Hotărîre nr.36 din 26.07.2012 cu privire la Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale, pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru

organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea

situaţiilor excepţionale, pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz)

la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la

unele instituţii din subordine

nr. 36  din  26.07.2012

 (în vigoare 05.10.2012) 

Monitorul Oficial nr.209-211 art.33 din 05.10.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului afacerilor interne dl V.Dragomir, şefului Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale dl M.Harabagiu, şefului Secţiei finanţe a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale dl E.Duca, şefului Direcţiei Situaţii Excepţionale Orhei dl I.Siloci, şefului Direcţiei Situaţii Excepţionale Cahul dl I.Caraja, directorului Agenţiei “Apele Moldovei” dl M.Adam, directorului general al Agenţiei Rezerve Materiale dl V.Pîntea, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale, pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008² şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012.

____________________

² Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi unele instituţii din subordine pe anul 2011, în toate aspectele semnificative, prezintă informaţia reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, bazată pe datele evidenţei contabile şi/sau consolidarea datelor rapoartelor instituţiilor din subordine, iar utilizarea fondurilor publice şi operaţiunile financiare pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Scopul specific al auditului a constat în aprecierea cadrului normativ-legislativ al sistemului protecţiei civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, respectarea acordurilor bilaterale şi internaţionale de colaborare în domeniul protecţiei civile la care Republica Moldova este parte, a stării şi funcţionalităţii sistemului protecţiei civile în caz de eventuale situaţii excepţionale.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, precum şi exprimării opiniilor de audit, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a riscului şi procedurilor de audit ulterioare, efectuării testelor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode: examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale constituie un sistem unic şi centralizat, care efectuează conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile, organizarea şi executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgenţă, în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, şi lichidarea consecinţelor lor. Pagubele materiale totale în urma situaţiilor excepţionale în anul 2011 au constituit 255,2 mil. lei, fiind în scădere cu 122,6 mil.lei (48,0%), faţă de anul 2010, şi în creştere cu 82,1 mil.lei (47,0%), faţă de anul 2009.

♦ Cadrul normativ-legislativ existent conţine unele deficienţe, care influenţează asupra funcţionării eficiente a sistemului protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi implementării politicilor de stat în domeniu.

♦ Nu este elaborat şi aprobat un act normativ, care să reglementeze expres Sistemul unic de stat al protecţiei civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale; s-a stabilit necorelarea actelor normative cu cele legislative ce reglementează asigurarea cu personal în domeniul protecţiei civile la diferite niveluri.

♦ Varianta originală a Planului protecţiei civile al Republicii Moldova în situaţii excepţionale, care este documentul operativ de bază al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în partea ce ţine de numărul obiectivelor periculoase, formaţiunile, atribuţiile după intrarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, a fost modificată unilateral de către colaboratorii Serviciului.

♦ Sistemul protecţiei civile în cadrul autorităţilor publice locale, fiind funcţional cu rezerve, nu face faţă cerinţelor în cazul declanşării unor situaţii excepţionale de proporţii; în majoritatea cazurilor n-au fost create rezerve de mijloace tehnico-materiale, nu se menţine în stare de pregătire permanentă fondul de construcţii de protecţie pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului şi sistemele de înştiinţare şi comunicaţii; majoritatea autorităţilor administrativ-teritoriale n-au decis constituirea fondului de rezervă în volum de 2% din cheltuielile bugetelor locale pentru utilizarea în cazul unor situaţii excepţionale.

♦ Starea protecţiei civile la capitolul apărarea împotriva incendiilor constată dotarea SPCSE şi instituţiilor din subordine sub limită cu tehnică şi utilaj special de apărare împotriva incendiilor şi altor situaţii excepţionale, fapt care generează sosirea întîrziată la locul solicitat a salvatorilor şi pompierilor, iar aceasta, ulterior, majorarea considerabilă a prejudiciilor materiale şi pierderilor umane.

♦ Conducătorii unităţilor economice în gestiunea cărora se află edificiile de protecţie n-au asigurat pregătirea a 84,6% din Fondul edificiilor de protecţie pentru adăpostirea persoanelor în cazul unor situaţii excepţionale de proporţii, iar numai 15,4% din edificiile de protecţie corespund normelor tehnice, asigurînd adăpostirea pentru cel mult 1% din populaţie.

♦ Pînă în prezent n-a fost elaborată Strategia naţională de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor; n-au fost întocmite planurile armonizate de management al riscului la inundaţii; din cauza finanţării insuficiente în ultimii 10-15 ani nu s-au efectuat lucrări de reparaţie a digurilor conform Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor; nu s-a efectuat investigaţia tehnică şi n-au fost elaborate, pînă la 31.12.2011, paşapoartele tehnice ale digurilor de protecţie antiviitură (19 paşapoarte), termenul-limită fiind extins.

♦ Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) a utilizat 969,1 mii lei la elaborarea lucrărilor ştiinţifice pentru prevenirea situaţiilor excepţionale, însă SPCSE şi AŞM nu s-au determinat asupra recepţionării lucrărilor, coordonării şi modului de aplicare în activităţile de prevenire a situaţiilor excepţionale.

♦ N-a fost finanţat şi executat Planul de înzestrare în anii 2007-2011 cu tehnică şi utilaj modern de apărare împotriva incendiilor în valoare de 59,3 mil.lei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.67 din 23.01.2007⁴, precum şi n-a fost creat conform Hotărîrii Guvernului nr.1169 din 22.10.2004⁵ Sistemul informaţional geografic al SPCSE, cu valoarea de deviz de 1,0 mil.lei, necesar în activitatea de prognozare a situaţiilor excepţionale şi de lichidare a consecinţelor acestora.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.67 din 23.01.2007 “Cu privire la îmbunătăţirea activităţii de apărare împotriva incendiilor” (cu modificările ulterioare).

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1169 din 22.10.2004 “Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale”.

♦ Rezerva de stat nu este completată în volumul necesar; numai 33,9% din alocaţiile Agenţiei Rezerve Materiale au fost direcţionate la achiziţionarea unor bunuri în rezerva de stat, restul 66,1% au fost cheltuite pentru recepţia şi păstrarea rezervelor materiale de stat şi de mobilizare; nu sînt recuperate datoriile debitoare pentru bunurile eliberate din rezerva de stat.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, în calitatea sa de executor de buget şi manager al instituţiei publice, are obligaţia să asigure utilizarea fondurilor publice cu respectarea principiilor transparenţei, economicităţii, eficienţei, eficacităţii şi legalităţii, pentru funcţionarea regulamentară a aparatului central al SPCSE şi instituţiilor din subordine, precum şi să administreze raţional patrimoniul de stat aflat în gestiune. În perioada supusă auditului, majoritatea alocaţiilor s-au executat în limita planurilor aprobate. Atît la SPCSE, cît şi la instituţiile din subordine auditate se ţine evidenţa mijloacelor financiare şi a patrimoniului de stat. Totodată, auditul a evidenţiat unele deficienţe şi neregularităţi ce ţin de managementul economico-financiar, necesitatea perfecţionării cadrului juridic în domeniu, care se exprimă prin următoarele:

♦ Schemele de încadrare a personalului SPCSE, inclusiv al aparatului central (73 de unităţi), prezentate MAI, n-au fost înregistrate în conformitate cu prevederile legale; entitatea dispune de 76 de unităţi de personal vacante, din care 44 de unităţi la Serviciul pompieri şi salvatori; în anul 2011 gradul de fluctuaţie a efectivului a constituit 15,9%; la 128 de colaboratori studiile nu corespund funcţiei deţinute (73 de colaboratori ai Serviciilor de apărare împotriva incendiilor şi intervenţie).

♦ Cheltuielile de bază au fost efectuate în limita alocaţiilor precizate pentru perioada de gestiune, cu excepţia dezafectării mijloacelor bugetare (424,8 mii lei), formării datoriilor debitoare (206,9 mii lei) şi creditoare (82,8 mii lei) cu termenul de prescripţie expirat, fapt ce a condiţionat utilizarea neconformă a fondurilor publice.

♦ Lipsa unei monitorizări conforme şi controlul intern neadecvat asupra formării şi utilizării regulamentare a mijloacelor speciale au condiţionat neexecutarea veniturilor cu 0,6 mil.lei şi nevalorificarea lor în sumă de 1,4 mil.lei; valoarea de bilanţ a unor bunuri primite cu titlu de ajutor umanitar (costume de protecţie, veselă şi alte bunuri) s-a înregistrat, în baza proceselor-verbale ale Comisiei pentru ajutoare umanitare, cu 1,4 mil.lei mai puţin decît valoarea conformă declaraţiilor vamale (datorită diferenţei de curs valutar), iar a mijloacelor fixe – cu 450,1 mii lei.

♦ Managementul achiziţiilor publice în cadrul SPCSE şi la unele instituţii din subordine este afectat de nereguli, care au impact negativ asupra efectuării unor procurări de bunuri în condiţii de economicitate. Volumul achiziţiilor la care au fost stabilite nereguli constituie 19,8 mil.lei.

♦ În rezultatul gestionării neconforme a patrimoniului public, SPCSE şi unele instituţii din subordine n-au asigurat delimitarea, evaluarea şi înregistrarea regulamentară a terenurilor cu suprafaţa de 62,0 ha, a 104 imobile cu valoarea de 85,2 mil.lei, precum şi a drepturilor asupra lor la organele cadastrale teritoriale şi în evidenţa contabilă, nefiind raportate situaţiile patrimoniale reale, ceea ce poate afecta asigurarea integrităţii patrimoniului.

♦ Valoarea patrimoniului public aflat în administrare, faţă de cel reflectat în darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice, a fost diminuat cu 15,9 mil.lei, iar unele bunuri imobile înregistrate în evidenţa contabilă se află în proces de deteriorare (227,2 mii lei).

♦ Sistemul de control intern la SPCSE şi la unele instituţii din subordine necesită îmbunătăţiri, care ar asigura o bună guvernare a fondurilor publice, întru realizarea obiectivelor entităţii.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, şi se cere:

2.1.1. să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit; să intensifice controlul asupra respectării legislaţiei la utilizarea fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale; să asigure implementarea elementelor sistemului de management financiar şi control intern la compartimentele ce ţin de planificarea, evidenţa şi raportarea veniturilor/cheltuielilor entităţii;

2.1.2. să analizeze cadrul normativ-legislativ existent ce ţine de domeniul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi să elaboreze propuneri de modificare privind îmbunătăţirea sistemului protecţiei civile, reieşind din competenţe, inclusiv ale instituţiilor implicate în acest proces;

2.1.3. să asigure conducerea şi coordonarea sistemului protecţiei civile, organizarea şi executarea lucrărilor de salvare în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, precum şi să implementeze practicile şi standardele internaţionale în domeniul respectiv.

3. Ministerului Afacerilor Interne, şi se propune să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit.

4. Ministerului Mediului şi Agenţiei “Apele Moldovei”, pentru implementarea recomandărilor auditului.

5. Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, şi se propune:

5.1.1. să conjuge eforturile administraţiei publice centrale, locale şi unităţilor economice, prin întreprinderea şi orientarea acestora spre prevenirea situaţiilor excepţionale. Să verifice capacitatea de intervenţie a structurilor de conducere, gradul de pregătire a forţelor şi mijloacelor necesare (formaţiunile protecţiei civile, baza tehnico-materială, starea fondului de protecţie, sistemele de comandă, înştiinţare şi comunicaţii şi altele), pentru folosirea oportună a acestora în cazul unor situaţii excepţionale;

5.1.2. să controleze lucrul comisiilor pentru situaţii excepţionale ale organelor administraţiei publice centrale şi locale şi să examineze în şedinţele sale rapoartele conducătorilor acestor comisii;

5.1.3. să prezinte Guvernului propuneri cu privire la elaborarea mecanismului de estimare a pagubelor materiale produse în urma situaţiilor excepţionale.

6. Guvernului, şi se propune:

6.1. să revizuiască Planul protecţiei civile al Republicii Moldova în situaţii excepţionale şi să-l aprobe în modul stabilit; să asigure atribuirea alocaţiilor bugetare întru înzestrarea forţelor protecţiei civile cu tehnică specială şi alte mijloace tehnico-materiale conform normelor aprobate întru protecţia populaţiei şi prevenirea situaţiilor excepţionale; să examineze situaţia privind completarea rezervei de stat şi posibilitatea atribuirii alocaţiilor bugetare;

6.2. să exercite controlul asupra activităţii ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în domeniul protecţiei civile.

7. Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova.

8. Materialele privind achiziţionarea şalupelor fluviale se remit Procuraturii Generale, pentru examinare după competenţă.

9. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre executarea cerinţelor punctelor 2, 3 şi 4 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

10. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.36 din 26 iulie 2012

RAPORTUL

auditului regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea

şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale pe exerciţiul

bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

şi la unele instituţii din subordine

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale pe exerciţiul bugetar 2011 (2010, după caz) la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012² şi în conformitate cu Regulamentul comun de colaborare în cadrul efectuării auditului internaţional privind utilizarea mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor”, acceptat de membrii Grupului special EUROSAI.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare, întocmite de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine pe anul 2011, în toate aspectele semnificative, sînt elaborate în conformitate cu prevederile acceptate şi prezintă informaţia reală şi fidelă asupra situaţiei financiare şi celei patrimoniale, bazată pe datele evidenţei contabile şi/sau consolidarea datelor rapoartelor instituţiilor din subordine, iar utilizarea fondurilor publice şi operaţiunile financiare pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale sînt corecte şi conforme prevederilor legale.

Scopul specific al auditului a constat în aprecierea cadrului normativ-legislativ al sistemului protecţiei civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, respectarea acordurilor bilaterale şi internaţionale de colaborare în domeniul protecţiei civile la care Republica Moldova este parte, a stării şi funcţionalităţii sistemului protecţiei civile în caz de eventuale situaţii excepţionale.

Responsabilitatea conducerii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi a unor instituţii din subordine ţine de întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu cadrul legal de raportare financiară, respectarea prevederilor legale în activitatea economico-financiară privind utilizarea fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale constituie un sistem unic şi centralizat, care efectuează conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile, organizarea şi executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgenţă, în cazul declanşării situaţiilor excepţionale şi a incendiilor, şi lichidarea consecinţelor lor.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea unor operaţiuni şi tranzacţii financiare, precum şi a patrimoniului public, în scopul obţinerii probelor de audit suficiente şi relevante pentru susţinerea concluziilor de audit asupra Rapoartelor financiare pe anul 2011 (2010, după caz), regularităţii gestionării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale.

Auditul regularităţii la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi la unele instituţii din subordine a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³, cu abordarea bazată pe proceduri de fond şi evaluarea elementelor sistemului de control intern. Pentru auditare au fost selectate entităţile şi componentele Raportului consolidat al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale pe anul 2011, ţinîndu-se cont de nivelul materialităţii şi de riscurile identificate, în special fiind auditată regularitatea cheltuielilor/veniturilor; achiziţiilor publice; administrării patrimoniului de stat; investiţiilor şi reparaţiilor capitale etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

În funcţie de abordarea auditului, concomitent cu auditarea aparatului central şi a 6 subdiviziuni subordonate Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, au fost colectate probe de audit la următoarele instituţii: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Mediului, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Agenţia “Apele Moldovei”, Agenţia Rezervele Materiale şi Consiliul municipal Chişinău.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (în continuare – SPCSE sau Serviciul, după caz), subordonat Ministerului Afacerilor Interne, ca organ central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei civile, în activitatea sa se conduce de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Legii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr.93-XVI din 05.04.2007⁴, Legii cu privire la protecţia civilă nr.271-XIII din 09.11.1994⁵, Legii privind apărarea împotriva incendiilor nr.267-XIII din 09.11.1994⁶, de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi de alte acte legislative şi normative. Competenţele principale ale SPCSE sînt:

____________________

⁴ Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale” nr.93-XVI din 05.04.2007 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.93-XVI din 05.04.2007).

⁵ Legea cu privire la protecţia civilă nr.271-XIII din 09.11.1994 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.271-XIII din 09.11.1994).

⁶ Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.267-XIII din 09.11.1994 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.267-XIII din 09.11.1994).

▪ planificarea, organizarea, coordonarea şi executarea măsurilor de protecţie civilă; cooperarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, persoanelor juridice în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

▪ supravegherea de stat şi controlul în domeniul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor; crearea rezervelor de resurse tehnico-materiale, depozitarea, păstrarea, renovarea şi utilizarea acestora în cazul situaţiilor excepţionale;

▪ realizarea investigaţiilor ştiinţifice şi propagarea cunoştinţelor în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale; participarea la pregătirea populaţiei şi angajaţilor pentru acţiuni în condiţii de situaţii excepţionale;

▪ coordonarea şi organizarea măsurilor subdiviziunilor de ramură, a căror activitate ţine de lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale şi de pregătirea specialiştilor în domeniu, create în modul stabilit de lege pentru îndeplinirea sarcinilor Serviciului;

▪ informarea populaţiei despre situaţiile excepţionale prognozate ori deja produse, despre consecinţele acestora, precum şi despre asigurarea apărării împotriva incendiilor, securităţii chimice şi radiative, protecţiei medico-biologice şi genistice şi altele.

Conform art.25 din Legea nr.271-XIII din 09.11.1994, finanţarea protecţiei civile se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Activităţile de protecţie civilă şi lichidarea efectelor situaţiilor excepţionale pot fi finanţate şi din alte surse, stabilite prin lege, inclusiv din contul mijloacelor unităţilor economice şi din contul mijloacelor de rezervă şi fondurilor centralizate.

SPCSE îşi exercită atribuţiile sale prin intermediul a 19 instituţii din subordine, inclusiv 10 Direcţii Situaţii Excepţionale (în continuare – DSE) teritoriale; 5 Detaşamente de Pompieri amplasate în mun.Chişinău, 2 Detaşamente salvare-deblocare (în continuare – DSD), Obiectele Speciale nr.5101 şi nr.5102 şi Centrul Republican de instruire.

SPCSE şi instituţiile din subordine aplică sistemul contabil prevăzut de Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007⁷, ţine evidenţa contabilă şi întocmeşte rapoartele financiare în baza normelor aprobate de Ministerul Finanţelor şi ale Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice⁸.

____________________

⁷ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

⁸ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Cu privire la cadrul normativ-legislativ de reglementare a sistemului protecţiei civile al Republicii Moldova, prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale.

1.1. Cadrul normativ-legislativ existent conţine unele deficienţe, care, în opinia auditului, influenţează asupra funcţionării eficiente a sistemului protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale, şi anume:

▪ Nu este elaborat şi aprobat un act normativ, care să reglementeze expres “Sistemul unic de stat al protecţiei civile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale”, cu stabilirea concretă a funcţiilor şi responsabilităţilor tuturor organelor şi forţelor protecţiei civile. Organizarea şi planificarea măsurilor de protecţie civilă se efectuează în baza a 2 directive interne ale SPCSE, elaborate în anul 2003, care sînt învechite şi nu sînt date publicităţii.

▪ Conform pct.4 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1340 din 04.12.2001⁹, Planul protecţiei civile al Republicii Moldova în situaţii excepţionale este documentul operativ de bază al Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (în continuare – Comisia). Auditul a constat că Planul nominalizat a fost aprobat la 02.01.2003 de către Prim-ministrul Republicii Moldova (preşedinte al Comisiei), iar în perioada anilor 2004-2011 colaboratorii SPCSE unilateral au modificat varianta originală a Planului respectiv ce ţine de numărul de obiective periculoase, formaţiunile, atribuţiile după intrarea în anul 2006 a SPCSE în componenţa Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – MAI).

____________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1340 din 04.12.2001 “Cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova”.

▪ Deşi art.18 alin.(3) din Legea nr.271-XIII din 09.11.1994 stipulează că în primăriile săteşti conducerea nemijlocită a protecţiei civile se pune pe seama specialiştilor titulari (inspectorilor) pentru protecţia civilă, structura şi statele de personal aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 10.06.2003¹⁰ nu prevăd personal în domeniul protecţiei civile în primăriile satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), cu excepţia Primăriei municipiului Bălţi şi a direcţiilor şi secţiilor Consiliului municipal Bălţi, stabilindu-se necorelarea actelor normative cu cele legislative. Conform statelor de personal aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003¹¹, la nivel de raion activează o singură persoană în domeniul protecţiei civile.

____________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.688 din 10.06.2003 “Cu privire la structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor)”.

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003 “Cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional”.

▪ Auditul constată lipsa cadrului legal privind reglementarea estimării pagubelor materiale produse în urma situaţiilor excepţionale, care să asigure o modalitate unică de estimare a pagubelor.

▪ N-a fost finanţată crearea Sistemului informaţional geografic al SPCSE cu valoarea de deviz de 1,0 mil.lei potrivit Hotărîrii Guvernului nr.1169 din 22.10.2004¹², care urma a fi integrat în Sistemul Informaţional Geografic Naţional, necesar în activitatea de prognozare a situaţiilor excepţionale şi de lichidare a consecinţelor acestora, avînd drept scop minimizarea implicării factorului uman în analiza situaţiilor, efectuarea calculelor şi maximizarea concentrării acestuia asupra luării deciziilor şi creşterea calităţii acestor decizii.

____________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.1169 din 22.10.2004 “Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional geografic al Departamentului Situaţii Excepţionale”.

▪ Pe lîngă SPCSE nu funcţionează Centrul de dirijare în situaţii excepţionale, prevăzut de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1340 din 04.12.2001 (pct.13), care urma să asigure activitatea Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova în condiţii de pericol, declanşare sau lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale. În anul 2011, la SPCSE a demarat elaborarea proiectului arhitectural al sistemului de informare al Centrului respectiv, sursa de acoperire fiind mijloacele proiectului “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova” în sumă de 2,5 mil.dolari SUA, conform Acordului de finanţare din 12.08.2010 dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare.

Notă. La momentul realizării auditului se efectua implementarea proiectului “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”, realizat cu suportul Băncii Mondiale, care urmează să creeze Centrul Naţional de dirijare în situaţii excepţionale.

▪ În conformitate cu prevederile Legii nr.93-XVI din 05.04.2007, SPCSE, ca organ central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei civile, execută funcţiile de elaborare a politicilor, de coordonare, implementare şi supraveghere a activităţilor de apărare împotriva incendiilor. Nedelimitarea funcţiilor şi atribuţiilor poate crea situaţii dificile în acest domeniu. În opinia auditului, funcţiile de supraveghere îi revin organului superior şi urmează a fi separate.

Concluzie: Cadrul normativ-legislativ existent necesită a fi actualizat şi perfecţionat întru funcţionarea eficientă a sistemului protecţiei civile, prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, precum şi implementarea politicilor de stat în domeniul respectiv.

Recomandări SPCSE şi MAI:

1. Să analizeze cadrul normativ-legislativ ce ţine de domeniul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale şi să elaboreze propuneri de modificare, ţinînd cont de competenţele SPCSE, inclusiv ale instituţiilor implicate în acest proces.

1.2. Respectarea acordurilor internaţionale şi bilaterale de colaborare în domeniul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale.

Pînă la momentul actual, Guvernul Republicii Moldova a încheiat 12 acorduri internaţionale şi bilaterale privind colaborarea în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale, avînd drept scop asigurarea securităţii generale şi regionale, inclusiv cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, Comunitatea Statelor Independente, România, Ucraina, Federaţia Rusă, Republica Belarus etc.

Conform Capitolului IV pct.6 din Concepţia dezvoltării protecţiei civile a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1146 din 13.11.2000¹³, colaborarea internaţională în domeniul protecţiei civile este orientată spre realizarea politicii unice în domeniul prognozării, prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale; participarea la proiectele internaţionale cu privire la protecţia civilă; schimbul liber privind realizările tehnico-ştiinţifice în domeniul protecţiei civile; schimbul de experienţă în vederea organizării şi conducerii protecţiei civile; acordarea ajutorului umanitar şi altui ajutor victimelor consecinţelor situaţiilor excepţionale; atragerea reciprocă a forţelor protecţiei civile la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale pe baza acordurilor internaţionale şi cererilor reciproce. Auditul a constatat că, în conformitate cu acordurile internaţionale şi bilaterale de colaborare în domeniul protecţiei civile, Guvernul Republicii Moldova, în urma declanşării unor situaţii excepţionale în anii 2010-2011, a acordat ajutoare umanitare la 11 state în valoare de 4,9 mil.lei.

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.1146 din 13.11.2000 “Cu privire la aprobarea Concepţiei dezvoltării protecţiei civile a Republicii Moldova” (cu modificările ulterioare).

2. Consideraţii de ordin general cu privire la situaţiile excepţionale

2.1. Definiţia situaţiei excepţionale. Conform definiţiei, situaţia excepţională reprezintă întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiectiv sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care au condus sau pot conduce la pierderi umane şi materiale. Catastrofele sînt evenimente, provocate de natură sau de oameni (în cele mai multe cazuri sînt implicaţi ambii factori), care au o influenţă distrugătoare asupra grupurilor mari de persoane sau comunităţi întregi, cauzînd pierderea masivă de proprietate, punerea în pericol a vieţii celor afectaţi şi provocînd suferinţă celor afectaţi.

Un dezastru natural este consecinţa unei situaţii excepţionale (de exemplu, cutremur, inundaţii, alunecări de teren, secetă), care se transformă de la un potenţial intr-o fază activă şi, ca un rezultat, afectează activităţi umane. Vulnerabilitatea umană, agravată prin lipsa de planificare sau a unui management potrivit pentru situaţii excepţionale, aduce pierderi financiare, structurale şi umane. Pierderile provocate depind de capacitatea de a suporta sau de a rezista dezastrului. Schematic riscul de apariţie a unei situaţii excepţionale (catastrofe) este reflectat în Figura nr.1.

2.2. Tipurile de calamităţi aferente regiunii. Republica Moldova este ţara în care pericolul potenţial de declanşare a calamităţilor naturale şi catastrofelor tehnogene este extrem de înalt. Ea este situată în zonă seismică, unde puterea cutremurului de pămînt poate ajunge pînă la 7-9 grade pe scara Rihter, anual în munţii Vrancea din România fiind înregistrate de la 150 pînă la 180 de cutremure de pămînt şi doar unele din acestea sînt simţite de populaţie (Figura nr.2). Alunecărilor de pămînt cu grad diferit sînt supuse 41% din localităţile republicii (811 sectoare), reflectate după cum urmează (Figura nr.3).

204 localităţi şi terenuri masive populate de 164,4 mii locuitori sînt supuse pericolului inundării catastrofale în caz de accidente la nodurile hidrotehnice pe rîurile Nistru şi Prut, precum şi într-un şir de rezervoare de apă – circa 4000 de bazine (Figura nr.4). Un mare pericol pentru populaţia şi economia republicii prezintă înzăpezirile, poleiul, grindina, uraganele, incendiile şi alte fenomene. În ultimul deceniu în ţara noastră tot mai des se manifestă seceta – calamitate naturală cu perioade lungi de instalare, care duce la uscarea plantelor şi reducerea producţiei agricole, cauzînd pagube mari economiei naţionale şi societăţii în general (cele mai importante secete: anii 1994, 2000, 2007 şi 2012).

În apropierea frontierelor Republicii Moldova se află 4 staţii atomice, aceasta aflîndu-se la intersecţia mai multor drumuri pe care anual se transportă substanţe nocive. Aproximativ 500 mii de oameni locuiesc în zona riscului de apariţie a posibilelor accidente periculoase la obiectele chimico-radioactive. Pe teritoriul republicii sînt amplasate 513 obiective, inclusiv 151 – din punct de vedere radiativ şi 362 – din punct de vedere chimic (Figura nr.5).

Rolul protecţiei civile în soluţionarea problemelor îl constituie formarea politicii statului în direcţia organizării măsurilor de prevenire şi coordonare a activităţii tuturor structurilor existente în stat pentru crearea unui sistem real în vederea protecţiei populaţiei, localităţilor şi a bunurilor materiale împotriva calamităţilor.

2.3. Situaţiile excepţionale în Republica Moldova. În anul 2011, pe teritoriul Republicii Moldova s-au produs 286 de situaţii excepţionale înregistrînd o descreştere cu 2 cazuri, faţă de anul 2010, şi o creştere cu 53 de cazuri, faţă de anul 2009.

Pagubele materiale totale în urma situaţiilor excepţionale în anul 2011 au constituit 255,2 mil. lei, fiind în scădere cu 122,6 mil.lei (48,0%), faţă de anul 2010, şi în creştere cu 82,1 mil.lei (47,0%), faţă de anul 2009. În perioada de referinţă s-au produs 2146 de incendii, fiind în creştere cu 176 de cazuri, revenindu-le cota cea mai mare a pagubelor materiale – 136,1 mil.lei, în creştere cu 94,6 mil.lei (69,5%), urmată de pagubele cu caracter natural de 118,9 mil.lei (58 de situaţii). Evoluţia pagubelor materiale înregistrate de către SPCSE este redată în Diagrama nr.1.

Sursă: Rapoarte generale ale SPCSE

Cel mai vulnerabil aspect al stării sistemului protecţiei civile revine pierderilor umane. Numărul total al persoanelor decedate pe parcursul anului 2011 în urma situaţiilor excepţionale constituie 142 de persoane, inclusiv 127 – în urma incendiilor.

3. Sistemul protecţiei civile al Republicii Moldova

Potrivit art.1 din Legea nr.271-XIII din 09.11.1994, protecţia civilă a Republicii Moldova reprezintă un sistem de măsuri şi acţiuni, întreprinse pe scara întregului stat pe timp de pace şi de război, în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor, catastrofelor şi incendiilor, precum şi în cazul aplicării mijloacelor de nimicire moderne (denumite în continuare în condiţiile situaţiilor excepţionale). Protecţia civilă se organizează conform principiului teritorial de producţie în corespundere cu organizarea administrativ-teritorială a republicii, cuprinzînd toate ramurile economiei naţionale, organizarea protecţiei civile purtînd un caracter obligatoriu.

Conducerea generală a protecţiei civile este exercitată de Guvern, care determină caracterul, volumul şi termenele de desfăşurare a activităţilor ce asigură îndeplinirea sarcinilor protecţiei civile. Guvernul exercită funcţiile de conducere prin Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne şi prin alte autorităţi publice. În scopul îndeplinirii de către autorităţile publice a funcţiilor executive şi de dispoziţie în vederea prevenirii şi acţiunii în situaţii excepţionale, generate de calamităţi naturale, avarii de mari proporţii, catastrofe, incendii, epidemii, epizootii, epifitotii şi alte fenomene periculoase, a fost instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (Comisia), al cărei preşedinte este Prim-ministrul. Componenţa nominală a Comisiei şi Regulamentul de activitate al acesteia se aprobă prin hotărîre de Guvern. Deciziile şi dispoziţiile comisiei sînt executorii pentru persoanele fizice şi juridice.

Conform prevederilor pct.6 din Regulamentul aprobat Hotărîrea Guvernului nr.1340 din 04.12.2001, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova coordonează sistemul de stat de prevenire şi reacţionare în situaţii excepţionale în scopul evitării sau reducerii pericolului declanşării acestora. Atribuţiile Comisiei constau în menţinerea în stare de pregătire a forţelor şi mijloacelor acestuia; realizarea programelor de lungă durată şi a măsurilor de prevenire a situaţiilor excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora, sporirea gradului de protecţie a populaţiei şi teritoriului, siguranţei funcţionării stabile a economiei şi obiectelor potenţial periculoase.

Conducerea protecţiei civile în raioane, oraşe (sectoarele lor) şi în sate este exercitată de conducătorii administraţiei publice locale; în ministere, alte autorităţi administrative centrale, la unităţile economice – corespunzător, de miniştri, şefii altor autorităţi administrative centrale şi unităţilor economice. Conducătorii menţionaţi, potrivit funcţiilor, sînt preşedinţi ai comisiilor pentru situaţii excepţionale în structurile corespunzătoare. Structura sistemului protecţiei civile este reflectată după cum urmează (Figura nr.6).

Sursă: Structura sistemului protecţiei civile conform actelor normative

Planificarea măsurilor de protecţie civilă în ministere, alte organe administrative centrale şi în organele administraţiei publice locale se efectuează în baza Directivelor SPCSE nr.21 din 20.02.2003 şi nr.54-d din 28.08.2003. Ordinea aducerii în stare de pregătire a Serviciului pentru acţiuni în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale se efectuează în baza Directivei SPCSE nr.48-d din 27.02.2009.

Formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile în ministere, municipii, raioane, primării şi obiectele economiei naţionale sînt constituite în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.249 din 04.05.1996¹⁴. La situaţia din 31.12.2011, în Republica Moldova se enumărau 10,9 mii de formaţiuni ale protecţiei civile, cu un efectiv de 133,1 mii de persoane.

____________________

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.249 din 04.05.1996 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile” (cu modificările ulterioare).

Organizarea înştiinţării şi transmisiunii în caz de pericol sau apariţie a situaţiilor excepţionale se efectuează în baza Regulamentului cu privire la organizarea sistemului de înştiinţare şi transmisiuni în caz de pericol sau de apariţie a situaţiilor excepţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1048 din 06.10.2005.

Pentru eficientizarea procesului de acumulare a informaţiilor în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale, de către SPCSE au fost întocmite acorduri bilaterale cu Agenţia “Apele Moldovei”; Serviciul Antigrindină al Republicii Moldova; Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi altele.

4. Starea, funcţionalitatea şi dotarea sistemului protecţiei civile al Republicii Moldova

4.1. Starea sistemului protecţiei civile în cadrul autorităţilor publice locale

Probele de audit privind analiza unui eşantion reprezentativ al controalelor complexe desfăşurate de către SPCSE în perioada anilor 2010-2011 la organele administraţiei publice centrale şi locale asupra respectării legislaţiei privind protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor au constatat că din 18 raioane şi 2 municipii verificate, calificativul “Pregătit pentru acţiuni în situaţii excepţionale” l-au primit 2 administraţii publice (mun.Bălţi şi r-nul Făleşti), sau 10%; calificativul “Nepregătit” – o administraţie publică (r-nul Basarabeasca), sau 5%; calificativul “Parţial pregătit” – 17 administraţii publice (85%), inclusiv mun.Chişinău, fapt ce invocă riscuri majore în cazul unor situaţii excepţionale.

Contrar prevederilor art.16 şi art.26 din Legea nr.271-XIII din 09.11.1994, autorităţile administraţiei publice locale n-au creat rezerve de mijloace tehnico-materiale, medicamente şi alte mijloace necesare pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii funcţionării unităţilor economice, nu menţin în stare de pregătire permanentă fondul necesar de construcţii de protecţie pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului, precum şi sistemele de comandă, înştiinţare şi comunicaţii. În majoritatea raioanelor s-au constatat nereguli privind întocmirea documentaţiei protecţiei civile, baza tehnico-materială a formaţiunilor protecţiei civile nu este dotată suficient pentru a participa la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale. Potrivit art.18 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003¹⁵, autorităţile administrativ-teritoriale pot decide constituirea unui fond de rezervă în mărime de cel mult 2% din volumul cheltuielilor bugetului lor, însă în majoritatea cazurilor astfel de fonduri n-au fost create.

____________________

¹⁵ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 “Privind finanţele publice locale” (cu modificările ulterioare).

Concluzii: Sistemul protecţiei civile în cadrul autorităţilor publice locale este parţial pregătit, iar în cazul declanşării unor situaţii excepţionale de proporţii se relevă riscul că nu va face faţă cerinţelor; în majoritatea cazurilor n-au fost create rezerve de mijloace tehnico-materiale; nu se menţine în stare de pregătire permanentă fondul de construcţii de protecţie pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului şi sistemele de înştiinţare şi comunicaţii; majoritatea autorităţilor administrativ-teritoriale n-au decis constituirea fondului de rezervă în volum de 2% din cheltuielile bugetelor locale pentru utilizarea în cazul unor situaţii excepţionale.

4.2. Cu privire la crearea rezervelor materiale de stat şi de mobilizare în cazul unor situaţii excepţionale

Agenţia Rezerve Materiale (în continuare – Agenţia), ca o autoritate administrativă centrală care activează în subordinea Guvernului, are ca obiectiv: realizarea politicilor statului în domeniul rezervelor materiale de stat şi de mobilizare, create în scopul de a interveni operativ pentru apărarea ţării, protecţia populaţiei şi a economiei în situaţii excepţionale. Întru realizarea sarcinilor sale, conform Legii bugetului de stat pe anul 2011¹⁶, Agenţiei i-au fost aprobate şi precizate mijloace financiare în sumă de 40,6 mil.lei, inclusiv pentru completarea rezervelor de stat în sumă de 30,6 mil.lei. Volumul necesar de bunuri materiale necesare pentru a interveni în cazul situaţiilor excepţionale, stocul intangibil, rezerva de mobilizare sînt aprobate prin acte normative cu titlu secret¹⁷ (constatările sînt expuse în Anexa nr.1, exemplar secret, la prezentul Raport de audit).

____________________

¹⁶ Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea bugetului de stat pe anul 2011).

¹⁷ Anexa nr.1 nu se dă publicităţii.

4.3. Dotarea subdiviziunilor SPCSE cu tehnică şi utilaj special de intervenţie

Conform art.16 din Legea nr.93-XVI din 05.04.2007, SPCSE se asigură cu echipament, tehnică specială, utilaj şi cu alte bunuri necesare în conformitate cu normele aprobate de Guvern. Auditul a constatat că subdiviziunile SPCSE sînt dotate cu 357 de unităţi de mijloace tehnice, din acestea 134 de unităţi staţionează, 14 unităţi se află la reparaţie şi 209 unităţi se află în lucru, din care 38 de unităţi (18%) sînt autoturisme de serviciu. Deşi în anul 2011 au fost procurate 11 autoturisme de teren în valoare de 3,6 mil.lei‚ probele de audit acumulate la SPCSE şi la unele instituţii din subordine constată dotarea insuficientă cu tehnică şi utilaj special a Unităţilor de salvatori şi pompieri, necesare îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale. Din necesarul de 233 de autocisterne de intervenţii la incendii în dotare se află 152, ceea ce constituie 65,2% din necesar, iar 80% din numărul total de autospeciale sînt într-o stare avansată de uzură şi au depăşit termenul de exploatare cu 15-20 ani. La nivel de 37% este dotarea cu autoscări de intervenţie la incendii pentru blocurile cu multe etaje; 31% – dotarea cu automobile de descarcerare; 44% – dotarea cu tehnică inginerească (tractoare, buldozere, gredere, excavatoare) şi 68% – dotarea cu autobasculante. Această situaţie, în caz de necesitate, limitează posibilităţile de intervenţie la prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale.

Potrivit art.10 şi art.11 din Legea nr.267-XIII din 09.11.1994, autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile economice asigură îndeplinirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe teritoriul din subordine, stabilesc fondul de retribuire a muncii şi alte fonduri pentru întreţinerea serviciului teritorial (municipal, de sector) de salvatori şi pompieri, contribuie la crearea bazei tehnico-materiale a acestui serviciu, prezintă, pentru confirmare, şefului SPCSE propuneri privind structura şi statele de personal, contribuie la crearea formaţiunilor benevole de pompieri, la instruirea şi asigurarea lor tehnico-materială.

Auditul constată majorarea razei de intervenţie la incendii de la 3 km (conform normativelor) la 10-15 km în localităţile urbane şi 40-50 km – în localităţile rurale, fapt ce generează sosirea întîrziată la locul solicitat a salvatorilor şi pompierilor, iar aceasta, ulterior, majorarea considerabilă a prejudiciilor materiale şi pierderilor umane. Cel mai afectat de la producerea incendiilor este sectorul locativ (75%), din care în mediul rural 60 la sută şi, respectiv, în mediul urban – 40 la sută. Această situaţie s-a creat şi datorită neexecutării şi finanţării Planului de înzestrare în anii 2007-2011 cu tehnică şi utilaj modern de apărare împotriva incendiilor în valoare de 59,3 mil.lei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.67 din 23.01.2007¹⁸, din mijloacele respective preconizate fiind alocate numai 4,5 mil.lei (7,6%).

____________________

¹⁸ Hotărîrea Guvernului nr.67 din 23.01.2007 “Cu privire la îmbunătăţirea activităţii de apărare împotriva incendiilor” (cu modificările ulterioare).

Notă. SPCSE a iniţiat elaborarea unui proiect de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Politicii naţionale în domeniul protecţiei civile şi Programului de consolidare a serviciului salvatori şi pompieri în localităţile Republicii Moldova în perioada anilor 2012-2016.

Concluzii: Starea protecţiei civile la capitolul apărarea împotriva incendiilor constată dotarea sub limită a SPCSE şi instituţiilor din subordine cu tehnică şi utilaj special de apărare împotriva incendiilor şi altor situaţii excepţionale, fapt care generează sosirea întîrziată la locul solicitat a salvatorilor şi pompierilor, iar aceasta, va duce la majorarea considerabilă a prejudiciilor materiale şi pierderilor umane.

Recomandări SPCSE şi MAI:

2. Să asigure coordonarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, de asigurarea apărării împotriva incendiilor, precum şi să implementeze practicile şi standardele internaţionale privind prevenirea incendiilor.

3. Să asigure efectuarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat de către formaţiunile protecţiei civile în condiţiile situaţiilor excepţionale, precum şi consolidarea serviciului salvatori şi pompieri cu tehnica specială în localităţile Republicii Moldova, întru diminuarea prejudiciilor materiale şi pierderilor umane.

4.4. Starea edificiilor de protecţie şi dotarea populaţiei cu mijloace de protecţie

Potrivit art.4 şi art.27 din Legea nr.271-XIII din 09.11.1994, una din sarcinile principale ale protecţiei civile este acumularea fondului necesar de construcţii de protecţie şi menţinerea lor în stare permanentă de pregătire pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului, iar responsabili pentru întreţinerea, păstrarea şi folosirea edificiilor sînt conducătorii unităţilor economice în gestiunea cărora se află aceste obiecte. În cadrul auditului s-a constatat că, la 31.12.2011, în Republica Moldova se numărau 434 de edificii de protecţie, cu o capacitate totală de 136,4 mii de persoane, inclusiv 174 de edificii nu sînt pregătite pentru a asigura adăpostul pentru 56,9 mii persoane, 193 de edificii, cu o capacitate de 59,8 mii persoane sînt pregătite parţial şi 67 de edificii, cu o capacitate de 19,7 mii de persoane sînt pregătite. Situaţia privind starea edificiilor de protecţie este redată în Diagrama nr.2.

Sursă: Rapoarte cu privire la starea edificiilor de protecţie ale SPCSE

Gradul edificiilor de protecţie, pregătite în mun.Chişinău, este de 24,6%, în mun. Bălţi – 56,5%, Briceni – 3,5%, Donduşeni – 10,5%, Edineţ – 0%, Basarabeasca – 0% şi altele. Astfel, numai 15,4% din edificiile de protecţie corespund normelor tehnice, asigurînd în cazul unor situaţii excepţionale adăpostirea pentru cel mult 1% din populaţia Republicii Moldova, restul 84% nu sînt pregătite pentru adăpostirea persoanelor în caz de situaţii excepţionale de proporţii.

Auditul constată întreţinerea nesatisfăcătoare a edificiilor de protecţie, multe din ele sînt inundate, sistemele de asigurare cu energie electrică, energie termică, apă şi ventilare, uşile sînt deteriorate, situaţia fiind reflectată după cum urmează (Figurile nr.7, nr.8, nr.9, nr.10).

Sursă: Poze făcute de echipa de audit

De asemenea, lipsesc ori sînt învechite măştile antigaz, costumele de protecţie şi alt echipament întru asigurarea protecţiei populaţiei de acţiunea substanţelor radioactive şi a substanţelor toxice.

Concluzii: Fondul edificiilor de protecţie nu este menţinut de către conducătorii unităţilor economice în gestiunea cărora se află în stare permanentă de pregătire pentru adăpostirea persoanelor în caz de pericol. Numai 15,4% din edificiile de protecţie corespund normelor tehnice, asigurînd în cazul unor situaţii excepţionale adăpostirea pentru cel mult 1% din populaţie, restul 84,6% nu sînt pregătite pentru adăpostirea persoanelor în cazul unor situaţii excepţionale de proporţii.

4.5. Informarea autorităţilor administraţiei publice, altor instituţii şi populaţiei

Conform art.14 din Legea nr.93-XVI din 05.04.2007, SPCSE este obligat să informeze autorităţile administraţiei publice, alte instituţii şi populaţia despre problemele ce ţin de prevenirea sau lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, incendiilor, de asigurarea securităţii chimice şi radiative. Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1048 din 06.10.2005¹⁹ prevede că, în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale, urmează a fi antrenate toate forţele şi mijloacele de telecomunicaţie disponibile pe teritoriul Republicii Moldova.

____________________

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1048 din 06.10.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea sistemului de înştiinţare şi transmisiuni în caz de pericol sau de apariţie a situaţiilor excepţionale” (cu modificările ulterioare).

O componentă esenţială a Sistemului automatizat de înştiinţare centralizată sînt sirenele electrice, care la momentul creării acestuia în republică erau în număr de 1295, aflate în gestiunea administraţiei publice, din care 565 conectate în mod centralizat. În prezent s-au păstrat doar 267 de sirene, sau 20,6% din totalul lor, inclusiv 113 sirene în mun.Chişinău. Auditul a constatat că Sistemele automatizate de înştiinţare centralizată a protecţiei civile din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti, Cahul, Cantemir şi Taraclia sînt de model învechit, iar datorită gradului înalt de uzură fizică şi morală sînt aproape nefuncţionabile, constatîndu-se că o bună parte din populaţie nu poate fi informată prin sistemul respectiv despre apariţia unor situaţii excepţionale. Tendinţele de dezvoltare impun trecerea la sirene electronice, care pot asigura nu numai transmiterea semnalului de alarmă, dar şi a informaţiei vocale. Din lipsa de mijloace financiare SPCSE achită doar cheltuielile pentru deservirea Sistemelor automatizate de înştiinţare centralizată din mun.Chişinău.

4.6. Cu privire la prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale apelor

În Republica Moldova inundaţii au avut loc în anii 1991, 1993, 1994, 2008 şi 2010, care au fost unele din cele mai distrugătoare inundaţii din ultimele două secole. În rezultatul revărsării rîurilor Nistru şi Prut şi declanşării inundaţiilor de proporţie naţională din iulie 2010, au fost afectate 9 raioane în care au suferit 38 de localităţi, constatîndu-se inundarea a 887 de case, inclusiv 325 de case de locuit devastate, 137 de case avariate, 235 de case deteriorate, fiind inundate 785 de construcţii auxiliare, 790 de beciuri, 249 de fîntîni, 6,0 mii ha de semănături, deteriorarea a 2 km de drum auto, 2 poduri şi 17 km de diguri de protecţie etc., pagubele materiale cu caracter natural constituind 84,1 mil. lei. Unele din cauzele declanşării inundaţiilor se datorează stării digurilor de protecţie nereparate în ultimii 10-15 ani din insuficienţă de mijloace, precum şi lipsei din partea organelor administraţiei publice locale a controlului asupra calităţii clădirilor de locuit construite cu un nivel, pentru una sau două familii, şi anexelor gospodăreşti ale acestora, situate în localităţile rurale, în conformitate cu prevederile art.2 alin.(2) din Legea nr.721-XIII din 25.04.1996. Consecinţele inundaţiilor din luna iulie 2010 sînt redate după cum urmează (Figurile nr.11, nr.12, nr.13, nr.14).

Sursă: Poze făcute de SPCSE

Probele de audit acumulate la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) denotă că, întru lichidarea consecinţelor inundaţiilor, pentru construcţia caselor de locuit, drumurilor, reţelelor de apă şi canalizare, din bugetul de stat şi de la donatorii externi, la 31.12.2011, s-au cheltuit 261,0 mil.lei.

Potrivit art.4 din Codul apelor al Republicii Moldova nr.1532-XII din 22.06.1993²⁰, administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei apelor este exercitată de către Guvern, autorităţile administraţiei publice locale şi de autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în modul special în acest scop conform legislaţiei în vigoare.

____________________

²⁰ Codul apelor al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1532-XII din 22.06.1993 (cu modificările ulterioare).

Teritoriul republicii este supus proceselor de inundaţie şi subinundaţie, care au impact negativ asupra dezvoltării social-economice. În acest sens, funcţiile de ţinere a regimului hidrologic al cursurilor de apă, exploatare a construcţiilor hidrotehnice, inclusiv a digurilor de protecţie, a barajelor şi construcţiilor de reglare, monitoring cantitativ al resurselor de apă, protecţie a localităţilor şi a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor revin Agenţiei “Apele Moldovei” a Ministerului Mediului.

Lungimea totală a digurilor de protecţie pe rîurile Nistru, Prut şi pe alte rîuri mici constituie 1014 km, care protejează cca 95 mii hа şi 93 de localităţi, cu o populaţie de peste 250 mii de persoane, acestea fiind deteriorate esenţial. În gestiunea Agenţiei “Apele Moldovei” (în continuare – Agenţia) se află 785,1 km de diguri de protecţie, din care numai 25,5% (200 km) deţin paşapoarte tehnice.

Auditul a constatat că Ministerul Mediului, nerespectînd pct.571-573 din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.179 din 23.03.2011²¹, pînă la 31.12.2011 n-a efectuat investigaţia tehnică şi n-a elaborat paşapoartele tehnice ale digurilor de protecţie antiviitură (19 paşapoarte), primite în gestiunea Agenţiei; n-a creat Serviciul de monitorizare şi exploatare a digurilor la întreprinderile Agenţiei şi n-a dotat Centrul de Cercetare şi Prognoze de Lungă Durată cu echipament modern. La 18.05.2012, Planul respectiv a fost modificat, perioada de implementare fiind extinsă pentru anii 2012-2015.

____________________

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.179 din 23.03.2011 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014” (abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.289 din 07.05.2012).

Agenţiei “Apele Moldovei” în anul 2011 nu i-au fost alocate din bugetul de stat 74,0 mil.lei pentru reconstrucţia a 49 de km de diguri de protecţie antiviitură în conformitate cu prevederile pct.5(3) din Programul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.751 din 05.10.2011²². În anii 2010-2011, din Fondul Ecologic Naţional au fost alocate 60,6 mil.lei pentru reparaţia a 26,6 km de diguri de protecţie din raioanele Dubăsari, Criuleni, Hînceşti, Cantemir şi Ştefan Vodă, sau 3,4% din digurile gestionate.

____________________

²² Hotărîrea Guvernului nr.751 din 05.10.2011 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020”.

Deşi, conform Hotărîrii Guvernului nr.1340 din 04.12.2001, activităţile de protecţie împotriva inundaţiilor sînt atribuite Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, prin Hotărîrea Guvernului nr.672 din 30.07.2010²³, a fost formată Comisia pentru elaborarea sistemului de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor, atestîndu-se dublarea sarcinilor ori neexecutarea lor. Probele de audit denotă că Comisia instituită în anul 2010, nerespecînd pct.2 lit.(e) din Hotărîrea Guvernului nr.672 din 30.07.2010, timp de 23 de luni n-a elaborat Strategia naţională de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor, depăşind termenul-limită cu 15 luni. Se constată că mijloacele financiare preconizate în acest sens în sumă de 1,7 mil.lei n-au fost alocate din bugetul de stat.

____________________

²³ Hotărîrea Guvernului nr.672 din 30.07.2010 “Privind crearea Comisiei pentru elaborarea sistemului de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor” (cu modificările ulterioare).

Auditul a constatat că Ministerul Mediului, Agenţia “Apele Moldovei”, nerespectînd prevederile pct.4 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.928 din 08.10.2010²⁴, n-au identificat şi evaluat riscurile de apariţie a situaţiilor excepţionale în caz de inundaţii la obiectivele şi pe teritoriile ce le aparţin. Entităţile auditate nu dispun de registre de evidenţă a riscurilor sau hărţi prin care ar fi fost identificate obiectivele cu risc sporit de inundaţii.

____________________

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.928 din 08.10.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare şi exercitare a supravegherii de stat în domeniul protecţiei civile” (cu modificările ulterioare).

Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, Agenţia “Apele Moldovei”, Agenţia Naţională pentru Atragerea Investiţiilor, subordonată Ministerului Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor şi organele administraţiei publice locale n-au executat prevederile pct.2, 3, 4 şi 5 din Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 13.10.2000²⁵, prin care a fost aprobată Schema de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor, care stipula elaborarea, în perioada anilor 2000-2005, a unor măsuri tehnico-inginereşti generale de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor, determinarea costului şi finanţarea lor, precum şi elaborarea conceptului de risc cu cel mai înalt grad al fenomenelor negative (catastrofelor). Hotărîrea respectivă a fost adoptată în rezultatul viiturilor catastrofale din anii 1991, 1993 şi 1994, care au adus un prejudiciu economiei naţionale de 1,7 miliarde lei.

____________________

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 13.10.2000 “Cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor” (cu modificările ulterioare).

Academia de Ştiinţe a Moldovei (în continuare – AŞM) a utilizat 969,1 mii lei pentru elaborarea lucrărilor ştiinţifice întru prevenirea situaţiilor excepţionale (proiectul “Elaborarea modelului undei cinematice a viiturilor şi evaluarea zonelor de risc în caz de inundaţii pe rîurile din Republica Moldova” – 479,1 mii lei; “Elaborarea suportului geoinformaţional pentru gestionarea situaţiilor de risc hidrologic în bazinul r.Prut” – 90,0 mii lei, “Elaborarea Hărţii zonării seismice a teritoriului Republicii Moldova şi Hărţii fragmentării generale a teritoriului Republicii Moldova de procesele distructive” – 400,0 mii lei), însă SPCSE şi AŞM nu s-au determinat asupra recepţionării lucrărilor, coordonării şi modului de aplicare a rezultatelor lucrărilor ştiinţifice în activităţile de prevenire a situaţiilor excepţionale.

N-au fost executate prevederile Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la 28.06.2010, în vederea întocmirii de către părţi a planurilor proprii armonizate de management al riscului la inundaţii.

Notă. După impactul dezastrului natural, MDRC a demarat elaborarea Concepţiei “Privind sistemul de asigurare a construcţiilor”, prin care se propune asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor de ordin natural şi tehnogen, care va permite reducerea considerabilă a surselor financiare bugetare alocate pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale.

Concluzii: Pînă în prezent n-a fost elaborată Strategia naţională de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor; n-au fost întocmite planurile armonizate de management al riscului la inundaţii conform acordului bilateral semnat cu România; din cauza finanţării insuficiente, în ultimii 10-15 ani nu s-au efectuat lucrări de reparaţie a digurilor potrivit Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor; nu sînt elaborate paşapoartele tehnice ale digurilor de protecţie antiviitură (doar 25,5% din diguri deţin paşapoarte tehnice); lipsa alocării mijloacelor financiare necesare, precum şi nemonitorizarea îndeplinirii acţiunilor planificate prin actele normative ce ţin de protecţia digurilor şi prevenirea efectelor distructive ale apelor condiţionează riscuri sporite de inundare a localităţilor aflate în zonele respective; AŞM a utilizat 969,1 mii lei pentru elaborarea lucrărilor ştiinţifice întru prevenirea situaţiilor excepţionale, însă SPCSE şi AŞM nu s-au determinat asupra recepţionării lucrărilor, coordonării şi modului de aplicare a rezultatelor lucrărilor ştiinţifice în activităţile de prevenire a situaţiilor excepţionale.

Recomandări SPCSE:

4. Să asigure coordonarea activităţii ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi autorităţi ale administraţiei publice locale pentru prevenirea riscurilor de apariţie a situaţiilor excepţionale în caz de inundaţii.

5. Să asigure coordonarea cu AŞM a cercetărilor ştiinţifice în domeniul inundaţiilor, seismelor, protecţiei radiative, chimice, medico-biologice şi securităţii antiincendiare a obiectivelor economiei naţionale şi a populaţiei, precum şi recepţionarea lucrărilor şi modul de aplicare în activităţile de prevenire a situaţiilor excepţionale.

Recomandări Ministerului Mediului şi Agenţiei “Apele Moldovei”

6. Să identifice şi să evalueze riscurile de apariţie a situaţiilor excepţionale în caz de inundaţii la obiectivele şi pe teritoriile ce le aparţin.

7. Să asigure măsuri tehnico-inginereşti generale de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor şi să monitorizeze starea digurilor de protecţie antiviitură.

8. Să urgenteze elaborarea paşapoartelor tehnice ale digurilor de protecţie antiviitură şi Strategiei naţionale de gestionare a resurselor acvatice şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

9. Să asigurare schimbul de informaţii privind situaţia apelor transfrontaliere, prin elaborarea planurilor proprii, cu identificarea riscurilor la inundaţii.

5. Cu privire la regularitatea cadrului instituţional

Prin Hotărîrea Guvernului nr.778 din 27.11.2009²⁶ a fost aprobat efectivul-limită al SPCSE, care, la 01.01.2011, constituia 2477 de unităţi de personal, inclusiv 20 de unităţi întreţinute din contul mijloacelor speciale. SPCSE a prezentat MAI schemele de încadrare ale personalului, inclusiv ale aparatului central (73 de unităţi), însă ultimul nu le-a înregistrat la Ministerul Finanţelor în conformitate cu prevederile pct.20 din Hotărîrea Guvernului nr.650 din 12.06.2006²⁷ şi pct.27 din Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009²⁸. Auditul constată că, la 31.12.2011, SPCSE a înregistrat un număr de 76 de unităţi de personal vacante, inclusiv 44 de unităţi la Serviciul pompieri şi salvatori; la 128 de colaboratori studiile nu corespund cu funcţia deţinută (73 din aceştia – de la serviciile de apărare împotriva incendiilor şi intervenţie). În anul 2011, SPCSE a înregistrat un grad de fluctuaţie a efectivului de 15,9%, recrutînd 378 de angajaţi şi concediind 393 de angajaţi, cauza fiind suspendarea sau expirarea contractelor de muncă, necorespunderea funcţiilor deţinute şi altele.

____________________

²⁶ Hotărîrea Guvernului nr.778 din 27.11.2009 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.778 din 27.11.2009).

²⁷ Hotărîrea Guvernului nr.650 din 12.06.2006 “Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.650 din 12.06.2006).

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

Concluzii: Schemele de încadrare ale personalului SPCSE n-au fost înregistrate în mod regulamentar; s-au înregistrat 76 de unităţi de personal vacante, inclusiv 44 de unităţi la Serviciul pompieri şi salvatori, la 128 de colaboratori studiile nu corespund cu funcţia deţinută.

Recomandări MAI şi SPCSE:

10. Să înregistreze, în conformitate cu prevederile legale, schemele de încadrare ale personalului SPCSE.

6. Cu privire la regularitatea cheltuielilor/veniturilor

În anul 2011, faţă de anul 2010, s-a înregistrat o creştere cu 43,3 mil.lei, sau 44,3% şi, respectiv, cu 34,3 mil.lei (32,1%), faţă de anul 2009, a cheltuielilor pentru întreţinerea SPCSE din contul bugetului de stat. Cu toate că în anul 2011 s-a înregistrat o creştere cu 25,9 mil.lei şi, respectiv, cu 17,1 mil.lei a mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii angajaţilor entităţii, faţă de perioadele precedente de gestiune în evoluţie, ponderea acestor cheltuieli în volumul total al alocaţiilor entităţii, la 31.12.2011, a constituit 73,4%, fiind în scădere, comparativ cu anul 2010, cu 5,9%, datorită alocării de mijloace la plata mărfurilor şi serviciilor şi la procurarea mijloacelor fixe, iar faţă de anul 2009 – cu 7,5 puncte procentuale mai puţin. Evoluţia mijloacelor alocate de la buget pentru întreţinerea SPCSE pe anul 2011, comparativ cu anii 2009-2010, este reflectată în Diagrama nr.3.

Sursă: Legile bugetului de stat pe anii 2009-2011

În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2011, pentru finanţarea bugetului SPCSE, iniţial s-au aprobat 168,2 mil.lei, ulterior fiind precizate mijloace în sumă de 140,8 mil.lei, sau cu 27,4 mil.lei mai puţin.

Analiza alocaţiilor bugetare totale ale SPCSE în sumă de 140,8 mil.lei, repartizate organizaţional pe instituţiile din subordine, denotă că ponderea cea mai mare – de 56,0% (78,8 mil.lei) o deţin cheltuielile pentru Serviciul pompieri şi salvatori, urmată de 38,9% (54,8 mil. lei) – protecţia civilă; 4,3% (6,0 mil.lei) – autoritatea administrativă din cadrul ministerului; 0,8% (1,2 mil.lei) – obiectele speciale ale gospodăriei comunale. Aceste date se reflectă în Diagrama nr.4.

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului instituţiei publice la 31.12.2011

Potrivit datelor raportate, la 31.12.2011, cheltuielile de casă la componenta de bază a bugetului de stat au constituit 131,3 mil.lei, iar cele efective – 122,1 mil.lei, sau cu 9,2 mil.lei mai puţin faţă de cheltuielile de casă, datorită formării, la 31.12.2010, a unor datorii creditoare la retribuirea muncii (6,5 mil.lei), plata mărfurilor şi serviciilor (1,5 mil.lei) şi altele, achitate din alocaţiile pe anul 2011. Datoriile debitoare au constituit 0,3 mil.lei (din care 50,9 mii lei – cu termenul de achitare expirat), iar cele creditoare – 7,3 mil.lei (43,4 mii lei – cu termenul de achitare expirat), care constituie datoriile creditoare faţă de personal la retribuirea muncii, cu termenul de achitare în luna ianuarie 2012.

Detaşamentul salvare-deblocare nr.1, nerespectînd prevederile art.9 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996²⁹, a achitat din contul mijloacelor bugetului de stat plata pentru serviciile comunale aferente spaţiului locativ privatizat, dezafectînd suma de 64,4 mii de la destinaţia stabilită prin legea bugetară.

____________________

²⁹ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996); Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (cu modificările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

La componenta mijloace speciale, veniturile aprobate au constituit 9,1 mil.lei, iar cele precizate – 8,9 mil.lei, real fiind încasate 8,3 mil.lei, sau cu 0,6 mil.lei (6,7%) mai puţin de la prestarea serviciilor cu plată şi chiria/arenda bunurilor proprietate publică. Încasarea la nivel redus a veniturilor calculate a condiţionat majorarea datoriilor debitoare, la 31.12.2011, preponderent formate în anul de gestiune (0,9 mil.lei), nerespectîndu-se prevederile Regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004³⁰.

____________________

³⁰ Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget” (cu modificările ulterioare).

Cheltuielile la componenta mijloace speciale au fost precizate în sumă de 9,7 mil.lei, cheltuielile de casă alcătuind 8,3 mil.lei, fără utilizarea limitelor de alocaţii aprobate în sumă totală de 1,4 mil.lei, inclusiv 1,3 mil. lei – la plata mărfurilor şi serviciilor. Cheltuielile efective au însumat 8,0 mil.lei, sau cu 1,7 mil.lei mai puţin faţă de cele precizate. La 31.12.2011, datoriile debitoare au constituit 19,6 mii lei, iar datoriile creditoare – 199,4 mii lei (39,4 mii lei – cu termenul de achitare expirat).

Analiza cheltuielilor, conform clasificaţiei economice, denotă că ponderea majoră în cheltuielile totale revine cheltuielilor de personal – 72,4%, inclusiv 35,0% – pentru întreţinerea autorităţii administrative a SPCSE, care se prezintă în Diagrama nr.5.

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului instituţiei publice la 31.12.2011

▪ În cadrul Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, SPCSE urma să realizeze proiectul investiţional trilateral de importanţă strategică “Serviciul Medical de Urgenţă, Resuscitare şi Descarcerare” (SMURD), în bugetul SPCSE fiind planificate surse externe în sumă de 25,8 mil. lei. Pînă la 31.12.2011, proiectul n-a fost finanţat, fiindcă contractul de grant n-a fost semnat. În această situaţie, SPCSE n-a realizat obiectivul V “Gestionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă, managementul eficient al dezastrelor; asigurarea protecţiei civile şi securităţii antiincendiare” din Planul măsurilor organizatorice de bază al Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2011, aprobat prin Hotărîrea nr.1 din 04.02.2011 a Colegiului MAI³¹.

____________________

³¹ Hotărîrea nr.1 din 04.02.2011 a Colegiului MAI.

Concluzie: Controlul intern insuficient în cadrul entităţilor a dus la executarea şi raportarea veniturilor/cheltuielilor cu abateri de la cadrul legal, acest fapt condiţionînd neexecutarea veniturilor la componenta mijloace speciale cu 0,6 mil. lei; formarea datoriilor debitoare în sumă de 0,9 mil.lei; nevalorificarea limitelor de alocaţii aprobate în sumă de 1,4 mil.lei; dezafectarea mijloacelor bugetare în sumă de 64,4 mii lei; formarea datoriilor debitoare şi creditoare cu termenul de achitare expirat în sumă de 206,9 mii lei şi, respectiv, 82,8 mii lei.

Recomandări SPCSE:

11. Să asigure implementarea elementelor sistemului de management financiar şi control intern la compartimentele planificarea, evidenţa şi raportarea veniturilor/cheltuielilor entităţii.

12. Să asigure efectuarea de cheltuieli în limitele bugetare aprobate, estimarea argumentată din punct de vedere economic a veniturilor proprii pasibile încasării şi planificarea justificată a cheltuielilor în limitele necesarului real al acestora.

Recomandări Detaşamentului salvare-deblocare nr.1:

13. Să asigure facturarea separată a serviciilor, cu încasarea şi transferarea în bugetul de stat a mijloacelor dezafectate pentru achitarea serviciilor comunale aferente spaţiului locativ privatizat.

7. Cu privire la achiziţiile publice

În anul 2011, pentru necesităţile SPCSE, din contul mijloacelor alocate la componenta de bază şi componenta mijloace speciale, au fost încheiate 123 de contracte de achiziţii în sumă de 23,1 mil.lei, inclusiv 32 de contracte în sumă de 2,1 mil.lei (9,2%) – achiziţiile dintr-o singură sursă, care se prezintă în Tabelul nr.1.

Urmare a verificărilor auditului asupra regularităţii achiziţiilor publice efectuate, s-au constatat unele nereguli şi nerespectarea normelor legale ce reglementează acest domeniu³², după cum urmează:

____________________

³² Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007); Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”; Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (cu modificările ulterioare); Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice” (cu modificările ulterioare).

▪ Grupul de lucru pentru achiziţii, instituit prin Ordinul SPCSE nr.123 din 31.07.2009, neasigurînd nivelul maxim de transparenţă a procedurilor de achiziţii publice, n-a publicat anunţul de intenţie pe toate contractele de achiziţii publice, cu valoarea mai mare de 200,0 mii lei, preconizate a fi atribuite pînă la sfîrşitul anului bugetar (10,7 mil.lei).

▪ La semnarea unor contracte de achiziţie a mărfurilor şi lucrărilor n-au fost prezentate garanţiile de bună execuţie (1,0 mil.lei – 5% din valoarea contractelor încheiate), deşi aceste cerinţe erau prevăzute şi în documentele de licitaţie. Unele contracte de achiziţie a mărfurilor n-au fost executate în condiţiile stabilite iniţial, fiind întocmite 17 acorduri adiţionale de majorare a valorii contractelor cu 2,3 mil.lei.

▪ Din insuficienţa necesarului de mijloace, la 13.07.2011, SPCSE a organizat licitaţia publică repetată privind achiziţionarea “Sistemului de comunicaţie radio”, care urma a fi livrat pînă la 28.08.2011, pentru a fi utilizat în cadrul Exerciţiului Internaţional de teren “Codrii 2011”, însă operatorul economic a livrat echipamentul în valoare de 1,7 mil.lei, cu întîrzire de 4 luni, deşi Contractul nr.105 din 27.07.2011 prevedea livrarea lui în decurs de 30 de zile. Ca rezultat, “Sistemul de comunicaţie radio” n-a fost utilizat în Exerciţiul Internaţional de teren “Codrii 2011”. Potrivit unor explicaţii, acesta este stocat şi nu se utilizează la destinaţie şi la capacitatea funcţională, din lipsa unor componente comunicaţionale de infrastructură “Tetra”. De la operatorul economic n-a fost încasată garanţia de bună execuţie în sumă de 85,9 mii lei, sau 5% din valoarea contractului prevăzută în documentele de licitaţie.

▪ Constatările auditului privind regularitatea achiziţiilor publice, precum şi referitor la unele riscuri au condiţionat necesitatea unei analize a faptului conformităţii respectării în anii precedenţi a cadrului legal privind unele procurări de mărfuri semnificative contra bani publici. Pentru asigurarea tehnico-materială a Unităţii de pompieri şi salvatori “Giurgiuleşti”, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.507 din 15.04.2008³³, din veniturile bugetului de stat Ministerului Afacerilor Interne i-au fost alocate 30,6 mil.lei, inclusiv 8,0 mil.lei pentru construcţia remizei de pompieri şi 22,6 mil.lei – pentru asigurarea tehnico-materială. SPCSE, în baza Contractului nr.15AP/08 din 26.06.2008, încheiat cu S.A. “Succes” din Căuşeni (dealer), a procurat prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri două şalupe fluviale în sumă de 15,3 mil.lei: marca KC 110-39 de intervenţie la incendiu în sumă de 10,7 mil.lei şi marca KC 110-37 de intervenţie la scurgerile de produse petroliere în sumă de 4,6 mil.lei, care au fost transmise la bilanţul Direcţiei Situaţii Excepţionale Cahul, auditul constatînd următoarele:

____________________

³³ Hotărîrea Guvernului nr.507 din 15.04.2008 “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.

√ Conform documentelor de licitaţie, prezentate Bursei Universale de Mărfuri, SPCSE a stabilit un preţ maxim pentru achiziţionarea celor 2 şalupe fluviale de intervenţie în sumă totală de 15,4 mil.lei, respectiv, valoarea bunurilor importate liber de vamă, potrivit declaraţiilor vamale, însumează 9,5 mil.lei. Astfel, adaosul comercial a constituit 5,8 mil.lei, sau 61,1%, depăşind cu 41,1% plafonul adaosului comercial de 20% stabilit de vînzător conform Contractului excluziv de livrare a şalupelor nr.2008/57п din 04.06.2008 încheiat cu dealerul, cîştigător al licitaţiei.

√ Predarea şalupelor fără echipamentul scafandrier specificat în contract (7 seturi de utilaj şi echipament subacvatic; 8 costume de iarnă şi de vară pentru scafandrieri şi lenjerie de scafandrieri; 7 seturi de centuri cu greutate; 5 lanterne subacvatice; o staţie de radio portativă etc.) şi depăşirea cu 2 luni a termenului de livrare a mărfii specificate în contract (30.11.2008); în statele Direcţiei Situaţii Excepţionale (în continuare – DSE) Cahul nu este prevăzut personal de navigaţie autorizat pentru şalupele fluviale de intervenţie în caz de apariţie a unor situaţii excepţionale, acestea staţionînd pe rîul Prut fără servant de luptă şi fără a fi activate de 3 ani şi 6 luni; asigurarea integrităţii şalupelor fluviale se efectuează conform graficului cîte 2 persoane din rîndurile pompierilor şi salvatorilor conform statelor Unităţii de pompieri şi salvatori Giurgiuleşti; achiziţia efectuată este o zonă de risc datorită faptului că echipamentul nu este pregătit în caz de apariţie a unor situaţii excepţionale şi moral se uzează, situaţia fiind reflectată după cum urmează (Figura nr.15).

Sursă: Poze făcute de echipa de audit

▪ În anul 2011, instituţiile din subordinea SPCSE auditate (Detaşamentul salvare-deblocare nr.1 (în continuare – DSD), Detaşamentul Pompieri şi Salvatori (în continuare – DPS) Botanica, DSE Chişinău, DSE Bălţi şi DSE Cahul) au efectuat achiziţii publice în sumă de 2,8 mil.lei, admiţînd următoarele nereguli: n-au respectat normele legale, desfăşurînd achiziţiile publice fără a stabili expres funcţiile fiecărui membru al Grupului de lucru pentru achiziţii; nu s-au semnat declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate şi n-au fost întocmite în prezenţa ofertanţilor procesele-verbale de deschidere a ofertelor; n-au realizat, în toate cazurile, conform prevederilor legale, comunicările cu operatorii economici prin poştă, prin fax, pe cale electronică; nu în toate procedurile de achiziţii au fost întocmite invitaţiile de participare la procedura de achiziţie, expediate operatorilor economici; n-au fost prezentate auditului caietele de sarcini privind procedurile de achiziţii; n-au specificat marfa sau serviciul în contractele încheiate (372,4 mii lei) şi n-au monitorizat executarea lor; au divizat achiziţiile pe acelaşi tip de marfa în mai multe contracte (19 contracte în sumă de 234,3 mii lei); marfa contractată şi achiziţionată nu corespunde cu cea din oferta de preţ, numită cîştigătoare (66,1 mii lei); n-au prezentat la Agenţia Achiziţii Publice dările de seamă semestriale privind încheierea contractelor de achiziţii publice de valoare mică şi nu s-a asigurat regulamentar întocmirea şi păstrarea dosarelor achiziţiilor publice etc.

Concluzii: Managementul achiziţiilor publice în cadrul SPCSE şi unele instituţii din subordine este afectat de nereguli, care au impact negativ asupra unor procurări de bunuri publice în condiţii de economicitate şi cu respectarea procedurilor regulamentare; n-a fost publicat anunţul de intenţie pe toate contractele de achiziţii publice (10,2 mil.lei); n-au fost prezentate garanţiile de bună execuţie (1,0 mil.lei); contractele de achiziţie a mărfurilor şi lucrărilor n-au fost executate în condiţiile stabilite iniţial, fiind întocmite acorduri adiţionale de majorare a valorii contractelor cu 2,3 mil.lei; s-a constatat recepţionarea neintegrală a seturilor de bunuri specificate în contractul de achiziţie a şalupelor fluviale de intervenţie (7 seturi de utilaj şi echipament subacvatic; 8 costume de iarnă şi de vară pentru scafandrieri şi lenjerie de scafandrieri; 7 seturi de centuri cu greutate; 5 lanterne subacvatice; o staţie de radio portativă etc.).

Recomandări SPCSE:

14. Să implementeze proceduri de control intern privind respectarea cadrului legal la efectuarea achiziţiilor publice şi să identifice măsuri privind aplicarea principiului eficienţei şi transparenţei în procesul achiziţiilor publice de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile instituţiilor din subordine.

15. Să asigure estimarea corectă a necesarului de mijloace bugetare pentru întreţinerea şi asigurarea unei activităţi relevante şi regularitatea activităţii Grupului de lucru pentru achiziţii publice, cu sporirea responsabilizării acestuia, fiindu-i monitorizată continuu activitatea.

16. Să examineze gradul de responsabilitate a persoanelor care n-au respectat cadrul legal la efectuarea achiziţiilor publice, precum şi să implementeze un sistem de control intern la capitolul respectiv, cu asigurarea bunei guvernări a banilor publici.

17. Să elaboreze şi să execute un plan de măsuri privind organizarea instruirii persoanelor implicate în procesul de achiziţii.

8. Cu privire la regularitatea administrării patrimoniului de stat

Conform datelor Bilanţului instituţiilor publice finanţate de la buget la 31.12.2011 (generalizat), valoarea patrimoniului public administrat de către SPCSE constituie 351,2 mil.lei, inclusiv la componenta de bază – 261,9 mil.lei, şi la componenta mijloace speciale – 89,3 mil.lei. Valoarea mijloacelor fixe alcătuieşte 316,9 mil.lei, iar uzura lor – 182,2 mil. lei, sau 57,5% din valoarea activelor.

Managementul gestionării patrimoniului public a determinat admiterea unor nereguli şi situaţii de risc privind neasigurarea integrităţii patrimoniului aflat în gestiunea SPCSE şi a unor instituţii din subordine .

▪ Verificările situaţiilor privind patrimoniul public aflat la balanţa SPCSE şi a unor instituţii din subordine au relevat că pînă în prezent la oficiile cadastrale teritoriale n-au fost înregistrate regulamentar 104 bunuri imobile în valoare de 85,2 mil.lei (din cele 201 bunuri aflate la balanţa acestora), prin ce s-au încălcat prevederile art.22 alin.(2) din Legea nr.1543-XIII din 25.09.1998³⁴.

____________________

³⁴ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

▪ La situaţia din 31.12.2011, în lista bunurilor imobile, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005³⁵, figurează 12 blocuri locative amplasate în mun.Chişinău, cu 242 de apartamente aflate în gestiunea economică a SPCSE, care în evidenţa contabilă n-au preţ specificat separat. Privatizarea mai multor locuinţe s-a efectuat conform hotărîrilor Comisiei de privatizare a fondului locativ, instituită prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.47/7 din 08.06.2006, însă în conformitate cu prevederile art.4 alin.(2) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993³⁶, în componenţa Comisiei respective nu este inclus reprezentantul organului central de specialitate (MAI) – proprietarul bunurilor. Auditul relevă că, potrivit art.14 din Legea nr.1324-XIII din 10.03.1993, locuinţele primite cu titlu gratuit în proprietate privată urmau a fi excluse din fondul de locuinţe al autorităţii publice centrale şi incluse în fondul de locuinţe privat, cu delimitarea respectivă şi a cheltuielilor efectuate în acest scop.

____________________

³⁵ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005).

³⁶ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993 (cu modificările ulterioare).

▪ În urma observaţiilor directe, auditorii au stabilit că 4 bunuri imobile înregistrate în evidenţa contabilă a DSE Orhei în valoare de 227,2 mii lei, amplasate în or.Orhei, str. Vasile Lupu 47, nu sînt utilizate şi se află în proces de deteriorare, situaţia fiind reflectată după cum urmează (Figura nr.16).

Sursă: Poze făcute de echipa de audit

▪ Nu se respectă prevederile art.5 alin.(1) din Legea nr.1543-XIII din 25.09.1998 şi se menţine riscul de neasigurare a integrităţii patrimoniului public, datorită faptului că terenurile cu suprafaţa de 62,0 ha aflate în administrarea SPCSE şi a unor instituţii din subordine nu sînt înregistrate în Registrul bunurilor imobile, iar instituţiile nu dispun de titluri de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren.

▪ Contrar prevederilor art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, art.5 alin.(4) lit.b) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002³⁷, precum şi pct.40 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.93 din 19.07.2010, terenurile cu suprafaţa totală de 62,0 ha nu sînt evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă, auditul constatînd că Bilanţul instituţiei publice, la 31.12.2011, generalizat şi prezentat MAI, este denaturat cu valoarea respectivă (DSD nr.1 – 3,8 ha, DSE Orhei – 3,3 ha, DPS Botanica – 0,7 ha şi DSE Cahul – 1,9 ha).

____________________

³⁷ Legea nr.989-XV din 18.04.2002 “Cu privire la activitatea de evaluare” (cu modificările ulterioare).

▪ În Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului, la 31.12.2011, prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice de către autoritatea publică centrală conform prevederilor pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008³⁸, valoarea patrimoniului public (mijloace fixe) aflat în administrarea SPCSE este diminuată cu 15,9 mil.lei.

____________________

³⁸ Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public” (cu modificările ulterioare).

Concluzii: Unele bunuri imobile date în folosinţă SPCSE şi a unor instituţii din subordine auditate nu sînt gestionate adecvat, fapt determinat de neajunsurile sistemului de management financiar şi control intern; nu s-a asigurat regularitatea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile la organele cadastrale teritoriale a terenurilor cu suprafaţa de 62,0 ha şi a 104 imobile în valoare de 85,2 mil.lei, ceea ce majorează riscul neintegrităţii şi pierderii patrimoniului public; valoarea terenurilor cu suprafaţa de 62,0 ha n-a fost evaluată şi reflectată în bilanţul contabil; 4 bunuri imobile în valoare de 227,2 mii lei nu se utilizează şi sînt în proces de deteriorare avansată; locuinţele primite cu titlu gratuit în proprietate privată n-au fost excluse din fondul de locuinţe al autorităţii publice centrale şi incluse în fondul de locuinţe privat.

Recomandări SPCSE:

18. Să implementeze un sistem eficient de control intern, asigurînd conformitatea ţinerii evidenţei contabile şi a gestionării patrimoniului de stat, precum şi corectitudinea şi plenitudinea raportării acestuia.

19. Să asigure delimitarea terenurilor proprietate publică a statului, cu înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile administrate; să evalueze şi să înregistreze în evidenţa contabilă patrimoniul public primit în folosinţă; să întreprindă măsuri legale privind delimitarea fondului de locuinţe privatizat şi a cheltuielilor respective.

Recomandări MAI:

20. Să numească un reprezentant al organului central de specialitate în Comisa de privatizare a fondului locativ departamental, instituită prin Decizia Consiliului municipal Chişinău.

9. Cu privire la regularitatea investiţiilor/reparaţiilor capitale

Urmare a verificării legalităţii efectuării cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale, s-a constatat utilizarea neconformă a mijloacelor alocate.

La balanţa SPCSE sînt înregistrate construcţii nefinisate din anii precedenţi cu diferit grad de finisare, pentru care, la 31.12.2011, s-au cheltuit 6,7 mil.lei, inclusiv la componenta de bază – 6,2 mil.lei şi la componenta mijloace speciale – 0,5 mil.lei. Printre construcţiile nefinisate se numără sediul SPCSE din str.Gh.Asachi 69, mun.Chişinău, pentru care s-au cheltuit 6,3 mil.lei, gradul de finisare al obiectului fiind de 66,7%, costul de deviz fiind de 9,3 mil.lei, şi construcţia remizei de salvatori şi pompieri “Giurgiuleşti” – cheltuieli de proiect în sumă de 0,4 mil.lei.

Ţinînd cont că achiziţiile de lucrări efectuate în anul 2008 au constatat unele nereguli cu efect în perioada auditată, s-a considerat necesar de a verifica integral suma de 8,0 mil.lei, alocată conform Legii bugetului de stat pe anul 2008³⁹ şi Hotărîrii Guvernului nr.507 din 15.04.2008, pentru construcţia remizei de salvatori şi pompieri “Giurgiuleşti”. Astfel, întru achiziţionarea lucrărilor de proiectare, la 20.06.2008, SPCSE a organizat o licitaţie publică, declarînd cîştigătoare oferta S.R.L.“OZTOR”, cu care a încheiat Contractul nr.123 din 07.07.2008, proiectul urmînd a fi prezentat pînă la 21.08.2008, iar la 26.12.2008 a transferat integral suma de 360,4 mii lei. Auditul a constatat că timp de 3 ani şi 6 luni proiectul n-a fost prezentat autorităţii contractante, mijloacele publice în sumă de 360,4 mii lei fiind dezafectate în folosul operatorului economic din cauza neprezentării ultimului a devizului de cheltuieli la proiect.

____________________

³⁹ Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23.11.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea bugetului de stat pe anul 2008).

Din suma de 8,0 mil.lei, alocată pentru construcţia remizei de salvatori şi pompieri “Giurgiuleşti”, 3,6 mil.lei au fost redistribuite şi cheltuite pentru construcţia sediului SPCSE din mun.Chişinău, iar 4,0 mil.lei au rămas nevalorificate. Prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.507 din 15.04.2008 privind construcţia remizei de salvatori şi pompieri “Giurgiuleşti”, n-au fost executate, tehnica specială staţionează sub cerul liber (avînd doar o boxă), iar personalul este dislocat în 3 vagoane din metal, situaţia fiind reflectată după cum urmează (Figurile nr.17 şi nr.18).

Sursă: Poze făcute de echipa de audit

În anul 2011, SPCSE i-au fost alocate 551,2 mii lei pentru finanţarea lucrărilor de reparaţie capitală, care au fost cheltuite pentru reparaţia sediului entităţii, însă investitorul n-a asigurat întocmirea proceselor-verbale la finisarea lucrărilor şi (sau) la expirarea perioadei de garanţie, astfel nerespectîndu-se prevederile art.22 alin.(1) lit.f) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁴⁰.

____________________

⁴⁰ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 “Privind calitatea în construcţii” (cu modificările ulterioare).

Concluzii: Contractarea volumelor de investiţii/reparaţii capitale a fost afectată de nereguli, condiţionînd riscul de valorificare neeficientă a banilor publici. N-au fost respectate prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.507 din 15.04.2008, care prevedeau alocarea mijloacelor financiare pentru construcţia remizei de salvatori şi pompieri “Giurgiuleşti” (din suma de 8,0 mil.lei alocată, 360,4 mii lei au fost dezafectate pe un termen de 3 ani şi 6 luni în folosul unui operator economic; suma de 3,6 mil.lei a fost redistribuită şi cheltuită pentru construcţia sediului SPCSE, iar 4,0 mil.lei au rămas nevalorificate); investitorul n-a asigurat întocmirea regulamentară a proceselor-verbale la terminarea lucrărilor de recepţie finală (551,2 mii lei).

Recomandări SPCSE:

21. Să asigure utilizarea la destinaţie a mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale, asigurînd conformitatea ţinerii evidenţei contabile, precum şi corectitudinea şi plenitudinea raportării către organele de competenţă.

22. Să asigure, în condiţiile legii, măsurile de recepţie de la operatorul economic a serviciilor contractate sau încasarea sumei de 360,4 mii lei, dezafectate din bugetul de stat.

10. Privind regularitatea evidenţei contabile şi raportării financiare. Sistemul de control intern

Evidenţa contabilă s-a ţinut cu încălcarea unor norme regulamentare, fapt care a influenţat asupra veridicităţii înregistrărilor contabile şi a rapoartelor financiare.

▪ Contrar prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, aparatul central al SPCSE a înregistrat în evidenţa contabilă, în baza proceselor-verbale ale Comisiei pentru distribuirea ajutoarelor umanitare, costume de protecţie, veselă şi alte bunuri, deşi acestea urmau a fi înregistrate în conformitate cu declaraţiile vamale de import, diminuînd cu 1,4 mil.lei datele din rapoartele financiare la 31.12.2010-31.12.2011, datorită diferenţelor de curs valutar.

Valoarea mijloacelor fixe a fost majorată cu 145,9 mii lei, datorită atribuirii a 270 de obiecte de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea de bilanţ mai mică de 3,0 mii lei, iar uzura mijloacelor fixe calculată este diminuată cu 24,2 mii lei, nerespectîndu-se prevederile Hotărîrii Guvernului nr.338 din 21.03.2003⁴¹ şi pct.34 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

____________________

⁴¹ Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003 “Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale” (cu modificările ulterioare).

Notă: În cadrul auditului valoarea mijloacelor a fost corectată cu 145,9 mii lei şi reflectată corespunzător în bilanţul contabil la 31.12.2011.

▪ DSE Cahul, încălcînd pct.46 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, n-a majorat valoarea iniţială a mijloacelor fixe din bilanţ cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparaţiile capitale în anul de execuţie în sumă de 304,2 mii lei, iar în rezultatul demolării acoperişului imobilului cu suprafaţa de 668 m², n-a contabilizat 200 de foi de ardezie, 2,1 m³ lemn de construcţie şi alte materiale.

Notă: În cadrul auditului DSE Cahul a majorat cu 304,2 mii lei valoarea mijloacelor fixe şi a reflectat în evidenţa contabilă ardezia, lemnul de construcţie şi alte materiale obţinute în urma demolării acoperişului imobilului.

▪ DPS Botanica, DSE Orhei, DSE Cahul, nerespectînd prevederile art.24 din Legea 113-XVI din 27.04.2007, n-au efectuat inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv din bilanţ, cel puţin o dată pe an pe parcursul desfăşurării activităţii sale, în scopul verificării şi confirmării veridicităţii rapoartelor financiare la 31.12.2011, precum şi a formularelor cu regim special.

▪ Potrivit “Raportului privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale”, generalizat pe SPCSE, la 31.12.2011, soldul datoriilor privind lipsurile a constituit 1,6 mil.lei (1,5 mil.lei – atribuite de judecată, iar datoriile de 0,1 mil.lei se aflau în organele de anchetă). Auditul constată că în anul 2011 de la persoanele culpabile au fost încasate 16,3 mii lei, din 1,5 mil.lei atribuite de judecată.

▪ Sistemul de control intern la SPCSE şi unele instituţii din subordine necesită îmbunătăţiri, care ar asigura o bună guvernare a mijloacelor publice, întru realizarea obiectivelor entităţii. Auditul denotă că SPCSE nu dispune de un registru în care să se înregistreze riscurile identificate, precum şi metodele de înlăturare a acestora. Reieşind din specificul activităţii, e necesar de a stabili proceduri bine determinate de identificare şi evaluare a riscurilor operaţionale, de stabilire a unor reguli sau a unui sistem eficient de comunicare a informaţiilor semnificative între conducere şi personal, proceduri care pot asigura realizarea deplină a directivelor conducerii. Monitorizarea activităţilor de control, realizată ca parte a gestionării generale a operaţiunilor SPCSE în ce priveşte regularitatea fondurilor publice, nu se efectuează în măsură deplină.

Concluzii: Lipsa controlului intern a dus la nerespectarea regulilor generale de reglementare a contabilităţii, cauzînd raportarea eronată de către SPCSE şi unele instituţii din subordine a cheltuielilor, patrimoniului şi bunurilor materiale, astfel nereflectîndu-se o situaţie identică cu datele evidenţei contabile. Constatările auditului relevă denaturarea raportării financiare anuale la capitolul ajutoare umanitare cu 1,4 mil.lei, datorită diferenţelor de curs valutar; mijloace fixe – cu 450,1 mii lei şi uzura lor – cu 24,2 mii lei. Lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale constituie 1,6 mil.lei.

Recomandări SPCSE:

23. Să consolideze elementele sistemului de control intern, în special, prin evaluarea riscurilor, în vederea asigurării unui management financiar şi, respectiv, a unei bune guvernări a fondurilor publice.

24. Să asigure integritatea bunurilor materiale, neadmiterea neregulilor în evidenţa contabilă, asigurînd identitatea datelor evidenţei analitice şi celei sintetice, pentru asigurarea veridicităţii şi corectitudinii datelor din raportul financiar generalizat şi prezentat MAI; să asigure monitorizarea neîncasării lipsurilor de mijloace băneşti şi valori materiale proprietate a SPCSE.

IV. CONCLUZII GENERALE

4.1. Concluzii privind starea şi funcţionalitatea pe ansamblu a sistemului protecţiei civile, prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale al Republicii Moldova. Reieşind din constatările efectuate privind pagubele materiale şi pierderile umane cauzate de situaţiile excepţionale, dotarea tehnico-materială a SPCSE şi starea protecţiei civile în organele administraţiei publice centrale şi locale, se constată că sistemul protecţiei civile, prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale al Republicii Moldova este funcţional cu rezerve şi necesită a fi perfecţionat. Totodată, sistemul actual al protecţiei civile al Republicii Moldova, în aspectul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale, nu este finanţat şi dotat tehnico-material conform normelor stabilite de Guvern, precum şi conceput, structurat, fapt ce nu asigură o funcţionare şi dezvoltare eficientă la implementarea politicilor de stat în domeniul respectiv.

4.2. Concluzii privind regularitatea gestionării şi utilizării fondurilor publice pentru organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului protecţiei civile şi prevenirea situaţiilor excepţionale. Cheltuielile de bază au fost efectuate în limita alocaţiilor precizate pentru perioada de gestiune, cu excepţia dezafectării mijloacelor bugetare (424,8 mii lei); neexecutarea veniturilor (0,6 mil.lei) şi nevalorificarea lor (1,4 mil.lei); neasigurarea delimitării, evaluării şi înregistrării regulamentare a terenurilor cu suprafaţa de 62,0 ha şi a 104 imobile cu valoarea de 85,2 mil.lei, precum şi a drepturilor asupra lor la organele cadastrale teritoriale şi în evidenţa contabilă, nefiind raportate situaţiile patrimoniale reale, ceea ce poate condiţiona neasigurarea integrităţii patrimoniului; diminuarea valorii patrimoniului public aflat în administrare faţă de cel reflectat în darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice (15,9 mil.lei); admiterea efectuării neregulamentare a achiziţiilor publice cu impact negativ asupra efectuării unor procurări de bunuri în condiţii de economicitate (19,8 mil.lei); denaturarea raportării financiare a ajutoarelor umanitare (1,4 mil.lei); diminuarea valorii mijloacelor fixe din bilanţ cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparaţiile capitale (304,2 mii lei) etc.

Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate în misiunile de audit la aparatul central al SPCSE şi la unele instituţii din subordine la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul municipal Chişinău, Agenţia Rezervele Materiale, Ministerul Mediului şi Agenţia “Apele Moldovei” de către echipa de audit (M.Ninescu – şeful echipei, T.Sula, R.Fricăţel, I.Buga, U.Huzinschi, N.Graur, V.Bădărău, L.Gîscă, S.Josan, N.Ciubaci).