Hotărîre nr.41 din 09.08.2012 privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului administrării veniturilor publice

de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011

nr. 41  din  09.08.2012

 (în vigoare 21.09.2012) 

Monitorul Oficial nr.198-204 art.31 din 21.09.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui V.Barbăneagră, viceministrul finanţelor, dnei M.Tverdohleb, şef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dlui Gh.Cojocari, şef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dnei L.Botnari, şeful Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, precum şi altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹, a examinat Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea Curţii de Conturi).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², avînd ca scop stabilirea gradului de regularitate a administrării şi colectării veniturilor publice de către organele Serviciului Fiscal de Stat în anul 2011.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011 a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi³, cu abordarea bazată pe proceduri de fond şi evaluarea elementelor sistemului de control intern. În cadrul misiunii auditului s-a evaluat modul de administrare a veniturilor fiscale, a procesului de evidenţă, întocmire şi prezentare a rapoartelor privind veniturile acumulate. De asemenea, au fost supuse evaluării legalitatea şi regularitatea administrării veniturilor fiscale, nivelul de organizare şi verificare a evidenţei încasărilor la Bugetul Public Naţional (în continuare – BPN) şi conformarea benevolă la disciplina fiscală a unor contribuabili. Auditul a fost efectuat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS), la 8 inspectorate fiscale de stat teritoriale (IFS mun.Chişinău, IFS Bălţi, IFS Anenii Noi, IFS Basarabeasca, IFS Soroca, IFS Ocniţa, IFS Floreşti, IFS Teleneşti) care administrează 77,2% (12293,3 mil.lei) din totalul de 15929,8 mil.lei venituri administrate.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Sistemul Serviciului Fiscal de Stat este reprezentat prin Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Inspectoratele fiscale de stat teritoriale din subordinea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi la timp la buget a obligaţiilor fiscale. Deşi, pe parcursul anului 2011, au fost întreprinse măsuri de consolidare a situaţiei de administrare fiscală, acestea n-au atins pe deplin scopul scontat.

În anul 2011, prin intermediul organelor fiscale, au fost colectate venituri la BPN în sumă totală de 15929,8 mil.lei, sau 62,2% din totalul veniturilor (25600,0 mil.lei). Veniturile acumulate de organele fiscale la BPN în anul 2011 au înregistrat în valoare nominală o creştere, pe cînd raportate faţă de PIB au înregistrat un nivel de 19,39%, comparativ cu 20,6% în anul 2010. Totodată, se atestă scăderea ponderii veniturilor fiscale administrate de SFS în totalul veniturilor BPN, inclusiv a unor tipuri de venituri (în special TVA).

În aspectul componentelor BPN, gradul de executare în anul 2011 al încasării veniturilor a variat de la 96,1% (fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală) pînă la 100,1% (bugetul asigurărilor sociale de stat), ca rezultat, nefiind executate venituri în sumă totală de 209,0 mil.lei şi supraexecutate în sumă de 8,1 mil.lei, faţă de sumele neîncasate în anii 2009-2010 de 58,8 mil.lei şi, respectiv, 12,8 mil.lei, şi supraîncasate de 151,6 mil.lei şi, respectiv, 102,5 mil.lei.

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011 a relevat carenţe în procesul de administrare a obligaţiilor fiscale, iregularităţi la încasarea veniturilor, divergenţe ale datelor privind evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale ale acestora, neajunsuri în activitatea antievaziune şi antifraudă, inacţiuni în asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale, precum şi la exercitarea controlului fiscal, administrarea TVA etc., acestea condiţionînd următoarele situaţii:

• Neconformitatea ţinerii Registrului fiscal, evidenţei obligaţiilor fiscale, înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA, radierii contribuabililor din Registrul fiscal şi anulării înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA, cauzată de faptul că organele SFS n-au dispus de modalităţi/proceduri prescrise interne stabilite pentru aplicarea conformă a prevederilor Codului fiscal şi conlucrării rezultative cu instituţiile deţinătoare de informaţii aferente realizării administrării fiscale, în special cu Autorităţile Administraţiei Publice Locale.

• Activităţile exercitate în vederea combaterii faptelor de evaziune şi fraudă n-au fost suficiente în minimizarea fenomenului propriu-zis şi extinderea bazei impozabile, fapt condiţionat şi de conlucrarea ineficientă interdepartamentală a organelor de competenţă, precum şi de lipsa cadrului legislativ relevant care ar înlătura carenţele ce împiedică sancţionarea şi condamnarea fenomenului “firme fantomă”, ceea ce face persistentă în continuare prejudicierea bugetului, estimată de organele SFS în anul 2011 la circa 287,2 mil.lei.

• Prezenţa cazurilor de activitate neadecvată a posturilor fiscale, neîntreprinderea/aplicarea tardivă a acţiunilor/pîrghiilor întru contracararea şi identificarea rezultativă a riscurilor de eliminare a indicilor de evaziune fiscală, neurmărirea situaţiilor ce prezintă risc de evaziune fiscală la achiziţionarea producţiei agricole, fapte ce, de asemenea, constituie un impediment în administrarea conformă a veniturilor fiscale şi regularitatea încasării acestora.

• Managementul neadecvat stabilit la unele IFS teritoriale a generat un nivel ridicat al restanţelor fiscale faţă de BPN. Creşterea acestuia semnifică lipsa de control şi promptitudine în procedurile de executare silită la momentul apriori intrării agenţilor economici în situaţiile restanţelor nerecuperabile, precum şi neajustarea managementului structurilor teritoriale a SFS pentru a adopta cele mai bune soluţii în realizarea activităţii de executare silită.

• Neidentificarea şi nesuspendarea, în unele cazuri, a conturilor bancare ale contribuabililor care înregistrează livrări după anularea înregistrării ca subiect al impunerii cu TVA, auditul identificînd 26 de agenţi economici plătitori ai acestei taxe, care au majorat neîntemeiat TVA destinată trecerii în cont cu 9325,6 mii lei.

• Ineficienţa activităţii unor posturi fiscale în vederea monitorizării livrărilor şi procurărilor, auditul stabilind 25 de cazuri cînd în rapoartele de funcţionare a postului fiscal nu s-au reflectat livrările şi procurările care efectiv au constituit 63,5 mil.lei şi, respectiv, 89,9 mil.lei. Totodată, administrarea neconformă a obligaţiilor fiscale a condiţionat, într-un caz, unui agent economic ridicarea în numerar de pe contul bancar a sumei de 10208,5 mii lei.

• Creşterea nivelului restanţelor fiscale cu 101,3 mil.lei, sau cu 8,8% faţă de anul precedent, la situaţia din 31.12.2011 constituind suma de 1247,1 mil.lei. Totodată, nivelul redus de încasare a plăţilor calculate suplimentar, urmare a controalelor efectuate, au cauzat neîncasări de 347,1 mil.lei, inclusiv sancţiuni în sumă de 179,8 mil.lei.

• Managementul neadecvat în administrarea procesului de insolvabilitate, calculele curente la plata impozitelor în 2011 fiind în creştere cu 28,7 mil.lei, faţă de datoriile istorice de 150,6 mil.lei, din care achitate la buget doar 24,7 mil.lei. De asemenea, includerea TVA la livrările şi procurările proprietăţii a 4 întreprinderi declarate în proces de insolvabilitate în sumă de 25,8 mil.lei şi, respectiv, 20,3 mil.lei au condiţionat majorarea cu această sumă a trecerii în cont la unii agenţi economici, precum şi a datoriilor lor faţă de buget la TVA. p>• Aplicarea insuficientă de către unele structuri teritoriale a măsurilor de administrare fiscală şi nivelul redus al acţiunilor întreprinse de către unele structuri ale SFS în activitatea de executare silită au condiţionat formarea restanţelor în sumă de 331,4 mil.lei.

• Neasigurarea executării unor cerinţe şi implementării unor recomandări din hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, pentru documentare, şi se cere:

2.1.1. să examineze în cadrul şedinţei Colegiului ministerului rezultatele auditului, asigurînd întreprinderea acţiunilor după competenţă, inclusiv prin consolidarea procedurilor de administrare fiscală;

2.1.2. să se autosesizeze în situaţiile privind prevederile incerte/golurile cadrului legislativ şi regulator intern ce ţin de neajunsurile în administrarea fiscală a veniturilor publice, elaborînd şi înaintînd propuneri concrete;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru elaborarea unui plan de măsuri concrete în vederea lichidării iregularităţilor constatate de audit, şi se cere:

2.2.1. monitorizarea implementării recomandărilor auditului, inclusiv de către subdiviziuni;

2.2.2. intensificarea controlului managerial şi a elementelor sistemului de control intern asupra asigurării activităţii conforme a instituţiilor subordonate;

2.2.3. consolidarea conlucrării eficiente cu toate organele de resort în vederea asigurării respectării legislaţiei fiscale de către contribuabili la onorarea obligaţiilor fiscale;

2.2.4. ajustarea măsurilor rezultative în vederea reducerii restanţelor faţă de bugetul public naţional, cu întreprinderea acţiunilor, prevăzute de legislaţie, faţă de contribuabilii care nu-şi onorează obligaţiile faţă de buget;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.4. Parlamentului Republicii Moldova, precum şi Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, pentru informare.

3. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre executarea cerinţelor subpunctelor 2.1. şi 2.2. se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Prin prezenta Hotărîre se exclud din regim de monitorizare Hotărîrile Curţii de Conturi nr.48 din 29.06.2010 “Privind Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009” şi nr.60 din 26.09.2011 “Privind Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2010”, dată fiind reiterarea în Raportul de audit anexat a cerinţelor auditurilor precedente neexecutate sau executate parţial şi a recomandărilor neimplementate. Totodată, se cere Ministerului Finanţelor şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să execute integral cerinţele şi să implementeze recomandările înaintate prin hotărîrile menţionate ale Curţii de Conturi.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.41 din 9 august 2012

RAPORTUL

auditului administrării veniturilor publice de către

Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011

I. INTRODUCERE

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011 a fost efectuat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi la unele inspectorate fiscale teritoriale în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi¹ şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Scopul auditului a constat în stabilirea gradului de regularitate a administrării şi colectării veniturilor publice de către organele Serviciului Fiscal de Stat în anul 2011.

Responsabilitatea conducerii Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) constă în exercitarea competenţelor atribuite prin prisma Codului fiscal² şi altor acte legislative şi normative vizînd administrarea fiscală. Totodată, conducerea este responsabilă de implementarea unui management instituţional şi sistem de control intern conform prevederilor legale³, avînd şi obligaţia de a asigura prevenirea faptelor ce întrunesc indici de evaziune fiscală.

____________________

² Codul fiscal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

³ Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern” (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea activităţii de administrare fiscală şi în formularea concluziilor asupra gradului de regularitate a administrării şi colectării veniturilor publice de către organele Serviciului Fiscal de Stat în anul 2011.

Auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2011 a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi⁴, cu abordarea bazată pe proceduri de fond şi evaluarea elementelor sistemului de control intern. În cadrul misiunii auditului s-a evaluat modul de administrare a veniturilor fiscale, a procesului de evidenţă, întocmire şi prezentare a rapoartelor privind veniturile acumulate. De asemenea, au fost supuse evaluării legalitatea şi regularitatea administrării veniturilor fiscale, nivelul de organizare şi verificare a evidenţei încasărilor la bugetul public naţional (în continuare – BPN) şi conformarea benevolă la disciplina fiscală a unor contribuabili. Auditul a fost efectuat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS), la 8 inspectorate fiscale de stat (în continuare – IFS) teritoriale (IFS mun.Chişinău, IFS Bălţi, IFS Anenii Noi, IFS Basarabeasca, IFS Soroca, IFS Ocniţa, IFS Floreşti, IFS Teleneşti) care administrează 77,2% (12293,3 mil.lei) din totalul de 15929,8 mil.lei venituri administrate, în prezentul Raport fiind menţionate cele mai semnificative nereguli şi abateri.

____________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Cadrul instituţional al sistemului Serviciului Fiscal de Stat este reprezentat prin: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Inspectoratul fiscal de stat teritorial aflat în subordinea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi la timp la buget a obligaţiilor fiscale.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi fiecare Inspectorat fiscal de stat teritorial, fiind subordonat primului: a) au statut de persoană juridică şi sînt finanţate de la bugetul de stat; b) activează în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, Codului fiscal şi altor acte legislative şi normative, inclusiv departamentale.

Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a activităţii IFPS fără ingerinţe în activitatea lui şi a Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale.

Obiectivele principale ale organelor Serviciului Fiscal de Stat au menirea asigurării echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale, extinderii în continuare a bazei impozabile. Obiectivele specifice sînt: realizarea veniturilor bugetului public naţional, prin îmbunătăţirea continuă a nivelului conformării voluntare a contribuabililor; acordarea serviciilor de informare şi asistenţă către contribuabili, în scopul înţelegerii şi aplicării corecte a legislaţiei fiscale; formarea de resurse umane competente şi motivate; prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei fiscale; dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare etc.

Structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale teritoriale şi raza de deservire a contribuabililor – de către IFPS.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Conformitatea evidenţei contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale

3.1.1. Cu privire la ţinerea Registrului fiscal de stat

Conform datelor IFPS, la 31.12.2011, au fost înregistraţi în Registrul fiscal 690948 de contribuabili, numărul acestora fiind în creştere cu 4857, faţă de anul 2010. Din totalul contribuabililor, cea mai mare pondere revine gospodăriilor ţărăneşti – în număr de 524066, urmată de societăţile cu răspundere limitată – 73523 şi întreprinderile individuale – 60805.

Examinările de audit au stabilit în unele cazuri nerespectarea normelor legale⁵, precum urmează:

____________________

⁵ Art.161 alin.(1) din Codul fiscal şi Instrucţiunea privind evidenţa contribuabililor, aprobată prin Ordinul IFPS nr.236 din 18.12.2006.

• Neasigurarea conformităţii ţinerii dosarelor de către IFS Teleneşti şi IFS Bălţi.

• Neactualizarea Registrului fiscal de stat (în continuare – Registrul fiscal), fiind constatate discrepanţe cu datele autorităţilor responsabile de înregistrarea contribuabililor, acest fapt fiind motivat de către IFST prin neprezentarea de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) a informaţiei despre crearea, anularea şi modificarea datelor despre contribuabili. Astfel, potrivit Registrului fiscal ţinut de Direcţia administrare fiscală (în continuare – DAF) Botanica, în 2 comune din raza de activitate a acesteia erau înregistrate cu 93 şi, respectiv, cu 111 gospodării ţărăneşti mai mult decît în Registrul de înregistrare a gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) ţinute de primăriile localităţilor respective. Discrepanţe în număr de 26 de gospodării ţărăneşti au fost constatate şi la DAF Rîşcani. O situaţie analogică s-a stabilit la IFS Anenii Noi, în Registrul fiscal al căruia la 4 localităţi nu sînt înregistrate 77 de gospodării ţărăneşti, iar la 15 localităţi sînt înregistrate mai mult cu 1228 de gospodării ţărăneşti.

• Neidenticitatea datelor privind numărul contribuabililor Registrului fiscal al IFS Floreşti cu datele AAPL şi cu cele ale Direcţiei pentru statistică, astfel, discrepanţele constituind într-o localitate 341 de gospodării ţărăneşti şi, respectiv, 395. Devieri analogice au fost constatate şi în alte 6 localităţi, unde numărul gospodăriilor ţărăneşti înregistrate în Registrul fiscal este mai mare decît cel înregistrat în primării, acesta variind de la 306 pînă la 1129. Verificările selective ale auditului au constatat că IFS Floreşti la 366 de gospodării ţărăneşti n-a atribuit coduri fiscale.

3.1.2 Cu privire la evidenţa obligaţiilor fiscale

Gradul de prezentare a declaraţiilor fiscale privind impozitul pe venitul provenit din activitatea de întreprinzător şi a Dării de seamă unificate (UNIF-07) pentru anii 2009-2011 se prezintă în Tabelul nr.1.

Deşi, începînd cu anul 2009, numărul contribuabililor care au avut obligaţia de a prezenta darea de seamă este în creştere, gradul de prezentare a declaraţiilor fiscale privind impozitul pe venit s-a redus în anul 2011 cu 4,3 puncte procentuale.

Verificările auditului la IFS Teleneşti au relevat că, din 1169 de contribuabili din raza de activitate, care, potrivit prevederilor legale⁶, au avut obligaţiunea de a prezenta declaraţii cu privire la impozitul pe venit, în anul 2011 au prezentat declaraţii 826 de contribuabili, sau 70,7%. Mai mult de 30% din contribuabili – persoane juridice deserviţi de IFS Ocniţa şi 22% din contribuabili – persoane fizice nu-şi onorează obligaţiea de prezentare a dărilor de seamă şi declaraţiilor fiscale anuale. Gradul de prezentare la IFS Soroca a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit de la persoanele fizice (cetăţeni) a constituit 67%, impozitul pe venit la sursa de plată – 82,6%, taxa pentru amenajarea teritoriului – 89,0%. De asemenea, gradul de prezentare a dărilor de seamă la IFS mun.Chişinău constituie 97,9%, cu excluderea contribuabililor persistenţi din listele firmelor-fantomă şi delincvenţi, iar cu includerea acestora – 47,4 %.

____________________

⁶ Art.83 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal.

Auditul a stabilit cazuri de neaplicare a sancţiunilor pe marginea neprezentării dărilor de seamă. Astfel, IFS Bălţi n-a aplicat sancţiuni contravenţionale în 35 de cazuri din 70 stabilite în legătură cu neprezentarea în termen a dărilor de seamă privind calcularea şi plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală⁷. Analogic, IFS Anenii Noi n-a aplicat sancţiuni prevăzute de lege⁸ pentru neprezentarea declaraţiilor fiscale faţă de 1122 de agenţi economici şi 1681 de persoane fizice (impozitul pe venit nedeclarat – 669,0 mii lei). Similar, 417 contribuabili din 971 (42,9%) n-au prezentat dări de seamă şi declaraţii fiscale către IFS Basarabeasca. Totodată, n-au prezentat declaraţiile cu privire la impozitul pe venit 280 de persoane fizice, nefiind aplicate sancţiuni.

____________________

⁷ Art.402 alin.(1); art.266 alin.(4) din Codul contravenţional, aprobat prin Legea nr.218-XVI din 24.10.2008.

⁸ Art.260 alin.2) din Codul fiscal.

IFS Bălţi n-a încasat sancţiuni pentru neprezentarea/prezentarea tardivă a dărilor de seamă fiscale, nefiind încasate 51,4 mii lei din sancţiunea calculată de 242,9 mii lei. Totodată, de către IFS Bălţi n-au fost aplicate sancţiuni prevăzute de lege⁹ faţă de unii agenţi economici care nu şi-au onorat obligaţia de înregistrare a subdiviziunilor.

____________________

⁹ Art.255 din Codul fiscal.

3.1.3. Cu privire la înregistrarea subiecţilor impunerii cu TVA

Potrivit datelor IFPS, la 31.12.2011, ca subiecţi ai impunerii cu TVA¹⁰ au fost înregistraţi 22240 de contribuabili.

____________________

¹⁰ Art.112 alin.(1) din Codul fiscal.

Auditul a constatat cazuri de neînregistrare a subiecţilor impunerii cu TVA, care au depăşit plafonul obligatoriu. Astfel, IFS Bălţi n-a înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu TVA un agent economic (c/f 1002602003093) în situaţia cînd acesta la 11.11.2010 a atins plafonul de 600,0 mii lei la comercializarea unor bunuri în sumă de 3135,0 mii lei. Se menţionează că, în cazul contribuabilului nominalizat, vizita fiscală a fost efectuată după realizarea tranzacţiei (actul vizitei fiscale nr.134 din 28.03.2011), în cadrul căreia nu s-a indicat nedeclararea veniturilor din comercializarea bunurilor şi, respectiv, nedepunerea cererii de înregistrare ca plătitor al TVA la atingerea plafonului.

La acelaşi inspectorat, auditul constată o situaţie neclară în legătură cu neînregistrarea anterioară a contribuabilului (c/f 1011602003983) în calitate de plătitor al TVA, care la 25.10.2011 a depus cererea în legătură cu efectuarea livrărilor impozabile ce au depăşit suma de 100,0 mii lei. În această situaţie, IFS Bălţi a respins cererea motivînd că acesta va fi înregistrat la atingerea plafonului obligatoriu (la acel moment 300,0 mii lei), nefiind expusă cauza neînregistrării solicitantului în calitate de plătitor al TVA. Nemonitorizarea de către inspectorat a creat situaţia că acest agent economic a fost înregistrat la 01.03.2012, iar în rezultatul controlului tematic (iniţiat de audit) i s-a aplicat sancţiuni în sumă de 48,8 mii lei.

Cu nerespectarea prevederilor art.112 alin.(2) al Codului fiscal, IFS Ocniţa a indicat în mai multe cazuri incorect data înregistrării plătitorilor TVA, fapt ce a condiţionat aprecierea incorectă a primei perioade fiscale la calcularea TVA. Astfel, 9 subiecţi ai impunerii cu TVA au fost înregistraţi în anul 2011 cu indicarea incorectă a datei înregistrării: (i) la data depunerii cererii de înregistrare, (ii) la data emiterii deciziei privind efectuarea vizitei fiscale, (iii) la data întocmiri actului vizitei fiscale şi actelor de control, urmare cărui fapt 3 din 12 contribuabili (25%) au fost înregistraţi regulamentar.

3.1.4. Cu privire la radierea contribuabililor din Registrul fiscal şi anularea înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA.

În anul 2011, din Registrul fiscal au fost radiaţi 3723 contribuabili. Analiza şi verificările efectuate au constatat că unele inspectorate au comis abateri de la normele stabilite pentru radierea codurilor fiscale. Astfel, IFS Soroca a admis nereguli la înscrierea radierii din Registrul fiscal, iar IFS Teleneşti a radiat unele întreprinderi individuale fără iniţierea controlului fiscal în legătură cu lichidarea. De asemenea, auditul a stabilit cazuri cînd în dosarul celor radiaţi nu sînt anexate toate documentele confirmative necesare procesului lichidării (IFS Teleneşti).

Pe parcursul anului 2011, organele SFS au anulat înregistrarea a 1609 agenţi economici ca subiecţi ai impunerii cu TVA. Totodată, auditul a constatat cazuri cînd organele SFS n-au anulat înregistrarea ca subiecţi ai impunerii cu TVA a unor agenţi economici care au întrunit prevederile legale¹¹, acest fapt fiind motivat că organele SFS, în condiţiile legii, dispun de dreptul, dar nu au obligaţia să anuleze de sine stătător înregistrarea. În context, se exemplifică cazul la IFS Bălţi, cînd contribuabilul (c/f 1006602001639), pe parcursul lunilor aprilie 2011-martie 2012 n-a înregistrat livrări impozabile. Concomitent, pentru perioadele fiscale decembrie 2011 – martie 2012, acesta n-a prezentat declaraţiile privind TVA, în aceste circumstanţe, IFS Bălţi n-a folosit dreptul de anulare a înregistrării în calitate de plătitor al TVA.

____________________

¹¹ Art.113 alin.(2) din Codul fiscal.

Analiza auditului asupra datelor sistemului informaţional al SFS a identificat 26 de agenţi economici ca subiecţi ai impunerii cu TVA, care au majorat TVA destinată trecerii în cont cu 9325,6 mii lei, datorită atribuirii la decontări cu bugetul a sumelor TVA în baza facturilor fiscale eliberate de către 22 de agenţi economici furnizori care erau anulaţi ca subiecţi ai impunerii cu TVA la data eliberării facturilor fiscale. Pe marginea acestor fapte, pînă la definitivarea auditului, SFS n-a întreprins măsurile prevăzute de lege.

De asemenea, auditul denotă că, după anularea înregistrării unor subiecţi ai impunerii cu TVA şi efectuării de către aceştia a livrărilor semnificative, n-au fost suspendate operaţiunile la conturile bancare. Situaţia respectivă se prezintă în Tabelul nr.2.

Datele din tabel atestă situaţia de nesuspendare a operaţiunilor la conturile unor contribuabili, care au fost anulaţi ca plătitori ai TVA. Astfel, în 3 cazuri identificate de audit aceştia au efectuat livrări în volum de 53,9 mil.lei, inclusiv TVA – 8,9 mil.lei.

Concluzii: Auditul denotă rezerve la conformitatea ţinerii Registrului fiscal, evidenţei obligaţiilor fiscale, înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA, radierii contribuabililor din Registrul fiscal şi anulării înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA. Astfel, unele IFS teritoriale n-au asigurat înregistrarea integrală a contribuabililor, fiind constatate diferenţe între datele Registrului fiscal şi datele altor instituţii deţinătoare de informaţia respectivă. Se constată o indisciplină la capitolul prezentării dărilor de seamă fiscale, la înregistrarea şi anularea subiecţilor impunerii cu TVA, această situaţie fiind cauzată de faptul că organele SFS n-au dispus de modalităţi/proceduri prescrise interne stabilite pentru aplicarea conformă a prevederilor Codului fiscal şi stabilirea conlucrării rezultative cu instituţiile deţinătoare de informaţii aferente realizării administrării fiscale, în special cu AAPL.

Ca rezultat al neaplicării tuturor pîrghiilor legale, nu în toate cazurile s-a aplicat sancţionarea contribuabililor pentru neprezentarea declaraţiilor privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată, neprezentarea în termene legale a dărilor de seamă privind calcularea şi plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

În viziunea auditului, faptele constatate sînt cauzate de managementul insuficient în cadrul unor inspectorate fiscale teritoriale şi de neimplementarea deplină a sistemului de audit şi control intern.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

1. Să asigure, în comun cu AAPL, Biroul Naţional de Statistică, Camera Înregistrării de Stat şi cu alte instituţii implicate, o inventariere completă a contribuabililor, în scopul actualizării Registrului fiscal de stat şi stabilirii reale a numărului lor, precum şi să examineze situaţia privind neatribuirea codurilor fiscale la 366 de gospodării ţărăneşti de către IFS Floreşti.

2. Să intensifice controlul asupra disciplinei de raportare şi asigurării prezentării în termen a dărilor de seamă fiscale, cu utilizarea tuturor pîrghiilor de administrare fiscală.

3. Să se determine asupra elaborării unui mod eficient de identificare a contribuabililor, care au depăşit plafonul obligatoriu privind înregistrarea ca subiecţi ai impunerii cu TVA.

3.2. Regularitatea încasării, administrării şi gestionării veniturilor publice

3.2.1. Cu privire la încasarea veniturilor la bugetul public naţional

Din veniturile totale de 25600,0 mil.lei, acumulate la BPN, în anul 2011, prin intermediul organelor SFS, au fost colectate venituri în sumă totală de 15929,8 mil.lei, sau 62,2%. În ansamblu, în anul 2011, ponderea veniturilor administrate de organele SFS la BPN este în descreştere.

Ponderea veniturilor colectate de organele SFS în totalul veniturilor fiscale la BPN în anul 2011, comparativ cu anii 2009-2010, se prezintă în Diagrama nr.1.

Sursă: Rapoartele SFS

Astfel, conform datelor prezentate, pe fundalul creşterii produsului intern brut (în continuare – PIB), veniturile acumulate de organele SFS în BPN în anul 2011 sînt mai mici cu 3,5 puncte procentuale faţă de 2010 şi cu 7,5 puncte procentuale faţă de anul 2009.

În anul 2011, precum şi în anii 2009-2010, unul din indicatorii principali utilizaţi de IFPS la aprecierea rezultatelor activităţii IFS teritoriale a fost nivelul de realizare a sarcinii bugetare anuale privind colectarea veniturilor în aspectul bugetelor. Analiza efectuată de audit constată că, în anul 2011, comparativ cu anii 2009-2010, veniturile acumulate în BPN de către organele SFS au înregistrat în valoare nominală o creştere, iar raportate la PIB – o descreştere. Evoluţia colectării veniturilor de către organele SFS în anii 2009-2011, se prezintă în Tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă că veniturile administrate şi încasate în BPN de către organele SFS, în anul 2011, au înregistrat, faţă de PIB un nivel de 19,39%, în anul 2010 – de 20,6% şi în anul 2009 – de 22,6%, acestea înregistrînd o descreştere, ţinînd cont de evoluţia în creştere a PIB de la 60429,8 mil.lei în anul 2009 pînă la 82174,0 mil.lei – în anul 2011.

Analiza efectuată de audit a constatat faptul descreşterii în PIB a veniturilor unor tipuri de impozite, în special a TVA. Situaţia privind încasarea unor venituri fiscale se prezintă în Tabelul nr.4.

Un factor care a cauzat diminuarea încasărilor TVA ţine de majorarea volumului de mărfuri realizate pentru care se aplică cota redusă sau cota zero. Analiza denotă că diminuarea ponderii încasărilor TVA în PIB se datorează, pe de o parte, micşorării vînzărilor supuse impozitării la cota standard de 20% şi, pe de altă parte, majorării vînzărilor impozitate la cota redusă în mărime de 8% (în special, produsele agricole), precum şi celor livrate la cota zero şi scutite de impozitare.

În anul 2011, volumul livrărilor supuse TVA (212,0 mlrd.lei) a crescut în valoare nominală cu 35,7 mlrd.lei faţă de 2010 şi cu 56,3 mlrd.lei faţă de 2009, iar ca pondere în PIB acesta a atins nivelul de 33,1% în anul 2011, faţă de 32,3% în anul 2010 şi 34,4% în anul 2009.

Livrările la cota redusă (34,9 mlrd.lei) în anul 2011 s-au majorat în valoare nominală cu 19,4 mlrd.lei faţă de anul 2009 şi cu 8,2 mlrd.lei faţă de 2010, concomitent înregistrînd şi o majorare în raport cu PIB. O situaţie analogică se constată la livrările efectuate la cota zero şi scutite de impozitare.

Veniturile colectate de organele SFS au înregistrat î creştere de la 13667,4 mil.lei în 2009 pînă la 15929,8 mil.lei în anul 2011.

3.2.2. Gradul de executare a veniturilor planificate

În aspectul componentelor BPN, gradul de executare în anul 2011 a încasării veniturilor planificate, comparativ cu anii 2009-2010, se prezintă în Tabelul nr.5.

În aspectul structurilor teritoriale, executarea încasărilor în anul 2011 a înregistrat un grad mediu de realizare de 98,8%, faţă de 100,6% în anul 2010. Astfel, cel mai redus nivel de executare au înregistrat IFS Rezina – de 93%, IFS Taraclia – de 93,7%, IFS Ialoveni – de 94,5%, IFS Căuşeni – de 96,5% etc. Auditul relevă că în anul 2011, faţă de anul 2010, structurile teritoriale n-au îmbunătăţit procesul de încasare a veniturilor. Astfel, în anul 2011 din 35 de inspectorate teritoriale 22 au depăşit nivelul de 100%, faţă de 32 de inspectorate în anul 2010.

Auditul denotă că volumul executării veniturilor în anul 2011 include supraplăţile unor contribuabili, urmare achitării şi nesurvenirii termenului de prezentare a dărilor de seamă în sumă de 306,7 mil.lei, din care circa 35,0 mil.lei le constituie plăţile achitate în avans.

În anul 2011, veniturile administrate de organele SFS, iniţial planificate pentru încasare la bugetul de stat, au constituit 5247,1 mil.lei. Ulterior, în rezultatul rectificării Legii bugetare anuale, acestea au constituit 4911,6 mil.lei, sau cu 335,5 mil.lei mai puţin. Situaţia privind gradul de executare a veniturilor administrate de SFS la bugetul de stat pe anii 2010-2011 se prezintă în Tabelul nr.6.

Datele din tabel atestă prezenţa în anul 2011 a unor discrepanţe între nivelul veniturilor iniţial planificate şi al celor efectiv realizate. Astfel, în anul 2011, prevederile iniţiale de venituri au fost realizate în proporţie de 91,4%, pe cînd în rezultatul rectificărilor bugetare s-a înregistrat un grad de realizare a încasărilor la bugetul de stat de 97,7%.

Veniturile colectate la bugetul de stat (în continuare – BS) în anul 2011 au constituit 4797,3 mil.lei, sau 97,7% faţă de planificat, ceea ce denotă o neexecutare a nivelului planificat (4911,6 mil.lei) cu 114,3 mil.lei. Comparativ cu anul 2010, veniturile colectate au înregistrat o majorare cu 125,8 mil.lei. Totodată, nivelul acestor încasări, raportat la PIB, a scăzut în anul 2011 pînă la 5,84% faţă de 6,5% în anul 2010. Cel mai redus nivel al încasării veniturilor la bugetul de stat au înregistrat IFS Anenii Noi (88,4%), IFS Rezina (88,6%), IFS Cantemir (90,8%) şi IFS UTA Găgăuzia (96,4%).

Veniturile colectate în bugetele unităţilor administrativ teritoriale (în continuare – bugetele UAT) în anul 2011 au însumat 3002,6 mil.lei, sau 98,9% faţă de planificat (3033,9 mil.lei), nefiind încasate venituri planificate în sumă de 31,3 mil.lei. Veniturile raportate la PIB, colectate în bugete, în anul 2011 au constituit 3,65%, faţă de 3,74% – în anul 2010. În aspect teritorial, n-au executat veniturile planificate 6 inspectorate, din care IFS Ialoveni au executat la nivel de 79,1%, IFS Rezina – 94,1%, IFS Căuşeni – 95,9%, IFS Călăraşi – 96,2%, IFS mun.Chişinău – 96,3%.

Veniturile colectate la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS) în anul 2011 au constituit 6551,3 mil.lei, faţă de 6543,2 planificate, sau cu 8,1 mil.lei mai mult. Comparativ cu anul 2010, aceste venituri au înregistrat o creştere cu 564,6 mil.lei. Veniturile colectate la acest buget, în raport cu PIB, constituie 7,97%, faţă de 8,33% în anul 2010. În aspect teritorial, n-au executat veniturile planificate 15 inspectorate, neîncasînd circa 23,2 mil.lei.

Veniturile colectate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM) în anul 2011 au constituit 1578,6 mil.lei, sau 96,1% faţă de planificat (1642,0 mil.lei), ceea ce denotă neacumularea veniturilor faţă de plan în sumă de 63,4 mil.lei. Ca pondere în PIB aceste venituri în anul 2011 au înregistrat 1,92%, faţă de 2% în anul 2010.

Concluzii: Veniturile colectate de organele SFS au înregistrat o creştere de la 13667,4 mil.lei în anul 2009 pînă la 15929,8 mil.lei în anul 2011. Totodată, veniturile administrate de către organele SFS şi încasate în BPN au înregistrat un nivel faţă de PIB în anul 2011 de 19,39%, faţă de 20,6%, în anul 2010. Totodată, se atestă scăderea ponderii veniturilor fiscale administrate de SFS în totalul veniturilor BPN, inclusiv a unor tipuri de venituri în aspectul clasificaţiei bugetare (în special TVA). Concomitent, se atestă o evoluţie în creştere a livrărilor scutite de TVA, livrate la cota redusă şi cota zero.

În aspectul componentelor BPN, gradul de executare în anul 2011 a încasării veniturilor a variat de la 96,1% (FAOAM) pînă la 100,1% (BASS), ca rezultat, nefiind executate venituri în sumă totală de 209,0 mil.lei şi supraexecutate în sumă de 8,1 mil.lei, faţă de sumele neîncasate în perioada 2009-2010 de 58,8 mil.lei şi, respectiv, 12,8 mil.lei şi supraîncasate de 151,6 mil.lei şi, respectiv, 102,5 mil.lei.

În aspectul structurilor teritoriale ale SFS, executarea veniturilor planificate înregistrează diferite niveluri, neasigurînd un control eficient asupra administrării veniturilor.

Recomandări Ministerului Finanţelor, în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat:

4. Să evalueze gradul de executare a veniturilor acumulate la bugetul public naţional, în aspectul componentelor, tipurilor de venituri, precum şi în aspect teritorial, în vederea identificării metodelor şi pîrghiilor rezultative ce ar asigura regularitatea şi conformitatea executării indicilor bugetari, cu extinderea bazei impozabile.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

5. Să intensifice controlul managerial asupra activităţii de colectare a veniturilor în BPN.

3.3. Restituirea taxei pe valoarea adăugată

Dreptul de restituire a sumelor taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi a accizelor este prevăzut în art.101, 101¹ şi 125 din Codul fiscal, iar modul de restituire a TVA şi a accizelor a fost stabilit, respectiv, în Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010 şi Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 28.09.20062010¹². Dreptul la restituirea TVA şi a accizelor se realizează prin decizia conducerii IFS teritoriale la locul de deservire a contribuabilului.

____________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată” şi Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006 “Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea accizelor”.

În anul 2011, TVA administrată de către organele SFS a fost încasată la BPN în sumă de 3262,6 mil.lei. Restituirile TVA efectuate în anul 2011 au însumat 1246,0 mil.lei, sau 38,2%. Suma restituirilor TVA în anul 2011 s-a majorat cu 138,5 mil.lei (12,5%), în raport cu anul 2010 şi cu 24,5 mil.lei (2,0%), în raport cu anul 2009.

Pentru anul 2011, ponderea cea mai mare a TVA restituită în totalul TVA revine IFS mun.Chişinău, care a constituit 55,5%, urmată de IFS Bălţi – 3,95%, IFS UTA Găgăuzia – 3,95%, IFS Drochia – 3,74%, IFS Anenii Noi – 3,22%, IFS Soroca – 3,12%.

Auditul a constatat unele cazuri cînd în prezenţa datoriilor restituirea s-a efectuat la contul bancar al agentului economic¹³. Astfel, IFS Anenii Noi a transferat restituiri pe contul bancar la 11 agenţi economici care înregistrau datorii în sumă totală de 34,0 mii lei.

____________________

¹³ Art.10¹¹ alin.4) din Codul fiscal.

Verificările auditului au stabilit că IFPS şi structurile subordonate nu în toate cazurile soluţionează în termenul legal¹⁴ de 45 de zile solicitările de restituire a TVA, unele structuri teritoriale înregistrînd un nivel redus al gradului de soluţionare a cererilor de restituire a TVA în termenul legal. Totodată, IFS mun.Chişinău n-a respectat termenul de 37 de zile prevăzut pentru efectuarea controlului şi adoptarea deciziei de restituire sau de refuz, în 11 cazuri acest termen a fost depăşit de la 5 zile pînă la 97 de zile. De asemenea, IFS Soroca în 2 cazuri a depăşit termenul de restituire cu 5 zile.

____________________

¹⁴ Pct.16 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010.

IFS mun.Chişinău, din cele 774 cereri depuse, a refuzat 163 de cereri, din care în 14 cazuri (8,6%) de refuz s-a respectat termenul de 3 zile legal stabilit¹⁵, în celelalte 148 de cazuri termenul este depăşit de la 2 pînă la 32 de zile. De asemenea, în unele cazuri au fost respinse neregulamentar cererile de restituire. Drept exemplu poate servi respingerea cererii unui agent economic pe motivul necesităţii de efectuare a controalelor de contrapunere la furnizorii de marfă conform principiului pînă la producător. Altui agent economic i s-a răspuns prin motivarea aşteptării răspunsului la unele interpelări, care după parvenirea răspunsurilor respective în ambele cazuri vor fi informaţi despre necesitatea depunerii unei alte cereri. Totodată, IFS mun.Chişinău a adoptat decizia de refuz privind restituirea TVA cu încălcarea legislaţiei fiscale în cazul contestării depuse la 26.08.2011 de către un contribuabil (c/f 1006600046678) şi acceptate în baza examinării contestaţiei depuse.

____________________

¹⁵ Pct.8 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010.

Concluzii: Neregulile stabilite la restituirea TVA denotă că unele IFS teritoriale au înregistrat un grad redus de examinare în termene legale a cererilor de solicitare a restituirii, au respins neregulamentar cererile de restituire, n-au respectat termenul legal de 45 de zile privind efectuarea restituirii, au efectuat restituiri la conturile bancare ale contribuabililor în prezenţa restanţelor.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

6. Să monitorizeze activitatea IFS teritoriale la capitolul restituirea TVA, cu analizarea factorilor şi riscurilor, în vederea asigurării conformităţii şi regularităţii acţiunilor de administrare a acestora potrivit cadrului legislativ şi regulator.

7. Să examineze neregulile constatate la cazurile de restituire a sumelor taxei pe valoarea adăugată prin prisma responsabilităţilor instituţionale.

3.4. Activităţile antievaziune şi antifraudă ca instrument de combatere a fenomenului propriu-zis şi extinderea bazei impozabile

3.4.1. Acţiunile întreprinse de organele SFS în anul 2011 privind activitatea antievaziune şi antifraudă

Realizarea prerogativelor organelor SFS în vederea depistării şi contracarării cazurilor de evaziune fiscală şi fraudelor fiscale pentru anul 2011 s-a desfăşurat prin prisma atribuţiilor Codului fiscal, actelor normative şi cadrului instituţional aprobat de Ministerul Finanţelor şi conducerea SFS¹⁶. În cadrul IFPS a fost instituită (în anul 2007) Direcţia antifraudă fiscală pentru analiza şi verificarea cazurilor de încălcare fiscală care depăşesc 500,0 mii lei, precum şi pentru analiza riscurilor de fraudă. În anul 2011, ca şi în anii precedenţi, Direcţia nominalizată a verificat corectitudinea informaţiilor primite de la instituţiile subordonate IFPS, cu perfectarea şi transmiterea dosarelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (în continuare – CCCEC) şi Procuraturii Generale.

____________________

¹⁶ Art.134, art.136, art.146, art.214-225 din Codul fiscal, Indicaţiile metodice privind identificarea, evidenţa şi controlul firmelor-fantomă, Regulamentul privind criteriile de identificare a întreprinderilor create cu intenţia de a desfăşura activitate de antreprenoriat fictivă şi mecanismele de conlucrare a Serviciului Fiscal de Stat cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în domeniul prevenirii şi combaterii activităţii acestora, aprobate prin Ordinele comune ale CCCEC şi IFPS nr.70/135 din 30.06.2003 şi nr.83/215 din 05.08.2009, Regulamentul-cadru privind principiile generale de instituire şi funcţionare a posturilor fiscale, aprobat prin Ordinul IFPS nr.295 din 26.04.2011.

În anul 2011, Direcţia antifraudă fiscală, în scopul verificării modului în care contribuabilii respectă legislaţia fiscală, a efectuat 172 de controale fiscale. De asemenea, pe parcursul anului, Direcţia antifraudă fiscală a primit din structurile teritoriale dosare privind efectuarea estimărilor indirecte la 35 de contribuabili. În scopul investigării cazurilor de fraudă şi stabilirii elementelor componenţei de infracţiune de evaziune fiscală, pe parcursul anilor 2009-2011, de către IFPS au fost remise în organele de drept sesizări pe marginea faptelor ce depăşesc 500,0 mii lei, iar de către subdiviziunile teritoriale – în sumă de la 50,0 mii lei pînă 500,0 mii lei. Situaţia se prezintă în Tabelul nr.7.

În anul 2011, comparativ cu anul 2010, sesizările transmise organelor de drept denotă o creştere. Pe aceste situaţii cazurile sînt în proces de examinare.

În viziunea auditului, se atestă unele carenţe/goluri/incertitudini ale cadrului legislativ, care limitează definirea expresă şi exhaustivă a fenomenului “firmelor-fantomă”, pseudoactivităţilor (fictivă şi frauduloasă) agenţilor economici, acestea fiind un impediment în administrarea corespunzătoare a veniturilor publice de către organele SFS şi conformării benevole a contribuabililor.

În contextul expus, se relevă şi necesitatea reglementării/întreprinderii măsurilor privind excluderea de la decontări cu bugetul a sumei TVA atribuită neîntemeiat în baza facturilor fiscale eliberate de subiecţii anulaţi ca plătitori ai TVA şi/sau inclus în lista “firmelor-fantomă”. În acest sens, se exemplifică cazul unui contribuabil (c/f 1006600052420), anulat ca subiect al impunerii cu TVA la 21.03.2011 şi inclus în această listă la 28.03.2011, care la 27.04.2011 a eliberat o factură fiscală în sumă totală de 1433,4 mii lei, inclusiv TVA – 182,6 mii lei, majorînd neîntemeiat suma TVA altui contribuabil destinată trecerii în cont neanulată pînă la momentul actual.

Auditurile precedente ale Curţii de Conturi au recomandat IFPS şi Ministerului Finanţelor să înainteze Guvernului propuneri pentru o iniţiativă legislativă în vederea înlăturării carenţelor ce împiedică sancţionarea şi condamnarea fenomenului “firme-fantomă”, acestea rămînînd neexecutate. Astfel, conform datelor sistemului de evidenţă informaţională a IFPS, se relevă că, începînd cu anul 2003, lista acestora include 1320 de agenţi economici.

Pe parcursul anului 2011, de către organele cu atribuţii de administrare fiscală au fost identificate şi incluse în lista respectivă încă 36 de “firme-fantomă” (din care 25 – anterior înregistrate ca subiecţi ai impunerii cu TVA), inclusiv 19 – de către organele SFS şi 17 – de către CCCEC. Majoritatea firmelor de acest gen sînt înregistrate de IFS mun.Chişinău – 86,11%, iar de IFS teritoriale – 13,89%.

Calculul estimativ al obligaţiei fiscale a celor 36 de “firme-fantomă”, determinat de către SFS prin metode şi surse indirecte, în anul 2011 a constituit 287,2 mil.lei, faţă de 261,3 mil.lei, înregistrate de 63 de firme-fantomă în anul 2010.

Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1141 din 16.12.2010, a prevăzut elaborarea unui sistem de identificare a riscurilor de evaziune fiscală în perioada anilor 2012-2013.

3.4.2. Activitatea posturilor fiscale

Pe parcursul anului 2011, prin ordinele IFPS au fost instituite 1312 posturi fiscale, din care 56 staţionare şi 1256 mobile, fiind în creştere cu 846 faţă de a.2010. Verificările auditului relevă că:

◊ În cadrul unor IFS teritoriale nu se respectă condiţiile prevăzute în ordinile de instituire şi ale Regulamentului-cadru privind principiile generale de instituire a posturilor fiscale, iar în unele rapoarte privind funcţionarea acestora nu se reflectă realitatea tranzacţiilor privind procurările şi livrările efectuate în cadrul perioadei de funcţionare. Auditul a stabilit 23 de cazuri cînd în rapoartele de funcţionare a postului fiscal nu se reflectă toate livrările şi procurările, iar conform datelor sistemului informaţional al SFS auditul a constatat că aceşti contribuabili au înregistrat livrări în sumă de 61,9 mil.lei şi procurări de 90,7 mil.lei în perioada funcţionării postului fiscal. Privind această situaţie, IFS mun.Chişinău, prin Nota din 01.08.2012, motivează că “conform prevederilor art.115 al Codului fiscal, declaraţia privind TVA poate fi prezentată nu mai tîrziu decît în ultima zi a lunii imediat următoare perioadei fiscale, astfel fiind posibil tehnic de a reflecta date privind livrările/procurările cu dată calendaristică anterioară celei de returnare a facturilor fiscale. Cazul menţionat apare ca consecinţă a lipsei prevederilor legale care ar sancţiona agenţii economici pentru efectuarea în perioada de acţiune a postului fiscal a tranzacţiilor în lipsa inspectorului fiscal responsabil”. De asemenea, se menţionează că IFPS în aceste circumstanţe a iniţiat modificări ale legislaţiei în vigoare.

◊ La IFS mun.Chişinău şi IFS Basarabeasca au fost stabilite 3 şi, respectiv, 7 cazuri de neîntocmire regulamentară a rapoartelor şi dărilor de seamă privind funcţionarea posturilor fiscale.

◊ IFS Basarabeasca în 3 cazuri stabilite de audit n-a aplicat prevederile art.225 din Codul fiscal, potrivit căruia urma să estimeze prin metode şi surse indirecte obligaţia fiscală cînd livrările de mărfuri şi servicii în medie pe zi pînă la şi între perioadele de funcţionare a posturilor fiscale sînt mai mici de 70% faţă de livrările medii pe zi înregistrate în perioadele de funcţionare a acestora.

◊ Auditul constată că actele care reglementează activitatea posturilor fiscale nu prevăd modalitatea şi condiţiile expres de sistare a posturilor fiscale, în aceste circumstanţe, în anul 2011 fiind sistate 16 posturi fiscale anticipat expirării termenului.

3.4.3. Alte acţiuni de administrare fiscală

Suplimentar celor constatate, auditul denotă întreprinderea/aplicarea tardivă a acţiunilor/pîrghiilor de către unele IFS teritoriale întru contracararea şi identificarea rezultativă a riscurilor de eliminare a indicilor de evaziune fiscală. În unele cazuri, organele SFS n-au asigurat:

1) Suspendarea imediată a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor care n-au respectat legislaţia fiscală.

2) Efectuarea vizitelor fiscale la contribuabilii noi înregistraţi, în scopul stabilirii plafonului de înregistrare obligatorie ca subiect al impunerii cu TVA.

3) Efectuarea controalelor fiscale în cazurile de neprezentare a dărilor de seamă.

4) Monitorizarea suficientă în sistemul informaţional a contribuabililor cu riscuri de evaziune fiscală.

5) Actualizarea operativă a sistemului informaţional al SFS.

6) Conformitatea şi regularitatea activităţii unor posturi fiscale.

În acest context, menţionăm cazul unui contribuabil (c/f 1010600028015) din raza de activitate a DAF Buiucani, căruia nu i s-au evaluat riscurile şi nu i s-a efectuat vizită fiscală, în prezenţa unui risc major de evaziune fiscală la încheierea unui contract de subarendă a oficiului pe o suprafaţă de 1 m², pe un termen de 2 luni, precum şi în legătură cu întreprinderea nou-înregistrată. Totodată, conlucrarea ineficientă între DAF Buiucani şi IFS Făleşti n-au depistat contribuabilul respectiv în momentul funcţionării postului fiscal instituit la cumpărător (c/f 1007602002448), nefiind înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu TVA cînd a efectuat o livrare de 1095,0 mii lei. Astfel, neîntreprinderea măsurilor prompte de administrare fiscală i-a oferit posibilitatea în ultimele 2 luni de activitate din totalul perioadei de activitate de 8 luni să ridice în numerar de pe contul bancar suma de 10208,5 mii lei, DAF Buiucani estimîndu-i obligaţiunile fiscale la 26.04.2011 în sumă de 653,4 mii lei.

O situaţie privind administrarea fiscală neadecvată a fost stabilită şi în cazul altui contribuabil (c/f 1011600001756) administrat de DAF Rîşcani. Acestuia, la data anulării (01.06.2011) ca subiect al impunerii cu TVA nu i-au fost suspendate operaţiunile la conturile bancare, ţinînd cont de neprezentarea dărilor de seamă fiscale şi neprezentarea informaţiei despre sediu. Operaţiunile la conturile bancare i-au fost suspendate la 08.08.2011, după primirea informaţiei de la CCCEC (03.08.11), fapt ce i-a permis să efectueze după anularea ca plătitor al TVA şi pînă la suspendarea operaţiunilor la contul bancar livrări în sumă de 10,7 mil.lei (inclusiv TVA – 1,8 mil.lei), care a majorat neîntemeiat trecerea în cont altui agent economic. N-au fost suspendate operaţiunile la conturile bancare şi altui contribuabil (c/f 1002600054677), care de la data anulării înregistrării TVA pînă la suspendarea operaţiunilor la conturile bancare a efectuat livrări de 41,8 mil.lei, inclusiv TVA atribuită la decontări cu bugetul de 7,0 mil.lei.

Auditul a constatat că o situaţie problematică persistă în cazurile de achiziţionare a produselor agricole de la persoane fizice. În acest sens, exemplificăm unele fapte stabilite la IFS Ocniţa cînd o persoană fizică a comercializat din numele propriu peste 500 tone de mere în sumă de 1350,0 mii lei, declarînd venituri doar de 24,0 mii lei. De menţionat că persoana în cauză este fondatorul şi conducătorul unei societăţi comerciale (c/f 1007604004572), care arendează terenuri în 2 localităţi din raionul Donduşeni de 432,26 ha şi, respectiv, de 107,25 ha, pe lîngă cele 30 ha cote arendate de el personal. În aceleaşi localităţi auditul relevă şi alte cazuri similare unde valoarea livrărilor a constituit 86,0 mil.lei.

În contextul expus, prin prisma prevederilor legale referitor la impozitarea venitului persoanei fizice din livrarea producţiei agricole, conform art.20 lit.y) din Codul fiscal, persistă un risc sporit de eschivare de la plata impozitelor.

Concluzii: Deşi organele SFS au întreprins, în perioada auditată, măsuri de administrare fiscală ca activitate antievaziune şi antifraudă, acestea n-au fost suficiente în combaterea fenomenului propriu-zis şi extinderea bazei impozabile.

De asemenea, lipsa cadrului legislativ care ar înlătura carenţele ce împiedică sancţionarea şi condamnarea fenomenului “firme-fantomă” face persistentă în continuare prejudicierea bugetului, care în anul 2011 a fost estimat de organele SFS de circa 287,2 mil.lei.

Se atestă în unele cazuri activitatea neadecvată a posturilor fiscale, neîntreprinderea/aplicarea tardivă a acţiunilor/pîrghiilor întru contracararea şi identificarea rezultativă a riscurilor de eliminare a indicilor de evaziune fiscală, neurmărirea situaţiilor ce prezintă risc de evaziune fiscală la achiziţionarea producţiei agricole, fapte ce de asemenea prezintă un impediment în administrarea conformă a veniturilor fiscale şi regularitatea încasării acestora.

Recomandări Ministerului Finanţelor, în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat:

8. Să evalueze situaţiile condiţionate de carenţele/golurile/incertitudinile cadrului legislativ, care limitează definirea expresă şi exhaustivă a fenomenului “firme-fantomă”, pseudoactivităţilor (fictivă şi frauduloasă) a agenţilor economici, cu înaintarea propunerilor de modificare a legislaţiei.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

9. Să intensifice controlul asupra situaţiilor cu risc de fraudă, în vederea prevenirii cazurilor de eschivare de la onorarea obligaţiilor fiscale, urmare nerespectării procedurilor legale de înregistrare şi anulare a subiecţilor impunerii cu TVA.

10. Să iniţieze un control asupra procesului de achiziţionare a produselor agricole de la persoanele fizice, stabilind corectitudinea tranzacţiilor şi declararea obligaţiilor fiscale, ţinînd cont de situaţiile constatate de audit în cadrul IFS Ocniţa şi IFS Donduşeni.

11. Să asigure un control riguros asupra desfăşurării activităţii posturilor fiscale, în vederea prevenirii tranzacţiilor ilegale, precum şi să reglementeze condiţiile de sistare a activităţii posturilor fiscale.

3.5. Stingerea obligaţiilor fiscale

3.5.1. Eşalonarea obligaţiei fiscale

În conformitate cu art.180 din Codul fiscal, organele SFS au încheiat cu contribuabilii-restanţieri la bugetul de stat şi bugetele UAT contracte de amînare şi eşalonare a obligaţiilor fiscale. Această procedură de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale, potrivit art.6 alin.(9) lit.g) din Codul fiscal, este determinată şi ca facilitate (înlesnire) fiscală.

În anul 2011 (pentru perioada anilor 2010-2011), între organele fiscale teritoriale şi contribuabili au fost încheiate 394 de contracte de eşalonare a termenului de stingere a obligaţiilor fiscale în sumă totală de 98,5 mil.lei. În anul 2011, au fost eşalonate restanţe în sumă de 61,0 mil.lei, din care au fost achitate 40,0 mil.lei, sau 65,6%. Cu contribuabilii care nu şi-au îndeplinit condiţiile contractuale au fost reziliate 131 de contracte. Cele mai mari eşalonări ale restanţelor s-au constatat la IFS mun.Chişinău – 26,1 mil.lei, Direcţia Marilor Contribuabili (în continuare – DMC) – 12,6 mil.lei şi la IFS Taraclia – 3,8 mil.lei, aceştia achitînd, respectiv, 17,6 mil.lei, 7,7 mil.lei, 1,4 mil.lei.

Verificările auditului au constatat unele neregularităţi la administrarea eşalonării obligaţiei fiscale, precum urmează:

• În unele cazuri nefiind îndeplinite condiţiile contractelor încheiate de achitare a plăţilor eşalonate, acestea au fost reziliate de către subdiviziunile teritoriale cu o întîrziere de la o lună la trei luni. Astfel, din numărul total de 17 contracte de eşalonare a obligaţiilor fiscale încheiate de către DMC în anul 2011, în 3 cazuri n-a fost efectuată în termenul stabilit achitarea plăţilor.

• În alte cazuri, nefiind îndeplinite condiţiile contractelor încheiate de achitare a plăţilor curente, acestea n-au fost reziliate. Astfel, IFS Floreşti n-a reziliat contractele în sumă totală de 1532,4 mii lei la 6 agenţi economici (46% din numărul total) care n-au stins obligaţiile fiscale curente în perioada termenului de amînare sau de eşalonare.

• IFS Floreşti a admis 8 cazuri (53% din numărul total de contracte) de eşalonare a termenelor de achitare a restanţelor faţă de BASS în sumă totală de 266,8 mii lei (inclusiv penalităţile) pe o perioadă de la 3 luni pînă la 9 luni, ignorînd Scrisoarea IFPS nr.17-3/12-5-29 din 14.01.2009, care interzice amînarea şi eşalonarea datoriilor faţă de BASS.

3.5.2. Executarea silită a obligaţiei fiscale

Conform art.133 din Codul fiscal, SFS întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale. Responsabilitatea pentru colectarea restanţelor revine IFPS, care urma să elaboreze pentru anul 2011 planul anual de colectare, acesta fiind elaborat doar pentru ultimul trimestru al anului şi a inclus cifra de colectare fără î analiză a restanţelor fiscale. Neplanificarea acţiunilor de colectare a restanţelor creează dificultăţi în cuantificarea rezultatelor activităţii structurilor subordonate.

La situaţia din 31.12.2011, restanţa totală a obligaţiilor fiscale a atins nivelul de 1247,1 mil.lei (faţă de nivelul total al încasărilor în sumă de 15029,8 mil.lei), fiind în creştere cu 101,3 mil.lei faţă de anul precedent, inclusiv în aspectul componentelor BPN.

În aspectul bugetelor, structura restanţelor se prezintă în Tabelul nr.8.

Cele mai mari restanţe au fost formate la BASS, urmate de BS şi bugetele UAT. Cele mai semnificative restanţe, la 31.12.2011, au fost înregistrate la taxa pe valoarea adăugată – 52,1%, impozitul pe venitul din salariu şi impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 18,23%, impozitul funciar – 8,0% şi impozitul pe bunurile imobile – 4,6%.

În aspect teritorial, cele mai mari restanţe faţă de BPN (în sumă de 620,2 mil.lei) sînt înregistrate la IFS mun. Chişinău, sau 49,7% din totalul restanţelor. Conform datelor IFS teritoriale supuse auditului, restanţe considerabile au fost înregistrate la IFS Bălţi (69,7 mil.lei), IFS Cahul (34,1 mil.lei), IFS Anenii Noi (30,7 mil.lei), IFS Soroca (20,7 mil.lei), IFS Floreşti (19,1 mil.lei) şi IFS Teleneşti (10,4 mil.lei) .

Aplicarea insuficientă de către unele structuri teritoriale a măsurilor de administrare fiscală condiţionează formarea restanţelor nerecuperabile, ca urmare a deschiderii procedurii de insolvabilitate.

La situaţia din 31.12.2011, s-a constatat o creştere a volumului restanţelor, situaţia fiind prezentată în diagrama ce urmează.

Sursă: Rapoartele SFS

Nivelul actual al restanţelor fiscale reflectă situaţia formată ca efect al amnistiei fiscale din anul 2007. Pentru unele cazuri situaţia se prezintă în Tabelul nr.9.

Acţiunile întreprinse de către unele organe ale SFS în activitatea de executare silită n-au condus la diminuarea nivelului restanţelor, fiind caracterizate de un nivel redus de executare. Ponderea încasărilor realizate prin aplicarea măsurilor de executare silită denotă o scădere, care se prezintă în Tabelul nr.10.

Astfel, conform datelor din tabel, volumul încasărilor prin aplicarea măsurilor de executare silită în anul 2011, faţă de anul 2010, s-a micşorat cu 0,2 puncte procentuale.

Concomitent cu micşorarea ponderii încasării obligaţiilor fiscale s-a micşorat şi gradul de recuperare a restanţelor, prin aplicarea procedurii de executare silită, situaţia fiind prezentată în Tabelul nr.11.

În anul 2011, gradul de recuperare a datoriilor prin executare silită începînd cu anul 2009 este în descreştere, constituind 29,1%, cu o scădere faţă de anul 2010 de 3,3 puncte procentuale.

Auditul denotă că, în perioada anului 2011, organele SFS au aplicat 4 modalităţi de executare silită, gradul de utilizare a acestora, în anii 2009-2011, se prezintă în Tabelul nr.12.

Astfel, datele tabelului denotă majorarea de către organele SFS în anul 2011, faţă de perioada precedentă, cu 1,0 puncte procentuale a încasărilor forţate de pe conturile bancare ale debitorului contribuabilului şi cu 5,5 puncte procentuale a încasărilor forţate din casierii. Totodată, s-au micşorat cu 13,5 puncte procentuale încasările forţate de pe conturile contribuabililor restanţieri.

Verificările auditului asupra modului de utilizare a măsurilor de executare silită au constatat unele abateri de la prevederile legale, după cum urmează:

• IFS Floreşti n-a respectat termenele de transmitere instituţiilor financiare a mijloacelor ridicate în numerar, precum şi condiţiile de păstrare a numerarului.

• DMC n-a suspendat operaţiunile la toate conturile bancare ale contribuabililor. Astfel, la data de 18.08.2011, aceasta a emis dispoziţii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale unui contribuabil (c/f 1002600028096), cu excepţia conturilor deschise la altă instituţie financiară.

• IFS Bălţi la 2 agenţi economici n-a suspendat operaţiunile la toate conturile bancare. De asemenea, a permis la 3 agenţi economici să efectueze operaţiuni la conturile suspendate care parţial au utilizat mijloacele pentru activitatea economică.

• IFS Soroca a permis la 04.10.2011 unui agent economic (c/f 1003607002467) deschiderea unui cont nou în altă instituţie financiară, în timp ce agentul economic avea conturile suspendate din 10.02.2011.

• Pe parcursul anului 2011, de către DMC au fost înaintate instituţiilor financiare 2480 de ordine incaso, ca rezultat, la BPN au fost încasate 63,8 mil.lei. IFS Soroca n-a aplicat faţă de 2 contribuabili restanţieri nici o măsură de executare silită, care au înregistrat restanţe pe întreaga perioadă a anului.

• IFS Floreşti a încasat mijloace băneşti de pe conturile bancare ale contribuabililor, cu întîrzieri, adică nu în ziua adoptării deciziei de suspendare, dar peste 1-6 zile.

Verificările efectuate asupra modului în care au fost sechestrate şi comercializate bunurile au stabilit că:

• IFS Teleneşti n-a inclus în dosarele contribuabililor cărora li s-au aplicat executarea silită a obligaţiei fiscale documentele ce atestă procedura în cauză prin ce nu s-au respectat prevederile art.207 alin.(3) din Codul fiscal. Totodată, pe parcursul anului 2011, n-a aplicat sechestru faţă de un restanţier (c/f 1009606000457), care, la data de 01.09.2011, avea restanţe faţă de BPN în sumă totală de 1241,9 mii lei, dispunînd de bunuri de peste 1,4 mil.lei, limitîndu-se la încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare.

• În unele cazuri evaluarea bunurilor sechestrate în vederea valorificării acestora s-a realizat cu întîrzieri. Astfel, IFS Bălţi a supus la 14.04.2010 sechestrului un imobil în sumă de 1278,8 mii lei, documentele pentru evaluarea acestuia fiind transmise IFPS la 15.05.2010, care de facto le-a repartizat firmelor evaluatoare la 09.03.2011, adică peste 298 de zile. Cu depăşirea termenului de 284 de zile au fost transmise spre evaluare şi imobilele sechestrate ale unui contribuabil de către DAF Botanica.

• Unele IFS teritoriale n-au respectat art.200 alin.(8) din Codul fiscal, stabilind preţuri majorate faţă de valoarea lor de bilanţ. Ca exemplu menţionăm cazul preţurilor stabilite de către DAF Centru a IFS mun. Chişinău asupra bunurilor sechestrate ale unui restanţier (c/f 1002600007396), situaţia fiind prezentată în Tabelul nr.13.

• La IFS Basarabeasca au fost stabilite cazuri de aplicare a sechestrului, fără a verifica deţinerea proprietăţii asupra acestor bunuri, sechestrînd bunuri care nu aparţineau contribuabilului.

Concluzii: Managementul neadecvat stabilit la unele IFS teritoriale a generat un nivel ridicat al restanţelor fiscale faţă de BPN. Creşterea nivelului restanţelor semnifică lipsa de control şi promptitudine a procedurilor de executare silită din partea IFPS, precum şi neajustarea managementului structurilor teritoriale ale SFS în realizarea conformă a activităţii de executare silită.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

12. Să intensifice managementul operaţional în administrarea activităţii de colectare a restanţelor şi executare silită şi să întreprindă măsuri eficiente în vederea încasării restanţelor la BPN.

13. Să aprobe un plan anual privind colectarea restanţelor şi să stabilească un control riguros, prin acţiuni concrete, în aspectul fiecărei structuri a IFPS.

14. Să monitorizeze conformitatea şi regularitatea întreprinderii măsurilor de executare a angajamentelor asumate de către structurile subordonate.

3.6. Modul de gestionare a procedurii de insolvabilitate

La 31.12.2011, în total pe republică, în procedură de insolvabilitate se aflau 428 de agenţi economici, din care la 127 de contribuabili (27,7% din numărul total) procedura a fost declanşată de către organele SFS.

Verificările efectuate asupra monitorizării procesului de insolvabilitate au stabilit că agenţii economici aflaţi în proces de insolvabilitate înregistrau, la 31.12.2011, datorii istorice în sumă totală de 363,6 mil.lei, din care la BPN au fost încasate pe toată perioada procedurii de insolvabilitate 35,6 mil.lei, inclusiv în anul 2011 circa 3,2 mil.lei. Astfel, gradul de colectare la BPN a creanţelor validate de către instanţa de judecată în proces de insolvabilitate constituie circa 9,8% din totalul restanţelor.

Auditul denotă că, din momentul derulării procedurii de insolvabilitate, au fost calculate plăţi curente la BPN în sumă de 155,4 mil.lei, din care la BPN au fost achitate 52,5 mil.lei, gradul de colectare a plăţilor curente constituind 33,8%. Analiza comparativă a datelor la 31.12.2010 şi 31.12.2011 se prezintă în Tabelul nr.14.

În anul 2011, numărul agenţilor economici aflaţi în proces de insolvabilitate s-a majorat cu 63 de contribuabili, iar volumul creanţelor validate de instanţa de judecată – cu 150617,8 mii lei, faţă de anul 2010. Totodată, în perioada anului 2011, s-a micşorat încasarea datoriilor istorice cu 3157,0 mii lei. Pe de altă parte, în anul 2011 s-a înregistrat o creştere a plăţilor curente cu 28732,2 mii lei mai mult decît în perioada anului 2010, constituind 155420,1 mii lei.

Urmare verificărilor efectuate, s-a constatat că după intentarea procesului de insolvabilitate unele întreprinderi îşi continuă activitatea de întreprinzător, înregistrînd livrări, procurări, precum şi import de mărfuri, nefiind intentată procedura planului. Situaţia respectivă este prezentată în Tabelul nr.15.

Astfel, potrivit datelor din tabel, cei 4 contribuabili au înregistrat livrări în sumă de 117,7 mil.lei şi procurări în sumă de 143,8 mil.lei, inclusiv TVA în sumă de 25,8 mil.lei şi, respectiv, 20,3 mil.lei. Suma plăţilor curente calculate a constituit 12,8 mil.lei, din acestea fiind achitate 1,6 mil.lei. În viziunea auditului, cele menţionate denotă tendinţa unor agenţi economici cu mari datorii formate la buget să între în stări speciale de administrare, precum insolvabilitatea. Astfel, la momentul iniţierii procesului de insolvabilitate, restanţele istorice constituiau 15,3 mil.lei, care, pe parcurs, au fost majorate reieşind din calculele obligaţiilor curente de 12,8 mil.lei, din care au fost achitate – 1,6 mil.lei.

Conform art.103 din Codul fiscal, TVA nu se aplică la proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate. Totodată, datele tabelului denotă că agenţii economici insolvabili la livrările şi procurările efectuate au inclus TVA în sumă de 25,8 mil.lei şi, respectiv, 20,3 mil.lei, astfel fiind majorată cu această sumă trecerea în cont la alţi agenţi economici şi datoria ultimilor faţă de buget (cu TVA). În acest sens, se exemplifică cazul de înstrăinare în procedura de insolvabilitate de către agentul economic (c/f 1003600076625) a unei clădiri (12115,5 mii lei), indicînd în factura eliberată TVA (2116,7 mii lei), care a fost trecută în contul cumpărătorului.

De asemenea, gradul redus la colectarea creanţelor istorice se datorează şi ordinii de executare, care, potrivit art.54 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14.11.2001, constituie creanţe de rangul III şi se execută conform rangului acestora. Concomitent, gradul redus de colectare la BPN a plăţilor curente calculate din momentul derulării procedurii de insolvabilitate se datorează interzicerii executării silite din masa debitoare pentru creditorii chirografari în mod individual pe perioada procesului de insolvabilitate, fapt reglementat de art.90 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14.11.2001.

Concluzii: Procesul de insolvabilitate în ultimii ani a fost administrat de un management neadecvat. Organele SFS n-au supus controlului, iar IFPS n-a monitorizat situaţia privind corectitudinea aplicării TVA la livrările efectuate după iniţierea procedurii de insolvabilitate de majoritatea agenţilor economici declaraţi insolvabili. Se relevă o tendinţă a contribuabililor restanţieri de a intra în procedura de insolvabilitate pentru o administrare specială, urmată de stingerea datoriilor neachitate şi radierea lor din Registrul fiscal. O parte din agenţii economici aflaţi în procedura de insolvabilitate continuă activitatea, generînd noi restanţe.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

15. Se evalueze situaţia privind restanţele agenţilor economici aflaţi în procedura de insolvabilitate, în vederea determinării şi eliminării circumstanţelor care contribuie la majorarea restanţelor din contul plăţilor curente.

16. Să întreprindă măsuri eficiente de administrare fiscală, cu minimizarea factorilor care ar preveni/elimina tendinţa contribuabililor la iniţierea procedurii de insolvabilitate.

3.7. Eficienţa controalelor fiscale şi corectitudinea deciziilor adoptate

3.7.1. Cadrul regulator privind procedurile de efectuare a controlului fiscal

Controlul fiscal este reglementat prin articolele 214-226 din Codul fiscal, în acest context, IFPS n-a actualizat Regulamentul aprobat prin ordinul IFPS nr.131 din 22.07.2004, odată cu modificările operate în Codul fiscal. Potrivit explicaţiilor responsabililor IFPS, la etapa actuală se află în derulare procesul de modificare a Regulamentului menţionat şi elaborarea manualului de control fiscal, inclusiv a manualul de audit fiscal.

Pentru anul 2011, IFPS n-a avut elaborat un program al activităţii de control. Iniţial, selectarea agenţilor economici care urmau a fi supuşi controlului s-a efectuat de către IFPS în baza factorilor de risc. Totodată, începînd cu trimestrul II al anului 2011, IFPS a fost implicat în activitatea de implementare a Strategiei de conformare benevolă a contribuabililor. Acest lucru a presupus monitorizarea din partea IFS teritoriale asupra 1556 de contribuabili selectaţi din trei domenii cu risc sporit (alimentaţia publică, telecomunicaţiile/TI, comerţul cu ridicata). În aceste cazuri contribuabilii urmau a fi susţinuţi şi încurajaţi să se conformeze şi să-şi onoreze obligaţiile fiscale, cu iniţierea controalelor doar în cazurile de neconformare.

3.7.2 Rezultatele controalelor efectuate şi raportarea datelor

După cum a stabilit auditul, raportarea datelor despre contribuabili în cadrul IFPS nu este veridică. Astfel, potrivit situaţiei din 31.12.2011, conform Raportului privind controalele efectuate, în total pe republică sînt luaţi la evidenţă 692739 contribuabili, din care persoane juridice – 106150, gospodării ţărăneşti – 524445 şi întreprinderi individuale – 61094. Totodată, în conformitate cu datele Direcţiei evidenţa contribuabililor şi veniturilor, numărul total al contribuabililor luaţi la evidenţă de către SFS constituie 690948, inclusiv gospodării ţărăneşti – 523331 şi întreprinderi individuale – 61230, sau diferenţa dintre datele acestor subdiviziuni constituie 1791 de contribuabili. După cum motivează responsabilii IFPS, divergenţa constatată ţine, pe de o parte, de nerespectarea de către unele IFS teritoriale a procedurii de selectare din Registrul fiscal a numărului de contribuabili activi, pe de altă parte, de lipsa verificării datelor transmise IFPS de către IFS teritoriale.

În anul 2011 au fost efectuate 71900 de controale fiscale, comparativ cu 66875 – în anul precedent, sau mai mult cu 5025 de controale fiscale. Situaţia denotă că numărul controalelor este în creştere. Totodată, numărul controalelor efectuate prin metoda verificării totale s-a micşorat, iar cele tematice au înregistrat o creştere. Deşi IFPS a majorat numărul de controale tematice, mai multe din acestea nu poartă caracter fiscal, dar includ verificări privind originea mărfurilor, controale privind respectarea nivelului de preţuri la bunurile de primă necesitate, cum ar fi pîinea şi laptele. Încălcările depistate în urma acestor controale se soldează cu aplicarea unor amenzi.

Asupra unui grad redus de conformare a contribuabililor indică şi rezultatele controalelor efectuate. Astfel, în cadrul celor 71900 de controale efectuate au fost depistate 45721 de încălcări ale legislaţiei fiscale, numărul acestora, comparativ cu anul 2010, majorîndu-se cu 9%.

În anul 2011, în rezultatul controalelor efectuate, au fost calculate suplimentar la buget circa 516,4 mil.lei, inclusiv sancţiuni circa 256,4 mil.lei, din care încasate – 169,0 mil.lei (32,7%), inclusiv sancţiuni – 76,6 mil.lei (29,9%). Cel mai redus grad de încasări ale sumelor calculate, în rezultatul controalelor efectuate, au înregistrat IFS Rîşcani – de 11,4%, IFS Ialoveni – 19,7%, IFS Briceni – 30,0% şi Edineţ – 25,5%, iar din instituţiile supuse auditului IFS mun.Chişinău – 22,5%, IFS Anenii Noi – 35,5%, IFS Bălţi – 53,9% etc.

Verificările auditului la acest capitol au identificat şi alte abateri ce ţin de: neefectuarea inventarierilor în procesul controalelor, prevăzută de actele normative¹⁷, încălcarea procedurii de adoptare şi examinare a deciziilor, aplicarea incorectă a sancţiunilor, acordarea neîntemeiată a reducerilor, nereflectarea în actele de control a situaţiilor privind decontările cu bugetul, necalcularea majorărilor de întîrziere pentru neachitarea în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat. Abaterile stabilite condiţionează riscul de contestare de către contribuabili a rezultatelor controalelor efectuate, iniţiind controale repetate.

____________________

¹⁷ Regulamentul cu privire la controlul fiscal la faţa locului, precum şi a controlului fiscal cameral, în cadrul căruia este posibilă depistarea încălcării fiscale, aprobat prin Ordinul IFPS nr.131 din 22.07.2004.

Numărul de contestaţii adresate IFPS în anii 2010-2011, precum şi rezultatele examinării se prezintă în Tabelul nr.16

Numărul contestaţiilor depuse în anul 2011 a crescut cu 200, contestaţii ce constituie 53,5%, fiind în creştere şi numărul contestaţiilor soluţionate în favoarea contribuabilului, ceea ce relevă rezerve la controalele fiscale efectuate.

3.7.3. Rezultatele examinării litigiilor în instanţa de judecată

Conform informaţiei privind examinarea dosarelor în instanţa de judecată, în anul 2011 în instanţele judecătoreşti au fost reprezentate interesele SFS în 1396 de litigii de judecată în valoare totală de 784,6 mil.lei, 413,5 mii dolari SUA, 81,1 mii euro, din care 640 de litigii de judecată declanşate de contribuabili împotriva SFS şi 756 de litigii de judecată declanşate de SFS împotriva contribuabililor. Din numărul total de litigii, 139 de litigii, în sumă de 83136,6 mii lei, au fost pierdute de SFS, inclusiv 119 – în sumă de 77363,0 mii lei, declanşate de contribuabil faţă de SFS şi 20 – în sumă de 5773,6 mii lei, declanşate de SFS faţă de contribuabil. Din numărul total de litigii pierdute, 21 – în sumă de 30376,0 mii lei revin IFPS, care au fost selectate pentru verificare în vederea stabilirii cauzelor care au generat pierderea lor.

Cauzele anulării deciziilor organului fiscal au constat în neelucidarea tuturor circumstanţelor, interpretarea şi aplicarea eronată a legislaţiei în procesul de efectuare a controalelor fiscale, fapt care a generat concluzii incorecte ale IFPS, contrare legislaţiei, recunoscute de către Curtea Supremă de Justiţie ca nelegitime şi neîntemeiate.

Unele IFS teritoriale nu respectă termenele de atac al hotărîrii în rezultatul cărora cererile de recurs au fost restituite în defavoarea SFS. Astfel, cu încălcarea prevederilor art.402 alin.(1) din Codul de procedură civilă şi art.30 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, IFS mun.Chişinău a depus cererea de recurs cu depăşirea termenului legal şi n-a solicitat repunerea în termen asupra hotărîrii instanţei, prin care s-a admis acţiunea unui agent economic, iar suma neîncasărilor la buget a constituit circa 5,9 mil.lei, prin excluderea acesteia din restanţa contribuabilului în martie 2012. IFS Bălţi în 2 cazuri n-a contestat în instanţa de recurs hotărîrea primei instanţe, suma neîncasată constituind 274,2 mii lei.

Concluzii: Actele interne ale IFPS care reglementează procedurile controlului fiscal nu sînt conformate prevederilor Codului fiscal. Nu este stabilit controlul adecvat asupra veridicităţii reflectării numărului de contribuabili în rapoartele structurilor subordonate SFS.

Deşi IFPS a majorat numărul de controale tematice, mai multe din acestea au caracter nefiscal. Un grad redus de conformare a contribuabililor indică şi rezultatele controalelor efectuate, care atestă numărul majorat de încălcări ale legislaţiei. S-a redus gradul de încasări ale sumelor calculate în rezultatul controalelor efectuate, fiind admise neregularităţi la efectuarea controlului fiscal. În unele cazuri nu s-au respectat termenele de atac al hotărîrii în instanţa de judecată.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

15. Să intensifice controlul asupra sporirii calităţii controalelor executate şi deciziilor adoptate, cu fortificarea acţiunilor în vederea asigurării încasării sumelor calculate în rezultatul controalelor fiscale.

16. Să conformeze permanent cadrul regulator intern la modificările Codului fiscal, concomitent stabilind proceduri şi mecanisme prescrise interne întru implementarea şi aplicarea corectă şi uniformă a cadrului legal.

17. Să asigure o inventariere a contribuabililor înregistraţi în sistemele de evidenţă a organelor SFS, inclusiv sub aspect teritorial, în scopul determinării identicităţii numărului de contribuabili.

3.8. Popularizarea legislaţiei fiscale în scopul conformării voluntare

În scopul ridicării gradului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea şi achitarea obligaţiilor fiscale şi încurajării disciplinei fiscale, SFS a elaborat programul-pilot de conformare a contribuabililor pentru anul 2011, care prevede obiective şi oportunităţi. Pentru realizarea acestui program, au fost selectaţi din 3 domenii cu risc sporit de neconformare 1556 de contribuabili.

Auditul constată lipsa în acest program a unei modalităţi bazate pe indici de evaluare a gradului de conformare voluntară a contribuabililor, cum ar fi: (i) dinamica restanţei, în raport cu perioada de gestiune precedentă (creşterea/micşorarea restanţei); (ii) gradul de prezentare a dărilor de seamă; (iii) declanşarea executării silite (plăţile încasate prin executare silită); (iiii) sumele calculate în baza deciziilor asupra cazurilor de încălcare fiscală etc.

Pe parcursul implementării acestui program au fost utilizate o serie de metode, inclusiv expedierea scrisorilor către contribuabili, iar pentru a-i informa despre faptul că Serviciul Fiscal şi-a concentrat atenţia asupra sectorului respectiv, au fost organizate şedinţe de informare cu contribuabilii, au fost publicate diferite informaţii, la dispoziţia contribuabililor fiind pusă publicaţia periodică “Monitorul Fiscal”. În vederea creşterii gradului de conformare la declarare şi plată, SFS, în scopul perfectării şi prezentării documentelor fiscale prin intermediul reţelei internet, a implementat Serviciul “Declaraţia electronică”.

Cu toate acestea, analiza efectuată de audit a constatat că, la momentul actual, SFS înregistrează un nivel redus de conformare, determinat în mod direct de un nivel ridicat al restanţelor aflate în evidenţele organului fiscal, precum şi de modul de executare silită din cadrul structurilor teritoriale ale IFPS pentru recuperarea restanţelor bugetului de stat.

Concluzii: SFS a elaborat programul de conformare benevolă a contribuabililor, urmărind drept scop maximizarea conformării benevole cu utilizarea eficientă a resurselor limitate. Totodată, programul elaborat nu conţine indicatori de evaluare a gradului de conformare voluntară. Cele menţionate relevă că măsurile luate în acest sens de managementul IFPS necesită a fi consolidate.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

18. Să întreprindă măsuri adecvate privind îmbunătăţirea nivelului de conformare prin monitorizarea continuă a contribuabililor, reieşind din programul elaborat şi Planul de dezvoltare a SFS pentru anii 2011-2015, cu extinderea aplicabilităţii.

19. Să stabilească indicatori de evaluare a gradului de conformare benevolă a contribuabililor în scopul determinării nivelului managementului procesului de conformare.

3.9. Analiza activităţii auditului intern

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010, IFPS urma să elaboreze şi să aprobe Carta de audit intern, cu definirea misiunii, competenţelor, responsabilităţilor şi ariei de aplicabilitate a activităţii de audit intern. La momentul auditului, Direcţia audit intern a IFPS funcţiona în lipsa Cartei de audit intern, activînd în baza Regulamentului aprobat de către şeful IFPS la 17.03.2010, care prevede ca funcţie efectuarea inspectărilor organelor fiscale teritoriale.

Pe parcursul anului 2011, Direcţia audit intern a efectuat 12 inspectări ale IFST şi 3 audituri tematice. Cele mai semnificative nereguli stabilite de auditul intern ţin de: neîntocmirea sau întocmirea cu nerespectarea cadrului normativ a proceselor-verbale contravenţionale, comiterea unor erori la întocmirea dărilor de seamă, nerespectarea modului de eliberare a patentelor şi activităţii în bază de patentă, nerespectarea prevederilor clauzelor contractelor de eşalonare, suspendarea parţială a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor, neregularităţi la organizarea şi efectuarea controalelor fiscale, reducerea neîntemeiată a amenzilor cu 50%.

Concluzii: IFPS urmează să-şi reglementeze şi să-şi conformeze activitatea auditului intern la prevederile legale.

3.10. Cu privire la executarea hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi

Analiza asupra executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Hotărîrile precedente (nr.48 din 29.06.2010 “Privind Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2009” şi nr.60 din 26.09.2011 “Privind Raportul auditului veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada anului 2010”) ale Curţii de Conturi denotă că acţiunile întreprinse în vederea remedierii neregulilor/abaterilor şi neajunsurilor stabilite în cadrul auditurilor respective, în aspectul administrării veniturilor publice, în mare măsură, n-au fost asigurate.

Astfel, Ministerul Finanţelor n-a întreprins măsurile necesare şi adecvate întru asigurarea executării:

- unor cerinţe din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 26.09.2011 privind iniţierea măsurilor necesare de ordin legislativ şi administrativ pentru eliminarea lacunelor care erodează baza de colectare a impozitelor şi taxelor, precum şi în aspect de management instituţional, întru modernizarea instrumentelor şi procedurilor de administrare a veniturilor publice (pct.2.2.2.), precum şi elaborarea şi aplicarea cadrului regulator departamental referitor la procedurile de evaluare-prognozare a bazei impozabile şi obligaţiunilor fiscale, avînd drept obiectiv stabilirea indicatorilor de performanţă pentru organele fiscale din subordine în materie de administrare fiscală (pct.2.2.3.);

- unor recomandări din Raportul de audit, aprobat prin Hotărîrea anterior menţionată, vizînd înaintarea Guvernului a propunerilor unor iniţiative legislative întru/privind: adoptarea unei legi privind depistarea şi contracararea activităţii firmelor-fantomă, stabilind statutul juridic, condiţiile şi criteriile de declarare, precum şi eventualele efecte juridice ce ar surveni ca urmare a desfăşurării activităţii de către acestea, argumentarea fictivităţii operaţiunilor şi excluderea de la decontări cu bugetul a tranzacţiilor efectuate, precum şi responsabilitatea părţilor implicate (Recomandarea nr.12) şi adoptarea unui act normativ privind zonele off-shore (Recomandarea nr.31).

De asemenea, se menţionează că, întru implementarea Recomandărilor nr.40 şi nr.41, IFPS a elaborat şi a înaintat Ministerului Finanţelor, spre avizare, proiectul Hotărîrii Guvernului “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor”, ulterior acesta fiind restituit entităţii pentru îmbunătăţire, definitivare şi înaintare spre aprobare, în modul stabilit, în scopul eficientizării activităţii de valorificare a bunurilor confiscate.

Totodată, auditul constată că şi IFPS n-a fost, în măsura necesară, preocupat de implementarea prevederilor Hotărîrii nominalizate a Curţii de Conturi. În acest sens, necesită a fi menţionată neexecutarea pct.2.3.3. privind reevaluarea bazei impozabile a contribuabililor şi ajustarea obligaţiilor fiscale în aspect teritorial, pentru aprecierea nivelului de colectare a veniturilor bugetare şi a eficienţei activităţii organelor fiscale subordonate şi a pct.2.3.4. referitor la instituirea unui mecanism de monitorizare a contribuabililor declaraţi în stare de insolvenţă, pentru excluderea evaziunilor şi fraudelor.

De asemenea, auditul denotă necesitatea unui termen mai îndelungat în vederea realizării acţiunilor ce ţin de implementarea programelor informatice (SI “Contul curent şi certificarea contribuabililor”, “Transabilitatea TVA”, “Factura fiscală electronică”), inclusiv instituirea sistemului de management financiar şi control intern, a modelului de gestionare a riscurilor de conformare pe categorii de contribuabili şi tipuri de activităţi, care, la momentul auditului, erau fie iniţiate, fie la etapa de testare/examinare;

Cît priveşte Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 29 iunie 2010 “Privind Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009 la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi unele instituţii subordonate”, auditul relevă executarea integrală a acesteia.

În context, în scopul soluţionării definitive, cerinţele neexecutate sau executate parţial, avînd un caracter esenţial şi sistematic, au fost abordate în cadrul prezentului audit şi sînt reiterate în prezentul Raport.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

20. Să iniţieze măsurile necesare de ordin legislativ şi administrativ, întru modernizarea instrumentelor şi procedurilor de administrare a veniturilor publice, pentru eliminarea lacunelor care erodează materia de constituire şi colectare a impozitelor/taxelor.

21. Să asigure reactualizarea şi implementarea cadrului regulator departamental referitor la procedurile analitice/tehnice de evaluare/prognozare a bazei impozabile şi obligaţiilor fiscale, avînd drept obiectiv stabilirea indicatorilor de performanţă pentru autorităţile fiscale din subordine în materie de administrare fiscală.

22. Să asigure aprobarea şi implementarea, în modul stabilit, a actului normativ privind modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor”, în scopul eficientizării activităţii de valorificare a bunurilor confiscate.

Recomandări IFPS:

23. Să asigure (re)evaluarea bazei impozabile a contribuabililor şi ajustarea obligaţiilor fiscale în aspect sectorial şi administrativ teritorial, pentru aprecierea nivelului de colectare a veniturilor bugetare şi a eficienţei activităţii organelor fiscale subordonate.

24. Să instituie un mecanism de monitorizare a contribuabililor declaraţi în stare de insolvenţă, pentru combaterea evaziunilor şi fraudelor.

25. Să asigure/monitorizeze definitivarea implementării sistemelor informaţionale iniţiate, precum şi de management financiar şi control intern, inclusiv a modelului de gestionare a riscurilor de conformare pe categorii de contribuabili şi tipuri de activităţi.

Concluzii generale

Reieşind din constatările auditului, se menţionează că, în anul 2011, IFPS şi IFS teritoriale au întreprins măsuri de redresare a situaţiei privind administrarea fiscală în scopul sporirii colectării veniturilor publice. Avînd la bază Planul de Dezvoltare pentru perioada 2011-2015, Serviciul Fiscal a implementat un model de evaluare a riscurilor de conformare. Totodată, pentru a asigura î implementare eficientă şi a obţine un impact durabil asupra nivelului de conformare, sînt necesare măsuri riguroase şi rezultative în vederea: identicităţii evidenţei contribuabililor; monitorizării onorării în termen şi depline a obligaţiilor fiscale; neadmiterii restanţelor veniturilor publice; ridicării gradului de realizare a veniturilor, inclus în coraport cu PIB; investigării fraudelor fiscale; ridicării nivelului controlului fiscal şi auditului intern; asigurării stingerii obligaţiilor fiscale. De asemenea, întru îmbunătăţirea celor menţionate, urmează a fi consolidate toate componentele administrării fiscale, eficientizată funcţionarea sistemului de control intern, instruirea permanentă a personalului fiscal, identificarea şi evaluarea riscurilor.

Prezentul Raport a fost întocmit în baza probelor acumulate în misiunile de audit la: IFPS (I.Bulmaga, V.Gheorghiţa); IFS mun.Chişinău (N.Misail, T.Herţanu, D.Ivanov, N.Furnica); IFS mun.Bălţi (A.Rusu, Ig.Lungu); IFS Anenii Noi (M.Mozan, I.Cojocari); IFS Basarabeasca (V.Matei, A.Caramilea); IFS Soroca (S.Malevici,V.Damian); IFS Ocniţa (G.Medvedi); IFS Floreşti (R.Tcaci, D.Ciubotaru); IFS Teleneşti (M.Goncear, N.Ciubaci).