

Implementarea şi utilizarea pe larg a portalului intern de către auditori facilitează întocmirea şi monitorizarea documentelor, astfel îmbunătăţind comunicarea în procesul de audit. Un alt sistem utilizat de auditorii Curţii de Conturi este Sistemul Informaţional Automatizat “Registrul Misiunilor de Audit” (SIA RMA) prin intermediul căruia este asigurată evidenţa hotărârilor CCRM aflate în regim de monitorizare. SIA RMA permite evidenţa cerinţelor şi recomandărilor, precum şi răspunsurilor parvenite de la entităţile auditate privind implementarea acestora. Totodată, sistemul asigură accesul rapid şi comod la informaţia privind mersul implementării cerinţelor/recomandărilor, precum şi generalizarea informaţiilor aferente deficienţelor remediate atât în cursul misiunilor de audit, cât şi în cadrul monitorizării acestora.

Pe parcursul anului 2018 în cadrul CCRM, la realizarea misiunilor de audit financiar a fost utilizat Sistemul informaţional “Automatizarea procesului de audit financiar”.

Principalele avantaje ale utilizării sistemelor automatizate constau în funcţionalitatea on-line şi accesul sigur al auditorilor la informaţiile privind planificarea, executarea şi raportarea misiunilor de audit financiar. La fel, pentru facilitarea desfăşurării misiunilor de audit, sistemul conţine şabloane pentru documentele de lucru aferente misiunilor de audit, care pot fi modelate cu uşurinţă în funcţie de specificul entităţii auditate şi de complexitatea misiunii de audit.

Un alt aspect al Sistemului informaţional “Automatizarea procesului de audit financiar” este că oferă transparenţă procesului de realizare a misiunilor de audit, precum şi asigură o mai mare securitate a datelor, acestea păstrându-se direct pe serverele CCRM şi nu în calculatoarele angajaţilor.

La finele anului 2018 a fost achiziţionată o nouă soluţie MKInsight destinată automatizării procesului de audit, aplicabilă tuturor tipurilor de audit.

Performanţa financiară

Obiectivele Raportului de performanţă pentru perioada ianuarie–decembrie 2018 au fost stabilite în conformitate cu Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, planurile de activitate ale Curţii de Conturi, şi s-au referit atât la principala activitate instituţională – cea de audit public extern, cât şi la cea de asistenţă şi suport. Este de menţionat şi faptul că ISA este în permanentă dezvoltare şi schimbare, orientate spre creşterea nivelului de calitate al activităţii desfăşurate, aceasta vizând şi indicatorii de performanţă stabiliţi în anul 2014, care însă nu mai sunt relevanţi în condiţiile actuale, fiind revizuiţi în contextul elaborării bugetului instituţiei pentru anul 2018.

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din 15.12.2017, pentru finanţarea Curţii de Conturi, de la componenta de bază a bugetului de stat, au fost alocate (rectificate şi precizate) circa 50,2 mil.lei, fiind executate 49,7 mil.lei, sau 99,05 la sută.

Potrivit datelor Raportului privind executarea bugetului din contul cheltuielilor de bază în perioada de gestiune a anului de raportare, în totalul cheltuielilor, cele mai semnificative au fost cheltuielile de personal – circa 74,52%, dat fiind faptul că personalul reprezintă cea mai importantă resursă a instituţiei. De asemenea, reprezentative au fost şi cheltuielile pentru plata serviciilor – circa 10,41%, deplasările în interes de serviciu – 3,24%, activele nefinanciare – circa 10,3% (o informaţie mai detaliată este prezentată în Anexa nr.3).

Auditul extern

În anul 2019 Curtea de Conturi a fost supusă auditului financiar extern.

Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare ale Curţii de Conturi nu prezintă denaturări semnificative şi oferă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiilor financiare, iar operaţiunile financiare au fost efectuate legal şi regulamentar.

În opinia auditului extern, situaţiile financiare ale Curţii de Conturi a Republicii Moldova care cuprind bilanţul la data de 31 decembrie 2018, raportul privind veniturile şi cheltuielile, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind executarea bugetului, raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale, raportul privind circulaţia stocului de materiale circulante şi rezervelor de stat, raportul privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valorile materiale, raportul privind statele şi efectivul de personal şi raportul de performanţă aferente exerciţiului încheiat la această dată, precum şi un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte note explicative, prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, poziţia financiară a Curţii la data de 31 decembrie 2018, precum şi performanţa financiară, şi fluxurile mijloacelor băneşti, pentru exerciţiul financiar încheiat la această dată în conformitate cu Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar aprobate conform Ordinului Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.216 din 28 decembrie 2015 şi Clasificaţia bugetară aprobată conform Ordinului Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.208 din 24 decembrie 2015.

Viziuni de viitor

În anul care a început deja, ne propunem să ne orientăm toate eforturile la îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit. În acest scop, ne angajăm să iniţiem certificarea auditorilor publici, în conformitate cu prevederile legale, organizând şi desfăşurând în acest scop sesiuni de instruire a angajaţilor cu atribuţii de audit.

Totodată, vom lucra la perfecţionarea cadrului normativ intern aferent realizării misiunilor de audit şi la ajustarea acestuia la prevederile ISSAI, dar şi la cele mai bune practici în domeniu.

Un alt aspect asupra căruia ne vom canaliza eforturile este asigurarea calităţii muncii realizate de către echipele de audit. Astfel, în cadrul CCRM a fost creată recent o subdiviziune structurală nouă, Serviciul controlul calităţii, care va fi responsabil de această sarcină importantă.

Având în vedere schimbările atât interne, cât şi externe şi pentru a servi prin propriul exemplu celorlalte entităţi publice, tindem să ne perfecţionăm continuu procesele şi procedurile interne în vederea obţinerii celor mai bune rezultate reieşind din resursele disponibile. Considerăm vitală valorificarea permanentă a potenţialului auditului intern, prin posibilitatea acestuia de a vedea lucrurile dintr-o altă perspectivă, venind cu propuneri şi recomandări de îmbunătăţire a situaţiei existente.

Totodată, nu putem ignora realităţile societăţii moderne, secolul XXI fiind unul al tehnologiilor informaţionale, utilizate în toate domeniile, inclusiv în domeniul auditului. Instituţia noastră aplică pe larg posibilităţile tehnologiilor informaţionale, iar pe viitor tindem să automatizăm pe deplin procesul de audit, astfel facilitând munca auditorilor, dar şi îmbunătăţind semnificativ accesul la date şi informaţii.

Având în vedere că activitatea Curţii de Conturi, ca instituţie a statului, constă în exercitarea controlului asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public, considerăm necesară ajustarea cadrului legal pentru obţinerea unui impact semnificativ al misiunilor de audit, prin responsabilizarea managerială mai cu seamă în cazul emiterii opiniei contrare sau imposibilităţii de emitere a acesteia.

Se ştie că drumul spre realizările mari se face prin paşi mici. În anul care urmează vom continua să implementăm Planul de Dezvoltare Strategică, prin realizarea tuturor acţiunilor stabilite, pentru atingerea cu succes a indicatorilor de performanţă, astfel fortificându-ne poziţia de instituţie supremă de audit şi crescând continuu relevanţa activităţii noastre pentru cetăţeni.

Anexa nr.1

LISTA

Hotărârilor adoptate de Curtea de Conturi în anul 2018

Anexa nr.2

LISTA

materialelor expediate organelor de drept

Materiale expediate – 8

Refuz în pornirea cauzei penale – 1

Cauze penale pornite – 29

Materiale în proces de examinare – 2

1. Hotărârea Curţii de Conturi nr.2 din 13.02.2018 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile”

Remisă Procuraturii Generale şi Centrului Naţional Anticorupţie, pentru examinare conform competenţelor.

CNA a informat că, în urma examinării materialelor de audit, la 25.05.2018 a fost pornită cauza penală în temeiul art.329 alin.(2) lit.b) Cod penal pe faptul neglijenţei în serviciu săvârşit de persoanele publice din cadrul Primăriei mun.Cahul la înstrăinarea terenului cu suprafaţa de 2,9483 ha. Urmărirea penală pe cauza menţionată este în prezent în derulare.

2. Hotărârea Curţii de Conturi nr.5 din 12.03.2018 “Privind Raportul auditului conformităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016”

Remisă Procuraturii Generale pentru încadrarea juridică a acţiunilor/inacţiunilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul APL din r-nul Dubăsari, care au condus la situaţiile de neconformitate descrise în Raportul de audit privind gestiunea bunurilor imobile, achiziţiile publice şi retribuirea muncii.

Procuratura Generală a restituit materialele Curţii de Conturi deoarece nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi examinate în ordine procesual-penală, şi anume lipsa denunţului în forma şi conţinutul prevăzute de art.263 alin.(3) din Codul de procedură penală. Curtea de Conturi a expediat repetat, spre examinare, Procuraturii Generale materialele aferente raportului de audit.

3. Hotărârea Curţii de Conturi nr.11 din 11.04.2018 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii asociat auditului performanţei “Managementul serviciilor publice de transport urban şi impactul fiscal-bugetar al acestora”

Remisă Procuraturii Generale, pentru informare şi examinare conform competenţelor, a materialelor auditului privind achiziţiile efectuate de întreprinderile municipale de transport şi gestiunea bunurilor imobile.

Procuratura Anticorupţie a informat că, urmare a examinării raportului de audit, la 25.10.2018 a fost pornită cauza penală nr.2018978334 pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu, infracţiune prevăzută de art.328 alin.(1) din Codul penal.

În prezent, Procuratura Anticorupţie întreprinde acţiuni de urmărire penală, pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor ce se referă la faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu de către persoanele publice din cadrul Î.M. “Parcul urban de autobuze”, membri ai grupului de lucru pentru achiziţii publice.

4. Hotărârea Curţii de Conturi nr.29 din 12.06.2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare încheiate la 31 decembrie 2017”

Remisă Procuraturii Generale, pentru informare şi posibilă autosesizare în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun referitor la situaţiile expuse în pct.4.1 din Raportul de audit.

CNA a comunicat că, la 08.06.2018, între Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC), ca succesor al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, şi SRL “Deeplace” a fost semnat acordul suplimentar nr.1 la contractul de achiziţie nr.3 din 30.11.2016, potrivit căruia operatorul economic execută în favoarea ANACEC serviciile şi lucrările de dezvoltare a sistemului informaţional curent http://anacip.md, în limitele valorii serviciilor neprestate, în baza contractului de achiziţie menţionat, cu integrarea produsului informaţional elaborat în Sistemul Informaţional Unic al autorităţii administrative succesoare. Având în vedere cele expuse, temeiuri rezonabile pentru intervenţia Centrului, conform competenţei atribuite, nu au fost stabilite.

5. Hotărârea Curţii de Conturi nr.39 din 26.06.2018 “Privind Raportul auditului conformităţii gestionării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional în anul 2017”

Remisă Procuraturii Generale, pentru informare şi posibilă autosesizare în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun referitor la situaţiile atestate în pct.3.2.2; pct.3.2.3; pct.3.2.6; pct.3.2.8; pct.3.2.9; pct.3.2.11 şi pct.4.2 din Raportul de audit.

Procuratura Generală a comunicat că, în temeiul probelor acumulate, Procuratura Anticorupţie a dispus pornirea a 25 de cauze penale în baza art.327 alin.(2) lit.b¹) şi c) din Codul penal, pe faptul săvârşirii abuzului de serviciu de către persoane publice din cadrul primăriilor satelor Cimişeni şi Zăicana, r-nul Criuleni; satelor Dănceni, Vartic, Ţâpala, Sociteni, r-nul Ialoveni; com.Truşeni şi Bubuieci mun.Chişinău; satelor Ţânţăreni, Hârbovăţ, r-nul Anenii Noi; satelor Sagaidac şi com.Porumbeni, r-nul Cimişlia; satului Temeleuţi, r-nul Călăraşi; com. Sângereii Noi, r-nul Sângerei; satului Oneşti, r-nul Străşeni; satului Malovata, r-nul Dubăsari; satului Mălăieşti, r-nul Orhei; satului Fârlădeni, r-nul Căuşeni; satului Caracui, r-nul Hânceşti ş.a.

6. Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 01.08.2018 “Privind aprobarea Raportului auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor, încheiate la 31 decembrie 2017”

Remisă Procuraturii Generale, pentru examinarea, conform competenţelor, a cazului expus în pct.3.2.2 din Raportul de audit, ce vizează imposibilitatea confirmării valorii investiţiilor capitale active în curs de execuţie raportate la începutul perioadei de gestiune (41,7 mil. MDL), dată fiind distrugerea documentelor primare privind recunoaşterea acestora.

Centrul Naţional Anticorupţie a solicitat, în legătură cu necesitatea de serviciu apărută în cadrul investigaţiilor şi în conformitate cu prevederile art.6 din Legea nr.1104-XV din 06.06.2002, expedierea copiilor autentificate de pe materialele acumulate ce vizează pct.3.2.2 din Raportul de audit, precum şi informaţii despre persoanele responsabile de supravegherea şi gestiunea acestor investiţii, alte informaţii necesare examinării faptelor expuse.

7. Hotărârea Curţii de Conturi nr.63 din 06.08.2018 “Cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, încheiate la 31 decembrie 2017”

Remisă Procuraturii Generale, pentru informare şi posibilă autosesizare în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun referitor la situaţiile expuse în pct.4.2, pct.6.7 şi pct.6.15 din Raportul de audit.

Referitor la încălcările stabilite în pct.4.2 din Raportul de audit (cota statului în capitalul social al întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni şi instituţiilor publice în afara sistemului bugetar contabilizată neconform, ceea ce a determinat denaturarea informaţiilor din situaţiile patrimoniale cu 6563,5 mil.lei), Procuratura Anticorupţie a comunicat că, la 18.10.2018 a fost pornită urmărirea penală conform art.328 alin.(3) lit.b) din Codul penal – săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă acestea au cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acţiuni săvârşite de o persoană cu funcţie de demnitate publică. Cauza penală a fost reţinută pentru exercitarea urmăririi penale de Procuratura Anticorupţie.

Referitor la încălcările stabilite în pct.6.15 din Raportul de audit (lichidarea neregulamentară a Unităţii de Implementare a Proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare), Procuratura Anticorupţie a comunicat că, la 30.10.2018 a fost emisă ordonanţa de refuz în începerea urmăririi penale în temeiul art.275 pct.3) din Codul de procedură penală, pe motiv că la lichidarea entităţii respective respective nu au fost comise acţiuni ce ar întruni elemente ale infracţiunilor prevăzute de art.327-329 din Codul penal sau de alt articol din partea specială a Codului penal.

Referitor la încălcările stabilite în pct.6.7 din Raportul de audit (participarea simultană în mai multe proiecte finanţe din Fondul Ecologic Naţional, precum şi modul de finanţare stabilit de ultimul cauzează costuri suplimentare pentru buget urmare a achitării penalităţilor de întârziere pentru neachitarea la timp a volumelor de lucrări executate), Procuratura Anticorupţie a comunicat că, la 18.10.2018, a fost pornită urmărirea penală conform art.328 alin.(3) lit.b) din Codul penal – săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă acestea au cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acţiuni săvârşite de o persoană cu funcţie de demnitate publică. Cauza penală a fost reţinută pentru exercitarea urmăririi penale de Procuratura Anticorupţie.

8. Hotărârea Curţii de Conturi nr.94 din 17.12.2018 “Cu privire la Raportul auditului asupra raportului financiar al municipiului Chişinău pe anul 2017”

Remisă Procuraturii Generale, pentru autosesizare în vederea încadrării juridice a situaţiilor reflectate în raportul de audit şi întreprinderea măsurilor de rigoare.

Procuratura Generală, urmare a examinării raportului de audit pentru a decide asupra existenţei temeiurilor de înregistrare şi examinare a sesizării în ordinea prevederilor art.262, 263 şi 274 din Codul de procedură penală, a solicitat CCRM remiterea documentelor acumulate în cadrul auditului privitor la situaţiile descrise în raport. Curtea de Conturi a remis copiile documentelor solicitate.

Anexa nr.3

RAPORTUL FINANCIAR

al Curții de Conturi pe anul 2018