Hotărîre nr.37 din 04.06.2010 privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind

executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009

nr. 37  din  04.06.2010

 (în vigoare 03.08.2010) 

Monitorul Oficial nr.135-137 art.23 din 03.08.2010

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei dna V.Buliga, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dna M.Borta şi vicepreşedintelui dna T.Popa, directorului Direcţiei generale finanţe şi asigurări sociale (contabil-şef) dna E.Costin, şefului Direcţiei evidenţa contribuabililor, veniturilor şi managementul arieratelor a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dna N.Plămădeală, şefului Direcţiei finanţele în ocrotirea sănătăţii şi protecţie socială a Ministrului Finanţelor dna M.Semeniuc, vicepreşedintului S.A. “Banca de Economii” dna A.Vitici şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2009, tranzitoriu în anul 2010, avînd drept scop obţinerea asigurării rezonabile precum că Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, prezentat de Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS) Guvernului, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine fidelă şi reală şi este întocmit în conformitate cu cerinţele regulamentare.

Auditul a fost planificat şi s-a realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, iar auditarea situaţiilor financiare semnificative s-a efectuat în baza nivelului materialităţii şi a riscurilor identificate. Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor, obţinute prin metoda examinării unor documente primare; registrelor de evidenţă; rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat prin sistemul trezorerial etc. Au fost folosite proceduri de analiză a indicatorilor şi elementelor de importanţă semnificativă.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Este necesară îmbunătăţirea planificării bugetului asigurărilor sociale de stat, elaborarea unor reglementări vizînd alocarea din bugetul de stat a transferurilor pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi armonizarea cadrului normativ, reieşind din următoarele:

1. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2009 au fost executate în sumă de 7581,7 mil.lei, sau cu 112,0 mil.lei (1,5%) mai mult faţă de planul precizat, ca urmare a diminuării cu 954,1 mil.lei a planului aprobat, la precizarea planului de venituri proprii pe parcursul anului 2009.

2. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2009 au fost executate în sumă de 7607,2 mil.lei, sau cu 59,5 mil.lei mai puţin faţă de planul precizat.

3. În Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2009 nu sînt reflectaţi unii indicatori prevăzuţi în Normele metodologice privind aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat², şi anume – executarea cheltuielilor pe fonduri, iar forma de raportare aprobată nu conţine situaţiile privind veniturile calculate de către contribuabili, precum şi privind datoriile formate la 31.12.2009 faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi ale acestuia faţă de contribuabili, ceea ce nu oferă o imagine integră şi reală a Raportului.

____________________

² Ordinul Ministerului Finanţelor nr.97 din 28.11.2005 “Privind aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

4. Auditul a identificat micşorarea neîntemeiată a veniturilor BASS la precizarea planului în sumă de 22,1 mil.lei, ceea ce a determinat majorarea transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat.

5. Pentru situaţiile de alocare din bugetul de stat a transferurilor pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat lipsesc criteriile (reglementările) distincte de echilibrare a veniturilor şi cheltuielilor şi de respectare a mărimii deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat precizat, precum şi restricţiile privind restituirea acestora, în cazul cînd veniturile fiscale ale bugetului asigurărilor sociale de stat depăşesc limitele precizate şi/sau cheltuielile neexecutate, formîndu-se economii.

6. Situaţiile expuse în punctele de mai sus au determinat faptul că deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat a fost precizat în sumă de 197,0 mil.lei, iar ca urmare a beneficierii de transferuri din bugetul de stat în sumă de 823,9 mil.lei pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, încasării veniturilor proprii mai mult decît planul precizat, neexecutării cheltuielilor solicitate, s-a înregistrat deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat la finele anului 2009 în sumă de 25,5 mil.lei, sau cu 171,5 mil.lei mai puţin decît cel planificat, precum şi soldul disponibil bănesc la cont în sumă de 576,8 mil.lei, sau cu 171,5 mil.lei mai mult decît s-a precizat.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, care este parte componentă a prezentei hotărîri.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit:

2.1. Parlamentului, pentru informare şi luare de atitudine;

2.2. Guvernului şi se recomandă să stabilească structura Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prezentînd Parlamentului propuneri în modul stabilit;

2.3. Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru examinare în cadrul şedinţei a rezultatelor auditului, în scopul eficientizării gestionării mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat;

2.4. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru luare de atitudine, conform competenţelor, şi întreprinderea măsurilor în vederea realizării recomandărilor expuse în Raport;

3. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru va asigura, conform competenţelor stabilite, expertiza Raportului de evaluare a imobilului situat pe str.Suveranităţii 10, în oraşul Nisporeni, întocmit de către Camera de Comerţ şi Industrie (filiala Ungheni), cu informarea Curţii de Conturi şi a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

4. Despre realizarea recomandărilor auditului, expuse în Raportul anexat, precum şi a cerinţelor din subpct.2.2., subpct.2.3., subpct.2.4., şi pct.3 ale prezentei hotărîri se va informa Curtea de Conturi în termen de 3 luni.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.37 din 04.06.2010

RAPORTUL

auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009

I. INTRODUCERE

Auditul asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 a fost efectuat în conformitate cu art.28 şi art.31 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în temeiul Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2009, tranzitoriu în anul 2010.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Auditul a fost efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS), avînd drept obiectiv obţinerea asigurării rezonabile precum că Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 (în continuare – BASS), prezentat de către CNAS Guvernului, este întocmit în conformitate cu cerinţele regulamentare şi oferă o imagine fidelă şi reală sub toate aspectele semnificative.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale constă în administrarea şi gestionarea conformă a sistemului public de asigurări sociale, acumularea şi distribuirea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, ţinerea contabilităţii executării bugetului asigurărilor sociale de stat conform prevederilor legale, prin elaborarea şi asigurarea unui sistem de management financiar şi control intern adecvat şi eficient întru prevenirea şi depistarea fraudei şi erorii; întocmirea rapoartelor trimestriale şi anuale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cu prezentarea, spre examinare şi aprobare Guvernului, în termenele stabilite şi conform cadrului normativ de raportare.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra veridicităţii indicilor semnificativi din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 şi regularităţii gestionării mijloacelor BASS. Auditorii nu sînt responsabili de prevenirea fraudei şi erorii, precum şi de corectitudinea calculării cuantumurilor drepturilor sociale.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Reieşind din nivelul materialităţii stabilit şi din riscurile identificate pentru auditare, au fost selectate componentele semnificative din Raportul BASS.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

2.1. Sistemul instituţional de administrare şi raportare a BASS

CNAS este o instituţie publică autonomă de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale, exercitînd funcţiile de acumulare şi de distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Activitatea CNAS este supravegheată de către Consiliul de Administraţie (în continuare – CA), compus din 12 persoane, preşedintele căruia este numit de către Guvern.

Conform Statutului CNAS, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000³, structura organizaţională şi statele de personal sînt determinate de CNAS şi aprobate de Guvern. În aspect organizaţional, CNAS îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul republicii, prin intermediul a 41 de case teritoriale, care îşi desfăşoară activităţile ce ţin de deservirea nemijlocită a populaţiei în acest domeniu, sub conducerea şi controlul CNAS. Casele teritoriale ale CNAS, fiind desemnate, conform Statutului, cu titlu de persoane juridice, în realitate nu întrunesc caracteristicile pentru persoanele juridice.

____________________

³ Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova” (cu modificările ulterioare; în continuare – Statutul CNAS).

Conform cadrului legislativ-normativ, administrarea mijloacelor financiare, a patrimoniului, precum şi organizarea activităţii CNAS se realizează de către organele executive de nivel naţional ale acesteia.

CNAS aplică sistemul contabil reglementat de Legea nr.113-XVI, ţine evidenţa contabilă şi întocmeşte rapoarte financiare în baza normelor aprobate de Ministerul Finanţelor. Astfel, CNAS ţine evidenţa contabilă în partidă dublă, în conformitate cu Planul de conturi specificat, aprobat prin scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.02/4-17 din 26.10.2001. Contabilitatea CNAS este centralizată. Totodată, politica de contabilitate a CNAS, aprobată pentru anul 2009, n-a fost aprobată de Ministerul Finanţelor, în conformitate cu art.16 alin.(3) din Legea contabilităţii⁴.

____________________

⁴ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI).

În cadrul CNAS este instituită subdiviziunea de audit intern, misiunea căreia este de a realiza o activitate obiectivă şi independentă, prin oferirea serviciilor de asigurare şi de consultanţă, pentru a îmbunătăţi operaţiunile activităţii CNAS. În anul 2009 a fost implementată prima etapă a proiectului “Management Financiar şi Control”, cu aprobarea unui Plan de acţiuni privind sistemul de control intern în cadrul CNAS.

Evaluarea sistemului de control intern la CNAS denotă că acesta se află la etapa de implementare, fiind identificate şi descrise, în total, 62 de procese. Pentru procesele descrise s-au identificat riscurile şi a fost determinat nivelul acestora, cu elaborarea “Registrului riscurilor”. Totodată, aceste riscuri şi metode de administrare urmează a fi definitivate.

În luna decembrie 2009, Curtea de Conturi a iniţiat auditul Tehnologiilor Informaţionale la CNAS, rezultatele căruia au fost aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.8 din 11.02.2010 “Privind Raportul auditului Sistemului Informaţional “Protecţia Socială”, implementat la Casa Naţională de Asigurări Sociale”.

Sistemul de elaborare, executare şi raportare a BASS, conform prevederilor legale, este reflectat în Figura nr.1.

Sursă: Cadrul legislativ-normativ⁵

____________________

⁵ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.847-XIII); Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 “Privind sistemul public de asigurări sociale” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.489-XIV); Statutul CNAS, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000.

În conformitate cu prevederile legale, elaborarea proiectului BASS este responsabilitatea Guvernului şi se execută de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerul Finanţelor. CNAS întocmeşte Raportul anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, după coordonarea acestuia cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi cu Ministerul Finanţelor, şi îl prezintă, pînă la data de 1 mai a anului următor celui de gestiune, Guvernului, spre examinare şi aprobare. Guvernul aprobă raportul şi îl prezintă Parlamentului pînă la data de 1 iunie.

2.2. Sinteza veniturilor şi cheltuielilor BASS

Veniturile BASS provin din contribuţiile de asigurări sociale de stat, calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaţie, la fondurile de salarii calculate de angajatori, şi din reţinerile din salariile brute ale angajaţilor; din transferurile de la bugetul de stat şi din alte surse legale, precum sînt dobînzile, majorările de întîrziere etc. Cuantumul contribuţiilor de asigurări sociale de stat depinde de mărimea veniturilor realizate de personalul încadrat în muncă, iar creşterea acestora determină şi majorarea veniturilor BASS.

Conform normelor legale⁶, BASS pe anul 2009 a fost aprobat iniţial la venituri în sumă de 7514,2 mil.lei şi la cheltuieli – de 7571,2 mil.lei, cu un deficit de 57,0 mil.lei. În urma rectificării de buget⁷, indicatorii bugetari s-au precizat la venituri – 7469,7 mil.lei şi la cheltuieli – 7666,7 mil.lei, majorîndu-se deficitul bugetar pînă la 197,0 mil.lei.

____________________

⁶ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr.262-XVI din 11.12.2008 (în continuare – Legea nr.262-XVI).

⁷ Legea nr.104-XVIII din 17.12.2009 “Pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009” (în continuare – Legea nr.104-XVIII).

Veniturile BASS pe anul 2009, precizate în cuantum de 7469,7 mil.lei, au înregistrat o creştere cu 1053,3 mil.lei (14,1%), faţă de veniturile precizate pe anul 2008. Potrivit Raportului privind executarea BASS pe anul 2009, veniturile au fost acumulate în sumă de 7581,7 mil.lei, ce constituie 101,5% în raport cu planul precizat, sau cu 112,0 mil.lei mai mult.

Structura veniturilor executate ale BASS pe anul 2009 este prezentată în Figura nr.2

Sursă: Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat,

Formularul nr.2. CNAS pe perioada anului 2009

Din analiza structurii veniturilor reiese că cota preponderentă o deţin veniturile fiscale, ce constituie 73,8% (5595,2 mil.lei) din totalul veniturilor executate, înregistrînd o creştere cu 3% (162,6 mil.lei), faţă de anul 2008. Acestea se compun din plăţile contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Încasările nefiscale, precizate în sumă de 17,1 mil.lei, au fost acumulate în perioada de gestiune în sumă de 16,8 mil.lei, sau la nivelul de 98,3%.

Transferurilor de la bugetul de stat în totalul veniturilor BASS pe anul 2009 le revin 25,8% (1956,2 mil.lei), majorîndu-se de 2,2 ori, sau cu 1054,0 mil.lei, faţă de anul 2008. Acestea includ transferuri pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 823,9 mil.lei, transferuri pentru finanţarea unor tipuri de prestaţii sociale în sumă 1094,6 mil.lei şi transferuri pentru compensarea diferenţei de tarife de asigurări sociale de stat obligatorii în sectorul agrar în sumă de 37,7 mil.lei.

Cheltuielile BASS se distribuie pe fonduri speciale, instituite în acest scop, cum ar fi: pensii, indemnizaţii şi ajutoare, recuperarea sănătăţii (biletele de odihnă şi tratament), alocaţii de sprijin etc. Acestea au crescut încontinuu, datorită unor politici sociale, prin indexarea pensiilor, majorarea fondului de protecţie a familiilor cu copii, fondului de indemnizaţii, precum şi a unor drepturi plătite de la bugetul de stat.

Cheltuielile totale ale BASS, care includ drepturile plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat (85,5%) şi drepturile plătite de la bugetul de stat (14,5%), au fost rectificate în sumă de 7666,7 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 1291,8 mil.lei, sau cu 20,3%, în comparaţie cu anul 2008.

Cheltuielile efective (sumele calculate) totale ale BASS au constituit 7640,1 mil.lei, sau 99,7% faţă de prevederile anuale precizate; transferate pentru plată în perioada menţionată – 7607,2 mil.lei, achitate beneficiarilor – 7613,6 mil.lei.

Cheltuielile pentru drepturile plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat au fost aprobate în sumă de 6555,8 mil.lei şi executate – în sumă de 6501,0 mil.lei, sau la nivelul de 99,2%.

Structura drepturilor plătite de la BASS sa prezintă în Figura nr.3.

În structura drepturilor plătite de la BASS, ponderea majoră o deţine Fondul de pensii din BASS – 83,2%, fiind în creştere, faţă de anul 2008, cu 902,8 mil.lei, sau cu 19,9%. Creşterea cheltuielilor Fondului de pensii este determinată atît de indexările anuale ale pensiilor de asigurări sociale, cît şi de creşterea numărului beneficiarilor de pensii – de la 618349 de persoane în anul 2008 pînă la 620682 de persoane în anul 2009.

Cheltuielile Fondului de indemnizaţii, ce reprezintă 9,2% în structură, au înregistrat o majorare, faţă de anul precedent, cu 72,1 mil.lei, sau cu 13,8%. Această majorare a fost condiţionată de creşterea cu 74 de persoane a numărului total al beneficiarilor de ajutor de deces, aceştia în anul 2009 numărînd 37154 de persoane, sau cu 439 de persoane – a numărului beneficiarilor de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, care în anul 2009 a constituit 373617 persoane.

Mijloacele destinate Fondului de protecţie a familiilor cu copii (2,8%, în structură) s-au preconizat în sumă de 180,1 mil.lei, dar s-au utilizat în sumă de 181,6 mil.lei, cheltuielile efective constituind suma de 182,8 mil.lei, sau 101,5% faţă de nivelul precizat. În anul 2009, acestea au înregistrat o creştere, faţă de anul 2008, cu 76,8 mil.lei, condiţionată de majorarea numărului beneficiarilor de indemnizaţii unice la naşterea copilului, pentru persoanele asigurate, cu 1604 de persoane şi a numărului beneficiarilor de indemnizaţii lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani – cu 3278 de persoane, precum şi de majorarea mărimii indemnizaţiilor reglementate faţă de anul precedent.

Pentru cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale s-a preconizat suma de 210,0 mil.lei, cheltuielile efective constituind 196,6 mil.lei, inclusiv cheltuielile pentru întreţinerea aparatului CNAS – 134,1 mil.lei, cărora le revine ponderea de 68,2% în totalul acestora.

Drepturile plătite de la bugetul de stat la BASS, în anul 2009, pentru prestaţii sociale, structurate pe tipuri de plăţi în 5 fonduri, au fost precizate în sumă de 1099,2 mil.lei, dar cheltuielile efective au constituit 1091,3 mil.lei, sau 99,3% faţă de suma precizată, înregistrînd o creştere, faţă de anul 2008, cu 25,1%.

Cheltuielile bugetului de stat pentru prestaţiile sociale,

pe fonduri, în anul 2009, în comparaţie cu anul 2008

Datele din tabel denotă că cheltuielile bugetului de stat (în continuare – BS) pentru plata pensiilor (articolul 138.01) au fost planificate în sumă de 130,7 mil.lei. Cheltuielile efective, calculate pentru 10236 de beneficiari, au constituit 130,4 mil.lei (12,0% în structura cheltuielilor BS), sau 99,8% faţă de suma planificată, înregistrînd o creştere faţă de anul 2008 cu 5,8 mil.lei, sau cu 5,0%.

Pentru plata alocaţiilor (articolul 138.02) s-au prevăzut mijloace băneşti în sumă de 243,1 mil.lei. Cheltuielile efective, calculate pentru 100224 de beneficiari, au constituit 242,0 mil.lei (22,2% în structura cheltuielilor BS), sau 99,5% faţă de suma planificată. În comparaţie cu anul 2008, aceste cheltuieli au crescut cu 20,6 mil.lei, sau cu 9,3%.

Cheltuielile BS pentru plata indemnizaţiilor (articolul 138.03) au fost planificate în sumă de 164,1 mil.lei. Cheltuielile efective, calculate pentru 143530 de beneficiari, au constituit 163,6 mil.lei (15,0% în structura cheltuielilor B.S.), sau 99,7% faţă de suma planificată. Faţă de anul 2008, aceste cheltuieli s-au majorat cu 15,2 mil.lei, sau cu 10,3%.

Pentru plata compensaţiilor (articolul 138.04) s-au prevăzut mijloace băneşti în sumă de 420,1 mil.lei. Cheltuielile efective au constituit 415,6 mil.lei (38,1% în structura cheltuielilor BS), sau 98,9% faţă de suma planificată. Comparativ cu anul 2008, aceste cheltuieli au înregistrat o creştere cu 51,2 mil.lei, sau cu 14,0%.

Cheltuielile bugetului de stat pentru plata ajutoarelor băneşti (articolul 138.05) au fost planificate în sumă de 117,4 mil.lei. Cheltuielile efective, calculate pentru 21016 de beneficiari, au constituit 117,1 mil.lei (10,7% în structura cheltuielilor B.S.), sau 99,8% faţă de suma planificată, înregistrînd o creştere cu 110,4 mil.lei, sau de 17,4 ori mai mult faţă de anul 2008, fiind condiţionată de introducerea unei noi plăţi – “ajutorul social”, în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul social⁸.

____________________

⁸ Legea nr.133-XVI din 13.06.2008 “Cu privire la ajutorul social”.

Servicii bancare şi poştale (articolul 138.17). Cheltuielile pentru distribuirea drepturilor sociale finanţate din bugetul de stat şi cheltuielile pentru deservirea bancară au fost planificate în sumă de 10,5 mil.lei. Cheltuielile efective pentru deservirea plăţilor au constituit 9,1 mil.lei, fiind achitate 8,8 mil.lei, inclusiv S.A. “Banca de Economii” – 6,1 mil.lei.

În componenţa celor 5 fonduri, conform Clasificaţiei bugetare, au fost aprobate 32 tipuri de drepturi sociale, acordate prin intermediul CNAS unor categorii de populaţie, prioritar fiind finanţate cheltuielile pentru protecţia socială specială a unor categorii de populaţie (compensaţii nominative) – 368,7 mil.lei, sau 32,7% din suma alocaţiilor bugetare; pensii – 130,4 mil.lei (11,6%); susţinerea financiară a copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani, pentru persoanele neasigurate – 73,8 mil.lei (6,6%); ajutor social – 114,6 mil.lei (10,2%); susţinerea financiară a persoanelor care nu întrunesc condiţiile pentru a primi pensiile de asigurări sociale – 123,4 mil.lei (10,9%); prestaţii sociale pentru îngrijirea invalizilor – 55,6 mil.lei (4,9%) etc.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII, RECOMANDĂRI

3.1. Regularitatea executării bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009

Potrivit datelor din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, veniturile s-au executat în sumă de 7581,7 mil.lei, iar cheltuielile – de 7607,2 mil.lei, ce constituie 101,5% şi, respectiv, 99,2% faţă de nivelul precizat, formîndu-se un deficit bugetar de 25,5 mil.lei. Soldul disponibilităţilor băneşti, la 31.12.2009, a constituit 576,8 mil.lei, cu 25,5 mil.lei mai puţin faţă de 01.01.2009.

Executarea generală a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 se prezintă în Tabelul nr.2.

Analiza datelor din tabel relevă că în anul 2009 au fost operate modificări ale veniturilor BASS prin micşorarea veniturilor curente (fiscale şi nefiscale) ale CNAS cu 954,1 mil.lei (pînă la 5495,5 mil.lei, sau pînă la 73,6% în structura veniturilor) şi majorarea transferurilor din BS cu 896,9 mil.lei (pînă la 1960,8 mil.lei, sau 26,2% în structura veniturilor). Astfel, CNAS, reieşind din prognoza micşorării veniturilor proprii cu 954,1 mil.lei şi a majorării cheltuielilor BASS cu 95,5 mil.lei, a estimat necesitatea mijloacelor suplimentare în sumă de 823,9 mil.lei din contul BS, pentru acoperirea deficitului BASS, stabilindu-l la sfîrşitul anului 2009 în sumă de 197,0 mil.lei, iar soldul mijloacelor băneşti la 31.12.2009 – de 405,3 mil.lei. Mijloacele solicitate de către CNAS pentru acoperirea deficitului bugetar au fost transferate, la 24.12.2009, din BS în sumă integrală, ceea ce a dus la micşorarea deficitului bugetar la finele perioadei de gestiune, în raport cu cel precizat, cu 171,5 mil.lei şi la majorarea corespunzătoare a soldului mijloacelor băneşti.

Conform informaţiei prezentate de către CNAS, micşorarea acumulărilor de venituri (fiscale şi nefiscale) ale BASS a fost cauzată, în anul 2009, de următorii factori macroeconomici:

- încetinirea ritmului de creştere a fondului de remunerare a muncii, care a influenţat diminuarea plăţii contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori cu 612,0 mil.lei (s-a planificat creşterea fondului de remunerare a muncii cu 17% faţă de anul 2008, real creşterea constituind 1,2%);

- înregistrarea în anul 2009 a nivelului de creştere cu 1,2% a fondului de remunerare a muncii angajaţilor prin contract individual de muncă, faţă de 17% planificate, precum şi micşorarea numărului persoanelor fizice ce organizează şi desfăşoară activitatea pe cont propriu (întreprinzători individuali, avocaţi privaţi, notari privaţi), fapt care a influenţat diminuarea plăţii contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii cu 234,7 mil.lei, faţă de planul aprobat iniţial;

- micşorarea numărului persoanelor fizice care au încheiat contract individual de muncă (cetăţenii Republicii Moldova angajaţi prin contract în străinătate, proprietarii sau arendaşii de terenuri agricole care prelucrează terenurile în mod individual, persoanele care încheie contract individual de asigurare socială benevolă), faţă de numărul aprobat iniţial, ceea ce a condiţionat acumularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat individuale cu 4,8 mil.lei mai puţin faţă de suma aprobată;

- micşorarea veniturilor provenite de la dobînzile aferente soldurilor mijloacelor BASS şi de la plasarea fondului de rezervă cu 13,8 mil.lei.

De menţionat că în primul semestru al anului 2009 în BASS s-au acumulat venituri proprii cu 128,1 mil.lei mai puţin decît suma planificată, iar în 9 luni nu s-au acumulat venituri proprii în sumă de 381,2 mil.lei, deficitul bugetar atingînd cifra de 695,5 mil.lei. Veniturile proprii reale ale BASS în anul 2009 au constituit 5612,0 mil.lei (cu 112,0 mil.lei mai mult faţă de planul precizat)), iar cheltuielile executate – 7607,2 mil.lei (cu 59,5 mil.lei mai puţin faţă de planul precizat) şi cheltuielile efective – 7640,1 mil.lei.

Concluzii: CNAS, în lipsa unor criterii cert determinate, care reglementează transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS, în urma estimării veniturilor şi cheltuielilor proprii, a majorat necesitatea transferurilor de la bugetul de stat, prin ce a condiţionat micşorarea sumei planificate a deficitului BASS cu 171,5 mil.lei şi majorarea sumei prognozate a soldului mijloacelor băneşti la 01.01.2010 cu aceeaşi sumă. La operarea modificărilor şi transferarea mijloacelor din BS, nu sînt prevăzute restricţii legale de restituire a acestora, în cazul cînd veniturile fiscale ale BASS sînt mai mari decît cele precizate, iar cheltuielile – mai mici; alocarea mijloacelor BS pentru acoperirea deficitului BASS, cu prevederi distincte de echilibrare a veniturilor şi cheltuielilor şi stabilirea exactă a deficitului, în scopul îmbunătăţirii administrării veniturilor şi cheltuielilor BASS.

Recomandări:

1. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în comun cu Ministerul Finanţelor şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, să elaboreze politici de alocare a transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS cu prevederi distincte de echilibrare a veniturilor şi cheltuielilor şi stabilirea exactă a deficitului.

3.2. Modul de raportare a executării BASS

Raportul privind executarea BASS pe anul 2009 este întocmit conform Normelor metodologice, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.97 din 28.11.2005, care de fapt nu sînt ajustate la normele legale de raportare de către entitatea de interes public. Acesta, în forma actuală, include: Formularul nr.2 CNAS “Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat” şi Formularul nr.2.1 CNAS “Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli”.

Actualul cadru legislativ-normativ de reglementare a raportării executării BASS nu conţine cerinţe privind prezentarea unui raport financiar, cu bilanţ contabil, care ar reflecta imaginea reală şi integrală a activelor şi pasivelor CNAS înregistrate la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Auditul consideră că o astfel de raportare prezintă în sistemul de control intern un element pentru asigurarea veridicităţii datelor din formularele de raportare a executării BASS.

Urmare verificărilor datelor reflectate în formularele de raportare a executării BASS, auditul a constatat că: Formularul nr.2 CNAS “Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat” şi Formularul nr.2.1 CNAS “Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli”, întocmite de către CNAS la situaţia din 31.12.2009, nu conţin informaţia privind sumele cheltuielilor executate pe fonduri stabilite în planul anual precizat, fapt cauzat de lipsa ţinerii evidenţei contabile a transferurilor către beneficiari pe fonduri. Conform informaţiei CNAS, la etapa de transfer al mijloacelor financiare către instituţiile prestatoare de plăţi sociale nu este prevăzută evidenţa contabilă a plăţilor pe fonduri, reieşind din faptul că în prezent sistemele informaţionale ale CNAS şi Î.S. “Poşta Moldovei” nu dispun de posibilitatea de a efectua evidenţa transferurilor pe fiecare plată aparte pînă la nivelul oficiului poştal primar. Lipsa evidenţei separate duce la raportarea incompletă privind executarea cheltuielilor din contul drepturilor plătite din BASS.

Normele metodologice, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.97 din 28.11.2005, nu prevăd raportarea indicatorilor semnificativi ai activităţii CNAS, inclusiv:

- calcularea obligaţiilor efectuate de către contribuabili (suma calculată);

- soldul datoriilor contribuabililor către BASS şi ale BASS către contribuabili.

Concluzii: Indicatorii raportaţi privind executarea BASS în anul 2009 corespund normelor aprobate, însă nu oferă o imagine completă a situaţiilor privind veniturile calculate de către contribuabili, a datoriilor formate la 31.12.2009 faţă de BASS şi a datoriilor BASS către contribuabili, precum şi a executării cheltuielilor pe fonduri.

Recomandări:

2. Pentru asigurarea unei raportări relevante a executării BASS, CNAS, în comun cu Ministerul Finanţelor, să elaboreze şi să înainteze soluţii juridice în vederea conformării normelor de raportare a executării BASS la cerinţele legale, precum şi propuneri de reglementare a raportării executării BASS, care să includă cerinţe privind prezentarea unui raport financiar, cu bilanţ contabil, ce ar reflecta imaginea reală şi integrală a activelor şi pasivelor CNAS înregistrate la sfîrşitul perioadei de gestiune.

3.3. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat

Mijloacele încasate la BASS (inclusiv majorările de întîrziere şi amenzile calculate la contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii) de la plătitorii la BASS se acumulează pe contul Ministerului Finanţelor şi se virează zilnic la contul trezorerial al CNAS, ulterior fiind repartizate pe conturile personale ale contribuabililor în bazele de date informaţionale ale CNAS şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS). Totodată, plătitorii la BASS prezintă trimestrial subdiviziunilor teritoriale (în continuare – CTAS) ale CNAS declaraţii privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – Forma 4-BASS). Informaţia privind suma plăţilor de bază, amenzilor, penalităţilor se prezintă de către CNAS trimestrial, în mod electronic, în adresa IFPS, şi la finele anului bugetar – soldul datoriilor contribuabililor faţă de BASS şi al datoriilor BASS faţă de contribuabili, cu întocmirea Actului de primire-predare, pentru urmărirea virării în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Sistemul de administrare a veniturilor BASS se prezintă în Figura nr.4.

Sursă: cadrul legislativ-normativ⁹

____________________

⁹ Legea nr.262-XVI din 11.12.2008 (art.8 alin.(1), art.11 alin.(1) şi alin.(9), art.12 alin.(1), atr.13 alin.(1)); Statutul CNAS, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 (pct.41, subpct.2), 4), 9), 10), 23), 24)).

Notă:

1) Plătitorii la BASS prezintă trimestrial subdiviziunilor teritoriale ale CNAS declaraţii privind calcularea, utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale, Forma 4-BASS;

2) Plătitorii la BASS achită contribuţii de asigurări sociale, care se acumulează pe contul Ministerului Finanţelor;

3) CTAS introduc în Sistemul Informaţional SPAS declaraţiile prezentate de către plătitorii la BASS, fiind ulterior generalizate la CNAS pentru lucrul în continuare şi, totodată, conlucrarea cu subdiviziunile sale;

4) Ministerul Finanţelor virează zilnic la contul CNAS acumulările mijloacelor încasate la BASS;

5) Repartizarea informaţiilor pe conturile personale ale plătitorilor la BASS în baza de date a CNAS;

6) CNAS prezintă IFPS informaţia privind calcularea şi transferarea contribuţiilor şi soldul datoriilor, care ulterior este repartizată pe conturile personale ale agenţilor economici.

Constatări semnificative rezultate din verificările efectuate la partea de venituri din Raportul privind executarea BASS pe anul 2009

Urmare analizei sistemului de administrare a veniturilor BASS, s-a constatat că actele normative ce reglementează procedura de transmitere a datelor privind contribuţiile BASS şi principiile de colaborare între CNAS şi IFPS sînt:

- ordinul nr.57/32 din 11.06.2002, aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, inclusiv procesele-verbale încheiate între CNAS şi IFPS la 30.07.2004, 30.05.2005 şi 08.12.2005, ce reglementează normele metodologice pentru sumele calculate. Acestea au suportat un şir de modificări şi nu prevăd distinct mecanismul de întocmire a actelor de verificare a sumelor înregistrate pentru ambele părţi la finele perioadei de gestiune (trimestrial – anual), ceea ce creează dificultăţi privind verificarea informaţiilor înregistrate la CNAS şi IFPS;

- Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii privind încasarea veniturilor în BASS între Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nr.17-03-06/941/1080 din 09.03.2006. Conform acestui Regulament, CNAS nu întocmeşte lunar, în adresa IFPS, Raportul privind veniturile BASS transmise (conform Clasificaţiei bugetare), contrasemnat de ambele părţi, fapt ce exclude verificarea reciprocă a datelor înregistrate şi urmărirea acestora.

La situaţia din 31.12.2009, soldul datoriilor contribuabililor faţă de BASS a constituit 638,6 mil.lei, cu o creştere de 14,8 mil.lei, faţă de anul 2008, fapt generat de neonorarea obligaţiilor de către aceştia. Cele mai semnificative majorări ale datoriilor faţă de anul 2008 au fost înregistrate la CTAS din raioanele: Taraclia – cu 34,0%; Glodeni – cu 31%; Vulcăneşti – cu 28,6%; Donduşeni – cu 26,3%; Anenii Noi – cu 24,3%; Ceadîr-Lunga – cu 23,7%.

Soldul datoriilor BASS faţă de contribuabili la 31.12.2009 a constituit 103,3 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 21,9 mil.lei faţă de anul 2008, ca rezultat al neprezentării în modul stabilit a declaraţiilor trimestriale de către contribuabili la CTAS. Astfel, în aspect teritorial, cea mai mare parte a contribuabililor care n-au prezentat declaraţiile trimestriale sînt înregistraţi la CTAS din mun.Chişinău, cu cota de 35,7% din numărul contribuabililor înregistraţi (inclusiv: CTAS sect.Botanica, mun.Chişinău – 38,7%, CTAS sect.Buiucani – 37,4%, CTAS sect.Ciocana – 35,1%, CTAS sect.Rîşcani – 34,7%, CTAS sect.Centru – 32,5%), CTAS Cahul – 23,3%, CTAS Orhei – 20,2%, CTAS Taraclia – 19,3% şi CTAS Bălţi – 16,3%.

Totodată, asupra soldului datoriilor BASS faţă de contribuabili au influenţat şi încasările neidentificate înregistrate la codul fiscal “999” în sumă de 7,3 mil.lei. Pe parcursul anului 2009 s-a înregistrat o diminuare a încasărilor neidentificate în sumă de 9,2 mil.lei.

Concluzii:

Lipsa unor norme regulamentare unificate şi actualizate ce reglementează transmiterea informaţiilor privind calcularea, achitarea şi soldul contribuţiilor de asigurări sociale între CNAS şi IFPS, precum şi neîntocmirea actelor de verificare între acestea generează dificultăţi privind tratarea uniformă a diferenţelor în sistemul de raportare la CNAS şi IFPS, cu apariţia riscului în cadrul verificărilor de către organele abilitate.

Recomandări:

CNAS, în comun cu IFPS:

3. Să actualizeze şi să unifice actele sale normative privind procedura de transmitere şi de verificare a informaţiilor privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii;

4. Să întocmească acte de verificare a datelor înregistrate în bazele de date pentru sumele încasate, calculate şi soldurile datoriilor;

5. Să aplice pîrghiile prevăzute de legislaţie întru micşorarea neplăţilor la BASS, reieşind din obligaţiile funcţionale ale CNAS şi IFPS.

Cu privire la regularitatea administrării veniturilor curente (fiscale şi nefiscale)

Veniturile fiscale

Conform Raportului privind executarea BASS pe anul 2009, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori şi contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii au fost iniţial aprobate în sumă de 4991,2 mil.lei şi, respectiv, de 1414,5 mil.lei, precizate – respectiv, 4298,0 mil.lei şi 1154,6 mil.lei, şi executate – respectiv, 4379,2 mil.lei şi 1162,7 mil.lei. Acestea se calculează conform tarifelor prevăzute în Anexa nr.3 la Legea nr.262-XVI şi se înregistrează departajat la conturile contabile ale CNAS, în conformitate cu Clasificaţia bugetară.

Veniturile de la plata “Contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii virate de persoanele fizice care au încheiat contract individual” au fost aprobate iniţial în sumă de 14,5 mil.lei, precizate – în sumă de 2,6 mil.lei, executate – în sumă de 28,1 mil.lei, sau de 10,8 ori mai mult faţă de nivelul precizat.

Verificarea estimărilor veniturilor la rectificare denotă că CNAS a micşorat neîntemeiat veniturile cu 22,1 mil.lei, deoarece, conform Raportului CNAS privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la situaţia din 01.10.2009, deja erau acumulate venituri în sumă de 21,2 mil.lei. Astfel, planul precizat pe an a fost rectificat nejustificat cu suma de 2,6 mil.lei. Această eroare a dus la diminuarea veniturilor proprii ale BASS, estimate în întregime, ceea ce a determinat necesitatea majorării transferurilor de la bugetul de stat la BASS şi suplimentarea, la sfîrşitul anului 2009, a soldurilor mijloacelor băneşti la conturile CNAS.

Conform art.7 alin.(1) din Legea nr.262-XVI, pe parcursul anului 2009, persoanele fizice proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, care prelucrează terenul în mod individual, au fost transferate de la asigurarea socială obligatorie la cea pe principiul benevol, prin asigurarea pe bază de contract individual încheiat cu CNAS, cu plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat în sumă de 920 lei pe an. În acelaşi timp, trecerea acestor categorii la asigurarea socială pe principiul benevol a condiţionat micşorarea numărului plătitorilor de la 197684 de persoane pînă la 2963 de persoane şi a încasării veniturilor în anul 2009 faţă de anul 2008.

Concluzii: Diminuarea neîntemeiată a planului aprobat cu 22,1 mil.lei la contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii virate de persoanele fizice care au încheiat contract individual a determinat majorarea necesităţii transferurilor de la BS pentru acoperirea deficitului BASS.

Recomandări:

6. CNAS, în comun cu Ministerul Finanţelor, să se determine asupra procedurii de restituire şi să asigure rambursarea sumei de 22,1 mil.lei în bugetul de stat.

7. CNAS să întreprindă măsuri pentru informarea persoanelor fizice proprietari de terenuri agricole, care prelucrează terenul în mod individual, despre necesitatea încheierii contractelor de asigurări şi despre consecinţele neîncheierii contractelor la dobîndirea drepturilor la pensie pe viitor.

Cu privire la regularitatea acumulării veniturilor provenite de la plata serviciilor de arendă

Pentru spaţiile neocupate ale sediului CTAS sect.Botanica, mun.Chişinău (607,5 m²) au fost calculate venituri, conform contractelor, în sumă de 504,0 mii lei, reflectate în evidenţa contabilă în sumă de 490,6 mii lei, sau cu 13,4 mii lei mai puţin decît suma contractată, veniturile achitate constituind 317,0 mii lei. Soldul datoriei creditoare la finele anului de gestiune constituia 173,6 mii lei, din care în sumă de 125,3 mii lei – formate în rezultatul calculării şi înregistrării în evidenţa contabilă a plăţii pentru chirie nu în perioadele în care au fost prestate acestea, ca urmare a tergiversării încheierii contractelor.

Conform informaţiei prezentate de CNAS la finele misiunii de audit, soldul datoriei creditoare în sumă de 173,6 mii lei a fost achitat în perioada aprilie-mai 2010.

În rezultatul verificărilor, s-a constatat:

- diminuarea plăţii pentru chirie cu 13,4 mii lei, ce constituie cheltuielile efectuate de doi locatari pentru reparaţiile în birourile închiriate, prin ce n-au fost respectate clauzele contractuale, care prevăd că reparaţiile curente ale bunurilor închiriate se efectuează din contul propriu al locatarului, suma dată fiind restituită de locatari la 21.05.2010;

- încheierea cu întîrziere a contractelor, ceea ce a dus la eliberarea facturilor de achitare a plăţilor pentru chirie în luna decembrie 2009 şi, respectiv, la crearea datoriilor creditoare la finele perioadei de gestiune în sumă de 37,1 mii lei, care, potrivit informaţiei prezentate de CNAS, au fost stinse în perioada efectuării misiunii de audit.

Concluzii: Neimplementarea elementelor şi criteriilor respective în sistemul de control intern a generat efectuarea unor operaţiuni şi activităţi ce au dus la tergiversarea calculării şi înregistrării în evidenţa contabilă, încasării acestora şi formării datoriei creditoare la finele perioadei de gestiune. Totodată, prin acceptarea cheltuielilor la reparaţii curente, au fost diminuate plăţile pentru chirie.

Recomandări CNAS:

8. Organizarea activităţii operaţionale a subdiviziunilor responsabile, întru asigurarea încheierii regulamentare a contractelor;

9. Calcularea penalităţilor pentru agenţii economici (locatari) care nu respectă achitarea în termen a plăţilor pentru chirie şi servicii comunale, în conformitate cu prevederile contractuale.

3.4. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat

Verificarea regularităţii efectuării cheltuielilor Fondului de pensii

Ponderea cea mai mare în cheltuielile finanţate din BASS îi revine cheltuielilor Fondului de pensii – 83,2%.

Cheltuielile efective ale Fondului de pensii, finanţate din BASS, au constituit 5438,8 mil.lei, cu executarea indicatorului planificat la nivel de 100,0%.

Structura cheltuielilor efective ale Fondului de pensii, efectuate din BASS, se prezintă în Diagrama ce urmează.

Ponderea cea mai mare în cheltuielile efective din Fondul de pensii, finanţate din BASS, revine pensiilor pentru limita de vîrstă – 77,55% (4217,5 mil.lei), calculate pentru 457920 de beneficiari, urmate de pensiile pentru invaliditate – 17,91% (974,1 mil.lei), calculate pentru 130227 de persoane; pensiile de urmaş – 2,15% (117,1 mil.lei), calculate pentru 24526 de beneficiari; pensiile funcţionarilor publici (achitarea parţială) – 1,37% (74,5 mil.lei), calculate pentru 5795 de beneficiari; pensiile pentru vechime în muncă – 0,62% (34,0 mil.lei), calculate pentru 1571 de beneficiari.

Regularitatea efectuării cheltuielilor din Fondul de pensii pentru plata restanţei după ce pensionarilor din instituţiile de tutelă şi curatelă li s-a plătit parţial pensia

Modalitatea achitării acestui tip de pensie este reglementată prin art.19 din Legea nr.262-XVI, care prevede că “indiferent de categoria pensionarilor care locuiesc în aziluri (internate, centre) pentru bătrîni şi invalizi din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, după ce acestora li se plătesc 25% din pensia lunară stabilită şi se efectuează, după caz, reţineri conform documentelor executorii, suma care a rămas din pensie va fi transferată de CNAS acestor aziluri (internate, centre), în conformitate cu planul de finanţare prezentat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru întreţinerea pensionarilor, procurarea pentru ei a alimentelor, medicamentelor, lenjeriei de corp şi de pat, încălţămintei şi îmbrăcămintei”.

Planul iniţial aprobat în anul 2009, la acest tip de plăţi, în sumă de 5417,9 mii lei a fost precizat prin diminuare cu 262,7 mii lei, constituind 5157,2 mii lei, iar cheltuielile efective – 5161,3 mii lei.

Concluzii: Cheltuielile în sumă de 5157,2 mii lei pentru plata restanţei după ce pensionarilor din instituţiile de tutelă şi curatelă li s-a plătit parţial pensia s-au achitat regulamentar din Fondul de pensii, în baza planurilor de finanţare elaborate de fostul Minister al Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi aprobate de Preşedintele CNAS.

Verificarea corectitudinii calculării pensiilor unor pensionari petiţionari

Pe parcursul misiunii de audit, în adresa Curţii de Conturi au parvenit petiţiile cetăţenilor: N.Iacovleva, M.Prosvirin şi E.Lazur, privind regularitatea şi corectitudinea calculării pensiilor acestora.

Concluzii: Urmare verificării regularităţii şi plenitudinii calculării de către specialiştii CNAS a pensiei petiţionarilor, auditul concluzionează că pensiile de care beneficiază cetăţenii Lazur Elida, Iacovleva Nina, Prosvirin Mihail sînt calculate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Regularitatea efectuării cheltuielilor prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” şi S.A. “Banca de Economii”

În anul 2009, prestaţiile sociale de stat au fost distribuite prin oficiile poştale ale Î.S. “Poşta Moldovei” în proporţie de 80,9%.

Contractul din 23.01.2008, încheiat între CNAS (Beneficiar) şi Î.S. “Poşta Moldovei” (Prestator), privind achitarea drepturilor sociale prin intermediul structurilor organizaţionale ale Î.S. “Poşta Moldovei” prevede restricţii referitor la restituirea către CNAS, la sfîrşitul lunii, a mijloacelor băneşti neutilizate.

În urma verificărilor s-a constatat că, la 29.12.2009 şi 30.12.2009, 12 centre poştale raionale au restituit la contul CNAS suma de 1028,0 mii lei, concomitent nu au fost rambursate mijloace băneşti neutilizate de centrele poştale din raioanele: Hînceşti – 50,0 mii lei, Criuleni – 200,0 mii lei.

Pentru confirmarea datoriilor CNAS faţă de beneficiari, pe parcursul auditului au fost acumulate, studiate şi comparate datele din Dările de seamă privind plata pensiilor ale filialelor raionale ale Î.S. “Poşta Moldovei” şi Formularele nr.57B (pe grupe) ale CTAS pe luna decembrie. În baza documentelor menţionate, s-au confirmat datoriile faţă de beneficiarii de plăţi la sfîrşitul perioadei de gestiune pentru prestaţiile sociale în sumă totală de 18506,4 mii lei (din motiv de boală, lipsa la domiciliu, aflare în sanatoriu etc.), raportate în Formularul nr.2 CNAS şi Formularul nr.2.1 CNAS.

Au fost confirmate cheltuielile CNAS în anul 2009 pentru serviciile Î.S. “Poşta Moldovei” în sumă de 53728,8 mii lei, inclusiv pentru serviciile de distribuire a drepturilor sociale – 0,8%, şi pentru taxa de comision – 0,25%, calculate regulamentar.

Prin intermediul S.A. “Banca de Economii”, în anul 2009, au fost distribuite 19,1% din suma totală a prestaţiilor sociale de stat, din care majoritatea – alocate din bugetul de stat.

Cheltuielile pentru alocaţiile nominative, în anul 2009, au constituit 368,7 mil.lei, sau 33,8% din suma totală a prestaţiilor sociale alocate din bugetul de stat, calculate pentru 257959 de beneficiari.

În ianuarie 2009, CNAS (Beneficiar) şi S.A. “Banca de Economii” (Prestator) au încheiat 15 contracte privind prestarea serviciilor de plată a alocaţiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, ajutoarelor băneşti şi a pensiilor achitate din bugetul de stat, în baza listelor electronice prezentate de către Beneficiar prin sistemul “Moldova-Expres”.

În anul 2009, S.A. “Banca de Economii” i-au fost achitate 7497,3 mii lei pentru distribuirea prestaţiilor sociale, reieşind din tariful de 0,6% de la suma distribuită. Comisionul pentru sumele eliberate în numerar a constituit 2060,9 mii lei, taxa de comision fiind stabilită în mărime de 0,25%.

Contractele încheiate între CNAS şi S.A. “Banca de Economii” prevăd rambursarea lunară la contul curent al Beneficiarului a mijloacelor neprimite de beneficiarii de prestaţii sociale în decurs de 3 luni consecutive. Astfel, în anul 2009, în medie lunar, soldul mijloacelor bugetului de stat la S.A. “Banca de Economii” a constituit 19,2 mil.lei. La sfîrşitul anului 2009, sumele drepturilor neprimite de beneficiarii plăţilor în decurs de trei luni au fost întoarse de S.A. “Banca de Economii” la contul CNAS, iar ale celor neprimite în decurs de pînă la 3 luni în sumă totală de 21064,5 mii lei au rămas la contul Prestatorului.

Soldul alocaţiilor nominative neachitate beneficiarilor în decurs de 3 luni, la 01.01.2009, constituia 7491,6 mii lei, la sfîrşitul perioadei de gestiune – 8984,7 mii lei, în medie pe anul 2009 – 8146,1 mii lei.

Contractul încheiat în anul 2009 între CNAS şi S.A. “Banca de Economii” privind efectuarea serviciilor de distribuire a compensaţiilor nominative prin utilizarea soft-ului “Moldova-Expres” şi decontarea mijloacelor bugetului de stat la contul Prestatorului nu prevede plata dobînzii lunare de către S.A. “Banca de Economii” la soldurile de mijloace băneşti neutilizate. Din anul 2008, toate conturile curente ale CNAS au fost trecute la Trezoreria de Stat, iar la S.A. “Banca de Economii” s-au utilizat conturi intermediare pentru achitarea acestor plăţi. Totodată, prevederile Hotărîrii Guvernului nr.761 din 31.07.2000¹⁰ nu au fost ajustate la condiţiile respective.

____________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.761 din 31.07.2000 “Cu privire la compensaţii nominative pentru unele categorii de populaţie” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.761 din 31.07.2000).

Concluzii:

Condiţiile contractuale şi cheltuielile efective privind plata pentru serviciile de distribuire a pensiilor şi taxa de comision pentru sumele eliberate în numerar corespund prevederilor legale.

Din eşantionul selectat, în două cazuri s-a admis nerespectarea condiţiilor contractuale privind rambursarea la sfîrşitul lunii a mijloacelor băneşti neutilizate de centrele poştale raionale.

Cheltuielile pentru deservirea bancară şi taxa de comision se calculează în limita normelor aprobate conform art.16 şi art.17 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.

Recomandări CNAS:

10. În comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, să înainteze, spre aprobare, Guvernului propuneri privind modificarea Hotărîrii Guvernului nr.761 din 31.07.2000, reieşind din condiţiile actuale de deservire a conturilor de decontare ale CNAS la Trezoreria de Stat.

Regularitatea procurării, repartizării şi controlului utilizării biletelor de tratament pentru persoanele asigurate

Pentru procurarea biletelor de tratament destinate persoanelor asigurate, iniţial în BASS au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 62,1 mil.lei, sau 56,6% din Fondul de recuperare a sănătăţii. La rectificarea BASS, planul a fost precizat şi cheltuielile efective pentru procurarea biletelor de tratament destinate persoanelor asigurate s-au micşorat pînă la 25,5 mil.lei, sau de 2,4 ori, constituind 34,6% din Fondul de recuperare a sănătăţii. Reducerea cheltuielilor în aceste scopuri a fost condiţionată de insuficienţa mijloacelor băneşti, oferindu-se prioritate cheltuielilor pentru achitarea pensiilor şi altor prestaţii de asigurări sociale obligatorii de stat.

Punctul 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.982 din 22.07.2002¹¹ prevede că, în limitele mijloacelor aprobate anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, CNAS va procura şi, cu participarea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova (CNSM), Confederaţiei Sindicatelor Libere din Republica Moldova (CSLM) “Solidaritate” şi Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, va repartiza bilete pentru tratamentul balneoclimateric al asiguraţilor sindicatelor republicane de ramură. E necesar de menţionat că acest regulament a fost aprobat în vederea executării art.14 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 nr.740-XV din 20.12.2001, care, nefiind actualizat, a fost aplicat de către CNAS pe tot parcursul perioadei auditate. În acest sens, se relevă situaţia verificată de audit la utilizarea biletelor de tratament în cadrul sistemului de procurare-repartizare a acestora. Astfel, în anul 2009, s-au procurat 5498 bilete de tratament pentru persoane asigurate, din care 4532 bilete au fost repartizate de CNAS cu participarea CSLM “Solidaritate”, iar 966 bilete – repartizate de către CNAS direct agenţilor economici, ţinîndu-se cont de suma contribuţiilor de asigurări sociale transferate în anul 2008. Reieşind din principiul de bază de repartizare a biletelor de tratament pentru persoanele asigurate (suma transferată în BASS), în anul 2009 au beneficiat de bilete de tratament, în mare parte, angajaţii întreprinderilor mari şi ai băncilor comerciale. Mecanismul de apreciere a numărului de bilete care le-a revenit fiecărui agent economic în anul 2009 n-a permis delimitarea şi repartizarea foilor de tratament reieşind din mai multe criterii, în special, din raportul nivelului de salarizare pe ramurile economiei naţionale, structura nosologică a morbidităţii generale a angajaţilor pe ramurile economiei naţionale etc.

____________________

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.982 din 22.07.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la prestaţiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor prin tratament balneoclimateric” (cu modificările ulterioare), abrogată la 27.04.2010, prin Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010.

În conformitate cu reglementările în vigoare, între CNAS şi CNSM urmau a fi întocmite acte de verificare. Auditul a constatat că, conform actului de verificare privind utilizarea biletelor de tratament în perioada anului 2009, aprobat şi semnat de CNAS, soldul biletelor de tratament la 31.12.2009, neacceptat pentru casare de CNAS, constituia 663 de bilete în sumă de 2590,2 mii lei, din cauza eliberării de către CNSM a biletelor pentru asiguraţi cu abateri de la prevederile regulamentare. CNSM n-a aprobat acest act, precum şi n-a prezentat raportul privind utilizarea biletelor.

Datele reflectate în Raportul CNAS (Formularul nr.2.1) în ce priveşte cheltuielile la executarea Fondului de recuperare a sănătăţii nu sînt confirmate de către CNSM.

Ulterior, în aprilie 2010, a fost aprobat un alt Regulament prin Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010¹², care reglementează un nou mecanism şi proceduri de procurare şi repartizare a biletelor de tratament.

____________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la prestaţiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor prin tratament balneosanatorial”.

Concluzii:

Cheltuielile pentru recuperarea sănătăţii prin tratament balneosanatorial şi de reabilitare a persoanelor asigurate, executate în limita alocărilor precizate şi reflectate în Raportul privind executarea BASS pe anul 2009, la executarea Fondului de recuperare a sănătăţii, nu sînt confirmate prin actul de verificare cu CNSM privind utilizarea biletelor.

CNSM n-a prezentat raportul privind utilizarea biletelor în perioada anului 2009 şi n-a aprobat actul de verificare privind soldul biletelor de tratament la 31.12.2009, care constituie 663 de bilete în sumă de 2590,2 mii lei.

Regularitatea formării şi utilizării fondului de rezervă al BASS

Conform prevederilor art.2 din Legea nr.262-XVI, fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat a fost stabilit în cuantum de 135,0 mil.lei. Ulterior, aceste prevederi au fost excluse prin Legea nr.104-XVIII din 17.12.2009¹³, mijloacele fondului de rezervă la acel moment fiind deja utilizate.

____________________

¹³ Legea nr.104-XVIII din 17.12.2009 “Pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr.262-XVI din 11.12.2008”.

Mijloacele fondului de rezervă utilizate în lunile iulie-august 2009 au fost direcţionate regulamentar: pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensiile, indemnizaţiile) şi restituirea împrumutului Ministerului Finanţelor.

3.5. Drepturile plătite de la bugetul de stat

Cheltuielile efective din contul transferurilor bugetului de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru prestaţii sociale în anul 2009 au constituit 1091,3 mil.lei, sau 14,3% din suma totală a cheltuielilor BASS.

Verificarea respectării de către CNAS a limitelor cheltuielilor aprobate din bugetul de stat pentru prestaţiile sociale, achitate prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat, a relevat că actul de verificare a datoriilor între CNAS şi Ministerul Finanţelor privind mijloacele alocate din bugetul de stat a fost întocmit la 25.02.2010 şi aprobat de Ministerul Finanţelor la 14.04.2010, pe cînd Raportul privind executarea BASS a fost întocmit la 15.02.2010.

De menţionat că datoria bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de bugetul de stat în sumă de 6728,3 mii lei a fost restituită de către CNAS la 29.04.2010, fiind aprobat în politica de contabilitate pe anul 2010 termenul-limită de prezentare şi aprobare a actului de verificare între CNAS şi Ministerul Finanţelor pînă la 1 mai a anului următor celui de gestiune.

Concluzii: Restituirea soldului mijloacelor bugetului de stat s-a efectuat în lipsa criteriilor specifice BASS de reglementare a termenelor-limită de prezentare a actelor de verificare între CNAS şi Ministerul Finanţelor privind mijloacele alocate de la bugetul de stat.

3.6. Cheltuielile pentru întreţinerea aparatului CNAS

Cheltuielile pentru întreţinerea aparatului CNAS în anul 2009 au constituit 134,1 mil.lei, fiind executate la nivel de 93,4%. Comparativ cu anul precedent, aceste cheltuieli au înregistrat o creştere semnificativă – cu suma de 36,9 mil.lei, sau cu 38%, cauzată preponderent de procurarea mijloacelor fixe (clădirile administrative pentru CTAS Botanica şi CTAS Nisporeni).

Cu privire la cheltuielile pentru retribuirea muncii

Verificările efectuate asupra Raportului privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază au relevat că în anul 2009 cheltuielile pentru retribuirea muncii au constituit 50997,2 mii lei, fiind executate la nivel de 97,6%. Acestora le-a revenit o pondere de 38,0% în totalul cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului CNAS. Comparativ cu anul precedent, în anul 2009 cheltuielile pentru retribuirea muncii au crescut cu 5055,3 mii lei (11,0%), ca rezultat al achitării, începînd cu 01.10.2008, a sporului funcţionarilor publici în mărime de 25%, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006¹⁴.

____________________

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006 “Privind salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică” (cu modificările ulterioare).

Concluzii:

În rezultatul verificării selective a regularităţii remunerării muncii, auditul nu a constatat abateri de la prevederile normelor legale.

Cu privire la cheltuielile pentru procurarea mijloacelor fixe

În anul 2009, pentru procurarea mijloacelor fixe au fost efectuate cheltuieli efective în sumă de 48392,2 mii lei, ce constituie 98,4% faţă de nivelul precizat. Acestor cheltuieli le-a revenit o pondere semnificativă de 36,1% în totalul cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului CNAS. În perioada auditată, cheltuielile la acest articol, comparativ cu anul 2008, s-au majorat cu 45363,7 mii lei, sau de 16 ori, în urma achiziţionării imobilelor pentru CTAS Botanica în valoare de 43800,0 mii lei (preţul total al imobilului constituind 47500,0 mii lei, din care prima tranşă în sumă de 7470,0 mii lei a fost transferată în avans în decembrie 2008) şi pentru CTAS Nisporeni – în valoare de 3950,0 mii lei.

Auditul a constatat că CNAS, pentru anul 2009, şi-a planificat iniţial la articolul 242 “Procurarea mijloacelor fixe” mijloace financiare în sumă de 55000,0 mii lei, destinate procurării imobilelor pentru CTAS Botanica, CTAS Cahul şi CTAS Soroca, în lipsa unui studiu preventiv şi amplu al pieţei imobiliare şi al preţurilor de piaţă, cu determinarea necesităţilor stringente de aceste imobile. Real, pe parcursul anului 2009, în scopul procurării imobilelor pentru CTAS Botanica şi CTAS Nisporeni, au fost efectuate cheltuieli efective în sumă de 51450,0 mii lei (inclusiv 3700,0 mii lei – din contul cheltuielilor pentru crearea şi ţinerea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistem public de asigurări sociale (REVIND), achitate în anul 2008).

Procurarea sediului pentru CTAS Nisporeni

În urma licitaţiei din 10 aprilie 2009, CNAS a încheiat, la 29.05.2009, cu un agent economic, contractul de vînzare-cumpărare a imobilului cu suprafaţa de 317,0 m², încăpere nelocativă, situată în oraşul Nisporeni, cu valoarea de 3950,0 mii lei, costul unui metru pătrat achitat de CNAS la acea dată constituind 12,5 mii lei (echivalentul a 800 EURO).

Valoarea imobilului a fost apreciată, potrivit Raportului de evaluare din 03.04.2009, întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Ungheni, la comanda ofertantului, în mărime de 4649,0 mii lei.

Potrivit informaţiei prezentate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, preţul de piaţă minim/maxim al 1m² de imobil cu destinaţie nelocativă în oraşul Nisporeni, la 01.06.2009, constituia de la 111 EURO pînă la 378 EURO (echivalentul a 1755-5975 lei).

Procurarea imobilului pentru CTAS Botanica

La 30 septembrie 2008 a fost iniţiată licitaţia publică în scopul procurării imobilului pentru CTAS Botanica. La licitaţie a participat un singur ofertant – S.A. “ASITO”, în calitate de mandant delegat de S.A. “Agromontaj”. Oferta S.A. “ASITO” includea clădirea administrativă cu 5 nivele, inclusiv subsolul, garajele 1, 2, 3, 4, 5, construcţiile auxiliare şi terenul aferent.

S.A. “ASITO”, fără a face oarecare menţiuni, a inclus în oferta sa obiecte/construcţii neautorizate (garajele 3, 4, 5; construcţia auxiliară boxa B1 – 421,3 m²).

În rezultatul licitaţiei şi procedurii de achiziţii, la 23 decembrie 2008, CNAS a încheiat cu S.A. “Agromontaj” contractul de vînzare-cumpărare în sumă de 47500,0 mii lei, obiectul acestuia constituind 87/100 cote-părţi din terenul cu nr. cadastral 0100114.102 şi 87/100 cote-părţi din construcţia cu nr. cadastral 0100114.102.01, amplasate pe str.Burebista, nr.108, mun.Chişinău.

Conform capitolului 5 din contractul de vînzare-cumpărare, cumpărătorul obţine dreptul de posesie şi folosinţă asupra obiectului contractului în temeiul actului de primire-predare, care urma a fi perfectat de către părţi în termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului. Astfel, potrivit actului de primire-predare a bunurilor din 29.12.2009, prezentat de către CNAS, suprafaţa imobilelor transmise constituia 0,388 ha din teren şi 3742,3 m² – din construcţii (inclusiv 421,3 m² – construcţii neautorizate).

Concomitent, Î.S. “Cadastru” a prezentat, din dosarul cadastral al bunurilor, planul lotului, planurile construcţiilor de pe str.Burebista, 108, înregistrate la OCT “Chişinău”, şi copia actului de primire-predare a bunurilor din 29.12.2008, întocmit în urma încheierii contractului de vînzare-cumpărare din 23.12.2008, potrivit căruia au fost atribuite CNAS spaţiile respective, care constituiau 0,388 ha din teren şi 3141,8 m² din construcţii.

Respectiv, în actul de primire-predare a bunurilor la Î.S.“Cadastru”, suprafaţa este cu 600 m² (inclusiv 421,3 m² – construcţii neautorizate) mai mică decît cea indicată în actul de primire-predare a bunurilor prezentat de CNAS echipei de audit.

Urmare încheierii contractului de vînzare-cumpărare, fără specificarea şi delimitarea bunurilor care fac obiectul contractului, precum şi avînd în vedere că construcţiile neautorizate (neînregistrate la OCT “Chişinău”) nu pot forma obiectul unui contract (acestea fiind incluse în suma contractului), s-a creat riscul neasigurării integrităţii patrimoniului procurat.

Plăţile pentru imobilele procurate conform prevederilor contractuale au fost efectuate în 5 rate, începînd cu decembrie 2008 şi pînă în martie 2009.

Conform situaţiei descrise, în rezultatul divergenţelor dintre datele privind proprietatea înregistrată la OCT “Chişinău” şi cea real procurată de CNAS (inclusiv construcţiile neautorizate), pînă în prezent nu există o delimitare teritorială/fizică a proprietăţii CNAS, cu toate că la 03.09.2009 CNAS şi S.A. “ASITO” au solicitat Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, S.R.L. “Geoinfosistem” executarea lucrărilor cadastrale, în vederea formării unor noi bunuri imobile, ca obiecte de drept independente, primind confirmarea posibilităţii formării lor.

Totodată, CNAS, la 01.06.2010, a înaintat către Î.S. “Cadastru” comanda privind actualizarea planului cadastral sau geometric prin amplasarea construcţiilor pe planul sectorului de teren, inventarierea, cu eliberarea copiei dosarului tehnic.

Concluzii:

Creşterea semnificativă, în anul 2009 faţă de anul 2008, a mijloacelor financiare publice utilizate pentru întreţinerea aparatului CNAS şi rezultatul operaţiunilor imobiliare descrise denotă studierea insuficientă din partea CNAS a pieţei imobiliare din Republica Moldova, a ofertelor din regiune, precum şi neaplicarea principiului economicităţii la procurarea mijloacelor fixe pentru necesităţile sale.

CNAS a procurat imobile neautorizate, ceea ce determină riscul neasigurării integrităţii imobilelor procurate.

Recomandări Consiliului de Administraţie al CNAS:

11. Să monitorizeze şi să asigure utilizarea în condiţii de economicitate a banilor publici;

12. Să justifice, prin calcule şi studii concrete, sumele planificate pentru procurarea mijloacelor fixe;

12.1. Să studieze minuţios piaţa înainte de acceptarea unei oferte;

12.2. Să asigure în termene cît mai restrînse delimitarea teritorială reală a bunurilor imobile procurate pentru CTAS Botanica, cu înregistrarea tuturor construcţiilor la OCT “Chişinău”, informînd Curtea de Conturi.

Cu privire la cheltuielile pentru reparaţii capitale şi curente

În anul 2009, cheltuielile pentru reparaţii capitale au constituit 4637,8 mii lei, fiind executate la nivel de 49,8%, revenindu-le o pondere de 3,5% în totalul cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului CNAS. Comparativ cu perioada precedentă, acestea s-au redus cu 14203,1 mii lei (de 4,1 ori). Din contul acestor cheltuieli au fost efectuate reparaţii la CNAS şi CTAS Botanica, CTAS Rîşcani, CTAS Centru, CTAS Floreşti, CTAS Călăraşi, CTAS Vulcăneşti, CTAS Nisporeni, CTAS Sîngerei, CTAS Şoldăneşti, CTAS Bălţi, CTAS Teleneşti.

Cheltuielile pentru reparaţii curente, în aceeaşi perioadă, au constituit 1855,4 mii lei, fiind executate în proporţie de 87,1%. Comparativ cu anul precedent, aceste cheltuieli s-au majorat cu 137,4 mii lei.

În rezultatul examinărilor selective, auditul a constatat că cele mai semnificative lucrări de reparaţii capitale şi curente au fost executate de către agenţii economici “Groven Grup” S.R.L. şi “Gvinin Cons” S.R.L.

Verificarea regularităţii achiziţionării şi contractării lucrărilor de reparaţii capitale şi curente efectuate la CNAS de către agenţii economici sus-menţionaţi a relevat că în unele procese-verbale de recepţie a lucrărilor pentru obiectele: CNAS, CTAS Ialoveni, CTAS Centru, CTAS Botanica nu a fost indicată data executării lucrărilor, astfel nerespectîndu-se prevederile art.19 alin.(6) din Legea nr.113-XVI.

CNAS, potrivit condiţiilor contractuale, în lipsa reglementărilor limitei plăţilor anticipate, a efectuat plăţi anticipate agenţilor economici în proporţie de 50% din sumele contractelor.

Recomandări CNAS:

13. Să respecte procedurile regulamentare la perfectarea proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor;

14. Să înainteze Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei propuneri pentru reglementarea limitei plăţilor anticipate la încheierea contractelor.

Cu privire la cheltuielile pentru transferurile peste hotare

În anul 2009, cheltuielile pentru transferurile peste hotare au constituit 524,5 mii lei, fiind executate la nivel de 95,8%. Comparativ cu anul precedent, aceste cheltuieli s-au redus cu 55,1 mii lei (9,5%).

În rezultatul verificărilor efectuate, transferurile peste hotare cuprind cotizaţiile de membru pentru anul 2009, transferate de CNAS Asociaţiei Internaţionale a Fondurilor de Asigurări Sociale (în continuare – ISSA) şi Asociaţiei Internaţionale a Fondurilor de Pensii (în continuare – AIFP), al căror membru este CNAS.

Concluzii:

Transferurile peste hotare în perioada auditată s-au efectuat în limitele acordurilor şi cotizaţiilor de membru stabilite pentru ISSA şi AIFP.

3.7. Executarea recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi în cadrul auditului precedent

Pe parcursul auditului, în urmă verificării efectuate de către echipa de audit şi luînd în consideraţie notele explicative ale CNAS cu privire la executarea recomandărilor Curţii de Conturi din Hotărîrea nr.29 din 26.06.2009 “Privind Raportul auditului executării bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008”, s-a constatat că, din cele 11 recomandări, nu a fost executată recomandarea privind asigurarea monitorizării respectării clauzelor contractuale, cu întreprinderea măsurilor ce se impun pentru executarea în termen a acestora. Cu toate că CNAS a elaborat un mecanism special de monitorizare a respectării clauzelor contractuale, cu delimitarea strictă a specialiştilor responsabili, acesta nu este implementat şi, respectiv, nu funcţionează.

Recomandări:

15. CNAS să asigure implementarea şi funcţionarea mecanismului de monitorizare a respectării clauzelor contractuale, cu delimitarea strictă a specialiştilor responsabili.

Concluzii generale de audit

Ţinînd cont de prevederile Legii nr.113-XVI, Guvernul urmează să asigure aplicarea unei politici unice în domeniul contabilităţii şi raportării financiare; Ministerul Finanţelor – să elaboreze şi să aprobe Standardele Naţionale de Contabilitate, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară; instituţiile sistemului public – începînd cu 1 ianuarie 2011, să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară la întocmirea rapoartelor financiare.

Reieşind din faptul că la momentul actual sistemele informaţionale ale CNAS şi instituţiile prestatoare de plăţi sociale nu au posibilitatea de a ţine evidenţa transferurilor pe fiecare plată în parte, nici pentru CNAS nu este posibilă raportarea cheltuielilor executate pe fonduri separate. Totodată, în Raportul privind executarea BASS în anul 2009 nu se regăsesc informaţiile privind veniturile calculate de către contribuabili, datoriile formate la 31.12.2009 faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de contribuabili, reieşind din ce auditul concluzionează:

1. La partea de venituri:

1.1. Executarea veniturilor BASS în anul 2009 a fost depăşită cu 112,0 mil.lei, sau cu 1,5%, constituind la finele perioadei de gestiune suma de 7581,7 mil.lei. Această situaţie a fost influenţată de precizarea planului la veniturile fiscale pe parcursul anului 2009.

1.2. Nu toţi indicatorii sînt reflectaţi în Raportul privind executarea BASS în anul 2009, şi anume – executarea cheltuielilor pe fonduri, iar forma de raportare nu conţine situaţia privind veniturile calculate de către contribuabili, precum şi a datoriilor formate la 31.12.2009 faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de contribuabili, ceea ce nu oferă o imagine integrală şi reală a acestuia.

1.3. Lipsesc reglementările distincte de echilibrare a veniturilor şi cheltuielilor şi nu este stabilit exact deficitul BASS acoperit prin transferurile de la bugetul de stat, precum şi restricţiile privind restituirea acestora, în cazul cînd veniturile fiscale ale BASS depăşesc limitele precizate şi/sau cheltuielile neexecutate, fapt care a determinat micşorarea sumei planificate a deficitului BASS cu 171,5 mil.lei şi majorarea sumei prognozate a soldului mijloacelor băneşti la finele anului în aceeaşi mărime.

1.4. Auditul a identificat micşorarea neîntemeiată a veniturilor BASS la precizarea planului în sumă de 22,1 mil.lei, ceea ce a dus la majorarea cu aceeaşi sumă a necesităţii transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS.

2. La partea de cheltuieli:

2.1. Cheltuielile raportate ale BASS pe anul 2009 au fost executate cu 59,5 mil.lei mai puţin faţă de planul precizat în sumă de 7666,7 mil.lei, la finele perioadei de gestiune constituind 7607,2 mil.lei.

2.2. Cheltuielile auditate din Raportul privind executarea BASS în anul 2009, sub aspect semnificativ, s-au efectuat regulamentar, fiind admise unele nereguli la gestionarea mijloacelor pentru procurarea bunurilor imobile.