Hotărîre nr.44 din 05.11.98 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova Nr.44 din 05.11.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/2 din 12.02.1999 * * * Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului transporturilor şi comunicaţiilor dl Iu.Gheorghiţa, şefului Direcţiei principale finanţe, evidenţă şi control dna V.Moraru, ex-ministrului transporturilor şi gospodăriei drumurilor dl V.Iovv şi fostului viceministru dl V.Bînzari, şefului Direcţiei Drumuri Autodl V.Panurco, preşedintelui cîrmuirii S.A. "Transconstrucţia" dl P.Sarî, directorului Î.S. "Druminvest" dl T.Grebencea, contabilului-şef al Agenţiei Moldovei Trafic Auto Internaţional (AMTAI) dl N.Corovai, contabilului-şef al Inspectoratului transporturilor dna M.Hreapco, a examinat materialele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor în perioada 01.01.96 - 01.04.98 şi a constatat: Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova (în continuare - MT şi GD), fiind organul executiv al administraţiei publice centrale de coordonare şi dezvoltare a transporturilor şi gospodăriei drumurilor, n-a asigurat pe deplin îndeplinirea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.29 din 03.08.95, precum şi executarea funcţiilor şi sarcinilor atribuite, a admis utilizarea iraţională şi neefectivă a mijloacelor fondului rutier. În perioada supusă controlului MT şi GD a încălcat Legile bugetului de stat şi hotărîrile Guvernului, prin care erau aprobate devizele de cheltuieli pentru întreţinerea acestuia. Aşa, în conformitate cu Legea nr.686-XIII din 14.12.95, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.143 din 11.03.96, a aprobat devizul de cheltuieli pentru întreţinerea aparatului ministerului în mărime de 750 mii lei. Cheltuielile reale au constituit 1004 mii lei, sau cu 254 mii lei mai mult. Depăşirea cheltuielilor a fost admisă la toate articolele de cheltuieli (în afară de spezele de deplasare), inclusiv pentru serviciile întreprinderilor de telecomunicaţii - 105 mii lei, cheltuielile pentru întreţinerea autoturismelor de serviciu - 61 mii lei, retribuire a muncii -16,8 mii lei. Supracheltuielile efectuate de către aparatul central al ministerului sînt rezultatul utilizării a 28 de numere de telefon peste normele stabilite (de 2,1 ori mai mult) şi a surplusului suprafeţei ocupate de către colaboratorii aparatului central (de 1,7 ori mai mult). O altă cauză a admiterii supracheltuielilor constă în utilizarea neefectivă şi cu multiple încălcări a transportului de serviciu. Deşi toate organele publice centrale ale puterii executive sînt deservite de către Baza auto a Cancelariei de Stat, MT şi GD este deservit nu de această bază, ci de transportul auto al întreprinderilor subordonate, datorită cărui fapt cheltuielile reale ale acestuia sînt considerabil diminuate. Şi în acest caz ministerul a comis în perioada supusă controlului supracheltuieli de resurse bugetare. În afară de unităţile de transport de serviciu finanţate din devizul de cheltuieli, conducerea MT şi GD, depăşindu-şi împuternicirile, a obligat unele organizaţii subordonate să suporte un şir de cheltuieli legate de deservirea cu transport a aparatului central din contul altor surse de finanţare. Astfel, din contul mijloacelor fondului rutier, contrar destinaţiei, prin intermediul Inspectoratului transporturilor, sînt întreţinute 4 automobile model GAZ, care deservesc aparatul central al ministerului. Din această sursă de finanţare a fost deservit cu mijloace de transport ministrul MT şi GD. Pînă în octombrie 1997 d-lui a fost deservit de un automobil GAZ-31029 (anul producerii 1996), cu valoarea de inventar de 75 mii lei. După deteriorarea acestui automobil şi cheltuirea a 57 mii lei pentru reparaţia lui, fără încasarea acestor cheltuieli din contul părţii vinovate, dl V.Iovv a refuzat acest automobil, dînd indicaţie să fie procurat pentru d-lui un alt automobil. Executînd această indicaţie, Inspectoratul transporturilor a procurat în octombrie 1997 un automobil nou GAZ-3110, pentru care au fost cheltuite mijloace ale fondului rutier în sumă de 89,5 mii lei. În total, în perioadă anilor 1996-1997, la indicaţia conducerii ministerului, din lipsa de principialitate a conducătorului şi contabilului-şef al Inspectoratului transporturilor dl P.Ungureanu şi dna M.Hreapco, din contul fondului rutier pentru deservirea cu transport a aparatului central al ministerului au fost utilizaţi 313,2 mii lei. La indicaţia conducerii MT şi GD, din contul fondului rutier, prin intermediul întreprinderilor subordonate AMTAI şi Inspectoratului transporturilor, au fost suportate şi alte cheltuieli. Astfel, din această sursă de finanţare au fost achitate serviciile comunicaţiilor mobile, reparaţia încăperilor, procurarea rechizitelor de birou şi plata spezelor de deplasare în sumă totală de 135,5 mii lei. Depăşirea fondului de retribuire a muncii a avut loc din contul plăţilor unice (premiilor) pentru diferite sărbători, neprevăzute de deviz. Depăşirea pe alte articole s-a format datorită nerespectării recomandărilor Ministerului Finanţelor privind reducerea cheltuielilor la întreţinerea organelor de conducere. În legătură cu încălcările comise, în ultimii doi ani Înspectoratul transporturilor a diminuat impozitul pe beneficiu cu suma de 83,2 mii lei, iar AMTAI - cu 23,0 mii lei. În total în anii 1996-1997 MT şi GD a folosit neintemeiat pentru intreţinerea aparatului central al ministerului surse neprevăzute în bugetul de stat în marime de 443,7 mii lei, inclusiv în anul 1997 - 385,1 mii lei, ce constituie 44,5% faţă de devizul aprobat. În aşa mod conducerea MT şi GD diminuează cheltuielile reale de întreţinere a aparatului ministerului. Efectuînd în anii 1996-1997 cheltuieli reale de deplasare în sumă de 113 mii lei şi de întreţinere a autoturismelor de serviciu - de 342 mii lei, o parte a cărora au fost finanţate prin intermediul întreprinderilor subordonate, ministerul a indicat în darea de seamă aceste cheltuieli în mărime de, respectiv, 42 mii lei şi 71 mii lei, astfel diminuîndu-le de 2,7 şi 4,8 ori. Încălcînd art.2(4) din Legea fondului rutier, MT şi GD, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, a permis unor agenţi economici (S.R.L. "Lida" - 635 mii lei, "Deana Plus" - 1990 mii lei, "Arci Petrol" - 1389 mii lei, "Decebal" - 505 mii lei, Î.M. "AS Petrol" - 844 mii lei şi Î.I. "Aligvasil" - 1195 mii lei) să se achite cu fondul rutier nu cu mijloace băneşti, ci prin furnizarea produselor petroliere, favorizîndu-le astfel situaţia lor financiară în dezavantajul întreprinderilor de ramură. Din acest motiv, precum şi din cauza efectuării unor procurări centralizate din contul mijloacelor deja acumulate, a fost încălcat modul stabilit de finanţare a executorilor lucrărilor de întreţinere, reparaţie şi construcţie a drumurilor. Ordonatorii de credite ai întreprinderilor ramurii, practic, au fost înlăturaţi de către conducerea MT şi GD de la gestionarea mijloacelor ce li se cuveneau pentru executarea volumelor de lucru. Fără existenţa unor calcule justificate privind necesitatea reală sau a cererilor din partea organizaţiilor de exploatare a drumurilor sau de construcţie şi reparaţii, prin intermediul Societăţilor pe Acţiuni "Transconstrucţia", "Autodrum" (Chişinău) şi Direcţiei Drumuri Auto, s-a efectuat aprovizionarea centralizată a ramurii cu materialele principale de consum - pietriş, bitum şi produse petroliere. Din cei 3000 mii dolari SUA, primiţi la contul valutar al Direcţiei în trimestrul patru al anului 1997, pentru plata livrărilor centralizate de materiale au fost repartizaţi: S.R.L. "Glen Company" (Moscova) - 981 mii dolari pentru pietriş, motorină şi benzină; firmei "Beauford Services" (Mars-555)" or.Riga - 543 mii dolari pentru pietriş; firmei "Cortex L.L.C." or.Riga - 413 mii dolari pentru pietriş; firmei "Navkidis Trading" (Cipru) - 258 mii dolari pentru bitum. Importul concomitent al unor mari loturi de produse petroliere şi al altor materiale de consum a generat dezafectarea unor mijloace considerabile ale fondului rutier pe o perioadă îndelungată în rezerve de materie primă şi cheltuirea nejustificată a unei părţi a mijloacelor fondului rutier pentru plata serviciilor de păstrare a lor. De exemplu, la 11.07.97 S.A. "Autodrum" (Chişinău), de comun acord cu conducerea ministerului, a încheiat cu S.R.L. "Glen" un contract de procurare a 4,5 mii t de motorină şi 2,0 mii t de benzină. În termenele stabilite de contract firma "Glen" a livrat 4,2 mii t de motorină şi 2,0 mii t de benzină A-76 în sumă totală de 1502 mii dolari SUA. Din lipsa de capacităţi proprii pentru păstrare, produsele petroliere primite au fost turnate la bazele petroliere ale S.A. "Tirex-Petrol", precum şi la depourile de locomotive ale Căii Ferate din Moldova. Costul păstrării unei tone metrice a constituit de la 35 pînă la 80 lei pe lună, sau circa 90 mii lei pentru tot volumul de combustibil pentru luna ianuarie a anului curent. Conform calculelor specialiştilor ministerului, necesitatea întregii ramuri pentru perioada de iarnă constituie circa 1,5 mii t de motorină şi 0,6 mii t de benzină. Ţinînd cont de acest fapt, procurarea de la firma "Glen" (Moscova) în decembrie 1997 - ianuarie 1998 a circa 4 mii t de motorină şi a 2 mii t de benzină a dus la imobilizarea unei părţi a mijloacelor fondului rutier în rezerve mari nejustificate de materiale de consum. Întreprinderea de stat "Direcţia Drumuri Auto" (în continuare - DDA), director dl V.Panurco, creată de către Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, fiind, conform statutului, deţinător de titlu şi beneficiar în construcţia, reconstrucţia şi întreţinerea drumurilor auto şi obiectelor gospodăriei rutiere, precum şi ordonator al tuturor mijloacelor alocate în aceste scopuri din bugetul de stat şi fondul rutier, n-a executat pe deplin sarcinile încredinţate. Încheierea contractelor de antrepriză şi evidenţă a volumelor de lucrări executate de reparaţie şi întreţinere a drumurilor le înfăptuia DDA, în timp ce repartizarea mijloacelor financiare ale fondului rutier se efectua prin dispoziţiile Direcţiei principale a gospodăriei rutiere a MT şi GD, condusă de viceministrul dl V.Bînzari, fiind semnate personal de dl V.Iovv. Totodată, nu se respectau cerinţele prevăzute de contractele de antrepriză privind achitarea pentru lucrările îndeplinite de construcţie, reparaţie şi deservire a drumurilor auto. La repartizarea mijloacelor fondului rutier ministerul n-a ţinut cont de volumele reale ale lucrărilor înfăptuite de unul sau alt antreprenor. Finanţarea s-a efectuat extrem de neuniform. În anul 1996, în medie pe minister, volumele lucrărilor de antrepriză de reparaţie şi întreţinere a drumurilor au fost finanţate cu 78%. În aceeaşi perioadă volumele lucrărilor S.A. "Transconstrucţia" au fost finanţate cu 110%. Conform contractelor de antrepriză încheiate cu executorii lucrărilor, MT şi GD, prin intermediul Direcţiei Drumuri Auto, trebuia să aloce avansuri pentru programul de lucru în mărime de 15%. MT şi GD n-a alocat avansuri nici uneia din organizaţiile de construcţie a drumurilor, în timp ce S.A. "Transconstrucţia" i-au fost acordate avansuri în sume mult mai mari decît prevedeau contractele. În anul 1996 volumul lucrărilor de reparaţie a drumurilor efectuate de S.A. "Transconstrucţia" a constituit 17274 mii lei, dar au fost finanţate cu 19123 mii lei. În medie pe an au fost acordate avansuri în sumă de 4312 mii lei, inclusiv în aprilie - 7467 mii lei, mai - 8324 mii lei, iunie - 6439 mii lei. De fapt, conform contractului, avansul trebuia să alcătuiască în expresie medie anuală nu mai mult de 2590 mii lei. Pe parcursul anului 1996 în folosinţa S.A. "Transconstrucţia" neîntemeiat s-au aflat circa 1720 mii lei de mijloace bugetare ale fondului rutier. În anul 1997 în medie pe Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor volumele lucrărilor efectuate au fost finanţate cu 87%, inclusiv S.A. "Transconstrucţia" - 129%, restul organizaţiilor subordonate de construcţie a drumurilor - cu 79%. La 01.01.98 datoria S.A. "Transconstrucţia" faţă de MT şi GD a ajuns la 5516 mii lei. În contradicţie cu art.21 (pct.1 şi 4) din Legea Republicii Moldova despre antreprenoriat şi întreprinderi, toate cele 13 subdiviziuni de structură ale S.A. "Transconstrucţia", care sînt şi filialele acesteia, dispun de conturi de decontare proprii, dar nu de subconturi, după cum prevede legea. Totodată, toate mijloacele fondului rutier şi investiţiile capitale de stat sînt încasate de la MT şi GD pe contul de decontare principal al S.A. "Transconstrucţia" şi se folosesc pentru achitarea cu furnizorii de materiale şi servicii, investiţii financiare pe termen lung, în timp ce pe conturile filialelor se acumulează datorii de impozite faţă de buget şi Fondul Social. Situaţia creată privind regimul de lucru al conturilor S.A. "Transconstrucţia" dă posibilitate conducerii de a determina ordinea plăţilor, care, de regulă, se face nu în folosul decontărilor cu bugetul şi Fondul Social. Astfel, la 01.01.98 datoriile filialelor societăţii pe acţiuni faţă de buget au constituit 2800 mii lei, faţă de Fondul Social - 3999 mii lei, faţă de lucrători (la salariu) - 1157 mii lei, în timp ce de la contul de decontare principal al S.A. "Transconstrucţia" la sfîrşitul anului au fost incluse în fondul statutar al BCA "Oguzbank" şi procurate acţiuni în sumă de 3700 mii lei. Conducerea MT şi GD (dnii V.Iovv, V.Bînzari) şi a Direcţiei Drumuri Auto (fost şef dl A.Cuculescu, actualmente -dl V.Panurco) au ignorat Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.109 din 19.04.94 şi Regulamentul BNM privind decontările fără numerar în Republica Moldova. În ultimii doi ani plata pentru materialele şi serviciile acordate întreprinderilor subordonate MT şi GD, achitată furnizorilor nemijlocit de la contul DDA, evitînd conturile de decontare ale întreprinderilor înseşi, a purtat un caracter de masă. Totodată, majoritatea întreprinderilor subordonate aveau restanţe de impozite faţă de buget, Fondul Social şi de plată a muncii. Pe anii 1996-1997 DDA a plătit direct furnizorilor, evitînd conturile de decontare ale întreprinderilor subordonate, circa 23000 mii lei, inclusiv pentru S.A. "Transconstrucţia" - 10165 mii şi pentruS.A. "Autodrum" - 8094 mii lei. Drept exemplu concret de ordine, stabilită de MT şi GD, de finanţare a executorilor principali ai lucrărilor de reparaţie, construcţie şi de exploatare a drumurilor servesc datele privind S.A. "Magistrală" (mun.Bălţi). Pentru volumul lucrărilor executate de 14650 mii lei în anul 1997 pe contul de decontare al S.A. "Magistrală" au fost transferaţi în total 1965 mii lei (13,4%); pentru suma de 10650 mii lei centralizat au fost livrate materiale. Din lipsa de mijloace financiare, societatea pe acţiuni n-a achitat lucrătorilor salariul pe 4 luni, restanţa de salariu împreună cu defalcările în organele asigurărilor sociale de stat la 01.01.98 depăşind suma de 1200 mii lei. Pe parcursul anului DDA, în unele cazuri fără consimţămîntul conducerii Societăţii pe Acţiuni "Magistrală", dar numai în baza scrisorilor conducătorilor subdiviziunilor acesteia, a efectuat plata pe angajamentele societăţii pe acţiuni, evitînd contul ei de decontare. Totodată, s-au admis cazuri de folosire contrar destinaţiei a mijloacelor fondului rutier. În baza scrisorii nr.24 din 08.07.96, semnată de şeful DCD din Drochia dl N.Prisacari, pentru studiile a două persoane în instituţii de învăţămînt au fost transferaţi 7,3 mii lei. Apoi, prin aviz, această sumă a fost transmisă S.A. "Magistrală" ca finanţare pentru lucrările de reparaţie a drumurilor. Pe anii 1996-1997 de Programul de lucrări, aprobat prin hotărîrile corespunzătoare ale Parlamentului, pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor auto de folosinţă comună au fost prevăzuţi 225 milioane de lei. În realitate, volumul lucrărilor executate a constituit 217 milioane lei; au fost finanţate de către Ministerul Finanţelor 167,4 milioane lei. În contradicţie cu art.1(4) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.96 s-au admis cazuri de finanţare a obiectelor neincluse în Programele de stat de întreţinere şi reparaţie a drumurilor publice pe anii 1996-1997, aprobate prin Hotărîrile Parlamentului nr.790-XIII din 26.03.96 şi nr.1285-XIII din 22.07.97. Astfel, contrar ordinii stabilite, numai în baza Dispoziţiei nr.513-p din 28.11.96 a ex-Prim-ministrului dl A.Sangheli, au fost finanţate volumele următoarelor lucrări: - reparaţia drumurilor de acces spre s.Ciuciuleni - 286 mii lei; - construcţia drumului Ţînţăreni - Geamăna, r-nul Anenii Noi - 120 mii lei; - reparaţia drumului Chişinău - Bender (sectorul 18,2-22,0 km pe teritoriul mun. Chişinău) - 478 mii lei, în timp ce drept sursă de finanţare trebuia să servească mijloacele bugetului local, deoarece acest sector de drum în acea perioadă nu se afla la balanţa MT şi GD. În a.1997 Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, în baza scrisorilor diferitor persoane oficiale şi deputaţilor, încălcînd ordinea stabilită, a finanţat lucrările la 35 de obiecte, neprevăzute de program, în sumă totală de 5921 mii lei, inclusiv: - drumul Soroca-Costeşti (ocolire Drochia) - 1602 mii lei; - ramificarea traficului în or.Străşeni - 184 mii lei; - drumul de acces spre orăşelul Cricova - 152 mii lei; - drumul R-21 Onişcani (km 7-10) - 296 mii lei; - drumul Onişcani-Piteşti (km 35,0-36,5) - 61 mii lei. Conform interpelării deputatului dl D.Todoraş, la 14.08.97 viceministrul dl V.Bînzari a dat indicaţie privind efectuarea lucrărilor pe drumul de acces spre şcoala din s.Pervomaiscoie, care nu este inclusă în reţeaua drumurilor MT şi GD, pentru ce au fost imobilizaţi 60 mii lei din mijloacele fondului rutier. În octombrie 1997, la cererea deputatului dl Gh.Roman, pentru SED Ialoveni a fost eliberată autorizaţia temporară privind efectuarea lucrărilor pe şoseaua Ialoveni-Costeşti-Moleşti (km 12-20). Pentru acest obiect au fost cheltuiţi 214 mii lei din mijloacele fondului rutier. Conform adresării executivului raional Ştefan Vodă, au fost efectuate lucrări peste program în sumă de 307 mii lei pe drumul R-30 Antoneşti-Carahasani. Încălcînd art.1 şi 8 din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.96, MT şi GD, fiind organul responsabil de folosirea conform destinaţiei a fondului rutier, admite cazuri de folosire contrar destinaţiei a acestuia. În a.1996 pentru Direcţia Drumuri Auto, din contul mijloacelor fondului rutier, au fost procurate fonduri fixe în sumă totală de 318,7 mii lei, inclusiv 7 automobile: GAZ-31029 (55 mii lei), două - VAZ-21023 "Niva" (68,6 mii lei), patru - VAZ-21053 (108,0 mii lei); cinci computere personale şi altă tehnică birotică în sumă de 60,4 mii lei. Astfel, în octombrie-decembrie 1997 Ministerul Finanţelor a transferat la contul valutar al Direcţiei Drumuri Auto 3000 mii dolari SUA (13960 mii lei) din mijloacele fondului rutier pentru decontări cu furnizorii din Ucraina şi Rusia. Din această sumă, în baza contractului din 10.11.97 de ajutor financiar, încheiat de MT şi GD (dl V.Iovv) şi Ministerul Justiţiei (dl V.Sturza), 116 mii dolari SUA (541,7 mii lei) au fost transferaţi pe contul firmei germane B.Loifenfeld Bolid Gmbh în Frankfurt-pe-Main pentru 24 autoturisme VAZ (5,7 mii dolari SUA pentru o unitate). În realitate automobilele au fost livrate de firma moldovenească "East-Auto-Lada" de la depozitul vamal pe teritoriul Republicii Moldova. Conform situaţiei din 01.04.98, Ministerul Justiţiei n-a compensat în fondul rutier mijloacele alocate lui ca ajutor financiar temporar pînă la 31.12.97. În lipsa unei necesităţi economice şi de producţie, în octombrie-noiembrie 1996 AMTAI şi Inspectoratul transporturilor, conform indicaţiei MT şi GD, au transferat drept cotă de participare Întreprinderii mixte moldo-poloneze "Start-Plus" respectiv 400 mii şi 77 mii lei. Întreprinderea mixtă respectivă (director general dl Gh.Anton), cu sediul în or.Străşeni, str.M.Costin 2, a procurat cu aceste mijloace 102 mii dolari SUA şi i-a transferat fondatorului polonez pentru livrarea utilajului. Termenul de acţiune a contractului a expirat în februarie 1997, însă pînă în prezent utilajul n-a fost primit. Mijloacele fondului rutier în sumă de 477 mii lei timp de doi ani se află în circulaţia întreprinderii mixte respective. Începînd cu 01.01.98 MT şi GD, eludînd noua ordine stabilită de finanţare prin Trezorerie, prezintă Ministerului Finanţelor dispoziţii de plată pentru finanţarea S.A. "Autodrum" şi, concomitent, dă ordin în scris conducerii întreprinderii finanţate privind destinaţia ulterioară a acestor mijloace. Astfel, în martie anul curent S.A. "Autodrum" a fost finanţată cu 3750 mii lei. Prin dispoziţia nr.8 din 11.03.98, viceministrul Iu.Gheorghiţa a ordonat conducerii S.A. "Autodrum" să transfere din această sumă 600 mii lei S.A. "Transconstrucţia", astfel asigurînd din nou o finanţare prioritară a acestei societăţi pe acţiuni (cu 100% capital privat) în comparaţie cu alte organizaţii similare din domeniul construcţiei drumurilor, în fondul statutar al cărora proprietatea statului constituie peste 60%. În timpul executării Programului de lucrări de reparaţie şi întreţinere a drumurilor MT şi GD n-a întreprins toate măsurile pentru ieftinirea costului transportărilor. Astfel, în anii 1995-1996 S.A. "Transconstrucţia" a transportat toate materialele inerte cu mijloacele de transport ale bazelor auto subordonate ministerului. Totodată, contractele de transportare se încheiau nu direct cu baza auto de transport, ci prin firma intermediară "Forum-Tir" S.R.L.(conducător dl V.Sterea).S.A. "Transconstrucţia" a plătit firmei "Forum-Tir" 0,25 lei pentru 1 tonă-kilometru, în timp ce firma i-a plătit BTA cîte 0,18-0,20 lei pentru 1 tonă-kilometru. În perioada menţionată, pentru acordarea serviciilor de transport, S.R.L. "Forum-Tir", în calitate de intermediar între BTA şi S.A. "Transconstrucţia", a obţinut un beneficiu în mărime de 290 mii lei. Costul unui metru cub de pietriş de granit pentru 100 km a fost scumpit din contul mijlocirii S.R.L. "Forum-Tir" cu 7 lei. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor n-a asigurat executarea strictă a pct.32 din Regulamentul cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.96, în ce priveşte finanţarea Inspectoratului transporturilor şi Agenţiei Moldovei Trafic Auto Internaţional. Devizele pentru întreţinerea lor, aprobate în anii 1996-1997 de MT şi GD, nu numai că au asigurat cheltuielile pentru activitatea lor, după cum prevede regulamentul, dar şi au inclus o parte a cheltuielilor pentru întreţinerea ministerului însuşi şi, în afară de aceasta, au asigurat formarea beneficiului acestor întreprinderi. La aprobarea devizelor (mărite anticipat) pentru întreţinerea AMTAI şi Inspectoratului transporturilor conducerea MT şi GD a profitat de împuternicirile sale, obligînd întreprinderile să efectueze unele sau alte cheltuieli neprevăzute nici de activitatea lor statutară, nici de raţionalitatea lor economică. Acest fapt a dus la redistribuirea mijloacelor în defavoarea fondului rutier şi la micşorarea lui. În total, pe anii 1996-1997, la organizaţiile respective au fost dezafectate, cu permisiunea MT şi GD, mijloace ale fondului rutier în sumă totală de circa 2000 mii lei. Încălcînd art.2(4) din Legea fondului rutier, conducerea AMTAI (dl V.Moscovciuc), cu consimţămîntul MT şi GD, a admis cazuri de dezafectare a mijloacelor bugetare ale taxei de trecere pe drumuri pentru finanţarea activităţii sale curente, inclusiv pentru investiţiile capitale şi financiare pe termen lung. Încasările AMTAI din vînzarea autorizaţiilor ("dozvolî"), folosite pentru întreţinerea agenţiei, şi taxa de trecere pe drumuri, fiind una din sursele de constituire a fondului rutier, se acumulau pe unul şi acelaşi cont de decontare. Depersonalizarea, în felul acesta, a mijloacelor financiare a creat posibilitatea dezafectării mijloacelor taxei de trecere pe drumuri pentru finanţarea activităţii curente a AMTAI, aceasta constituind o creditare fără dobîndă a agenţiei din contul fondului rutier. Din octombrie 1996 restanţa taxei de trecere pe drumuri, netransferată de către agenţie în buget, a depăşit de 5-10 ori soldul tranzitoriu posibil, la 01.09.97 constituind 766 mii lei, la 01.11.97 - 1244 mii lei, la 01.12.97 - 979 mii lei. În anul 1997 AMTAI a dezafectat pentru necesităţile proprii în medie pe lună circa 600 mii lei de mijloace bugetare. În cadrul stabilirii mărimii plăţii pentru eliberarea licenţelor, aprobată prin Hotărîrea nr.41-p din 10.10.95 a Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor, nu s-a ţinut cont de numărul unităţilor de transport ale persoanei juridice sau fizice. Plata pentru licenţă a fost stabilită unică atît pentru o unitate, cît şi pentru o sută sau mai multe unităţi de mijloace de transport. În situaţia creată Inspectoratul transporturilor, cu permisiunea MT şi GD, a separat eliberarea fişelor de licenţă şi laminarea lor într-o sursă aparte de venit, iar din încasarea din vînzarea lor a format beneficiul de autogestiune. La aprobarea devizului de venituri şi cheltuieli al inspectoratului ministerul a luat în consideraţie veniturile numai de la eliberarea licenţelor înseşi. Eliberarea fişelor de licenţă pentru mijloacele de transport auto este o parte componentă a licenţierii activităţii de transport. Toate veniturile de la eliberarea lor, precum şi de la eliberarea licenţelor înseşi de asemenea ar trebui să fie o sursă de constituire a fondului rutier, dar nu un beneficiu de autogestiune pentru Inspectoratul transporturilor. Însă pînă în prezent Ministerul Finanţelor n-a soluţionat chestiunea în cauză, nefiind incluse sumele de la eliberarea fişelor de licenţă în sumele veniturilor bugetare. Mărirea veniturilor, precum şi a devizului de cheltuieli pentru întreţinerea inspectoratului, organizarea incorectă a evidenţei cheltuielilor au permis Inspectoratului transporturilor să ordone sume însemnate de mijloace ale fondului rutier la discreţia sa, inclusiv să acorde împrumuturi fără dobîndă lucrătorilor săi, să treacă la cheltuieli mijloace considerabile prevăzute pentru reparaţia materialului rulant, să acorde ajutor financiar altor organizaţii , iar MT şi GD - să creeze o sursă suplimentară de finanţare a apratului central al ministerului. Contrar prevederilor acordului încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia despre traficul auto internaţional din 3 mai 1994, MT şi GD nu respectă principiile parităţii la traficul internaţional de pasageri cu Turcia. Acest fapt duce la dominarea transporturilor de origine turcă pe piaţa Republicii Moldova. În anii 1996-1997 MT şi GD a eliberat autorizaţii pentru efectuarea traficurilor permanente de călători de către opt firme turceşti (circa 120 de autobuze), în timp ce pe aceste rute lucrau doar 4 autobuze din Moldova. Două mari firme turceşti - "Gulen-Tur" şi "Kavasoglu" - făceau cîte 3-5 curse în fiecare zi. Firmele turceşti, în toţi anii de lucru pe piaţa Republicii Moldova, au transferat de la 10 pînă la 15% din încasările de la realizarea biletelor pe conturile unor întreprinderi subordonate MT şi GD, care, ulterior, la indicaţiile scrise ale conducerii ministerului, se foloseau, în fond, în scopuri nelegate de îmbunătăţirea drumurilor publice sau de procurarea materialului rulant. În anii 1995-1997, conform datelor incomplete, firmele turceşti au făcut 5024 curse şi au transportat pe ruta Republica Moldova - Istanbul 131453 pasageri (în medie circa 26 persoane într-o cursă, avînd 42 şi mai multe locuri într-un autobuz). Încasările din vînzarea biletelor au constituit 16349 mii lei, din care suma taxelor de comision, rămasă la dispoziţia MT şi GD, este de 2011 mii lei. Circa 80% din încasări au fost convertite în dolari şi transferate de către firme pe conturile lor în Turcia. Încasările pe 3 ani au constituit peste 3200 mii dolari SUA. O parte a organizaţiilor de transport turceşti a instituit în mod formal cu persoane fizice din Republica Moldova aşa-numitele întreprinderi mixte, scopul cărora a fost legalizarea activităţii lor pe piaţa traficului interstatal de călători. Drept exemplu al formalităţii creării unor asemenea întreprinderi mixte poate servi firma "Gulen-Tur". Această firmă a fost fondată în decembrie 1992 de trei persoane fizice - cetăţeni ai Republicii Moldova şi de firma turcească "Ez gulen tur". În conformitate cu pct.8.1 din actul constitutiv şi pct.3.1 din statutul firmei, beneficiul rămas după achitarea tuturor plăţilor obligatorii şi crearea fondurilor prevăzute trebuia să se repartizeze în felul următor: 15% - fondatorilor moldoveni şi 85% - fondatorului turc. În contradicţie cu prevederile statutului şi actului constitutiv, la întreprinderea mixtă "Gulen-Tur" n-au fost formate rezultatele financiare. Nu s-a ţinut evidenţa cheltuielilor (salariul cu defalcările în organele asigurărilor de stat, cheltuielile de combustibil şi lubrifianţi etc). În afara celor trei fondatori moldoveni toţi ceilalţi lucrători (şoferii de autobuze) sînt cetăţeni ai Turciei. De fapt, conform rezultatelor activităţii întreprinderii mixte, s-a efectuat repartizarea nu a beneficiului, ci a încasărilor din vînzarea biletelor pe ruta Chişinău-Istanbul. Din cauza inactivităţii Ministerului Finanţelor şi organelor fiscale aceste şi alte întreprinderi mixte similare (firme turceşti) au încălcat un şir de legi fundamentale ce reglementează activitatea de antreprenoriat şi principiile impunerii din această activitate pe teritoriul RM, şi anume: - art.2(1) din Legea Republicii Moldova privind bazele sistemului fiscal, ce prevede că subiecţi ai impunerii sînt persoanele care îşi desfăşoară activitatea de antreprenoriat pe teritoriul republicii; art.3 din aceeaşi lege, ce stipulează că obiecte ale impunerii sînt veniturile; - art.1(1) din Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor nr.1214-XII din 02.12.92, ce prevede că impozitului pe beneficiu sînt supuşi toţi agenţii economici de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de formele de proprietate şi de cadrul juridic, care îşi exercită activitatea de antreprenoriat. Art.13 (1) din Codul fiscal nr.1116-XIII din 24.04.97, pus în aplicare de la 01.01.98, de asemenea prevede că subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice care obţin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate în Republica Moldova. Reieşind din prevederile legilor sus-menţionate, firmele mixte moldo-turceşti (sau numai turceşti) trebuiau supuse impunerii pe teritoriul Republicii Moldova. Însă în toţi aceşti ani de activitate firmele respective n-au plătit în bugetul republicii nici un fel de impozite. Luînd drept valoare calculată nivelul de rentabilitate de la traficul de călătorii în marime de 20%, pierderile bugetului Republicii Moldova de pe urma neachitării impozitului pe beneficiu de către firmele turceşti constituie anual peste 1200 mii lei. Însă ţinînd cont de rutele făcute de ei din alte localităţi şi de cazurile de micşorare a numărului de călători transportaţi, pierderile bugetului de la neachitarea impozitului pe beneficiu sînt mult mai mari decît cele indicate. În timpul efectuării controlului au fost depistate şi alte încălcări şi neajunsuri în activitatea economico-financiară a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Încălcările şi lacunele depistate de control sînt o consecinţă a neglijării de către conducere şi alţi factori de decizie ai Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor(dnii V.Iovv, V.Bînzari, V.Panurco) a prevederilor legislaţiei în vigoare privind administrarea mijloacelor bugetare, inclusiv a mijloacelor fondului rutier, care prin acţiunile şi măsurile întreprinse incorect au agravat starea economico-financiară în ramură şi au cauzat prejudicii. Curtea de Conturi, ţinînd cont de neajunsurile şi încălcările comise în activitatea economico-financiară a MT şi GD, depistate pe parcursul efectuării controlului, şi conducîndu-se de art.25 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94, H O T Ă R Ă Ş T E: 1. A menţiona cazurile de gestionare neeficientă a patrimoniului de stat aflat în posesia întreprinderilor de ramură şi administrarea neraţională a mijloacelor bugetare, inclusiv a fondului rutier, controlul insuficient vizînd reglementarea de stat în domeniul transporturilor şi gospodăriei drumurilor din partea fostei conduceri a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor (dnii V.Iovv - ministru, V.Bînzari - viceministru), precum şi din partea dlui V.Panurco, şeful Direcţiei Drumuri Auto. 2. A cere de la conducerea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor (dl T.Leancă): - să elaboreze şi să aprobe Regulamentul cu privire la ordinea finanţării lucrărilor de construcţie şi reparaţie a drumurilor, executate din contul mijloacelor fondului rutier; - să asigure utilizarea raţională a cheltuielilor mijloacelor bugetare în strictă conformitate cu devizul de cheltuieli, ţinînd cont de principiile eficacităţii şi economicităţii; - să ia măsuri necesare pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere a aparatului ministerului; - să excludă practica finanţării cheltuielilor aparatului central al ministerului din contul mijloacelor întreprinderilor subordonate; - să excludă pe viitor practica finanţării obiectelor neincluse în Programul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor publice, aprobat anual de Parlament; - să elaboreze şi să asigure executarea planului de acţiuni privind lichidarea neajunsurilor şi încălcărilor depistate, stabilite în urma efectuării controlului; - să restabilească în fondul rutier 12280 lei, transferaţi nelegitim instituţiilor de învăţămînt superior; - să aplice măsuri disciplinare faţă de persoanele responsabile care au admis cheltuirea mijloacelor financiare ale fondului rutier în contradicţie cu Legea fondului rutier; - să ia măsuri în vederea încasării de la persoanele vinovate a prejudiciului cauzat statului în sumă de 57 mii lei în urma deteriorării automobilului GAZ-31029. 3. A atrage atenţia Ministerului Finanţelor la lipsa controlului asupra utilizării mijloacelor bugetare alocate Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi a cere de la Ministerul Finanţelor (dl A.Arapu) luarea sub un control strict a folosirii conform destinaţiei a mijloacelor fondului rutier. 4. A cere de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat efectuarea unui control în vederea: - achitării impozitului pe beneficiu în anii 1996-1997 de către Inspectoratul transporturilor, cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţie. A aduce la cunoştinţă Curţii de Conturi despre măsurile întreprinse privind rezultatele controlului efectuat la Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional; - corectitudinii evidenţei contabile şi plenitudinii achitării în buget a impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova la Î.M. "Gulen-Tur" şi alte firme turceşti în domeniul transportului; - perceperii de la Î.M. "Start-Plus" S.R.L. (or.Străşeni) a 477 mii lei - mijloace ale fondului rutier, cu aplicarea sancţiunilor respective, fără restabilirea ulterioară a acestor mijloace la conturile AMTAI şi Inspectoratului transporturilor; - încasării în contul datoriilor la bugetul de stat şi Fondul Social ale S.A. "Transconstrucţia" şi filialelor ei a mijloacelor financiare în marime de 3700 mii lei, investite în hîrtiile de valoare ale ACB "Oguzbank", în conformitate cu prevederile Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi nr.633 din 10.11.95. 5. A lua act că la momentul adoptării hotărîrii Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a restituit Direcţiei Drumuri Auto 541,7 mii lei, transferaţi de către aceasta ministerului în baza contractului din 10.11.97 ca ajutor financiar. 6. Ţînind cont de faptul că în prezent, la solicitarea unui grup de deputaţi ai Parlamentului RM, Curtea de Conturi efectuează controlul asupra folosirii mijloacelor acordate Republicii Moldova conform creditului BERD, pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, hotărîrea în chestuinea respectivă va fi adoptată separat după încheierea controlului. 7. A remite Procuraturii Generale a Republicii Moldova materialele controlului pentru efectuarea cercetărilor în vederea examinării faptului creării cu participarea AMTAI şi Inspectoratului transporturilor a Î.M. "Start-Plus" SRL, precum şi altor cazuri de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor fondului rutier. 8. A cere de la Banca Naţională a Moldovei(dl L.Talmaci) să efectueze un control în vederea corectitudinii funcţionării conturilor de decontare ale filialelor S.A. "Transconstrucţia". 9. A propune Guvernului Republicii Moldova să aducă în conformitate cu Legea fondului rutier prevederile Hotărîrii Guvernului nr.802 din 07.11.94, cu modificările ulterioare, vizînd virarea în buget a taxelor (art.7 din lege). 10. A informa Parlamentul, prin intermediul Comisiei pentru control şi petiţii, şi Guvernul, pentru posibilă luare de atitudine, despre multiplele cazuri de utilizare neeficientă şi contrar destinaţiei de către fosta conducere a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor a mijloacelor fondului rutier. 11. A aduce la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. 12. Despre îndeplinirea punctelor 2,3,4,8 ale prezentei hotărîri a informa Curtea de Conturi în termen de o lună. 13. Prezenta hotărîre poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 10 zile de la data primirii. 14. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 10 zile de la data intrării în vigoare. Preşedintele Curţii de Conturi Vasile COZMA Chişinău, 5 noiembrie 1998. Nr. 44.