Hotărîre nr.44 din 24.07.2014 privind Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea

adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013

nr. 44  din  24.07.2014

 (în vigoare 22.08.2014) 

Monitorul Oficial nr.249-255 art.35 din 22.08.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dl I.Prisăcaru, şefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dl Gh.Cojocari, şefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dl Iu.Lichii, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, dl V.Balinschi, consultantului principal al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, dl S.Lupuşor, şefului Direcţiei generale politică şi legislaţie fiscală şi vamală a Ministerului Finanţelor, dna A.Certan, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea Curţii de Conturi).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014², avînd ca scop oferirea unei asigurări rezonabile că sistemul de management şi control intern organizat de organele Serviciului Fiscal de Stat garantează conformitatea administrării taxei pe valoarea adăugată cu reglementările aprobate.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările ulterioare).

Auditul a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi (ISSAI 100, ISSAI 400, ISSAI 4100)³, probele de audit fiind obţinute prin testarea de fond şi evaluarea unor elemente semnificative ale sistemului de control intern, cu aplicarea procedurilor specifice auditului. Sfera auditului a cuprins aspecte privind conformitatea: i) formării şi raportării restanţelor şi supraplăţilor aferente taxei pe valoarea adăugată; ii) înregistrării şi anulării înregistrării agenţilor economici în calitate de plătitori de taxă pe valoarea adăugată; iii) administrării facturilor fiscale; iv) monitorizării activităţii subiecţilor înregistraţi în calitate de plătitori de taxă pe valoarea adăugată; v) depunerii dărilor de seamă corectate; vi) procesului de restituire a taxei pe valoarea adăugată.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-5999) drept standarde proprii de audit”.

Auditul a fost efectuat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, Direcţia generală administrarea marilor contribuabili şi 9 inspectorate fiscale de stat teritoriale (IFS Ialoveni, IFS Străşeni, IFS Călăraşi, IFS Orhei, IFS Nisporeni, IFS Hînceşti, IFS Taraclia, IFS Leova şi IFS Soroca).

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Verificările auditului asupra conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către organele Serviciului Fiscal de Stat în anul 2013, precum şi constatările expuse în Raportul de audit au relevat că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a întreprins unele acţiuni în vederea îmbunătăţirii acestui proces, totodată încă persistînd unele rezerve.

Potrivit datelor raportate, în anul 2013 taxa pe valoarea adăugată administrată de organele Serviciului Fiscal de Stat a fost încasată în sumă totală de 3989,8 mil.lei, ceea ce constituie 99,8% faţă de indicatorii bugetari precizat, din care la bugetul de stat a fost încasată taxa pe valoarea adăugată în sumă de 3945,1 mil.lei, sau cu 549,9 mil.lei mai mult faţă de 2012. În perioada auditată, ponderea în PIB a taxei pe valoarea adăugată încasată de către organele Serviciului Fiscal de Stat a constituit 4%, sau la nivelul anului 2012, situaţie condiţionată de creşterea PIB-ului în anul 2013 cu 12,1 mlrd.lei.

Totodată, auditul relevă următoarele nereguli şi carenţe:

■ creşterea continuă a restanţelor aferente taxei pe valoarea adăugată au însumat 488,9 mil.lei în anul 2013, care, din cauza insuficienţei măsurilor de încasare a acestora de către organele Serviciului Fiscal de Stat, pot crea situaţii cu o probabilitate mare de nerecuperare la buget;

■ neconformitatea formării şi raportării supraplăţilor la capitolul taxei pe valoarea adăugată, fapt ce a determinat micşorarea sumelor calculate, diminuarea restanţelor şi îmbunătăţirea nivelului de executare a indicatorilor planificaţi în sumă de 37,8 mil.lei;

■ nefuncţionalitatea unor elemente ale sistemului de management şi control intern la înregistrarea agenţilor economici în calitate de plătitori de taxă pe valoarea adăugată, ceea ce a condiţionat: depăşirea termenului legal de înregistrare în calitate de plătitor de taxă pe valoarea adăugată; diverse modalităţi de emitere a deciziei privind înregistrarea agentului economic în calitate de plătitor de taxă pe valoarea adăugată; neanexarea în dosarul contribuabilului a copiei certificatului de înregistrare ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată;

■ nerespectarea cerinţelor cadrului legal care reglementează procesul de anulare a înregistrării contribuabilului ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată, ceea ce a cauzat neinformarea acestuia de către organele Serviciului Fiscal de Stat despre necesitatea calculării taxei pe valoarea adăugată aferentă stocului de mărfuri şi mijloacelor fixe, la procurarea cărora taxa pe valoarea adăugată a fost trecută în cont;

■ nefuncţionalitatea unor elemente de control intern şi imperfecţiunea cadrului legal au condiţionat: abordarea diferită a administrării facturilor fiscale restituite de către agenţii economici anulaţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată; eliberarea de către organele Serviciului Fiscal de Stat a facturilor fiscale agenţilor economici în data anulării înregistrării în calitate de plătitori de taxă pe valoarea adăugată sau în termene apropiate datei de anulare; emiterea facturilor fiscale de către contribuabilii anulaţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată altor agenţi economici plătitori de taxă pe valoarea adăugată, ceea ce a permis acestora trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată; neaplicarea amenzilor agenţilor economici care nu s-au conformat cadrului legal şi nu au înregistrat facturile fiscale eliberate cumpărătorului în Registrul general electronic al facturilor fiscale; lipsa unei evidenţe prompte a tranzacţiilor efectuate de agenţii economici plătitori de taxă pe valoarea adăugată în vederea depistării de către organele Serviciului Fiscal de Stat a evaziunii fiscale şi pseudoactivităţii de întreprinzător, care au impact negativ asupra încasărilor la BPN etc.;

■ rezervele identificate la monitorizarea activităţii subiecţilor înregistraţi în calitate de plătitori de taxă pe valoarea adăugată, exprimate prin: transmiterea neoperativă a informaţiei de către Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, obţinerea cu întîrziere a răspunsurilor de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat referitor la solicitările parvenite din Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale; efectuarea cu întîrziere a controalelor şi vizitelor fiscale, instituirea tardivă a posturilor fiscale; imperfecţiunea cadrului legislativ şi tergiversările admise de organele Serviciului Fiscal de Stat la prevenirea desfăşurării pseudoactivităţii de către contribuabilii care prezintă risc, ceea ce a determinat efectuarea tranzacţiilor per ansamblu în volum de circa 749,1 mil.lei, nefiind achitată taxa pe valoarea adăugată la buget;

■ deşi, pe parcursul anului 2013, organele Serviciului Fiscal de Stat au întreprins unele măsuri de îmbunătăţire a procesului de restituire a taxei pe valoarea adăugată, se mai atestă unele probleme şi carenţe, exprimate prin: depăşirea termenelor legale privind restituirea taxei pe valoarea adăugată; neaplicarea corectă a cerinţelor cadrului normativ în cazurile specifice a condiţionat refuzul neregulamentar de restituire a taxei pe valoarea adăugată; abordarea neuniformă a cerinţelor cadrului normativ la acceptul/refuzul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată;

■ totodată, se denotă un nivel satisfăcător de executare a Hotărîrii Curţii de Conturi anterioare, deşi unele probleme semnificative persistă, acestea fiind condiţionate, după caz, de insuficienţa şi/sau ineficienţa măsurilor întreprinse de către organele Serviciului Fiscal de Stat şi de necesitatea unei perioade de timp mai îndelungate în vederea realizării lor.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru documentare şi întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor auditului în scopul asigurării conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi se cere examinarea situaţiilor şi oportunităţilor privind prezentarea propunerilor, în modul stabilit, Guvernului referitor la modificarea cadrului legal vizînd:

2.2.1. eliminarea normelor ce au admis în situaţii specifice formarea supraplăţilor nereale în sumă de 31,8 mil.lei;

2.2.2. înregistrarea obligatorie în Registrul general electronic al facturilor fiscale a facturilor fiscale cu totalul valorii impozabile ce nu depăşeşte 100,0 mii lei;

2.2.3. înştiinţarea obligatorie şi în termene proxime de către notari a organelor Serviciului Fiscal de Stat privind modificarea fondatorilor;

2.2.4. instituirea conturilor trezoreriale destinate taxei pe valoarea adăugată a contribuabililor, în scopul stopării evaziunilor fiscale în procesul de administrare a taxei respective;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare;

2.4. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei permanente economie, buget şi finanţe, pentru informare.

3. Despre implementarea recomandărilor auditului şi executarea subpunctelor 2.1. şi 2.2. din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Se exclude din regim de monitorizare Hotărîrile Curţii de Conturi nr.40 din 17.07.2013 şi, respectiv, nr.20 din 29.05.2009, date fiind reiterarea şi înaintarea, prin prezenta Hotărîre, a unor cerinţe/recomandări ale auditului precedent executate parţial.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.44 din 24 iulie 2014

RAPORTUL

auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată

de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013

Lista de abrevieri

I. INTRODUCERE

Auditul conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014”.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că sistemul de management şi control organizat de către organele SFS garantează conformitatea administrării TVA cu reglementările aprobate.

Responsabilitatea conducerii organelor fiscale constă în organizarea unui sistem eficient de control intern, care ar asigura conformitatea administrării TVA, cu respectarea principiilor transparenţei şi răspunderii, eficienţei, eficacităţii şi legalităţii, precum şi elaborarea unor proceduri documentate privind prevenirea, descoperirea şi raportarea suspiciunilor de fraudă.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în aplicarea procedurilor de audit în vederea obţinerii probelor de audit suficiente şi adecvate, în scopul susţinerii constatărilor şi concluziilor privind conformitatea administrării TVA în anul 2013, precum şi formulării recomandărilor de audit. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor ce presupun fraudă şi eroare.

Metodologia şi sfera de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit³ ale Curţii de Conturi, cu aplicarea bunelor practici în domeniul auditului conformităţii. Probele de audit au fost obţinute de echipa de audit prin metoda testării de fond şi evaluarea unor elemente semnificative ale sistemului de control intern, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, inclusiv: studierea cadrului legislativ şi normativ ce reglementează domeniul auditat, analiza şi selectarea datelor din produsele informaţionale ale organelor SFS, observări, intervievări, confirmări, recalculări, verificări, solicitări şi contrapuneri a informaţiilor din diferite registre fiscale, dosare ale contribuabililor şi alte surse etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3–ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-5999) drept standarde proprii de audit”.

Reieşind din pragul de semnificaţie şi urmare a identificării ca zone cu probabilitate de apariţie a riscurilor în procesul de administrare a TVA, sfera auditului a cuprins:

♦ Conformitatea formării şi raportării restanţei şi a supraplăţilor aferente TVA;

♦ Conformitatea înregistrării şi anulării înregistrării agenţilor economici în calitate de plătitori de TVA;

♦ Conformitatea administrării facturilor fiscale;

♦ Conformitatea monitorizării activităţii subiecţilor înregistraţi în calitate de plătitori TVA;

♦ Conformitatea depunerii dării de seamă corectate;

♦ Conformitatea procesului de restituire a TVA.

Concluziile şi constatările prezentate în Raport au fost formulate în baza activităţilor de audit referitor la conformitatea procesului de administrare a TVA pe anul 2013, testelor efectuate pe eşantioane reprezentative analizate în cadrul acţiunilor de audit. Mărimea eşantioanelor din colectivitatea totală este indicată separat la fiecare caz constatator. În funcţie de abordarea de audit, probele au fost colectate la IFPS, IFS mun.Chişinău, DGAMC şi 9 IFS teritoriale (IFS Ialoveni, IFS Străşeni, IFS Călăraşi, IFS Orhei, IFS Nisporeni, IFS Hînceşti, IFS Taraclia, IFS Leova şi IFS Soroca), criteriul principal de selectare fiind numărul contribuabililor plătitori de TVA deserviţi de IFS teritoriale.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Serviciul Fiscal de Stat este un sistem centralizat de organe fiscale, reprezentat prin Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Inspectoratele Fiscale de Stat Teritoriale şi Inspectoratele Fiscale de Stat Specializate din subordonarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Misiunea SFS constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, virării depline şi în termen la buget a sumelor obligaţiilor fiscale. Principiile de activitate, atribuţiile, structura instituţională a SFS sînt reglementate de Codul fiscal⁴ şi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1736 din 31.12.2002⁵.

____________________

⁴ Codul fiscal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1736 din 31.12.2002 “Cu privire la reglementarea activităţii organelor Serviciului Fiscal de Stat”.

Taxa pe valoarea adăugată este impozit general de stat, ce reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor şi serviciilor impozabile importate în ţară.

Potrivit cadrului legal⁶, în anul 2013 au fost stabilite şi aplicate următoarele cote TVA: cota-standard – 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; cota redusă – 8%: la pîinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul Republicii Moldova, la unele medicamente, la gazele naturale şi gazele lichefiate; cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104 din Codul fiscal.

____________________

⁶ Art.96 “Cotele TVA” din Codul fiscal.

În Republica Moldova, instituţiile cu atribuţii în reglementarea şi administrarea TVA sînt:

(i) Ministerul Finanţelor, care exercită dirijarea metodologică a activităţii IFPS fără ingerinţă în activitatea lui, a IFS teritoriale şi IFS specializate. Unele atribuţii care îi revin Ministerului Finanţelor în domeniul fiscal ţin de: elaborarea şi conformarea cadrului legal şi normativ ce reglementează domeniul TVA la standardele şi practicile europene şi internaţionale, precum şi crearea, administrarea şi dezvoltarea, prin intermediul organelor SFS, a Sistemului Informaţional Integrat al SFS etc.;

(ii) SFS, care este un sistem centralizat de organe fiscale, compus din IFPS de pe lîngă Ministerul Finanţelor, 35 IFS teritoriale şi 2 IFS specializate în subordinea IFPS, a cărui sarcină de bază constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale în domeniul administrării TVA, calculării corecte, vărsării depline şi în termen la buget a sumelor obligaţiilor fiscale, reieşind din care:

√ IFPS efectuează supravegherea activităţii IFS teritoriale şi a IFS specializate, în scopul administrării fiscale şi popularizării legislaţiei fiscale, precum şi exercitării controlului fiscal; asigură crearea şi funcţionarea unui sistem informaţional unic privind contribuabilii şi obligaţiile fiscale; emite ordine, instrucţiuni şi alte acte în vederea exercitării legislaţiei fiscale; examinează contestaţiile şi emite decizii pe marginea lor; ia decizii asupra instituirii posturilor fiscale, restituirii TVA şi exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie;

√ IFS teritoriale le revine: înregistrarea şi anularea contribuabililor în calitate de plătitori de TVA; asigurarea evidenţei integrale şi conforme a obligaţiilor fiscale, întreprinderea măsurilor pentru asigurarea stingerii obligaţiei fiscale, efectuarea controalelor fiscale şi exercitarea silită a obligaţiei fiscale, restituirea TVA etc.

(iii) Serviciul Vamal, care este responsabil de aplicarea TVA la mărfurile introduse pe teritoriul vamal al ţării (acesta fiind auditat în cadrul unei misiuni de audit separate efectuată de Curtea de Conturi).

Administrarea TVA, potrivit cadrului legal şi normativ, cuprinde următoarele procese: (1) înregistrarea, evidenţa şi anularea înregistrării în calitate de plătitori de TVA; (2) eliberarea facturilor fiscale; (3) analiza şi monitorizarea activităţii contribuabililor înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi (4) restituirea TVA.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Rolul principal în derularea procesului de administrare a TVA, potrivit cadrului regulator intern^7,8, revine grupurilor de lucru privind administrarea TVA, formate în cadrul subdiviziunilor teritoriale în baza ordinelor şefilor IFS teritoriale, al căror scop constă în asigurarea unui nivel maxim al încasărilor în buget la capitolul TVA prin eficientizarea procedurilor de administrare fiscală. Răspunderea pentru organizarea efectivă a administrării fiscale la compartimentul TVA o poartă şefii IFS teritoriale.

____________________

⁷ Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012 “Privind modificarea Regulamentului cu privire la unele măsuri de administrare fiscală la compartimentul TVA, aprobat prin Ordinul IFPS nr.286 din 21.04.2011 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012).

⁸ Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012 “Privind modificarea Regulamentului “cu privire la unele măsuri de administrare fiscală la compartimentul TVA”, aprobat prin Ordinul IFPS nr.834 din 13.10.2011 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012).

3.1. Sinteza execuţiei per ansamblu a TVA

Importanţa TVA şi impactul deosebit al variaţiilor încasărilor din TVA asupra bugetului de stat sînt demonstrate de cota ridicată pe care TVA o deţine în totalul surselor bugetare în anul 2013, precum şi în anii precedenţi. Potrivit datelor raportate, în anul 2013, TVA administrată de organele SFS a fost încasată în sumă totală de 3989,8 mil.lei, ceea ce constituie 99,8% faţă de indicatorul bugetar precizat (3997,6 mil.lei), sau cu 13,8% mai mult faţă de anul 2012, inclusiv 3945,1 mil.lei – TVA încasată în BS, şi 44,6 mil.lei – la nivel de UTA Găgăuzia.

Analiza comparativă a încasărilor TVA colectate de organele SFS ca pondere în BPN şi în PIB, în perioada 2011-2013, este prezentată în Figura nr.1.

Sursă: Dările de seamă privind încasările în BPN pentru anii 2011-2013; www.statistica.md

Datele prezentate denotă că veniturile din TVA administrate de organele SFS în anul 2013 au constituit 20% din totalul veniturilor încasate în BPN, înregistrînd o tendinţă de creştere faţă de anul 2012 cu 1,6 puncte procentuale. Totodată, ponderea TVA încasată de organele SFS în PIB în perioada auditată a fost de 4%, ceea ce este la nivelul anului 2012, situaţia fiind condiţionată de creşterea PIB în anul 2013 cu 12,1 mlrd.lei şi a încasărilor TVA – cu 0,5 mlrd.lei.

Analiza structurii BS şi BUAT în aspectul surselor de venit denotă că TVA reprezintă una dintre cele mai semnificative surse de venit în anii 2011-2013, situaţie prezentată în Figura nr.2

Sursă: Dările de seamă privind încasările la BS şi BUAT

pe anii 2011-2013 (administrate de SFS).

Totodată, auditul atestă că, în dinamică, ponderea TVA în BS şi BUAT a evoluat de la 40,7% în anul 2011 pînă la 36,3% în anul 2013, poziţionîndu-se după impozitul pe venit, a cărui pondere este de 38,7% (4258,2 mil.lei), determinată de introducerea, începînd cu 01.01.2012, a cotei de 12% din venitul impozabil pentru persoanele juridice.

Analiza asupra evoluţiei veniturilor bugetare provenite din încasările aferente TVA relevă că acestea în anul 2013 au fost în creştere cu 13,8% (sau cu 484,2 mil.lei) comparativ cu anul 2012 şi, respectiv, cu 26,2% (sau cu 827,2 mil.lei) faţă de anul 2011. Evoluţia încasărilor TVA în perioada 2011-2013 este redată în Figura nr.3.

Sursă: Dările de seamă privind încasările la BPN pentru anii 2011-2013;

Informaţia privind analiza calculelor la BPN pentru anii 2011-2013.

Evoluţia încasărilor la capitolul TVA este influenţată de aplicarea măsurilor politicii fiscale pentru anul 2013, care se exprimă prin: majorarea cotei de la 8% pînă la 20% la producţia agricolă primară şi la zahărul din sfeclă de zahăr; majorarea cotei de la 6% pînă la 8% la gazele naturale şi lichefiate, precum şi anularea scutirii de TVA la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici.

Analiza efectuată de audit referitor la asigurarea execuţiei indicatorilor bugetari aprobaţi aferenţi TVA, administraţi de organele SFS în anul 2013 denotă că aceştia au fost executaţi la nivel de 99,8%, sau cu 7,8 mil.lei mai puţin faţă de planul precizat (3997,6 mil.lei). Printre factorii care au influenţat neexecutarea indicatorilor planificaţi sînt: majorarea planului TVA la finele anului cu circa 286,8 mil.lei⁹ şi modificările din Codul fiscal¹⁰ prin care a fost restabilit dreptul de trecere în cont a sumelor TVA în baza facturilor fiscale eliberate (inclusiv în anul 2012), înregistrate în RGEFF cu depăşirea termenului stabilit etc.

____________________

⁹ Legea nr.277 din 15.11.2013 “Pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 2 noiembrie 2012”.

¹⁰ Art.102 alin.(10) din Codul fiscal, aprobate cu caracter retroactiv prin Legea nr.172 din 12.07.2013 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

Examinările auditului asupra asigurării nivelului de încasare a TVA, faţă de nivelul calculat al obligaţiei fiscale a contribuabilului la capitolul TVA, au relevat că acesta a constituit 95,5%. Astfel, ca rezultat al acestui grad de execuţie faţă de BPN, a fost formată diferenţa dintre calculat şi încasat, în sumă de 187,4 mil.lei.

3.2. Cu privire la conformitatea formării şi raportării restanţei şi supraplăţilor aferente TVA

Analizînd evoluţia restanţei la plata obligaţiilor fiscale aferente plăţii TVA, s-a constatat că la finele anului 2013 această restanţă a constituit în total 488,9 mil.lei, inclusiv în sumă de 472,8 mil.lei – la BS, şi de 16,1 mil.lei – la bugetul UAT. Cît priveşte evoluţia restanţelor fiscale la capitolul TVA, se atestă o tendinţă continuă de creştere a acestora pe perioada 2011-2013, situaţie prezentată în Figura nr.4.

Sursă: Dările de seamă privind încasările la BPN pentru anii 2011-2013

şi Dările de seamă privind restanţa la BPN pentru anii 2011-2013.

Astfel, restanţele obligaţiilor fiscale la capitolul TVA, formate la finele anului 2013, au constituit 12,3% din totalul încasărilor TVA, fiind în creştere cu 0,7% (sau cu 83,4 mil.lei), comparativ cu perioada precedentă.

Analiza restanţelor, efectuată în aspectul organelor teritoriale, denotă că cea mai semnificativă restanţă în perioada auditată este înregistrată la IFS mun.Chişinău, aceasta constituind 63,5% din totalul restanţelor, sau 310,6 mil.lei, fiind condiţionată de concentrarea a 58,3% (12884 de contribuabili) din numărul total al agenţilor economici plătitori de TVA, iar 36,5% revenindu-le la 34 IFS teritoriale (IFS mun.Bălţi – 6,8%, sau 33,0 mil.lei; IFS Ialoveni – 3,7%, sau 17,9 mil.lei etc.).

Formarea restanţelor este determinată preponderent de nivelul disciplinei şi conformării fiscale a contribuabililor privind respectarea legislaţiei fiscale, precum şi de capacitatea redusă, în unele cazuri, a structurilor SFS de a monitoriza formarea şi raportarea restanţei de către contribuabili, întreprinderea măsurilor operative în vederea stingerii obligaţiei fiscale, care poate crea situaţii cînd unele dintre aceste restanţe nu vor putea fi încasate integral. Astfel, nemonitorizarea pe o perioadă de 6 ani de către IFS Hînceşti a restanţei raportate la capitolul TVA de către un contribuabil a condiţionat situaţii de micşorare a soldului restanţei raportate la 31.12.2013 cu circa de 525,8 mii lei, fapt confirmat de controlul efectuat de IFPS la 20.06.2014.

Potrivit datelor IFPS la 31.12.2013, circa 14150 de contribuabili înregistrau supraplăţi la capitolul 115.1 (TVA) în sumă totală de 227,4 mil.lei. Comparativ cu situaţia din 31.12.2012, totalul supraplăţilor s-a majorat cu 53,9 mil.lei, iar numărul contribuabililor – cu 1224.

Verificările asupra regularităţii înregistrării şi raportării supraplăţilor de către organele SFS la situaţia din 31.12.2013 au relevat unele neconformităţi, care se exprimă prin următoarele:

(i) analiza şi contrapunerea datelor din produsele informaţionale ale SFS (“Lista contribuabililor la care au fost înregistrate supraplăţi la TVA la 31.12.2013”, “Lista agenţilor economici ce au prezentat Declaraţia privind TVA pentru anul 2013” şi “Contul curent detaliat”) efectuate de audit, denotă situaţia unui contribuabil¹¹, care la 31.12.2013 a înregistrat supraplăţi la TVA în sumă de 4,5 mil.lei. Potrivit motivaţiei DGAMC, situaţia este afectată de multitudinea declaraţiilor corectate prezentate de către contribuabil. În viziunea auditului, această situaţie a fost condiţionată de monitorizarea insuficientă de către DGAMC a conformităţii prezentării şi anulării de către contribuabil a declaraţiilor privind TVA în anul 2013, în conformitate cu art.133 alin.(2) lit.a)¹² şi lit.c)¹³ din Codul fiscal. Respectiv, anularea de către DGAMC a 19 declaraţii privind TVA (din 22), prezentate de către acest contribuabil, a determinat formarea supraplăţilor la TVA;

____________________

¹¹ Datele referitor la Codul fiscal şi denumirea agentului economic se regăsesc în documentele de lucru ale echipei de audit.

¹² Art.133 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal: “IFS teritorial, precum şi IFS specializat întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligaţiei fiscale”.

¹³ Art.133 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: “IFS teritorial, precum şi IFS specializat asigură evidenţa integrală şi conformă a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale, cu excepţia celor administrate de alte organe”.

Notă: DGAMC, la solicitarea auditului, a verificat corectitudinea formării supraplăţii în sumă de 4,5 mil.lei la capitolul TVA. Ulterior, ca rezultat al acestor verificări, DGAMC a solicitat contribuabilului depunerea declaraţiilor corectate, la data de 17.06.2014 fiind asigurată conformitatea raportării acestor indicatori.

(ii) imperfecţiunea cadrului legal şi tergiversarea întreprinderii măsurilor de rigoare de către autorităţile competente (IFPS şi Ministerul Finanţelor), în cazul unor situaţii specifice, au condiţionat formarea supraplăţilor nereale în sumă de 31,8 mil.lei, precum şi trecerea în cont a TVA în sumă de 981,9 mil.lei, înregistrate la un contribuabil;

(iii) carenţele admise la monitorizarea de către DAF Centru şi DAF Buiucani ale IFS mun.Chişinău a situaţiei de neprezentare regulamentară a Declaraţiei privind TVA pentru anul 2013 de către 2 agenţi economici au cauzat formarea supraplăţilor aferente TVA în sumă totală de 1,5 mil.lei;

(iv) nemonitorizarea de către IFS Hînceşti, pe o perioadă de 6 ani, a supraplăţilor raportate la capitolul TVA de către un contribuabil a condiţionat raportarea, la situaţia din 31.12.2013, supraplăţilor în sumă de 15,3 mii lei pe cînd verificările efectuate de IFPS la data de 20.06.2014 confirmă restanţa de 111,4 mii lei.

Totodată, se atestă că neconformităţile identificate sînt cauzate şi de lipsa de integrare a produselor informaţionale existente la nivelul SFS, în vederea utilizării operative şi eficiente a tuturor instrumentelor informaţionale referitor la obligaţia fiscală, concomitent fiind afectată veridicitatea raportării volumului calculat al obligaţiei fiscale aferente TVA.

Verificările şi analiza efectuate de audit asupra unui eşantion format din cele mai semnificative sume plătite în plus la capitolul TVA, au relevat că se menţine practica, acceptată de organele SFS, cînd unii agenţi economici, la finele anului 2013, au efectuat plăţi în avans. Astfel, doar în cazul a 4 agenţi economici, obligaţiilor fiscale achitate în “avans” în ultimele zile ale anului 2013 au însumat 20,7 mil.lei. Această situaţie concomitent influenţează mărimea încasărilor faţă de sumele calculate, diminuarea restanţelor şi îmbunătăţirea nivelului de executare a indicatorilor planificaţi.

Concluzii:

Încasările aferente TVA administrate de SFS, în anul 2013, indică o tendinţă de creştere în totalul PBN. Totodată, se relevă că TVA administrată de SFS a fost încasată la nivel de 99,8%, comparativ cu indicatorii bugetari precizaţi, iar faţă de indicatorii calculaţi – de 95,5%.

Restanţele aferente TVA sînt în continuă creştere, în anul 2013 însumînd 488,9 mil.lei, ca rezultat al măsurilor insuficiente de încasare a acestora de către organele SFS, condiţionînd situaţii cu o probabilitate foarte mică că acestea vor mai fi recuperate în buget.

Formarea supraplăţilor în sumă de 227,4 mil.lei a fost condiţionată de unele carenţe, cum ar fi: încasarea în avans a plăţilor aferente TVA; nemonitorizarea de către organele SFS, la toate nivelurile, a respectării conformităţii prezentării şi anulării de către contribuabili a declaraţiilor privind TVA; tergiversarea întreprinderii măsurilor de rigoare privind reglementarea unor situaţii specifice care nu sînt elucidate de prezentul cadru legal, precum şi de lipsa integrării produselor informaţionale existente la nivelul SFS, în vederea utilizării operative şi eficiente a tuturor instrumentelor informaţionale referitor la obligaţia fiscală.

Impactul neconformităţilor identificate de audit asupra corectitudinii formării şi raportării supraplăţilor a determinat micşorarea sumelor calculate, şi îmbunătăţirea nivelului de executare a indicatorilor planificaţi cu sumă de 37,8 mil.lei.

Recomandări conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

1. să întreprindă măsuri eficiente de monitorizare a procesului de formare şi înregistrare a restanţelor la capitolul TVA, în scopul diminuării acestora;

2. să consolideze mediul de control intern aferent procesului de monitorizare a conformităţii prezentării şi anulării de către contribuabil a declaraţiilor privind TVA, în vederea asigurării veridicităţii şi realităţii înregistrării şi raportării de către SFS a restanţelor şi supraplăţilor.

3.3. Cu privire la conformitatea înregistrării şi anulării agenţilor economici în calitate de plătitori de TVA

3.3.1. Cu privire la conformitatea înregistrării agenţilor economici în calitate de plătitori de TVA

Modul de înregistrare a contribuabililor în calitate de plătitori de TVA este reglementat de art.112 din Codul fiscal, care prevede înregistrarea obligatorie în calitate de plătitor de TVA a subiectului care desfăşoară activitate de întreprinzător, dacă acesta într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600,0 mii lei. Totodată, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii (cu excepţia celor de import) în sumă ce depăşeşte 100,0 mii lei, cu condiţia achitării efectuate de către cumpărători sub formă de decontare prin virament la conturile bancare.

În acest context, examinările efectuate de audit asupra informaţiilor prezentate de către IFPS relevă că numărul total al agenţilor economici plătitori de TVA, la finele anului 2013, a constituit 22130 de contribuabili, care, comparativ cu anul precedent, este în descreştere cu 342 de contribuabili. Analiza plătitorilor de TVA, în aspectul amplasării lor teritoriale, este prezentată în Figura nr.5.

Sursă: Informaţia prezentată de IFPS privind numărul agenţilor economici

înregistraţi ca plătitor de TVA la situaţia din 31.12.2013.

Datele prezentate denotă că majoritatea agenţilor economici plătitori de TVA, în număr de 12884 de contribuabili (sau 58,2%), se află în mun.Chişinău, iar 1146 de contribuabili (sau 5,2%) – în mun.Bălţi etc.

Analiza asupra conformităţii înregistrării subiecţilor impunerii cu TVA, în dinamica anilor 2011-2013 şi în aspectul prevederilor art.112 din Codul fiscal, este prezentată în Tabelul nr.1.

Urmare a analizei efectuate, se relevă tendinţa de creştere anuală a numărului de agenţi economici înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, de la 1658 în anul 2011 pînă la 1708 în anul 2013, dintre care: 796 de plătitori de TVA înregistraţi în mod obligatoriu şi 912 plătitori de TVA înregistraţi benevol.

Verificarea conformităţii procesului de înregistrare a agenţilor economicii în calitate de plătitori de TVA, precum şi a respectării cadrului regulator de către organele SFS aferente acestui proces, în baza informaţiilor parvenite de la 35 IFS teritoriale, la solicitarea auditului, şi a analizei datelor din SI al SFS, denotă următoarele:

√ din numărul total (1708) al contribuabililor înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, 95,9% (1638) revin agenţilor economici care s-au conformat benevol cerinţelor cadrului legal şi 4,1% (70) – agenţi economici care au fost înregistraţi la iniţiativa organelor SFS. Auditul relevă că, urmare a acţiunilor întreprinse de organele SFS, subiecţilor înregistraţi ca plătitori de TVA la iniţiativa SFS le-au fost calculate obligaţii fiscale în mărime de 2,5 mil.lei;

√ din numărul total de 1016 cereri depuse de contribuabilii care au solicitat benevol înregistrarea în calitate de plătitori de TVA, la 10% organele SFS le-au refuzat înregistrarea ca subiecţi ai impunerii cu TVA. În astfel de situaţii, organele fiscale au invocat următoarele motive de refuz: neconfirmarea livrărilor efectuate, neaflarea agentului economic pe adresa declarată, neîndeplinirea tuturor condiţiilor legale, neprezentarea documentelor justificative, retragerea cererii etc.

Totodată, în vederea colectării probelor de audit privind conformitatea înregistrării şi administrării agenţilor economici în calitate de plătitori de TVA, auditul a efectuat verificări în detaliu pe un eşantion de 143 de dosare ale contribuabililor administraţi de IFS teritoriale (DAF Rîşcani şi DAF Centru a IFS mun.Chişinău, IFS Nisporeni, IFS Leova, IFS Orhei, IFS Taraclia, IFS Ialoveni, IFS Hînceşti şi IFS Soroca), drept rezultat fiind constatate următoarele abateri de la normele regulamentare:

√ nerespectarea termenului de examinare a cererilor de înregistrare ca plătitori de TVA, cu eliberarea certificatului de înregistrare ca subiect impozabil plătitor de TVA (DAF Rîşcani şi DAF Centru ale IFS mun.Chişinău, precum şi la IFS Orhei, IFS Hînceşti şi IFS Ialoveni), în 33 de cazuri din eşantionul selectat acest termen fiind depăşit de la 3 pînă la 39 de zile, fapt ce contravine cerinţelor pct.3.8 din Ordinele IFPS nr.1321 din 12.11.2012 şi nr.1613 din 24.12.2012;

√ neindicarea în Registrul de înregistrare a cererilor de înregistrare în calitate de plătitor de TVA a datei de eliberare a certificatului de înregistrare ca plătitor de TVA, constatată în 13 cazuri (IFS Leova, IFS Taraclia şi IFS Soroca), ceea ce a condiţionat limitarea confirmării/infirmării respectării termenului de examinare a cererilor de înregistrare ca plătitor de TVA, cu eliberarea certificatului de înregistrare ca subiect impozabil plătitor de TVA;

√ deşi cadrul normativ prevede modalitatea de înregistrare a agenţilor economicii în calitate de plătitori de TVA¹⁴, s-au admis abordări neunivoce de către unele IFS teritoriale a modului de documentare a deciziei cu privire la înregistrarea ca plătitor de TVA. Astfel, în cadrul DAF Rîşcani a IFS mun.Chişinău, în 22 de cazuri verificate, deciziile cu privire la înregistrarea ca plătitor de TVA se consemnează în procese-verbale, fără indicarea articolului din Codul fiscal în baza căruia a fost înregistrat contribuabilul, iar în unele cazuri acestea nefiind semnate de membrii Comisiei privind înregistrarea agenţilor economici ca contribuabili TVA. La IFS Soroca, IFS Orhei şi IFS Nisporeni, în 30 de cazuri, deciziile cu privire la înregistrarea ca plătitor de TVA se consemnează în procesele-verbale privind înregistrarea contribuabililor în calitate de plătitor de TVA. O altă situaţie se atestă în cazul DAF Centru a IFS mun.Chişinău, care documentează decizia cu privire la înregistrarea ca plătitor de TVA prin vizarea pe formularul RVF “Particularităţi şi detalii neordinare”, deşi acest formular este destinat altor scopuri. În cazul IFS Taraclia, deciziile cu privire la înregistrarea ca plătitor de TVA sînt luate în mod “verbal” de către persoanele responsabile. Concomitent, se atestă că la IFS Leova înregistrarea agenţilor economici în calitate de plătitori de TVA se efectuează în baza deciziei emise de către şeful inspectoratului, în formă scrisă, pe blancheta cu antet a IFS Leova. În cadrul IFS Hînceşti, şeful inspectoratului ia decizia privind înregistrarea în calitate de plătitor de TVA prin vizarea actului de vizită fiscală, fără indicarea concretă a rezoluţiei “accept” sau “refuz”. Situaţiile menţionate au fost condiţionate şi de nespecificarea reglementării exhaustive a modalităţii de documentare a deciziei privind procesul de înregistrare ca plătitor de TVA, de nedescrierea proceselor de înregistrare a agenţilor economici în calitate de plătitori de TVA, precum şi de nemonitorizarea permanentă a procesului dat;

____________________

¹⁴ Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012 şi Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012.

√ lipsa în dosarul contribuabilului de TVA a copiei certificatului de înregistrare ca plătitor de TVA, atestată în 18 cazuri (DAF Rîşcani şi DAF Buiucani ale IFS mun.Chişinău, IFS Soroca şi IFS Ialoveni);

√ neefectuarea controlului fiscal de către IFS Taraclia în cazul înregistrării tardive a unui agent economic în calitate de plătitor de TVA, ceea ce a cauzat neaplicarea amenzii în mărime de 10% din volumul livrărilor impozabile, fapt ce contravine prevederilor legale¹⁵.

____________________

¹⁵ Art.256 alin.(7) din Codul fiscal: “Neînregistrarea sau înregistrarea tardivă în calitate de plătitor de TVA sau de subiect al impunerii cu accize se sancţionează cu amendă în mărime de 10% din volumul de livrări impozabile, exceptînd cazurile de livrări impozabile destinate numai exportului”.

3.3.2. Cu privire la conformitatea anulării înregistrării în calitate de plătitor de TVA

Iniţierea procedurii de anulare a înregistrării ca plătitor de TVA se realizează (i) la iniţiativa subiectului impozabil, în cazul existenţei situaţiilor specificate în art.113 alin.(1) din Codul fiscal, prin depunerea înştiinţării respective la organele SFS, şi (ii) la iniţiativa organelor SFS, în cazul situaţiilor specificate în alin.(2) din acelaşi articol. Auditul, verificînd conformitatea acestui proces, relevă următoarele:

√ pe parcursul anului 2013, organele SFS au anulat înregistrarea ca subiecţi ai impunerii cu TVA la 1907 de contribuabili. Ponderea majoră de circa 52,5% în totalul agenţilor economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA revine contribuabililor cărora li s-a anulat înregistrarea în baza art.113 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, potrivit căruia, valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100,0 mii lei. Totodată, urmare a suspendării livrărilor supuse TVA, a fost anulată înregistrarea a 517 contribuabili plătitori de TVA şi a 140 de contribuabili care au prezentat informaţii neveridice. Deşi înregistrarea la 228 de subiecţi ai impunerii cu TVA a fost anulată din cauza neprezentării declaraţiei privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală, în urma analizei şi verificărilor efectuate de audit asupra informaţiilor selectate din produsul informaţional al SFS¹⁶ s-au depistat încă 118 agenţi economici plătitori de TVA care întruneau condiţiile art.115 alin.(1) din Codul fiscal, dar cărora nu li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA. Situaţia creată se datorează faptului că IFPS (Direcţia metodologia administrării impozitelor indirecte) şi Î.S. “Fiscservinform”, fiind responsabili de administrarea acestui produs informaţional, nu au asigurat monitorizarea veridicităţii şi actualităţii informaţiilor stocate, precum şi necompatibilităţii platformelor sistemului informaţional. Astfel, nu a fost asigurată excluderea la timp din “Lista agenţilor economici înregistraţi ca plătitori de TVA, ce nu au prezentat Declaraţia privind TVA” a contribuabililor cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA în anii precedenţi de către IFS Glodeni, IFS mun.Chişinău etc.;

____________________

¹⁶ Regimul “Lista agenţilor economici ce nu au depus declaraţii privind TVA” pentru perioada fiscală L/1/2013 şi L/12/2013, generalizată la data de 03.03.2014.

Notă: Urmare a solicitării echipei de audit, IFPS, în comun cu Î.S. “Fiscservinform”, au efectuat revizuirea informaţiilor din Regimul “Lista agenţilor economici ce nu au depus declaraţii privind TVA”, cu aplicarea corectărilor necesare la situaţia din 01.07.2014.

√ verificările privind conformitatea anulării înregistrării ca plătitor de TVA, efectuate de audit pe un eşantion reprezentativ din dosarele a 88 de contribuabili, denotă nerespectarea de către DAF Centru şi DAF Rîşcani ale IFS mun.Chişinău şi IFS teritoriale (Taraclia, Ialoveni, Hînceşti şi Soroca), în 52 de cazuri, a cerinţelor pct.5.5 din Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012, neinformînd contribuabilii despre necesitatea respectării prevederilor art.113 alin.(3) din Codul fiscal, în ce priveşte calcularea TVA la stocul de mijloace fixe şi mărfuri, la procurarea cărora TVA s-a trecut în cont, precum şi despre necesitatea prezentării ultimei declaraţii privind TVA;

√ IFS Nisporeni a admis tergiversarea termenului de anulare a înregistrării ca plătitor de TVA prin neinformarea în scris a solicitantului în termen de 7 zile despre imposibilitatea satisfacerii solicitării de anulare;

√ nerespectarea de către IFS Leova, IFS Soroca, IFS Ialoveni, DAF Centru şi DAF Rîşcani ale IFS mun.Chişinău cerinţelor cadrului normativ¹⁷ a condiţionat neretragerea în 12 cazuri a certificatelor de înregistrare în calitate de plătitor de TVA de la contribuabilii cărora le-a fost anulat statutul de plătitor de TVA.

____________________

¹⁷ Pct.5.2 din Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012 şi Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012, potrivit căruia “la anularea înregistrării subiectului impozabil, DAF urmează să emită decizia de anulare, întocmită în urma actului de control perfectat pe marginea cazului de anulare, şi să retragă certificatul de înregistrare”.

Concluzii:

La finele anului 2013 se atestă o tendinţă de descreştere a numărului agenţilor economici înregistraţi ca plătitori de TVA.

S-au constatat următoarele neconformităţi privind documentarea procedurii de înregistrare a agenţilor economici ca plătitori de TVA: depăşirea termenului legal de înregistrare în calitate de plătitor de TVA; modalităţi variate de emitere a deciziei privind înregistrarea agentului economic în calitate de plătitor de TVA; neanexarea în dosarul contribuabilului a copiei certificatului de înregistrare ca plătitor de TVA, toate acestea fiind cauzate de lipsa unor elemente de control intern la acest capitol.

Nerespectarea cerinţelor cadrului normativ care reglementează procesul de anulare a înregistrării contribuabilului ca plătitor de TVA a cauzat neinformarea contribuabililor de către organele SFS despre necesitatea respectării prevederilor art.113 alin.(3) din Codul fiscal în ce priveşte calcularea TVA la stocul de mijloace fixe şi mărfuri la procurarea cărora TVA a fost trecută în cont.

Neconlucrarea operativă a structurilor din cadrul organelor SFS, responsabile de administrarea produsului informaţional “Lista agenţilor economici înregistraţi ca plătitori de TVA, ce nu au prezentat Declaraţia privind TVA”, a afectat veridicitatea şi actualitatea informaţiilor din acesta. Admiterea acestor nereguli afectează procesul de administrare a TVA.

Recomandări conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

3. să asigure o abordare conformă de către IFS teritoriale a procedurii de documentare a procesului de înregistrare a contribuabililor în calitate de plătitori de TVA;

4. să îmbunătăţească funcţionalitatea controlului intern la toate etapele de desfăşurare a procesului de înregistrare/anulare a înregistrării contribuabililor în calitate de plătitori de TVA, efectuat prin intermediul grupurilor de lucru privind administrarea TVA;

5. să consolideze conlucrarea între structurile subordonate IFPS şi Î.S. “Fiscservinform” pentru asigurarea veridicităţii datelor din sistemul informaţional “Lista agenţilor economici înregistraţi ca plătitori de TVA, ce nu au prezentat Declaraţia privind TVA”.

3.4. Cu privire la conformitatea administrării facturilor fiscale

Noţiunea¹⁸ de factură fiscală, modul de eliberare, evidenţă şi răspundere juridică pentru utilizarea neconformă a acesteia sînt reglementate de articolele 93, 117, 117¹⁹, 118¹, 118², 260 alin.(4) şi 260 alin.(4¹) din Codul fiscal. Prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998¹⁹, responsabilitatea pentru tipărirea centralizată a facturilor fiscale, precum şi pentru înregistrarea, evidenţa, păstrarea şi eliberarea acestora către entităţi, prin intermediul IFS teritoriale, este pusă în sarcina IFPS.

____________________

¹⁸ Art.93 alin.(16) din Codul fiscal: “factura fiscală – formular tipizat de document primar cu regim special, prezentat cumpărătorului de către subiectul impozabil, înregistrat în modul stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile”.

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998).

Auditul atestă că în anul 2013, prin completarea Codului fiscal cu art.118², a fost oferită o claritate mai mare privind modul de eliberare, asigurarea eliberării cantităţii solicitate, precum şi reducerea termenului efectiv de eliberare a facturilor fiscale de către organele SFS. Prin Ordinul IFPS nr.1018 din 29 iulie 2013²⁰, a fost schimbat modul de depunere a comenzilor de eliberare a facturilor fiscale prin utilizarea SI automatizat “Comandarea on-line a formularelor tipizate”, fapt care a contribuit la sporirea transparenţei în acest proces, la reducerea timpului şi a costurilor suportate de contribuabili, precum şi la îmbunătăţirea administrării fiscale. De asemenea, Codul fiscal a fost completat cu norma care prevede dreptul cumpărătorului la trecerea în cont a TVA în cazul informării organului fiscal, în modul şi în termenul stabilit de IFPS, despre neînregistrarea de către furnizor a facturii fiscale în registrul RGEFF.

____________________

²⁰ Ordinul IFPS nr.1018 din 29.07.2013 “Privind modul de depunere a comenzilor de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special prin mijloace electronice de transmitere la distanţă”.

Urmare a acţiunilor întreprinse de către IFPS în perioada auditată, au fost posibile, începînd cu anul 2014, eliberarea şi evidenţa facturilor fiscale prin intermediul serviciului electronic “e-Factura”, a cărui implementare a avut drept scop îmbunătăţirea şi optimizarea prestării serviciilor publice.

În acelaşi timp, pe lîngă acţiunile întreprinse de IFPS în vederea îmbunătăţirii administrării facturilor fiscale în anul 2013, auditul a constatat carenţe la capitolul conformitatea administrării facturilor fiscale, identificînd următoarele.

√ Deşi IFPS şi IFS mun.Chişinău au efectuat inventarierea anuală a stocurilor de facturi fiscale, în cadrul acesteia nu s-a asigurat întocmirea conformă a “Listei de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special”²¹, fiind înlocuită cu întocmirea unui document prin care a fost confirmat de comisiile de inventariere doar stocul faptic al formularelor de facturi fiscale aflate la depozit.

____________________

²¹ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea”.

Notă: Ca urmare a solicitării echipei de audit, IFS mun.Chişinău, în baza Ordinului nr.10 din 08.04.2014, a efectuat inventarierea formularelor de documente cu regim special returnate de la agenţii economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA, acestea fiind nimicite la data de 23.05.2014.

√ Lipsa mecanismului unic de restituire a formularelor tipizate de documente primare cu regim special nefolosite sau deteriorate, care, potrivit cadrului normativ²², urma să fie aprobat de IFPS, a determinat abordarea diferită de către IFS teritoriale a administrării facturilor fiscale restituite de către agentul economic căruia i s-a anulat înregistrarea ca plătitor de TVA. Astfel, urmare a observării directe, efectuate de audit la Centrul de eliberare a formularelor cu regim special pentru agenţii economici administraţi de către DGAMC, la Centrul de eliberare a formularelor facturilor fiscale pentru agenţii economici din mun.Chişinău şi la IFS teritoriale (Ialoveni, Străşeni, Călăraşi, Soroca, Nisporeni, Orhei şi Leova), precum şi a analizei răspunsurilor parvenite, la solicitările echipei de audit, de la IFS teritoriale (Drochia, Briceni, Donduşeni şi Taraclia), s-au constatat următoarele situaţii:

____________________

²² Pct.11 din Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998.

• Centrul de eliberare a formularelor facturilor fiscale pentru agenţii economici din mun.Chişinău dispune de formulare de facturi fiscale restituite de agenţii economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA în perioada 2012-08.04.14 în cantitate de 36772 bucăţi, cu valoarea de 60,5 mii lei, fără ca acestea să conţină vreo inscripţie care ar confirma nevalabilitatea lor;

• la IFS Ialoveni, pe facturile fiscale restituite se aplică înscrierea “anulată”, acestea ulterior fiind păstrate în dosarul contribuabilului căruia i s-a anulat înregistrarea ca plătitor de TVA;

• la IFS Călăraşi şi IFS Orhei, formularele de facturi fiscale restituite de agenţii economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA se nimicesc de către o comisie formată, în unele cazuri, din trei inspectori fiscali, în prezenţa conducătorului agentului economic, iar în alte cazuri – de o comisie constituită doar dintr-un inspector fiscal şi conducătorul agentului economic;

• la IFS Străşeni, nimicirea formularelor facturilor fiscale restituite de către agentul economic se efectuează la data restituirii de o comisie formată doar dintr-un inspector fiscal şi conducătorul agentului economic căruia i s-a anulat înregistrarea ca plătitor de TVA, în unele cazuri procesul-verbal fiind semnat doar de inspectorul fiscal;

• în cazul IFS Drochia, IFS Briceni, IFS Nisporeni, IFS Soroca şi IFS Teleneşti, lichidarea stocurilor de formulare ale facturilor fiscale la anularea înregistrării agentului economic în calitate de plătitor de TVA se realizează de comisia formată de către agentul economic, în a cărei componenţă este inclus un reprezentant al IFS teritorial;

• la IFS Taraclia, comisia de lichidare a stocurilor de formulare ale facturilor fiscale se formează doar din funcţionari fiscali;

• în cazul IFS Donduşeni, comisia de lichidare a stocurilor de formulare a facturilor fiscale este constituită de către IFS teritorial din 2 funcţionari fiscali şi contabilul-şef al agentului economic căruia i s-a anulat înregistrarea în calitate de plătitor de TVA;

• IFS Hînceşti, în actul de control, indică despre faptul nimicirii formularelor facturilor fiscale restituite de agenţii economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA în prezenţa inspectorului fiscal responsabil de efectuarea controlului fiscal şi a reprezentatului agentului economic;

• IFS Leova anulează facturile fiscale ale agenţilor economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA prin aplicarea marcajului “Z”, cu păstrarea lor în safeul Direcţiei control fiscal. Totodată, se atestă situaţii cînd în actele de control se indică “nimicirea prin ardere a facturilor fiscale restituite”, acestea de facto fiind păstrate în safeu.

• Verificările auditului, bazate pe datele utilizate din diferite produse informaţionale²³, atestă existenţa cazurilor de eliberare a formularelor facturilor fiscale şi facturilor de expediţie la data anulării înregistrării agentului economic ca plătitor de TVA sau în termene proxime datei acestei anulări.

____________________

²³ Regimul “Divergenţe dintre facturile fiscale înregistrate în RGEFF şi anexele la declaraţia TVA (forma TVAFACT); “Lista facturilor fiscale eliberate de furnizori după data anulării înregistrării acestora ca plătitor de TVA”; “Livrările şi procurările pe facturi fiscale efectuate pe toate tipurile de întreprinderi”; “Raportul privind consumul formularelor”.

Astfel, în cazul a 6 agenţi economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA, dintre care doi declaraţi de organele SFS ca firme “fantomă”, s-a constatat că în data anulării/declarării firmei “fantomă” sau în termene proxime de anulare a înregistrării ca plătitori de TVA, acestora le-au fost eliberate formulare de facturi fiscale în cantităţi de la 10 pînă la 200 de exemplare, potrivit motivaţiei entităţii din cauza “aflării contribuabililor în procesul de primire a facturilor fiscale”. Concomitent, se atestă că doi din aceşti agenţi economici, fiindu-le deja anulată înregistrarea ca plătitori de TVA, au eliberat facturi fiscale altor agenţi economici plătitori de TVA, acordîndu-le dreptul la trecerea în cont a TVA în sumă de 10,4 mil.lei, fapt ce a condiţionat evaziuni fiscale în aceeaşi mărime (IFS Călăraşi, DAF Rîşcani, DAF Ciocana şi DAF Botanica ale IFS mun.Chişinău).

Această situaţie, în opinia auditului, este cauzată de lipsa unui mecanism clar, care să stipuleze termenele concrete de anulare a înregistrării contribuabilului ca plătitor de TVA, precum şi careva măsuri de asigurare a faptului că în perioada respectivă contribuabilul nu va putea primi/elibera facturi fiscale.

√ Se atestă situaţii de trecere în cont a TVA în unele cazuri în baza facturilor fiscale eliberate de agenţii economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitor de TVA.

Astfel, verificarea bazei de date din produsul informaţional “Lista facturilor fiscale eliberate de furnizori după data anulării înregistrării acestora ca plătitori de TVA” denotă că 73 de agenţi economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA, în perioada 01.01.2013-15.04.2014, au eliberat ilegal 743 de facturi fiscale, cu suma totală a TVA de 53,9 mil.lei, altor agenţi economici plătitori de TVA. Analizînd în detaliu situaţiile de neanulare a facturilor fiscale eliberate la 3 contribuabili cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA, acestora revinindu-le 41,4%, sau 22,3 mil.lei din suma de 53,9 mil.lei aferentă TVA, auditul a constatat trecerea în cont a TVA în sumă de 22,3 mil.lei la alţi 3 agenţi economici plătitori de TVA.

Notă: Pe parcursul auditului, DGAMC, în cazul unui contribuabil, a exclus trecerea în cont a TVA în sumă de 92,7 mii lei.

În opinia auditului, situaţia menţionată este condiţionată de monitorizarea insuficientă, de către inspectorii fiscali din grupul de lucru privind administrarea TVA, a agenţilor economici care prezintă risc pentru administrarea TVA în corespundere cu cerinţele pct.4.8 din Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012 şi Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012, precum şi de faptul că cadrul normativ privind administrarea TVA nu prevede măsuri de asigurare de către organele SFS a situaţiei ca facturile fiscale ale contribuabililor cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA să fie declarate anulate/nevalabile din data anulării înregistrării acestora.

De asemenea, urmare a analizei informaţiilor prezentate auditului de către organele SFS, se atestă că în anul 2013 a fost anulată înregistrarea ca plătitor de TVA la 1907 agenţi economici, dintre care 828 de contribuabili nu au restituit facturile fiscale neutilizate, inclusiv 628 de contribuabili de la IFS mun.Chişinău şi 200 de contribuabili de la IFS teritoriale. În aceste circumstanţe, auditul denotă că, deşi formularele facturilor fiscale rămase în stoc la agentul economic căruia i s-a anulat înregistrarea ca plătitor de TVA, prin decizia cu privire la anularea înregistrării în calitate de plătitor de TVA, sînt considerate nevalabile, nu se nominalizează/indică seria, numărul şi cantitatea acestora. Situaţia dată, în opinia auditului, este condiţionată de lipsa unui produs informaţional al SFS destinat ţinerii evidenţei facturilor fiscale eliberate contribuabililor, care ar asigura transparenţa circulaţiei şi stocurilor de facturi fiscale aflate în gestiunea contribuabililor plătitori de TVA, care concomitent ar minimiza riscul de utilizare a facturilor fiscale de către agenţii economici după data anulării înregistrării în calitate de plătitor de TVA.

√ Se relevă carenţe în procesul de înregistrare/neînregistrare de către furnizori în RGEFF a facturilor fiscale cu valoarea tranzacţiilor ce depăşesc/nu depăşesc suma de 50,0 mii lei/100,0 mii lei.

În acest context, se menţionează următoarele.

• Analiza informaţiei din produsul informaţional “LFFLNRGEFF”, care la data accesării conţinea 3576 de pagini şi în care au fost reflectate 93099 de facturi fiscale, a relevat circa 195 de cazuri de neînregistrare în termenele stabilite a facturilor fiscale în sumă ce depăşeşte 100,0 mii lei, emise cumpărătorului în sumă totală de 677,6 mil.lei.

În astfel de situaţii, organele SFS urmau să aplice prevederile art.260 alin.(4¹) din Codul fiscal, potrivit cărora neînregistrarea facturii fiscale în “LFFLNRGEFF” se sancţionează cu o amendă în mărime de 3,6 mii lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 108,0 mii lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

Pentru obţinerea probelor de audit în scopul determinării gradului de respectare a prevederilor regulamentare menţionate, auditul a realizat proceduri de fond în cazul a 12 agenţi economici (din totalul de 195), prin verificarea şi contrapunerea datelor din SI, dosarele contribuabililor, fişa personală etc. Urmare a acestor verificări s-a constatat că, din 12 contribuabili verificaţi, doar la 6 a fost aplicată amenda în sumă totală de 21,6 mii lei, iar altor 5 agenţi economici nu li s-a calculat/aplicat amenda întrucît le-a fost anulată înregistrarea ca plătitori de TVA din cauza neaflării pe adresa juridică. Agentului economic deservit de către DGAMC, care a eliberat 2 facturi fiscale – la 04.11.2013, cu suma de 140,6 mii lei (TVA – 23,4 mii lei), şi la 12.11.2013, cu suma de 224,8 mii lei (TVA – 37,5 mii lei), la fel nu i-au fost aplicate amenzile corespunzătoare.

• Verificările efectuate de audit au relevat şi situaţii cînd contribuabilii, folosindu-se de prevederile legale²⁴, precum şi de modificările operate la acestea²⁵ au eliberat facturi fiscale ce nu depăşeau plafonul stabilit de înregistrare obligatorie în RGEFF, pe cînd valoarea totală a livrării efectuate aceluiaşi cumpărător şi în aceeaşi zi depăşeşte considerabil plafonul stabilit. Astfel, un contribuabil la 02.12.2013, a eliberat unuia şi aceluiaşi cumpărător 139 de facturi fiscale în valoare totală (fără TVA) de 13,7 mil.lei şi la 03.12.2013 – 179 de facturi fiscale în sumă totală (fără TVA) de 18,0 mil.lei, tranzacţia per caz variind între 90,0 mii lei şi 99,9 mii lei. Analogic, alt agent economic, la 31.12.2013, a eliberat 296 de facturi fiscale în sumă totală (fără TVA) de 26,2 mil.lei către unul şi acelaşi agent economic la care tranzacţia per caz variază de la 90,0 mii lei pînă la 99,9 mii lei. Situaţii analogice au fost înregistrate la încă circa 30 de contribuabili.

____________________

²⁴ Art.1181 alin.(1) din Codul fiscal: “Factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de IFPS, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA depăşeşte suma de 50,0 mii lei începînd cu 01.01.2013, de către toţi subiecţii impozabili”.

²⁵ Conform art.I. alin.(2) din Legea nr.172 din 12.07.2013 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, cu data intrării în vigoare 09.08.2013, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de IFPS, în cazul în care totalul valorii impozabile cu TVA depăşeşte suma de 100,0 mii lei.

În acest context, auditul denotă că norma respectivă permite contribuabililor să beneficieze de o “vacanţă fiscală” de nedeclarare a sumei TVA destinată BS pînă la survenirea termenului de depunere a declaraţiei privind TVA (circa două luni). Concomitent, în această perioadă (pînă la survenirea termenului de depunere a declaraţiei privind TVA) contribuabilul nu cade sub incidenţa punctelor 4.8 din Regulamentul aprobat prin Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012 şi din Regulamentul aprobat prin Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012, ca întreprindere ce prezintă risc pentru administrarea TVA.

În aceste circumstanţe, se atestă că imperfecţiunea cadrului legal a limitat operativitatea acţiunilor organelor fiscale în vederea depistării şi stopării documentării, prin facturi fiscale, a tranzacţiilor contribuabililor cu un nivel sporit de risc privind acumularea veniturilor în buget. Se exemplifică, în acest sens, că la 6 din 30 de contribuabili le-a fost anulată înregistrarea ca plătitori de TVA peste o perioadă de 2-4 luni, iar 3 contribuabili au fost declaraţi ca firme “fantomă” cu suma TVA aferentă livrărilor de 10,4 mil.lei.

Concluzii:

Nestabilirea mecanismului de restituire a facturilor fiscale de către agenţii economici cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA a condiţionat abordarea diferită de către IFS teritoriale a administrării facturilor fiscale restituite de către aceştia.

Monitorizarea insuficientă, în unele cazuri, a contribuabililor care prezintă risc pentru administrarea TVA a condiţionat eliberarea de către organele SFS a formularelor de documente primare cu regim special agenţilor economici cărora deja li s-a anulat înregistrarea în calitate de plătitori de TVA sau în termene proxime datei de anulare.

Lipsa unui produs informaţional de asigurare a organelor SFS cu informaţii/date privind facturile fiscale declarate nevalabile ale contribuabililor cărora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA a cauzat trecerea în cont a TVA (în cazurile constatate de audit) în sumă de 22,3 mil.lei.

Se atestă neîntreprinderea măsurilor de aplicare a amenzilor agenţilor economici care nu s-au conformat cadrului legal şi nu au înregistrat în RGEFF facturile fiscale eliberate cumpărătorului.

Imperfecţiunea cadrului legal cu privire la înregistrarea obligatorie în RGEFF a facturilor fiscale ce depăşesc 100,0 mii lei (prin nelimitarea numărului de facturi fiscale eliberate în aceeaşi zi şi către acelaşi contribuabil) a cauzat lipsa unei evidenţe prompte a tranzacţiilor efectuate de agenţii economici plătitori de TVA, în vederea depistării de către organele SFS a unor evaziuni fiscale şi a pseudoactivităţii de întreprinzător, care au impact negativ asupra încasărilor în BPN. În acest sens IFPS a înaintat de nenumărate ori propuneri de depăşire a situaţiei respective, inclusiv prin modificarea Codului fiscal.

Recomandări conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

6. să elaboreze un mecanism, inclusiv şi proceduri de restituire a facturilor fiscale nefolosite sau deteriorate în cazul anulării înregistrării agentului economic ca plătitor de TVA;

7. să dezvolte produsele informaţionale existente ale SFS pentru asigurarea ţinerii evidenţei facturilor fiscale eliberate contribuabililor, transparenţei circulaţiei şi stocurilor de facturi fiscale aflate în gestiunea contribuabililor plătitori de TVA;

8. să instituie un mecanism care să stipuleze termeni concreţi de anulare a înregistrării contribuabilului ca plătitor de TVA.

3.5. Cu privire la conformitatea monitorizării activităţii subiecţilor înregistraţi în calitate de plătitori de TVA

Anual bugetul de stat al Republicii Moldova este lipsit de venituri drept consecinţă a aplicării schemelor operate sub paravanul firme delicvente (fantomă). Schemele de fraudare a bugetului preponderent sînt la TVA, care fie nu este plătită statului din livrările agenţilor economici, fie este trecută în cont în baza unor tranzacţii ale contribuabililor ce prezintă risc sporit la acumularea veniturilor în buget.

Conform datelor raportate de SFS, în anul 2013 au fost identificate şi declarate 28 de firme “fantomă” (cu valoarea estimată a obligaţiei de 76,1 mil.lei), faţă de cele 38 înregistrate în anul 2012 (cu valoarea estimată a obligaţiei de 127,0 mil.lei).

Urmare verificărilor efectuate, auditul denotă unele neajunsuri în procesul de monitorizare de către organele SFS a activităţii subiecţilor înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, care se exprimă prin: (i) transmiterea neoperativă a informaţiilor IFPS de către organele IFS teritoriale; (ii) obţinerea cu întîrziere a răspunsurilor de la IFPS referitor la solicitările organelor IFS teritoriale; (iii) tărăgănarea efectuării controalelor şi vizitelor fiscale; (iv) instituirea cu întîrziere a unor posturi fiscale, precum şi (v) imperfecţiunea cadrului legal-normativ la acest compartiment. Neadmiterea acestor carenţe ar diminua pseudoactivitatea unor agenţi economici.

Auditul, analizînd produsele informaţionale ale SFS şi ţinînd cont de caracteristicile întreprinderilor ce prezintă risc pentru administrarea TVA, a identificat unii agenţi economici care întrunesc 50% din criteriile stabilite în punctele 4.8 din Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012²⁶ şi Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012, aplicînd diferite scheme de evaziuni fiscale de la achitarea TVA, faţă de care organele SFS au întreprins măsuri cu întîrziere.

____________________

²⁶ Pct.4.8 din Ordinul IFPS nr.1321 din 12.11.2012 şi pct.4.8 din Ordinul IFPS nr.1613 din 24.12.2012 “Semne caracteristice ce prezintă risc pentru administrarea TVA pot servi, atît cumulativ, cît şi separat, următorii indicatori: efectuarea livrărilor în valori semnificative; creşterea bruscă a valorii livrărilor şi procurărilor în perioadele fiscale imediat următoare, după schimbarea componenţei fondatorilor sau după înregistrare; fondatorii sau persoanele cu funcţii de răspundere ale întreprinderii sînt persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană; fondatorii sau persoanele cu funcţii de răspundere ale întreprinderii sînt persoane cu vîrsta cuprinsă între 18-25 ani; fondatorii sau persoanele cu funcţii de răspundere ale întreprinderii figurează drept fondatori sau persoane cu funcţii de răspundere în cadrul întreprinderilor ce prezintă risc pentru procesul bugetar; lipsa numărului de personal necesar şi suficient pentru desfăşurarea activităţii declarate şi/sau celei efectiv desfăşurate; mărimea prea mică a salariilor declarate, faţă de situaţia reală pe piaţă; lipsa spaţiilor şi mijloacelor necesare desfăşurării activităţii declarate; documentarea în baza unei singure facturi fiscale a unor valori ale livrărilor exagerat (ireal) de mari; procurări semnificative de la întreprinderi ce prezintă riscuri pentru procesul bugetar; cifra mare de afaceri în raport cu sumele mici ale impozitelor mici achitate la buget; existenţa permanentă a trecerii în cont a TVA fără achitarea ulterioară la buget etc.

Pentru argumentarea celor expuse, auditul denotă următoarele situaţii, probate cu documente justificative din dosarele acestor contribuabili.

În acest context, se menţionează următoarele.

• Unii agenţi economici înregistraţi ca plătitori de TVA, pe parcursul ultimilor doi ani au efectuat livrări de mărfuri şi servicii în volume nesemnificative, dar în perioada schimbării fondatorului (de la 1 lună pînă la 4 luni) au înregistrat o creştere bruscă a livrărilor şi procurărilor. Ulterior, acestora li s-a anulat înregistrarea ca plătitori de TVA sau au fost declaraţi firme “fantomă”.

Astfel, un agent economic înregistrat în calitate de plătitor de TVA din anul 2009, dispunînd de cifra de afaceri pentru perioada 2009-2013, care nu a depăşit nivelul 0,5 mil.lei, în perioada septembrie-decembrie 2013 a efectuat livrări în sumă de 516,6 mil.lei, din care TVA aferentă acestor livrări – 86,1 mil.lei, în timp ce efectiv au fost achitate la buget doar 0,03 mil.lei. Auditul denotă că această creştere bruscă a livrărilor a avut loc în perioada schimbării fondatorului, care la data intrării în drepturi (29.11.2013) a împlinit vîrsta de 18 ani. Situaţia constatată de audit este cauzată de nemonitorizarea, la toate nivelurile, de către persoanele responsabile din cadrul organelor SFS a situaţiei menţionate la agentul economic care, conform datelor SFS, pe parcursul a 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100,0 mii lei al valorii totale a livrărilor impozabile, precum şi de neasigurarea anulării în termen a înregistrării acestuia în calitate de plătitor de TVA, conform prevederilor cadrului legal.

O situaţie similară a fost constatată de audit şi la alt agent economic, care, în perioada schimbării fondatorului (septembrie 2013), a efectuat livrări în sumă de 89,2 mil.lei, din care TVA aferentă acestor livrări constituie 14,9 mil.lei, pe cînd TVA achitat la buget este doar de 1900 lei.

Se menţionează că aceşti 2 contribuabili au fost depistaţi şi ulterior le-a fost anulată de către organele SFS înregistrarea ca plătitori de TVA, fiind declaraţi şi ca firme “fantomă” la 31.01.2014 şi, respectiv, la 02.10.2013.

• Deşi unii contribuabili plătitori de TVA, identificaţi de echipa de audit, întruneau criteriile caracteristice întreprinderilor ce prezintă risc pentru administrarea TVA, organele SFS, dispunînd de aceste informaţii, nu s-au folosit de dreptul legal, neanulînd la timp înregistrarea lor ca plătitori de TVA. Ca rezultat, contribuabilii menţionaţi au efectuat livrări în sumă de peste 117,8 mil.lei, din care TVA aferentă acestor livrări – 19,6 mil.lei, cu achitarea în buget a TVA în sumă de 0,02 mil.lei.

• Analiza informaţiilor din dosarele contribuabilului, prezentate auditului, şi contrapunerea acestora cu datele din SI (fişa contribuabilului) denotă că situaţiile descrise sînt cauzate şi de golurile în actele legislative. Astfel, în actele legislative nu este stabilit termenul de înregistrare a modificărilor operate la organele abilitate cu drept de înregistrare, precum şi nu este specificat aspectul că notarii, în mod obligatoriu, urmează să informeze organele SFS referitor la schimbările înregistrate în componenţa fondatorilor. Drept exemplu, agentul economic deservit de IFS Călăraşi, la data de 23.12.2013, operează schimbări în componenţa fondatorilor la notar, apoi, pe parcursul a 24 de zile efectuează tranzacţii în valoare de 58,0 mil.lei din care 9,7 mil.lei – TVA aferentă acestor livrări, iar organele SFS au depistat schimbarea fondatorului abia la 16.01.2014, confirmată de Î.S. “Camera Înregistrării de Stat”.

• Neeficienţa, în unele cazuri, a măsurilor întreprinse de către organele SFS la efectuarea controalelor şi vizitelor fiscale, dar şi instituirea unor posturi fiscale cu întîrziere, precum şi anularea acestora de către instanţa de judecată a condiţionat efectuarea tranzacţiilor dubioase la capitolul TVA.

Astfel, auditul, analizînd acţiunile realizate de IFS mun.Chişinău în raza căruia este înregistrat un agent economic supus verificării, denotă că pe parcursul anului 2013 acesta a informat în scris IFPS despre faptul că contribuabilul menţionat prezintă risc pentru administrarea TVA. Concomitent, se relevă că măsurile întreprinse de DAF a IFPS, care, potrivit cadrului normativ, este obligată să întreprindă acţiunile de rigoare, poartă un caracter tardiv, fiind minimizată eficienţa administrării fiscale. În acest context, se denotă aplicarea neoperativă de către organele SFS a măsurilor de excludere a acţiunilor cu scop de evaziune fiscală (de la iniţierea vizitei fiscale şi pînă la controlul operativ, instituirea postului fiscal, precum şi anularea suspendării operaţiunilor la conturile bancare) faţă de contribuabilul menţionat, ceea ce a permis acestuia să efectueze, în perioada august 2013 – mai 2014, livrări în sumă de 65,1 mil.lei, din care 10,8 mil.lei TVA aferentă acestor livrări, nefiind achitate plăţi în buget etc.

Auditul denotă că contribuabilii menţionaţi au efectuat livrări per ansamblu în sumă de circa 749,1 mil.lei fără achitarea TVA în buget.

În opinia auditului, delegarea, prin art.146 alin.(4) din Codul fiscal, a atribuţiilor privind instituirea postului fiscal doar la IFPS constituie un impediment în luarea măsurilor operative de prevenire a acţiunilor cu scop de evaziune fiscală, precum şi în marginalizarea exercitării obligaţiunilor şi responsabilităţilor atribuite legal organelor fiscale de stat teritoriale.

De menţionat că, nefuncţionalitatea postului fiscal privind contracararea evaziunilor fiscale este condiţionată, în unele cazuri, de suspendarea executării ordinelor IFPS privind instituirea posturilor fiscale prin încheierile instanţelor judecătoreşti, iar în alte cazuri – de ridicarea documentelor de evidenţă contabilă de către organele de drept. Drept urmare, este limitată monitorizarea şi verificarea de către organele SFS a livrărilor şi procurărilor efectuate de agenţii economici care întrunesc semnele caracteristice întreprinderilor ce prezintă risc pentru administrarea TVA. Spre exemplu, în perioada 01.01.2013-22.05.2013, un agent economic a efectuat livrări în sumă de 320,9 mii lei, cu TVA aferentă acestor livrări de 53,5 mii lei, achitînd TVA în buget în sumă de 31,1 mii lei. La data de 22.05.2013, prin Ordinul IFPS nr.539, a fost instituit postul fiscal în scopul verificării existenţei de facto a obiectului tranzacţiilor, iar în perioada funcţionării postului fiscal agentul economic nu a înregistrat careva mişcări atît la capitolul livrări, cît şi la procurări. Ulterior, prin încheierea instanţei de judecată (09.07.2013), a fost suspendată executarea ordinului de instituire a postului fiscal. Astfel, concomitent cu anularea activităţii postului fiscal, agentul economic a înregistrat creşterea livrărilor cu 798,2 mii lei (TVA aferentă acestor livrări constituie 133,0 mii lei), achitînd TVA în buget în sumă de 54,7 mii lei.

Concomitent, se atestă că în perioada auditată IFPS a remis organelor de drept 131 de materiale privind evaziunile fiscale. Din materialele remise, în 50 de cazuri a fost iniţiată urmărirea penală, în 11 cazuri – emisă ordonanţa de refuz a începerii urmării penale, iar în 70 de cazuri IFPS nu dispune de careva informaţii privind acţiunile întreprinse de organele de drept.

Concluzii:

Pe lîngă măsurile întreprinse de organele SFS în vederea diminuării evaziunii fiscale şi a pseudoactivităţii firmelor “fantomă”, echipa de audit denotă unele rezerve privind monitorizarea activităţii subiecţilor înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, care se exprimă prin: transmiterea neoperativă a informaţiilor de către IFS teritoriale către IFPS; obţinerea cu întîrziere a răspunsurilor de la IFPS referitor la solicitările parvenite din IFS teritoriale; tergiversarea efectuării controalelor şi a vizitelor fiscale, a instituirii posturilor fiscale, precum şi imperfecţiunea cadrului legal şi normativ la acest compartiment.

Lacunele legislative şi realizarea cu întîrziere a unor acţiuni din partea organelor SFS în scopul prevenirii pseudoactivităţii de către contribuabilii care prezintă risc pentru administrarea TVA, au determinat efectuarea tranzacţiilor per ansamblu în volum de circa 749,1 mil.lei, cu achitarea TVA în buget de 0,0 lei.

Recomandări conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

9. să intensifice măsurile de monitorizare pentru asigurarea că tranzacţiile efectuate de agenţii economici nu prezintă risc pentru administrarea TVA, prin consolidarea conlucrării structurilor SFS implicate în procesul de administrare a TVA;

10. să examineze oportunitatea delegării responsabilităţilor de instituire a posturilor fiscale de către structurile teritoriale, în scopul sporirii eficacităţii acestora.

3.6. Cu privire la neanularea Declaraţiei privind TVA corectată, prezentată repetat de către agentul economic

Potrivit art.187 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să prezinte în termenele stabilite darea de seamă pentru fiecare tip de impozite şi taxe. Totodată, conform art.188 alin.(2) din Codul fiscal, “contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conţine greşeli sau omisiuni are dreptul să prezinte o dare de seamă corectată”, fiind considerată darea de seamă fiscală pentru perioada respectivă.

Verificările efectuate de audit asupra respectării conformităţii normelor menţionate atestă că, deşi organele SFS dispun de instrumentul de analiză a dărilor de seamă fiscale corectate, al căror scop este “asigurarea administrării eficiente a dărilor de seamă fiscale corectate”, analiza datelor din produsul informaţional “Lista facturilor fiscale eliberate de furnizori după data anulării înregistrării acestora ca plătitori de TVA (TVA12)” pentru anul 2013 denotă unele carenţe la acest capitol. Potrivit Informaţiei IFPS nr.26/06-2/11-946/3125 din 21.05.2012 “Cu privire la administrarea dărilor de seamă fiscale corectate”, dacă pentru o perioadă fiscală sînt înscrise 2 sau mai multe dări de seamă fiscale pe acelaşi tip, organul fiscal va perfecta formularul CAD. Astfel, verificările auditului au relevat prezenţa a trei Declaraţii privind TVA pentru aceeaşi perioadă fiscală (L/12/2013), prezentate la 31.01.2014, 06.04.2014 şi, respectiv, la 13.04.2014, cu starea documentului în SI “Neanulat”, la data generării informaţiei.

În cazul altui agent economic care a prezentat la 01.04.2014 declaraţia corectată privind TVA pentru perioada L/12/2013, CAD-ul a fost întocmit la data de 10.04.2014, însă introducerea lui în SI s-a efectuat peste 12 zile, ceea ce a condiţionat faptul că contribuabilul, la data de 22.04.2014, a înregistrat în contul curent 2 declaraţii privind TVA cu starea documentului “Neanulat”.

Concluzii:

Deşi organele SFS dispun de instrumentul de analiză a dărilor de seamă fiscale corectate, verificările efectuate de audit denotă unele carenţe la acest capitol, care se exprimă prin neoperativitatea anulării declaraţiei privind TVA corectate ceea ce condiţionează înscrierea în contul curent al agentului economic a mai multor declaraţii privind TVA.

Recomandări conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

11. să intensifice monitorizarea procesului de anulare a Declaraţiei privind TVA prezentată repetat de către agentul economic, pentru asigurarea înscrierii corecte a informaţiilor în contul curent al contribuabilului.

3.7. Cu privire la conformitatea procesului de restituire a TVA

Subiecţii impozabili cu TVA beneficiază de restituirea sumelor TVA în condiţiile prevăzute de Titlul III al Codului fiscal şi în modul stabilit prin Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010²⁷ – pînă la 01.02.2013, iar prin Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013²⁸, – începînd cu 01.02.2013.

____________________

²⁷ Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010.

²⁸ Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013).

Auditul menţionează că în anul 2013 au fost extinse categoriile de beneficiari de restituirea TVA prin operarea unor modificări privind contribuabilii care pot beneficia de restituirea TVA, potrivit art.101² şi art.101³ din Codul fiscal, aceştia fiind producătorii de fabricaţie proprie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţie de fabricaţie proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, efectuată de agenţii economici producători agricoli şi investitorii de (cheltuieli) capital în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de persoane, cu excepţia şoferului. Urmare a modificărilor efectuate, în perioada auditată a fost restituită TVA în baza art.101² – în sumă de 4,7 mil.lei, şi art.101³ – în sumă de 1,3 mil.lei.

Verificările auditului denotă că, în perioada auditată, organele SFS au asigurat restituirea TVA, cu efectuarea controlului tematic în 2005 cazuri, sau 79,6% din totalul cererilor acceptate, care, comparativ cu perioada precedentă, indică o descreştere cu 14,4%. Această situaţie atestă creşterea conformării benevole a agenţilor economici, precum şi a gradului de credibilitate a organelor SFS faţă de contribuabilii beneficiari de restituirea TVA.

Analiza de către audit a datelor aferente restituirii TVA în anul 2013 relevă că ponderea majoră a sumelor acceptate spre restituire, în aspect teritorial, revine IFS pe mun.Chişinău (38,6%), DGAMC (31,2%) şi IFS UTA Găgăuzia (3,3%).

În perioada auditată, SFS a încasat TVA în bugetul de stat şi în BUAT în sumă de 3989,8 mil.lei, iar suma TVA acceptată şi restituită doar din contul bugetului de stat a însumat 1921,9 mil.lei, sau 32,3% din totalul încasărilor TVA.

Nivelul executării de casă a restituirii TVA din contul bugetului de stat, comparativ cu suma cerută de restituire, este redat în Figura nr.6.

Sursă: Informaţia nr.26-15-09/272 din 11.03.2014 privind restituirea sumelor TVA a IFPS.

Astfel, pe parcursul anului 2013, suma documentelor de plată executate de către Ministerul Finanţelor a constituit 1921,9 mil.lei, sau cu 176,9 mil.lei mai mult faţă de anul 2012. Totodată, se relevă că, în suma executată, ponderea majoră o deţin mijloacele băneşti transferate la contul contribuabililor în sumă de 1273,3 mil.lei (66,3%) şi, respectiv, de 648,6 mil.lei (33,7%) aferente obligaţiilor fiscale ale acestora faţă de BPN.

Pentru restituirea TVA din bugetul de stat, Trezoreriei de Stat i-au fost înaintate dispoziţii de plată în sumă de 2020,1 mil.lei, sau cu 249,6 mil.lei mai mult decît în anul 2012. Soldul de mijloace financiare nerestituite, potrivit datelor Trezoreriei de Stat, la 31.12.2013 a constituit 98,2 mil.lei, sau cu 72,7 mil.lei mai mult faţă de anul 2012, avînd o tendinţă de creştere pe parcursul anilor 2011-2013. Potrivit motivaţiilor IFPS şi Ministerului Finanţelor, situaţia este cauzată de “lipsa mijloacelor financiare necesare”.

În scopul îmbunătăţirii şi asigurării transparenţei sistemului de administrare a procesului de restituire a TVA, începînd cu august 2013, în baza Ordinului IFPS nr.1285 din 07.08.2013, a fost lansat Sistemul Informaţional Automatizat “Registrul electronic al cererilor şi deciziilor privind restituirea TVA” (SIA RETVA), care generează diferite produse informaţionale în vederea micşorării riscului de depăşire a termenului de restituire a TVA.

Verificările auditului asupra conformităţii restituiri TVA au fost efectuate pe eşantioanele formate din totalul de: cereri respinse; cereri acceptate; agenţi economici la care restituirea TVA s-a efectuat cu încălcarea termenelor legale. Lipsa unor proceduri de control intern, precum şi unele carenţe legislative au generat unele neconformităţi exprimate prin:

în 5 cazuri (7,7%), cu suma solicitată de 2,9 mil.lei spre restituire a TVA, din 65 de cazuri verificate din produsul informaţional al SFS “RETVA” s-a constatat nespecificarea motivului de respingere a cererii, pe cînd în Decizia privind modalitatea de restituire a TVA, care serveşte drept bază pentru întocmirea acestuia, au fost reflectate motivele (DC a IFS mun.Chişinău);

• contrar prevederilor legale²⁹, 5 IFS teritoriale au admis 13 de cazuri de încălcare/tergiversare a termenelor de restituire a TVA, ce reprezintă 10,2% din 128 de cazuri verificate, situaţie prezentată în Tabelul nr.3.

____________________

²⁹ Conform art.101 din Codul fiscal şi pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013, restituirea sumei TVA se efectuează în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de restituire, dintre care 37 de zile din acest termen sînt destinate pentru efectuarea controlului şi adoptarea deciziei de restituire, iar celelalte 8 zile sînt destinate pentru efectuarea restituirii efective.

Analiza efectuată de audit denotă că depăşirea termenului legal de restituire a TVA în aspectul teritorial menţionat variază de la 2 pînă la 27 de zile.

O altă situaţie identificată de către audit la DGAMC şi unele IFS teritoriale (Anenii Noi, Ocniţa, Făleşti şi of.Comrat) denotă că unele decizii de restituire a TVA erau introduse cu întîrziere de pînă la 1 lună în sistemul “RETVA” de către persoanele responsabile, fapt confirmat şi prin informaţia nr.26/1-03/1326 din 08.07.2014 a Î.S. “Fiscservinform”.

Abordarea neuniformă a actelor normative³⁰ care reglementează restituirea TVA în situaţiile specifice a condiţionat refuzul neregulamentar al restituirii TVA în sumă de 74,7 mii lei unui contribuabil.

____________________

³⁰ Pct.6 din Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010 “Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiecte de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte”.

• Examinarea şi restituirea TVA în sumă de 290,0 mii lei de către IFS Nisporeni în cazul în care contribuabilul nu a indicat în cerere suma de restituire a TVA, prin ce s-au încălcat cerinţele cadrului normativ.

• Deşi, urmare a controlului efectuat de către IFS Soroca, s-a decis restituirea parţială a sumei TVA solicitată de un contribuabil, auditul denotă că în actul de control, contrar cadrului normativ, funcţionarii fiscali nu au specificat motivele întemeiate de restituire parţială a sumei solicitate.

• La IFS Taraclia, pînă în luna octombrie 2013, persoanele responsabile nu stabileau metoda de realizare a restituirii, stipulată în pct.12 din Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013.

• Nerespectarea de către IFS Ialoveni a cerinţelor cadrului normativ³¹ a determinat acceptarea şi restituirea TVA în sumă de 421,7 mii lei în situaţia în care agentul economic nu a indicat suma solicitată în “boxa 22” din Declaraţia privind TVA.

____________________

³¹ Pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr.93 din 01.02.2013 “Suma TVA solicitată spre restituire trebuie să corespundă cu suma reflectată în Declaraţia privind TVA, cu excepţia cazurilor de solicitare a restituirii TVA în baza art.1011 alin.(3) în redacţia Legilor nr.299-XVI din 21 decembrie 2007 şi nr.108-XVIII din 17 decembrie 2009 precum şi art.1013 din Codul fiscal”.

• Abordarea diferită a cerinţelor cadrului normativ la restituirea TVA a determinat situaţii cînd unele IFS teritoriale (DC a IFS mun.Chişinău, Nisporeni, Leova, Orhei, Taraclia, Ialoveni, Hînceşti şi Soroca) în 38 de cazuri acceptă restituirea TVA fără prezentarea Declaraţiei privind TVA în perioada fiscală în care a fost depusă cererea, iar în alte 17 cazuri similare DC a IFS mun.Chişinău refuză acceptarea cererii de restituire a TVA.

• În cazul IFS Ialoveni, s-a constatat situaţia cînd şeful IFS Ialoveni la 07.06.2013 a semnat decizia privind metoda restituirii TVA, pe cînd acesta a fost numit în funcţie de şef la data de 17.06.2013. De asemenea, tot pentru acelaşi contribuabil a mai fost emisă o decizie privind metoda de realizare a restituiri TVA de către şeful adjunct al IFS Ialoveni încă la data de 06.06.2013.

La fel, au fost stabilite şi alte neconformităţi în procesul de restituire a TVA identificate, cum ar fi: depăşirea termenului de emitere a deciziei privind modalitatea de restituire a TVA la DC a IFS mun.Chişinău; nenumerotarea dosarelor DC a IFS mun.Chişinău, lipsa unui registru de înregistrare a deciziilor privind modalitatea de restituire a TVA la DC a IFS mun.Chişinău, necoincidenţa datelor din registrul general de depunere a cererilor de restituire a TVA cu cele din registrul privind refuzul de restituire a TVA la DC a IFS mun.Chişinău.

Concluzii:

Deşi pe parcursul anului 2013 organele SFS au întreprins măsuri de îmbunătăţire a procesului de restituire a TVA, se mai atestă unele probleme şi carenţe, exprimate prin: tendinţa de creştere pe parcursul ultimilor ani a neexecutării de către Ministerul Finanţelor a documentelor de plată aferente restituirii TVA, care în anul 2013, faţă de anul 2012, s-au majorat cu 72,7 mil.lei; depăşirea în 13 cazuri a termenelor legale privind restituirea TVA; neaplicarea corectă a normelor cadrului legal în cazurile specifice a condiţionat refuzul neregulamentar de restituire a TVA în sumă de 74,7 mii lei; abordarea neuniformă a cerinţelor cadrului normativ la restituirea TVA a determinat în unele cazuri acceptarea restituirii TVA, iar în alte cazuri fiind motiv de refuz. Această situaţie, în viziunea auditului, este o consecinţă a lipsei unor elemente de control intern la acest compartiment.

Recomandări conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

12. să intensifice activităţile de control intern pentru asigurarea respectării stricte şi conforme a cadrului legal şi normativ la restituirea TVA;

13. să asigure emiterea unor îndrumări/explicaţii metodologice în sensul aplicării univoce a cadrului normativ de reglementare a procesului de restituire a TVA.

3.8. Cu privire la managementul financiar şi controlul intern

Potrivit Declaraţiei de bună guvernare pentru anul 2013, în baza autoevaluărilor, IFPS, în calitate de organ superior al SFS, a apreciat sistemul de management financiar şi control ca fiind “conform Standardelor naţionale de control intern”.

Verificările auditului privind nivelul implementării sistemului de management financiar şi control aferent administrării TVA relevă că IFPS asigură un mediu de control intern adecvat.

Astfel, analiza activităţilor de audit intern aferente procesului de administrare a TVA în anul 2013 denotă efectuarea a 5 misiuni urmare cărora au fost depistate neregularităţi, care sînt redate în Figura nr.7.

Sursă: Informaţii privind analiza nivelului de implementare a recomandărilor de audit înaintate,

aferente procesului de administrare a TVA, pe anii 2012 şi 2013, prezentată de DAI din cadrul IFPS.

Potrivit datelor analizate, ponderea cea mai mare în totalul încălcărilor depistate revine încălcărilor efectuate la etapa de înregistrare a plătitorilor TVA (33%), fiind urmate de încălcările admise pe parcursul monitorizării şi anulării înregistrărilor ca plătitori de TVA (31%) şi încălcările care se admit la restituirea TVA (25%).

Auditul atestă nivelul satisfăcător de implementare a recomandărilor, astfel fiind implementate 90,6% şi neimplementate 9,4% din numărul total al recomandărilor înaintate. Cauzele neimplementării recomandărilor înaintate de către DAI a IFPS, potrivit motivaţiei entităţii, sînt: nedocumentarea activităţilor aferente managementului riscurilor, nedesemnarea responsabililor pentru înlăturarea neregulilor identificate, precum şi nedescrierea proceselor operaţionale aferente administrării TVA.

3.9. Evaluarea executării Hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi

Cerinţele Hotărîrii nr.20 din 29.05.2009³² a Curţii de Conturi în majoritatea cazurilor şi-au pierdut din actualitate, iar problemele identificate anterior persistă şi la momentul actual, fiind reiterate în prezentul Raport.

____________________

³² Hotărîrea nr.20 din 29.05.2009 “Privind rezultatele controlului asupra corectitudinii şi legalităţii adoptării deciziilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2008”.

Urmare a auditului precedent, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 17.07.2013³³, inclusiv Raportul de audit, factorilor de decizie ai Ministerului Finanţelor şi IFPS le-au fost înaintate cerinţe în vederea eliminării deficienţelor constatate, precum şi 21 de recomandări pentru îmbunătăţirea procesului de administrare a veniturilor publice de către SFS.

____________________

³³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 17.07.2013 “Privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat pe anul 2012” (în continuare – Hotărîrea nr.40 din 17.07.2013).

În acest context, auditul denotă că 81,0%, sau 17 recomandări din cele înaintate au fost executate, iar recomandările nr.10, 15, 19 şi 20 au fost executate parţial.

În contextul celor expuse, ţinîndu-se cont de caracterul continuu şi de actualitatea problemelor menţionate, unele aspecte au fost abordate în cadrul prezentului audit, fiind înaintate/reiterate, după caz, recomandări relevante în prezentul Raport de audit, la compartimentele corespunzătoare.

Concluzii:

Drept urmare a verificării gradului de implementare a recomandărilor şi de executare a cerinţelor Curţii de Conturi, orientate spre lichidarea încălcărilor, remedierea iregularităţilor/abaterilor şi carenţelor constatate de auditul precedent, în scopul îmbunătăţirii controlului intern din cadrul IFPS, se atestă un nivel satisfăcător de executare a Hotărîrii nr.40 din 17.07.2013, generat de faptul că, deşi au fost realizate anumite acţiuni, unele probleme semnificative persistă, acestea fiind condiţionate, după caz, de insuficienţa şi/sau ineficienţa măsurilor întreprinse de către factorii de decizie, precum şi de necesitatea unei perioade de timp mai îndelungate în vederea realizării acestora.

IV. CONCLUZIA PRIVIND CONFORMITATEA

În baza activităţilor de audit desfăşurate asupra conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către organele SFS se atestă că acţiunile acestora au fost conforme cadrului legal, însă unele procese necesită îmbunătăţiri în vederea asigurării eliminării deficienţelor identificate. Astfel, constatările auditului confirmă că:(i) neregularităţile identificate la formarea şi raportarea supraplăţilor aferente TVA; (ii) existenţa rezervelor la capitolul înregistrarea şi anularea înregistrării agenţilor economici în calitate de plătitori de TVA; (iii) carenţele în procesul de administrare a facturilor fiscale; (iv) deficienţele în procesul de monitorizare a contribuabililor plătitori de TVA şi (v) neconformităţile în procesul de restituire a TVA, au un impact asupra încasărilor în BPN.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate în cadrul misiunii de audit efectuate laIFPS şi IFS teritoriale de către echipa de audit, în următoarea componenţă: