Hotărîre nr.40 din 08.08.2012 privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2011

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului administrării veniturilor publice

de către Serviciul Vamal în anul 2011

nr. 40  din  08.08.2012

 (în vigoare 28.09.2012) 

Monitorul Oficial nr.205-207 art.32 din 28.09.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului finanţelor dl V.Barbăneagră, directorului general al Serviciului Vamal dl T.Baliţchi, directorului Departamentului venituri şi tehnologii informaţionale al Serviciului Vamal dl C.Trofăilă, şefului Biroului vamal Chişinău dl M.Filimon, şefului Biroului vamal Bălţi dl V.Muntean, şefului adjunct al Biroului vamal Briceni dl L.Banaru, viceministrului economiei dl O.Calmîc, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2011.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², avînd ca scop stabilirea gradului de regularitate a îndeplinirii de către organele vamale a funcţiilor şi atribuţiilor prevăzute de actele legislative şi normative privind perceperea drepturilor de import/export, administrarea plăţilor vamale şi aplicarea regimurilor vamale cu impact economic, a respectării legislaţiei privind modul de apreciere a valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import, precum şi a corectitudinii aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³ şi cu Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat⁴. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de fond, cu folosirea diferitelor tehnici şi metode: verificări selective ale calculării şi înregistrării veniturilor administrate de către organele vamale în sistemele informaţionale de bază, examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

⁴ Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.71 din 30.12.2010.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2011 a relevat următoarele:

• Veniturile colectate în anul 2011 la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au fost executate în sumă de 11897,2 mil.lei (100,1%), sau cu o depăşire de 13,4 mil.lei faţă de planul aprobat.

• În anul 2011, scutirile şi facilităţile fiscale, acordate în temeiul cadrului legal la plata drepturilor de import, au constituit 3375,3 mil.lei, sau 28,4% din volumul total al veniturilor administrate de SV în perioada de gestiune.

• La 31.12.2011, restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat au constituit 123,9 mil.lei (decizii de regularizare – 85,6 mil.lei, amenzi aplicate de Serviciul Vamal – 14,2 mil.lei, penalităţi – 19,6 mil.lei şi alte datorii – 4,5 mil.lei), înregistrînd o creştere de 20,8 mil.lei faţă de anul precedent, ceea ce denotă rezerve la disciplina de plată, în aspectul acumulării restanţelor.

• Analiza cadrului legislativ-normativ, în baza căruia Serviciul Vamal îşi desfăşoară activitatea, indică unele deficienţe la reglementarea aplicării preţurilor de referinţă pentru determinarea valorii în vamă. Din cauza imperfecţiunii mecanismului de determinare a valorii în vamă, veniturile pasibile spre încasare în anul 2011 la importul unor tipuri de mărfuri (conform eşantionului selectat de audit) ar fi constituit 3,0 mil.lei.

• Reflectarea în declaraţiile vamale a unor coduri incorecte a facilitat scoaterea de sub supravegherea vamală şi punerea în circulaţie liberă a unor active materiale (4,5 mil.lei), destinate includerii în capitalul social, cu scutiri de 0,9 mil.lei.

• Deşi cadrul legal prevede taxe speciale în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă, inclusiv taxa antidumping percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, astfel de taxe nu au fost aplicate, cu excepţia măsurilor de salvgardare la importul de zahăr. Aplicarea preţurilor de referinţă sau a unor taxe antidumping, stabilite în scopul protejării producătorilor autohtoni, ar spori încasarea veniturilor cu circa 5,2 mil.lei.

• Mecanismul de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior la unele poziţii tarifare de mărfuri, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior”, este unul neaplicabil, fapt ce generează fenomenul evaziunii fiscale.

• Tranzacţiile comerciale de import/export în anul 2011, efectuate de către rezidenţi prin intermediul zonelor off-shore, care stimulează fenomenul evaziunii fiscale, au constituit 2,7 miliarde lei, înregistrînd o creştere cu 0,8 miliarde lei faţă de anul 2010. Valoarea acestora constituie 22,7% din totalul veniturilor încasate de către Serviciul Vamal în anul 2011 la bugetul de stat.

• Auditul intern din cadrul SV este funcţional, cu unele rezerve, inclusiv cauzate de insuficienţa personalului calificat. Nivelul de încasare a drepturilor de import recalculate ulterior de către Direcţia control constituie 36,5%, atestîndu-se rezerve la acest capitol.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2011, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Serviciului Vamal, şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raport, şi să intensifice controlul asupra respectării legislaţiei vamale şi ridicării nivelului responsabilităţii organelor vamale pentru administrarea veniturilor la bugetul de stat, inclusiv întru asigurarea securităţii economice a statului;

2.2. Ministerului Finanţelor, şi se cere să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, asigurînd monitorizarea privind evidenţa, plenitudinea colectării şi raportării veniturilor la bugetul de stat;

2.3. Ministerului Economiei, şi se cere să ia atitudine, conform competenţelor, privind constatările auditului şi să întreprindă măsuri pentru implementarea recomandărilor.

3. Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal să se conformeze cerinţelor şi recomandărilor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 26.09.2011 “Privind auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010”, în scopul executării integrale a acestora.

4. Prin prezenta Hotărîre, se exclud din regim de monitorizare Hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi (nr.56 din 09.07.2010⁵, nr.57 din 09.07.2010⁶ şi nr.61 din 26.09.2011⁷), date fiind executarea integrală şi/sau, după caz, reiterarea în Raportul de audit anexat a recomandărilor auditurilor precedente, neexecutate/executate parţial.

____________________

⁵ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.56 din 09.07.2010 “Privind Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009 la Serviciul Vamal”.

⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 09.07.2010 “Privind auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009”.

⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 26.09.2011 “Privind auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010”.

5. Se ia act că, pe parcursul auditului, Serviciul Vamal a rectificat declaraţiile vamale, inclusiv luînd sub supraveghere vamală activele materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 4,5 mil.lei, cu scutiri de 0,9 mil.lei.

6. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Guvernului, în vederea:

6.1. întreprinderii acţiunilor de eliminare a deficienţelor cadrului legal privind determinarea valorii în vamă;

6.2. examinării situaţiei privind revizuirea Nomenclatorului mărfurilor pasibile includerii în capitalul social la nivel de poziţie tarifară.

7. Hotărîrea şi Raportul de audit anexat se remit Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pentru informare.

8. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

9. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.40 din 8 august 2012

RAPORTUL

auditului administrării veniturilor publice de către

Serviciul Vamal în anul 2011

I. INTRODUCERE

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile că administrarea veniturilor publice încasate de către Serviciul Vamal (în continuare – SV) în exerciţiul bugetar 2011 s-a efectuat legal şi regulamentar.

Responsabilitatea conducerii Serviciului Vamal constă în îndeplinirea conformă a atribuţiilor care-i revin: asigurarea respectării şi executării legislaţiei vamale; controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova; administrarea statisticii vamale; întocmirea şi prezentarea regulamentară către Ministerul Finanţelor a informaţiilor privind sumele calculate ale drepturilor de import/export; precum şi elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea şi identificarea erorilor şi fraudelor.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea şi în acumularea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de audit vizînd gradul de regularitate la colectarea veniturilor bugetului de stat administrate de către SV.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³ şi cu Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat⁴. Probele de audit au fost colectate la Aparatul central şi la Birourile vamale(în continuare – BV): Chişinău, Briceni şi Bălţi, care au administrat 71,9% din veniturile colectate de SV. La exercitarea auditului s-au aplicat proceduri de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: verificarea selectivă a calculării şi înregistrării veniturilor administrate de către organele vamale în sistemul informaţional “Asycuda World” şi programul “Economist”; analiza, pe perioada auditată, precum şi pe anii precedenţi, după caz, a datelor din informaţiile privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import/export; examinarea documentelor primare, analiza modificărilor în legislaţie pentru perioada auditată. Auditul a utilizat datele sistemelor informaţionale ale SV, precum şi le-a confruntat cu documentele primare în aspectul unor tranzacţii efectuate de către agenţii economici.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii” (cu modificările ulterioare).

⁴ Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.71 din 30.12.2010.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Serviciul Vamal este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care implementează politica vamală în temeiul legislaţiei în vigoare. Sistemul instituţional al SV include Aparatul central, Birourile şi posturile vamale, care exercită funcţiile de percepere a drepturilor de import/export, control vamal, contracarare a fraudelor vamale şi alte atribuţii. În activitatea sa SV se conduce de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Codului vamal⁵, Legii nr.1150-XIV din 20.07.2000⁶, de alte acte legislative şi normative care reglementează activitatea vamală. SV este membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

____________________

⁵ Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 (în continuare – Codul vamal).

⁶ Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000 (cu modificările ulterioare).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Evoluţia comerţului exterior

În anul 2011, comerţul exterior, inclusiv operaţiunile de export/import ale agenţilor economici din unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului şi municipiul Bender, a înregistrat suma de 8186,5 mil.dolari SUA, depăşind indicii anilor 2010 şi 2009 cu 36,4% şi, respectiv, 58,4%. Evoluţia relaţiilor comerciale în ultimii trei ani este redată în Tabelul nr.1.

Datele reflectate în Tabelul nr.1 denotă menţinerea unui trend de prevalare a importului în structura comerţului exterior, deşi ponderea acestuia a înregistrat o reducere, comparativ cu anii 2009 şi 2010, cu 1,4 şi, respectiv, 0,8 puncte procentuale. Exporturile în anul 2011 au evoluat la 2829,0 mil.dolari SUA, volum superior celui realizat în 2010 cu 799,5 mil.dolari SUA, iar importurile au însumat 5357,5 mil.dolari SUA, volum superior celui înregistrat în 2010 cu 1386,7 mil.dolari SUA. Decalajul semnificativ în evoluţia comerţului exterior a determinat, în anul 2011, un deficit al balanţei comerciale în sumă de 2528,5 mil.dolari SUA, ceea ce depăşeşte deficitul anilor 2009 şi 2010 de 1,6 ori şi, respectiv, de 1,3 ori. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a înregistrat o descreştere de 13,4% în comparaţie cu anul 2010.

Concluzie: În anul 2011, evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova reprezintă un rezultat al situaţiei create pe plan extern.

2. Cu privire la realizarea indicilor de colectare a veniturilor bugetare administrate de Serviciul Vamal

Întru asigurarea colectării veniturilor la bugetul de stat, organele SV, în cazul trecerii mărfurilor prin frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, percep drepturi de import şi drepturi de export în conformitate cu legislaţia în vigoare. În anul 2011, de către organele Serviciului Vamal au fost colectate venituri administrate în sumă totală de 11897,2 mil.lei, înregistrînd o creştere de 2146,9 mil.lei faţă de anul 2010 (9750,3 mil.lei). Ponderea veniturilor bugetului de stat administrate de către SV, în raport cu produsul intern brut (în continuare – PIB), în anul 2011 a reprezentat 14,5%, sau o creştere de 0,9 puncte procentuale faţă de anul 2010, şi o scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de anul 2009. Deşi valoarea mărfurilor introduse în Republica Moldova, plasate în diferite destinaţii vamale, în anul 2011 a crescut cu 34,9% faţă de anul 2010, veniturile percepute de către organele SV în aceeaşi perioadă au înregistrat o creştere de 22,0%. Factorii principali care au determinat neconcordanţa dintre veniturile publice administrate de SV şi valoarea mărfurilor importate constau în acordarea facilităţilor vamale, valoarea cărora în anul 2011 a constituit 3375,3 mil.lei, sau 28,4% din veniturile totale acumulate de către SV şi importul mărfurilor plasate în regimuri vamale suspensive. Evoluţia importului şi veniturilor bugetare încasate, în raport cu PIB, este redată în Diagrama nr.1.

Sursă: Datele statistice ale SV pe anii 2009-2011

Analiza structurii veniturilor administrate de către organele SV, sub aspectul impozitelor/taxelor şi altor plăţi acumulate la bugetul de stat, în anul 2011 denotă că partea preponderentă a plăţilor vamale în totalul veniturilor îi revine TVA la import – 71,8%, urmată de accize – 18,3%, taxe vamale – 7%, şi alte plăţi – 2,9%. Veniturile încasate de către SV au înregistrat o depăşire de 13,4 mil.lei (0,1%) faţă de cifra de control (11883,8 mil.lei), stabilită de către Ministerul Finanţelor. Cuantumul executării cifrei de control a veniturilor de către organele vamale, în structura tipurilor de plăţi, în perioada anilor 2009-2011, este redată în Diagrama nr.2.

Sursă: Rapoartele anuale ale SV prezentate Ministerului Finanţelor pe anul 2011

Situaţia redată în diagramă relevă că, în ansamblu, indicii bugetari de colectare a veniturilor pe anul 2011 s-au executat, iar în aspectul unor categorii de plăţi vamale sarcina n-a fost executată. Cel mai scăzut nivel de încasare s-a înregistrat la TVA (8547,9 mil.lei), cu o diferenţă de 173,3 mil.lei faţă de cifra de control. De asemenea, taxele vamale şi procedurile vamale au fost încasate cu o diferenţă de 6,0 mil.lei şi respectiv, 3,2 mil.lei faţă de sarcina precizată. Din explicaţiile responsabililor Aparatului central al SV, neîncasarea TVA faţă de sarcina bugetară stabilită, a fost influenţată de ponderea scutirilor în totalul importurilor, de fluctuaţia cursului valutar şi de majorarea cifrei de control în luna decembrie.

Depăşirea cifrei de control cu 198,1 mil.lei (10%) la accize a fost determinată de majorarea veniturilor încasate la importul autoturismelor cu 140,0 mil.lei şi a produselor din tutun cu 33,4 mil.lei.

Auditul denotă că majorarea cotei accizului la autoturisme (poziţia tarifară 870333) de la 1,13 euro/cm³ la 3,5 euro/cm³ a avut un impact negativ asupra cantităţii şi valorii importurilor, acestea fiind în descreştere cu 321 de unităţi faţă de anul 2010, condiţionînd micşorarea veniturilor spre încasare cu 12,5 mil.lei. O situaţie analogică se constată şi în rezultatul modificării cotei accizului la bijuterii din aur şi argint, poziţiile tarifare 711319 şi 711311 (de la 30% din valoarea în vamă la 30 lei/gram pentru aur şi, respectiv, 2 lei/gram pentru argint), care a condiţionat neacumularea veniturilor bugetare în sumă de 21,7 mil.lei.

Analiza colectării în anul 2011 a veniturilor lunare denotă că n-a fost asigurată îndeplinirea indicilor stabiliţi de SV în lunile iulie cu 43,7 mil.lei şi decembrie – cu 234,4 mil.lei. Această situaţie a fost condiţionată de majorarea la finele anului a indicilor planificaţi cu 397,1 mil.lei. Evoluţia executării lunare a veniturilor bugetului de stat administrate de către SV se prezintă în Diagrama nr.3.

Sursă: Rapoartele anuale ale SV prezentate Ministerului Finanţelor pe anul 2011

Deşi veniturile colectate au înregistrat o creştere, unele birouri vamale n-au asigurat îndeplinirea indicilor lunari. Un nivel scăzut de executare au înregistrat: BV Chişinău – cu 92,1 mil.lei (1,4%), BV Ungheni – cu 38,1 mil.lei (5,5%); BV Cahul – cu 7,8 mil.lei (2,5%); BV Centru – cu 3,9 mil.lei (1,1%). În aspectul organelor SV, ponderea majoră în totalul veniturilor încasate revine: BV Chişinău – 55,1% (6558,9 mil.lei), urmat de BV Briceni – 12,7% (1508,9 mil.lei), BV Leuşeni – 11,0% (1313,9 mil.lei), BV Bender – 6,0% (721,1 mil.lei) şi BV Ungheni – 5,5% (656,2 mil.lei).

Concluzii: În anul 2011, valoarea mărfurilor introduse în Republica Moldova, plasate în diferite destinaţii vamale, a înregistrat o creştere de 34,9% faţă de anul 2010, pe cînd veniturile colectate de organele SV s-au majorat cu 22,0%, fapt condiţionat de acordarea facilităţilor la import în sumă totală de 3375,3 mil.lei, ceea ce constituie 28,4% din totalul veniturilor colectate şi importul mărfurilor plasate în regimuri vamale suspensive.

De asemenea, se atestă efectul negativ al modificării cadrului legal privind cota accizului aplicat la importul de autoturisme (poziţia tarifară 870333) şi la bijuterii din aur şi argint, urmare căreia s-au ratat posibile venituri de 12,5 mil.lei şi, respectiv, de 21,7 mil.lei.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

1. Să ajusteze/perfecţioneze cadrul normativ-metodologic în materie de evaluare şi prognozare a veniturilor administrate de organele vamale, prin aplicarea instrumentelor analitice şi a indicatorilor micro şi macroeconomici.

3. Cu privire la administrarea restanţelor de către Serviciul Vamal

Restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de către organele SV, înregistrate la 31.12.2011, au constituit 123,9 mil.lei (inclusiv datorii istorice – 15,2 mil.lei.), formate din: decizii de regularizare – 85,6 mil.lei, amenzi – 14,2 mil.lei, penalităţi – 19,6 mil.lei şi alte datorii în sumă de 4,5 mil.lei. Ca rezultat, faţă de anul 2010, s-a admis o creştere a restanţelor cu 20,8 mil.lei. Situaţia privind structura restanţelor se prezintă în Diagrama nr.4.

Sursă: Raportul privind creanţele SV pe plăţi ce reprezintă

veniturile bugetului de stat pe anul 2011

Cele mai mari restanţe au fost înregistrare la: BV Chişinău – 45,5 mil.lei, inclusiv cu termen mai mare de 6 ani – 10,8 mil.lei; Aparatul central al SV – 38,9 mil.lei; BV Centru – 9,4 mil. lei; BV Bălţi – 6,8 mil.lei, inclusiv 2,5 mil.lei cu termen mai mare de 6 ani. La nivel de contribuabil⁷, cele mai mari restanţe faţă de bugetul de stat au înregistrat: “Energy Investment Grup” S.R.L. – 10,1 mil. lei; ÎCS “Lutramold Service” S.R.L. – 7,2 mil.lei; “Limagrain Moldova” S.R.L. – 6,5 mil. lei; “Comcaro” S.R.L. – 6,5 mil. lei; S.A. “Fabrica de zahăr” – 3,5 mil. lei; Î.M. “Lurial” S.R.L. – 3,3 mil.lei; “Orion” S.R.L. – 3,2 mil.lei; SC “Slancom-Grup” S.R.L. – 3,0 mil.lei; SC “Metafer” S.R.L. – 2,9 mil.lei; “Plamigrup” S.R.L. – 2,3 mil.lei.

____________________

⁷ Sursă: Baza de date a Serviciului Vamal; Sistemul Informaţional “Economist”.

La 01.01.2011, soldul datoriilor la amenzile calculate şi neîncasate de organele SV a constituit 13,5 mil.lei. Pe parcursul anului 2011, de către serviciile de contracarare a fraudelor vamale au fost emise 3380 de decizii, potrivit cărora s-au calculat amenzi în sumă de 15,8 mil.lei. Auditul constată că în modulul “Economist” au fost contabilizate amenzi în sumă de 6,7 mil.lei, sau cu 9,1 mil.lei mai puţin. Neconcordanţa se explică prin faptul că o parte din deciziile privind aplicarea amenzilor au fost contestate potrivit prevederilor art.273, 286 din Codul vamal şi că contravenientul beneficiază de o reducere de 50% a amenzii aplicate dacă achită suma în termen de 3 zile, în conformitate cu art.281 alin.(1¹) din Codul vamal.

În baza deciziilor adoptate, s-au încasat amenzi în sumă 5,7 mil.lei şi au fost stinse prin prescripţie 0,3 mil.lei, soldul restanţelor, la 31.12.2011, constituind 14,2 mil.lei. Auditul menţionează că restanţele au fost formate în urma recalculării drepturilor de import de către organele SV.

Întru minimizarea riscului de neîncasare a obligaţiilor vamale, organele SV au întreprins un şir de acţiuni. Astfel, au fost emise 312 dispoziţii privind suspendarea operaţiunilor din conturile bancare, fiind stinse prin achitare 3,9 mil.lei; au fost remise executorilor judecătoreşti 200 de demersuri în vederea încasării incontestabile a obligaţiei vamale în sumă de 52,7 mil.lei; au fost stinse restanţe prin prescripţie în sumă de 5,4 mil.lei; au fost emise 4 acte departamentale în vederea asigurării încasării obligaţiilor vamale recalculate în baza deciziilor de regularizare.

Concluzii: La 31.12.2011, restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat au constituit 123,9 mil.lei, înregistrînd o creştere de 20,8 mil.lei faţă de anul precedent, ceea ce denotă rezerve la disciplina de plată în aspectul acumulării restanţelor.

Recomandări Serviciului Vamal:

3. Să asigure întreprinderea unor măsuri necesare şi suficiente întru micşorarea restanţelor contribuabililor, formate în urma recalculării drepturilor de import în sumă de 123,9 mil.lei.

4. Cu privire la administrarea de către Serviciul Vamal a scutirilor şi facilităţilor vamale

În anul 2011, evoluţia colectărilor la buget a fost influenţată semnificativ de scutirile şi facilităţile vamale acordate agenţilor economici în temeiul prevederilor legale⁸, acordurilor de comerţ liber cu ţările CSI şi altor acorduri internaţionale. Potrivit datelor statistice cu privire la costul facilităţilor fiscale acordate la drepturile de export/import, suma scutirilor a constituit 3375,3 mil.lei, acestea fiind în creştere cu 378,0 mil.lei (12,6%) faţă de anul 2010. Evoluţia ponderii facilităţilor în veniturile încasate de către SV, în perioada anilor 2009-2011 se prezintă în Diagrama nr.5.

____________________

⁸ Titlul III şi Titlul IV din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (cu modificările şi completările ulterioare); Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 (în continuare – Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997).

Sursă: Datele din sinteza facilităţilor vamale acordate şi Informaţia privind evoluţia drepturilor

de import/export raportate Ministerului Finanţelor pentru anii 2009-2011

Deşi se înregistrează o reducere a ponderii facilităţilor în veniturile încasate de SV pe parcursul ultimilor 3 ani, în valoare absolută, facilităţile acordate s-au majorat de la 2511,8 mil.lei în anul 2009 pînă la 3375,3 mil.lei – în anul 2011. În rezultatul verificării gradului de regularitate la acordarea facilităţilor, în viziunea auditului, înlesnirile la plata drepturilor de import nu în toate cazurile au impact pozitiv asupra economiei şi prezintă un risc de concurenţă neloială faţă de alţi importatori de mărfuri. Potrivit datelor statistice ale SV, la nivel de agent economic, pe importurile unor categorii de mărfuri realizate prin acordarea scutirilor şi facilităţilor auditul s-a constatat următoarele.

4.1. Facilităţile acordate la importul gazelor naturale şi lichefiate. Ponderea majoră în totalul scutirilor şi facilităţilor vamale revine cotei reduse a TVA la importul gazelor naturale şi lichefiate, care constituie suma totală de 428,7 mil.lei (12,7%). De facilităţile la cota redusă de 6%, în baza prevederilor art.96 lit.b) din Titlul III al Codului fiscal, au beneficiat 11 agenţi economici, din care 5 reprezintă circa 97,0% din totalul sumei scutirilor acestei categorii: “Moldova Gaz” S.A. – 365,9 mil.lei (85,3%); “Lukoil-Moldova” S.R.L. – 17,0 mil.lei (3,3%); “Domenic” S.R.L. – 17,1 mil.lei (4,0%); “Printemps” S.R.L. – 13,2 mil.lei (3,1%); “Tred-S” S.R.L. – 3,4 mil.lei (0,8% ) etc.

4.2. Facilităţile acordate la produsele petroliere. Prevederile art.4 alin.(15) din Legea 1417-XIII din 17.12.1997⁹ reglementează că produsele petroliere destinate realizării prin unităţile de comercializare a produselor petroliere, stabilite în cadrul şi condiţiile Acordului de investiţii “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”¹⁰ pe o perioadă de 8 ani, începînd cu data primei transbordări de produse petroliere prin terminalul petrolier situat în Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” se scutesc de TVA la introducerea acestora pe restul teritoriului Republicii Moldova din Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”. Astfel, din momentul primei transbordări de produse petroliere, scutirile acordate S.R.L. “BEMOL RETAIL” la TVA, prin prisma prevederilor Legii nominalizate, au constituit 381,7 mil.lei, inclusiv 152,7 mil.lei – în anul 2011.

____________________

⁹ Legea 1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal (cu modificările şi completările ulterioare).

¹⁰ Acordul de investiţii “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, aprobat prin Legea nr.7-XV din 17.02.2005.

4.3. Facilităţile acordate la importul medicamentelor, unor tipuri de mărfuri medicale, precum şi la materia primă medicamentoasă. Pe parcursul anului 2011, de scutiri au beneficiat 231 de agenţi economici, în sumă totală de 137,9 mil.lei. De cele mai mari scutiri la cotă redusă la TVA în sumă de 88,8 mil.lei au beneficiat următorii agenţi economici: Î.M. “Dita Estfarm” S.R.L. – 20,5 mil.lei (14,9%); “Tetis International &CO” S.R.L. – 16,7 mil.lei (12,1%); “Rihpangalfarma” S.R.L. – 8,2 mil.lei (6,0%); Î.M. “Vinamex” S.R.L. – 12,8 mil.lei (9,3%) etc. În viziunea auditului, această scutire n-a influenţat micşorarea preţurilor de realizare a medicamentelor prin reţeaua de farmacii, inclusiv ţinînd cont de constatările expuse în compartimentul 7 al prezentului Raport “Regularitatea tranzacţiilor de import/export prin intermediul rezidenţilor zonelor off-shore”.

4.4. Facilităţile acordate pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social. În perioada auditată, 740 de agenţi economici au beneficiat de scutiri la TVA şi taxele vamale în cadrul importului activelor materiale destinate includerii în capitalul social, valoarea estimativă a scutirilor constituind 251,0 mil.lei. În urma verificărilor auditului s-a constatat că unii agenţi economici după obţinerea facilităţii vamale la importul de active materiale destinate includerii în capitalul social, în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.23) din Codul fiscal şi art.28 lit.q) din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, după exploatarea bunurilor respective pe parcursul a cel mult 2 ani, renunţă la facilitate, achitînd obligaţiunea vamală, pentru a obţine dreptul de înstrăinare a activelor. Prevederile Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale¹¹ nu stipulează cazul excluderii activelor materiale din capitalul social în scopul înstrăinării. Această situaţie exprimă o tratare neuniformă faţă de agenţii economici care nu beneficiază de facilităţile nominalizate, achitînd drepturile de import la momentul efectuării tranzacţiei. Auditul constată că, potrivit datelor BV Chişinău, în anul 2011, 13 agenţi economici au renunţat la facilităţile acordate la importul activelor materiale pe parcursul anilor 2009-2011, achitînd drepturile de import în sumă de 1,4 mil.lei.

____________________

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.23) al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q) al Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal” (cu modificările ulterioare).

Contrar pct.22 din Normele tehnice, aprobate prin Ordinul SV nr.346 din 24.12.2009¹², care specifică modalitatea de completare a rubricilor din formularul declaraţiei vamale şi atribuirea codurilor regimurilor vamale la importul activelor materiale destinate includerii în capitalul social, auditul a constatat 17 cazuri de atribuire eronată în rubrica 37 “Regim” a declaraţiei vamale a codului 42 “import definitiv cu intrare simultană în liberă circulaţie a mărfurilor, care fac obiectul scutirii de la plata drepturilor vamale” în loc de codul 94 “marfă sub supraveghere vamală”. În aceste circumstanţe, au fost importate active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 4,5 mil.lei cu scutiri acordate în sumă de 0,9 mil.lei, iar marfa importată a fost pusă în liberă circulaţie şi scoasă de sub supravegherea vamală.

____________________

¹² Ordinul SV nr.346 din 24.12.2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice pentru imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu.

Conform declaraţiei vamale (în continuare – DV) nr.2011I221, perfectată la BV Briceni, un agent economic a importat şi a inclus în capitalul social uşi din oţel glisante pentru frigidere în sumă de 0,2 mil.lei, beneficiind de scutire la TVA în valoare de 0,03 mil.lei. Auditul a constatat că uşile au fost importate ca parte componentă a mijlocului fix, dar care nu este finisat (gradul de finisare constituind 20-25%). Reieşind din modalitatea includerii în capitalul social, în aspectul evidenţei contabile, la acordarea facilităţilor pentru activele materiale destinate includerii în capitalul social ca parte componentă a unui mijloc fix, persistă posibilitatea determinării incorecte a acordării facilităţilor vamale.

Notă: Pe parcursul auditului, SV a rectificat declaraţiile vamale, cu atribuirea corectă a codului regimului vamal şi cu punerea sub supraveghere vamală a activelor materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 4,5 mil.lei.

Concluzii: Facilităţile vamale acordate pe parcursul anului 2011 au constituit 3375,3 mil.lei, fiind în creştere cu 378,0 mil.lei faţă de anul 2010. Mecanismul de acordare şi procedurile de administrare a facilităţilor fiscal/vamale nu în toate cazurile asigură o gestiune eficientă a procesului de evaluare/taxare. De asemenea, este imposibilă cuantificarea impactului facilităţilor oferite unor subiecţi şi domenii din sectorul economiei.

Recomandări Ministerului Finanţelor şi Ministerului Economiei:

4. Să revizuiască politicile de acordare a facilităţilor fiscale pentru mărfurile de import în vederea asigurării unui regim concurenţial loial pentru toţi subiecţii de antreprenoriat.

5. Să monitorizeze executarea clauzelor prevăzute de Acordul de investiţii “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, aprobat prin Legea nr.7-XV din 17.02.2005, inclusiv folosirea conformă a mijloacelor aferente, provenite din importul/comercializarea produselor petroliere.

5. Cu privire la regularitatea privind calcularea drepturilor de import/export

5.1. Evoluţia declaraţiilor vamale perfectate conform metodelor de vămuire. Conform Raportului SV privind controlul valorii în vamă la mărfurile introduse în regim vamal de import pe anul 2011, se relevă că din 205706 declaraţii ale valorii în vamă (tipizatele DVV-1 şi DVV-2), perfectate de către entitate, prin metoda nr.1 au fost validate 186696 de declaraţii (87,3%), prin metoda nr.2 – 66 de declaraţii, prin metoda nr.3 – 9 declaraţii, prin metoda nr.4 – 5 declaraţii, metoda nr.5 – 2 declaraţii şi prin metoda nr.6 – 27121 de declaraţii, sau 12,2% din numărul total al tipizatelor DVV. Evoluţia declaraţiilor valorii în vamă, perfectate conform metodelor de vămuire, se prezintă în Diagrama nr.6.

Sursă: Rapoartele SV privind controlul valorii în vamă a mărfurilor în anul 2011

Potrivit datelor Raportului nominalizat, prin metoda nr.6 (“de rezervă”) a fost majorată valoarea în vamă cu 988,2 mil.lei, suma drepturilor de import din totalul majorării valorii în vamă încasată constituind 281,6 mil.lei.

5.2. Cu privire la regularitatea determinării valorii în vamă

Determinarea valorii în vamă se efectuează în conformitate cu Codul vamal, Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997, Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002¹³. Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal şi anunţată de declarant este verificată de către organul vamal, stabilind veridicitatea şi confirmarea prin acte a valorii în vamă, inclusiv corectitudinea metodei selectate spre vămuire. În scopul neadmiterii subestimării valorii în vamă a mărfurilor, SV a emis 36 de circulare interne cu privire la stabilirea preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri importate din zonele cu risc sporit, elaborate în baza unor tranzacţii analogice. Totodată, conform Ordinului nr.115-d din 23.03.2010, SV urma să aplice modulul “valoarea în vamă” prin intermediul mecanismului de control al SI “Asycuda World”. Auditul a constatat că pînă în prezent nu se aplică pe deplin capacităţile modulului “valoarea în vamă” al SI “Asycuda World”. Conform explicaţiilor responsabililor Aparatului central al SV, pentru a utiliza pe deplin capacităţile modulului la determinarea valorii în vamă este necesar: implementarea Nodului 2 al sistemului de servere al SV; modificarea parametrilor modulului în scopul aplicării celorlalte metode de apreciere a valorii în vamă şi operarea modificărilor legislative întru asigurarea corectitudinii determinării valorii în vamă prin aplicarea modulului în cauză.

____________________

¹³ Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 (cu modificările ulterioare; în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002).

De asemenea, procedura de verificare a corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfurilor prin intermediul SI “Asycuda World” nu este definitivată, ceea ce denotă faptul că aplicarea mecanismului în cauză s-ar reduce la o funcţie consultativă, iar implementarea ajustărilor de programare ţine de competenţa SV.

În rezultatul verificării declaraţiilor vamale de import în aspectul corectitudinii determinării valorii în vamă, auditul a constatat că colaboratorii vamali nu au aplicat consecutiv metodele nr.2, nr.3, nr.4 şi nr.5 în conformitate cu prevederile articolelor 12-16 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 şi ale Hotărîrii Guvernului nr.600 din 14.05.2002, fapt ce a dus la determinarea neregulamentară a valorii în vamă a mărfurilor, prin aplicarea metodei nr.6 “de rezervă”, precum şi la sporirea riscurilor de ratare a veniturilor la bugetul de stat administrate de către organul vamal.

Astfel, în 21 de cazuri de majorare a valorii în vamă în baza actelor de regularizare, colaboratorii BV Chişinău au majorat valoarea în vamă cu 8,0 mil.lei aplicînd metoda nr.6 “de rezervă”, ulterior fiind contestate de către agenţii economici în instanţele de judecată. Examinările auditului au relevat că colaboratorii organelor vamale nu în toate cazurile au solicitat documentele suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă, ce justifică corectitudinea valorii declarate de către agenţii economici. Ca urmare, prin deciziile instanţelor de judecată, acţiunile organelor vamale de majorare a valorii în vamă au fost calificate ca ilegale, organul vamal fiind obligat să restituie agenţilor economici suma majorată.

5.2.1. Regularitatea calculării drepturilor de import la autovehicule. În cadrul auditului au fost verificate 925 de declaraţii din 9605 înregistrate, referitor la importul definitiv al autovehiculelor de marca Mercedes-Benz Sprinter de către persoane fizice (codul marfar 8704), cu aplicarea TVA la import. Analiza selectivă a importului definitiv al autovehiculelor de către persoanele fizice a relevat că pentru 23 de autovehicule în valoare totală de 3,0 mil.lei au fost achitate drepturile de import în sumă de 0,6 mil.lei. În vederea sporirii eficienţei controlului corectitudinii determinării valorii în vamă a mijloacelor de transport uzate introduse în ţară, pe parcursul anului 2011 de către SV a fost emise 3 ordine interne, de uz de serviciu, privind nivelurile de referinţă ale mărfurilor respective. În această situaţie, auditul relevă că, deşi au fost emise ordinele respective, inspectorii vamali au aplicat neuniform prescripţiile acestora, ceea ce a dus la micşorarea valorii în vamă cu 0,9 mil.lei, fiind ratate posibile venituri la bugetul de stat în valoare de 168,5 mii lei.

5.2.2. Regularitatea calculării drepturilor de import la genţi de mînă pentru femei cu suprafaţa din materiale textile. În perioada anului 2011, au fost importate 191,7 mii de genţi de mînă pentru femei (poziţia tarifară 4202229) în valoare de 4,1 mil.lei, calculîndu-se drepturi de import în sumă de 1,6 mil.lei. Valoarea în vamă a mărfurilor importate a fost determinată conform metodei nr.1, în baza documentelor prezentate de declaranţi. Preţurile de referinţă pentru acest tip de marfă au fost aprobate prin emiterea de către SV a 3 ordine de referinţă, de uz intern. Verificările auditului asupra unui eşantion de 65 de declaraţii vamale din 536, a constatat că în 17 cazuri pentru mărfurile importate din China la determinarea valorii în vamă nu s-a aplicat preţul de referinţă de 49,4 lei, preţurile pentru o unitate variind de la 3,0 lei pînă la 47,0 lei. În viziunea auditului, aplicarea uniformă a preţurilor de referinţă ar putea genera venituri suplimentare în sumă de 2,5 mil.lei (taxa vamală şi TVA).

5.2.3. Regularitatea calculării drepturilor de import la rochiile din bumbac în comparaţie cu rochiile din fibre artificiale. La stabilirea valorii în vamă a unor mărfuri importate din Turcia şi China, în lipsa preţului de referinţă stabilit de SV, drept călăuză la unele poziţii tarifare se ia în consideraţie preţul din factura comercială (invoice). Auditul a constatat că, în anul 2011 au fost importate 30,8 mii unităţi de rochii din bumbac (poziţia tarifară – 610442), în sumă totală de 1,7 mil.lei. Preţul de referinţă la o marfă similară, dar din fibre sintetice, constituie 67,0 lei din Turcia şi, respectiv, 53,6 lei din China. Lipsa preţului de referinţă pentru rochiile din bumbac a admis importarea acestora la preţuri minime, variind de la 5,0 lei/bucata pînă la 50,0 lei/bucata. Examinînd un eşantion de 105 declaraţii vamale din 423, auditul a constatat că veniturile suplimentare pasibile încasării ar fi constituit 300,0 mii lei (taxa vamală şi TVA) în cazul aplicării metodei “în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară”. Se menţionează că, în cazul importului de rochii din fibre artificiale din ţările menţionate anterior, preţul pentru o unitate variază de la 101,0 lei/buc pînă la 250,0 lei/buc. Astfel, în cazul faptelor constatate se denotă lipsa materiei de evaluare, fapt ce influenţează asupra determinării corecte a valorii în vamă şi, respectiv, asupra încasării depline a obligaţiei vamale.

5.2.4. Regularitatea calculării drepturilor de import la mănuşi din piele naturală pentru bărbaţi. În cadrul auditului au fost verificate 31 declaraţii vamale în valoare de 122,8 mii lei, privind importul definitiv de mănuşi din piele naturală pentru bărbaţi (poziţia tarifară 42032991). La acest cod marfar, pentru ţările: Turcia, China, Ucraina şi Emiratele Arabe Unite sînt stabilite preţuri de referinţă de la 360,0 lei/perechea pînă la 450,0 lei/perechea. Conform DV, în 22 de cazuri de import din Italia, Germania, Franţa, Austria, Marea Britanie, Polonia şi Cehia, valoarea în vamă a constituit de la 38,0 lei/perechea pînă la 310,0 lei/perechea. Astfel, caracterul neuniform al stabilirii valorii în vamă (preţurile de referinţă) a generat neîncasarea unor venituri suplimentare în sumă de 62,9 mii lei (taxa vamală şi TVA).

5.2.5. Regularitatea calculării drepturilor de import la anvelope pneumatice noi din cauciuc. Completarea imprecisă şi fără caracterizarea detaliată a mărfii de către declarant a rubricii 31 “Descrierea mărfurilor” din declaraţiile vamale, precum şi lipsa unor preţuri de referinţă elaborate de SV la importul de anvelope pneumatice noi din cauciuc de tipul celor utilizate pentru autoturisme (poziţia tarifară – 40111) a creat situaţia imposibilităţii determinării valorii în vamă după o modalitate unică. Astfel, conform declaraţiilor vamale, pe parcursul anului 2011 un agent economic a importat 63 de unităţi de mărimea R18 la preţuri de 350-500 lei/un., în acelaşi timp preţul anvelopelor de dimensiunile R14, R15 şi R16 a variat între 250 lei/un. şi 750 lei/unitatea. În total au fost importate 253,7 mii unităţi în valoare totală de 155,1 mil.lei. Situaţia în cauză privind importul de anvelope, prin prisma determinării valorii în vamă în funcţie de tipul şi dimensiunile anvelopelor, precum şi a metodei “în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară”, cauzează posibilitatea neîncasării depline a obligaţiilor vamale.

5.2.6. Regularitatea calculării drepturilor de import de lemn. Verificările auditului la BV Briceni au constatat că din 1164 de declaraţii vamale privind importul definitiv de lemn, în 414 cazuri a fost determinată valoarea în vamă prin metoda nr.1. În celelalte cazuri, aprecierea valorii în vamă s-a efectuat prin anunţarea de declarant a metodei de evaluare nr.6 “de rezervă”, preţul în vamă pentru 1 m³ de lemn, conform preţurilor de referinţă stabilite de SV, constituie 100-120 dolari SUA. Analizînd Declaraţia Valorii în Vamă-2 (DVV-2) se relevă că rubricile 7 şi 8 ale declaraţiilor vamale ce ţin de argumentarea alegerii metodei de evaluare şi indicarea sursei de informaţie, n-au fost completate cu justificarea alegerii metodei şi indicarea sursei privind preţul.

Concluzii: În urma analizei cadrului normativ-legislativ în baza căruia SV îşi desfăşoară activitatea, se constată unele deficienţe ale bazei legale la determinarea valorii în vamă privind aplicarea preţurilor de referinţă. Din cauza imperfecţiunii mecanismului de determinare a valorii în vamă, veniturile pasibile spre încasare în anul 2011 la importul unor tipuri de mărfuri (conform eşantionului analizat de audit) ar fi constituit cca 3,0 mil.lei. Concomitent, nu în toate cazurile se solicită de la agenţii economici documente suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă ce ar justifica corectitudinea valorii declarate, fapt ce a dus la contestarea în instanţele de judecată a obligaţiei vamale calculate, cu restituirea agenţilor economici a sumei de 8,0 mil.lei. Problema determinării valorii în vamă abordată în cadrul auditurilor precedente a rămas actuală şi pentru perioada auditată.

Recomandări Serviciului Vamal:

6. Să redefinească instrumentele şi cadrul regulator în materie de evaluare/monitorizare concludentă şi exhaustivă a valorii în vamă, în scopuri fiscale.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

7. Să elaboreze propuneri privind perfecţionarea metodologiei de determinare a valorii în vamă, precum şi aplicarea cotei accizului şi pentru autovehicule în scopul evitării determinării incorecte a valorii în vamă şi neîncasării depline a obligaţiilor vamale, cu înaintarea modificărilor legislaţiei în vigoare.

5.3. Cu privire la regularitatea calculării drepturilor de import/export la produsele agricole care ar putea cauza impedimente producătorilor autohtoni de mărfuri

Prevederile art.3 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 reglementează taxe speciale, antidumping şi de compensare în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului. Măsurile de protecţie aplicabile importurilor care fac obiectul unui dumping ori sînt subvenţionate de către ţara de origine sau exportatoare, precum şi importurilor care, prin cantitatea lor sau condiţiile de livrare cauzează prejudicii producătorilor autohtoni de produse similare ori direct competitive sau prezintă pericol de astfel de prejudicii, sînt stabilite în Legea nr.820-XIV din 17.02.2000¹⁴. De menţionat că, conform Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe¹⁵, politica de stat în domeniul comerţului exterior se realizează prin reglementarea tarifar-vamală, introducerea în modul stabilit a taxelor excepţionale (speciale, antidumping şi de compensare) şi prin reglementarea netarifară (în special, prin cotare şi licenţiere) a activităţii comerciale externe în conformitate cu cadrul legal.

____________________

¹⁴ Legea nr.820-XIV din 17.02.2000 “Privind măsurile antidumping, compensatorii şi de salvgardare (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.820-XIV din 17.02.2000).

¹⁵ Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe nr.1031-XIV din 08.06.2000 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1031-XIV din 08.06.2000.

În scopul executării Legii nr.820-XIV din 17.02.2000, prin Hotărîrea Guvernului nr.1324 din 09.10.2002¹⁶ în cadrul Ministerului Economiei a fost instituit Organul de investigare a măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare, care este abilitat să prezinte Guvernului propuneri privind introducerea măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare.

____________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1324 din 09.10.2002 “Cu privire la instituirea Organului de investigare a măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1324 din 09.10.2002).

• Conform informaţiei prezentate de către Ministerul Economiei, investigaţii de acest gen s-au efectuat doar într-un singur caz, în baza cererii depuse de către Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova şi Uniunea Asociaţilor Producătorilor Agricoli din Moldova. Investigaţia efectuată a constatat un prejudiciu grav industriei zahărului, cauzat de creşterea substanţială a importului de zahăr, luîndu-se decizia aplicării unei măsuri de salvgardare la importul zahărului pentru o perioadă de 8 ani¹⁷.

____________________

¹⁷ Legea nr.8-XV din 05.02.2004 “Privind aplicarea unor măsuri de salvgardare” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.8-XV din 05.02.2004); Legea nr.289-XVI “Privind aplicarea unor măsuri de salvgardare”.

De asemenea, auditul relevă că, potrivit informaţiei statistice a SV privind operaţiunile de import, în anul 2011 au fost importate 19,6 mii tone de carne şi produse din carne în sumă totală de 341,6 mil.lei, pentru care s-au calculat drepturi de import în sumă de 147,2 mil.lei. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, cantitatea comercializată de carne pentru sacrificare pe piaţa internă a constituit 44,2 mii tone, pe cînd producţia totală de carne în gospodăriile de toate categoriile a constituit 117,9 mii tone. Astfel, ponderea de carne şi produse din carne importate a constituit 44,3% din cantitatea produselor din carne comercializată pe piaţa internă. În anul 2011, preţul mediu de vînzare format efectiv la producţia agricolă în întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti pentru un kg de carne de porcină constituie 22,6 lei/kg şi pentru carne de pasăre – 20,4 lei/kg. Totodată, auditul a constatat că unii agenţi economici au importat din Belgia şi Ucraina 1,6 mii tone de carne de pasăre (poziţia tarifară 0207141) în valoare de 32,9 mil.lei, preţurile variind între 7,8 lei/kg şi 12,1 lei/kg, cu o diminuare de 12,6 lei/kg şi, respectiv, 8,3 lei/kg faţă de preţul de vînzare pe piaţa internă. O situaţie analogică se constată şi la importul de carne de pasăre (poziţia tarifară 0207142) din SUA şi Lituania. Din aceste ţări s-au importat 3,2 mii tone în valoare de 44,1 mil.lei, preţurile variind între 11,5 lei/kg pînă la 16,4 lei/kg, acestea fiind diminuate faţă de preţurile de realizare pe piaţa internă cu 8,9 lei/kg şi 4,0 lei/kg. Concomitent, alţi agenţi economici au importat produse analogice cu valoarea în vamă majorată conform preţurilor de referinţă stabilite de SV care constituie 16,0 lei/kg – 22,0 lei/kg.

În viziunea auditului, în cazul aplicării preţurilor de referinţă sau a unor taxe antidumping stabilite în scopul protejării producătorilor autohtoni, ar putea fi încasate venituri suplimentare în sumă de 5,2 mil.lei.

• Pe parcursul anului 2011, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova s-au importat 31,1 mii tone de legume, exportul fiind de 16,7 mii tone. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, volumul producţiei de legume (cu excepţia cartofilor) a întreprinderilor agricole şi gospodăriilor ţărăneşti a constituit 97,4 mii tone, iar prin intermediul întreprinderilor şi organizaţiilor de colectare şi prelucrare a producţiei agricole şi alte căi de comercializare s-au realizat 33,7 mii tone de legume. Astfel, ponderea importului de legume reprezintă 92,3% din totalul vînzărilor de legume. O situaţie analogică s-a constatat şi la importul de cartofi, care în anul 2011 a constituit 16,5 mii tone, sau 48,1% din producţia comercializată de către întreprinderile şi organizaţiile de colectare şi prelucrare a producţiei agricole şi alte căi de comercializare.

În acest caz, auditul consideră că importul de legume ar putea fi obiectul unor măsuri de salvgardare.

Concluzii: Deşi cadrul legal prevede măsuri de protecţie (taxe speciale, antidumping, de compensare şi de salvgardare) aplicabile importului, ce cauzează prejudicii producătorilor autohtoni de produse similare ori direct competitive, astfel de taxe n-au fost aprobate în modul stabilit, respectiv, n-au fost aplicate, cu excepţia măsurilor de salvgardare la importul de zahăr. În opinia auditului, aplicarea preţurilor de referinţă sau a unor taxe excepţionale ar fi contribuit la majorarea veniturilor administrate de către organele vamale.

Recomandări Ministerului Economiei:

8. Să examineze situaţia privind conformitatea aplicării cadrului legal ce ţine de taxele speciale şi taxele antidumping prin prisma legii, precum şi reieşind din constatările auditului referitor la importul unor mărfuri care limitează producătorii autohtoni pe piaţa internă, cu înaintarea propunerilor de rigoare Guvernului.

5.4. Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior

Potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.128 din 22.02.2010¹⁸, Comisia de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior efectuează monitorizarea a 35 de poziţii tarifare de marfă. Conform datelor statistice ale SV, pe parcursul anului 2011, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova s-au importat 31,1 mii tone de legume în valoare de 222,7 mil.lei şi 16,5 mii tone de cartofi în sumă de 63,9 mil.lei.

____________________

¹⁸ Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010 “Cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010).

Informaţia prezentată de Ministerul Finanţelor la solicitarea Curţii de Conturi denotă că, în baza datelor prezentate de către SV, Ministerul Finanţelor, în perioada anului 2011, a efectuat 150 de controale la agenţi economici şi 10 – la persoane fizice, în scopul monitorizării situaţiei la segmentul importului şi comercializarea fructelor, legumelor şi citricelor.

Rezultatele controalelor au stabilit reflectarea de către agenţii economici în documentele de evidenţă contabilă a comercializării mărfurilor în adresa persoanelor fizice şi/sau deţinătorilor de patente de întreprinzător, cu aplicarea unui adaos comercial nesemnificativ, comparativ cu preţurile produselor similare comercializate şi prin aplicarea aparatului de casă şi control, făcînd imposibilă identificarea persoanelor respective. De asemenea, s-a constatat că una din modalităţile principale de diminuare a obligaţiunilor faţă de buget se realizează de către agenţii economici prin intermediul reţelei de comercializare de către persoane fizice sau deţinători ai patentei de întreprinzător, care nu obligă ţinerea evidenţei contabile. Rezultatele controalelor efectuate la agenţii economici relevă imposibilitatea urmăririi lanţului valoric.

Concluzii: În aspectul celor constatate, se relevă că mecanismul de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior la unele poziţii tarifare de mărfuri, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.128 din 22.02.2010, nu este aplicabil, fapt ce generează fenomenul de evaziune fiscală.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

9. Să asigure un mecanism viabil de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior, intru încasarea deplină a veniturilor la bugetul de stat.

6. Cu privire la regimul vamal suspensiv cu impact economic (perfecţionarea activă)

Pe parcursul anului 2011, de către SV au fost acordate 1995 de autorizaţii în regimul vamal suspensiv de perfecţionare activă pentru 164 de agenţi economici. Autorizaţiile de perfecţionare activă se eliberează şi se închid în condiţiile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005¹⁹.

____________________

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 “Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova” (cu modificările ulterioare).

Conform art.1 şi art.61 din Codul vamal, rata de randament reprezintă cantitatea sau procentul de produse compensatoare obţinute din prelucrarea sau transformarea unei anumite cantităţi de mărfuri şi se stabileşte de titularul operaţiunii pe baza documentelor corespunzătoare. În scopul facilitării controlului, în cazul regimului vamal de perfecţionare activă, organele vamale solicită titularului de autorizaţie să asigure păstrarea evidenţelor operative care precizează cantităţile de mărfuri din import plasate sub regim şi cantităţile de produse compensatoare obţinute, stocurile, precum şi toate datele necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor obligaţiilor de import.

Astfel, potrivit autorizaţiei de perfecţionare activă din 28.03.2011, eliberată de BV Bălţi, se relevă că, potrivit cererii, autorizaţiei, precum şi declaraţiilor de import IM-5, Î.C.S. “CB-TEX” S.R.L. a importat materie primă (ţesături, bandă, fermoare, capse) în cantitate netă de 18791,0 kg pentru confecţionarea produselor compensatorii (halate, jachete, ghetre, pantaloni). În urma prelucrării materiei prime, s-au obţinut produse compensatorii – 35144 de bucăţi, ceea ce corespunde decontului de justificare şi raportului de expertiză. Însă, verificînd cantitatea de produse compensatorii în masă (kg) reexportate şi a deşeurilor obţinute, s-a constatat că produsele compensatorii au fost reexportate cu 204 kg mai puţin faţă de cantitatea materiei prime importate pentru confecţionare. Această situaţie denotă un control ineficient din partea organului vamal la acest capitol. În acest context, e de menţionat că SI “Asycuda World” nu oferă o posibilitate de evidenţă în mod automatizat a regimului suspensiv de perfecţionare activă, în special a materiei prime importate şi a produselor compensatorii.

Concluzii: Lipsa unui instrument eficient de monitorizare a cantităţii de materie primă importată, în raport cu cantitatea de produse compensatorii în cadrul regimului vamal de perfecţionare activă, duce la neachitarea, în unele cazuri, a drepturilor de import, precum şi la eschivarea de la plata impozitelor în cazul realizării produselor compensatorii pe piaţa internă.

Recomandări Serviciului Vamal:

8. Să instituie proceduri de control intern cu privire la evidenţa regimului de perfecţionare activă, care să justifice corespunderea cantităţii importului de materie primă cu cantitatea reexportului de produse compensatorii.

9. Să asigure implementarea unui instrument automatizat întru monitorizarea cantităţii de materie primă şi a cantităţii de produse compensatorii prin intermediul SI “Asycuda World”.

7. Tranzacţiile de import/export prin intermediul rezidenţilor zonelor off-shore

Conform informaţiei statistice, prezentată de SV, prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore (Panama, Malta, Belize, Emiratele Arabe Unite, insulele Virgine, Seychelles, Gibraltar etc.), care cad sub incidenţa Ordinului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007²⁰, au fost efectuate tranzacţii de import în valoare de 2,7 miliarde lei, înregistrînd o creştere cu 0,8 miliarde lei faţă de anul precedent. Valoarea acestora constituie 22,7% din totalul veniturilor încasate de către SV în anul 2011 la bugetul de stat.

____________________

²⁰ Ordinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.118 din 20.11.2007 “Privind aprobarea ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”.

În anul 2011, cele mai semnificative tranzacţii prin zonele off-shore revin produselor petroliere în sumă de 1044,5 mil. lei (S.R.L. “Lukoil-Moldova” – 436,2 mil.lei; SC “Parstar Petrol” S.R.L. – 130,2 mil.lei; S.R.L. “Vero Nadina” – 94,0 mil.lei; S.R.L. “Domenic” – 80,7 mil.lei), precum şi produselor chimice organice şi farmaceutice în sumă de 136,1 mil.lei (SC “Balcan Pharmateucicals” S.R.L. – 28,5 mil.lei; “Rezlov-MO” S.R.L. – 22,0 mil.lei; ÎM “Dita Estfarm” S.R.L. – 21,3 mil.lei; “P&R Pharma” S.R.L. – 14,0 mil.lei).

De asemenea, se relevă că S.R.L. “Convizir-Grup” şi “Softsuz” S.R.L. au importat piei de bovine în sumă de 61,9 mil.lei; frigidere, congelatoare şi alte echipamente pentru producerea frigului în sumă de 16,3 mil.lei, cei mai mari importatori fiind Î.C.S. “Unimarket Discount” S.R.L. – 8,1 mil.lei; “ND Electronic” S.R.L. – 4,6 mil.lei; autoturisme în valoare de 66,9 mil.lei, cei mai mari importatori fiind “Nistru-Lada” S.A. – 34,8 mil.lei şi “Elitautodiamant” S.R.L. – 9,4 mil.lei.

Potrivit art.11 lit.i) şi lit.h) din Codul vamal, organul vamal contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi la neadmiterea încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. De menţionat că Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei dispune de acces la SI “Asycuda World”, avînd posibilitatea de monitorizare a tranzacţiilor suspecte.

Concluzii: Tranzacţiile comerciale de import/export, efectuate în anul 2011 de către rezidenţi prin intermediul zonelor off-shore prin care se admit evaziuni fiscale, au constituit 2,7 miliarde lei, înregistrînd o creştere cu 0,8 miliarde lei faţă de anul 2010.

Recomandări Serviciului Vamal:

10. Să asigure consolidarea măsurilor privind contribuirea la prevenirea şi combaterea spălării banilor, prin prisma competenţelor atribuite în baza Codului vamal, precum şi intensificarea colaborării cu alte organe interesate.

8. Cu privire la alte constatări stabilite în cadrul auditului

Conform Raportului anual de activitate, Direcţia audit intern, în perioada anului 2011, a efectuat 8 misiuni de audit, inclusiv: auditul evaluării sistemului de clasificare tarifară a mărfurilor şi auditul evaluării nivelului de respectare de către BV Centru a prevederilor actelor normative ce reglementează activitatea organelor vamale, în rezultatul cărora au fost stabilite obligaţii vamale în mărime de 5,9 mil.lei. Realizarea misiunilor de audit a contribuit la perfecţionarea procesului de clasificare tarifară a mărfurilor, eliminînd anumite cazuri de încălcare a legislaţiei vamale şi la asigurarea corectitudinii acţiunilor unor rezidenţi din zonele economice libere etc. Intervievarea de către audit a angajaţilor Direcţiei audit intern, precum şi examinarea rapoartelor acestei unităţi structurale, au evidenţiat unele probleme cu care se confruntă Direcţia respectivă în activitatea sa:

• gradul redus de suplinire a statelor de personal cu 3 unităţi din 8 planificate, precum şi nivelul scăzut de calificare (experienţă) a noilor angajaţi;

• nedescrierea proceselor în cadrul subdiviziunilor SV; neidentificarea riscurilor în activitatea fiecărei subdiviziuni;

• neimplementarea integrală a recomandărilor auditului intern de către subdiviziunile auditate (insuficienţa resurselor umane, financiare, materiale etc.).

Potrivit schemei de încadrare a Aparatului central al SV, Direcţia control ulterior include 11 unităţi în Aparatul central şi 49 de unităţi în cadrul celor 8 birouri vamale. Conform datelor raportate, în anul 2011, Direcţia a efectuat 338 de controale ulterioare, cu 44 mai mult decît cele planificate, din care 283 de audituri postvămuire şi 99 de controale de reverificare a declaraţiilor vamale, sau cu 61 de controale mai mult decît în anul 2010. În urma efectuării controalelor, au fost recalculate drepturi de import în sumă de 35,6 mil.lei, fiind încasate 13,0 mil.lei, nivelul de încasare constituind 36,5%.

Promovarea integrităţii profesionale şi eliminarea factorilor de risc în sistemul vamal a impus realizarea unor măsuri complexe, care se încadrează în procesul continuu de modernizare a sistemului vamal în corelare cu Strategia Naţională Anticorupţie pentru anii 2011-2015, care reglementează acţiunile în ansamblu ale organelor de stat de toate nivelurile, antrenate în lupta cu corupţia.

În anul 2011 au fost examinate 700 de documente (rapoarte, scrisori, demersuri etc.), fiind iniţiate 285 de anchete de serviciu, sau cu 44 de cazuri mai puţin faţă de anul precedent. În rezultatul examinării acestora, au fost sancţionaţi 157 de colaboratori vamali, faţă de 105 colaboratori în anul 2010.

Concluzii: Auditul intern din cadrul SV este funcţional, cu unele rezerve în ceea ce priveşte insuficienţa personalului calificat, fapt ce stagnează realizarea misiunilor planificate. Totodată, propunerile auditului intern sînt sesizate de către conducerea SV, însă la nivel de subdiviziune nu se asigură executarea integrală şi conformă a acestora. Se atestă existenţa unor rezerve la încasarea deplină a drepturilor de import recalculate de către Direcţia control ulterior, ceea ce denotă deficienţe la disciplina de plată în aspectul acumulării restanţelor.

În anul 2011, numărul anchetelor de serviciu în cadrul SV a fost în scădere, faţă de anul precedent, cu 44 de cazuri, însă s-a majorat indicatorul “colaboratori sancţionaţi”.

Recomandări Serviciului Vamal:

11. Să eficientizeze activitatea Direcţiei audit intern şi Direcţiei control ulterior, identificînd rezervele de îmbunătăţire a sistemului de management şi control intern în cadrul Serviciului Vamal.

12. Să intensifice activitatea privind diminuarea riscurilor de corupţie, cu întreprinderea unor măsuri eficiente prin desfăşurarea controalelor tematice, inopinate şi a investigaţiilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

9. Cu privire la executarea Hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi

Verificarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi (nr.57 din 09.07.2010 “Privind auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2009”, nr.56 din 09.07.2010 “Privind Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009 la Serviciul Vamal” şi nr.61 din 26.09.2011 “Privind auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010”), a constatat următoarele:

◊ Au fost întreprinse măsuri întru asigurarea executării integrale a Hotărîrii Curţii de Conturi nr.56 din 09.07.2010.

◊ Avînd în vedere faptul că recomandările şi cerinţele Curţii de Conturi din Hotărîrea nr.57 din 09.07.2010, au fost parţial implementate/executate, acestea, urmare verificărilor auditului, după caz, au fost reiterate în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 26.09.2011.

◊ Referitor la realizarea prevederilor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.61 din 26.09.2011, auditul denotă că, deşi au fost întreprinse anumite acţiuni în vederea remedierii iregularităţilor/abaterilor constatate de auditurile precedente, precum şi întru îmbunătăţirea procesului de administrare a veniturilor publice de către SV, unele probleme/lacune continuă să persiste, acestea fiind abordate şi în cadrul prezentului auditului. Astfel:

- Ministerul Finanţelor n-a întreprins măsuri relevante şi ferme în vederea asigurării executării unor cerinţe din Hotărîrea menţionată referitor la elaborarea şi aprobarea: structurii şi formatului Raportului privind acumularea veniturilor la bugetul de stat (pct.2.2.1.), a cadrului regulator departamental referitor la criteriile şi procedurile de evaluare-prognozare a veniturilor bugetare publice (pct.2.2.2.), a Regulamentului-cadru privind criteriile şi procedurile de stabilire a preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri (pct.2.2.3.), precum şi implementarea recomandării nr.25 din Raportul de audit, aprobat prin Hotărîrea nr.61 din 26.09.2011, privind revizuirea obiectului impunerii, ce constituie veniturile provenite din orice surse, cu determinarea explicită a cuantumului taxei ce ar putea fi aplicată la taxarea bunurilor importate prin intermediul zonelor off-shore, ceea ce a cauzat neregularităţi la aceste capitole şi în anul 2011, inclusiv admiterea diminuării/majorării nejustificate a valorii în vamă şi asigurarea încasării integrale a drepturilor de import.

- Serviciul Vamal, deşi a iniţiat unele acţiuni, n-a asigurat integrarea modulului “Economist” în sistemul informaţional “Asycuda World”, neconformîndu-se recomandărilor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.12 din 02.03.2011 şi recomandării nr.15 din Raportul de audit, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 26.09.2011.

Concluzii: Urmare a recomandărilor Curţii de Conturi, au fost întreprinse acţiuni concrete în vederea înlăturării neregulilor/abaterilor şi neajunsurilor stabilite în cadrul auditurilor precedente, precum şi în scopul îmbunătăţirii administrării veniturilor de către Serviciul Vamal. Totodată, se constată persistenţa unor probleme, acestea fiind condiţionate, după caz, de insuficienţa măsurilor întreprinse de către factorii de decizie şi/sau tergiversarea procesului de revizuire şi aprobare a modificărilor şi a noilor acte legislativ/normative, precum şi necesitatea unui timp mai îndelungat în vederea realizării acestora.

În acest context şi întru conformarea de către autorităţile vizate (MF şi SV) cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi, acestea au fost abordate în cadrul auditului şi sînt reiterate în prezentul Raport.

Recomandări Serviciului Vamal:

13. Să asigure, fără tergiversări şi semiacţiuni, integrarea modulului “Economist” în sistemul informaţional “Asycuda World”.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

14. Să întreprindă măsuri exhaustive în vederea asigurării elaborării şi aprobării: Regulamentului-cadru privind criteriile şi procedurile de stabilire a preţurilor de referinţă la unele categorii de mărfuri, a structurii şi formatului Raportului privind acumularea veniturilor la bugetul de stat, a cadrului regulator departamental referitor la criteriile şi procedurile de evaluare-prognozare a veniturilor bugetare publice în scopul eficientizării/îmbunătăţirii procesului de administrare a veniturilor vamale.

15. Să revadă obiectul impunerii, ce constituie veniturile provenite din orice surse, cu determinarea explicită a cuantumului taxei ce ar putea fi aplicată la taxarea bunurilor importate prin intermediul zonelor off-shore.

IV. CONCLUZII GENERALE

Serviciul Vamal, deţinînd atribuţiile privind administrarea veniturilor publice, în anul 2011 a colectat venituri la bugetul de stat în sumă de 11897,3 mil.lei, ceea ce reprezintă 14,5% în raport cu produsul intern brut, acestea fiind în creştere cu 0,9 puncte procentuale faţă de anul 2010. Totodată, neaplicarea conformă a legislaţiei şi cadrului regulator de către personalul SV a determinat neîncasarea unor venituri pasibile la bugetul de stat (3,0 mil.lei); creşterea cu 20,8 mil.lei a restanţelor contribuabililor la bugetul de stat, comparativ cu anul precedent, atingînd, la 31.12.2011, suma de 123,9 mil.lei; lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior; micşorarea veniturilor pasibile spre încasare la autoturisme (12,5 mil.lei) şi, respectiv, la bijuterii din aur şi argint (21,7 mil.lei), condiţionată de modificarea cadrului legal la cota accizului aplicat. Deşi cadrul legal prevede taxe speciale în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă, inclusiv taxa antidumping percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, astfel de taxe n-au fost aplicate, cu excepţia măsurilor de salvgardare la importul de zahăr.

Concomitent, auditul denotă situaţii problematice în aspectul creşterii cu 378,0 mil.lei a scutirilor şi facilităţilor vamale (3375,3 mil.lei,) precum şi al majorării tranzacţiilor efectuate prin rezidenţii zonelor off-shore (2,7 miliarde lei), prin care se admit evaziuni fiscale.

Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate în misiunile de audit la Aparatul central al Serviciului Vamal (R.Fricăţel, I.Buga, U.Huzinschi, N.Graur), la Biroul vamal Chişinău (T.Sula), la Biroul vamal Briceni (T.Morozan, V.Gamulinschi), la Biroul vamal Bălţi (I.Burlacu, A.Raileanu) şi la Ministerul Economiei.