Hotărîre nr.45 din 07.12.2015 privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Cimişlia pe anul 2014

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi

gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice

locale din raionul Cimişlia pe anul 2014

nr. 45  din  07.12.2015

 (în vigoare 22.01.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 13-19 art. 3 din 22.01.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Cimişlia dl Mihail Olărescu, ex-preşedintelui raionului dl Maxim Colţa, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice dl Mihail Doruc, şefului Direcţiei finanţe a Consiliului raional Cimişlia dna Irina Veveriţa, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cimişlia dna Maria Burac, şefului adjunct al Oficiului teritorial Hînceşti al Cancelariei de Stat dna Olga Paşcanean, şefului Oficiului cadastral teritorial Cimişlia dl Igor Comerzan, şefului Direcţiei dezvoltare teritorială a Consiliului raional Cimişlia dl Vasile Tocaru, şefului adjunct al Direcţiei finanţe dna Maria Cărăuş, primarilor: or. Cimişlia, dl Gheorghe Raileanu; s. Batîr, dl Anatolie Spînu; s. Satul Nou, dna Natalia Chistol; s. Selemet, dna Tatiana Badan, şi viceprimarului or.Cimişlia dl Florin Berejan, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Cimişlia pe anul 2014.

^{____________________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop verificarea: conformării autorităţilor administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Cimişlia cadrului legal-normativ aferent procesului bugetar; consistenţei şi credibilităţii proiecţiilor fiscal-bugetare; gestiunii conforme a veniturilor şi cheltuielilor; administrării raţionale a patrimoniului public.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele internaţionale de audit ale instituţiilor supreme de audit, puse în aplicare prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. De asemenea, au fost examinate deciziile Consiliului raional (în continuare – CR) şi dispoziţiile preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

^{__________________________}

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Activităţile desfăşurate de către autorităţile administraţiei publice locale din raionul Cimişlia, mai cu seamă în materie de management financiar, nu sînt întocmai complimentare principiilor şi rigorilor bunei gestiuni economico-financiare, astfel fiind admise unele abateri şi nereguli. De asemenea, se relevă un şir de slăbiciuni instituţionale şi o preocupare inadecvată a factorilor responsabili şi decizionali din cadrul AAPL în prevenirea şi minimalizarea efectelor adverse prudenţialităţii şi regularităţii administrării resurselor şi fondurilor publice. Aceste disfuncţionalităţi, în consecinţă, influenţează negativ dezvoltarea social-economică a UAT în ansamblu. Sintetizînd constatările expuse în Raportul de audit, Plenul Curţii de Conturi relevă următoarele.

• În perioada supusă auditării, AAPL din raion nu au identificat şi nu au evaluat potenţialul economico-financiar, respectiv, nu au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin susţinerea unor practici fiscal-bugetare concludente pentru un suport financiar susţinut al bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) şi pentru neadmiterea disproporţiilor şi inegalităţilor în raporturile interbugetare. Autoritatea financiară nu a aplicat exigenţele de specialitate pentru fundamentarea proiecţiilor fiscal-bugetare, nu a conlucrat eficient, în acest sens, cu AAPL şi cu autorităţile fiscale, statistice şi cadastrale, precum şi cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare, ca urmare fiind redus şi gradul de responsabilitate atribuit Direcţiei finanţe prin atribuţiile funcţional-instituţionale care-i revin. Neasigurarea instrumentelor analitice şi deficienţele cadrului metodologic au avut ca rezultat diminuarea propunerilor de venituri la buget cu suma de circa 0,9 mil. lei şi, respectiv, necolectarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală de pînă la 1,7 mil.lei.

O rezervă nevalorificată la acumularea veniturilor în bugetele UAT o constituie restanţele contribuabililor, care, la situaţia din 31.12.2014, au însumat 2,4 mil.lei.

• Managementul cheltuielilor bugetare a fost afectat de unele abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice, această situaţie fiind determinată de neimplementarea prevederilor Legii privind controlul financiar public intern³. Astfel, se menţionează:

^{____________________________}

³ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 ( în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

√ valorificarea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare privind acest domeniu, care au condiţionat utilizarea şi înregistrarea contabilă neregulamentară a resurselor financiare în sumă totală de 2,3 mil.lei;

√ neconformarea la cadrul de proceduri regulamentare şi la principiul de transparenţă în procesul achiziţiilor publice;

√ nerespectarea normelor financiare aferente alimentaţiei copiilor în instituţiile preşcolare, fiind diminuate alocaţiile bugetare pentru această destinaţie (0,1 mil.lei).

• Activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) în vederea asigurării conformităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, nerespectarea întocmai a prevederilor legislaţiei în vigoare şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public s-au soldat cu:

√ neasigurarea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobiliare în valoare de 193,8 mil.lei şi asupra terenurilor cu suprafaţa de 22,8 mii ha;

√ înregistrarea neconformă a tranzacţiilor de vînzare-cumpărare şi de arendă a terenurilor, precum şi necontabilizarea creanţelor din aceste operaţiuni în sumă de 3,0 mil.lei;

√ neasigurarea înregistrării regulamentare şi gestionării eficiente a obiectelor de infrastructură amplasate pe teritoriul administrat de către AAPL din raion.

• Atît AAPL (ca fondatori), cît şi administratorii întreprinderilor municipale nu au manifestat respect şi prudenţă privind implementarea sistemelor de management corporativ şi financiar, gestiunea economică nefiind axată pe rezultate şi eficienţa fondurilor materiale/financiare administrate. Drept rezultat, auditul a identificat multiple slăbiciuni instituţionale, exprimate prin:

√ neelaborarea principiilor de gestiune economică şi a indicatorilor bazaţi pe rezultate, inclusiv de cost-eficienţă, în sectorul prestării serviciilor publice;

√ neasigurarea evidenţei conforme a patrimoniului public transmis de către AAPL din raion în gestiune economică întreprinderilor municipale şi a valorilor mobiliare în sumă totală de 124,4 mil.lei;

√ neîntreprinderea de către AAPL a măsurilor privind redresarea situaţiei economico-financiare precare a entităţilor fondate.

• Managementul financiar-contabil necorespunzător nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi raportarea situaţiilor financiare potrivit normelor stabilite, constatîndu-se înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, deţinerea bunurilor materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii lor şi, ca urmare, fiind raportate eronat situaţiile financiare şi patrimoniale.

Abaterile de la cadrul legal-normativ elucidate în administrarea de către AAPL a resurselor şi fondurilor publice exprimă, în mare măsură, gradul redus de coordonare şi supraveghere a implementării instrumentelor de control intern.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Cimişlia pe anul 2014, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Cimişlia, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor oraşelor/satelor/comunelor: Cimişlia, Batîr, Gura Galbenei, Mihailovca, Satul Nou, Selemet şi se cere:

2.1.1. asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea acestora;

2.1.2. preşedintele raionului, în comun cu autorităţile de resort, să asigure implementarea unor măsuri punctuale privind dezvoltarea capacităţilor instituţionale, în scopul implementării Legii nr.229 din 23.09.2010, aplicării rigorilor şi instrumentelor de control intern;

2.2. Consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Albina, Cenac, Ciucur-Mingir, Codreni, Ecaterinovca, Gradişte, Hîrtop, Ialpujeni, Ivanovca Nouă, Javgur, Lipoveni, Porumbrei, Sagaidac, Suric, Topala, Troiţcoe, Valea Perjei, şefului Direcţiei învăţămînt, directorului Liceului teoretic din or.Cimişlia, directorului Gimnaziului din s.Batîr, pentru informare şi luare de atitudine privind conformarea benevolă la recomandările auditului, indicate în Raportul de audit, avînd în vedere prezenţa deficienţelor similare constatate în cadrul UAT supuse auditării;

2.3. Oficiului teritorial Hînceşti al Cancelariei de Stat şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii AAPL de nivelul I şi nivelul II în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate şi expuse în Raportul de audit;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare, şi se cere Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cimişlia: confruntarea indicilor din Sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind relevanţa şi plenitudinea materiei impozabile, dar şi sporirea gradului conformării voluntare;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Cimişlia ce ţine de identificarea şi evaluarea bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării integrale a veniturilor bugetare;

2.6. Guvernului, pentru elaborarea mecanismului şi identificarea mijloacelor financiare în vederea punerii în aplicare a cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/înregistrare a patrimoniului public gestionat de către AAPL;

2.7. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiilor permanente parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, AAPL, instituţiile publice şi întreprinderile fondate au înregistrat în evidenţa contabilă lucrările executate la investiţii şi reparaţii capitale în sumă de 16,2 mil.lei; au contabilizat patrimoniul transmis/primit în gestiune de către întreprinderile municipale în valoare totală de 122,2 mil.lei; au reflectat regulamentar în evidenţa contabilă activele AAPL şi ale instituţiilor publice în sumă totală de 80,2 mil.lei; au contabilizat valorile mobiliare care le aparţin în sumă totală de 2,2 mil.lei.

4. Dată fiind reiterarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor din precedentele misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 08.08.2011 “Privind Raportul auditului bugetului raional Cimişlia pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public”.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1., 2.3. şi 2.4. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.45 din 7 decembrie 2015

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării

 patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale

din raionul Cimişlia pe anul 2014

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop evaluarea conformităţii exerciţiului bugetar şi administrării, implicit, integrităţii patrimoniului public, relevanţei procesului bugetar şi disciplinei financiare.

Informaţiile generale privind raionul Cimişlia, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Cimişlia, iar obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.3. În Anexele nr.4 - nr.6 sînt indicate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de către AAPL pentru exerciţiul bugetar 2014, iar în Anexele nr.7 - nr.9 sînt prezentate informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului. Anexa nr.10 cuprinde măsurile întreprinse de către AAPL pe marginea Raportului de audit.

^{____________________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au identificat, evaluat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanţele publice locale?

Conform prevederilor cadrului legal², executorii (ordonatorii) principali de buget/autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de elaborarea proiectului de buget, precum şi de corectitudinea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informaţii în a căror bază a fost elaborat bugetul respectiv, acestea urmînd să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare şi, respectiv, asupra veniturilor bugetare, în general, inclusiv celor proprii, în particular. Auditul a remarcat că AAPL ale UAT nu s-au pătruns deplin de responsabilitate pentru o contribuţie exigentă şi rezultativă în administrarea veniturilor, nerealizînd unele proceduri şi instrumente eficiente în vederea colectării integrale a acestora, în special, a celor proprii aferente bugetelor locale, situaţia dată fiind influenţată de: lipsa sau irelevanţa unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare, formată din activităţile din teritoriu; cadrul metodologic irelevant şi lipsa instrumentelor analitice de evaluare a proiecţiilor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor respectivi; exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către personalul angajat în acest proces. De asemenea, deficienţele constatate la prognozarea veniturilor bugetare sînt o consecinţă a preocupării precare din partea AAPL referitor la evaluarea exhaustivă a tuturor veniturilor proprii, a tolerării unui management financiar contraindicat în cadrul entităţilor publice, exprimat prin neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componentele menţionate, ceea ce nu corespunde prevederilor legal-normative³. Ca urmare, deficienţele respective au determinat neidentificarea/denaturarea bazei de impozitare, ceea ce a condiţionat subestimarea propunerilor de buget în sumă de circa 0,9 mil.lei şi, respectiv, neacumularea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimată de audit) de la 0,9 mil.lei pînă la 1,7 mil.lei.

► Managementul existent la administrarea veniturilor bugetelor UAT din raionul Cimişlia nu a asigurat încasarea deplină a tuturor veniturilor planificate. Totodată, executarea veniturilor pe compartimente, care a variat de la 49% pînă la 160,9%, denotă vulnerabilitatea procesului de planificare a veniturilor publice.

Pentru anul financiar 2014, bugetul raionului la partea de venituri a fost aprobat, precizat şi executat în sumă de, respectiv, 154,3, 189,4 şi 189,2 mil.lei, prevederile definitive fiind executate la nivel de 99,9%. În anul 2014, sursa de bază a formării veniturilor au fost transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere a constituit 74,5% (140,9 mil.lei). Veniturile curente au alcătuit 22,5% din veniturile totale, sau 42,7 mil.lei, veniturile provenite din granturi deţinînd ponderea de 3,0%, sau de 5,6 mil.lei.

Urmare analizei executării părţii de venituri a bugetelor UAT, s-a constatat că pe 16 categorii de venituri precizate nu au fost acumulate mijloace în sumă totală de 0,5 mil.lei, din care ponderea cea mai mare revine taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – 0,2 mil.lei, urmată de impozitul funciar pe terenurile cu o altă destinaţie decît cea agricolă – 0,1 mil.lei şi impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de la gospodăriile ţărăneşti – 0,1 mil.lei etc. La fel, nu au fost executate prevederile precizate privind transferurile în sumă de 2,1 mil.lei. Concomitent, la 24 categorii de venituri au fost obţinute venituri care depăşesc parametrii precizaţi cu 2,5 mil.lei, din care ponderea cea mai mare revine impozitului pe venitul din salariu – 0,7 mil.lei, urmat de impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 0,3 mil.lei, impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni din valoarea estimată de piaţă – 0,1 mil.lei, alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate – 0,8 mil.lei, alte plăţi – 0,6 mil.lei. Totodată, auditul a relevat că UAT (de nivelul I şi nivelul II) au precizat partea de venituri aprobată iniţial prin diminuarea (cu 1,2 mil.lei) şi, respectiv, majorarea (cu 2,2 mil.lei) a indicilor aprobaţi, cele mai semnificative rectificări fiind înregistrate la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător (-1,0 mil.lei), veniturile din mijloacele speciale (0,8 mil. lei), impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată (0,5 mil.lei), impozitul pe venitul din salariu (0,4 mil.lei), alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate (0,4 mil.lei), impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de la gospodăriile ţărăneşti (- 0,2 mil.lei) etc. Ţinînd cont de cele menţionate, reiese că, în raport cu indicii aprobaţi, UAT nu au asigurat colectarea veniturilor în sumă de 1,5 mil.lei, iar acumularea veniturilor supraplan a însumat 4,4 mil.lei, cauza fiind prognozarea vulnerabilă a părţii de venituri a bugetelor UAT.

Analizînd datele IFS cu privire la dinamica restanţelor faţă de bugetele UAT, s-a constatat că în perioada 2010-2012 acestea au înregistrat o creştere continuă, constituind 2,5 mil.lei – la 31.12.2010; 3,6 mil.lei – la 31.12.2011; 3,9 mil.lei – la 31.12.2012, iar în perioada 2013-2014 a fost înregistrată diminuarea restanţelor pînă la 3,4 mil.lei – la 31.12.2013, şi pînă la 2,6 mil.lei – la 31.12.2014. De menţionat că motivul de bază care a condiţionat diminuarea restanţelor în 2014 a fost trecerea la evidenţa specială a restanţelor agenţilor economici în privinţa cărora a fost intentată procedura de insolvabilitate conform încheierilor instanţei de judecată. În acest context, auditul relevă că diminuarea restanţelor faţă de bugetele UAT nu a influenţat indicatorul privind colectarea veniturilor suplimentare.

► Modul de estimare/prognozare a bazei de calcul al impozitului pe venitul din salariu nu întruneşte rigorile şi necesită ajustări de fond. Astfel, în anul 2014, veniturile provenite din impozitul pe venitul din salariu s-au executat la nivel de 105,5%, fiind aprobate, precizate şi realizate în sumă de, respectiv, 12350,8, 12735,1 şi 13454,4 mii lei. Potrivit Notelor metodologice⁴, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar în anul 2012 şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele autorităţilor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe genuri de activitate şi pe forme de proprietate, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pe anul 2013. De menţionat că organele statistice, fiscale şi economice nu dispun de datele necesare pentru întocmirea calculelor conform indicaţiilor metodologice ale MF. Astfel, informaţiile din baza de date pentru anul 2014 ale Direcţiei pentru statistică, prezentate DF, sînt relevante agenţilor economici cu un număr de salariaţi mai mare de 20 de persoane, nefiind raportate venitul din salariu şi numărul de salariaţi ai întreprinderilor mici. Concomitent, indicatorii respectivi prezentaţi MF de către BNS au fost colectaţi din formularele de cercetare statistică care cuprind întreprinderile cu un efectiv de la 3 şi mai mulţi angajaţi. Pentru prognozarea impozitului pe venitul din salariu pe anul 2014, DF a dispus de datele cu privire la numărul mediu scriptic de 6471 de persoane pe anul 2012, dar au fost utilizate informaţiile MF care confirmau numărul mediu scriptic egal cu 6953 de persoane. Mai mult decît atît, conform datelor din formularul 4-BASS, care este prezentat de către toţi angajatorii, numărul mediu scriptic al salariaţilor pe anul 2012 a constituit 7627 de persoane, sau cu 1156 de persoane mai mult, ceea ce denotă planificarea neconformă, ca urmare a lipsei unor date relevante şi a metodologiei exhaustive pentru determinarea concludentă a veniturilor la categoria menţionată. În contextul celor relatate, AAPL (de nivelurile I şi II) au efectuat calculele prognozei impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor, avînd în calitate de repere ale estimării şi prognozării veniturilor numai datele privind evoluţia veniturilor realizate la această categorie în anii precedenţi şi executarea scontată a veniturilor în anul de elaborare a proiecţiilor fiscal-bugetare. Prin urmare, probele de audit acumulate la 12 UAT de nivelul I denotă că 3 UAT nu au asigurat colectarea veniturilor planificate pentru anul curent în sumă de 56,2 mii lei⁵, iar la 9 UAT din raion încasările au depăşit sumele aprobate/rectificate cu 819,6 mii lei⁶, diferenţele fiind condiţionate de neaprobarea corectă şi pe deplin în buget a veniturilor.

► Evaluările privind baza de impozitare aferentă impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător (cap.111/21 şi cap.111/23) nu întrunesc substanţa de analiză economică a componentelor materiei impozabile, ca rezultat, proiecţiile fiscal-bugetare fiind neconcludente şi nefundamentate. Astfel, conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil servesc datele obţinute în urma prelucrării de către organele fiscale teritoriale a formei VEN 12 “Declaraţia cu privire la impozitul pe venit” pe anul 2012, altor dări de seamă (formularele IVAO şi UNIF 07), precum şi indicatorii macroeconomici, inclusiv creşterea produsului intern brut în termeni nominali. Probele de audit denotă că, la prognozarea veniturilor pe anul 2014, DF nu s-a bazat pe datele prezentate de IFS, care prevedeau executarea scontată pentru anul 2013 a impozitelor nominalizate în sumă totală de 4175,8 mii lei, precum şi prognozarea acestora pentru anul 2014 în sumă totală de 6418,1 mii lei, fiind aprobate în sumă totală de 7321,2 mii lei în lipsa argumentărilor care ar fundamenta majorarea prognozei. Prin urmare, realizarea veniturilor la acest capitol a alcătuit 6565,9 mii lei, sau cu 755,3 mii lei mai puţin faţă de suma aprobată.

Totodată, probele de audit acumulate relevă că 4 din 12 UAT de nivelul I supuse auditării nu au asigurat colectarea veniturilor pe anul curent în sumă de 518,1 mii lei⁷, iar la 8 UAT din raion încasările au depăşit sumele aprobate/rectificate cu 638,6 mii lei⁸. Diferenţele respective au fost condiţionate de neaprobarea corectă a veniturilor în buget în lipsa probelor şi a calculelor. Autorităţile locale, dar şi IFS nu au efectuat o analiză amplă şi complexă a cazurilor menţionate pentru asigurarea evaluărilor şi proiecţiilor susţinute şi raportate la potenţialul economic aferent formării bazei de impozitare, ceea ce denotă şi neconlucrarea punctuală între DF, primării şi IFS.

► AAPL nu au dat dovadă de responsabilitate în vederea evaluării, impunerii şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Totodată, nerespectarea legislaţiei funciare şi fiscale şi insuficienţa implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT, neplanificarea şi nerealizarea veniturilor din gestionarea terenurilor (inclusiv impozitul funciar) în sumă totală de la 178,9 mii lei pînă la 1000,0 mii lei. Astfel:

• deficienţe care au generat nerealizarea veniturilor la bugetele UAT au fost admise la gestionarea terenurilor arabile proprietate publică, precum şi la stabilirea şi încasarea plăţilor din arenda acestora. Se relevă că lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra gestionării terenurilor nominalizate, precum şi neîntreprinderea măsurilor privind stabilirea şi încasarea plăţilor pentru utilizarea acestora au afectat capacitatea AAPL de a realiza integral veniturile aferente bugetelor locale. Astfel, avînd o sursă de venit neevaluată, constituită din terenurile arabile cu suprafaţa de 151,05 ha⁹ proprietate publică a UAT, aflate în folosinţa unor agenţi economici şi utilizate de către aceştia în lipsa contractelor de arendă, AAPL din cadrul a 10 UAT nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea stabilirii şi încasării tuturor plăţilor pasibile privind terenurile menţionate în sumă de la 123,0 mii lei pînă la 615,0 mii lei¹⁰. La fel, pe aceeaşi perioadă, n-a fost prognozat, calculat şi achitat impozitul funciar în sumă de 15,1 mii lei¹¹;

• nereguli au fost admise şi la gestionarea terenurilor proprietate publică a UAT aferente obiectelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private, ca urmare a neasigurării de către AAPL din cadrul UAT a gestionării conforme a patrimoniului public, fapt care s-a soldat cu neacumularea veniturilor bugetare. Astfel, potrivit art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997¹², în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectelor sau întreprinderilor menţionate, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului (stabilită în mod unilateral de consiliile locale) nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Auditul, la capitolul dat, a constatat că 9 UAT n-au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea planificării şi încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, iar consiliile locale din cadrul acestor UAT n-au stabilit, prin deciziile lor, mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor menţionate cu suprafaţa totală de 29,78 ha¹³, ceea ce a condiţionat neprognozarea/neaprobarea şi nerealizarea veniturilor bugetare în sumă de la 29,5 mii lei pînă la 358,6 mii lei¹⁴. De asemenea, pe aceeaşi perioadă, n-a fost prognozat, calculat şi încasat impozitul funciar în sumă de 11,3 mii lei¹⁵.

► Neexecutarea atribuţiilor AAPL, stabilite regulamentar, cu privire la aplicarea taxelor locale lipseşte bugetele locale de temei pentru încasarea veniturilor. Astfel, în conformitate cu prevederile Codului fiscal¹⁶ , taxele locale, care sînt integrate în sistemul veniturilor bugetelor locale, se aplică de către autoritatea administraţiei publice locale concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului UAT. La fel, autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea taxelor locale pe teritoriul administrat, le prezintă organelor fiscale în termen de 10 zile din data adoptării acestora şi le aduce la cunoştinţă contribuabililor. Însă, autoritatea deliberativă şi reprezentativă, precum şi cea executivă din or. Cimişlia, nerespectînd cerinţele legale, nu au aplicat pentru anul 2014 taxele locale, nefiind adoptată decizia respectivă. De asemenea, nici autoritatea fiscală nu s-a autosesizat în această privinţă, acceptînd aplicarea în 2014 a taxelor locale stabilite pentru anul 2013. Cele menţionate denotă vulnerabilitatea procesului bugetar, ceea ce periclitează acumularea veniturilor bugetare, fiind o consecinţă a nerespectării de către AAPL a cadrului regulator, neconstituirii şi neimplementării procedurilor aferente procesului bugetar, precum şi a lipsei de control al autorităţii fiscale asupra modului în care AAPL execută prevederile Titlului VII din Codul fiscal, necomunicării şi neconlucrării eficiente între organul fiscal şi autoritatea locală. De asemenea, auditul a relevat că, urmare neconstituirii/nedispunerii de către AAPL a informaţiilor cu privire la baza de impunere a taxelor locale, lipsei evidenţei subiecţilor de impunere şi a procedurilor scrise formalizate cu privire la elaborarea prognozei bugetare, au fost diminuate proiecţiile bugetar-fiscale, subevaluările la taxele locale constituind în total 735,5 mii lei. Totodată, controlul insuficient în procesele de coordonare şi administrare a activităţii de întreprinzător în limita competenţelor atribuite AAPL, precum şi administrarea slabă a veniturilor din taxele locale la nivelul AAPL şi IFS şi neconlucrarea între aceştia în interesele comune de acumulare a veniturilor publice au condiţionat nerealizarea veniturilor în sumă de 719,5 mii lei. Astfel:

• primăria or.Cimişlia a aprobat venituri din taxa pentru salubrizare (în sumă de 500,0 mii lei) în lipsa informaţiilor cu privire la numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu, ce constituie obiectul impunerii la taxa nominalizată conform prevederilor legale¹⁷. Ca urmare a neconformităţii procesului de planificare bugetară, a fost admisă subevaluarea bazei impozabile şi, respectiv, a prognozei veniturilor estimate de audit în sumă de cca 704,1 mii lei. De asemenea, SCITL din cadrul primăriei or.Cimişlia, desemnat responsabil pentru colectarea taxei conform deciziei CO¹⁸, nu a asigurat colectarea integrală a taxei, bugetul local fiind lipsit de venituri pasibile încasării de pînă la 671,0 mii lei¹⁹;

• analogic, în lipsa informaţiilor cu privire la suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei, ce constituie obiectul impunerii la taxa de piaţă²⁰, primăria or.Cimişlia a prognozat şi a aprobat veniturile de la taxa respectivă în sumă de 150,0 mii lei. Totodată, urmare evaluărilor auditului, primăria a admis subevaluări ale veniturilor în sumă de 31,4 mii lei. Mai mult decît atît, conform dărilor de seamă fiscale prezentate de către administratorul pieţei la IFS, în 2014, a fost calculată şi achitată taxa de piaţă în sumă de 138,6 mii lei pentru suprafaţă de 5806 m², cu toate că, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, obiectul impunerii constituie 7798,4 m², astfel taxa nominalizată fiind diminuată cu 48,5 mii lei²¹. Este necesar de menţionat că IFS nu a efectuat controlul fiscal cu privire la taxa de piaţă la administratorul pieţei începînd cu anul 2009, ceea ce a generat neconformităţi la administrarea taxelor locale;

• urmare auditării modului de prognozare a veniturilor din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, s-a constatat că, deşi CO Cimişlia a stabilit cota taxei din suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii, diferenţiind aceasta în dependenţă de amplasarea unităţilor în 3 zone ale oraşului, AAPL nu a stabilit hotarele zonelor, nefiind posibilă planificarea şi administrarea eficientă a taxei nominalizate. De asemenea, primăria or.Cimişlia nu dispune de evidenţa exhaustivă a unităţilor comerciale, urmare cărui fapt veniturile la acest capitol au fost aprobate reieşind din încasările pe anii precedenţi, înregistrînd acumularea veniturilor de 1216,7 mii lei, cu o depăşire faţă de cele aprobate de 116,7 mii lei;

• analogic, urmare auditării veniturilor provenite din alte taxe locale (taxa pentru apă, taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători şi taxa pentru extragerea mineralelor utile), au fost constatate impedimente la planificarea şi administrarea veniturilor, create de insuficienţa şi ineficienţa procedurilor ce control intern aplicate la primăria or.Cimişlia. Drept urmare a celor menţionate, veniturile au fost prognozate şi aprobate reieşind din încasările pe anii precedenţi. De asemenea, se atestă şi neexercitarea de către IFS, în perioada 2006-2015, a controalelor fiscale asupra corectitudinii calculării şi achitării taxei de către contribuabilii care desfăşoară extragerea mineralelor utile.

► Unele AAPL nu au întreprins măsuri regulamentare privind încasarea integrală şi contabilizarea mijloacelor speciale, neasigurînd monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor din domeniul public privat. Astfel:

√ probele de audit denotă că la darea în locaţiune a activelor neutilizate APR nu în toate cazurile a ţinut cont de prevederile cadrului legislativ-normativ²², generînd un impact negativ asupra acumulării integrale a mijloacelor publice. Astfel, plata pentru locaţiune a fost stabilită cu aplicarea coeficienţilor de ramură şi de piaţă diminuaţi faţă de cei prestabiliţi regulamentar, ceea ce s-a soldat cu neacumularea veniturilor în sumă de 7,7 mii lei²³;

√ nerespectînd prevederile legale²⁴, 12 UAT nu au contabilizat valoarea creanţelor de la locaţiunea activelor neutilizate în sumă totală de 262,8 mii lei²⁵.

Situaţiile menţionate au fost cauzate de necunoaşterea şi neasigurarea respectării prevederilor legale la încheierea contractelor de locaţiune cu unii agenţi economici şi unele persoane fizice, precum şi de lipsa în cadrul UAT (de nivelul I şi nivelul II) a unor reglementări privind modul de gestionare a patrimoniului public.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului Cimişlia să asigure un cadru organizaţional de conlucrare/interacţiune punctuală şi rezultativă între subdiviziunile Consiliului raional, organul fiscal, alte părţi implicate în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice şi proceduri tehnice aferente inventarierii potenţialului economic şi bazei impozabile, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

2. Preşedintele raionului Cimişlia, DF şi primarul oraşului Cimişlia să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern, care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale pentru fundamentarea prognozării/planificării conforme a veniturilor bugetare pe toate categoriile de taxe/impozite etc.

3. IFS Cimişlia să iniţieze un control tematic privind verificarea corectitudinii calculării şi achitării taxelor locale de către agenţii economici din raza de deservire a organului fiscal, întru determinarea punctuală şi achitarea integrală a obligaţiilor fiscale.

4. Preşedintele raionului, primarii oraşului Cimişlia, satelor Gura Galbenei şi Satul Nou să asigure acumularea veniturilor pe toate categoriile de taxe/impozite etc., formate în UAT (de nivelul I şi nivelul II), cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanţelor faţă de bugetul public naţional şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

^{____________________________}

² Art.31 alin.(1) lit.a) şi art.33 alin.(6) lit.a) din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

³ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 (în continuare - Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009.

⁴ Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2015-2016 remise prin circulara MF nr.06/2-7 din 14 iunie 2013 (în continuare – Notele metodologice).

⁵ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁶ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁷ Anexa nr.7 la Raportul de audit .

⁸ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁰ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹² Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹³ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁴ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁵ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁶ Art.297 alineatele (3) şi (4) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

¹⁷ Art.291 alin.(1) lit.(p) din Codul fiscal.

¹⁸ Decizia CO Cimişlia nr.5/13 din 23.07.2014.

¹⁹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁰ Art.291 alin.(1) lit.(f) din Codul fiscal.

²¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²² Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013, Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007 (în continuare – Legea nr.121 din 04.05.2007), Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate nr.483 din 29.03.2008.

²³ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁴ Art.17 alin.(7) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

²⁵ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

OBIECTIVUL II: Au gestionat regulamentar şi econom UAT cheltuielile bugetare?

Subprocesul de fundamentare a necesităţilor de finanţare a cheltuielilor bugetare din cadrul UAT (de nivelul I şi nivelul II) a fost afectat de nereguli şi abateri de la prevederile regulamentare, neînregistrîndu-se îmbunătăţiri esenţiale. Iregularităţile admise de factorii de decizie din cadrul AAPL supuse auditării au determinat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 20,6 mil.lei, gradul de indisciplină financiar-bugetară fiind unul sporit (neregulile raportate la cheltuielile totale). Astfel, s-au constatat cheltuieli ineficiente la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 2,3 mil.lei; contabilizarea neconformă în sumă de 14,5 mil.lei; alte cheltuieli neregulamentare de 0,1 mil.lei. De asemenea, neregulile admise în domeniul achiziţiilor publice au însumat 3,7 mil.lei. Această stare de lucruri este şi o consecinţă a ignorării sistemului de control intern, respectiv, implementarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010, în scopul sporirii responsabilităţilor manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice, fiind de o necesitate stringentă.

Misiunea de audit relevă că deficienţele şi abaterile constatate la utilizarea mijloacelor publice pentru finanţarea serviciilor prestate populaţiei din teritoriile administrate sînt rezultatul nerespectării de către persoanele responsabile a cadrului legislativ-normativ, lipsei cadrului regulator intern, neelaborării politicilor şi procedurilor standardizate, care ar asigura respectarea principiilor generale de management financiar intern, pentru utilizarea eficientă a mijloacelor publice şi, nu în ultimul rînd, responsabilizarea funcţionarilor din cadrul AAPL.

În susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

► Managementul neadecvat la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale a determinat suportarea unor cheltuieli neconforme.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că în cadrul AAPL din raion lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţile în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor. Drept urmare, modul de determinare/stabilire a obiectelor finanţate din bugetele UAT este netransparent şi ineficient, ceea ce generează iregularităţi şi cheltuieli neregulamentare la valorificarea mijloacelor financiare publice pentru investiţiile şi reparaţiile capitale. În urma verificărilor privind reparaţiile capitale executate la 28 de obiecte, au fost constatate deficienţe în sumă totală de circa 2,3 mil.lei, ceea ce indică că disciplina financiară la componenta respectivă nu a avut o tendinţă de îmbunătăţire, fiind afectată de prezenţa iregularităţilor la monitorizarea executării contractelor de antrepriză, precum şi de nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu. Astfel, în anul 2014, pentru investiţii şi reparaţii capitale au fost valorificate mijloace bugetare la 135 de obiecte în sumă totală de 48,9 mil.lei, din care 33,3 mil.lei au fost finanţate din bugetul de stat; 12,0 mil.lei – din bugetul raionului; 3,6 mil.lei – din granturi. Totodată, conform Bilanţului executării bugetului raionului, la situaţia din 01.01.2014, sînt înregistrate 25 obiecte de investiţii capitale în valoare totală de 13,9 mil.lei, începute în anii 1990-2013, gradul de finalizare constituind 23-95 %, dintre care:

- 4 obiecte²⁶ cu valoarea totală de 2,5 mil.lei au fost date în exploatare în anul supus auditării;

- la reţeaua de gaze din s.Suric şi gazoductul Porumbrei-Sagaidac, cu gradul de finalizare la nivelul de cca 95%, lucrările au fost stopate în 2011 şi, respectiv, 2010 din lipsa consumatorilor de gaze, mijloacele valorificate constituind 388,3 şi, respectiv, 1111,3 mii lei²⁷. Cele menţionate sînt o consecinţă a lipsei în cadrul AAPL din raion a politicii şi planurilor de efectuare a investiţiilor capitale, precum şi a criteriilor de selectare a obiectelor de investiţii; iniţierii obiectelor în lipsa studiilor de fezabilitate, ca urmare a nerespectării prevederilor cadrului legal²⁸, ceea ce, în ansamblu, a dus la irosirea banului public;

- lucrările executate la construcţia podului în s.Gura Galbenei, în suma de 812,2 mii lei²⁹ (gradul de finalizare este de 95%), au fost stopate în anul 2011 din motivul insuficienţei mijloacelor financiare. Astfel, primăria nu a asigurat acumularea contribuţiei populaţiei în sumă de 91,0 mii lei, iar APR nu a transferat primăriei suma de 188,6 mii lei. La momentul actual, podul nefinalizat este folosit de către locuitorii satului şi ar putea prezenta pericol pentru aceştia;

- şcoala nefinalizată de 1266 de locuri din or.Cimişlia, transmisă la APR în 2012 de către ME, în baza HG nr.875 din 27.09.1999³⁰. Lucrările de construcţie a şcolii nominalizate au fost demarate în 1990 şi stopate în 1993, gradul de finalizare a acestora fiind de 23% şi valoarea mijloacelor valorificate constituind 3642,8 mii lei³¹. Deşi obiectul cu terenul de 2,5 ha au fost transmise la APR, acesta a înregistrat în Registrul bunurilor imobile drepturile patrimoniale asupra construcţiei şi terenului aferent cu suprafaţa de doar 0,2129 ha. Conform explicaţiilor responsabililor de la APR, suprafaţa rămasă este gestionată de către primăria or.Cimişlia, cauza fiind nedelimitarea terenurilor proprietate publică locală. De asemenea, APR, neasigurînd contabilizarea corectă a obiectului, a înregistrat în evidenţa contabilă construcţia ca mijloc fix finalizat şi a calculat uzura pe anul 2013 în sumă de 82,1 mii lei³². Totodată, auditul a constatat că imobilul este înregistrat şi în evidenţa contabilă a primăriei or.Cimişlia. Conform explicaţiilor persoanelor responsabile, bunul a fost contabilizat în anul 2001 în baza actului de primire-predare de la Direcţia învăţămînt a judeţului Lăpuşna, însă documente confirmative nu au fost prezentate. În anul 2012, primăria or.Cimişlia a depus la instanţa de judecată cererea de anulare a ordinului ME şi a actului de primire-predare a imobilului la APR, considerînd că bunul este proprietate publică a oraşului, însă pînă în prezent instanţa nu a luat nici o decizie privind cazul dat. Auditul a relevat că AAPL de nivelul I şi nivelul II, contestînd dreptul de proprietate asupra bunului, nu dispun de surse financiare pentru finalizarea construcţiei şi nu au previziune clară şi argumentată cu privire la utilizarea alternativă a imobilului, ţinîndu-se cont de utilizarea scăzută a capacităţilor instituţiilor de învăţămînt. Astfel, capacitatea instituţiilor de învăţămînt din or.Cimişlia este de 2540 de locuri, dar numărul real al copiilor de vîrstă şcolară în anul 2014 a constituit 1512 elevi, nefiind suplinite 40% din locurile disponibile, din ce reiese că rămîne oportună reexaminarea destinaţiei construcţiei. De asemenea, urmare contabilizării construcţiei nefinisate concomitent în evidenţa contabilă a APR şi a primăriei, raportul consolidat pe raion pe anul 2014 a fost denaturat cu 3642,8 mii lei.

• AAPL de nivelul I şi nivelul II nu au asigurat evidenţa investiţiilor valorificate în conformitate cu prevederile Legii nr.113-XVI din 27.04.2007. Urmare procedurilor de audit, s-a constatat că 6 AAPL de nivelurile I şi II nu au contabilizat lucrări capitale în valoare totală de 9230,2 mii lei³³, cauza fiind neprezentarea în contabilitate de către persoanele responsabile a proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor şi a facturilor fiscale, precum şi necunoaşterea de către personal a reglementărilor din domeniul contabilităţii³⁴. De asemenea, managementul contabil, neefectuînd inventarierea decontărilor cu antreprenorii conform art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, nu a constatat şi nu a înlăturat neregula la timpul oportun.

• 8 UAT³⁵ de nivelul I şi nivelul II nu au asigurat contabilizarea documentaţiei pentru lucrările de proiectare în sumă totală de 923,1 mii lei ca mijloace fixe, conform prevederilor regulamentare³⁶, valorile respective fiind înregistrate în evidenţă şi raportate ca cheltuieli din buget pentru investiţii capitale.

• Primăria or.Cimişlia nu a exclus din evidenţa contabilă valoarea contribuţiei populaţiei de 206,1 mii lei³⁷, care a fost colectată în cadrul contractului încheiat cu FISM pentru construcţia obiectului “Aprovizionarea cu apă a cartierului Recea”, finalizat în anul 2013. Astfel, deşi construcţia a fost recepţionată şi transmisă în gestiunea unei ÎM, serviciul contabil al primăriei nu a înregistrat corespunzător tranzacţia, fiind denaturat raportul financiar pe anul 2014, inclusiv prin înregistrarea sumei indicate ca creanţă a FISM.

• CR, valorificînd mijloacele alocate din FE în sumă de 500,0 mii lei pentru efectuarea lucrărilor de amenajare dendro-peisajeră a teritoriului adiacent clădirii sale, nu a asigurat contabilizarea corespunzătoare, fiind raportate cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare, dar nu din contul fondurilor speciale³⁸.

De asemenea, primăria s.Batîr nu a efectuat verificarea decontărilor cu FE privind sumele alocate şi transferate către AAPL în anii 2012-2014 pentru executarea proiectelor finanţate de către fond.

Recomandări:

5. Preşedintele raionului, şeful DF, primarul oraşului Cimişlia să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern, care să asigure conformitatea la toate etapele de iniţiere, executare şi recepţionare a lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, cu luarea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

► Achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii în cadrul entităţilor auditate nu întotdeauna a întrunit aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită îmbunătăţire, deoarece domeniul achiziţiilor publice este afectat de nereguli. Astfel, Legea nr.96-XVI din 13.04.2007³⁹, precum şi alte acte normative ce ţin de domeniul achiziţiilor publice prevăd că autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice, însă lipsa unui control intern bine determinat din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul AAPL de nivelurile I şi II din raion referitor la monitorizarea procesului de achiziţii publice a cauzat încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare, fapt care a compromis buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel:

• În baza verificărilor efectuate, auditul a constatat că, pe eşantionul selectat, achiziţiile publice din cadrul UAT din raion au fost efectuate cu unele abateri de ordin procedural, cum ar fi:

- nerespectînd prevederile pct.5 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007⁴⁰, la 2 AAPL⁴¹ nu au fost stabilite expres funcţiile fiecărui membru al grupului respectiv de lucru;

- contrar prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, 4 UAT⁴² de nivelul I şi Aparatul preşedintelui raionului nu au elaborat planuri trimestriale de achiziţie în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea eficientă a acestora;

- în pofida cerinţelor expuse în pct.29 din Regulamentul aprobat prin HG nr.245 din 04.03.2008⁴³, 4 UAT⁴⁴ de nivelul I nu au înregistrat ofertele depuse de operatorii economici participanţi la concursul prin cererea ofertelor de preţuri;

- potrivit prevederilor pct.195 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010⁴⁵, primăria s.Satul Nou, în calitate de autoritate contractantă, a fost în drept să descalifice ofertantul în cazul prezentării incomplete a datelor. Însă, deşi în cadrul procedurii de achiziţie prin cererea ofertelor de preţuri unul din trei ofertanţi nu a prezentat toate actele ce atestă calificarea acestuia (statutul, certificatul privind lipsa restanţelor faţă de BPN şi informaţia cu privire la lucrările executate în ultimii 2 ani), iar grupul de lucru nu a solicitat confirmarea acestor date, ofertantul nominalizat a fost desemnat câştigător al concursului desfăşurat⁴⁶;

- 6 AAPL⁴⁷ nu au întocmit şi, respectiv, nu au prezentat dările de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică pe anul 2014, prin ce nu s-au respectat prevederile pct.25 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008⁴⁸;

- nu au fost respectate întocmai reglementările privind întocmirea dosarelor de achiziţii⁴⁹. Astfel, 5 AAPL⁵⁰ de nivelul I au admis numerotarea paginilor în creion, neştampilarea şi neindicarea numărului de pagini din dosar, ceea ce prezintă un risc de neasigurare a integrităţii acestora şi nu exclude posibilitatea sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care le conţin dosarele de achiziţii publice.

• Auditul relevă că cunoaşterea insuficientă a prevederilor cadrului legislativ-normativ şi neconformarea la acesta a membrilor grupurilor de lucru au generat abateri de la principiile de transparenţă a achiziţiilor publice, de utilizare eficientă a finanţelor publice, necontribuind la minimizarea riscurilor autorităţilor contractante. Astfel, APR nu a ţinut cont de prevederile cadrului legal⁵¹ privind planificarea achiziţiei de lucrări şi încheierea contractelor pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie. Ca urmare, APR a iniţiat reparaţia capitală a clădirii CR în lipsa documentaţiei de deviz, care a fost întocmită pe parcursul efectuării lucrărilor, nu a calculat valoarea estimativă şi nu a planificat achiziţia de lucrări. Drept efect al neregulilor menţionate este încheierea a 4 contracte separate în sumă totală de 2115,4 mii lei⁵².

• În cadrul valorificării investiţiilor şi reparaţiilor capitale din contul banilor publici, 4 autorităţi contractante, nerespectînd prevederile cadrului legal⁵³ şi clauzele contractuale, nu au cerut de la antreprenori şi contractanţi asigurarea executării lucrărilor sub formă de garanţii de bună execuţie în suma estimată de audit de 1080,2 mii lei⁵⁴, în scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului. Mai mult decît atît, autorităţile contractante nu au demonstrat interes şi nu au respectat normele prudenţiale, nestabilind condiţii contractuale importante. Astfel, primăria s.Batîr, încheiînd în anul 2012 contractul de achiziţionare a lucrărilor de renovare a sistemului de apă, nu a stabilit în contract perioada de garanţie pentru lucrările achiziţionate, deşi formularul- standard al contractului prevede clauza nominalizată. De asemenea, primăria, nerespectînd cadrul regulator⁵⁵ şi clauzele contractuale, a restituit antreprenorului garanţia de bună execuţie în sumă de 177,5 mii lei⁵⁶ peste 7 zile după depunerea acesteia, lipsindu-se de pîrghii legale pentru recuperarea pagubei în cazul dacă operatorul economic nu îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract. Deşi la terminarea lucrărilor comisia de recepţie (convocată la data de 14.11.2013) nu a stabilit neconformităţi esenţiale şi a recomandat recepţionarea obiectului, la data de 28.12.2014 s-a prăbuşit un turn de apă în volum de 50 m³, cauza fiind executarea necalitativă a lucrărilor. Ulterior antreprenorul şi-a asumat responsabilitatea şi a restabilit construcţia, în luna mai 2015 fiind efectuată recepţia finală a obiectului. Cazul dat denotă că, urmare pregătirii insuficiente a personalului din cadrul AAPL, nu sînt gestionate riscurile de executare neconformă a contractelor, nu au fost constituite şi administrate corespunzător instrumentele regulamentare menite să asigure utilizarea eficientă a banului public, iar repararea prejudiciilor, nefiind asigurată în mod juridic, ţine de bunăvoinţa antreprenorului.

Mai mult, grupul de lucru al primăriei s.Batîr, instituit pentru desfăşurarea licitaţiei pentru achiziţionarea lucrărilor nominalizate mai sus, nu a asigurat examinarea corespunzătoare a ofertelor operatorilor economici prezentate în cadrul procedurii de achiziţii publice. Prin urmare, după desemnarea ofertei cîştigătoare în valoare de 3550,6 mii lei, a fost stabilită o eroare în oferta nominalizată în sumă de 316,1 mii lei⁵⁷, operatorul economic fiind solicitat să accepte sau să respingă corectarea sumei ofertei prin majorarea cu 316,1 mii lei, prin ce nu au fost respectate cerinţele cadrului normativ⁵⁸. În rezultat, contractul de achiziţii a fost încheiat în baza ofertei corectate în valoare de 3866,7 mii lei.

Recomandări:

6. Preşedintele raionului, primarii oraşului Cimişlia şi satelor Batîr, Mihailovca, Selemet să implementeze proceduri de control intern la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor (inclusiv descrierea proceselor aferente acestora), care să asigure conformarea procedurilor de achiziţii publice la cadrul legal, monitorizarea executării contractelor, precum şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la acest compartiment.

► Necesită monitorizare alimentarea copiilor din grădiniţe, cu ajustarea normelor financiare, în vederea asigurării cerinţelor de alimentare sănătoasă a copiilor.

În conformitate cu prevederile cadrului legal⁵⁹, subvenţionarea alimentaţiei în instituţiile de învăţămînt se efectuează din contul mijloacelor bugetare destinate domeniului în cauză, însă monitorizarea procesului propriu-zis generează un risc semnificativ privind calitatea alimentaţiei. Astfel:

- primăria s.Gura Galbenei a efectuat cheltuieli pentru alimentaţia copiilor în instituţiile preşcolare în sumă de 10,65 lei pentru 1 copil/zi, sau 66,3% în raport cu normativul financiar stabilit regulamentar⁶⁰. Prin urmare, AAPL nu a asigurat constituirea cheltuielilor minime necesare pentru alimentarea copiilor în sumă de 109,4 mii lei⁶¹, componentele raţiei alimentare în meniul copiilor în grădiniţe pe principalele produse fiind nerealizate semnificativ. În 2014, normativele raţiei alimentare pe cele 4 produse de bază din meniul copiilor nu au fost îndeplinite, nivelul de asigurare constituind, în medie, la: produsele din carne – 70,0% ; peşte – 55% ; lapte – 50%; unt – 64%;

- alte 2 UAT de nivelul I⁶², respectînd normele financiare finanţate din buget, au mărit plata părintească pentru întreţinerea copiilor faţă de normele aprobate, astfel majorîndu-se cheltuielile pentru alimentaţie din această sursă cu 97,1 mii lei.

Recomandări:

7. Primarul satului Gura Galbenei să asigure o monitorizare eficientă a procesului de alimentare a copiilor în instituţiile preşcolare în baza normelor financiare stabilite regulamentar.

^{____________________________}

²⁶ Centrul de medicină Cimişlia, apeductul şi gimnaziul din s. Cenac, apeductul din s. Albina.

²⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁸ Art.78 alin.(3) din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

²⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁰ Hotărîrea Guvernului cu privire la obiectele de construcţie nefinalizate nr.875 din 27.09.1999.

³¹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³³ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁴ Art.13 alin.(2) lit.d), e) şi f) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

³⁵ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁶ Pct.74(5) din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul MF nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea nr.94 din 19.07.2010), şi pct.45 (5) din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin Ordinul MF nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010).

³⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁸ Anexa nr.8 la Rapotul de audit.

³⁹ Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁴⁰ Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii nr.1380 din 10.12.2007.

⁴¹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴³ Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri.

⁴⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice de lucrări (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG

nr.834 din 13.09.2010).

⁴⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁸ Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică.

⁴⁹ Pct.6 şi pct.7 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008.

⁵⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵¹ Art.13 alin.(1) lit.b) şi art.67 alin.(1) şi art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁵² Anexa nr.8 la Rapotul de audit.

⁵³ Art.42 alin.(8) din Legea nr.96- XVI din 13.04.2007.

⁵⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁵ Pct.165 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010.

⁵⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁸ Pct.129 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010.

⁵⁹ Art.45 lit.i) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 (abrogată prin Legea nr.152 din 17.07.2014) şi art.145 alin.(1) lit.b) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014.

⁶⁰ Ordinul ministrului educaţiei cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative nr.1220 din 30.12.2013.

⁶¹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁶² Primăriile: or. Cimişlia – 72,0 mii lei; s.Selemet – 25,1 mii lei.

OBIECTIVUL III: Au gestionat regulamentar şi eficient UAT patrimoniul public, au asigurat monitorizarea şi integritatea acestuia?

În cadrul AAPL din raion s-a creat o stare defectuoasă în materie de administrare/gestionare a patrimoniului public, la origine aflîndu-se managementul neconform al fondurilor publice, determinat de: neconformarea managementului la normele regulamentare şi prudenţiale; lipsa unei evidenţe concludente a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; ineficienţa şi/sau lipsa procedurilor de control intern; neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile şi a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale; neefectuarea operaţiunilor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale; lipsa informaţiilor de rigoare (complete şi veridice) privind fondul funciar gestionat; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local; alte abateri/nereguli.

În contextul celor relatate, se exemplifică următoarele:

• Ca rezultat al nedelimitării patrimoniului proprietate publică (inclusiv a terenurilor), precum şi al lipsei Normelor metodologice privind evidenţa proprietăţii publice în cadrul contabilităţilor AAPL (care urmau a fi elaborate de MF şi aprobate de către Guvern, reieşind din prevederile art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁶³), sînt generate incoerenţe în asigurarea identificării şi evidenţei autentice a valorilor patrimoniale ale UAT. Astfel:

√ cu toate că, potrivit art.55 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁶⁴ şi HG nr.1030 din 12.10.1998⁶⁵, ARFC, pînă în anul 2010, urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că la 7 UAT⁶⁶ din raion nu a fost efectuată înregistrarea primară masivă a imobilelor proprietate publică, cauza fiind neconlucrarea între OCT şi AAPL vizate;

√ reieşind din prevederile art.10¹ din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁶⁷, AAPL urmau să efectueze inventarierea bunurilor proprietate publică şi, în baza listelor de inventariere, să asigure delimitarea acestora atît conform apartenenţei (de stat/locală), cît şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern. Alt act legislativ cu incidenţă în domeniul delimitării proprietăţii publice⁶⁸ reglementează activitatea de delimitare a terenurilor, AAPL avînd atribuţii de întocmire a listei bunurilor imobile proprietate publică pe care le deţin în proprietate, în gestiune, precum şi de prezentare a acesteia către ARFC pentru sistematizare şi crearea bazei de date. În comun cu AAPL, ARFC urma să identifice şi să formeze bunurile imobile proprietate publică incluse în listă, să întocmească procesul-verbal al şedinţei comisiei de lucru privind delimitarea bunurilor imobile proprietate publică, să coordoneze proiectele planurilor geometrice cu persoanele şi autorităţile interesate. Procesul a avut drept scop protecţia şi folosirea eficientă a bunurilor proprietate publică a UAT în interesul deţinătorilor de patrimoniu şi al unităţilor administrativ-teritoriale, finalizarea acţiunilor fiind stabilită pentru anul 2018, prin înregistrarea drepturilor patrimoniale ale AAPL asupra bunurilor publice. În acest context, auditul a relevat că CR s-a adresat către ARFC⁶⁹ solicitînd includerea în programul de lucru pe anul 2012 efectuarea lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului şi a terenurilor proprietate publică a UAT, cu actualizarea hotarelor acestora, însă pănă în prezent nu a fost demarată delimitarea terenurilor, lucrările în raionul Cimişlia nefiind preconizate de către ARFC din lipsa mijloacelor financiare. Ca urmare a celor expuse, în rezultatul inventarierii iniţiate la propunerea echipei de audit, s-a constatat că 26 AAPL de nivelul I şi nivelul II nu au asigurat înregistrarea obligatorie în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra 334 din 483 de bunuri imobile (clădiri şi construcţii speciale) în valoare de peste 193,8 mil.lei⁷⁰ şi asupra terenurilor cu suprafaţa de 22,8 mii ha⁷¹ din 23,7 mii ha de terenuri proprietate publică locală, prin ce nu s-au respectat prevederile cadrului legal⁷². În pofida faptului că AAPL justifică situaţiile date prin costul majorat al serviciilor de înregistrare prestate de OCT, prin lipsa resurselor financiare şi a documentelor justificative privind unele imobile, acestea nu şi-au asumat responsabilităţile atribuite conform legii⁷³ cu privire la înregistrarea primară a bunurilor respective în Registrul bunurilor imobile, neutilizînd instrumente legale pentru asigurarea integrităţii patrimoniului public. De asemenea, în urma inventarierii terenurilor proprietate publică (iniţiată la propunerea echipei de audit), au fost identificate diferenţe faţă de datele Cadastrului funciar la situaţia din 01.01.2015 în mărime de 5,66 ha⁷⁴;

√ contrar prevederilor regulamentare⁷⁵, serviciile pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare din cadrul AAPL nu ţin la zi planurile cadastrale ale deţinătorilor de terenuri, care stau la baza întocmirii Registrului cadastral al terenurilor (fişei cadastrale centralizatoare). Registrele cadastrale ale terenurilor (fişele cadastrale centralizatoare), care sînt întocmite conform situaţiei din 1 ianuarie şi prezentate SRFC de către primării, nu oferă o imagine veridică a situaţiilor funciare privind terenurile aflate în proprietatea UAT, şi nici despre repartizarea lor către deţinători. Una dintre cauzele acestei situaţii este neexercitarea întocmai de către SRFC al CR Cimişlia a atribuţiilor stabilite prin Regulamentul aprobat prin decizia CR⁷⁶, dat fiind faptul că acesta nu a controlat şi nu a coordonat în deplină măsură activitatea specialiştilor pentru reglementarea regimului funciar al primăriilor satelor din raion, precum şi executarea funcţiilor de bază ale acestora. De asemenea, deficienţele relatate au condiţionat, în anul 2014, neînregistrarea în Cadastrul funciar la 13 UAT a tranzacţiilor de vînzare-cumpărare a 17,82 ha⁷⁷ de terenuri proprietate publică, ceea ce a cauzat raportarea neautentică a fondului funciar per ansamblu;

√ necontabilizarea tranzacţiilor de vînzare-cumpărare şi arendă a terenurilor proprietate publică afectează autenticitatea rapoartelor financiare şi nu contribuie la plenitudinea colectării veniturilor publice. Cu toate că în multiplele rapoarte de audit al bugetelor UAT, aprobate de Curtea de Conturi în ultimii ani, au fost reiterate recomandări în scopul eliminării fenomenului privind necontabilizarea tranzacţiilor de dare în arendă a terenurilor proprietate publică, neregula menţionată rămîne a fi una răspîndită. Drept efect al nerespectării normelor de evidenţă contabilă în sectorul public⁷⁸, AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a tuturor angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată; nu deţin evidenţa analitică şi sintetică completă a tranzacţiilor funciare; nu au efectuat inventarierea creanţelor şi întocmirea actelor de verificare cu arendaşii. Valoarea creanţelor de la arenda terenurilor proprietate publică necontabilizate la 19 UAT, la situaţia din 01.01.2015, a constituit 1444,1 mii lei⁷⁹, şi din vînzarea şi privatizarea bunurilor la 10 UAT - 1643,6 mii lei⁸⁰, acestea fiind preponderent curente.

• Factorii de decizie ai AAPL nu au asigurat pe deplin evidenţa şi gestionarea conformă a obiectelor de infrastructură. Astfel:

√ Potrivit pct.3 din HG nr.683 din 18.06.2004⁸¹, AAPL şi alţi beneficiari urmau să contabilizeze, să înregistreze la organele cadastrale şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale SA “Moldovagaz”. Totodată, în contextul art.4 alin.(6) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, reţelele tehnico-edilitare din intravilanul localităţii nu cad sub incidenţa legii nominalizate, nereprezentînd obiecte de înregistrare a drepturilor patrimoniale. Ca rezultat al incoerenţei prevederilor cadrului regulator, sînt generate situaţii incerte referitor la confirmarea dreptului proprietarului care predă reţelele de gaze la deservire, ceea ce poate determina atestarea contractelor respective drept nule, precum şi pierderea reţelelor propriu-zise, inclusiv în baza art.332 din Codul civil⁸², care stabileşte că, dacă o persoană, fără să fi dobîndit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credinţă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv. Totodată, auditul a relevat că 18 UAT nu au asigurat încheierea contractelor cu privire la transmiterea conductelor de gaz la deservire către o întreprindere-distribuitor de gaze, precum şi înregistrarea la organul cadastral a reţelelor de gaze, indiferent de amplasarea acestora (22 conducte de gaz de presiune înaltă cu lungimea totală de 114,3 km; 38 conducte de gaz de presiune medie cu lungimea totală de 26,2 km; 54 de conducte de gaz de presiune joasă cu lungimea totală de 8,0 km)⁸³. La fel, 16 UAT⁸⁴ de nivelul I nu au contabilizat 96 conducte de gaz cu lungimea de 61,39 km, dintre care: 6 conducte de gaz de presiune înaltă cu lungimea totală de 34,4 km; 37 conducte de gaz de presiune medie cu lungimea totală de 20,03 km; 53 de conducte de gaz de presiune joasă cu lungimea totală de 6,96 km. Mai mult decît atît, AAPL în a căror proprietate sînt înregistrate reţelele de gazoduct au transmis în gestiune agenţilor economici aceste reţele fără să examineze şi să aprecieze posibilităţile de obţinere a avantajului economic în folosul comunităţii publice.

√ Auditul a relevat deficienţe în gestionarea şi exploatarea sondelor pentru captarea apei fără stăpîn. Potrivit art.15 din Legea nr.392-XIV din 13.05.1999⁸⁵, obiectele de menire publică (obiecte comunale), proprietate a întreprinderilor agricole supuse privatizării, urmau a fi transmise în proprietatea AAPL în scopul stingerii prin compensare a datoriilor istorice ale întreprinderilor faţă de stat, iar autorităţile administraţiei publice locale au fost obligate să primească cu act de la întreprindere patrimoniul respectiv. Din motivul că tranzacţiile de primire-predare au avut loc cu mulţi ani în urmă şi documentele justificative nu au fost păstrate, auditul nu a putut stabili cauza neînregistrării contabile la autorităţile locale a 27 de sonde pentru captarea apei, ca urmare, acestea actualmente deţin statutul “fără stăpîn”⁸⁶. Auditul concluzionează că lipsa proprietarului şi/sau a posesorului legal al sondelor generează riscuri privind integritatea şi exploatarea sigură a lor.

√ Urmare procedurilor de audit, s-a constatat că, în anul 2001, în lipsa deciziei autorităţii deliberative şi reprezentative, primăria or.Cimişlia a încheiat un contract cu privire la darea în concesiune pe un termen de 20 de ani a reţelelor de apeduct, canalizare şi a 3 sonde arteziene în valoare totală de 18,8 mil.lei. Părţile contractante, nestabilind nici o formă şi nici o sumă de redevenţă, au convenit asupra direcţionării a 50% din venitul acumulat pentru îmbunătăţirea obiectelor concesionate. De menţionat că contractul nominalizat nu conţine un plan de reparaţii/reconstrucţii/extindere a obiectelor concesionate, nefiind stabilită procedura cu privire la coordonarea şi executarea îmbunătăţirilor preconizate. De asemenea, contractul de concesiune, fiind imperfect, nu conţine tălmăcirea noţiunii “venitul acumulat” şi formula de calculare a acestuia. În ansamblu, toate cele expuse au dus la neexecutarea clauzelor contractuale, nefiind executate de către concesionar (re)construcţiile obiectelor concesionate. Ca urmare, în anul 2013, primăria s-a adresat la Judecătoria Cimişlia pentru rezilierea contractului nominalizat. Cu toate că la data de 17.04.2015 instanţa a dispus rezilierea contractului şi restituirea către concedent a patrimoniului concesionat, hotărîrea nu este executată, fiind atacată la Curtea de Apel.

Totodată, se relevă că, de fapt, reparaţia şi îmbunătăţirea obiectelor concesionate s-au efectuat din contul banilor publici. Astfel, în perioada anilor 2009-2014, în baza contractului de antrepriză încheiat de către CR, au fost executate lucrări de reparaţie a obiectelor concesionate (sistema de canalizare şi staţia de epurare a apelor reziduale din or.Cimişlia) în valoare totală de 6987,8 mii lei⁸⁷. Cu toate că la 29.05.2014 CR a aprobat decizia⁸⁸ pentru transmiterea cheltuielilor respective primăriei or.Cimişlia, fiind întocmit actul de predare-primire a acestora, CO Cimişlia, cu întîrziere de un an, în timpul efectuării auditului, a decis de a primi volumele de lucrări efectuate, concomitent înregistrînd suma respectivă în evidenţa contabilă. În acest context, auditul menţionează nivelul scăzut al monitorizării managementului contabil din partea DF, nefiind constatate şi înlăturate incoerenţele între rapoartele financiare ale CR şi primăriei or.Cimişlia. De asemenea, în anul 2014, primăria or.Cimişlia a executat lucrări în sumă de 1000,0 mii lei la obiectul “Construcţia reţelelor de canalizare şi a staţiei de pompare în partea de nord-vest a or.Cimişlia”, finanţat de FE. Însă, cu nerespectarea normelor stabilite în Instrucţiunea nr.94 din 19.07.2010 (pct.174), primăria a înregistrat şi a raportat necorespunzător suma de 419,4 mii lei, fiind majorate cheltuielile bugetare pentru investiţii capitale⁸⁹.

Mai mult decît atît, deşi obiectele concesionate sînt la bilanţa primăriei, aceasta nu a calculat uzura pe toată perioada de concesiune în sumă de 4504,3 mii lei⁹⁰, cheltuielile nefiind incluse în calculul tarifelor pentru serviciile comunale prestate, ceea ce a condiţionat nefundamentarea economică a tarifelor.

√ De asemenea, în baza deciziilor CL şi contractelor respective, 3 AAPL au transmis în arendă şi concesiune aceluiaşi concesionar 4 reţele de apeduct şi 8 sonde pentru captarea apei, stabilindu-se o plată mai mică faţă de cheltuielile calculate pentru uzura lor, totodată nefiind întreprinse măsurile de rigoare privind calcularea, reflectarea în evidenţa contabilă şi încasarea în bugetele locale a plăţilor în sumă totală de 119,1 mii lei⁹¹ în conformitate cu prevederile legale⁹².

Recomandări:

8. Preşedintele raionului, primarii oraşului Cimişlia, satelor Batîr, Gura Galbenei, Mihailovca, Satul Nou şi Selemet să implementeze un sistem de control intern eficient, care să asigure respectarea cadrului normativ-regulator existent în domeniul administrării şi gestionării bunurilor imobile, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit şi înregistrarea la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

► AAPL de nivelurile I şi II, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat evidenţa regulamentară şi monitorizarea administrării bunurilor publice transmise în gestiune întreprinderilor municipale.

Conform informaţiilor prezentate de CÎS, la situaţia din 01.01.2015, de către 4 AAPL din raion au fost fondate 6 întreprinderi municipale⁹³, dintre care 2 ÎM⁹⁴ nu au desfăşurat activitate din anul 2009, ceea ce denotă lipsa de monitorizare din partea CR în calitate de fondator, nefiind luate măsuri în vederea redresării situaţiei în cauză, inclusiv privind radierea întreprinderilor din Registrul de stat al persoanelor juridice.

Potrivit art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, în competenţa AAPL intră ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Unele AAPL de nivelul I nu ţin evidenţa exhaustivă privind patrimoniul care le aparţine cu drept de proprietate, transmis în gestiune economică întreprinderilor înfiinţate. Mai mult decît atît, acestea nu-şi exercită drepturile de fondator în întreprinderile respective, nefiind emise decizii pentru efectuarea inventarierii patrimoniului în conformitate cu prevederile legale⁹⁵. În aceste condiţii, la situaţia din 31.12.2014, 2 UAT de nivelul I⁹⁶, în calitate de fondatori ai ÎM, nu aveau înregistrate în evidenţa contabilă valoarea patrimoniului public gestionat de către întreprinderile respective⁹⁷. Astfel, misiunea de audit a constatat că situaţiile raportate de UAT de nivelul I nu reprezintă o imagine veridică a situaţiei de facto, ceea ce nu permite auditului să formuleze o concluzie privind integritatea patrimoniului.

• În procesul de realizare a procedurilor de audit la 2 ÎM⁹⁸ s-a constatat că unele reglementări din statutele acestora nu întrunesc rigorile legal-normative, astfel generînd premise de eschivare a fondatorilor de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunităţii în ansamblu. Astfel, analiza conformării statutelor ÎM Regulamentului-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994⁹⁹ relevă necorespunderea acestora prevederilor cadrului legal existent. Nu sînt stabilite expres drepturile şi obligaţiile fondatorului şi ale administratorului în gestiunea întreprinderii; valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligaţiunile sale; modul de formare şi modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor şi, respectiv, a indicilor economici; modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor; modul de exercitare a monitoring-ului financiar, ceea ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent.

• Unele reglementări din contractele individuale de muncă ale administratorilor ÎM sînt neactualizate, nu întrunesc clauzele administrative aferente unei gestiuni economice orientate spre cost-beneficiu, astfel creînd premise pentru înregistrarea unor rezultate păguboase. Astfel, potrivit pct.19 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, administratorul întreprinderii poartă răspundere pentru modul în care întreprinderea gestionează patrimoniul proprietate publică, însă contractele individuale de muncă încheiate între fondatorii şi administratorii a 2 ÎM¹⁰⁰ nu întrunesc condiţiile de rigoare, precum şi ale bunelor practici etc., neavînd anexat nomenclatorul patrimoniului aflat în gestiunea lor economică la momentul numirii în funcţie a administratorului, ceea ce poate condiţiona dificultăţi/riscuri la determinarea ulterioară a existenţei/cauzării prejudiciilor.

• CO Cimişlia, în calitate de fondator al ÎM “Servicii publice Cimişlia”, nu a respectat procedura de creare şi înregistrare a întreprinderii, înzestrînd-o cu bunuri care deja erau transmise în concesiune unui alt agent economic. Prin urmare, AAPL Cimişlia nu a ţinut cont de prevederile pct.6 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, dat fiind faptul că patrimoniul în valoare de 8643,5 mii lei¹⁰¹ (apeductul, reţeaua de canalizare şi staţia de epurare), cu care urma a fi dotată ÎM “Servicii publice Cimişlia”, a fost transmis în anul 2001 în concesiune altui agent economic.

• Fondatorii ÎM¹⁰² nu au stabilit/aprobat indicii pentru gestiunea economică a ÎM, orientată spre rezultate şi eficienţă, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entităţile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că cadrul normativ/regulator existent nu conţine reglementări exhaustive şi promte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai activităţii ÎM. În consecinţă, misiunea de audit a constatat că, pentru anul 2014, ÎM nu dispuneau de indicatorii economico-financiari (stabiliţi şi aprobaţi) relevanţi evaluării şi responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrat.

• În conformitate cu prescripţiile pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderii este exercitat de fondator, totodată aceasta fiind verificată sistematic de comisia de revizie (de cenzori) sau de revizorul (cenzorul) întreprinderii, ori de către o organizaţie de audit, însă fondatorii nu au asigurat respectarea prescripţiilor menţionate. În consecinţă, pe parcursul anului 2014, nu a fost efectuată revizia activităţii economico-financiare a celor 2 ÎM¹⁰³ supuse auditării, ceea ce denotă lipsa unui control din partea fondatorului asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderilor.

• AAPL din raion nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de redresare a situaţiei. Astfel, deşi ÎM “Servicii publice Cimişlia” a înregistrat în anul 2014 pierderi din activitatea operaţională în sumă de 554,6 mii lei, iar pierderile pe anii precedenţi la situaţia din 01.01.2015 au constituit 1018,6 mii lei¹⁰⁴, fondatorul şi ÎM nu dispun de previziunea clară referitor la modul de acoperire a acestora şi de redresare a situaţiei financiare. În acest sens, AAPL şi managementul ÎM urmează să-şi revizuiască atribuţiile şi responsabilităţile pentru implementarea standardelor de bună guvernare şi de management financiar axat pe cost-eficienţă şi rezultate.

• Administrarea ineficientă a ÎM, nerespectarea prevederilor actelor normative în vigoare ce ţin de domeniul vizat, precum şi conlucrarea neadecvată între consiliile locale şi ÎM fondate de către acestea au cauzat iregularităţi şi lacune, cele mai semnificative constînd în următoarele:

- în conformitate cu art.14 alin.(2) lit.l) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, consiliile locale aprobă, la propunerea primarului, organigrama şi statele serviciilor publice din subordine, precum şi schema de salarizare a personalului acestora. În acest context, auditul denotă că fondatorii a 2 ÎM¹⁰⁵ nu s-au preocupat de stabilirea numărului de personal şi a sistemului de remunerare a muncii orientat spre eficientizarea activităţii şi optimizarea costurilor, lăsînd aceste funcţii pe seama administratorilor ÎM;

- de asemenea, auditul relevă că ÎM nu dispun de contracte colective de muncă, care ar reglementa raporturile de muncă şi alte raporturi sociale în întreprindere, încheiate în formă scrisă între salariaţi şi angajator de către reprezentanţii acestora, astfel nefăcînd uz de drepturile prevăzute în art.30 şi art.31 din Codul muncii¹⁰⁶.

• ÎM “Servicii publice Cimişlia” nu şi-a asumat responsabilitatea pentru executarea prevederilor HG nr.797 din 28.10.2011¹⁰⁷. Astfel, prin hotărîrea respectivă, Guvernul a acordat titlul de parc industrial ÎM “Servicii publice Cimişlia”, care urma să administreze Parcul industrial “Cimişlia” pe un teren proprietate publică a or. Cimişlia. Conform hotărîrii nominalizate, în cazul în care pe parcursul a doi ani nu va fi creată infrastructura tehnică şi de producţie a parcului, Întreprinderii municipale “Servicii publice Cimişlia” i se va retrage titlul de parc industrial. Deşi termenul acordat pentru crearea infrastructurii a expirat în 2013 şi lucrările nu au fost efectuate, titlul de parc industrial nu a fost retras, astfel nefiind respectate prevederile art.23 din Legea nr.182 din 15.07.2010¹⁰⁸. De asemenea, întreprinderea administratoare nu a asigurat gestionarea eficientă şi prudentă a terenului cu suprafaţa de 40 ha din intravilan – proprietatea publică a or.Cimişlia, care a fost atribuit pentru desfăşurarea activităţii parcului. Abia la data de 23.07.2014, ÎM a transmis în arendă unui agent economic 2 ha de teren pe un termen de 30 de ani, în scopul implementării proiectului investiţional pentru producerea energiei electrice pe baza energiei solare, cu plata anuală pentru arendă de 15,5 mii lei. Totodată, în perioada care a urmat nu au fost începute lucrările de implementare a proiectului investiţional, iar administratorul parcului nu a calculat şi nu a încasat plata pentru arendă pe anul 2014 în sumă de 7,7 mii lei¹⁰⁹. De menţionat că, în anul 2014, primăria or.Cimişlia a înregistrat cheltuieli pentru lucrările de proiectare privind asigurarea cu resurse tehnico-edilitare a parcului industrial în sumă totală de 132,8 mii lei.

• Nerespectînd prevederile art.16 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, ÎM au desfăşurat activitate economico-financiară în perioada supusă auditului fără a elabora şi a aproba politica de contabilitate, astfel nefiind stabilită totalitatea principiilor, convenţiilor, regulilor şi procedeelor adoptate de conducerea întreprinderilor pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. De asemenea, contrar prevederilor legale¹¹⁰, ÎM¹¹¹ nu au prezentat fondatorilor rapoarte financiare, iar fondatorii, la rîndul lor, nu au întreprins măsurile de rigoare pentru evaluarea managementului întreprinderilor şi a performanţelor obţinute în urma activităţii economico-financiare.

• Neexecutarea de către 2 AAPL¹¹² din raion a prevederilor legislaţiei referitor la veridicitatea evidenţei patrimoniului public transmis în administrarea întreprinderilor fondate şi a investiţiilor publice, precum şi lipsa unui control eficient în acest domeniu au generat o neconcordanţă în evidenţa contabilă la acest tip de proprietate publică, precum şi riscuri majore de neasigurare a integrităţii patrimoniului din cadrul UAT. Astfel:

- În conformitate cu prevederile art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, se interzice deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu fără documentarea lor, iar conform prevederilor pct.128 din Instrucţiunea nr.94 din 19.07.2010, informaţiile privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate se generalizează la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”. Contrar acestor prevederi, 2 AAPL nu au înregistrat în evidenţa contabilă şi nu au reflectat în bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice valoarea patrimoniului public în sumă totală de 122,2 mil.lei¹¹³, transmis în gestiune ÎM, raportul financiar la situaţia din 01.01.2015 fiind denaturat semnificativ. Urmare procedurilor de audit efectuate la ÎM “Servicii publice Satul Nou”, s-a constatat că aceasta, la rîndul său, nu a contabilizat patrimoniul public primit în gestiune în valoare de 833,2 mii lei, fiind denaturat şi Raportul financiar al ÎM.

Probele de audit colectate denotă că, în cazurile expuse, ÎM şi fondatorii acestora nu au manifestat o preocupare suficientă pe măsura asigurării identităţii informaţiilor contabile ce atestă valoarea capitalului statutar şi a patrimoniului transmis în gestiune, nefiind efectuate inventarierile şi verificările în acest sens.

- Neexecutarea prevederilor regulamentare menţionate, precum şi lipsa unui control intern eficient în acest domeniu au cauzat neînregistrarea în evidenţa contabilă la 9 primării¹¹⁴ a cotei-părţi depuse în capitalul social al SA în valoare totală de 2194,7 mii lei, astfel fiind denaturate rapoartele financiare ale UAT şi ale raportului consolidat pe raion la situaţia din 01.01.2015. Totodată, alte 3 UAT, realizînd, prin licitaţie, la Bursa de valori a Moldovei o parte din acţiuni la un preţ mai mic faţă de preţul nominal, nu au contabilizat regulamentar tranzacţia, urmare cărui fapt diferenţa de preţ în sumă totală de 57,0 mii lei¹¹⁵ era înregistrată, la momentul efectuării auditului, ca investiţii în părţi nelegate.

• Primăria or.Cimişlia şi întreprinderea care gestionează fondul locativ nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea inventarierii şi evaluării corecte a acestuia. Ca urmare, valoarea fondului locativ de 79146,1 mii lei, care se află la evidenţa ÎM “Servicii publice Cimişlia”, nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat, prin ce nu s-au respectat prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi ale art.14 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993¹¹⁶. În acelaşi timp, la primărie nu este identificat şi reflectat în evidenţa contabilă fondul locativ public în număr de circa 43 de apartamente, în consecinţă fiind denaturată darea de seamă privind valoarea patrimoniului public al întreprinderilor de stat/municipal, aplicată conform cadrului normativ¹¹⁷. De asemenea, AAPL Cimişlia nu a dat dovadă de gestionare eficientă a fondului locativ public, nefiind reexaminată şi ajustată plata pentru chirie, stabilită în conformitate cu decizia Comitetului executiv raional din anul 1998¹¹⁸, în mărime de 0,37 lei/m².

Cele evocate sunt o consecinţă a faptului că primăria or.Cimişlia nu a asigurat formarea asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu a transmis acestora în gestiune valoarea clădirilor privatizate, astfel persoanele responsabile de gestionarea şi evidenţa fondului locativ neexercitîndu-şi adecvat obligaţiile.

Recomandări:

9. Preşedintele raionului să examineze oportunitatea existenţei ÎM fondate, cu luarea măsurilor de rigoare rezonabile.

10. CO Cimişlia şi CS Satul Nou să asigure revizuirea statutelor ÎM, cu conformarea acestora cadrului legal existent şi principiilor de administrare eficientă, legală şi transparentă a proprietăţii publice.

11. Primarul oraşului Cimişlia să asigure înregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a fondului locativ, cu elaborarea şi aprobarea unor mecanisme clare şi măsuri de administrare a blocurilor de locuit, care ar asigura exploatarea durabilă a proprietăţii publice în folosul comunităţii locale.

12. Primarii oraşului Cimişlia şi satului Satul Nou să asigure efectuarea inventarierii exhaustive a patrimoniului şi fondurilor publice, înregistrarea conformă a valorii patrimoniului public, inclusiv a drepturilor patrimoniale, cu implementarea unor proceduri eficiente de control intern în acest aspect.

► AAPL de nivelul I şi nivelul II nu au respectat întocmai prevederile regulamentare privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară, urmare cărui fapt nu a fost asigurată ţinerea conformă a evidenţei contabile şi raportarea autentică a situaţiilor financiare şi patrimoniale. Astfel:

• Nerespectînd normele de evidenţă contabilă¹¹⁹, AAPL din raion au înregistrat la conturi necorespunzătoare bunuri imobile, utilaj şi documentaţia de proiect, precum urmează: 12 AAPL au înregistrat 44 de obiecte (terenuri aferente bazinelor acvatice; reţele de gazoduct, de alimentare cu apă şi de canalizare; sisteme de iluminat; plantaţii multianuale şi documentaţia pentru lucrările de proiectare) în valoare totală de 20439,9 mii lei¹²⁰ la contul 011 “Construcţii speciale”; 9 AAPL au înregistrat la contul 012 “Instalaţii de transmisie” construcţii de joacă pentru copii, teren pentru bazin acvatic, garduri, construcţii speciale, plantaţie de stejar şi drum în valoare totală de 24462,3 mii lei¹²¹; alte 2 AAPL au înregistrat utilaj în valoare de 301,5 mii lei¹²² la contul 014 “Terenuri”. La fel, CR nu a reflectat situaţiile patrimoniale conform prevederilor legale¹²³, contabilizînd la contul necorespunzător patrimoniul transmis instituţiilor medicale în valoare de 32041,9 mii lei¹²⁴.

• Unele AAPL de nivelul I nu au întreprins măsurile de rigoare privind respectarea art.24 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 la efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ cel puţin o dată pe an, pentru a stabili şi a evalua elementele de activ, deţinînd evidenţa bunurilor imobile care nu le mai aparţin. Astfel, la 3 AAPL sînt înregistrate 6 case de locuit cu valoarea de 1228,2 mii lei¹²⁵, care au fost privatizate/comercializate în perioada anilor 2004-2011. Totodată, 2 AAPL nu dispuneau de evidenţa mijloacelor fixe în valoare de 883,5 mii lei,¹²⁶ astfel nefiind respectate prevederile legale¹²⁷.

În opinia auditului, starea defectuoasă a evidenţei contabile este o consecinţă a necunoaşterii de către angajaţii din serviciul contabil a normelor/regulilor din domeniul contabilităţii, cauzată de lipsa şi/sau fluxul sporit al personalului.

Recomandări:

13. DGF să asigure monitorizarea metodologică şi activitatea de control asupra conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi veridicităţii rapoartelor financiare şi patrimoniale ale AAPL de nivelul I şi nivelul II.

^{____________________________}

⁶³ Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999.

⁶⁴ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

⁶⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile.

⁶⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶⁷ Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04.05.2007.

⁶⁸ Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007.

⁶⁹ Adresarea CR nr.36-02/1-24 din 24.01.2012.

⁷⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷² Art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁷³ Art.101 alineatele (4) şi (5) din Legea nr.121 din 04.05.2007.

⁷⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁵ Pct.18 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11.01.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar.

⁷⁶ Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului raional relaţii funciare şi cadastru, aprobat prin decizia CR nr.04/12 din 18.07.2012.

⁷⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁸ Pct.188 din Instrucţiunea nr.94 din 19.07.2010.

⁷⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸¹ Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică.

⁸² Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002.

⁸³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁵ Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13.05.1999.

⁸⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁸ Decizia CR nr.02/12.

⁸⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁹² Art.31alin.(1) lit.b) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁹³ CR Cimişlia (ÎM “Dominaţie ”, ÎM “Cimtermomed ”,ÎM “ Biroul de proiectări” din or. Cimişlia); CO Cimişlia (ÎM “Servicii publice Cimişlia”); CS Satul Nou (ÎM “Servicii publice Satul Nou”); CS Gura Galbenei (ÎM “Tulumba servicii”).

⁹⁴ ÎM “Dominaţie”, ÎM “Cimtermomed”.

⁹⁵ Art.24 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁹⁶ CO Cimişlia şi CL Satul Nou.

⁹⁷ ÎM “Servicii publice Cimişlia” şi ÎM “Servicii publice Satul Nou” .

⁹⁸ ÎM “Servicii publice Cimişlia” şi ÎM “Servicii publice Satul Nou”.

⁹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994).

¹⁰⁰ ÎM “Servicii publice Cimişlia” şi ÎM “Servicii publice Satul Nou”.

¹⁰¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁰² CO Cimişlia şi CL Satul Nou.

¹⁰³ ÎM “Servicii publice Cimişlia” şi ÎM “Servicii publice Satul Nou”.

¹⁰⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁰⁵ ÎM “Servicii publice Cimişlia” (fondator – CO Cimişlia); ÎM “Servicii publice Satul Nou” (fondator – CL Satul Nou).

¹⁰⁶ Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003.

¹⁰⁷ Hotărîrea Guvernului nr.797 din 28.10.2011 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Întreprinderii municipale “Servicii publice Cimişlia” şi modificarea destinaţiei unui teren.

¹⁰⁸ Legea cu privire la parcurile industriale nr.182 din 15.07.2010.

¹⁰⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹⁰ Art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹¹¹ ÎM “Servicii publice Cimişlia” şi ÎM “Servicii publice Satul Nou”.

¹¹² Primăriile or.Cimişlia şi s.Satul Nou.

¹¹³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹⁶ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

¹¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 cu privire la Registrul patrimoniului public.

¹¹⁸ Decizia Comitetului executiv raional Cimişlia nr.10/14 din 22.10.1998.

¹¹⁹ Punctele 66, 67 şi 69 din Instrucţiunea nr.94 din 19.07.2010.

¹²⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²² Anexa nr 9 la Raportul de audit.

¹²³ Pct.138 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010.

¹²⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹²⁷ Art.13 alin.(1) lit.a) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

III. EVALUAREA CONFORMĂRII ŞI IMPLEMENTĂRII CERINŢELOR/

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

În anul 2011, Curtea de Conturi a exercitat auditul asupra bugetului raional Cimişlia pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public, fiind adoptată Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 08.08.2011. De menţionat că AAPL nu au întreprins măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior de către Instituţia Supremă de Audit, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat în Raportul respectiv de audit.

Verificările efectuate au relevat persistenţa aceloraşi probleme, care se exprimă prin:

- neasigurarea identificării, evaluării şi administrării eficiente a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale;

- evidenţa neconcludentă, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public;

- lipsa unui control intern care ar asigura respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor publice;

- ţinerea neconformă a evidenţei contabile, precum şi raportarea eronată a unor situaţii financiare etc.

De menţionat că toate aspectele semnificative abordate în cadrul misiunii de audit precedente au fost indicate şi în prezentul Raport de audit, fiind reiterate, după caz, recomandările la compartimentele respective din Raport, precum şi cerinţele din Hotărîrea Curţii de Conturi.

IV. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Misiunea de audit rezumă prin faptul că administraţiile autorităţilor publice locale de toate nivelurile din raion nu dispun de o agendă de măsuri şi acţiuni pentru asigurarea managementului instituţional şi financiar. Deficitul de experienţă, abilităţile profesionale şi atenţia nepotrivite din partea autorităţilor ierarhic superioare de resort se resimt foarte pronunţat în cadrul decisional la nivel local. Aceste derapaje se răsfrîng, în primul rînd, asupra solvabilităţii finanţelor locale, al căror deficit este o consecinţă a neidentificării şi neîncasării integrale a veniturilor destinate bugetelor UAT.

Urmare nerespectării principiilor de bună guvernare, auditul a elucidat iregularităţi în materie de disciplină financiară la gestionarea cheltuielilor din bugetele UAT, care s-au soldat cu: denaturarea datelor din registrele contabile şi dările de seamă; încălcarea procedurilor la achiziţiile de mărfuri şi servicii; efectuarea de cheltuieli neregulamentare pentru investiţii şi reparaţii capitale, astfel nefiind asigurată eficienţa utilizării banului public.

Auditul a constatat că managementul gestionării patrimoniului UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion nu a fost conformat la prevederile legale, dar afectat de nereguli şi deficienţe, care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile etc. Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa unui sistem de control intern adecvat pe componentele respective de activităţi, precum şi de responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în următoarea componenţă: controlorul de stat superior/auditor public dna Maria Mozan (şef de echipă), controlorul de stat/auditor public dl Igor Cojocari (în perioada de la 12.01.2015 pînă la 05.03.2015).

Lista abrevierilor