Hotărîre nr.4 din 29.01.2013 privind Raportul auditului mediului - realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă "Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului mediului – realizarea obiectivelor politicii de stat privind

energia regenerabilă “Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită

a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite”

nr. 4  din  29.01.2013

 (în vigoare 22.02.2013) 

Monitorul Oficial nr.36-40 art.5 din 22.02.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa şefului Direcţiei generale securitate şi eficienţă energetică a Ministerului Economiei dl V.Ceban, şefului Direcţiei eficienţă energetică şi surse de energie regenerabile dl O.Izvoreanu, directorului Agenţiei pentru Eficienţă Energetică dl M.Stratan, precum şi a şefului Serviciului monitorizare a eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabilă dl M.Lupu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului mediului – realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă “Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite”.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit, precum şi bunele practici în domeniul auditului mediului².

____________________

² Ghidul INTOSAI “Auditarea energiei durabile”.

În cadrul auditului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calităţii acestor politici, realizării atribuţiilor de către autorităţile de resort şi existenţei instrumentelor necesare pentru exercitarea acestora.

Obiectivul auditului a fost: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Sistemul energetic din Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme. Propriile resurse energetice şi de combustibil ale Moldovei nu depăşesc 5% din veniturile Balanţei energetice a ţării, importul constituind circa 95%. În absenţa resurselor energetice proprii şi în condiţiile dependenţei tot mai mari de importurile de resurse energetice, eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie în Republica Moldova constituie o prioritate strategică. Astfel, se relevă necesitatea identificării şi valorificării unor noi surse de energie.

Procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Republica Moldova se află la etapa de demarare. Scopul politicii de stat în domeniul surselor regenerabile de energie este sporirea securităţii energetice a statului şi reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului prin majorarea anuală a ratei de energie şi combustibil regenerabile care au fost produse şi utilizate.

Politica de stat în domeniul energiei regenerabile se realizează în cadrul programelor de stat, de ramură şi locale, monitorizate de autoritatea publică în sarcina căreia este pusă această funcţie, autoritatea de stat fiind Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Autorităţile cu responsabilităţi în domeniu sînt la început de cale, astfel, pentru realizarea conformă şi în termen a acestora, este binevenită efectuarea unor studii aprofundate privind necesităţile şi disponibilul de surse regenerabile de energie. Totodată, este necesar ca acest sector să fie susţinut din punct de vedere financiar, însă, conform unei strategii de finanţare, care să fie racordată la politica de stat. Şi, nu în ultimul rînd, e relevantă existenţa Strategiei, programului şi planurilor de acţiuni în domeniu, în care să fie stabilite acţiunile concrete, finanţarea acestor acţiuni, precum şi indicatorii ce urmează a fi atinşi.

În contextul constatărilor de audit, se menţionează următoarele:

• Politica de stat în domeniul energiei regenerabile are un caracter neunivoc, iar obiectivele stabilite nu sînt fundamentate. Situaţia creată este cauzată de cadrul legal incomplet, cu prevederi diferite şi care nu întruneşte o continuitate.

• Procesul de implementare a politicii în domeniul energiei regenerabile nu dispune de un cadru normativ de suport, nefiind dezvoltate mecanismele şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse, precum şi cele ce ţin de monitorizarea şi evaluarea progresului. Acest fapt va determina situaţii incerte la implementarea politicii, precum şi va crea deficienţe la monitorizarea şi evaluarea implementării obiectivelor de stat.

• Finanţarea domeniului energiei regenerabile este la etapa incipientă, nefiind prevăzute mijloace constante (stabile). Astfel, domeniul energiei regenerabile este finanţat la nivel de proiecte separate, şi nu ca un complex de acţiuni. Finanţarea orientată pe proiecte ce au scopuri restrînse şi acoperă necesităţile curente ale beneficiarilor nu contribuie la promovarea valorificării surselor regenerabile de energie, ceea ce, respectiv, nu va conduce la realizarea obiectivelor majore de stat.

Totodată, Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică au elaborat Strategia energetică pînă în anul 2030, precum şi Planul naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică pentru anii 2013-2015, care se află la etapa de aprobare şi vor servi ca documente de politici strategice, menite să asigure realizarea obiectivelor de stat stabilite.

În contextul celor expuse, concluzia generală a auditului este următoarea: Întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii de energie regenerabilă, politica energetică de stat necesită să fie revizuită, actualizată şi completată, cu determinarea mecanismelor şi instrumentelor pentru realizarea acestor obiective şi a mecanismului de monitorizare a realizărilor în scopul evaluării progresului în domeniu, precum şi cu asigurarea susţinerii financiare corespunzătoare.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) şi alin.(6) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului mediului – realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă “Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit Ministerului Economiei şi Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi se cere să ia atitudine referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

3.1. Guvernului, pentru informare privind rezultatele auditului şi luare de atitudine întru asigurarea revizuirii şi actualizării cadrului legislativ şi normativ în aspectul respectării coerenţei şi continuităţii în elaborarea documentelor de politici ale statului;

3.2. Parlamentului, pentru informare privind rezultatele auditului;

3.3. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

APROBAT:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.4 din 29 ianuarie 2013

RAPORTUL

auditului mediului – realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia

regenerabilă “Politica de stat în domeniul energiei regenerabile necesită

a fi dezvoltată întru asigurarea realizării obiectivelor stabilite”

SUMAR EXECUTIV

Timp de mii de ani necesităţile energetice ale umanităţii au fost satisfăcute doar cu ajutorul soarelui, biomasei, energiei apei şi energiei vîntului. Totul a durat pînă la începutul revoluţiei industriale, o revoluţie a tehnologiilor energetice bazate pe combustibili fosili (petrol, gaze naturale, cărbune) şi nucleari, care reprezintă surse de energie neregenerabilă (cunoscute şi sub denumirea de surse convenţionale).

Creşterea numărului de locuitori şi importantele salturi tehnologice din ultimul secol au creat probleme semnificative la nivel global în ceea ce priveşte acoperirea necesităţilor energetice tot mai ridicate.

Sistemul energetic din Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme, caracterizat prin lipsa propriilor resurse energetice şi dependenţa de importul acestora. În absenţa resurselor energetice proprii şi în condiţiile dependenţei tot mai mari de importurile de resurse energetice, eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie în Republica Moldova constituie o prioritate strategică. Astfel, se relevă necesitatea identificării şi valorificării unor noi surse de energie.

Procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Moldova se află la etapa incipientă, un prim-pas în acest domeniu fiind adoptarea Legii energiei regenerabile, care stabileşte principiile şi obiectivele politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie. Pe parcurs au fost adoptate şi alte documente strategice, menite să asigure realizarea obiectivelor generale stabilite.

În cadrul auditului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calităţii acestor politici, realizării atribuţiilor şi existenţei instrumentelor necesare pentru exercitarea lor.

În rezultatul examinării politicii de stat existente, s-a constatat că aceasta are un caracter neunivoc. Situaţia creată este cauzată de cadrul legal incomplet, cu prevederi diferite şi care nu întruneşte o continuitate. Obiectivele stabilite în domeniul energiei regenerabile nu sînt fundamentate suficient, fiind prevăzute la nivel general, fără a fi determinate priorităţile şi măsurile de realizare. Respectiv, nu a fost creat un cadru normativ de suport complet şi exhaustiv, determinînd situaţii incerte la implementarea politicii. De asemenea, nu a fost asigurată susţinerea financiară a domeniului energiei regenerabile, sursele existente fiind provizorii şi de la donatori străini, orientate spre finanţare la nivel de proiecte separate, şi nu ca un complex de acţiuni ce ar contribui la promovarea valorificării surselor de energie regenerabilă şi, respectiv, la realizarea în termen a obiectivelor de stat. Concomitent, mecanismul de monitorizare a realizărilor nu a fost prestabilit, ceea va crea dificultăţi la evaluarea progresului în domeniu.

Astfel, întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile, este necesar ca politica energetică de stat să fie revizuită şi completată, cu determinarea mecanismelor şi instrumentelor pentru realizarea acestor obiective şi asigurarea susţinerii financiare corespunzătoare.

INFORMAŢII GENERALE

Energia regenerabilă este energia produsă prin valorificarea surselor regenerabile, adică provine din surse care fie că regenerează de la sine în scurt timp, fie sînt surse practic inepuizabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia solară, energia apei, energia eoliană, energia geotermică, biomasa. Astfel, energia luminii solare, a vîntului, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni, utilizînd diferite procedee.

Situaţia energetică din Republica Moldova

Securitatea economică a Republicii Moldova, în mare parte, este determinată de starea complexului energetic. Sectorul energetic este o ramură de bază a economiei naţionale, care determină succesul realizării programelor de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi stabilitatea în societate. Eficienţa şi securitatea energetică au un impact direct asupra creşterii economice şi reducerii sărăciei.

La momentul actual, potrivit Balanţei energetice, sistemul energetic din Republica Moldova se caracterizează prin resurse energetice proprii reduse, care nu depăşesc 5%, importul constituind circa 95%. Astfel, se relevă dependenţa excesivă de gazele naturale importate, capacitatea redusă de generare a energiei electrice şi nivelul redus de utilizare a surselor regenerabile de energie (Figura nr.1).

Sursă: Balanţa energetică a Republicii Moldova, Culegere statistică – 2011

În ce priveşte structura consumului de resurse energetice în Republica Moldova, aceasta rămîne a fi dezechilibrată, datorită faptului că cea mai mare parte este consumată de sectorul rezidenţial (peste 45%), industriei revenindu-i o cotă de numai 7,4%. Situaţia naţională la capitolul consum de resurse energetice pe sectoare este percepută mai clar dacă este comparată cu o sursă de referinţă, de exemplu Uniunea Europeană (Figura nr.2).

Sursă: Raportul privind activitatea Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în anul 2011

Astfel, potrivit Figurii nr.2, comparativ cu Republica Moldova, în UE consumul energetic este mai proporţionat, dat fiind că sectorul rezidenţial şi industria consumă cote egale de energie.

Analiza intensităţii energetice – indicator al eficienţei consumului de resurse energetice – poate oferi o imagine asupra gradului de industrializare a unui stat, a tehnologiilor utilizate şi a impactului energetic al acestora asupra eficienţei energetice. Pentru a putea evalua nivelul la care se află Republica Moldova, de asemenea, este nevoie de a compara valorile naţionale cu cele europene (Tabelul nr.1).

Datele Tabelului nr.1 denotă că eficienţa energetică în Republica Moldova este foarte scăzută, fiind de circa 3 ori mai mică comparativ cu ţările europene, şi este determinată de consumul mare de energie, de tehnologiile şi utilajele uzate din punct de vedere moral şi fizic, precum şi de lipsa cunoştinţelor şi capacităţilor în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor regenerabile de energie şi conduce la intensitatea energetică sporită.

Necesitatea utilizării resurselor regenerabile

Este evident faptul că, în absenţa resurselor energetice proprii şi în condiţiile dependenţei tot mai mari de importurile de resurse energetice, eficienţa energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie în Republica Moldova constituie o prioritate strategică.

Actualmente, pe teritoriul Republicii Moldova sînt disponibile pentru utilizare următoarele surse regenerabile de energie: biomasa, energia hidraulică, energia solară şi eoliană, sursele cu potenţial termic redus. Potenţialul tehnic al acestor surse regenerabile (cu excepţia surselor cu potenţial termic redus) se evaluează la 2,7 mil.tep (Tabelul nr.2), adică ar acoperi necesităţile de consum actuale ale ţării (2,2 mil.tep).

Procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Moldova se află la etapa de demarare. Cea mai mare pondere în balanţa energetică o are energia hidraulică şi biomasa, pe cînd energia solară şi cea eoliană, precum şi energia surselor cu potenţial termic redus este explorată la un nivel mai redus.

Utilizarea surselor regenerabile de energie permite diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, substituirea combustibililor fosili pe care Moldova îi importă. Mai mult decît atît, acestea sînt surse de energie pure din punct de vedere ecologic şi contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Specificul situaţiei curente, noile tendinţe din economia naţională, cerinţele mereu crescînde ale consumatorilor privind calitatea şi securitatea aprovizionării cu energie, respectarea obligaţiunilor reciproce “prestator de servicii energetice – consumator”, toate în ansamblu au un impact semnificativ asupra dezvoltării durabile a Republicii Moldova, asigurării fiabile a economiei ţării şi populaţiei cu energie şi combustibil în cantităţi necesare şi la preţuri rezonabile.

Astfel, creşterea preţurilor la nivel mondial la resursele energetice, dependenţa excesivă de gazele naturale importate de la un singur furnizor, nivelul redus de utilizare a surselor regenerabile de energie, eficienţa scăzută şi starea nesatisfăcătoare a celei mai mari părţi a infrastructurii energetice sînt principalii factorii care influenţează creşterea economică.

Cadrul juridic

Alegerea unei strategii pentru realizarea politicilor energetice/programelor depinde de circumstanţele fiecărei economii naţionale şi este în mare parte influenţată de obligaţiile internaţionale, structura economiei, potenţialul economic, şi nu, în ultimul rînd, de condiţiile geopolitice.

Ţările care au aderat la acordurile internaţionale de bază în domeniul energiei şi mediului urmează să pună în aplicare şi să implementeze prevederile acestora ca politici/programe naţionale în domeniul respectiv.

Acorduri internaţionale

Moldova este parte la unele tratate internaţionale, care sînt relevante în ceea ce priveşte efectul sectorului energetic asupra mediului, de care urmează să se ţină cont la elaborarea politicilor naţionale.

Aceste acorduri internaţionale includ:

1. Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei¹ (Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind mediul şi dezvoltarea, 1992) prevede respectarea de către ţările semnatare a unui şir de angajamente generale şi norme, inclusiv:

____________________

¹ Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.404-XIII din 16.03.1995.

• elaborarea de programe naţionale pentru atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi actualizarea acestor programe în mod regulat;

• susţinerea/suportul sistemelor durabile de gestionare a economiei şi sistemelor de protecţie a naturii;

• monitorizarea în mod regulat a cantităţii de emisii de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă;

• luarea în considerare, ca o chestiune de responsabilitate, a riscurilor asociate cu impactul schimbărilor climatice la adoptarea măsurilor sociale, economice şi de mediu şi minimizarea acestor riscuri;

• susţinerea cooperării internaţionale în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi sprijinirea programelor educaţionale şi de formare, precum şi programelor orientate spre schimbul de informaţii.

2. Protocolul de la Kyoto² stabileşte obiective obligatorii pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru Comunitatea Europeană şi pentru alte 37 de ţări. Obiectivul general a fost de a realiza o reducere de 5% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în decursul perioadei de cinci ani (2008-2012), comparativ cu nivelul anului 1990. Cu toate acestea, unele ţări nu au ratificat acest Protocol. Ţările care sînt obligate prin Protocolul de la Kyoto de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă obiectivul respectiv prin reducerea emisiilor naţionale.

____________________

² Legea nr.29-XV din 13.02.2003 “Pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei”.

3. În cadrul Summit-ului Mondial privind Dezvoltarea Durabilă (2002) de la Johannesburg a fost semnată Declaraţia politică, care a stabilit o serie de principii cu privire la dezvoltarea durabilă. De asemenea, a fost aprobat Planul de implementare, care prezintă detaliat acţiuni pentru atingerea dezvoltării durabile la nivel internaţional, naţional, precum şi la nivel local. Planul de implementare aprobat este axat pe sursele regenerabile de energie sau pe resurse energetice care emit mai puţin CO₂. Obiectivul acestuia este de a ridica în mod substanţial cota globală de surse regenerabile de energie.

4. Tratatul Comunităţii Energetice³. Tratatul de instituire a Comunităţii Energetice (TCE) a fost semnat la 25 octombrie 2005 la Atena de către Comunitatea Europeană, urmată de nouă părţi contractante din sud-estul Europei (Albania, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia şi UNMIK). Tratatul a intrat în vigoare în urma ratificării la 1 iulie 2006. Republica Moldova a devenit parte contractantă a Tratatului în 2010.

____________________

³ Legea nr.117-XVIII din 23.12.2009 “Pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice”.

Prin semnarea TCE, părţile contractante şi-au luat obligaţia din punct de vedere juridic:

1. să armonizeze legislaţia internă cu acquis-ul comunitar;

2. să înfiinţeze structuri de reglementare a pieţei;

3. să liberalizeze piaţa energetică.

Legislaţia naţională

Republica Moldova a făcut un prim-pas în acest domeniu, adoptînd Legea energiei regenerabile⁴, care stabileşte principiile şi obiectivele politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie.

____________________

⁴ Legea energiei regenerabile nr.160-XVI din 12.07.2007 (în continuare – Legea energiei regenerabile).

Scopul politicii de stat în domeniul surselor regenerabile de energie este sporirea securităţii energetice a statului şi reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului prin majorarea anuală a ratei de energie şi combustibil regenerabile care au fost produse şi utilizate.

Politica de stat în domeniul energiei regenerabile se bazează pe un şir de principii, printre care: ajustarea bazei normative naţionale la standardele Uniunii Europene şi la cele internaţionale; stimularea economică şi financiară a procesului de valorificare a surselor regenerabile de energie; asigurarea accesului persoanelor juridice şi fizice la informaţia privind valorificarea surselor regenerabile de energie; educarea populaţiei în spiritul valorificării surselor regenerabile de energie şi al utilizării energiei acestora.

Obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, conform prevederilor legale⁵, sînt următoarele:

____________________

⁵ Art.6 din Legea energiei regenerabile.

a) diversificarea resurselor energetice primare locale;

b) asigurarea, pînă în anul 2010, a producerii unui cuantum de 6% de energie din surse regenerabile din volumul energiei provenite din surse tradiţionale şi a unui cuantum de 20% – pînă în anul 2020.

c) sporirea securităţii ecologice, asigurarea ocrotirii sănătăţii populaţiei şi a protecţiei muncii în procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie;

d) formarea unui sistem de producere, distribuţie, comercializare şi consum raţional al energiei şi combustibilului regenerabile;

e) atragerea investiţiilor în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie;

f) colaborarea tehnico-ştiinţifică internaţională, implementarea performanţelor ştiinţifice şi tehnice internaţionale din domeniul energiei regenerabile;

g) asigurarea informaţională a activităţii de valorificare a surselor regenerabile de energie.

De asemenea, a fost aprobată Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020⁶. Această Strategie se referă la obiectivele, măsurile şi activităţile orientate spre atingerea unui complex energetic mai eficient, competitiv şi sigur, care să asigure, totodată, securitatea energetică a ţării, modernizarea infrastructurii energetice existente, îmbunătăţirea eficienţei energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie şi integrarea pe piaţa energetică europeană.

____________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.958 din 21.08.2007 “Cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020”.

Obiectivele strategice ale politicii energetice naţionale pentru perioada de pînă în anul 2020 sînt:

• asigurarea securităţii energetice;

• promovarea eficienţei energetice, economice şi utilizarea resurselor energetice regenerabile;

• liberalizarea pieţei energetice şi restructurarea complexului energetic în contextul cerinţelor integrării în sistemul energetic european.

Prin implementarea surselor regenerabile de energie, singurele resurse de care dispune republica noastră, se va contribui nu numai la rezolvarea problemelor de mediu globale, dar se va soluţiona parţial şi problema securităţii energetice a statului. Totodată, în acest fel se vor realiza şi obiectivele privind dezvoltarea durabilă a ţării, protejîndu-se mediul ambiant de poluare şi menţinîndu-se echilibrul dintre cele trei componente ale dezvoltării durabile: socială, economică şi ecologică.

Cadrul instituţional

Administrarea de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie constă în realizarea obiectivelor şi stabilirea direcţiilor prioritare ale politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie, stabilirea modului de organizare şi administrare a activităţii în domeniul energiei regenerabile, aprobarea programelor de stat privind promovarea producerii şi utilizării energiei regenerabile şi efectuarea controlului asupra realizării acestora, precum şi în utilizarea mecanismelor şi măsurilor de stimulare pentru susţinerea economico-financiară a activităţii în domeniul energiei regenerabile şi se realizează prin intermediul mai multor autorităţi (Figura nr.3).

Astfel, autoritatea de stat în domeniul energiei regenerabile este Agenţia pentru Eficienţă Energetică (în continuare – AEE). În acest scop, Guvernul urma să reorganizeze Agenţia pentru Conservarea Energiei în termen de 3 luni, adică pînă la finele anului 2007. AEE a fost creată prin reorganizare, în decembrie 2010, conform Hotărîrii Guvernului nr.1173 din 21.12.2010 “Cu privire la Agenţia pentru Eficienţă Energetică”.

De asemenea, conform Legii energiei regenerabile urma să fie instituit Fondul pentru Eficienţă Energetică (în continuare – FEE), acesta fiind creat abia în 2012⁷.

____________________

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.401 din 12.06.2012 “Cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică”.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică este autoritatea responsabilă de aprobarea tarifelor pentru fiecare tip de energie şi combustibil regenerabile, precum şi de elaborarea actelor necesare reglementării raporturilor dintre participanţii la piaţa de energie regenerabilă.

Sursă: Cadrul legal al Republicii Moldova

Sfera şi abordarea auditului

Domeniul energiei regenerabile este vast şi presupune atît securitatea energetică a statului şi micşorarea dependenţei de resurse importate, cît şi conformare la cerinţele internaţionale privind protecţia mediului. Astfel, în cadrul auditului mediului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calităţii acestor politici, realizării atribuţiilor şi existenţei instrumentelor necesare pentru exercitarea acestora.

Reieşind din faptul că în timpul studiului au fost identificate un şir de probleme ce ţin de realizarea obiectivelor şi sarcinilor stabilite în politicile naţionale, a fost determinat următorul obiectiv de audit: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Abordarea de audit a fost orientată pe probleme. Reieşind din obiectivul determinat, a fost auditat nu doar Ministerul Economiei, ca autoritate centrală de specialitate, fiind colectate probe şi la alte entităţi cu atribuţii în domeniu.

În cadrul auditului s-a pus accentul pe eficacitate, acordîndu-se atenţie la evaluarea procesului adoptat în dezvoltarea politicii energetice prin verificarea existenţei şi stabilirii obiectivelor politicii energetice naţionale (programe, planuri) şi determinarea metodelor/măsurilor prin care acestea urmează a fi atinse; determinarea progresului în domeniu prin verificarea sistemului de management al implementării politicii energetice (programelor, planurilor) şi a sistemului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor (programelor, planurilor) şi analiza suportului financiar privind realizarea obiectivelor politicilor respective.

Domeniul de aplicare şi Metodologia de audit se conţin în Anexa 1 la Raport.

Constatări, concluzii şi recomandări

Tema auditului: Realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă.

Obiectivul principal de audit: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii de energie regenerabilă, politica energetică de stat necesită să fie revizuită, actualizată şi completată, cu determinarea mecanismelor şi instrumentelor pentru realizarea acestor obiective şi a mecanismului de monitorizare a realizărilor în scopul evaluării progresului în domeniu, precum şi cu asigurarea susţinerii financiare corespunzătoare.

Obiectivele în domeniul energiei regenerabile sînt prevăzute sub aspect general, nefiind stabilite priorităţile şi măsurile de realizare. Politica de stat a fost elaborată insuficient, nefiind determinate mecanismele şi instrumentele, adică nu a fost creat un cadru normativ de suport. În acelaşi timp, se relevă ambiguitatea cadrului legal, ce creează deficienţe la realizarea obiectivelor de stat şi determină situaţii incerte la implementarea politicii. Totodată, mecanismul de monitorizare a realizărilor nu a fost prestabilit, ceea ce va crea dificultăţi la evaluarea progresului în domeniu. Finanţarea orientată pe proiecte ce au scopuri restrînse şi acoperă necesităţile curente ale beneficiarilor, în lipsa unui plan şi concepţii unice de finanţare, precum şi a obiectivelor bine determinate, nu contribuie la promovarea valorificării surselor regenerabile de energie şi, respectiv, nu va asigura realizarea obiectivelor majore de stat.

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL ENERGIEI REGENERABILE NU ESTE ELABORATĂ

COMPLET, AVÎND UN CARACTER NEUNIVOC, IAR OBIECTIVELE STABILITE

NU SÎNT FUNDAMENTATE SUFICIENT

Cadrul legal prevede obiective generale în domeniul energiei regenerabile, însă nu au fost stabilite priorităţile şi măsurile de realizare ale acestora. Elaborarea insuficientă a politicii de stat, nefiind determinate mecanismele şi instrumentele necesare, precum şi caracterul ambiguu al acesteia creează deficienţe la realizarea obiectivelor de stat.

Politica de stat în domeniul energiei regenerabile: obiective şi măsuri

Întru realizarea obiectivelor politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, urmau a fi stabilite direcţiile prioritare ale politicii de stat în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie; modul de organizare şi administrare a activităţii în domeniul energiei regenerabile; aprobate programe de stat privind promovarea producerii şi utilizării energiei regenerabile, precum şi utilizate mecanisme şi măsuri de stimulare pentru susţinerea economico-financiară a activităţii în domeniul energiei regenerabile.

Conform funcţiilor delegate, Ministerul Economiei urmează să identifice problemele prioritare, să elaboreze şi să promoveze programe şi planuri naţionale de acţiuni în domeniile sale de activitate şi să exercite controlul asupra realizării lor. Întru realizarea funcţiei vizate în domeniul energeticii, securităţii şi eficienţei energetice, acesta deţine atribuţia de elaborare, promovare şi monitorizare a implementării politicii statului în domeniul surselor regenerabile de energie.

Totodată, politica de stat în domeniul energiei regenerabile se realizează în cadrul programelor de stat, de ramură şi locale, monitorizate de autoritatea publică în sarcina căreia este pusă această funcţie.

Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile⁸ prevede că fiecare stat-membru trebuie să adopte un plan naţional de acţiuni în domeniul energiei regenerabile. Una din cerinţele minime pentru modelul de plan este stabilirea măsurilor pentru atingerea obiectivelor.

____________________

⁸ Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23.04.2009 “Privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE” (în continuare – Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile).

Dezvoltarea politicii de stat în domeniul energiei regenerabile s-a efectuat fără asigurarea continuităţii acţiunilor

Bazele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile au fost stabilite în Legea energiei regenerabile.

În acelaşi timp, a fost elaborată şi aprobată Strategia energetică pînă în anul 2020, care prevede acţiuni ce urmau a fi realizate, inclusiv în domeniul energiei regenerabile. Conform acestei Strategii, urma să fie aprobat Programul naţional de utilizare a resurselor regenerabile de energie. Proiectul acestui Program, potrivit Strategiei, a fost elaborat, însă nu a fost aprobat.

Atingerea scopului atît al Programului, cît şi al Strategiei s-a prevăzut printr-un şir de obiective specifice, în special, elaborarea şi perfecţionarea legislaţiei privind valorificarea surselor regenerabile de energie, cu formarea unui cadru legal naţional, transparent şi eficient, care să includă stimulentele aprobate de practica internaţională. De asemenea, urma să fie elaborat un mecanism eficient şi permanent de realizare a Strategiei, care să includă cercetări şi elaborări ştiinţifice, estimarea potenţialului regenerabililor, lansarea proiectelor-pilot şi includerea acestui potenţial în ciclul economic.

Obiectivele respective nu au fost realizate, în schimb a fost aprobată Legea cu privire la eficienţa energetică⁹. Scopul acestei legi este crearea premiselor îmbunătăţirii eficienţei energetice, inclusiv prin fondarea şi susţinerea activităţii structurilor antrenate în elaborarea şi în realizarea programelor, planurilor, serviciilor energetice, altor măsuri de eficientizare a consumurilor de energie, nominalizate în lege. Această lege prevede principiile de bază ale domeniului eficienţei energetice, precum structura administrării de stat a activităţii în domeniul respectiv.

____________________

⁹ Legea cu privire la eficienţa energetică nr.142 din 02.07.2010.

Astfel, organul administrativ în domeniul eficienţei energetice este AEE, fiind stipulate atribuţiile acesteia, dar nu doar la capitolul eficienţă energetică, ci şi privind sursele regenerabile de energie, ceea ce creează neclaritate la aplicarea normelor de drept referitor la faptul dacă legea respectivă se referă şi la domeniul energiei regenerabile.

Legea prevede şi elaborarea Programului naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice pentru anii 2010-2020, precum şi a Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Astfel, cu întîrziere de un an, a fost aprobat Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020¹⁰. Acest Program prevede obiectivele globale în vederea reducerii dependenţei de importul de resurse energetice şi impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, unul dintre care este cel privind creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul mixului energetic de la 6% în anul 2010 pînă la 20% în anul 2020, adică este obiectivul prevăzut şi de Legea energiei regenerabile.

____________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10.11.2011 “Cu privire la Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020”.

Acest fapt încă o dată denotă intercalarea domeniului eficienţei energetice cu cel al resurselor regenerabile şi abordare ambiguă.

La capitolul măsuri sectoriale şi intersectoriale pentru promovarea eficienţei energetice este prevăzut că Ministerul Economiei şi AEE urmează să elaboreze cadrul normativ necesar pentru promovarea şi stimularea eficienţei energetice şi a valorificării surselor regenerabile de energie.

Totodată, potrivit prevederilor legale, Programul naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice, aprobat în calitate de document de planificare pe o perioadă de 10 ani, determină politica statului de îmbunătăţire a eficienţei energetice, iar Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice, aprobat în calitate de document de planificare pe o perioadă de 3 ani, trebuie să prevadă implementarea politicilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Astfel, programele şi planurile de acţiuni în domeniul eficienţei energetice vizează doar măsuri ce ţin de eficienţa energetică, dar nu şi de energia regenerabilă.

Ca rezultat, nu este prestabilit dacă Planul naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică prevăzut în Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, urmează să conţină doar măsuri ce vizează eficienţa energetică sau şi energia regenerabilă.

Concomitent, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, chiar dacă a fost elaborat în vederea implementării Legii cu privire la eficienţa energetică, Legii energiei regenerabile şi Strategiei, prevede elaborarea doar a Planului naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică, fără a stipula elaborarea separată a Planului naţional de acţiuni privind energia regenerabilă.

Astfel, la momentul actual, există două documente strategice care prevăd realizarea obiectivelor în domeniu, avînd tangenţe la capitolul energie regenerabilă, care, însă, nu au fost elaborate ţinînd cont de principiile consecutivităţii şi coerenţei normelor juridice. Lipsesc uniformitatea şi coerenţa în elaborarea documentelor de politici ale statului, adică elaborarea prioritară a Concepţiei, urmată de Strategie, cu aprobarea de către Parlament¹¹.

____________________

¹¹ Legea nr.780-XV din 27.12.2001 “Privind actele legislative”.

De asemenea, este neclară situaţia cu privire la elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a propriilor programe şi planuri de acţiuni, adică vor fi separate acestea pe domeniul eficienţei energetice şi energiei regenerabile sau vor fi unificate, cu includerea ambelor domenii.

O altă deficienţă privind politica de stat existentă este nefundamentarea obiectivelor stabilite. Astfel, în cadrul legal sînt prevăzute obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, totodată, nu au fost identificate sursa şi temeiul stabilirii potenţialului tehnic al surselor regenerabile de energie. Chiar dacă conform Strategiei energetice cercetarea şi valorificarea surselor noi de energie, cu asimilarea potenţialului lor pentru dezvoltarea energeticii, este o prioritate a politicii de stat, nu au fost efectuate studii în acest domeniu.

Ministerul Economiei, ca organ ce urmează să elaboreze şi să asigure implementarea politicii de stat în domeniul energiei regenerabile, nu deţine studii ample privind potenţialul surselor regenerabile de energie din Republica Moldova, care au servit la stabilirea obiectivelor politicii de stat, ci unele informaţii privind disponibilul acestor surse.

La momentul auditului, Ministerul Economiei dispunea de studiul “Estimarea potenţialului energetic al biomasei din culturile agricole, pentru brichetare, la nivel de regiuni şi raioane, pentru 2009-2010”. Acest studiu a fost elaborat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul”, la solicitarea Proiectului “Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană, cofinanţat şi implementat de PNUD. Obiectivul principal al studiului a fost constituirea unui top al raioanelor după potenţialul de biomasă obţinut din reziduuri agricole. În baza rezultatelor obţinute din acest studiu, a fost executată “Harta electronică a potenţialului energetic din biomasă – total pe Republica Moldova”. Această hartă ilustrează potenţialul energetic din biomasă pe fiecare raion în parte. La fel, pe aceasta sînt marcaţi producătorii de brichete şi peleţi şi sistemele de încălzire instalate în instituţiile publice rurale.

În acelaşi timp, nu au fost efectuate studii de fezabilitate, pe fiecare tip de sursă în parte, care să servească la argumentarea necesităţii şi oportunităţii valorificării surselor regenerabile de energie.

În cadrul Programului “Suportul reformei sectorului energetic”, în baza Acordului de finanţare, în perioada 2011-2014, bugetul va beneficia de un suport în valoare de 40 mil.euro acordat de Comisia Europeană. Prima tranşă de 13 mil.euro a fost debursată în anul 2011, următoarele fiind condiţionate de realizarea Matricei de politici. În baza acestui Acord de finanţare, Ministerul Economiei beneficiază de un suport tehnic în valoare de 2,6 mil.euro în domeniul energetic, avînd un şir de angajamente stabilite în Matricea de politici, inclusiv pentru domeniul energiei regenerabile.

Conform acesteia, Ministerul Economiei urmează să elaboreze un şir de documente strategice, care au fost prevăzute şi de legislaţia naţională. De asemenea, urmau să fie cercetate potenţialul de energie solară, precum şi al biomasei în anul 2012. Totodată, este preconizată cercetarea potenţialului eolian şi elaborarea Atlasului vîntului pînă la finele anului 2013.

O altă acţiune importantă ţine de revizuirea Strategiei energetice pînă în anul 2020. De facto, Ministerul Economiei a elaborat un nou proiect de Strategie energetică pînă în anul 2030, care conţine o analiză a situaţiei actuale, posibilele scenarii, precum şi obiectivele ce urmează a fi atinse, aceasta fiind în proces de aprobare.

În acelaşi timp, auditul denotă că, pentru perioada auditată, Ministerul Economiei nu a actualizat legislaţia în vigoare, în special Legea energiei regenerabile, precum şi nu a determinat ierarhia documentelor strategice ce urmează a fi aprobate.

Ambiguitatea legislaţiei, precum şi nedeterminarea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse vor crea dificultăţi la implementarea politicii şi, respectiv, la realizarea obiectivelor prestabilite

Cadrul legal nu prevede clar viziunea şi obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile. Astfel, nu este prevăzută concepţia valorificării surselor, nefiind determinate tipurile pe a căror utilizare se va axa, în principal, scopul folosirii acestora, limita cantităţii ce urmează a fi produsă.

Lipsa studiilor a condus la stabilirea unor obiective generale, precum şi la imposibilitatea determinării priorităţilor şi opţiunilor de diversificare a surselor energetice locale.

Un alt motiv ce va face imposibilă realizarea obiectivelor este că nu sînt prestabilite clar acţiunile ce urmează a fi realizate. Astfel, lipsa cadrului normativ relevant, în special a planurilor de acţiuni, supune riscului implementarea politicii de stat.

Nu este făcută o delimitare clară a legislaţiei din domeniul energiei regenerabile, în unele cazuri, aceasta se intercalează cu cea privind eficienţa energetică. Situaţia respectivă este cauzată de inconsecvenţa şi lipsa consecutivităţii şi continuităţii normelor juridice, creînd astfel premise pentru tratarea neunivocă la aplicarea acestora şi cauzînd deficienţe la implementarea obiectivelor.

Recomandări Ministerului Economiei, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică:

1. Să revizuiască şi să actualizeze legislaţia în vigoare, întru asigurarea continuităţii politicii de stat şi viabilităţii acţiunilor întreprinse în scopul realizării politicii de stat în domeniul surselor regenerabile de energie.

2. Să asigure deţinerea informaţiei structurate şi generalizate pe tipuri de surse regenerabile de energie, privind potenţialul acestora, scopul utilizării, întru determinarea oportunităţii valorificării acestora.

3. Să determine priorităţile, precum şi opţiunile de valorificare a energiei regenerabile pe tipuri de surse, cu identificarea şi înlăturarea barierelor ce tergiversează implementarea surselor regenerabile de energie.

PROCESUL DE IMPLEMENTARE A POLITICII ÎN DOMENIUL ENERGIEI REGENERABILE

NU DISPUNE DE UN CADRU NORMATIV DE SUPORT RELEVANT, NEFIIND DEZVOLTATE

MECANISMELE ŞI ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE, PRECUM ŞI CELE

CE ŢIN DE MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRESULUI

Obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile au fost stabilite, însă nu a fost dezvoltat un cadru normativ de suport, care să asigure implementarea politicii. Totodată, mecanismul de monitorizare a realizărilor nu a fost determinat, ceea ce va crea dificultăţi la evaluarea progresului în domeniu.

Procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a rezultatelor politicii de stat

Implementarea politicii de stat este un proces complex care presupune un şir de acţiuni, precum şi existenţa unor mecanisme şi instrumente. Acest fapt presupune şi o monitorizare adecvată a realizării obiectivelor stabilite întru asigurarea realizării acestora.

Autoritatea de stat în domeniul energiei regenerabile este Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Agenţia, la nivelul autorităţilor publice centrale, are misiunea de a asigura şi a sprijini realizarea obiectivelor Programului naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice, acordînd autorităţilor administraţiei publice locale asistenţa necesară la elaborarea programelor şi planurilor locale pentru eficienţă energetică şi monitorizînd realizarea acestora.

De asemenea, Agenţia are misiunea de a supraveghea evoluţia situaţiei în domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie, de a asigura pregătirea şi prezentarea sintezelor programelor, evaluarea proiectelor investiţionale în domeniu, elaborarea proiectelor de acte normative, precum şi crearea unei baze informaţionale în domeniile de competenţă.

În vederea realizării misiunii sale, una din funcţiile de bază ale Agenţiei este implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, pentru realizarea căreia Agenţiei i-au fost delegate atribuţiile corespunzătoare.

Totodată, întru asigurarea implementării politicii de stat, este necesar de a crea capacităţi instituţionale. Astfel, în scopul planificării şi monitorizării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi valorificare a surselor regenerabile de energie în teritoriu, autorităţile administraţiei publice locale urmează să angajeze manageri energetici.

În scopul stimulării din partea statului a activităţilor de valorificare a surselor regenerabile de energie, au fost prevăzute măsurile organizatorico-economice, elaborate de organele de stat.

Procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării politicii de stat trebuie să fie coordonat de către Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică. În cadrul procesului de monitorizare trebuie să fie întocmite Rapoarte de progres, cu evaluarea rezultatelor.

Cadrul normativ de suport nu a fost dezvoltat suficient pentru a asigura implementarea corespunzătoare a politicii de stat

Actuala legislaţie nu prevede modalitatea, precum şi în ce rezidă implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie.

Totodată, cu toate că au fost prevăzute măsuri organizatorico-economice, în scopul stimulării de către stat a activităţilor de valorificare a surselor regenerabile de energie, nu au fost precizate expres organele de stat ce urmează să le elaboreze.

Astfel, nu au fost determinate priorităţile în valorificarea surselor regenerabile de energie şi prestabilite mecanismele economice şi măsurile de stimulare privind elaborarea şi implementarea tehnologiilor ecologice sau a celor cu deşeuri reduse şi nepericuloase în procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie.

Autorităţile de resort nu deţin informaţia deplină asupra domeniului. Una din atribuţiile AEE constă în crearea unei baze informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Cadrul legal nu prevede clar şi expres tipul bazei informaţionale şi informaţia pe care trebuie să o conţină baza respectivă, cine este responsabil de colectarea şi furnizarea informaţiei şi care este modalitatea de creare a acesteia, ceea ce permite interpretarea diferită şi neunivocă a normei juridice. Astfel, AEE nu dispune de o bază ce ar cuprinde întreg domeniul energiei regenerabile.

Actualmente, AEE dispune de o bază de date referitor la clădirile publice, creată prin intermediul portalului geoportal.md, care include caracteristicile tehnice ale clădirilor, precum şi o descriere amplă a sursei de alimentare cu căldură. De asemenea, Agenţia deţine “Harta electronică a potenţialului energetic din biomasă – total pe Republica Moldova”, care ilustrează potenţialul energetic din biomasă pe fiecare raion în parte, fiind marcaţi producătorii de brichete şi peleţi şi sistemele de încălzire instalate în instituţiile publice rurale.

Cu toate că politica de stat în domeniul energiei regenerabile se realizează în cadrul programelor de stat, de ramură şi locale, nu au fost aprobate planuri de acţiuni, care să conţină termene, responsabili, surse de finanţare şi măsuri clare şi expres stabilite ce urmează a fi întreprinse, în scopul atingerii obiectivelor ce ţin de domeniul energiei regenerabile.

Pînă în prezent, AEE, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, au elaborat Planul naţional de acţiuni pentru eficienţă energetică pentru anii 2013-2015 (în continuare – PNAEE), care este în proces de aprobare. Scopul acestuia se referă exclusiv la eficientizarea consumului de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, nefiind stabilite măsuri ce ar promova valorificarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

Totodată, reieşind din angajamentele TCE, urmează a fi transpusă Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în legislaţia naţională pînă la 1 ianuarie 2014. În acest context, este prevăzut şi termenul de elaborare a Planului naţional de acţiuni privind energia regenerabilă (în continuare – PNAER) pînă la 30 iunie 2013, care la momentul auditului se definitiva.

Concomitent, se remarcă că, pînă în prezent, autorităţile administraţiei publice locale, în comun cu AEE, nu au elaborat nici primul program propriu de eficienţă energetică pentru perioada 2012-2014, nici planuri de acţiuni privind eficienţa energetică pe fiecare an, cu identificarea măsurilor prioritare şi a surselor de finanţare. AEE, în comun cu Ministerul Economiei, în cadrul unui proiect de asistenţă, elaborează şi dezvoltă proiectele formularelor-model ale planului local de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pe anul 2013 şi ale programului local în domeniul eficienţei energetice 2013-2015.

De menţionat că în proiectele programelor şi planurilor locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice nu sînt prevăzute acţiuni de valorificare a surselor regenerabile de energie. Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale nu au elaborate programe sau planuri locale de acţiuni în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie.

Potrivit informaţiei prezentate de AEE, programele şi planurile locale privind eficienţa energetică nu vor conţine măsuri planificate şi pentru sursele regenerabile de energie, în acelaşi timp nefiind prevăzută elaborarea programelor şi planurilor locale separate privind energia regenerabilă.

Astfel, în situaţia creată nu se asigură continuitatea acţiunilor de elaborare şi implementare a PNAER şi se pune la îndoială viabilitatea şi capacitatea de realizare a obiectivelor acestuia.

De asemenea, AEE urma să lanseze proiecte-pilot în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Se remarcă faptul că aceasta a lansat doar proiecte orientate spre promovarea şi susţinerea utilizării energiei derivate din biomasă, adică a bioenergiei, în cadrul Proiectului “Energie şi Biomasă” (Acordarea echipamentului de brichetare în rate pentru producătorii de combustibili solizi din biomasă; Identificarea şi gestionarea soluţiilor de piaţă pentru încălzirea pe biomasă accesibilă în zonele rurale; Pilotarea tehnologiei de cogenerare în cadrul unei întreprinderi din sectorul agroindustrial din Republica Moldova şi proiectul-pilot ce ţine de echipamentul de peletare, prin formarea unui parteneriat public privat).

Auditul denotă că nu au fost lansate proiecte-pilot în alte domenii ale surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solară, energia eoliană, energia geotermică. AEE explică aceasta prin faptul că procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie în Republica Moldova se află la etapa de demarare.

O realizare în domeniu, totuşi, o reprezintă crearea capacităţilor instituţionale în teritoriu. Astfel, o parte din autorităţile administraţiei publice locale au angajat manageri energetici, care să fie responsabili de planificarea şi monitorizarea îndeplinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi valorificare a surselor regenerabile de energie în teritoriu, aceştia fiind instruiţi în cadrul diverselor seminare şi cursuri organizate de AEE în comun cu Ministerul Economiei şi cu susţinerea diferitor proiecte şi programe.

Concomitent, în scopul promovării eficienţei energetice şi utilizării surselor regenerabile de energie, AEE, în comun cu Ministerul Economiei, acordă asistenţă consultativă şi informaţională agenţilor economici şi persoanelor fizice care activează în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, organizează seminare, conferinţe şi expoziţii.

De menţionat că actele normative în vigoare stimulează investitorii în valorificarea surselor regenerabile de energie, prin asigurarea recuperării investiţiilor prin intermediul tarifului. În acelaşi timp, studiile preliminare la acest capitol relevă că tariful la energia produsă din surse regenerabile de energie va fi superior celui actual, ceea ce va avea un impact negativ asupra consumatorului final, iar măsuri şi instrumente de motivare în aceste scopuri nu sînt prevăzute.

La capitolul monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării politicii de stat se remarcă că legislaţia în vigoare nu prevede clar şi exhaustiv măsuri şi acţiuni de evaluare a progreselor în domeniul energiei regenerabile, astfel mecanismul de monitorizare a realizărilor nefiind bine dezvoltat.

O altă problemă la realizarea obiectivelor o va constitui lipsa informaţiei precise privind cota iniţială a surselor regenerabile de energie, deoarece nu există o procedură prestabilită de colectare a unor asemenea date, astfel nu poate fi evaluat nici progresul atins. În acelaşi timp, modalitatea de formare actuală a Balanţei energetice nu presupune ţinerea evidenţei pe tipuri de surse regenerabile de energie.

Lipsa prevederilor exhaustive privind acţiunile şi măsurile ce urmează a fi realizate va condiţiona deficienţe la implementare, precum şi imposibilitatea monitorizării şi evaluării rezultatelor

Inexistenţa unei baze informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, adică lipsa unor estimări ample la nivel de republică a necesarului şi potenţialului diferitor surse regenerabile de energie duce la imposibilitatea planificării şi executării acţiunilor de valorificare a acestora.

Nestabilirea procedurilor de colectare a datelor privind utilizarea surselor regenerabile de energie va crea dificultăţi la monitorizarea realizării obiectivelor de stat, precum şi a misiunii AEE de a supraveghea evoluţia situaţiei în domeniul surselor regenerabile de energie.

De asemenea, în prezent nu există o planificare clară şi exhaustivă a măsurilor ce urmează a fi întreprinse în scopul atingerii obiectivelor ce ţin de domeniul energiei regenerabile.

În acelaşi timp, este incertă modalitatea de monitorizare şi asigurare a atingerii obiectivelor cuantificabile stabilite în Strategie, programe şi planuri. Cadrul legal incomplet, cu prevederi neechilibrate şi care nu păstrează o continuitate a creat situaţii incerte la elaborarea, care se află la etapa incipientă, a cadrului normativ de suport pentru realizarea şi monitorizarea politicii de stat în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. Această situaţie va afecta ulterior posibilitatea de implementare şi monitorizare a realizării obiectivelor ce ţin de domeniul energiei regenerabile.

Recomandări Ministerul Economiei, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică:

4. Să elaboreze metodologia de acumulare a datelor şi să stabilească modalitatea de creare a bazei informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, cu indicarea responsabililor, a conţinutului bazei de date şi a surselor de informaţie.

5. Să stabilească mecanismul şi modalitatea de monitorizare a realizărilor în domeniul energiei regenerabile, precum şi forma raportării privind implementarea programelor şi planurilor în domeniu.

FINANŢAREA DOMENIULUI ENERGIEI REGENERABILE ESTE LA ETAPA INCIPIENTĂ,

NEFIIND PREVĂZUTE MIJLOACE CONSTANTE (STABILE) ŞI ORIENTATE SPRE

ATINGEREA OBIECTIVELOR

Domeniul energiei regenerabile nu este finanţat stabil, sursele existente fiind provizorii şi, preponderent, de la donatori străini. Crearea Fondului pentru Eficienţă Energetică, ca sursă de finanţare a activităţilor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, s-a efectuat cu întîrziere. Astfel, domeniul energiei regenerabile este finanţat la nivel de proiecte separate, şi nu ca un complex de acţiuni ce ar contribui la promovarea valorificării surselor regenerabile de energie şi, respectiv, la realizarea în termen a obiectivelor de stat.

Susţinerea financiară a domeniului energiei regenerabile

Legea energiei regenerabile statuează imperativ finanţarea sectorului începînd cu anul 2008. Totodată, Strategia şi Programul determină necesitatea alocării mijloacelor financiare în domeniu.

De asemenea, s-a prevăzut crearea Fondului pentru Eficienţă Energetică în scopul finanţării proiectelor în domeniu. În acelaşi timp, Strategia prevedea instituirea Fondului Naţional pentru Energie Regenerabilă.

Fondul pentru Eficienţă Energetică este creat pentru identificarea, evaluarea şi finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, care contribuie la eficientizarea consumului de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivul principal de activitate al Fondului este atragerea şi gestionarea resurselor financiare în vederea finanţării şi implementării proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern.

Domeniul energiei regenerabile nu a fost finanţat de stat, ceea ce determină tergiversarea realizării obiectivelor în domeniu

Cu toate că Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei energetice prevedea investiţii estimative şi sursele de finanţare, iar cadrul legal – necesitatea stipulării în legile bugetare anuale a mijloacelor financiare pentru stimularea şi susţinerea valorificării surselor regenerabile de energie, acestea nu au fost stabilite.

Chiar dacă Fondul pentru Eficienţă Energetică urma să reprezinte o sursă de finanţare directă a domeniului, acesta a fost creat cu întîrziere, în anul 2012, nefiind finanţat nici un proiect. De menţionat că, în aceste scopuri, pentru anul 2012, în legea bugetară anuală au fost prevăzute mijloace în sumă de 100,0 mil.lei. Totodată, crearea acestui Fond la mijlocul anului 2012 şi demararea procesului de selectare a proiectelor din luna noiembrie 2012 au determinat nevalorificarea acestor mijloace şi amînarea finanţării proiectelor în domeniu.

Fondul urmează să realizeze obiectivul său prin promovarea şi finanţarea proiectelor fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului, care asigură sustenabilitatea consumului de energie, precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Totodată, reieşind din aspectele specifice, finanţarea proiectelor în cadrul FEE se va efectua conform proiectelor înaintate spre finanţare.

Cu toate că cadrul normativ prevede instrumente financiare pentru finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie: grant, garanţie, împrumut şi leasing utilizate de Fond, nu este stabilit modul de determinare a instrumentului care va fi selectat.

De asemenea Legea cu privire la eficienţa energetică prevede că programele şi proiectele de eficienţă energetică importante pot fi finanţate din bugetul de stat, însă nu sînt stabilite criteriile de determinare a acestora.

De menţionat că, în perioada anului 2011, în cadrul AEE s-a desfăşurat Programul de implementare a proiectelor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie pentru obiective publice, fiind alocate mijloace bugetare în sumă de 25 mil.lei. Programul respectiv a fost conceput pentru a crea un mecanism de susţinere şi implementarea măsurilor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie. Mijloacele financiare au fost transferate autorităţilor publice locale cu titlu de investiţii capitale, acest proiect fiind monitorizat de către AEE, banii fiind alocaţi pentru proiecte de eficienţă energetică şi surse regenerabile de energie. Astfel, în urma selectării proiectelor eligibile, de mijloace financiare în cadrul a 57 de proiecte au beneficiat 46 de primării.

Din totalul acestor proiecte, doar 7% (1,5 mil.lei) au ţinut de domeniul energiei regenerabile, fiind utilizate pentru instalarea colectoarelor solare în scopul preparării apei calde menajere, majoritatea proiectelor avînd ca scop schimbarea geamurilor şi uşilor.

La momentul actual, sectorul cel mai finanţat este producerea energiei din biomasă. Astfel, la capitolul utilizarea energiei regenerabile pentru încălzirea obiectelor sociale, se beneficiază de suport financiar în cadrul Proiectului “Energie şi Biomasă”.

Proiectul “Energie şi Biomasă” este un proiect de 4 ani, ce urmează a fi implementat în anii 2011-2014. Bugetul total al Proiectului este de 14,56 mil.euro, acordaţi de Uniunea Europeană (14,0 mil.euro) şi PNUD (560,0 mii euro). Scopul Proiectului este de a crea un sistem sigur, competitiv şi durabil de producere a energiei din surse regenerabile, în special, biomasă din deşeuri agricole.

În perioada 2011-2012, au fost implementate un şir de proiecte privind instalarea sistemelor termice alternative şi de procurare a cazanelor, în valoare de 5909,2 mii USD, cu o contribuţie a comunităţii de 26408,2 mii lei.

Autorităţile locale care au beneficiat de mijloace financiare în cadrul acestui proiect au evaluat pozitiv rezultatele implementării, fiind menţionată plusvaloarea adusă de utilizarea noilor cazane, cu unele excepţii, însă, privind accesibilitatea combustibilului necesar.

În baza chestionarelor colectate de la autorităţile administraţiei publice locale, de asemenea, s-a constatat că principala sursă de finanţare a proiectelor în domeniu o reprezintă donatorii străini, însă nu s-a observat o tendinţă unică de finanţare a domeniului, ceea ce denotă lipsa unei concepţii unice de finanţare a sectorului.

Matricea de politici prevede elaborarea unei mape a donatorilor, precum şi ghişeul unic pentru investitori în domeniul surselor regenerabile de energie. De asemenea, Ministerul Economiei trebuie să-şi îmbunătăţească procedurile de monitorizare şi coordonare a mijloacelor financiare, însă la momentul actual se efectuează doar monitorizarea surselor finanţate în baza programelor alocate strict ministerului, nefiind efectuate analize ample ce reflectă situaţia reală pe republică.

Finanţarea actuală a sectorului energiei regenerabile nu promovează valorificarea surselor regenerabile

Lipsa unui plan şi concepţii unice de finanţare, precum şi a obiectivelor bine determinate va duce la finanţarea neuniformă a proiectelor şi nu va contribui la atingerea obiectivelor de stat.

Stabilirea neclară a criteriilor de eligibilitate a proiectelor va determina finanţarea unor proiecte ce acoperă necesităţile curente ale beneficiarilor, iar nedeterminarea criteriilor de stabilire a instrumentelor financiare utilizate va crea inegalităţi între participanţi şi i-ar putea dezavantaja pe unii solicitanţi, ceea ce va avea ca efect necointeresarea acestora în aplicarea la astfel de proiecte.

Finanţarea orientată pe proiecte ce au scopuri restrînse nu contribuie la promovarea valorificării surselor de energie regenerabile şi, respectiv, nu va contribui la realizarea obiectivelor majore de stat.

Recomandări Ministerului Economiei:

6. Să stabilească o politică bine determinată de finanţare a proiectelor, în contextul realizării obiectivelor de stat, cu determinarea priorităţilor de finanţare orientate spre implementarea acţiunilor prevăzute din domeniul energiei regenerabile.

Concluzia generală a auditului: Întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii de energie regenerabilă, politica energetică de stat necesită să fie revizuită, actualizată şi completată, cu determinarea mecanismelor şi instrumentelor pentru realizarea acestor obiective şi a mecanismului de monitorizare a realizărilor în scopul evaluării progresului în domeniu, precum şi cu asigurarea susţinerii financiare corespunzătoare.

Anexa 1

Domeniul de aplicare şi Metodologia de audit

Sfera auditului a fost limitată la determinarea în ce măsura Moldova îşi minimizează dependenţa de combustibilii fosili prin exploatarea în creştere a surselor regenerabile de energie, precum şi la promovarea utilizării acestora şi adoptarea unor măsuri de eficienţă energetică.

Obiectivul auditului a fost: Politica energetică de stat întru asigurarea realizării obiectivelor privind sporirea ponderii energiei regenerabile este dezvoltată suficient şi adecvat, iar organele cu competenţe în domeniu (centrale şi locale) dispun de instrumente suficiente şi eficace pentru realizarea acestor obiective?

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, întocmindu-se un Raport de audit.

Abordarea de audit a fost orientată pe probleme. Reieşind din obiectivul determinat, a fost auditat nu doar Ministerul Economiei, ca autoritate centrală de specialitate, fiind colectate probe şi la alte entităţi cu atribuţii în domeniu.

În cadrul auditului s-a pus accentul pe eficacitate, acordîndu-se atenţie la evaluarea procesului adoptat în dezvoltarea politicii energetice prin verificarea existenţei şi stabilirii obiectivelor politicii energetice naţionale (programe, planuri) şi determinarea metodelor/măsurilor prin care acestea urmează a fi atinse; determinarea progresului în domeniu prin verificarea sistemului de management al implementării politicii energetice (programelor, planurilor) şi a sistemului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor (programelor, planurilor) şi analiza suportului financiar privind realizarea obiectivelor politicilor.

Astfel, în cadrul auditului mediului s-a analizat realizarea obiectivelor politicii de stat privind energia regenerabilă, prin prisma calităţii acestor politici, realizării atribuţiilor şi existenţei instrumentelor necesare pentru exercitarea acestora.

În procesul auditului a fost auditată executarea atribuţiilor de către instituţiile responsabile – Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică, cu colectarea probelor de la autorităţile administraţiei publice locale.

A fost analizată activitatea Ministerului Economiei privind realizarea atribuţiilor, precum şi monitorizarea realizării documentelor strategice, coordonarea activităţii instituţiilor din domeniu şi conlucrarea cu acestea. A fost verificată existenţa studiilor privind disponibilul de surse regenerabile de energie, potenţialul acestora; identificarea problemelor prioritare în domeniul energiei regenerabile şi care au fost procedurile/metodele ce au servit la stabilirea acestora; determinarea metodelor/măsurilor prin care acestea urmează a fi atinse. De asemenea, a fost revizuită realizarea Matricei de politici stabilite în cadrul Programului “Suportul reformei sectorului energetic” şi a fost studiat procesul de coordonare de către Ministerul Economiei a procesului de monitorizare a Strategiei şi Programului.

La Agenţia pentru Eficienţă Energetică s-a studiat cadrul legal în baza căruia acesta îşi desfăşoară atribuţiile, s-a verificat implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, crearea cadrului de suport pentru realizarea politicii de stat (programe, planuri) şi realizarea Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020.

A fost studiat cadrul normativ în baza căruia Fondul pentru Eficienţă Energetică creează condiţii necesare pentru finanţarea proiectelor relevante în domeniu şi asigurarea suportului financiar în domeniul energiei regenerabile.

A fost analizată realizarea Programului de implementare a proiectelor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie pentru obiective publice de către AEE. De asemenea, a fost evaluat impactul Proiectului “Energie şi Biomasă”.

S-au remis chestionare în 15 raioane ale Republicii Moldova, în care a fost şi urmează a fi implementat Proiectul “Energie şi Biomasă” (raioanele: Anenii Noi, Cantemir, Cimişlia, Donduşeni, Făleşti, Glodeni, Hînceşti, Leova, Rezina, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Teleneşti), cu generalizarea şi constatarea situaţiei în domeniu în baza răspunsurilor prezentate de 10 raioane (Anexa 2 la Raport).

Anexa 2

Informaţie generalizată

privind răspunsurile la chestionarele remise autorităţilor

administraţiei publice locale

În scopul evaluării situaţiei în domeniul energiei regenerabile, au fost chestionate, în baza unui formular-standard 15 raioane. Din 15 raioane chestionate au oferit răspunsuri 9 raioane.

♦ Referitor la principalele surse de energie termică şi electrică din raion (centralizat, individual), precum şi tipul de resurse utilizate pentru producerea/obţinerea acestora (gaze, cărbune, biomasă ş.a.), specifice sectorului public şi celui rezidenţial, majoritatea raioanelor au indicat că energia electrică este livrată centralizat, energia termică centralizată în raioane lipseşte, la producerea acesteia folosindu-se diferite surse, precum: energia electrică, cărbune, lemn, gaze naturale şi biomasă. Totodată, raionul Făleşti a indicat că 15 localităţi din cadrul acestuia sînt conectate la sisteme de gaze naturale.

♦ Cu privire la deţinerea informaţiilor generalizate privind sursele regenerabile de energie disponibile pe teritoriul raionului şi potenţialul acestora, precum şi modalitatea de ţinere a acestei evidenţe şi de către cine este organizată:

Majoritatea raioanelor nu deţin informaţii generalizate în domeniul respectiv, totodată, nu este organizată o modalitate de ţinere a evidenţei şi nu sînt numite persoanele responsabile de aceasta. Cîteva raioane, însă, au indicat că dispun de unele informaţii referitor la potenţialul de biomasă disponibil pe teritoriul raionului.

♦ Privitor la proiectele investiţionale şi granturile din domeniul surselor regenerabile de energie, implementate în anii 2010-2012 şi în curs de implementare:

Majoritatea raioanelor au enumerat proiectele în cadrul Proiectului “Energie şi Biomasă”, finanţat de UE şi PNUD. Totodată, raioanele Făleşti, Şoldăneşti şi Soroca au menţionat că au finalizat nişte proiecte de instalare a bateriilor solare pentru încălzirea apei, finanţate din granturi, precum şi din Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.

♦ Referitor la evaluarea necesităţilor locale privind asigurarea localităţilor cu surse de energie termică, modalitatea de evaluare şi perioada, precum şi coordonarea cu organele respective:

Majoritatea raioanelor chestionate nu au oferit răspunsuri clare la întrebarea respectivă. Totodată, unele raioane (Făleşti, Şoldăneşti) au menţionat că nu au evaluat necesităţile locale privind asigurarea localităţilor cu surse de energie termică, altele (Cimişlia, Donduşeni, Ştefan-Vodă) au indicat că au fost evaluate necesităţile de energie termică pe bază de biomasă în cadrul studiilor şi al Proiectului “Energie şi Biomasă”, iar altele au remarcat că necesităţile locale se efectuează pentru un sezon de încălzire de către autorităţile publice locale în coordonare cu Consiliul raional. Raionul Soroca a relatat la acest capitol despre Programul Naţional de Gazificare.

♦ Cu privire la elaborarea programelor şi planurilor locale în domeniul îmbunătăţirii eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie şi rezultatele implementării acestora:

Din 9 raioane, un raion (Leova) a menţionat că au fost elaborate programe pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie şi Programul raional pentru eficienţa energetică pentru perioada 2011-2020, un raion (Rezina) a indicat că acestea sînt în proces de elaborare, totodată, 2 raioane (Făleşti, Şoldăneşti) nu au elaborat programe şi planuri locale în domeniul îmbunătăţirii eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie. Unele raioane (Donduşeni, Ştefan-Vodă) au menţionat că măsurile de dezvoltare a surselor de energie alternativă şi pe bază de biomasă sînt incluse în Programele de dezvoltare a localităţilor, în Programul strategic de dezvoltare social-economică a raionului.

De asemenea, de către unele raioane (Cimişlia, Sîngerei, Soroca) au fost indicate activităţi care nicidecum nu se referă la întrebarea menţionată.

♦ Privitor la existenţa în cadrul autorităţii publice locale a unor subdiviziuni sau specialişti privind domeniul energetic şi, în special, a surselor regenerabile de energie, atribuţiile acestora:

În unele raioane (Cimişlia, Leova, Sîngerei, Soroca), potrivit prevederilor legale¹², au fost angajaţi cîte un manager energetic, care, conform fişei postului, are atribuţia de elaborare a planurilor locale în domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie, monitorizarea consumurilor de resurse energetice, întocmirea rapoartelor anuale privind implementarea măsurilor de eficienţă energetică şi a proiectelor surselor regenerabile de energie ş.a. Alte raioane (Donduşeni, Făleşti, Rezina, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă) nu dispun de subdiviziuni sau specialişti în domeniul respectiv, atribuţiile în domeniu fiind puse în sarcina specialiştilor din Consiliul raional, totodată, monitorizarea fiind realizată de către primar.

____________________

¹² Art.22 din Legea nr.142 din 02.07.2010 “Cu privire la eficienţa energetică”.

♦ Cu referire la colaborarea cu autorităţile de specialitate (Ministerul Economiei, Agenţia pentru Eficienţă Energetică):

Unele din raioanele chestionate au răspuns că colaborează cu autorităţile de specialitate în caz de necesitate prin scrisori, fax, e-mail, telefon, altele – pentru implementarea şi realizarea proiectelor investiţionale şi programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

♦ Cu privire la localităţile şi instituţiile care au beneficiat de mijloace în cadrul Proiectului “Energie şi Biomasă”, valoarea, etapa de implementare a acestora şi criteriul de selectare a beneficiarilor:

În unele raioane (Donduşeni, Făleşti, Leova) proiectele sînt finalizate, în altele (Rezina, Soroca, Şoldăneşti) se află în proces de executare, iar în altele (Cimişlia) – la etapa de contractare. Totodată, unele raioane au menţionat că beneficiarii au fost selectaţi conform PNUD (Cimişlia), altele (Donduşeni) au răspuns că criteriile de selectare a beneficiarilor au fost stabilite de Proiect, autorităţile publice locale solicitînd independent finanţarea lucrărilor în cadrul Proiectului, iar alt raion (Rezina) a remarcat că localităţile au fost selectate de AEE. Totodată, unele raioane (Făleşti, Leova) au menţionat că drept criterii de selectare a beneficiarilor au servit: materia primă disponibilă, posibilitatea de a participa la cofinanţarea lucrărilor, amenajarea sau construcţia unui depozit pentru păstrarea combustibilului ş.a.

♦ Referitor la criteriul de selectare a cazanelor şi tipului de combustibil utilizat pentru fiecare localitate în parte:

Drept criteriu de selectare a cazanelor şi tipului de combustibil pentru fiecare localitate în parte de către raioane au fost indicate: suprafaţa ce necesită a fi încălzită, dovada sursei sigure de aprovizionare cu combustibil din biomasă, disponibilitatea şi accesibilitatea anumitei materii prime în teritoriul localităţii pentru producerea combustibilului, calculul termotehnic.

♦ Privitor la accesibilitatea combustibilului utilizat pentru încălzire întru asigurarea continuităţii procesului de încălzire, sursele de achiziţionare şi comoditatea păstrării şi utilizării acestuia:

Majoritatea raioanelor chestionate au comunicat că accesibilitatea şi disponibilitatea combustibilului este asigurată de către agenţii economici producători din regiune. Combustibilul este păstrat în edificii, spaţii, depozite special amenajate de către beneficiari, alte raioane planificînd construcţia depozitelor pentru păstrarea combustibilului. Totodată, raionul Donduşeni a menţionat că în una din localităţi în care a fost implementat Proiectul (s.Corbu) se atestă o situaţie de insuficienţă a materiei prime pentru producerea brichetelor datorită necorespunderii normelor reale utilizate pentru încălzirea edificiilor publice cu normele tehnice de consum indicate în documentele tehnice ale cazanului.

♦ Referitor la avantajul economic în urma utilizării sistemelor de încălzire instalate:

Unele raioane (Cimişlia, Şoldăneşti) au răspuns că este imposibil de a stabili avantajele economice, deoarece proiectele nu au fost finalizate. Altele (Leova, Soroca) au menţionat că chiar dacă proiectele au fost finalizate nu s-a încheiat un sezon complet de încălzire pentru a putea evalua unele avantaje economice. Iar alte raioane (Donduşeni, Făleşti, Sîngerei) au indicat că în urma implementării proiectelor odată cu creşterea temperaturii medii a încăperilor cu 2-8 grade Celsius în unele localităţi cheltuielile s-au micşorat, în altele au crescut sau au rămas aproximativ aceleaşi.

♦ Privitor la părerea raioanelor chestionate referitor la faptul dacă consideră rezonabilă şi avantajoasă implementarea unor astfel de proiecte în alte instituţii din raion, în special în cazurile finanţării din surse proprii:

Unele raioane (Leova, Cimişlia, Rezina, Sîngerei, Soroca, Şoldăneşti) consideră rezonabilă şi avantajoasă implementarea proiectelor respective şi în alte instituţii din mai multe motive: disponibilitatea materiei prime în raion, micşorarea dependenţei de gaze naturale, rezolvarea problemelor de mediu, crearea noilor locuri de muncă, reducerea cheltuielilor pentru încălzire.

Alte raioane (Făleşti, Ştefan-Vodă) menţionează că este rezonabil, dar nu din surse proprii, iar altele (Donduşeni) indică ca impediment imposibilitatea asigurării continue cu combustibil.

Concluzii:

În rezultatul chestionării autorităţilor publice locale, se relevă faptul că acestea nu dispun de informaţii generalizate privind sursele regenerabile de energie disponibile pe teritoriul raionului şi potenţialul acestora. Totodată, nu este organizată o modalitate de ţinere a evidenţei şi nu sînt numite persoanele responsabile de aceasta. De asemenea, nu au fost elaborate planuri şi programe pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea surselor de energie regenerabilă. Concomitent, o realizare în acest domeniu este instituirea managerilor energetici.