Acte judiciare

Hotărîre nr.39 din 21.05.2019 cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018

Tipul documentului: Acte judiciare
Data adoptării: 21.05.2019

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului

privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat

în anul bugetar 2018

nr. 39 din 21.05.2019

(în vigoare 14.06.2019)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.193-202 art. 37 din 14.06.2019

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa secretarilor de stat ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, dna Viorica Dumbrăveanu şi dna Nelea Rusu; secretarului general de stat al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, dl Igor Şarov; directorului general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Valentina Buliga; directorului general adjunct al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Tatiana Popa; directorului adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, dl Igor Ţurcanu; şefului Secţiei rapoarte din cadrul Ministerului Finanţelor, dna Nadejda Slova; şefului Direcţiei politici bugetare şi sinteză bugetară din cadrul Ministerului Finanţelor, dna Natalia Sclearuc; şefului Direcţiei operaţiuni bancare din cadrul Î.S. “Poşta Moldovei”, dl Ion Spînu, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova¹, a examinat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018.

_____________________

¹ Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi² şi Standardelor de audit³, având drept scop exprimarea unei opinii cu privire la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018 prezintă o imagine corectă şi fidelă, potrivit cadrului de raportare aprobat⁴.

_____________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018” (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărârea Curţii de Conturi nr.100 din 21.12.2018 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2019”.

³ ISSAI 100, ISSAI 200, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013; ISSAI 1000-2999, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014.

⁴ Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017 “Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Normelor metodologice privind modul de întocmire a acestora” (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017) (cu modificările şi completările ulterioare).

Probele de audit au fost colectate la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – Casa Naţională sau CNAS) prin analiza şi contrapunerea datelor din Sistemul Informaţional “Protecţia Socială”, inclusiv din evidenţa contabilă a CNAS, cu informaţiile solicitate şi primite de la terţe părţi. De asemenea, au fost efectuate verificări la unele Direcţii teritoriale de asistenţă socială.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente la şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2018, cu excepţia aspectelor expuse în capitolul Baza pentru opinia cu rezerve, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare⁵.

_____________________

⁵ Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2), art.15 lit.d) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018, anexat la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, pentru:

2.1.1. analiza, de comun cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, a modului de evaluare, înregistrare, evidenţă şi raportare ulterioară a indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut în Instrucţiunea de evidenţă contabilă şi în Politica de contabilitate a CNAS, precum şi în Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor de executare a bugetului asigurărilor sociale de stat, în vederea asigurării corelării politicilor de reglementare şi corespunderii metodelor de contabilitate specifice, care ar oferi concomitent informaţii veridice asupra situaţiei financiare a acestui buget şi ar permite reconcilierea datelor utilizate la întocmirea rapoartelor;

2.1.2. prezentarea lunară Casei Naţionale, până la data stabilită în contract, a Informaţiei privind plăţile în bugetul asigurărilor sociale de stat, încasate de la populaţie, de la perceptorii fiscali şi de la funcţionarii fiscali, şi privind comisionul calculat spre restituire bugetului de stat pentru luna precedentă (pct.3.8.);

2.2. Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru:

2.2.1. asigurarea accesului direcţiilor teritoriale de asistenţă socială la bazele de date ale instituţiilor care deţin informaţii privind sursele şi mărimea veniturilor solicitanţilor de ajutoare sociale (pct.3.5.);

2.2.2. stabilirea modalităţii de transmitere a supraplăţilor achitate neîntemeiat beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, depistate de organele de control abilitate, pentru asigurarea plenitudinii înregistrării şi raportării acestora de către CNAS;

2.2.3. elaborarea şi înaintarea amendamentelor la cadrul normativ aferent sistemului de pensii, ce ar conţine noţiuni (“recalcularea pensiei”, “reexaminarea pensiei”, “circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare”, “venitul asigurat” ş.a.) şi prevederi care să reglementeze situaţiile şi modalitatea de recalculare a pensiilor stabilite, precum şi modalitatea de justificare a “circumstanţelor noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat”, care servesc temei pentru reexaminarea pensiei (pct.5.7. şi pct.5.10.);

2.3. Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, pentru soluţionarea cazului de suspendare neîntemeiată, pentru un beneficiar, a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă care s-au retras din activitate (pct.5.4.);

2.4. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru:

2.4.1. ajustarea şi coordonarea cu Ministerul Finanţelor a Politicii de contabilitate şi a metodei de aplicare a Planului de conturi la înregistrarea tranzacţiilor economice, precum şi corelarea datelor din evidenţa contabilă şi din Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu obligaţiunile reale faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale, în vederea prezentării unei imagini fidele a situaţiilor financiare;

2.4.2. definitivarea Contractului cu privire la organizarea plăţii prestaţiilor sociale prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei”, inclusiv prin completarea acestuia cu clauze aferente modului de documentare a cazurilor de neonorare a obligaţiunilor de plată a prestaţiilor sociale către beneficiari şi cu stabilirea cuantumului sancţiunii pecuniare corespunzătoare (pct.3.5 din Raportul de audit);

2.4.3. ajustarea şi coordonarea, de comun cu Ministerul Finanţelor, a tuturor conturilor contabile aplicate pentru evidenţa executării veniturilor şi cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat (pct.5.6 şi pct.5.1 din Raportul de audit);

2.4.4. evaluarea procesului, riscurilor şi impactului valoric asupra situaţiilor financiare, în cazurile de trecere a beneficiarului de la un tip de pensie la alt tip (pct.5.5 din Raportul de audit);

2.5. Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, de comun cu direcţiile teritoriale de asistenţă socială, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Î.S. “Poşta Moldovei”, pentru elucidarea motivului neachitării la timp a sumelor ajutorului social (5185 de plăţi) şi ajutorului pentru perioada rece a anului (14174 de plăţi), în vederea reluării plăţii acestora în cazul în care neachitarea s-a produs din vina organului care le stabileşte sau le plăteşte⁶ (pct.3.5 din Raportul de audit);

_____________________

⁶ Pct.37 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

2.6. Î.S. “Poşta Moldovei”, pentru documentare şi asigurarea plăţii integrale a tuturor tipurilor de prestaţii sociale către beneficiari (pct.3.5.);

2.7. Parlamentului, Preşedintelui şi Guvernului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Prin prezenta Hotărâre, se exclude din regim de monitorizare Hotărârea Curţii de Conturi nr.26 din 29.05.2018 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017”, recomandarea nr.4 din capitolul VII fiind reiterată în prezenta Hotărâre.

4. Prezenta Hotărâre şi Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2018 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.6 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017.

5. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1–2.5 din Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de până la 5 luni din data publicării Hotărârii şi a Raportului de audit.

6. Hotărârea şi Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018 se plasează pe site-ul oficial al Curţii de Conturi (http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95).

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI	Marian LUPU
Nr.39. Chişinău, 21 mai 2019.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.39 din 21 mai 2019

RAPORTUL

auditului financiar al Raportului Guvernului

privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat

în anul bugetar 2018

I. OPINIE CU REZERVE

Am auditat Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018, întocmit de Casa Naţională de Asigurări Sociale, care cuprinde Formularele nr.1 CNAS, nr.2 CNAS, nr.4 CNAS, Formularul nr.4.1 CNAS şi descrierea narativă¹, inclusiv un sumar al politicilor contabile semnificative.

În opinia noastră, cu excepţia efectelor aspectelor expuse în capitolul Baza pentru exprimarea opiniei cu rezerve, Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare².

_____________________

¹ Raportul privind executarea indicatorilor generali ai bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.1 CNAS (conform Anexei nr.1 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea subprogramelor de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.2 CNAS (conform Anexei nr.2 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.4 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli şi active nefinanciare – Formularul nr.4.1 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (descrierea narativă).

² Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017 “Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Normelor metodologice privind modul de întocmire a acestora” (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017).

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

Auditul a fost realizat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit: ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000-2999³. Responsabilităţile auditorilor, potrivit standardelor respective, sunt expuse în secţiunea Responsabilităţile auditorului într-un audit al situaţiilor financiare din prezentul Raport. Auditorii sunt independenţi faţă de entitatea auditată şi au îndeplinit responsabilităţile de etică, conform cerinţelor Codului etic al Curţii de Conturi⁴. Probele de audit obţinute sunt suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru opinia cu rezerve. Aspectele abordate, care au stat la baza exprimării opiniei cu rezerve, ţin de:

• neasigurarea raportării corespunzătoare a sumelor restituite la bugetul de stat aferente soldului mijloacelor băneşti, de 318,4 mil. MDL, şi a datoriei Casei Naţionale faţă de Ministerul Finanţelor, de 12,1 mil. MDL, formate la situaţia din 01.01.2018, adică 1,7% din totalul cheltuielilor privind executarea BASS, ceea ce a determinat denaturarea valorii indicatorilor de: venituri (cu 330,5 mil. MDL), transferuri primite în cadrul bugetului public naţional (cu 330,5 mil. MDL), cheltuieli (cu 12,1 mil. MDL), sold bugetar (cu 318,4 mil. MDL) şi surse de finanţare (cu 330,5 mil. MDL) din Formularele nr.1 CNAS şi nr.4 CNAS. Totodată, se constată abordarea neuniformă la raportarea tranzacţiilor de rambursare a sumelor veniturilor virate în plus la BASS (contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, comparativ cu transferurile de la bugetul de stat) (3.1);

• metoda aplicată la evaluarea cheltuielilor efective aferente prestaţiilor sociale (19149,6 mil. MDL) a condus la raportarea eronată şi la imposibilitatea validării de către audit a valorii cheltuielilor respective, prin faptul că Casa Naţională nu le recunoaşte pe măsura apariţiei (metoda de angajamente), dar în valoarea prestaţiilor sociale îndreptate spre plată, cu diminuarea sumelor neridicate de beneficiari şi restituite pe contul CNAS conform rapoartelor lunare prezentate de către prestatorii serviciilor de plată. Politica de contabilitate a entităţii specifică că cheltuielile sunt reflectate în acea perioadă în care au avut loc, indiferent de timpul achitării efective a acestora, în timp ce Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în CNAS, coordonată cu Ministerul Finanţelor, nu prevede detaliat metodele şi procedeele ce urmează a fi aplicate la evaluarea cheltuielilor efective (3.2);

• neasigurarea prezentării depline, în Rapoartele privind executarea BASS, a informaţiei privind datoriile de cca 39,0 mil. MDL pentru plata prestaţiilor sociale către aproximativ 18 mii de beneficiari, aceste informaţii fiind lipsă şi în evidenţa contabilă. Informaţiile analitice privind datoriile faţă de beneficiari se regăsesc în baza de date a SI “Protecţia Socială” al CNAS (3.3);

• neasigurarea prezentării în rapoarte a informaţiei aferente creanţelor faţă de CNAS ale beneficiarilor care au primit plăţi necuvenite în sumă de 7,5 mil. MDL, deşi acestea se regăsesc în evidenţa contabilă (3.4).

Se remarcă că opinia cu rezerve a fost influenţată şi de persistenţa ultimelor trei aspecte abordate.

_____________________

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999)”.

⁴ Hotărârea Curţii de Conturi nr.50 din 29.07.2013 “Cu privire la aprobarea Codului etic al Curţii de Conturi”.

III. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 a fost aprobat iniţial⁵ la venituri în sumă de 19312,5 mil. MDL şi la cheltuieli – de 19312,5 mil MDL. Ca rezultat al operării modificărilor şi completărilor⁶, parametrii BASS au fost precizaţi la venituri şi la cheltuieli până la 19629,0 mil. MDL. În urma analizei exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2018, prezentat în rapoartele întocmite de către Casa Naţională, s-a constatat că veniturile executate în sumă de 19790,3 mil. MDL au fost cu 161,3 mil. MDL (0,8%) peste nivelul precizat, iar cheltuielile de casă în sumă de 19426,5 mil. MDL – cu 202,5 mil. MDL (1,0%) sub nivelul celor precizate. În aceste condiţii, exerciţiul bugetar s-a soldat cu un excedent de 363,8 mil. MDL. Executarea per ansamblu a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 este prezentată în Anexa la prezentul Raport.

_____________________

⁵ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr.281 din 15.12.2017.

⁶ Legea nr.107 din 14.06.2018 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr.281/2017; Legea cu privire la acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii nr.313 din 30.12.2018.

3.1. Soldurile de mijloace băneşti formate la începutul anului 2018 şi restituite bugetului de stat pe parcurs nu au fost raportate conform regulilor stabilite.

Conform art.70 alin.(5) din Legea nr.181 din 25.07.2014, în perioada martie-aprilie 2018 CNAS a restituit Ministerului Finanţelor soldul mijloacelor băneşti de 318,4 mil. MDL aferent transferurilor destinate acoperirii insuficienţei veniturilor BASS şi datoria de 12,1 mil. MDL – transferuri primite pentru acordarea prestaţiilor de asistenţă socială, formate ca supraplăţi în urma primirii mijloacelor băneşti de la bugetul de stat în anul 2017.

Normele metodologice de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS⁷ prevăd că, în Formularele nr.1 şi nr.4 CNAS, la indicatorii executaţi în anul curent se reflectă tranzacţiile de intrări/ieşiri pe conturile CNAS.

În baza activităţilor de audit desfăşurate, s-a constatat neraportarea regulamentară a sumelor restituite la bugetul de stat aferente soldului mijloacelor băneşti de 318,4 mil. MDL şi a datoriei de 12,1 mil. MDL. Volumul transferurilor restituite de 330,5 mil. MDL a fost prezentat ca “active financiare”, iar în final ca “surse de finanţare”, cu semnul minus. Concomitent cu suma de 12,1 mil. MDL au fost diminuate şi cheltuielile executate pentru prestaţiile de asistenţă socială, la care s-au referit transferurile restituite la bugetul de stat.

În context se menţionează că datele din Raportul privind executarea BASS (1113,9 mil. MDL) nu sunt susţinute de cele din evidenţa contabilă (795,5 mil. MDL), fiind atestată divergenţa de 318,4 mil. MDL pentru transferurile de acoperire a deficitului BASS şi de 12,1 mil. MDL pentru transferurile destinate prestaţiilor sociale de asigurări sociale.

Aceste acţiuni sunt în contradicţie cu reglementările în vigoare care prevăd că “restituirile de cheltuieli din anii precedenţi se reflectă la sursele de finanţare”, nu şi de venituri. Modul de raportare a transferurilor restituite la bugetul de stat indică o abordare diferită faţă de alte elemente de venituri. Astfel, deşi contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii sunt tot venituri ca şi transferurile, sumele restituite persoanelor asigurate în anul 2018, pentru anii 2015-2016 (140,8 mii MDL), au fost reflectate la venituri, prin diminuarea valorii acestora.

Ca impact, Rapoartele privind executarea BASS au fost denaturate cu 330,5 mil. MDL şi depăşesc de 1,7 ori nivelul materialităţii (194,3 mil. MDL). Natura denaturării a determinat afectarea concomitentă a valorii mai multor indicatori, şi anume: a veniturilor – cu 330,5 mil. MDL, a transferurilor primite în cadrul bugetului public naţional – cu 330,5 mil. MDL, a cheltuielilor – cu 12,1 mil. MDL, a soldului bugetar – cu 318,4 mil. MDL, şi a surselor de finanţare – cu 330,5 mil. MDL.

Deşi potrivit normelor legale⁸ transferurile din bugetul de stat se atribuie la veniturile BASS, iar conform Instrucţiunii privind evidenţa contabilă a CNAS pentru înregistrarea lor sunt destinate conturile clasei 6 “Venituri”, la înregistrarea transferurilor pentru acordarea prestaţiei de asistenţă socială aceste prevederi nu sunt aplicate. Astfel, la înregistrarea cheltuielilor aferente prestaţiilor de asistenţă socială nu se aplică nici conturile de cheltuieli ale clasei 7 “Cheltuieli”. Instrucţiunea nu prevede exhaustiv modul de înregistrare, utilizare şi evidenţă a veniturilor din transferurile de la bugetul de stat, ci doar reglementează raporturile între bugete, prin utilizarea contului 114 “Creanţe pe termen scurt ale bugetului de stat privind transferurile”. Acest cont se utilizează pe tipuri de prestaţii, atât pentru evidenţa veniturilor, cât şi a cheltuielilor aferente transferurilor de la bugetul de stat pentru prestaţiile sociale.

În opinia auditului, ţinând cont de faptul că transferurile sunt componentă a veniturilor BASS, este necesară utilizarea metodei veniturilor care presupune constatarea sumelor primite şi corelarea acestora cu cheltuielile aferente.

În context se menţionează că la 05.04.2019 Casa Naţională a informat Ministerul Finanţelor despre neconcordanţa din evidenţa contabilă şi Rapoartele privind executarea BASS a reflectării soldului anului 2017, restituit bugetului de stat în anul 2018, fiind solicitată opinia privind modificarea rapoartelor. Ca răspuns, Ministerul Finanţelor la 12.04.2019 a informat că consideră conformă raportarea restituirii soldului transferurilor de la bugetul de stat la codul economic 418130 “Rambursarea mijloacelor bugetare din anii precedenţi la buget”.

Notă: În şedinţa din 13 mai 2019 de comunicare a aspectelor din proiectul Raportului de audit, CNAS a prezentat Corespondenţa conturilor privind operaţiunile contabile de bază a Casei Naţionale, care urmează a fi aprobată corespunzător spre aplicare.

_____________________

⁷ Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS, aprobate prin ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017.

⁸ Art.11 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr.489-XIV din 08.07.1999).

3.2. Cheltuielile efective privind prestaţiile sociale au fost evaluate de CNAS neţinând cont de principiul contabilităţii de angajamente, ceea ce a determinat imposibilitatea evaluării şi validării cheltuielilor respective.

Potrivit normelor legale⁹, înregistrarea cheltuielilor prin metoda de angajamente prevede recunoaşterea lor pe măsura apariţiei acestora, adică la momentul apariţiei obligaţiunilor CNAS faţă de beneficiar, indiferent de momentul plăţii.

Conform datelor raportate de Casa Naţională, în anul 2018 din BASS au fost suportate cheltuieli efective pentru acordarea prestaţiilor sociale beneficiarilor în sumă totală de 19149,6 mil. MDL. Verificările auditului au stabilit că suma cheltuielilor este determinată de CNAS reieşind din plăţile pentru luna în curs şi cele neridicate anterior de către beneficiari, cu micşorarea în sumele restituite pe contul CNAS de către prestatorii serviciilor de plată.

Referitor la modul de determinare a cheltuielilor efective, auditul menţionează că în aceste circumstanţe nu se asigură înregistrarea şi evidenţa angajamentelor bugetare faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale, odată ce CNAS nu recunoaşte cheltuielile pe măsura apariţiei lor (metoda de angajamente), înregistrând în evidenţa contabilă datele din rapoartele lunare privind plata prestaţiilor sociale. Aceste acţiuni nu asigură respectarea principiului transparenţei prevăzut la art.12 alin.(2) lit.c) din Legea nr.181 din 25.07.2014¹⁰, şi anume că bugetele se administrează având la bază informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-o manieră clară şi accesibilă.

La acest capitol, Politica de contabilitate a entităţii specifică că cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în acea perioadă în care au avut loc, indiferent de timpul achitării efective a acestora. Concomitent, Instrucţiunea privind evidenţa contabilă a CNAS¹¹, coordonată cu Ministerul Finanţelor, nu prevede detaliat metodele şi procedeele ce urmează a fi aplicate la evaluarea cheltuielilor efective.

Totodată, Ministerul Finanţelor, prin Ordinul nr.195 din 29.11.2018 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 12.12.2018), a operat modificări şi completări la modul de întocmire a Raportului privind executarea BASS la partea de cheltuieli şi active nefinanciare (Formularul nr.4.1. CNAS): “În cheltuieli efective se reflectă sumele calculate pentru plata prestaţiilor sociale, ţinând cont de sumele neridicate de beneficiari, retribuirea muncii, servicii şi alte plăţi pentru perioada de raportare”.

Prin urmare, se atestă abordări contradictorii şi interpretative ale Ministerului Finanţelor privitor la modul de determinare şi raportare a cheltuielilor efective pentru acordarea prestaţiilor sociale. Aceste circumstanţe au condus la denaturarea cheltuielilor efective şi la nereflectarea în evidenţa contabilă a datoriilor de 39,0 mil. MDL faţă de cca 18 mii de beneficiari ai unor prestaţii sociale care nu au ridicat plăţile în termenele stabilite. Circumstanţele identificate privind datoriile faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale sunt expuse în subcapitolul următor din prezentul Raport.

_____________________

⁹ Art.3 şi art.6 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁰ Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

¹¹ Instrucţiunea privind evidenţa contabilă a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, aprobată prin Ordinului CNAS nt.191-A din 29.09.2017.

3.3. Datoriile faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale la finele anului bugetar au fost raportate de CNAS în volumul plăţilor active, dar nu a drepturilor nerealizate de către cetăţeni.

Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS reglementează că, la indicatorul “Total datorii” din Formularului nr.4.1 CNAS, se reflectă sumele datorate pentru bunuri, lucrări şi servicii, şi alte plăţi pentru perioada de raportare.

Potrivit datelor din Raportul menţionat, datoriile la 31.12.2018 au însumat 51,1 mil. MDL. Evaluările auditului denotă că datoriile raportate sunt constituite din sumele aferente prestaţiilor sociale acordate beneficiarilor şi pentru care plăţile nu au fost ridicate într-o perioadă ce nu depăşeşte 3 sau 6 luni, în funcţie de tipul prestaţiei.

De menţionat că, în cazul nesolicitării mijloacelor financiare timp de 3/6 luni, plata se suspendă şi poate fi reluată la solicitarea beneficiarului¹². Totodată, prestatorii serviciilor de plată, potrivit normelor regulatorii, restituie mijloacele financiare pe contul CNAS, lunar, peste 3/6 luni de neachitare consecutivă.

Astfel, deşi normele în vigoare prevăd doar sistarea plăţii, nu şi a dreptului beneficiarului la prestaţie în cazul în care decizia de acordare a prestaţiei nu este abrogată, auditul a constatat că CNAS după restituirea mijloacelor financiare micşorează sumele prestaţiilor calculate conform rapoartelor prezentate de către prestatorii serviciilor de plată şi, respectiv, datoria faţă de beneficiari. Totodată, informaţiile analitice privind tranzacţiile de acordare şi plată a prestaţiilor sociale, precum şi datoriile faţă de beneficiari şi obligaţiunile acestora se regăsesc în baza de date a SI “Protecţia Socială” al CNAS.

Prin urmare, aceste acţiuni nu asigură criteriul din Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS, care prevăd că “La întocmirea rapoartelor este obligatorie să fie asigurată identitatea (coincidenţa) datelor evidenţei analitice cu operaţiunile şi soldurile de la conturile evidenţei sintetice la data de 1 a perioadei de gestiune, precum şi a datelor din Rapoarte cu datele evidenţei analitice şi sintetice”.

Referitor la aceste operaţiuni, se menţionează că Politica de contabilitate a CNAS nu conţine precizări. În capitolul 3.7 “Venituri, cheltuieli, rezultate financiare ale BASS” sunt prezentate, în majoritate, noţiunile componentelor de venituri şi cheltuieli şi normele legale în domeniu, dar nu conceptele de bază, caracteristicile calitative, regulile, metodele şi procedeele pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare. De asemenea, şi Planul de conturi al CNAS este un nomenclator al conturilor contabile, dar nu stabileşte normele metodologice de utilizare a acestora.

În acelaşi timp, în Politica de contabilitate este stipulat că veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale perioadei în care au avut loc, indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti. De asemenea, este prevăzut că rapoartele financiare, bazate pe contabilitatea de angajamente (cu excepţia Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti), conţin informaţii cu privire la operaţiunile precedente legate de încasarea sau plata mijloacelor băneşti, datoriile aferente plăţii mijloacelor băneşti şi încasările ulterioare de mijloace băneşti.

Instrucţiunea de evidenţă contabilă a CNAS nu prevede stornarea datoriilor CNAS faţă de beneficiari. Mai mult decât atât, normele legale privind acordarea prestaţiilor sociale stabilesc o perioadă de achitare retroactivă a prestaţiilor suspendate de 3 ani anterior datei solicitării. Astfel, şi art.391 alin.(1) din Codul civil reglementează că termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Întrucât în evidenţa contabilă nu există date complete privind valoarea drepturilor sistate ale beneficiarilor, adică a datoriilor CNAS, auditul a estimat suma acestora din rapoartele prestatorilor serviciilor de plată, în care sunt reflectate sumele restituite pe contul CNAS din cele neachitate beneficiarilor.

Drept rezultat se denotă că, în luna decembrie 2018, prestatorii serviciilor de plată au restituit pe contul CNAS mijloace financiare în sumă totală de 39,0 mil. MDL, aferente prestaţiilor sociale neachitate pentru:

- luna curentă (pensii, alocaţii şi indemnizaţii sociale);

- 3 luni consecutive (indemnizaţii adresate familiilor cu copii);

- 6 luni consecutive (ajutoare băneşti).

Astfel, datele reflectate în evidenţa contabilă şi în Raportul privind executarea BASS (Formularul nr.4.1 CNAS) indică o divergenţă de 39,0 mil. MDL, comparativ cu cele din SI “Protecţia Socială”. Rapoartele prestatorilor serviciilor de plată reflectă suma de 39,0 mil. MDL ca mijloace băneşti neridicate de beneficiari şi restituite la contul bancar CNAS. În evidenţa contabilă sunt reflectate ca restituiri a mijloacelor financiare.

Ca urmare, datoriile pentru un şir de prestaţii sociale faţă de 18 mii de beneficiari care nu şi-au ridicat plăţile în termenele stabilite, nu se regăsesc în evidenţa contabilă. Respectiv, suma datoriilor reflectate în Rapoartele privind executarea BASS, de 51,1 mil. MDL nu este completă, fiind diminuată cu 39,0 mil. MDL, comparativ cu cele din SI “Protecţia Socială”.

Notă: La 13 mai 2019, în urma comunicării constatărilor din proiectul Raportului de audit, CNAS a remis Curţii de Conturi “Informaţia privind sumele prestaţiilor sociale neridicate de către beneficiari, la situaţia din 31.12.2018”, ca anexă suplimentară la Raportul privind executarea BASS în anul 2018, prezentat spre auditare la 15.04.2018¹³.

_____________________

¹² Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii şi alocaţiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.929 din 15.08.2006; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1478 din 15.11.2002; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a alocaţiilor lunare de stat unor categorii de populaţie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.470 din 02.05.2006; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a alocaţiilor de stat pentru merite deosebite faţă de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1413 din 2003; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008).

¹³ Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS prevăd că toate rectificările şi corectările în Rapoarte, după verificarea şi aprobarea acestora de către Ministerul Finanţelor, se aduc la cunoştinţă în mod obligatoriu tuturor instanţelor unde au fost prezentate aceste rapoarte.

3.4. CNAS nu a asigurat raportarea creanţelor în sumă de circa 7,5 mil. MDL privind supraplăţile către beneficiari a prestaţiilor sociale, deşi în evidenţa contabilă acestea sunt înregistrate.

Modul de restituire a sumelor prestaţiilor plătite neîntemeiat este prevăzut în normele interne ale instituţiei¹⁴, care reglementează că, în cazul plăţilor achitate necuvenit, sumele se restituie integral la contul CNAS de către persoanele vinovate. Sumele plătite neîntemeiat pot fi restituite benevol sau în baza hotărârii instanţei judecătoreşti, prin reţineri la sursa de plată sau cu restituiri/achitări prin intermediul instituţiilor financiare.

Potrivit informaţiilor prezentate, în anul de referinţă prin instituţiile financiare au fost rambursate 0,7 mil. MDL, informaţii reflectate şi în SI “Protecţia Socială”, acestea fiind aferente anului 2018.

Referitor la raportarea creanţelor, se denotă că Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS reglementează că la indicatorul “Total creanţe” se reflectă sumele transferate în avans pentru bunuri, lucrări şi servicii şi alte plăţi pentru perioada de raportare.

Verificarea de către audit a relevat că CNAS nu a asigurat raportarea creanţelor privind supraplăţile prestaţiilor sociale achitate atât din BASS, cât şi din bugetul de stat. Evidenţa contabilă indică că la 01.01.2018 creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asigurări sociale constituiau 1,2 mil. MDL, iar creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asistenţă socială însumau 3,9 mil. MDL. Potrivit datelor din Raportul privind recuperarea sumelor de prestaţii plătite necuvenit beneficiarilor, pe parcursul anului 2018 au fost calculate supraplăţi în sumă de 5,7 mil. MDL ale prestaţiilor achitate din BASS şi de 1,6 mil. MDL ale celor achitate din bugetul de stat. Astfel, la situaţia din 31.12.2018, estimările de audit a supraplăţilor, în baza datelor din raportul menţionat, au însumat 7,5 mil. MDL, situaţie prezentată şi în evidenţa contabilă.

De menţionat că Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli pentru anul 2018 (Formularul nr.4.1 CNAS) nu reflectă aceste date, fiind denaturat în aceeaşi sumă. În context, se menţionează că Instrucţiunea privind evidenţa contabilă a CNAS, deşi prevede reflectarea cât mai exactă a supraplăţilor de asigurări sociale depistate, care se referă la anul financiar curent şi precedent, nu prevede о modalitate diferită de reflectare a lor. Aceste circumstanţe au condus la raportarea eronată a restituirilor de cheltuieli din anii precedenţi, situaţii prezentate în subcapitolul următor din Raportul de audit.

_____________________

¹⁴ Instrucţiunea privind recuperarea sumelor cu titlu de pensie şi alocaţie socială de stat plătite din vina beneficiarului, aprobată prin Ordinul CNAS nr.311-A din 24.12.2013; Instrucţiunea privind modul de stabilire, calcul şi plată a indemnizaţiilor de maternitate, aprobată prin Ordinul CNAS nr.173-A din 28.08.2017; Instrucţiunea privind modul de examinare, evidenţă şi recuperare a sumelor indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii plătite necuvenit, aprobată prin Ordinul CNAS nr.3-A din 04.01.2018.

3.5. Nerealizarea responsabilităţilor de către părţile implicate în procesul de acordare şi plată a ajutoarelor sociale şi celor pentru perioada rece a anului a determinat sistarea plăţilor şi lezarea drepturilor beneficiarilor (10,4 mil. MDL).

În anul 2018, cheltuielile efective privind plata ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului au constituit 533,9 mil. MDL şi, respectiv, 250,5 mil. MDL, sau circa 4,1% din totalul cheltuielilor privind prestaţiile sociale (19149,6 mil. MDL). Un aspect semnificativ îl reprezintă datoriile la aceste prestaţii faţă de beneficiari, în sumă totală de 11,8 mil. MDL, ceea ce constituie 23,1% din suma totală a datoriilor BASS raportate (51,1 mil. MDL).

Potrivit cadrului legal¹⁵, ajutorul social se stabileşte de către Direcţiile teritoriale de asistenţă socială, iar Casa Naţională doar transferă mijloacele financiare pentru plata prestaţiilor către băncile comerciale sau Î.S. “Poşta Moldovei”. Astfel, plata se efectuează lunar de către prestatorul de servicii de plată desemnat de către beneficiar, în baza contractului încheiat cu CNAS¹⁶. Acest proces este unul complex şi fragmentat, cu implicarea multiplelor instituţii de diferite niveluri şi subordonări, care nu dispun de mecanisme şi pârghii de evaluare şi comunicare pentru a se asigura că mijloacele financiare au ajuns la beneficiari.

Potrivit normelor legale¹⁷, ajutoarele sociale şi ajutoarele pentru perioada rece a anului se acordă persoanelor social vulnerabile, eligibile, după evaluarea bunăstării şi venitului familiei acestora.

Verificările de audit au stabilit unele iregularităţi în procesul de acordare a dreptului la ajutor social sau la stabilirea cuantumului acestuia. S-a constatat evaluarea incorectă, de către Direcţiile de asistenţă socială, a veniturilor membrilor familiei, din cauza că beneficiarul nu a declarat integral veniturile, iar specialiştii nu au avut acces la bazele de date ale instituţiilor care deţin informaţii privind sursele şi mărimea veniturilor. Lipsa unei informaţii veridice şi complete privind venitul global al familiei poate genera în unele cazuri acordarea neconformă a ajutoarelor sociale. Astfel, au fost constatate situaţii când:

• beneficiarul nu a declarat modificările intervenite în perioada martie–octombrie 2017 în veniturile obţinute din drepturile salariale, fapt ce a determinat acordarea nejustificată a ajutorului social în mărime de 4,0 mii MDL. Plăţile achitate neconform au fost identificate în 2018 de către Inspecţia Socială, mijloacele financiare fiind restituite integral;

• persoana nu a declarat că a beneficiat de salariu, deşi datele din SI “Protecţia Socială” al CNAS relevau obţinerea veniturilor lunare de 2,7 mii MDL. Ca impact, persoana a beneficiat nejustificat de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, în sumă totală de 1,5 mii MDL, pentru perioada decembrie 2018 – februarie 2019;

• micşorarea cuantumului ajutorului social cu 0,1 mii MDL lunar şi privarea de mijloace băneşti în sumă totală de 1,2 mii MDL în decursul anului 2018, din cauza că un membru al familiei a prezentat certificatul ce atesta mărirea salariului calculat (1,3 mii MDL).

Conform cadrului legal¹⁸, dreptul la ajutor social se revizuieşte la intervenirea oricărei modificări în informaţia care a fost prezentată anterior sau la fiecare 12 luni calendaristice după acordarea ajutorului social. SIA “Asistenţa Socială” prevede acordarea automată a ajutoarelor sociale numai pe termen de un an. În cazul persoanelor cărora li s-a stabilit dizabilitatea pe termen limitat, la solicitarea cu întârziere a ajutorului social, perioada acordării prestaţiei poate depăşi perioada dizabilităţii şi generează cheltuieli nejustificate.

Notă: Urmare a modificărilor şi completărilor operate în actul normativ¹⁹, determinarea gradului de dizabilitate se efectuează în termen de până la 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii şi dosarului la structura teritorială, iar rezultatele analizei documentaţiei şi decizia se înregistrează în Sistemul informaţional şi se transmite inclusiv structurilor teritoriale de asistenţă socială.

În context se menţionează că verificarea acordării dreptului şi calculării acestor prestaţii se realizează de către Inspecţia Socială. Potrivit informaţiei prezentate echipei de audit, în anul 2018 Inspecţia Socială a supus inspectării 1021 cereri de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, fiind constatate 1280 de iregularităţi în valoare totală de 1,4 mil. MDL.

Referitor la recuperarea sumelor achitate neconform la ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului, constatate de către Inspecţia Socială, din cauza neimplementării recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi şi în anul 2018 a persistat lipsa mecanismelor de recuperare a supraplăţilor, precum şi a creanţelor aferente în evidenţa CNAS.

Referitor la achitarea ajutoarelor sociale, cadrul normativ²⁰ stabileşte că plata ajutorului social şi/sau a ajutorului pentru perioada rece a anului se efectuează pentru luna precedentă de către prestatorul de servicii de plată desemnat de către beneficiar. Pe parcursul anului 2018, plăţile au fost efectuate prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” şi instituţiilor financiare. În acest sens, prevederile contractuale între CNAS şi Î.S. “Poşta Moldovei” reglementează că ultima are obligaţiunea de achitare integrală a tuturor prestaţiilor sociale, inclusiv a sumelor neachitate pentru lunile precedente²¹. Totodată, în contract nu sunt specificate măsuri concrete de sancţionare pentru neonorarea obligaţiunilor de către părţi, acestea fiind expuse la modul general.

Cadrul regulator stabileşte că sumele ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, nesolicitate de beneficiari în decurs de 6 luni consecutiv, sunt restituite lunar Casei Naţionale de prestatorul serviciilor de plată. În context, se denotă că modul de efectuare a plăţii mijloacelor băneşti către destinatar, prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată, nu este supus verificărilor din lipsa mecanismelor de interconexiune şi control intern asupra evaluării dacă resursele BASS au fost achitate în conformitate cu actele legislative şi cu prevederile contractuale.

Analiza de către audit a procesului de plată a stabilit că, în anul 2018, pe contul CNAS au fost restituite de către Î.S. “Poşta Moldovei” 5,5 mil. MDL pentru ajutorul social şi 4,7 mil. MDL aferente ajutorului pentru perioada rece a anului, din sumele nesolicitate şi neachitate 6 luni consecutiv. În aceste circumstanţe, norma juridică stabileşte sistarea plăţilor care pot fi solicitate de beneficiar în baza cererii. Auditul a constatat că CNAS nu deţine în evidenţa contabilă plăţile sistate şi datoriile formate faţă de beneficiari, aceste informaţii regăsindu-se în SI “Protecţia Socială”. Totodată, Casa Naţională nu a monitorizat onorarea obligaţiunilor contractuale de către Î.S. “Poşta Moldovei”, iar în contextul rambursării sumelor semnificative nu a analizat factorii şi cauzele ce au determinat aceste situaţii²².

De menţionat că auditul a analizat şi constatat achitarea lunară a pensiilor de către Î.S. “Poşta Moldovei”, în timp ce plata ajutoarelor băneşti nu a fost efectuată permanent. De asemenea, s-a stabilit direcţionarea de către CNAS a ajutoarelor spre plată către Î.S. “Poşta Moldovei”, în timp ce beneficiarul dispunea de card bancar, celelalte prestaţii sociale fiind achitate prin intermediul instituţiilor financiare. Aceste aspecte au condus la neridicarea mijloacelor băneşti de către beneficiari şi sistarea plăţilor.

Deficienţele menţionate au fost discutate de către echipa de audit cu părţile implicate (MSMPS, CNAS, Î.S. “Poşta Moldovei” şi unele Direcţii teritoriale de asistenţă socială) în cadrul a două şedinţe de lucru (din 28.02.2019 şi din 12.04.2019).

Ca rezultat, în vederea diminuării datoriilor faţă de beneficiarii ajutoarelor sociale pentru ultimele 6 luni şi evitarea situaţiilor de sistare a plăţilor, Î.S. “Poşta Moldovei” a emis, în adresa oficiilor poştale teritoriale, o circulară de responsabilizare a lucrătorilor poştali şi achitare lunară a tuturor prestaţiilor²³. Aceasta prevede obligativitatea personalului implicat în procesul de achitare a prestaţiilor, de a verifica şi achita, conform buletinului de identitate, ajutoarele sociale odată cu achitarea pensiei.

Concomitent, la solicitarea auditului, Î.S. “Poşta Moldovei” a informat că datoriile aferente ajutorului pentru perioada rece a anului pentru ultimele 6 luni la 04.03.2019 constituiau 8,8 mil. MDL, în raport cu 25172 de plăţi lunare. Ca rezultat al recomandării auditului privind asigurarea plăţii prestaţiilor către beneficiari, datoriile ajutoarelor aferente perioadei rece a anului au fost diminuate până la 3,5 mil. MDL, în raport cu 11120 de plăţi lunare, astfel fiind achitate 5,3 mil. MDL aferente a 14052 de plăţi lunare.

Referitor la deblocarea plăţilor sistate ale prestaţiilor sociale (care au depăşit termenul de 6 luni), se atestă că Casa Naţională a întocmit lista beneficiarilor ce nu au ridicat ajutoarele începând cu decembrie 2017 şi a transmis-o MSMPS, care, prin intermediul direcţiilor de asistenţă socială, urma să restabilească plăţile. Potrivit informaţiilor Casei Naţionale, au fost sistate plăţi în sumă de 4,5 mil. MDL aferente ajutorului pentru perioada rece a anului şi de 5,9 mil. MDL pentru ajutorul social. Referitor la plăţile sistate, MSMPS a analizat lista beneficiarilor şi a depistat neachitarea a 14174 de plăţi aferente ajutorului pentru perioada rece a anului şi 13882 de plăţi pentru ajutorul social.

Norma juridică²⁴ prevede că sumele ajutorului social şi ale ajutorului pentru perioada rece a anului stabilite şi restituite pe contul corespunzător al Casei Naţionale de Asigurări Sociale din cauza nesolicitării, pot fi solicitate de beneficiar în decurs de 1 an din luna stabilirii. Sumele ajutorului social şi ale ajutorului pentru perioada rece a anului neachitate la timp din vina organului care le stabileşte sau le plăteşte se achită retroactiv fără nicio limitare.

În cadrul şedinţelor de comunicare ale echipei de audit cu părţile implicate, s-a stabilit că unii din factorii ce au determinat neplata prestaţiilor este că Î.S. “Poşta Moldovei” efectuează plata prin intermediul a două module diferite, fapt confirmat de entitate²⁵, şi că aceasta înregistrează o fluctuaţie înaltă a cadrelor. Deşi s-a convenit asupra mecanismului de documentare şi restabilire a plăţilor sistate, din lipsa de conlucrare între MSMPS, CNAS şi Î.S. “Poşta Moldovei” beneficiarilor nu le-au fost achitate aceste drepturi. Astfel, inacţiunile şi iresponsabilitatea părţilor implicate nu au asigurat restabilirea plăţilor sistate şi utilizarea banilor conform destinaţiei.

Notă: Potrivit informaţiei oferite de MSMPS la 14.05.2019, din numărul total de plăţi neachitate ale ajutorului social (13882), cele neachitate în decurs de 1 an din luna stabilirii constituie 8697 de plăţi, fiind restabilite 3640 de drepturi care urmează a fi plătite în luna mai 2019. Totodată, 5185 de plăţi pentru ajutorul social sunt cu termenul de peste 1 an, similar şi 14174 de plăţi aferente ajutorului pentru perioada rece a anului, care au fost stabilite până în aprilie 2018. Astfel, auditul menţionează că din cauza neelucidării de către părţile implicate în acest proces a motivului neachitării la timp a 19359 de plăţi, posibila reluare a plăţii nu s-a efectuat.

În contextul achitării prestaţiilor sociale către beneficiari, se relevă că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018 prevede tarife la servicii de distribuire a drepturilor sociale acordate de prestatorii de servicii de plată de maxim 0,7% din suma distribuită beneficiarilor. În contractul semnat în acest sens de către Casa Naţională cu Î.S. “Poşta Moldovei” a fost stabilit un tarif de 0,7% din suma prestaţiilor sociale distribuite beneficiarilor.

Având în vedere că prestatorii serviciilor de plată restituie mijloacele financiare pe contul CNAS, pentru unele prestaţii sociale, peste 3 sau 6 luni de neachitare consecutivă, auditul relevă că, prin scrisoarea din 05.04.2019, Casa Naţională s-a expus asupra unui proiect de hotărâre de Guvern “pentru modificarea unor acte normative” care prevede restituirea lunară de către prestatorii serviciilor de plată a mijloacelor financiare neridicate de beneficiari.

Notă: Casa Naţională, urmare a înaintării spre modificare şi completare a unor regulamente aprobate prin Hotărâri de Guvern, la 13 mai 2019 a expediat în adresa Î.S. “Poşta Moldovei” un proiect al Contractului privind distribuirea prestaţiilor sociale, în scopul aplicării unei abordări unice privind plata prestaţiilor sociale, precum şi optimizării şi eficientizării procedurilor de plată şi evidenţă a plăţii în vederea minimizării riscului plăţilor neconforme. În proiectul contractului, în cazul neonorării obligaţiunilor contractuale, a fost prevăzută sancţiunea pecuniară în mărime de 0,001% din sumele neachitate. De asemenea, proiectul prevede efectuarea de către CNAS a controalelor inopinate asupra plăţii prestaţiilor sociale, în baza cererilor, adresărilor, petiţiilor beneficiarilor.

_____________________

¹⁵ Art.9 alin.(2) şi art.10 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul social nr.133 din 13.06.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

¹⁶ Contractul nr.06.01/17 din 04.01.2017 privind plata prestaţiilor sociale de către Î.S. “Poşta Moldovei”.

¹⁷ Legea cu privire la ajutorul social nr.133 din 13.06.2008; Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social”.

¹⁸ Pct.36 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

¹⁹ Pct.17 subpct.6¹, pct.21 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 18.04.2018.

²⁰ Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

²¹ Pct.2.2 din Contractul nr.06.01/17 din 04.01.2017 privind plata prestaţiilor sociale de către Î.S. “Poşta Moldovei”.

²² Pct.5.1 din Instrucţiunea privind plata unor prestaţii sociale prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei”, aprobată prin Ordinul CNAS nr.241-A din 05.12.2016.

²³ Circulara Î.S. “Poşta Moldovei” nr.21166 din 04.03.2019, în adresa filialelor/oficiilor poştale teritoriale (cu completările ulterioare).

²⁴ Pct.37 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

²⁵ Circulara Î.S. “Poşta Moldovei” nr.21166 din 04.03.2019, în adresa filialelor/oficiilor poştale teritoriale (cu completările ulterioare).

3.6. Tranzacţiile privind restituirile de cheltuieli caracteristice “anului curent” nu au fost delimitate de cele aferente anilor precedenţi, ceea ce a cauzat denaturarea indicatorilor de cheltuieli şi a surselor de finanţare cu cca 0,6 mil. MDL.

Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS reglementează că la indicatorul “Executat anul curent” la partea de cheltuieli se reflectă tranzacţiile anului curent, iar restituirile de cheltuieli din anii precedenţi se reflectă la sursele de finanţare. Potrivit informaţiei prezentate în Rapoartele privind executarea BASS, în anul 2018 nu au avut loc restituiri de cheltuieli din anii precedenţi.

Datele evidenţei contabile ale CNAS indică că la 01.01.2018 creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asigurări sociale constituiau 1,2 mil. MDL, iar creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asistenţă socială au însumat 3,9 mil. MDL. Concomitent, în Registrele de evidenţă privind recuperarea sumelor de pensii, indemnizaţii şi alocaţii sociale de stat necuvenite din vina beneficiarului, pentru luna ianuarie 2018, se reflectă că la începutul perioadei de gestiune existau sume spre recuperare, iar pe parcurs au fost reţinute din plata prestaţiilor sociale.

Auditul a testat, sub aspect financiar, situaţiile prezentate în fişele de cont ale beneficiarilor din SI “Protecţia Socială” cărora li s-au reţinut lunar sume din prestaţiile sociale. Rezultatele atestă recuperarea în perioada auditată a cheltuielilor din perioadele anterioare în sumă de circa 0,6 mil. MDL. Astfel, nerespectarea normelor metodologice de raportare a restituirilor de cheltuieli din anii precedenţi a condus la denaturarea cheltuielilor executate şi a surselor de finanţare prezentate în Rapoartele privind executarea BASS (Formularele nr.1 CNAS, nr.4 CNAS şi nr.4.1 CNAS), în aceeaşi sumă.

CNAS a motivat această situaţia prin lipsa, în documentele primare privind recuperarea de la beneficiari a sumelor primite necuvenit, informaţiilor despre perioada în care au fost suportate cheltuielile de prestaţii sociale, ceea a generat imposibilitatea delimitării tranzacţiilor de restituiri a cheltuielilor caracteristice anului curent de cele din anii precedenţi, informaţia fiind disponibilă în SI “Protecţia Socială”.

3.7. Modul de organizare a evidenţei contabile şi a procesului de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS este unul specific, care deşi implică eforturi suplimentare nu asigură plenitudinea raportării indicatorilor BASS.

Potrivit normelor în vigoare²⁶, efectivul-limită al aparatului central al Casei Naţionale a fost stabilit în număr de 404 unităţi şi al caselor teritoriale de asigurări sociale în număr de 944 unităţi. Direcţia generală finanţe şi asigurări sociale (cu 41 unităţi, dar în care la 01.05.2019 activau 18 angajaţi) este subdiviziunea prin intermediul căreia se gestionează procesul de execuţie bugetară, fiind responsabilă de ţinerea evidenţei contabile şi gestionarea mijloacelor băneşti. Lunar aceasta sistematizează documentele primare privind executarea BASS în 155 de ordine memoriale, în timp ce pentru alte instituţii din sistemul bugetar, normele metodologice în domeniu prevăd întocmirea până la 17 note de contabilitate²⁷.

Norma legală²⁸ stipulează că evidenţa contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu planul de conturi contabile, precum şi cu metodologia elaborată şi aprobată de către Ministerul Finanţelor. Astfel, CNAS are propriul Plan de conturi contabile, fiind parte componentă a Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în CNAS, care a fost coordonată cu Ministerul Finanţelor. De asemenea, ministerul a stabilit modul de întocmire şi prezentare a rapoartelor privind executarea BASS.

Se menţionează că Planul de conturi aplicat de CNAS nu este integrat cu clasificaţia bugetară economică. Conturile contabile sunt diferite de codurile clasificaţiei economice, iar procesul de înregistrare, evidenţă şi raportare este unul complicat, care obligă transpunerea repetată a indicatorilor BASS. Pentru a face posibilă raportarea privind executarea BASS, odată cu Instrucţiunea au fost aprobate tabele de trecere a conturilor destinate prestaţiilor sociale şi cheltuielilor administrative în sistemul public de asigurări sociale. Comparativ cu cheltuielile, pentru componentele de venituri nu au fost elaborate tabele de trecere, ceea ce poate influenţa acurateţea întocmirii Rapoartelor la acest capitol.

Totodată, se constată că Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în CNAS nu conţine reglementări exhaustive, cuprinzătoare şi detaliate privind reflectarea şi evidenţa tuturor tipurilor de tranzacţii specifice BASS, cum ar fi: sistarea plăţilor cu formarea datoriilor, evidenţa supraplăţilor şi a restituirilor etc. De asemenea, se atestă interpretări la capitolul venituri şi cheltuieli din mijloacele financiare aferente transferurilor de la bugetul de stat, precum şi incertitudini la capitolul evaluarea şi reflectarea creanţelor şi datoriilor CNAS. Acest fapt creează dificultăţi la verificarea plenitudinii şi exactităţii indicatorilor de cheltuieli executate, achitate şi efective.

De asemenea, se remarcă că informaţiile şi tranzacţiile analitice pentru majoritatea cheltuielilor BASS (cca 98%) nu se regăsesc în sistemul informaţional contabil 1C, fiind în SI “Protecţia Socială”. Astfel, procedura de raportare nu este una automatizată, fiind complexă şi dificilă, care presupune mai multe activităţi, cum ar fi: transpunerea, inclusiv manuală, a datelor sintetice din SI “Protecţia Socială” în SI 1C, ulterior din sistemul de evidenţă contabilă în formularele de rapoarte în format Excel. Aceasta se întâmplă din motiv că Rapoartele privind executarea BASS sunt structurate după un alt principiu, iar indicatorii sunt denumiţi şi grupaţi diferit decât în evidenţa contabilă. Circumstanţele descrise au creat dificultăţi pentru auditori la reconcilierea datelor care au stat la baza întocmirii Rapoartelor privind executarea BASS.

În anul 2018, a avut loc integrarea automată a datelor aferente pensiilor, suportului financiar şi alocaţiilor sociale de stat din SI “Protecţia Socială” în sistemul contabil. De asemenea, Casa Naţională, prin Ordinul nr.22-A din 14.02.2019, a aprobat Regulamentul cu privire la elaborarea Raportului anual privind executarea BASS (descrierea narativă). Acţiunile întreprinse au facilitat parţial procesul de raportare.

_____________________

²⁶ Hotărârea Guvernului nr.256 din 09.03.2006 “Privind aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale”.

²⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”.

²⁸ Art.71 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

3.8. Pe parcursul misiunii de audit entitatea a remediat unele situaţii constatate de audit.

În baza verificărilor efectuate, auditul a constatat că cheltuielile BASS, executate în anul 2018, prezentate în Raportul privind executarea indicatorilor generali ai BASS (Formularul nr.1 CNAS) constituie 19426,5 mil. MDL, iar în Raportul privind executarea subprogramelor de cheltuieli ale BASS (Formularul nr.2 CNAS) însumează 19426,1 mil. MDL, sau cu 0,4 mil. MDL mai puţin.

Potrivit informaţiilor prezentate de persoanele responsabile, în ultimul raport nu au fost incluse sumele aferente:

• comisioanelor de 0,2 mil. MDL pentru serviciile de încasare de la populaţie a contribuţiilor de asigurări sociale de stat;

• cheltuielilor de 0,1 mil. MDL pentru despăgubiri civile;

• comisioanelor de 0,1 mil. MDL de la convertirea valutei şi pentru deservirea bancară.

CNAS a motivat situaţia creată prin faptul că pentru aceste cheltuieli nu a fost posibil de identificat subprogramul de cheltuieli la care urmau a fi atribuite. Totodată, instituţia nu a solicitat suportul Ministerului Finanţelor pentru soluţionarea acestei situaţii.

Notă: Urmare a comunicării, la 04.04.2019, a echipei de audit cu responsabilii din cadrul Ministerului Finanţelor şi Casei Naţionale, la recomandarea auditului ministerul a propus, iar CNAS a corectat rapoartele financiare şi a reflectat suma de 0,4 mil. MDL la subprogramul “Administrarea sistemului public de asigurări sociale”.

Suplimentar, referitor la comisionul de 0,2 mil. MDL pentru serviciile de încasare de la populaţie, se relevă următoarele. Art.17 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 reglementează că:

(1) Comisioanele pentru serviciile de încasare de la populaţie, prin instrumente de plată altele decât cardurile de plată, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat în bugetul asigurărilor sociale de stat se achită de la bugetul de stat, pe bază de contract încheiat de către Ministerul Finanţelor cu prestatorii de servicii de plată;

(2) Comisioanele specificate la alin.(1) vor fi restituite bugetului de stat de la bugetul asigurărilor sociale de stat în baza contractului încheiat între Ministerul Finanţelor şi Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Această prevedere este în vigoare din anul 2016, anterior tarifele fiind achitate direct de CNAS prestatorilor de servicii de plată selectaţi prin concurs, care acordau servicii de încasare de la populaţie a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în BASS²⁹.

Deşi în anii 2016-2017 au fost încasate plăţi în BASS de la populaţie, de la perceptorii fiscali şi de la funcţionarii fiscali, Ministerul Finanţelor nu a calculat şi înaintat spre plată către Casa Naţională comisionul spre restituire în bugetul de stat în sumă totală de 0,2 mil. MDL.

Situaţia a fost determinată de lipsa unui contract între Ministerul Finanţelor şi Casa Naţională, acesta fiind încheiat abia la 13 decembrie 2018. Potrivit prevederilor contractuale, CNAS şi-a asumat responsabilitatea de a restitui suma comisioanelor, inclusiv pentru perioada 01 ianuarie 2016 şi până la semnarea contractului.

Referitor la cele constatate, auditul remarcă că contractele încheiate generează obligaţiuni pe viitor şi nu în trecut. Astfel, cheltuielile pentru serviciile prestate în anii 2016-2017, în sumă de 0,2 mil. MDL, au fost înregistrate, achitate şi raportate de către CNAS în anul 2018, deşi sunt aferente altei perioade de gestiune. Cheltuielile pentru serviciile prestate în lunile ianuarie-septembrie 2018 au constituit 0,05 mil. MDL, nefiind înaintate, înregistrate şi raportate cheltuieli de circa 0,02 mil. MDL pentru lunile octombrie-decembrie 2018.

Astfel, lipsa documentării la timp a raporturilor între Ministerul Finanţelor şi Casa Naţională în procesul tranzacţiilor de încasate a plăţilor în BASS, a determinat departajarea eronată a cheltuielilor de 0,2 mil. MDL în alte perioade de gestiune.

_____________________

²⁹ Art.18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr.73 din 12.04.2015.

IV. CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Auditul nu a identificat evenimente, condiţii sau aspecte care să indice existenţa unei incertitudini ce ar putea pune la îndoială în mod semnificativ capacitatea entităţii auditate de a-şi continua activitatea conform principiului continuităţii activităţii.

În acelaşi timp, se menţionează că există incertitudinea cu privire la acumularea datoriilor faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale (de cca 39 mil. MDL), ceea ce va impune pe viitor majorarea poverii bugetului asigurărilor sociale de stat şi/sau, după caz, a bugetului de stat, odată cu solicitarea transferurilor cu destinaţie generală (resurse financiare pentru acoperirea deficitului). Obligaţiile în cauză urmează a fi realizate în exerciţiile financiare viitoare, condiţionând perturbarea echilibrului bugetului asigurărilor sociale de stat.

În contextul aplicării principiului continuităţii activităţii, după care trebuie întocmite rapoartele financiare, faptul că CNAS nu prezintă integral informaţiile cu privire la datoriile şi creanţele sale în raport cu beneficiarii prestaţiilor sociale, Rapoartele privind executarea BASS nu pot servi drept sursă completă la prognozarea resurselor necesare pentru continuitatea operaţiunilor³⁰.

O altă problemă majoră pentru BASS este dependenţa financiară continuă faţă de bugetul de stat, transferurile primite cu destinaţie generală (pentru acoperirea deficitului) de 1113,9 mil. MDL fiind în creştere cu 24,0% comparativ cu anul precedent. Concomitent, se menţionează că, pentru acoperirea decalajului temporar de casă, CNAS a fost nevoită de a contracta 10 împrumuturi de la bugetul de stat, în sumă totală de 590 mil. MDL, care au fost restituite în acelaşi an bugetar³¹.

_____________________

³⁰ Capitolul 3 din Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în CNAS.

³¹ Art.62 alin.(2) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

V. ALTE INFORMAŢII

5.1. Veniturile BASS provenite din contribuţiile de asigurări sociale, încasate în anul 2018, au fost înregistrate şi raportate regulamentar.

Conform normelor legale³², obligaţiunile de calculare, achitare/colectare şi declarare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate şi altor recompense, revin altor entităţi: plătitorilor de contribuţii şi Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, auditul a evaluat modul de înregistrare a tranzacţiilor aferente şi de raportare ulterioară de către CNAS, urmare a primirii de la Serviciul Fiscal de Stat şi Ministerul Finanţelor – Trezoreria de Stat, a datelor privind veniturile calculate şi încasate.

Verificările auditului privind veridicitatea datelor incluse în informaţiile prezentate în Rapoartele privind executarea BASS nu au stabilit devieri. În acelaşi timp, se remarcă faptul că unele conturi aplicate de către CNAS la înregistrarea veniturilor nu au fost aprobate corespunzător spre aplicare prin coordonare cu Ministerul Finanţelor, cum ar fi:

• creanţele pe termen scurt privind impozitul unic perceput de la rezidenţii parcurilor TI (contul 111.06), impozitul unic perceput de la rezidenţii parcurilor TI (contul 123.01) şi venitul din impozitul unic perceput de la rezidenţii parcurilor TI (contul 610.01), în care au fost reflectate tranzacţii în valoare de 70,9 mil. MDL.

Notă: Conturile respective au fost coordonate spre aplicare cu Ministerul Finanţelor la 11.12.2018.

• contul 104.02, pentru suma de 12 690,5 mil. MDL.

Situaţiile menţionate nu au afectat veridicitatea şi plenitudinea valorii veniturilor raportate, deoarece aceste conturi se conţin în evidenţa contabilă şi se utilizează la transpunerea informaţiilor aferente elementelor de venituri raportate la executarea BASS după clasificaţia economică.

_____________________

³² Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr.281 din 15.12.2017; Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08.07.1999.

5.2. Deşi din BASS au fost restituite regulamentar contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii achitate în plus, unele persoane asigurate încă nu au beneficiat de acest drept, ceea ce poate diminua veniturile.

Până în anul 2017, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost limitată baza de calcul a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii. Potrivit Regulamentului privind rambursarea sumei contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat³³, suma contribuţiei individuale virate în plus se determină de la data de 1 februarie a fiecărui an şi se rambursează persoanei asigurate în baza cererii care poate fi depusă de către asigurat în termen de 3 ani din data determinării surplusului de plată. Totodată, cadrul normativ prevede că rambursarea sumei contribuţiei individuale virate în plus va fi reflectată în rapoartele privind executarea BASS.

Verificările auditului asupra datelor din SI “Protecţia Socială” denotă că în perioada de referinţă au fost restituite persoanelor asigurate contribuţii individuale în sumă de 140,8 mii MDL, ceea ce corespunde sumelor reflectate în evidenţa contabilă şi în Rapoartele privind executarea BASS.

Dat fiind faptul că asiguraţii pot solicita rambursări în termen de 3 ani, auditorul a analizat suma contribuţiilor individuale pentru anii 2015-2016 ale unor asiguraţi care au desfăşurat activităţi prin cumul, deoarece în aceste circumstanţe pot fi efectuate virări în plus la BASS. Rezultatele au stabilit că supraplăţile la BASS pentru anul 2015 au variat per persoană de la 0,7 mii până la 12,4 mii MDL, iar pentru anul 2016 – de la 0,7 mii până la 9,7 mii MDL. Mijloacele financiare nu au fost recuperate de către toate persoanele asigurate, în acest sens fiind necesară depunerea unei cereri. Astfel, până la finele anului 2019, supraplăţile aferente anului 2016 pot fi solicitate de cetăţenii asiguraţi, ceea ce va diminua veniturile BASS.

_____________________

³³ Hotărârea Guvernului nr.267 din 07.04.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind rambursarea sumei contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat”.

5.3. Veniturile din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi cheltuielile privind indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă sunt afectate de atitudinea iresponsabilă a angajatorilor la determinarea cuantumului prestaţiei.

Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se plătesc la locul de muncă de bază, din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator la BASS³⁴.

În anul 2018, cheltuielile efective ale indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă au constituit 440,3 mil. MDL.

Potrivit normelor regulatorii³⁵, în anul de referinţă controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiilor a fost exercitat de: Inspecţia financiară (cheltuielile efectuate din mijloacele angajatorului şi din mijloacele BASS), CNAS (cheltuielile efectuate din mijloacele BASS) şi de Inspectoratul de Stat al Muncii (cheltuielile efectuate din mijloacele angajatorului).

În vederea asigurării procesului de verificare a corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, la recomandarea Curţii de Conturi a fost elaborat şi aprobat un ordin comun al MSMPS, CNAS şi ISM³⁶. În anul 2018, ISM a efectuat 88 de controale şi a stabilit nereguli la 13 entităţi, fiind plătite necuvenit din BASS sume în mărime de 10,1 mii MDL aferente anului de referinţă.

La evaluarea de audit a procesului de control, înregistrare şi evidenţă de către CNAS a erorilor identificate, precum şi a măsurilor ulterioare întreprinse nu s-au stabilit devieri, sumele plătite necuvenit fiind confirmate regulamentar.

La reconcilierea datelor din Darea de seamă privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat (Declaraţia nr.4-BASS) cu cele din notele contabile, Rapoartele privind executarea BASS, întocmite de CNAS, nu s-au stabilit devieri, indemnizaţiile fiind reflectate pe conturile contabile corespunzătoare şi în perioada cuvenită.

Totodată, la contrapunerea informaţiilor deţinute de Casa Naţională cu cele prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, s-au stabilit divergenţe ale valorii indemnizaţiilor calculate (1,4 mil. MDL) şi celor achitate (3,9 mil. MDL). Potrivit motivaţiei CNAS, neconcordanţele au fost determinate de faptul că, după data întocmirii Declaraţiei nr.4-BASS, apar situaţii de efectuare a corectărilor de către Serviciul Fiscal de Stat, cauzate de recepţionări a dărilor de seamă de corectarea sau prezentarea cu întârziere a acestora.

_____________________

³⁴ Legea nr.289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

³⁵ Pct.11 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.108 din 03.02.2005.

³⁶ Ordinul comun al MSMPS, ISM şi CNAS “Cu privire la efectuarea controlului asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă”.

5.4. Cheltuielile pentru plata indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă care s-au retras din activitatea de sport, au fost evaluate corect în anul 2018, deşi în anii precedenţi s-au admis unele nereguli la recalcularea prestaţiei.

În anul 2018, cheltuielile efective pentru indemnizaţiile viagere sportivilor de performanţă care s-au retras din activitatea de sport au constituit 4,1 mil. MDL.

Conform cadrului legal³⁷, dreptul la indemnizaţia lunară viageră îl au sportivii, cetăţeni şi rezidenţi ai Republicii Moldova, care au obţinut pentru Republica Moldova una sau mai multe medalii de aur, de argint sau de bronz la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau la jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori, la probe olimpice sau paralimpice, la cerere şi cu confirmarea autorităţii centrale de specialitate, dacă întrunesc cumulativ următoarele condiţii: au împlinit vârsta de 35 de ani şi au fost membri ai loturilor naţionale timp de cel puţin 8 ani.

Urmare a verificării de către audit s-a constatat că în cazul unui beneficiar, căruia indemnizaţia i-a fost stabilită la 01.02.2013, prestaţia a fost suspendată neconform din 01.12.2014 pe motivul neatingerii vârstei de 35 ani, în legătură cu modificarea normelor legale³⁸, acţiunea cărora nu putea fi aplicată retroactiv³⁹. Prestaţia socială a fost restabilită ulterior la atingerea vârstei de 35 ani (01.01.2017). Astfel, beneficiarul, pe parcursul perioadei suspendate (01.12.2014 – 01.01.2017), a fost privat de dreptul de a primi mijloace financiare în sumă de 150,4 mii MDL.

_____________________

³⁷ Art.34 din Legea nr.330-XIV din 25.03.1999 cu privire la cultura fizică şi sport; Regulamentul cu privire la modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.917 din 07.11.2014.

³⁸ Legea nr.161 din 28.06.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică şi sport.

³⁹ Art.46 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001.

5.5. Unele date din evidenţa contabilă nu corespund informaţiilor din Deciziile de acordare/încetare a pensiei anticipate pentru limită de vârstă şi a pensiei pentru limită de vârstă, ceea ce a determinat în evidenţa contabilă erori aproximative extrapolate de audit la 18,8 mil. MDL.

Potrivit normelor în vigoare⁴⁰, pensionarul este în drept să solicite o altă categorie de pensie în cazul în care îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea mai multor categorii de pensii. Norma legală⁴¹ prevede acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Analiza de audit atestă că, în cazurile în care beneficiarii pensiei anticipate pentru limită de vârstă au trecut la alt tip de pensie (limită de vârstă), s-a continuat achitarea pensiei anterior stabilite încă cca 2 luni după data obţinerii noului drept. Aceste situaţii sunt determinate de faptul că:

• termenul de stabilire a pensiei durează până la 30 de zile, timp în care se prelungeşte plata pensiei anterioare;

• data de stopare a achitării pensiei, potrivit Deciziei de schimbare a pensiei (01.07.2018), este ulterioară celei indicate în Decizia privind stabilirea pensiei noi (25.05.2018);

• listele spre plată a pensiei se formează la data 17-20 a lunii anterioare celei de plată, astfel încât deciziile de stabilire/stopare a pensiei emise ulterior pot fi luate în considerare doar la următoarea plată.

Pentru 2 cazuri din 4 analizate de audit, cheltuielile pentru pensia anticipată au fost majorate, iar cele pentru limită de vârstă diminuate cu 11,9 mii lei. Extrapolarea erorii aproximative pentru aceste tipuri de cheltuieli constituie 18,8 mil. MDL pentru anul 2018.

Se menţionează că astfel de situaţii există şi în cazurile de trecere a beneficiarilor la alte tipuri de pensii, fapt care în final poate genera riscuri de denaturare semnificativă a datelor din evidenţa contabilă şi din Rapoartele privind executarea BASS, care se prezintă Ministerului Finanţelor.

_____________________

⁴⁰ Art.11 din Legea privind sistemul public de pensii nr.156-XIV din 14.10.1998.

⁴¹ Art.31 alin.(3) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156-XIV din 14.10.1998.

5.6. Contul de evidenţă al raporturilor cu beneficiarii asiguraţi care beneficiază de indemnizaţii unice la naşterea copilului nu reflectă distinct conţinutul economic al tranzacţiilor înscrise.

Verificarea reflectării în evidenţa contabilă a raporturilor cu beneficiarii de indemnizaţii unice la naşterea copilului a stabilit că pentru evidenţa decontărilor cu persoanele asigurate CNAS utilizează contul “Datorii pe termen scurt privind plata indemnizaţiei unice la naşterea copilului, pentru persoanele neasigurate” (307.26.01).

Astfel, contul aplicat de CNAS nu reflectă conţinutul economic al tranzacţiilor şi urmează a fi ajustat. Aceste aspecte nu au influenţat asupra raportării executării BASS, inclusiv la componenta indemnizaţii unice la naşterea copilului.

5.7. Rezultatele verificării cheltuielilor semnificative ale BASS aferente tranzacţiilor pentru alte tipuri de prestaţii sociale nu au relevat devieri în aspectul evaluării, înregistrării şi raportării datelor.

Auditul a verificat cheltuielile executate, achitate şi efective aferente prestaţiilor sociale, după cum urmează: pensia pentru limita de vârstă; pensia de dizabilitate; pensia pentru procurori; alocaţiile sociale de stat; indemnizaţia de maternitate; indemnizaţia de îngrijire a copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani pentru persoane asigurate; indemnizaţia pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani pentru persoane neasigurate, suportul financiar de stat; suportul unic, precum şi două petiţii adresate Curţii de Conturi privitor la corectitudinea stabilirii şi reexaminării ulterioare a mărimii pensiei pentru limita de vârstă.

Rezultatele verificărilor nu au stabilit erori la evaluarea, clasificarea, prezentarea şi dezvăluirea în evidenţa contabilă, în SI “Protecţia Socială” şi în Rapoartele privind executarea BASS a valorii cheltuielilor aferente prestaţiilor sociale.

Referitor la petiţii se relevă că, în primul caz, rezultatele de audit nu au stabilit erori, pensia fiind calculată corespunzător şi apoi majorată reieşind din indexările anuale ulterioare.

În cel de-al doilea caz, petiţionarul a solicitat verificarea corectitudinii recalculării pensiei în anul 1991 şi expunerea asupra refuzului Casei Naţionale de a-i reexamina cuantumul pensiei în legătura cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie. La primul aspect se relevă că petiţionarul în anul 1991 activa în câmpul muncii, iar plata pensiei a trecut în evidenţa Casei Naţionale din anul 1992, după eliberarea acestuia din câmpul muncii. Având în vedere că plata pensiei se efectua de angajator, în dosarul de pensionare nu există probe despre care auditul ar putea să se expună.

Referitor la reexaminarea pensiei, se relevă că Legea privind sistemul public de pensii, în varianta actuală, poate fi interpretată diferenţiat, de la caz la caz. În aceste circumstanţe, ţinând cont de faptul că petiţionarului în anul 1992 i-a fost recalculată pensia, luându-se în calcul perioada de la stabilirea dreptului la pensie în anul 1988 şi până la reexaminarea din 1992, stagiul de cotizare este mai mic de 15 ani şi nu există criterii exacte de a solicita reexaminarea pensiei.

5.8. Sistemele informaţionale au permis automatizarea proceselor în cadrul Casei Naţionale şi au un impact decisiv în activitatea instituţiei.

Casa Naţională utilizează multiple sisteme informaţionale pentru administrarea proceselor în sistemul public de asigurări sociale de înregistrare şi evidenţă a contribuabililor la BASS, precum şi a beneficiarilor de prestaţii sociale. Potrivit informaţiilor prezentate, instituţia deţine în evidenţă 4 sisteme informaţionale, licenţe şi alte active nemateriale în valoare totală de 71,6 mil. MDL şi la conturi extrabilanţiere alte 3 sistemele informaţionale. De menţionat că, potrivit datelor prezentate de CNAS, un sistem informaţional în valoare de 2,1 mil. MDL deşi a fost lansat în exploatare în anul 2002, iar pe parcurs utilizat, la situaţia din 31.12.2018 nu era funcţional, urma a fi casat odată cu implementarea şi dezvoltarea noului SI “Protecţia Socială”.

Totodată, s-a constatat că CNAS, pe parcursul perioadei 2008-2018, a creat cu forţe proprii 8 sisteme informaţionale, dintre care 4 sunt integrate în SI “Protecţia Socială”, care este de bază în activitatea instituţiei. Se atestă că, deşi sistemele informaţionale create de CNAS au fost lansate în proces începând cu anul 2008, acestea nu au fost evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă.

Sistemele informaţionale sunt formate din mai multe module, care au fost date în exploatare pe etape. Unele module ale sistemelor informaţionale asigură schimbul de date cu alte instituţii, cum ar fi: Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat, ANOFM, prestatorii serviciilor de plată a prestaţiilor sociale etc. Pe parcursul anului 2018, CNAS a contractat 2 companii TI care au oferit servicii de mentenanţă în sumă de 11,7 mil. MDL, valoarea dată fiind atribuită la cheltuieli efective.

Notă: CNAS a iniţiat procesul de casare a sistemului informaţional neutilizat în procesul operaţional, în valoare de 2,1 mil. MDL, conform Actului de expertiză tehnică şi Registrului actelor activelor nemateriale, ce urmează a fi casate, din 14.05.2019.

5.9. Casa Naţională are instituit sistemul de management financiar şi control, cu activităţi de control şi reglementări interne, care trebuie îmbunătăţite şi perfecţionate pentru anumite procese.

Evaluarea de audit a sistemului MFC denotă că CNAS, conform cerinţelor legale⁴², deţine o structură bine organizată şi dezvoltată, cu descrierea proceselor operaţionale şi identificarea riscurilor. Descrierea proceselor de bază se actualizează anual, efectuându-se şi autoevaluarea MFC la nivel de direcţii şi per entitate.

De asemenea, Casa Naţională are stabilite obiectivele strategice şi operaţionale, atribuite responsabilităţile corespunzătoare angajaţilor în vederea atingerii acestora, iar planurile strategice şi planurile anuale de activitate includ obiective strategice/operaţionale, indicatori de performanţă şi riscuri asociate obiectivelor.

De asemenea, în cadrul CNAS au fost descrise 67 de procese operaţionale de bază, iar odată cu schimbarea reglementărilor care vizează procesele CNAS, instituţia şi-a modificat acţiunile şi procesele cartografiate. Descrierea proceselor operaţionale a oferit posibilitate managementului instituţiei să identifice şi să evalueze riscurile, să prevadă procesele şi obiectivele asupra cărora riscurile identificate pot avea un impact, precum şi să stabilească acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru gestionarea acestora. Astfel, au fost identificate 58 de riscuri, fiind planificate 102 acţiuni pentru gestionarea acestora, incluse în Registrul riscurilor CNAS pentru anul 2018. Ulterior, au fost prevăzute activităţi de control, cum ar fi: autorizări şi aprobări din partea persoanelor responsabile; reconcilieri de date şi informaţii, limitarea accesului persoanelor neautorizate la resurse şi informaţii etc.

Auditul intern realizează misiuni de evaluare independentă, menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele realizate. Astfel, în anul 2018 acest serviciu a realizat 12 misiuni de audit aferente activităţilor şi proceselor operaţionale, dintre care 4 au tangenţă cu evidenţa contabilă, după cum urmează: casarea bunurilor gestionate, salarizarea personalului CNAS, modul de organizare a recuperării sănătăţii prin tratament balneo-sanatorial, dezvoltarea profesională a personalului CNAS (cu aspecte de evidenţă contabilă).

Elementele de raportare au fost evaluate în anul 2017, în cadrul a 2 misiuni de audit⁴³, iar conform cerinţelor legale⁴⁴, auditul intern asigură evaluarea cel puţin o dată la trei ani a proceselor cu risc sporit din următoarele domenii: financiar-contabil, achiziţii publice, administrare a activelor, tehnologii informaţionale.

Reieşind din constatările menţionate în prezentul Raport de audit, se relevă că, deşi activităţile de control, în majoritatea cazurilor, sunt definite şi descrise, acestea urmează a fi aplicate continuu şi la toate nivelurile. Totodată, pentru redresarea situaţiei constatate, este necesară consolidarea eforturilor tuturor subdiviziunilor structurale şi implementarea recomandărilor înaintate.

_____________________

⁴² Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

⁴³ Misiunile de audit: “Evaluarea procesului de stabilire a alocaţiilor de stat pentru merite deosebite faţă de stat şi raportarea executării cheltuielilor pentru plata acestora” şi “Evaluarea procesului de stabilire şi calculare a indemnizaţiilor de maternitate şi raportarea executării cheltuielilor pentru plata acestora”.

⁴⁴ Art.17 alin.(2) din Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

5.10. Recomandările anterioare ale Curţii de Conturi au fost implementate în majoritate, dar nu integral, fapt ce influenţează plenitudinea indicatorilor din Rapoartele privind executarea BASS.

Ca urmare a realizării misiunii precedente de audit⁴⁵, au fost înaintate 15 recomandări, al căror termen-limită de implementare a expirat. Urmare a analizei şi generalizării acţiunilor întreprinse de către părţile responsabile, prin prisma importanţei şi actualităţii problemelor identificate, executarea recomandărilor a contribuit la îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţilor CNAS, prin:

• organizarea controalelor suplimentare cu referire la procesul de valorizare a pensiilor şi de repartizare a sumei pensiei conform codurilor bugetelor de finanţare;

• monitorizarea deciziilor cu privire la acordarea/recalcularea pensiilor;

• încheierea contractului de prestare a serviciilor informaţionale cu Agenţia Servicii Publice, pentru evitarea transferului mijloacelor financiare pentru plata pensiilor după decesul beneficiarului;

• elaborarea şi aprobarea ordinului comun al MSMPS, ISM şi CNAS cu privire la efectuarea controlului asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;

• ajustarea normelor aferente procesului de verificare a creanţelor din Rapoartele privind executarea BASS, ţinând cont de Planul de conturi al CNAS şi Instrucţiunea de evidenţă contabilă.

Prin elaborarea Regulamentului privind modul de stabilire şi plată a prestaţiilor sociale militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, s-a asigurat modul de stabilire şi plată a prestaţiilor sociale acestei categorii de beneficiari. De menţionat că MSMPS a elaborat proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului respectiv, care a fost avizat de autorităţile competente şi urmează a fi definitivat în contextul aprobării noii legi a salarizării⁴⁶.

Referitor la necesitatea elaborării de către MSMPS a modalităţii de transmitere a supraplăţilor achitate neîntemeiat beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, depistate de către organele abilitate, se denotă neimplementarea acestei recomandări. Astfel, se menţine situaţia incertă pentru CNAS în aspectul înregistrării şi raportării supraplăţilor achitate neîntemeiat, cu impact asupra plenitudinii datelor din Rapoartele privind executarea BASS.

În contextul recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi prin Hotărârea nr.98 din 21.12.2018⁴⁷, care au termen de executare până în iunie 2019, CNAS la momentul actual a întreprins acţiuni de implementare, şi anume: elaborarea proiectului de Explicaţii privind modul de aplicare/determinare a coeficientului nivelului profesional (Knp) pentru anumite ocupaţii/situaţii, verificarea dosarelor de pensii cu aplicarea coeficientului nivelului profesional mai mare de 1,5, determinarea modului de confirmare a acordului persoanei privind substituirea în calculul pensiei a lunilor în care funcţionarul public s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, elaborarea Acordului de colaborare cu structurile de forţă care urmează a fi semnat de părţile implicate.

De asemenea, Casa Naţională a recalculat cuantumul pensiei pentru 2 asiguraţi, cu includerea în stagiul de cotizare a perioadelor de activitate ale asiguraţilor care iniţial la stabilirea pensiei nu au fost luate în calcul. Aceste perioade nu au fost tratate de organul de asigurări sociale ca “circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare” pe motiv că au fost cunoscute din start, fiind confirmate prin înscrierile din carnetele de muncă, prezentate de beneficiari la solicitarea acordării pensiei. Astfel, se atestă necesitatea completării cadrului normativ aferent sistemului de pensii cu noţiuni şi prevederi clare privind situaţiile şi modalitatea de recalculare a pensiilor stabilite.

_____________________

⁴⁵ Hotărârea Curţii de Conturi nr.26 din 29.05.2018 “Cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat 2017”.

⁴⁶ Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

⁴⁷ Hotărârea Curţii de Conturi nr.98 din 21.12.2018 “Privind Raportul auditului conformităţii acordării pensiilor în Republica Moldova”.

VI. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI ALE CELOR ÎNSĂRCINAŢI

CU GUVERNANŢA PENTRU RAPOARTELE FINANCIARE

Responsabilitatea Guvernului, în domeniul finanţelor publice, este de a exercita conducerea generală a activităţii executive în domeniul gestionării finanţelor publice, în conformitate cu principiile şi regulile stabilite⁴⁸.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a constat în întocmirea şi prezentarea către Guvern, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor a rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi asigurarea publicării acestora⁴⁹. Totodată, directorul general al Casei Naţionale este responsabil de implementarea sistemului de control intern managerial conform Standardelor naţionale de control intern în sectorul public, ţinând cont de complexitatea şi domeniul de activitate al entităţii publice⁵⁰.

Responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a constat în monitorizarea şi analiza executării BASS⁵¹.

Responsabilitatea Ministerului Finanţelor ţine de⁵²:

- elaborarea şi aprobarea, în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu Planul de conturi contabile, a metodologiei privind evidenţa contabilă în sistemul bugetar, inclusiv privind contabilitatea executării BASS;

- elaborarea şi aprobarea metodologiei privind implementarea cadrului normativ-legal în domeniul finanţelor publice, inclusiv privind evidenţa contabilă şi raportarea bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi acordarea asistenţei metodologice în procesul bugetar.

_____________________

⁴⁸ Art.19 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁴⁹ Art.22 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁵⁰ Art.8 din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

⁵¹ Art.22 din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

⁵² Legea nr.181 din 25.07.2014; Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

VII. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORILOR

Auditorul este responsabil de planificarea şi realizarea misiunii de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit. Obiectivele auditorului sunt: obţinerea unei asigurări rezonabile că Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat nu este afectat de denaturări semnificative, cauzate de fraude şi/sau erori, precum şi emiterea unei opinii.

Asigurarea rezonabilă este un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când ea există. Denaturările pot fi urmare a fraudelor sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor rapoarte.

O descriere suplimentară a responsabilităţilor auditorului într-un audit al rapoartelor financiare este plasată pe site-ul Curţii de Conturi, la adresa: http://www.ccrm.md/activitatea-curtii-de-conturi-1-25. Această descriere face parte din Raportul nostru de audit.

Echipa de audit:
Şeful echipei de audit,
Şef al Direcţiei audit I în cadrul Direcţiei generale de audit II	Elena Ciochină
Auditor public principal	Elena Cebotari
Auditor public superior	Elena Mirciu
Auditor public principal	Larisa Postica
Responsabil de monitorizarea şi asigurarea calităţii auditului:
Şeful Direcţiei generale de audit II	Sofia Ciuvalschi

LISTA ACRONIMELOR

Acronimul	Termenul abreviat
ISSAI	Standardele Internaţionale de Audit
CNAS sau Casa Naţională	Casa Naţională de Asigurări Sociale
BASS	Bugetul asigurărilor sociale de stat
MSMPS	Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale
SI	Sistemul informaţional
SIA	Sistemul informaţional automatizat
ISM	Inspectoratul de Sat al Muncii
MFC	Management financiar şi control
ANOFM	Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Anexă

la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului

privind executarea bugetului asigurărilor

sociale de stat în anul bugetar 2018

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA INDICATORILOR GENERALI AI

BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT PE ANUL 2018

(conform Anexei nr.1 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018)

mii MDL
Denumirea	Cod Eco	Plan		Executat	Executat faţă de precizat
Denumirea	Cod Eco	aprobat pe an	precizat pe an	Executat	devieri (+/-)	în %
A	1	2	3	4	5=4-3	6=4/3
I. Venituri, total	1	19.312.518,1	19.628.964,8	19.790.305,4	161.340,6	100,8
inclusiv transferuri de la BS	19	6.758.518,1	6.755.064,8	6.670.227,9	-84.836,9	98,7
II. Cheltuieli, total	2+3	19.312.518,1	19.628.964,8	19.426.502,8	-202.462	99,0
inclusiv cheltuieli de personal	21	114.751,8	115.061,1	113.089,1	-1.972	98,3
III. Sold bugetar	1-(2+3)	0	0	363.802,6
IV. Sursele de finanţare, total	4+5+9	0	0	-363.802,6
Active financiare	4	0	-330.475,8	-330.475,8
Datorii	5
Modificarea soldului de mijloace băneşti	9	0,0	330.475,8	-33.326,8
Sold de mijloace băneşti la începutul perioadei	91	0,0	330.475,8	330.475,8
Sold de mijloace băneşti la sfârşitul perioadei	93	0,0	0,0	363.802,6
*Sursă:* Date extrase de către echipa de audit din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prezentat oficial spre auditare Curţii de Conturi la 15.04.2019 de către conducerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, raportul fiind autorizat prin semnătura persoanelor responsabile, cu aplicarea ştampilei entităţii.

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA SUBPROGRAMELOR DE CHELTUIELI

ALE BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT PE ANUL 2018

(conform Anexei nr.2 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018)

mii MDL

Denumirea

Cod

Plan aprobat pe an

Plan precizat pe an

Executarea

Executat faţă de precizat pe an

total

inclusiv

total

inclusiv

total

inclusiv

total

BASS

devieri (+/-)

11=8-5

12=8/5

13=9-6

14=9/6

15=10-7

16=10/7

I. Cheltuieli, total

19312518,1

13943695,4

5368822,7

19628964,8

14050926,9

5578037,9

19426502,8

13962494,5

5464008,3

-202462,0

99,0

-88432,4

99,4

-114029,6

98,0

Protecţia socială

19312518,1

13943695,4

5368822,7

19628964,8

14050926,9

5578037,9

19426502,8

13962494,5

5464008,3

-202462,0

99,0

-88432,4

99,4

-114029,6

98,0

Administrarea sistemului public de asigurări sociale

9002

185312,2

185312,2

0,0

185312,2

185312,2

0,0

167041,5

167041,5

-18270,7

90,1

-18270,7

90,1

Protecţia în caz de incapacitate temporară de muncă

9003

420926,6

420926,6

0,0

420926,6

420926,6

0,0

426683,6

426683,6

5757,0

101,4

5757,0

101,4

Protecţia persoanelor în etate

9004

11009242,7

9993218,1

1016024,6

11147338,7

10131314,1

1016024,6

11100225,9

10094780,9

1005445,0

-47112,8

99,6

-36533,2

99,6

-10579,6

99,0

Protecţia în legătură cu pierderea întreţinătorului

9005

168213,0

162814,0

5399,0

157716,6

152317,6

5399,0

154515,9

150005,5

4510,4

-3200,7

98,0

-2312,1

98,5

-888,6

83,5

Protecţia familiei şi copilului

9006

1856775,2

1332473,3

524301,9

1802136,9

1332473,3

469663,6

1777164,9

1316072,5

461092,4

-24972,0

98,6

-16400,8

98,8

-8571,2

98,2

Protecţia şomerilor

9008

42552,4

42552,4

0,0

38297,4

38297,4

0,0

26661,9

26661,9

-11635,5

69,6

-11635,5

69,6

0,0

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

9010

2420377,3

1776398,8

643978,5

2404264,2

1760285,7

643978,5

2393449,5

1758845,6

634603,9

-10814,7

99,6

-1440,1

99,9

-9374,6

98,5

Susţinerea suplimentară a unor categorii de populaţie

9011

941267,4

0,0

941267,4

1209440,0

0,0

1209440,0

1179430,2

1179430,2

-30009,8

97,5

-30009,8

97,5

Protecţia socială în cazuri excepţionale

9012

820102,7

0,0

820102,7

809638,3

0,0

809638,3

790483,9

790483,9

-19154,4

97,6

-19154,4

97,6

Protecţia socială a pensionarilor din rândul structurilor de forţă

9018

1181013,3

0,0

1181013,3

1181013,3

0,0

1181013,3

1159700,4

1159700,4

-21312,9

98,2

-21312,9

98,2

Protecţia socială a unor categorii de cetăţeni

9019

266735,3

30000,0

236735,3

272880,6

30000,0

242880,6

251145,1

22403,0

228742,1

-21735,5

92,0

-7597,0

74,7

-14138,5

94,2

Sursă: Date extrase de către echipa de audit din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prezentat oficial spre auditare Curţii de Conturi la 15.04.2019 de către conducerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, raportul fiind autorizat prin semnătura persoanelor responsabile, cu aplicarea ştampilei entităţii.

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI ASIGURĂRILOR

SOCIALE DE STAT LA SITUAŢIA DIN 01 IANUARIE 2019

mii MDL
Denumirea	ECO	Plan		Executat în anul curent	Executat faţă de precizat		Executat în anul precedent	Executat în anul curent faţă de anul precedent
Denumirea	ECO	aprobat pe an	precizat pe an	Executat în anul curent	devieri (+/-)	în %%	Executat în anul precedent	devieri (+/-)	în %
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
I. VENITURI	1	19.312.518,1	19.628.964,8	19.790.305,4	161.340,6	100,8	17.818.738,6	1.971.566,8	111,1
CONTRIBUŢII ŞI PRIME DE ASIGURĂRI OBLIGATORII	12	12.546.000,0	12.840.525,0	13.037.939,5	197.414,5	101,5	11.864.043,1	1.173.896,4	109,9
ALTE VENITURI	14	8.000,0	33.375,0	82.138,0	48.763,0	246,1	13.726,2	68.411,8	598,4
TRANSFERURI PRIMITE ÎN CADRUL BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL	19	6.758.518,1	6.755.064,8	6.670.227,9	-84.836,9	98,7	5.940.969,3	729.258,6	112,3
II. CHELTUIELI ŞI ACTIVE NEFINANCIARE	2+3	19.312.518,1	19.628.964,8	19.426.502,8	-202.462,0	99,0	17.614.557,2	1.811.945,6	110,3
III. CHELTUIELI	2	19.285.487,9	19.605.392,1	19.410.792,0	-194.600,1	99,0	17.604.871,9	1.805.920,1	110,3
CHELTUIELI DE PERSONAL	21	114.751,8	115.061,1	113.089,1	-1.972,0	98,3	113.914,0	-824,9	99,3
BUNURI ŞI SERVICII	22	214.040,9	215.193,3	183.588,9	-31.604,4	85,3	179.556,9	4.032,0	102,2
PRESTAŢII SOCIALE	27	18.953.292,2	19.271.807,2	19.110.692,4	-161.114,8	99,2	17.182.059,0	1.928.633,4	111,2
ALTE CHELTUIELI	28	3.403,0	3.330,5	3.421,6	91,1	102,7	129.342,0	-125.920,4	2,6
IV. ACTIVE NEFINANCIARE	3	27.030,2	23.572,7	15.710,8	-7.861,9	66,6	9.685,3	6.025,5	162,2
MIJLOACE FIXE	31	22.606,5	19.149,0	12.722,9	-6.426,1	66,4	6.539,9	6.183,0	194,5
STOCURI DE MATERIALE CIRCULANTE	33	3.185,6	3.185,6	1.879,4	-1.306,2	59,0	2.319,3	-439,9	81,0
MĂRFURI	35	1.238,1	1.238,1	1.108,5	-129,6	89,5	826,1	282,4	134,2
V. SOLD BUGETAR (deficit (-), excedent (+)	1-(2+3)	0,0	0,0	363.802,6			204.181,4
VI. SURSELE DE FINANŢARE	4+5+9	0,0	0,0	-363.802,6			-204.181,4
VII. ACTIVE FINANCIARE	4	0,0	-330.475,8	-330.475,8
VIII. DATORII	5
IX. MODIFICAREA SOLDULUI DE MIJLOACE BĂNEŞTI	9	0,0	330.475,8	-33.326,8			-204.181,4	170.854,6	16,3
SOLD DE MIJLOACE BĂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI	91	0,0	330.475,8	330.475,8			126.294,4	204.181,4	261,7
SOLD DE MIJLOACE BĂNEŞTI LA SFÂRŞITUL PERIOADEI	93	0,0	0,0	363.802,6			330.475,8	33.326,8	110,1
*Sursă:* Date extrase de către echipa de audit din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prezentat oficial spre auditare Curţii de Conturi la 15.04.2019 de către conducerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, raportul fiind autorizat prin semnătura persoanelor responsabile, cu aplicarea ştampilei entităţii.

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

LA PARTEA DE CHELTUIELI ŞI ACTIVE NEFINANCIARE

LA SITUAŢIA DIN 01 IANUARIE 2019

mii MDL
Denumirea	ECO	Plan		Executat	Achitat	Cheltuieli efective	Total		Inclusiv creanţe cu termen expirat	Inclusiv datorii cu termen de achitare expirat
Denumirea	ECO	aprobat pe an	precizat pe an	Executat	Achitat	Cheltuieli efective	creanţe	datorii	Inclusiv creanţe cu termen expirat	Inclusiv datorii cu termen de achitare expirat
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
II. CHELTUIELI, TOTAL	2+3	19.312.518,1	19.628.964,8	19.426.502,8	19.448.018,6	19.473.050,6	413,7	81.246,4	38,9	23,0
III. CHELTUIELI	2	19.285.487,9	19.605.392,1	19.410.792,0	19.432.307,8	19.457.406,7	403,3	80.633,7	33,5	23,0
CHELTUIELI DE PERSONAL	21	114.751,8	115.061,1	113.089,1	113.089,1	114.161,9	0,0	9.883,8	0,0	0,0
BUNURI ŞI SERVICII	22	214.040,9	215.193,3	183.588,9	183.588,9	188.595,6	403,3	19.304,4	33,5	23,0
PRESTAŢII SOCIALE	27	18.953.292,2	19.271.807,2	19.110.692,4	19.132.208,2	19.151.198,1	0,0	51.223,10	0,0	0,0
PRESTAŢII DE ASIGURĂRI SOCIALE	271	13.633.449,5	13.744.557,1	13.684.736,5	13.696.293,3	13.715.447,7	0,0	32.651,1	0,0	0,0
Pensii de asigurări sociale, total	271100	11.769.117,0	11.890.524,5	11.859.590,9	11.866.192,5	11.866.188,2	0,0	233,9	0,0	0,0
Indemnizaţii de asigurări sociale, total	271200	1.833.536,4	1.823.236,5	1.801.978,8	1.798.768,2	1.817.926,9	0,0	32.417,2	0,0	0,0
Alte prestaţii de asigurări sociale, total	271900	30.796,1	30.796,1	23.166,8	31.332,6	31.332,6	0,0	0,0	0,0	0,0
PRESTAŢII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ	272	5.318.362,0	5.525.576,5	5.424.394,0	5.434.353,0	5.434.151,7	0,0	18.439,6	0,0	0,0
Pensii de asistenţă socială, total	272100	1.405.523,1	1.412.325,4	1.402.428,3	1.404.944,6	1.404.944,6	0,0	0,0	0,0	0,0
Indemnizaţii de asistenţă socială, total	272300	517.346,4	463.222,3	454.971,1	453.863,0	455.087,6	0,0	4.897,2	0,0	0,0
Alocaţii, total	272400	694.612,6	700.700,0	688.219,1	688.478,1	688.510,5	0,0	1.529,2	0,0	0,0
Compensaţii, total	272500	64.674,1	64.674,1	58.925,3	59.060,3	59.015,0	0,0	233,8	0,0	0,0
Ajutoare băneşti, total	272600	818.249,1	807.883,2	789.184,7	786.474,2	789.183,9	0,0	11.759,7	0,0	0,0
Alte prestaţii de asistenţă socială, total	272900	1.817.956,7	2.076.771,5	2.030.665,5	2.041.532,8	2.037.410,1	0,0	19,7	0,0	0,0
Prestaţii sociale ale angajatorilor	273	1.480,7	1.673,6	1.561,9	1.561,9	1.598,7	0,0	132,4	0,0	0,0
Indemnizaţii la încetarea acţiunii contractului de muncă	273200	800,3	993,2	987,1	987,1	1.027,2	0,0	91,0	0,0	0,0
Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă achitate din mijloacele financiare ale angajatorului	273500	680,4	680,4	574,8	574,8	571,5	0,0	41,4	0,0	0,0
ALTE CHELTUIELI	28	3.403,0	3.330,5	3.421,6	3.421,6	3.451,1	0,0	222,4	0,0	0,0
IV. ACTIVE NEFINANCIARE	3	27.030,2	23.572,7	15.710,8	15.710,8	15.643,9	10,4	612,7	5,4	0,0
MIJLOACE FIXE	31	22.606,5	19.149,0	12.722,9	12.722,9	12.559,7	6,2	607,2	5,4	0,0
STOCURI DE MATERIALE CIRCULANTE	33	3.185,6	3.185,6	1.879,4	1.879,4	1.977,4	4,1	5,5	0,0	0,0
MĂRFURI	35	1.238,1	1.238,1	1.108,5	1.108,5	1.106,8	0,1	0,0	0,0	0,0
*Sursă:* Date extrase de către echipa de audit din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prezentat oficial spre auditare Curţii de Conturi la 15.04.2019 de către conducerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, raportul fiind autorizat prin semnătura persoanelor responsabile, cu aplicarea ştampilei entităţii.