Hotărîre nr.46 din 23.07.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Rezina pe anii 2011-2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public

în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Rezina

pe anii 2011-2012

nr. 46  din 23.07.2013

 (în vigoare 18.10.2013) 

Monitorul Oficial nr.228-232 art.42 din 18.10.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Rezina dna Eleonora Graur, reprezentantului Guvernului în teritoriu dl Tudor Golub, şefului Direcţiei Finanţe a Consiliului raional Rezina dl Arcadie Muşinschi, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat Rezina dna Larisa Cotun, şefului Oficiului cadastral teritorial dna Parascovia Condrea, primarilor: or.Rezina – dl Mihai Cebotar; s.Ignăţei – dl Ion Balan; com.Lalova – dl Mihail Gotornicean; s.Mateuţi – dl Mihai Mîrzenco; s.Meşeni – Efim Mardari, s.Pecişte – dl Tudor Bivol, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Rezina pe anii 2011-2012.

_______________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul articolelor 28, 30 alin.(4), 31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2012 şi 2013, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) a prevederilor regulamentare în procesul bugetar; corespunderii procedurilor de rigoare cadrului normativ în materie de evaluare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; gestionării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind exerciţiul bugetar, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor/reparaţiilor capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin familiarizarea cu explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. De asemenea, au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT).

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

În perioada auditată, AAPL din raion nu au manifestat exigenţa suficientă întru consolidarea managementului şi disciplinei financiar-bugetare conform rigorilor, întru asigurarea legalităţii şi regularităţii în procesul bugetar şi în administrarea patrimoniului public, precum şi întru impulsionarea dezvoltării social-economice. În consecinţă, s-au constatat abateri şi iregularităţi în gestiunea fiscal-bugetară şi a patrimoniului public, la origine fiind multiple slăbiciuni instituţionale. În acest sens, Plenul Curţii de Conturi relevă următoarele.

• AAPL nu s-au preocupat corespunzător de identificarea, evaluarea şi monitorizarea potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare autentice, inclusiv prin dimensionarea parametrilor fiscal-bugetari racordaţi la echilibrarea necesităţilor bugetelor UAT. Astfel, Direcţia finanţe (în continuare – DF) nu şi-a exercitat în mod prudent atribuţiile întru asigurarea unui cadru de proceduri conforme exigenţelor de evaluare a resurselor disponibile, nu a mobilizat AAPL şi autorităţile de resort (economice, statistice, fiscale, cadastrale), precum şi agenţii economici în subprocesul de proiecţii fiscal-bugetare. În consecinţă, s-a constatat că indicii fiscal-bugetari formaţi şi stabiliţi de AAPL sînt irelevanţi şi nu reflectă potenţialul economic aferent generării veniturilor publice. AAPL de nivelul I au subestimat veniturile (cu excepţia celor din gestiunea patrimoniului) cu circa 23,0 mil.lei, iar unele categorii de venituri n-au fost planificate, ceea ce a condiţionat subestimări şi, respectiv, aprobarea indicilor în mărimi diminuate, în consecinţă influenţînd mărimea transferurilor din contul bugetului de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului.

• Modul de gestiune a cheltuielilor bugetare în cadrul UAT nu corespunde rigorilor şi normelor legale, în rezultat fiind admise un şir de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării mijloacelor publice. Astfel,

√ La capitolul “Retribuirea muncii” s-a cheltuit neregulamentar (2011-2012) suma de 0,4 mil.lei.

√ În scopuri investiţionale, s-au valorificat neconform resurse în valoare de 2,7 mil.lei.

√ Pentru alte scopuri (inclusiv administrative) s-au efectuat cheltuieli neregulamentare în sumă de 1,5 mil.lei; contrar normelor stabilite, au fost efectuate achiziţii publice în valoare de 5,7 mil.lei.

• Managementul ineficient din partea factorilor de decizie ai AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, gestionarea neconformă a acestuia, nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:

√ neasigurarea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 20,3 mil.lei, inclusiv asupra conductelor de gaz în valoare totală de 7,1 mil.lei;

√ admiterea erorilor la raportarea patrimoniului proprietate publică în valoare de circa 160,0 mil.lei;

√ neasigurarea delimitării terenurilor proprietate publică (a statului, a UAT şi privată), evidenţa defectuoasă şi lipsa controlului asupra modului de utilizare a acestora, ceea ce menţine un risc sporit de folosire neautorizată a terenurilor proprietate publică şi de pierdere a dreptului de deţinător asupra acestora.

Necesită îmbunătăţiri procesul de gestionare a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi evidenţa fondului locativ.

• Managementul irelevant al fondului funciar şi bunurilor imobile, lipsa supravegherii asupra patrimoniului public au dus la gestiunea neconformă a acestuia, ceea ce a lipsit UAT de venituri evaluate de la 3,9 mil.lei pînă la 7,5 mil.lei. Această stare de lucruri, elucidată de misiunea de audit, este o consecinţă a lipsei unui sistem de control intern relevant, ceea ce contravine prevederilor în vigoare.

• Evidenţa contabilă în instituţiile bugetare se ţine sub nivelul cerinţelor şi normelor, în unele cazuri, cheltuielile bugetare nefiind justificate în modul stabilit.

Iregularităţile constatate sînt şi rezultatul neimplementării oportune de către autorităţile vizate a unui sistem de control intern şi audit, conform rigorilor legale.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Rezina pe anii 2011-2012, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Rezina, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor: or.Rezina, comunelor/satelor Ghiduleni, Ignăţei, Lalova, Lipceni, Mateuţi, Meşeni, Pecişte, Pereni, Pripiceni-Răzeşi, Saharna Nouă, Solonceni şi se cere:

2.1.1. asigurarea implementării recomandărilor auditului, expuse în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor, precum şi cu examinarea materialelor auditului la şedinţa Consiliului raional/local;

2.1.2. în comun cu autorităţile economice, financiare, fiscale şi cadastrale, să întreprindă acţiuni complexe şi coordonate întru evaluarea potenţialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare autentice în aspect teritorial şi de categorie de impozit/taxă;

2.1.3. în interacţiune cu autorităţile centrale şi locale cadastrale, să realizeze neîntîrziat acţiuni complexe şi ferme privind inventarierea şi cadastrarea bunurilor imobiliare (inclusiv a terenurilor), amplasate pe teritoriul gestionat de AAPL de toate nivelurile; crearea unui registru unic exhaustiv al bunurilor imobile proprietate publică locală în cadrul UAT;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru luare de atitudine, şi se cere Inspectoratului Fiscal de Stat Rezina:

2.2.1. confruntarea datelor din sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din raion privind baza de impozitare, în vederea evaluării rezervelor de extindere a ariei de percepere a veniturilor fiscale/nefiscale şi îmbunătăţirii gradului de achitare benevolă;

2.2.2. asigurarea implementării recomandărilor auditului, expuse în Raport, precum şi aplicarea pîrghiilor de rigoare faţă de contribuabilii-restanţieri şi faţă de cei care se eschivează de la onorarea obligaţiilor fiscale;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind:

- necesitatea unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a patrimoniului public, inclusiv a terenurilor;

- activitatea neconformă a autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Rezina în procesul de evaluare şi monitorizare a bazei de impozitare aferente formării fondurilor publice generale şi locale;

2.4. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine referitor la neasigurarea raportării corespunzătoare de către autorităţile administraţiei publice locale a situaţiei privind patrimoniul public gestionat, precum şi la neînregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.5. Ministerului Mediului, pentru informare şi luare de atitudine privind folosirea neautorizată a resurselor naturale;

2.6. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale (de nivelul I şi nivelul II) în corespundere cu cadrul legal, întru neadmiterea încălcărilor şi iregularităţilor constatate de audit;

2.7. Preşedintelui Republicii Moldova şi Preşedintelui Parlamentului, pentru informare;

2.8. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul auditului:

3.1. Aparatul preşedintelui raionului, precum şi primăriile supuse auditării au elaborat planuri de măsuri privind înlăturarea încălcărilor şi abaterilor de la cadrul legal, constatate de audit;

3.2. Aparatul preşedintelui raionului a efectuat corectările contabile privind valoarea obiectelor nefinalizate de 7282,1 mii lei;

3.3. Primăria or.Rezina, în urma măsurilor întreprinse, a recuperat restanţele de la vînzarea suprafeţelor de terenuri în sumă de 26,4 mii lei, precum şi veniturile neacumulate de la plăţile pentru locaţiune în sumă de 22,0 mii lei şi din taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale în sumă de 2,3 mii lei;

3.4. Primăria com.Pepeni a efectuat corectările contabile privind valoarea activelor cu 499,6 mii lei.

4. Dată fiind reiterarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor înaintate de precedentele misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea nr.39 din 15.06.2007 “Privind raportul asupra formării şi utilizării bugetului raionului Rezina şi corectitudinii cheltuielilor pentru investiţiile capitale pe anul 2006”.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1. – 2.6. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.46 din 23 iulie 2013

RAPORTUL

auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul

autorităţilor publice locale din raionul Rezina pe anii 2011-2012

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2012 şi 2013, avînd drept scop evaluarea eficienţei managementului financiar şi a conformităţii, prin prisma corespunderii acestuia rigorilor legalităţii şi regularităţii în procesul bugetar şi de administrare a patrimoniului public.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

Informaţii generale privind raionul Rezina, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă la autorităţile publice supuse auditării), realizarea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la Raport.

În Anexele nr.3 – nr.11 sînt indicate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de către AAPL pentru exerciţiul bugetar 2011-2012.

Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I: Au identificat, au evaluat şi au administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte legislative/normative în vigoare?

Pornind de la faptul că elaborarea bugetului este etapa în care se determină interacţiunea dintre mobilizarea veniturilor şi atingerea obiectivelor propuse spre realizare, AAPL urmează să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potenţialului economic aferent formării bazei impozabile şi, respectiv, veniturilor bugetare – în general, inclusiv proprii – în particular. Prezenţa unor slăbiciuni instituţionale, cum ar fi irelevanţa cadrului metodologic şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, aferente formării indicilor de rigoare, precum şi interacţiunea necorespunzătoare între autorităţile de resort, a subminat capacitatea de formare a prognozelor şi de fundamentare a veniturilor proprii. În anii 2011-2012, deficienţele admise au determinat neluarea în calcul la formarea părţii de venituri a bugetelor locale a veniturilor în sumă de 8,6 mil.lei şi, respectiv, 14,4 mil.lei.

Neconformităţile în subprocesul de estimare şi administrare a veniturilor sporeşte gradul de dependenţă a UAT din raion de transferurile din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului, astfel sporind deficitul de mijloace proprii pentru realizarea unor obiective de dezvoltare a teritoriilor.

De asemenea, se relevă că transferurile din fondul de susţinere a UAT în anul 2011 au fost estimate de către DF în mărime de 69,3 mil.lei, evaluate de MF în sumă de 69,0 mil.lei, iar în conformitate cu Anexa nr.7 la Legea nr.52 din 31.03.2011², au fost aprobate în sumă de 52,3 mil.lei, sau cu 16,7 mil.lei mai puţin, în lipsa fundamentărilor de rigoare. Totodată, pe parcursul anului 2011, în urma adresărilor către Guvernul RM, prin modificarea anexei menţionate, transferurile au fost aprobate în final în sumă de 57,5 mil.lei, sau cu 11,5 mil.lei mai puţin faţă de sumele evaluate.

____________________

² Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011.

Cele mai semnificative probleme, precum şi aspecte generatoare de nereguli şi riscuri la compartimentul respectiv sînt expuse în subcapitolele următoare.

♦ Procesul de prognoză şi planificare a veniturilor proprii este imperfect şi necesită ajustări de fond.

UAT elaborează şi îşi aprobă propriul buget anual în limita resurselor disponibile, reieşind din principiul autonomiei financiare, conformîndu-se cadrului regulator existent. Cu toate acestea, UAT nu sînt în măsură să elaboreze bugetele în afara politicilor generale publice, astfel, corelarea dintre bugetul de stat, bugetul raional şi bugetele locale efectuîndu-se în conformitate cu Notele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor, care stipulează reguli generale privind elaborarea bugetelor locale. Potrivit Regulamentului de profil³, DF asigură baza de calcule, estimările şi prognozele fundamentate ale veniturilor şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I. De asemenea, DF este responsabilă de elaborarea proiectului bugetului raionului, formînd relaţiile interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I şi prezentîndu-le consiliilor respective, spre examinare şi aprobare.

____________________

³ Regulamentul Direcţiei generale finanţe a Consiliului raional Rezina, aprobat prin Decizia Consiliului raional Rezina nr.5/3 din 26.10.2004, reaprobat prin Decizia Consiliului raional Rezina nr.10/5 din 05.12.2012.

Verificările la această componentă relevă că autoritatea financiară nu a întreprins măsuri suficiente, admiţînd evaluări şi calcule neconcludente ce ţin de procesul fiscal-bugetar. Astfel, la elaborarea prognozelor de rigoare, DF nu a asigurat procedural: reglementări exhaustive privind procesul de elaborare a bugetelor UAT; elaborarea şi implementarea unor proceduri de control intern la componentele respective, care ar responsabiliza părţile implicate în aceste procese. În procesul de planificare a veniturilor bugetare atît pentru anul 2011, cît şi pentru anul 2012, veniturile au fost aprobate la un nivel mai mic faţă de posibilităţile reale de acumulare, respectiv, la 19 şi 26 surse de venituri. Ca urmare, în anii 2011 şi 2012, la aceste impozite şi taxe au fost încasate mijloace cu 8,7 mil.lei şi , respectiv, cu 14,4 mil.lei mai mult faţă de planul rectificat, care nu au fost luate în calcul la determinarea transferurilor. Totodată, în perioada menţionată, respectiv, la 21 şi 17 categorii de impozite/taxe nu au fost acumulate mijloace în sumă de 11,4 mil.lei şi, respectiv, de 2,3 mil.lei faţă de planul rectificat. Devierile dintre cifrele stabilite şi cele realizate relevă existenţa neconformităţilor în subprocesul de evaluare şi prognozare a veniturilor, exprimate prin lipsa unor date concludente şi veridice privind baza de impozitare. În majoritatea cazurilor, în procesul de planificare a categoriilor de impozite menţionate, DF s-a limitat doar la calcule tehnice asupra executării veniturilor din anul precedent, folosind în acest sens datele prezentate de IFS Rezina.

Subprocesul de evaluare şi prognozare a veniturilor publice nu este însoţit de un cadru procedural şi instrumente analitice de fundamentare economico-financiară, autorităţile de profil (DF, primăriile, IFS Rezina, Oficiul cadastral teritorial şi Oficiul teritorial de statistică) nu interacţionează punctual întru asigurarea unor măsuri complementare şi a unui sistem de date aferente formării bazei de impozitare.

• Modalitatea de estimare/prognozare a veniturilor bugetare din impozitul pe venit necesită îmbunătăţiri esenţiale.

√ Din totalul veniturilor proprii planificate pentru anii 2011-2012, ponderea, respectiv, de 44,0% şi 46,8% revine veniturilor de la “Impozitul pe venitul din salariu”, care au fost estimate în sumă de 18,8 mil.lei şi, respectiv, de 18,6 mil.lei, aprobate în sumă de 19,0 mil.lei şi, respectiv, de 18,0 mil.lei, dar încasate în sumă de 15,3 mil.lei şi, respectiv, de 17,1 mil.lei, sau la nivel de 81% şi, respectiv, de 95% faţă de indicii aprobaţi. În anii 2011-2012, estimarea veniturilor din impozitul menţionat a fost efectuată de către DF reieşind din datele IFS Rezina⁴ şi datele trezoreriale privind încasările pe 6 luni ale anului în curs de execuţie (pentru anul 2011 – calculele pe anul 2009 şi încasările în anul 2010 (6 luni); pentru anul 2012 – calculele pe anul 2010 şi încasările în anul 2011(6 luni)), ţinîndu-se cont de creşterea preconizată a salariilor în sectorul bugetar din raion. Astfel, evaluarea veniturilor la acest impozit nu s-a bazat pe prognozarea fondului de retribuire a muncii şi a numărului de salariaţi. De menţionat că mărimea veniturilor la impozitul pe venitul din salariu a fost influenţată esenţial de activitatea unor agenţi economici care activează în raion, astfel, activitatea efectivă a unora din aceştia ducînd la majorarea veniturilor, iar inactivitatea altora – la diminuarea esenţială a acestora.

____________________

⁴ Informaţia privind sumele calculate, achitate şi restanţele la plăţile de bază pe anii 2009 şi 2010.

√ Nu au fost estimate şi aprobate veniturile din alte impozite pe venit (cap.111.9), care, fiind precizate pentru anul 2011 în sumă de 11,9 mii lei, s-au încasat în sumă de 1118,9 mii lei, şi, respectiv, pentru anul 2012 – în sumă de 11,7 mii lei, dar executate în sumă de 1153,3 mii lei. În contextul celor relatate se atestă irelevanţa modului de fundamentare a veniturilor din alte impozite pe venit. Totodată, se menţionează că informaţiile interne ale IFS Rezina permit verificarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor/persoanelor fizice numai în privinţa impozitului pe venit reţinut din plăţile salariale, prin confruntarea informaţiilor prezentate. De asemenea, verificarea plenitudinii şi corectitudinii declarării veniturilor persoanelor fizice provenite din tranzacţiile de vînzare/schimb al activelor de capital este foarte dificilă şi nu poartă un caracter sistemic, dat fiind că autoritatea fiscală nu dispune şi nu operează cu informaţii conexe (notari, firme de brokeraj, activităţi individuale etc.), care ar permite evaluarea obligaţiilor fiscale.

√ Prognozarea veniturilor bugetare provenite din impozitele pe venit, din insuficienţa de date relevante privind planurile de afaceri ale agenţilor economici (cel mai influent fiind S.A. “Lafarge Ciment Moldova”), se practică în funcţie de evoluţia încasărilor în perioadele precedente, cu anumite actualizări. Din totalul veniturilor proprii planificate în perioada supusă auditării, veniturilor din sursele nominalizate le revine ponderea de circa 24,0%, care, în anii 2011-2012, au fost estimate în sumă de 4,0 mil.lei şi, respectiv, de 3,5 mil.lei, aprobate în sumă de 9,8 mil.lei şi, respectiv, de 11,0 mil.lei, dar încasate în sumă de peste 8,95 mil.lei (cu 0,8 mil.lei mai puţin faţă de indicii aprobaţi) şi, respectiv, de 32,3 mil.lei (cu 21,3 mil.lei mai mult, sau depăşind indicii aprobaţi de circa 3 ori). Astfel, conform datelor IFS Rezina, doar S.A. “Lafarge Ciment Moldova”, în anii 2009-2011, a declarat spre achitare venituri în sumă de 34,5 mil.lei, 7,1 mil.lei şi, respectiv, de 7,5 mil.lei, încasările constituind, respectiv, 34,5 mil.lei, 7,1 mil.lei şi 7,5 mil.lei, iar în anul 2012 – 17,5 mil.lei. Prin urmare, eventualele venituri luate în calcul la formarea bugetului pe anii 2011-2012 nu puteau fi considerate inferioare celor efectiv realizate, însă, ca rezultat al neprezentării informaţiei respective (relevantă) de către agentul economic nominalizat, DF a propus spre aprobare indici sub acest nivel.

♦ Potrivit atribuţiilor care le revin conform prevederilor art.35 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003⁵, autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de asigurarea colectării integrale şi în termenele stabilite a veniturilor proprii. Însă, iniţiativa redusă din partea AAPL în materie de identificare a rezervelor pasibile extinderii bazei de venituri a determinat o subestimare în anii 2011 şi 2012, în sumă totală (estimată de audit) de 452,1 mii lei şi, respectiv, de 473,9 mii lei.

____________________

⁵ Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

În cadrul auditului subprocesului de evaluare/prognozare şi procesului de administrare a veniturilor bugetelor UAT pe unele impozite/taxe s-au constatat următoarele.

• AAPL din cadrul UAT, în comun cu IFS Rezina, nu au asigurat în mod exemplar identificarea, calcularea şi colectarea completă la buget a impozitelor pe proprietate (funciar şi pe bunurile imobiliare). Totodată, nerespectarea cadrului legal/regulator, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din impozitele menţionate.

Impozitele pe proprietate (funciar şi pe bunurile imobiliare) sînt impozite relativ stabile, mărimea acestora fiind condiţionată de plenitudinea datelor de care dispun organele fiscale cu privire la baza de impozitare a impozitului respectiv.

Din cauza lipsei unui registru complet al deţinătorilor de bunuri imobiliare existente într-o UAT, cu indicarea valorii evaluate sau neevaluate (costului acestora), bunurilor şi persoanelor care sînt scutite de achitarea impozitului, la estimarea veniturilor provenite din impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare s-au întîmpinat dificultăţi. AAPL din raion nu sînt preocupate de ţinerea evidenţei cantitativ-valorice şi de cadastrarea fondului imobiliar în scopuri fiscale. De asemenea, AAPL ale UAT nu deţin informaţii privind terenurile evaluate şi cele neevaluate aferente impozitării. Această situaţie denotă din start că, din cauza folosirii unor date incomplete sau denaturate, estimarea corectă a veniturilor atît de către primării, cît şi de către DF era reprobabilă.

În anii 2011-2012, încasările din impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare în bugetele UAT din raion au fost estimate în sumă de 4,5 mil.lei şi, respectiv de 4,4 mil.lei, aprobate în sumă de 4,7 mil.lei şi, respectiv, de 4,6 mil.lei, dar încasate în sumă de 4,2 mil.lei (sau cu 0,5 mil.lei mai puţin) şi, respectiv, de 4,0 mil.lei (sau cu 0,6 mil.lei mai puţin).

Planificarea încasărilor impozitului pe proprietate s-a efectuat fără a se ţine cont de baza de impozitare (suprafaţa terenurilor şi/sau a imobilelor, precum şi valoarea estimată a acestora). Astfel, în urma analizei datelor privind suprafaţa terenurilor folosite de UAT la evaluarea veniturilor din impozitul funciar pe anii 2011-2012, s-a constatat că unele AAPL au indicat suprafaţa unor categorii de terenuri în mărime mai mare decît cea existentă, iar a altora – mai mică, ca rezultat micşorînd valoarea estimată a veniturilor. În acest context, se exemplifică subestimarea de către primăria or.Rezina a veniturilor din impozitul funciar la cap.114.01 şi cap.114.02. Astfel, conform calculului privind planificarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice pe anii 2011-2012, primăria or.Rezina a planificat venituri în sumă de 167,0 mii lei şi, respectiv, de 148,2 mii lei, însă în bugetul UAT au fost aprobate în sumă de 67,0 mii lei (sau cu 100,0 mii lei mai puţin) şi, respectiv, de 148,0 mii lei. Astfel, urmare confruntării selective a datelor privind suprafaţa terenurilor indicate în calculele impozitului funciar cu datele din darea de seamă funciară atît pe anul 2011, cît şi pe 2012, s-a constatat că veniturile au fost micşorate neargumentat cu suma de 136,0 mii lei – pentru anul 2011, şi cu suma de 55,5 mii lei – pentru anul 2012, fiind o consecinţă a lipsei unor informaţii depline şi corecte asupra bazei de impozitare. Analogic, în anul 2011, primăriile s.Ignăţei, s.Mateuţi, s.Pecişte au subestimat veniturile din impozitul funciar cu 30,1 mii lei⁶, iar în anul 2012 – cu 59,5 mii lei⁷.

____________________

⁶ Primăriile: s.Ignăţei – 6,7 mii lei; s.Mateuţi – 1,45 mii lei; s.Pecişte – 21,95 mii lei.

⁷ Primăriile: s.Ignăţei – 32,5 mii lei; s.Mateuţi – 5,55 mii lei; s.Pecişte – 21,45 mii lei.

• AAPL nu au dispus formarea bazei de date aferente aplicării taxelor pentru resursele naturale.

În anii 2011-2012, încasările în bugetele UAT din taxele pentru resursele naturale au constituit 758,5 mii lei (ponderea cea mai mare – de 80,7%, revenind taxei pentru extragerea mineralelor utile) şi, respectiv, 1536,7 mii lei (ponderea cea mai mare – de 57,0%, revenind taxei pentru apă). Astfel, în perioada menţionată, DF a estimat veniturile din taxa pentru apă în lipsa informaţiei privind obiectul impozabil – volumul de apă extras, fiind aprobate venituri în sumă de 61,0 mii lei şi, respectiv, de 99,6 mii lei, pe cînd încasările efective au constituit 146,4 mii lei şi, respectiv, 876,1 mii lei. DF a estimat taxa respectivă în baza încasărilor din anii precedenţi, care în anul 2009 au constituit 43,3 mii lei, iar în anul 2010 – 91,1 mii lei.

AAPL au contribuit în mod neconform la încasarea veniturilor provenite din taxa pentru apă, fiind constatate cazuri de exploatare a fîntînilor arteziene în lipsa autorizaţiilor de funcţionare şi fără a fi înregistrate ca subiect impozabil.

Analogic, DF a estimat veniturile din taxa pentru extragerea mineralelor utile pe anii 2011-2012 în lipsa informaţiilor relevante şi integre privind costul mineralelor utile extrase, după cum prevede titlul VI şi titlul VII din Codul fiscal, sau fără a ţine cont de cele prezentate la autoritatea fiscală. În acest context, se exemplifică planificarea veniturilor din sursa menţionată pentru anul 2011 în sumă de 500,0 mii lei, în timp ce numai S.A. “Lafarge Ciment Moldova” a prezentat calculul la suma de 474,0 mii lei. De menţionat că, fiind aprobată pentru anul 2011 suma de 500,0 mii lei, iar pentru anul 2012 – 440,0 mii lei, încasările efective în perioada supusă auditării au constituit 612,1 mii lei şi, respectiv, 660,6 mii lei. DF a estimat taxa respectivă în baza încasărilor din anii precedenţi, care în anul 2009 au constituit 476,2 mii lei, iar în anul 2010 – 437,4 mii lei.

• În anul 2011, nu au fost estimate, aprobate şi nici precizate veniturile din dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni (cap.121.02), care, în acest an, au fost executate în sumă totală de 1112,3 mii lei. În anul 2012, fără a fi estimate, au fost planificate venituri din sursa respectivă în sumă totală de 500,0 mii lei, precizate – pînă la suma de 1016,2 mii lei, dar executate în sumă de 1507,7 mii lei.

• În perioada supusă auditării, AAPL ale UAT din raion au demonstrat un management necorespunzător al veniturilor din taxele locale.

Probele de audit acumulate la acest compartiment relevă că prognozarea veniturilor din taxele locale s-a efectuat în lipsa calculelor şi fără deţinerea de informaţii privind baza de impozitare a acestora. Astfel, veniturile din taxa de piaţă au fost planificate în lipsa informaţiilor privind costul serviciilor de piaţă prestate la acordarea de locuri pentru comerţ. La fel, veniturile din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială s-au planificat în lipsa informaţiilor consolidate privind suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii, amplasarea lor, tipul mărfurilor realizate şi serviciilor prestate.

În anii 2011-2012, veniturile provenite din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială au fost aprobate în bugetele UAT în sumă totală de 637,1 mii lei şi, respectiv, de 827,1 mii lei, acestea fiind executate în sumă totală de 904,4 mii lei şi, respectiv, de 1203,5 mii lei (sau la nivelul de 142% şi, respectiv, 145% faţă de indicii aprobaţi).

Unităţile comerciale care activează pe teritoriul localităţilor, sau prestează servicii de deservire socială, achită o anumită taxă, în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară, în conformitate cu prevederile art.290 lit.e) din Codul fiscal. Urmare auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe, care lipsesc bugetul local de venituri pasibile încasării. Astfel, AAPL eliberează autorizaţii de funcţionare a obiectivelor comerciale fără a verifica achitarea taxei corespunzătoare în bugetul local şi fără a asigura monitorizarea agenţilor economici care desfăşoară activitate comercială. Potrivit prevederilor art.36 alin.(1) din Legea nr.749-XIII din 23.02,1996⁸ şi art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010⁹, AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile care comercializează produse şi servicii, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. Probele acumulate relevă că, deşi veniturile aferente taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (în continuare – taxa pentru unităţile comerciale), acumulate în anul 2012 (790,6 mii lei), au înregistrat o creştere, faţă de anul 2011 (567,8 mii lei), cu 222,8 mii lei, totuşi la acest capitol se atestă un şir de iregularităţi şi venituri nerealizate. Prin urmare, potrivit Listei plătitorilor pentru amplasarea unităţilor comerciale, la estimarea şi aprobarea taxei pentru unităţile comerciale pe anul 2011, veniturile primăriei or.Rezina urmau să constituie 626,0 mii lei, dar s-au aprobat cu 286,0 mii lei mai puţin (340,0 mii lei), fiind executate în sumă de 567,8 mii lei. Analogic, în anul 2012, veniturile respective urmau a fi de 808,9 mii lei, dar au fost aprobate cu 358,9 mii lei mai puţin (450,0 mii lei), fiind executate la nivel de 176% (790,6 mii lei).

____________________

⁸ Legea nr.749-XIII din 23.02.1996 “Cu privire la comerţul interior” (abrogată la 22.04.2011, prin Legea nr.231 din 23.09.2010).

⁹ Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010.

În urma testării a 29 de obiecte comerciale (15% din numărul total de 278 de obiecte), amplasate în or.Rezina, cu ieşirea la faţa locului, s-a constatat că în 3 cazuri suprafeţele unităţilor comerciale efectiv utilizate le depăşeau pe cele indicate în autorizaţii, iar o unitate comercială activa în lipsa autorizaţiei de amplasare. Deşi, conform deciziei CO Rezina, mărimea taxei comerciale se stabileşte în dependenţă de suprafaţă şi de locul de amplasare a agentului economic etc., misiunea de audit a constatat că în autorizaţiile eliberate de către primărie aceşti parametri nu corespund suprafeţelor efectiv utilizate, fapt ce a condiţionat incorectitudinea stabilirii şi achitării taxei respective şi, ca urmare, neacumularea unor venituri la bugetul local¹⁰. Totodată, verificările (prin metoda eşantionării) asupra corectitudinii achitării taxei pentru unităţile comerciale au demonstrat că în or.Rezina unii agenţi economici desfăşoară activitate comercială în lipsa achitării taxei menţionate. În acest sens, se exemplifică restanţa Cooperativei de Consum din or.Rezina (cod fiscal 1003606001049), acumulată timp de 3 ani, în sumă de 68,0 mii lei (la data de 01.01.2013). Cazuri analogice de desfăşurare a activităţii în lipsa achitării taxei pentru unităţile comerciale au fost constatate la primăria s.Ignăţei, nefiind încasate venituri în sumă de 8,8 mii lei.

____________________

¹⁰ Î.I. “Trepaciuc Liudmila” – 0,8 mii lei; SC “Todcrisan” S.R.L. – 1,5 mii lei; Î.I. “I.Bodîrev” – 1,9 mii lei etc.

Cele menţionate sînt o consecinţă a lipsei controlului corespunzător asupra activităţii comerciale, care, în temeiul prevederilor art.6 alin.(1) lit.f) şi lit.l) din Legea nr.231 din 23.09.2010, urma să fie exercitat de către AAPL, precum şi a neîndeplinirii de către persoanele responsabile din primărie a obligaţiunilor în această privinţă, conform prevederilor legale, ceea ce, la rîndul său, a condiţionat şi o planificare neconformă a veniturilor bugetare din sursa în cauză.

• AAPL din raion nu au asigurat o administrare conformă a procesului de vînzare şi privatizare a bunurilor proprietate publică, ca urmare nefiind asigurată identificarea şi administrarea corespunzătoare a veniturilor pasibile din sursa respectivă. Nerespectarea legislaţiei funciare, precum şi lipsa unor proceduri de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT. Ca rezultat, potrivit estimărilor auditului, suma veniturilor nerealizate a constituit circa 88,8 mii lei.

Conform datelor DF, veniturile din vînzarea şi privatizarea proprietăţii publice pe anul 2011 au fost estimate în sumă de 700,0 mii lei, iar pe anul 2012 nu s-au estimat. În realitate, în anii 2011-2012, încasările în bugetele UAT, la acest compartiment, au constituit 657,3 mii lei şi, respectiv, 1511,6 mii lei, nivelul executării fiind de 76,2% şi, respectiv, de 125,2% faţă de indicii precizaţi (în anul 2011 – 862,6 mii lei, şi în anul 2012 – 1207,1 mii lei), ceea ce denotă nedispunerea de către AAPL a unor date veridice privind bunurile publice preconizate spre vînzare sau privatizare, precum şi lipsa unei evidenţe concludente a decontărilor privind vînzarea şi arenda bunurilor imobile şi a terenurilor. S-a relevat că pentru anii 2011-2012, conform datelor DF, veniturile din arenda funciară au fost estimate în sumă totală de 573,6 mii lei şi, respectiv, de 593,6 mii lei, fiind aprobate în sumă de 573,6 mii lei şi, respectiv, de 789,6 mii lei.

Neasigurarea oficializării relaţiilor de arendă/locaţiune, respectării prevederilor legale la încheierea contractelor respective cu agenţi economici, precum şi lipsa în cadrul UAT a unor politici de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public (inclusiv a terenurilor) au lipsit unele bugete UAT de venituri pasibile încasării,evaluate de audit în sumă totală de 68,85 mii lei¹¹ anual.

____________________

¹¹ Primăriile: or.Rezina – 30,7 mii lei; s.Ignăţei – 29,8 mii lei; s.Mateuţi – 1,05 mii lei; s.Pecişte – 4,5 mii lei; com. Saharna Nouă – 1,6 mii lei; com. Pripiceni-Răzeşi – 1,2 mii lei.

Aceeaşi situaţie s-a constatat şi la formarea veniturilor din arenda terenurilor, care, fiind planificate pentru anii 2011-2012 în sumă de 573,6 mii lei şi, respectiv, de 789,6 mii lei, au fost executate în sumă de 604,0 mii lei şi, respectiv, de 691,0 mii lei. Astfel, pentru anii 2011-2012, primăria or.Rezina a planificat venituri din sursa menţionată cu 34,1 mii lei şi, respectiv, cu 54,8 mii lei mai mult, iar 3 primării au planificat venituri cu circa 20,0 mii lei anual mai puţin decît valoarea contractelor valabile în această perioadă (inclusiv primăriile: s.Pecişte – 11,4 mii lei în anul 2011 şi 11,7 mii lei în anul 2012; com. Pripiceni-Răzeşi – 8,5 mii lei în anul 2011 şi 8,6 mii lei în anul 2012; com.Saharna Nouă – de la 1,0 pînă la 4,7 mii lei anual).

♦ Cadrul normativ şi metodologic irelevant privind determinarea transferurilor de la bugetele de stat de nivelul II la bugetele de nivelul I, pentru uniformizarea gradului de suport financiar al acestora, precum şi necorespunderea mecanismului de stabilire a normativelor de cheltuieli cu situaţia reală au generat supraevaluări şi/sau subevaluări de resurse financiare cu destinaţii respective.

Conform art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, pentru uniformizarea gradului de asigurare cu resurse bugetare pentru UAT, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele UAT de nivelul II se stabilesc transferuri din contul fondului de susţinere financiară a UAT. Prin urmare, în anii 2011-2012, de la bugetul de stat pentru bugetul raional Rezina (nivelul II) au fost stabilite transferuri în sumă de 54,8 mil.lei şi, respectiv, de 69,6 mil.lei, inclusiv: 52,3 mil.lei şi, respectiv, 67,1 mil.lei – pentru uniformizarea gradului de asigurare cu resurse bugetare pentru UAT de nivelul I (art. 9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003); 2,5 mil.lei şi, respectiv, 2,5 mil.lei – transferuri cu destinaţie specială. De menţionat că, urmare calculelor efectuate de audit, transferurile de la bugetul de stat pentru uniformizarea gradului de asigurare cu resurse bugetare pentru UAT urmau să constituie 42,8 mil.lei, însă real au fost executate în sumă de 64,6 mil.lei, ceea ce denotă că bugetele UAT din raion au beneficiat de transferuri suplimentare în sumă totală de 21,8 mil.lei. Una din cauzele care a influenţat asupra situaţiei menţionate este evaluarea neconformă a veniturilor bugetelor UAT din raion, acestea fiind executate în anul 2011 în sumă de 33,7 mil.lei (sau cu 2,4 mil.lei mai puţin faţă de estimările MF), iar în anul 2012 – în sumă de 60,6 mil.lei (sau cu 24,3 mil.lei mai mult decît estimările MF).

Analiza executării părţii de venituri a bugetelor UAT de nivelul I în anii 2011-2012 denotă că 12 UAT şi, respectiv, 13 UAT au subestimat veniturile planificate faţă de cele efectiv executate cu 0,6 mil.lei şi, respectiv, cu 1,0 mil.lei. Totodată, 13 UAT şi, respectiv, 12 UAT au supraestimat veniturile cu 0,6 mil.lei şi, respectiv, cu 0,5 mil.lei. În consecinţă, reieşind din veniturile real executate în anul 2011 şi din cheltuielile determinate conform normativelor stabilite de MF, au beneficiat de transferuri majorate 22 UAT, în sumă totală de 7,0 mil.lei, iar 3 UAT nu au primit transferuri în sumă totală de 0,27 mil.lei. În anul 2012, au beneficiat de transferuri majorate 4 UAT, în sumă totală de 0,6 mil.lei, iar 21 UAT nu au primit transferuri în sumă totală de 1,9 mil.lei.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului Rezina, DF, IFS Rezina, OCT Rezina, primăriile or.Rezina s.Ignăţei, s.Mateuţi, s.Pecişte să asigure elaborarea unui cadru regulator în materie de evaluări şi prognozări fiscale pe fiecare categorie de impozit/taxă în parte, cu întreprinderea măsurilor de extindere a bazei de venituri bugetare din contul gestiunii eficiente a proprietăţii publice, precum şi din contul identificării/(re)evaluării materiei/bazei de impozitare/taxare.

2. DF, IFS Rezina, OCT Rezina, primăriile or.Rezina s.Ignăţei, s.Mateuţi, s.Pecişte, în interacţiune cu alte autorităţi de profil, să asigure implementarea unui sistem analitic-informaţional exhaustiv şi fundamentat privind materia/baza de impozitare pe fiecare UAT şi categorii de plăţi, cu evaluările şi monitorizările de rigoare.

3. Primăriile or.Rezina şi satelor/comunelor Ignăţei, Mateuţi, Pecişte, Pripeceni Răzeşi, Saharna Nouă să asigure o evidenţă exhaustivă, în scopuri fiscale şi de gestionare, a bunurilor imobile (inclusiv a terenurilor), precum şi a celor transmise în arendă/locaţiune/folosinţă/gestiune economică, cu identificarea subiectului şi obiectului impunerii, precum şi a bazei de impozitare, cu organizarea unui monitoring permanent al corectitudinii informaţiilor înregistrate în cadastrul fiscal, desemnînd, în acest scop, persoanele responsabile.

4. Primarul or.Rezina să identifice şi să evalueze potenţialul economic aferent formării unei baze de venituri proprii concludente.

5. CR Rezina, preşedintele raionului şi DF să elaboreze şi să înainteze, spre aprobare CR, cadrul normativ-metodologic privind determinarea transferurilor de la bugetul de nivelul II la bugetul de nivelul I pentru uniformizarea susţinerii financiare a acestora conform cadrului legal în vigoare, metodologic, fundamentate în baza unor norme cantitativ-valorice, relevante şi transparente.

OBIECTIVUL II: Au format şi au realizat UAT partea de cheltuieli a bugetelor în conformitate cu cadrul legal/normativ în vigoare?

Procesul de planificare şi executare a cheltuielilor din bugetele UAT (de nivelul I şi nivelul II) a fost afectat de nereguli şi abateri de la prevederile regulamentare, astfel, misiunea de audit constatînd cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 10,3 mil.lei, inclusiv: 2,7 mil.lei – cheltuieli neregulamentare la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţii şi reparaţii capitale; 5,7 mil.lei – achiziţii publice cu nerespectarea cadrului regulamentar; 0,4 mil.lei – cheltuieli neregulamentare pentru retribuirea muncii (inclusiv plăţile ce derivă din acestea); 1,5 mil.lei – alte cheltuieli neregulamentare.

În acest context, se menţionează necesitatea stringentă de implementare incontestabilă a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern¹², în scopul sporirii responsabilităţilor manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.

____________________

¹² Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

• Au fost admise un şir de deficienţe la prognozarea/planificarea cheltuielilor şi distribuirea echitabilă a transferurilor.

Potrivit Notelor metodologice, elaborate de Ministerul Finanţelor, pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT de nivelul II, la compartimentul cheltuieli pentru diferite domenii a fost aprobat costul mediu (normativul) de întreţinere. De menţionat că aceste Note metodologice nu stabilesc componenţa cheltuielilor ce stau la baza acestor normative.

√ Cheltuielile ce ţin de asigurarea activităţii unităţilor de personal din cadrul AAPL din raion au fost planificate cu unele deficienţe, ce au condiţionat micşorarea neargumentată a cheltuielilor medii pentru asigurarea activităţii unei unităţi de personal din cadrul AAPL de nivelul I şi majorarea cheltuielilor medii pentru o unitate de personal din cadrul AAPL din subordinea CR.

La calcularea transferurilor pentru susţinerea AAPL de nivelul I, DF, profitînd de faptul că Notele metodologice au caracter recomandabil, a micşorat cuantumul de cheltuieli medii pentru asigurarea activităţii unei unităţi de personal din cadrul APL puse în relaţii pe anul 2011 şi anul 2012, concomitent majorînd cheltuielile medii pentru asigurarea activităţii unei unităţi de personal din cadrul Aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor şi secţiilor din subordinea CR. Ca rezultat, volumul cheltuielilor medii pentru asigurarea activităţii personalului din cadrul AAPL de nivelul II a fost majorat cu 368,9 mii lei, iar pentru AAPL de nivelul I – micşorat cu 469,5 mii lei.

√ Planificarea cheltuielilor ce ţin de învăţămîntul public s-a efectuat cu aplicarea mărimii diferenţiate a costului mediu de întreţinere a unui elev pentru AAPL de nivelul I. Astfel, potrivit Notelor metodologice, cheltuielile recomandate pentru anii 2011 şi 2012 au constituit, în medie, 6036,5 lei şi, respectiv, 6159,4 lei. Cuantumul de cheltuieli pentru şcoli, gimnazii şi licee puse în relaţii pe anul 2011, DF l-a stabilit în mărime medie de 4746 lei, sau cu 1290,5 lei mai puţin faţă de prevederile regulamentare, iar pentru anul 2012 – de 6204,0 lei, sau cu 44,6 lei mai mult. De menţionat că volumul mediu al cheltuielilor pentru un elev pus în relaţii în anii 2011-2012 s-a executat în mărimi diferenţiate – respectiv, de la 3131 lei (AAPL Mincenii de Jos) pînă la 5934 lei (Horodişte) şi de la 4978 (Mateuţi) pînă la 8272 lei (Lipceni).

√ S-a relevat o preocupare necorespunzătoare a AAPL faţă de modalitatea şi corectitudinea planificării cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului şi întreţinerea drumurilor. Astfel, conform Notelor metodologice de planificare a bugetului, cheltuielile pentru amenajarea teritoriilor urmau a fi estimate în suma prognozată a veniturilor din taxa pentru amenajare şi din alte surse disponibile ale bugetelor UAT din raion. Însă, în prezent, nu există normative privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriilor. Analogic, nu au fost stabilite normative privind cheltuielile de întreţinere a drumurilor locale, care urmează a fi nu mai mici decît suma defalcărilor la bugetul UAT de la taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova.

Calculele la planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriilor nu se efectuează în baza tipurilor de servicii care urmau a fi prestate, ceea ce nu permite determinarea exhaustivă a volumului de alocaţii necesare pentru îndeplinirea de către AAPL din or.Rezina a obligaţiilor de amenajare a teritoriului, salubrizare a oraşului şi de întreţinere a fondului locativ. Concomitent, calculele nu sînt bazate pe tipul serviciilor ce urmează a fi prestate de către Î.M. “SCL Rezina”, modul de prestare a lor (manuală sau mecanică), cantitatea, frecvenţa şi preţul acestora, dar pe acoperirea cheltuielilor întreprinderii respective pentru serviciile prestate. Totodată, în cazul stabilirii unor alocaţii diminuate, indicatorii ce urmează a fi executaţi de către entităţi nu sînt corelaţi cu volumul de alocaţii real primite, ceea ce duce la suportarea de către întreprinderi a cheltuielilor care nu au surse de acoperire financiară, sau la neîndeplinirea volumului de servicii necesare. Ca urmare a situaţiei create, beneficiarul (primăria or.Rezina) nu deţine informaţii privind tipul şi volumul real de servicii ce urmează a fi prestate. De menţionat că atît AAPL din or.Rezina, cît şi Î.M. “SCL Rezina” nu dispun de informaţii generalizate privind tipul terenurilor şi spaţiilor verzi (păduri, gazon, tufişuri, lacuri, plaje, trotuare, drumuri etc.), suprafaţa şi hotarele acestora; privind tipurile de lucrări necesare de efectuat pe terenurile respective, frecvenţa acestor lucrări şi costul lor. Lipsesc normativele la planificarea alocaţiilor bugetare şi la serviciile prestate de către Î.M. “SCL Rezina”.

AAPL din or.Rezina nu dispun de date privind numărul de străzi şi lungimea lor, precum şi lungimea drumurilor locale şi a trotuarelor, alte construcţii inginereşti (inclusiv privind reparaţia curentă a drumurilor şi trotuarelor, marcarea rutieră, instalarea indicatoarelor rutiere, salubrizarea etc.). Primăria or.Rezina nu a determinat tipul lucrărilor care trebuie efectuate la acestea, frecvenţa şi costul lor. Astfel, în condiţiile menţionate, în anii 2011-2012, pentru lucrările de întreţinere şi amenajare a căilor de comunicaţie şi pentru investiţii capitale destinate drumurilor, au fost precizate alocaţii în sumă totală de 1117,0 mii lei şi, respectiv, de 3398,0 mii lei, acestea nefiind planificate la început de an (potrivit Notelor metodologice, alocaţiile urmau a fi planificate în mărimea veniturilor prognozate din taxa pentru amenajarea teritoriilor şi din alte surse disponibile ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în acest scop).

Recomandări:

6. DF, în comun cu DÎTS şi AAPL de nivelul I din raion, să elaboreze politici clare şi distincte în aspectul criteriilor ce ţin de prognozarea/planificarea cheltuielilor pentru activitatea autorităţilor publice locale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

• Nu au fost respectate limitele unităţilor de personal şi condiţiile de salarizare a acestora, precum şi cadrul regulator la efectuarea din contul mijloacelor bugetare a cheltuielilor pentru retribuirea muncii, fiind necesară sporirea responsabilităţii la compartimentul dat a executorilor de buget. În anii 2011-2012, pentru retribuirea muncii şi plăţile aferente acesteia s-au utilizat neregulamentar şi ineficient mijloace bugetare în sumă totală de 0,4 mil.lei.

În anii 2011 şi 2012, cheltuielile pentru retribuirea muncii au reprezentat partea preponderentă în bugetele UAT din raion, constituind 58,8% şi, respectiv, 56,8% (inclusiv cheltuieli care derivă din acestea) din cheltuielile totale. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă existenţa unor iregularităţi, care au condiţionat utilizarea neregulamentară şi ineficientă a mijloacelor bugetare pentru retribuirea muncii personalului angajat. Astfel:

√ În conformitate cu prescripţiile Hotărîrilor Guvernului nr.688 din 10.06.2003¹³ şi nr.689 din 10.06.2003¹⁴, se recomandă primarilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), precum şi consiliilor raionale să aprobe organigrama şi statele de personal ale primăriilor şi ale Aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional în conformitate cu Hotărîrile menţionate. Totodată, Consiliul raional, în funcţie de necesităţile şi priorităţile de dezvoltare social-economică ale fiecărui raion, la propunerea preşedintelui raionului, poate redistribui unităţile de personal între subdiviziunile Consiliului raional, precum şi între Aparatul preşedintelui raionului şi subdiviziunile Consiliului raional, în limita efectivului total, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003. La aprobarea structurii, organigramei şi statelor de personal ale Aparatului preşedintelui raionului, DF, DÎTS şi ale primăriilor s.Ignăţei, s.Pripiceni-Răzeşi, s.Pecişte nu s-a ţinut cont de recomandările din Hotărîrile menţionate, ca urmare fiind admisă majorarea statelor de personal cu 7,5 unităţi, pentru întreţinerea cărora, în anii 2011-2012, au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 213,8 mii lei¹⁵.

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.688 din 10.06.2003 “Cu privire la structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) (abrogată la 22.02.2013, prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013).

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003 “Cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional” (abrogată la 22.02.2013, prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 20.02.2013).

¹⁵ Instituţiile din cadrul CR Rezina – 4 unit. (140,1 mii lei), inclusiv: DF – 1 unit. (8,3 mii lei); primăriile: s.Ignăţei – 1 unit. (25,5 mii lei); com.Pripiceni-Răzeşi – 1,5 unit. (32,2 mii lei); s.Pecişte – 1 unit. (16,0 mii lei).

√ Contrar prevederilor art.30 alin.(2) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005¹⁶ şi prescripţiilor pct.5 din Condiţiile de salarizare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006¹⁷, în perioada supusă auditării, SRC şi primăria or.Rezina au admis calcularea şi achitarea neregulamentară de salarii unor persoane cu funcţii de conducere care au desfăşurat activităţi peste normele stabilite, în sumă totală de 33,0 mii lei şi, respectiv, de 36,0 mii lei.

____________________

¹⁶ Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 “Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.

¹⁷ Condiţiile de salarizare pentru cadrele didactice şi alte categorii de personal din instituţiile şi organizaţiile de învăţămînt preuniversitar, Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

√ Acordarea de premii unice primarilor s.Mateuţi şi s.Ignăţei, precum şi unor angajaţi ai primăriei or.Rezina s-a efectuat în lipsa deciziei Consiliului local, nerespectîndu-se prevederile art.33 alin.(1) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005, prescripţiile pct.14 din Condiţiile unice, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006¹⁸ şi pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006¹⁹, potrivit cărora mărimea maximă a premiilor pentru conducători nu poate depăşi 50% din salariul de bază lunar, ţinîndu-se cont de majorările, sporurile şi suplimentele stabilite în conformitate cu legislaţia. Ca rezultat, în perioada supusă auditării, au fost calculate şi achitate neregulamentar premii în sumă totală de 36,5 mii lei (inclusiv primăriile or.Rezina – 29,1 mii lei, s.Ignăţei – 4,4 mii lei, s.Mateuţi – 3,0 mii lei).

____________________

¹⁸ Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006 “Privind salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică” (abrogată la 28.09.2012, prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 26.09.2012).

Totodată, s-a relevat că, în conformitate cu prescripţiile pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012²⁰, delegarea în străinătate a conducătorilor autorităţilor administraţiei publice locale şi a funcţionarilor publici din cadrul acestora se efectuează în baza deciziei Consiliului autorităţii respective. După încheierea deplasării, persoanele menţionate prezintă, în termen de 5 zile lucrătoare, Consiliului autorităţii publice în cadrul căreia activează o informaţie amplă privind scopul şi rezultatele deplasării (chestiunile abordate şi soluţionate, deciziile luate, concluziile şi propunerile respective). Monitorizarea implementării înţelegerilor din timpul vizitelor oficiale se efectuează în cadrul organului public corespunzător, care stabileşte expres măsurile necesare pentru respectarea angajamentelor asumate şi care, în caz de necesitate, elaborează în acest sens un plan de acţiuni. Reglementările în cauză nu au fost respectate la AAPL din s.Ignăţei, fapt ce pune la îndoială achitarea regulamentară a salariului primarului în sumă de 1,1 mii lei pentru perioada în care s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, dat fiind că nu au fost prezentate auditului nici decizia Consiliului local, nici raportul de deplasare. De menţionat că primăria s.Ignăţei a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 16,8 mii lei în legătură cu eliberarea nelegitimă din funcţia deţinută a unui angajat.

____________________

²⁰ Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012.

√ Neimplementarea de către DÎTS a unui sistem de control intern corespunzător asupra retribuirii muncii a determinat admiterea cazurilor de salarizare a unor angajaţi care efectiv nu şi-au exercitat atribuţiile funcţionale, în sumă de 71,2 mii lei (inclusiv contribuţiile sociale şi asigurările medicale). Cazuri de retribuire a muncii cu suspiciuni de fraudă au fost constatate la Casa de Creaţie din or.Rezina din cadrul DÎTs.Astfel:

- 5 angajaţi (inclusiv ex-directorul) ai Casei de Creaţie din or.Rezina, la momentul verificării la faţa locului, nu efectuau orele de cerc conform orarului. Totodată, trei cercuri nu au desfăşurat nici o activitate, fapt confirmat prin lipsa listelor copiilor înscrişi la aceste cercuri, precum şi prin notele explicative prezentate de către conducătorii de cerc. Mai mult decît atît, în anii de studii 2011-2012 şi 2012-2013, ex-directorul Casei de Creaţie, paralel cu salariul de bază, a fost salarizat adăugător pentru 9 ore de cerc/săptămînal (0,5 salariu) pentru cercul “ART-decor”, care în realitate nu a existat, remunerarea neregulamentară constituind 9,9 mii lei;

- Un alt angajat din cadrul Casei de Creaţie a fost tabelat cu 18 ore/săptămînal, dar de fapt a activat cîte 9 ore/săptămînal (onorîndu-şi atribuţiile funcţionale la nivelul de 50%), ceea ce a cauzat achitarea plăţilor salariale neregulamentare în sumă totală de 20,05 mii lei. De menţionat că activitatea cercului se desfăşoară într-un magazin de aparataj tehnic, unde conducătorul acestuia, în paralel, desfăşoară activitate de antreprenor, deoarece este proprietarul şi vînzătorul acestei unităţi comerciale. Totodată, pe lîngă această unitate comercială mai activează şi un magazin de produse alimentare, cu acelaşi proprietar şi realizator al produselor. Astfel de situaţii pun la îndoială atît activitatea conformă a cercului, cît şi calitatea serviciilor prestate de conducătorul cercului;

- Alţi doi angajaţi ai Casei de Creaţie nu şi-au onorat atribuţiile funcţionale conform orarului de activitate a cercului, dar au beneficiat nejustificat de un salariu integral în sumă totală de 11,6 mii lei şi, respectiv, de 11,8 mii lei;

- 7 angajaţi de la Casa de Creaţie îşi desfăşoară activitatea în lipsa contractelor individuale de muncă.

Recomandări:

7. Preşedintele raionului, DF, DÎTS, SRC, consiliile locale şi primarii or.Rezina, s.Ignăţei, s.Pecişte, s.Mateuţi, s.Pripiceni-Răzeşi:

- să revizuiască organigrama/statele de personal (inclusiv ale tuturor autorităţilor/entităţilor din subordine), în scopul optimizării funcţiilor şi statelor de personal, fundamentării, avizării şi înregistrării acestora conform cadrului legal şi în corespundere cu sarcinile stabilite şi volumul efectiv de lucru;

- să implementeze proceduri de control intern care să asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate şi identificarea soluţiilor de prevenire a fenomenului fraudei şi risipei de bani publici.

• Nerespectarea cadrului regulator în materie de bugetare a cheltuielilor pentru asigurarea funcţionării AAPL a condiţionat efectuarea, în anii 2011-2012, a unor cheltuieli neconforme şi ineficiente în sumă totală de peste 0,62 mil.lei.

√ Unele AAPL din raion, ignorînd prevederile art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007²¹, precum şi prescripţiile pct.2, subpct.5.8. şi subpct.6.1. din Instrucţiunea privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme²², la întocmirea foilor de parcurs ale automobilelor, au admis nereguli, exprimate prin neindicarea: cantităţii de combustibil eliberat; stocului de combustibil la plecare şi la sosire; parcursului potrivit datelor vitezometrului; adresei concrete de deplasare (scopului), admiţînd şi corectări neconforme, ceea ce creează premise de efectuare a unor cheltuieli neîntemeiate. Prin urmare, întocmirea documentelor primare (foilor de parcurs) contrar prevederilor regulamentare menţionate a cauzat (în perioada supusă auditării) decontarea neregulamentară a combustibilului în sumă totală de 42,6 mii lei ( inclusiv Aparatul preşedintelui raionului – 4,4 mii lei; primăriile s.Pecişte – 16,6 mii lei, s.Mateuţi – 20,6 mii lei, s.Ignăţei – 1,0 mii lei).

____________________

²¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

²² Instrucţiuni privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobate prin Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova nr.108 din 17.12.1998.

Totodată, Aparatul preşedintelui raionului, DÎTS, DF şi primăria s.Mateuţi au admis depăşirea parcursului-limită anual cu 24,2 mii km, ca urmare fiind utilizat combustibil peste norma stabilită în sumă totală de 47,4 mii lei²³.

____________________

²³ APR – 4,8 mii lei; DÎTS – 21,4 mii lei; DF – 7,1 mii lei, şi primăria s.Mateuţi – 14,1 mii lei.

√ Un caz ieşit din comun a fost constatat de audit la primăria s.Ignăţei. Astfel, urmare contrapunerii kilometrajului parcurs, s-a constatat o diferenţă, indicaţiile vitezometrului unităţii de transport fiind cu 56,6 mii km mai mult decît datele de pe ultima foaie de parcurs, fapt care pune la îndoială scopul în care a fost folosit mijlocul de transport. Mai mult decît atît, primăria s.Ignăţei a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 12,1 mii lei pentru procurarea şi schimbarea anuală a anvelopelor, care s-au uzat datorită exploatării intensive a mijlocului de transport de către primar, inclusiv în scopuri personale. De menţionat că utilizarea bunului, direct sau indirect, în interese personale, fiind proprietate publică a UAT, pentru a obţine un beneficiu, contravine art.5 alin.(3) lit.b) şi lit.c) din Legea nr.16 din 15.02.2008²⁴.

____________________

²⁴ Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008.

√ În anii 2011-2012, Aparatul preşedintelui raionului, DF şi DÎTS, ignorînd prevederile pct.9, pct.10 şi pct.11 din Normativele aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1362 din 22.12.2005²⁵, nu au asigurat respectarea normativului-limită privind numărul de telefoane mobile şi faxuri, fiind admise depăşiri cu circa 56 unităţi (în reţea), ceea ce a cauzat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 43,8 mii lei (inclusiv Aparatul preşedintelui raionului – 15,0 mii lei; DF – 15,5 mii lei; DÎTS – 13,3 mii lei).

____________________

²⁵ Normativele vizînd numărul abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru colaboratorii autorităţilor administraţiei publice (cu excepţia legăturii telefonice guvernamentale), aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1362 din 22.12.2005 (pct.8, pct.9, pct.10, pct.11 au fost excluse prin Hotărîrea Guvernului nr.133 din 02.02.2013, în vigoare din 22.02.2013).

√ AAPL nu au asigurat utilizarea raţională a mijloacelor financiare pentru măsurile de protocol şi acţiunile culturale (conferinţe, simpozioane, festivaluri). Astfel, contrar prescripţiilor Regulamentelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.550 din 13.06.1997²⁶ şi nr.1151 din 02.09.2002²⁷, la primirea şi deservirea delegaţiilor oficiale şi organizarea diferitor manifestări, au fost suportate cheltuieli neregulamentare în sumă de 283,1 mii lei²⁸, în lipsa devizului de cheltuieli detaliat, precum şi a listei participanţilor la recepţii.

____________________

²⁶ Regulamentul privind modul utilizării mijloacelor pentru primirea şi deservirea delegaţiilor străine şi a anumitor persoane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.550 din 13.06.1997.

²⁷ Regulamentul cu privire la normativele de cheltuieli pentru desfăşurarea conferinţelor, simpozioanelor, festivalurilor etc. de către instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1151 din 02.09.2002.

²⁸ SRC – 61,0 mii lei şi primăriile: or.Rezina – 126,0 mii lei, s.Ignăţei – 71,1 mii lei, s.Mateuţi – 25,0 mii lei.

√ Cheltuielile de deplasare efectuate de către primăriile s.Pecişte, s.Mateuţi şi s.Ignăţei, în sumă totală de 36,7 mii lei²⁹, sînt supuse unui anumit risc de conformitate şi eficienţă, dat fiind că deplasarea funcţionarilor publici din cadrul acestora s-a efectuat în lipsa unor sarcini stabilite şi a dărilor de seamă privind rezultatele deplasării, ceea ce contravine pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012 şi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002³⁰.

____________________

²⁹ Primăriile: s.Pecişte – 14,2 mii lei, s.Mateuţi – 4,7 mii lei, s.Ignăţei – 17,8 mii lei.

³⁰ Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002. (Abrogat la 13.01.2012, prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012).

√ În conformitate cu prevederile art.8 alin.(23) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001³¹, producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea articolelor pirotehnice şi prestarea serviciului “Spectacole pirotehnice şi focuri de artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie profesională sînt supuse reglementării prin licenţiere. Însă, primăria or.Rezina, ignorînd prevederile menţionate, a înregistrat cheltuieli în sumă de 27,5 mii lei pentru procurarea focurilor de artificii de la deţinătorul de patentă, în lipsa licenţei pentru prestarea serviciilor respective.

____________________

³¹ Legea nr.451-XV din 30.07.2001 “Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător”.

√ Potrivit prevederilor art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi prescripţiilor din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010³², drept bază pentru reflectarea înscrierilor în registrele de evidenţă servesc documentele primare perfectate în modul cuvenit. Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate se interzic. Însă, contrar prevederilor regulamentare, primăria com.Pripiceni-Răzeşi a efectuat cheltuieli pentru amenajarea teritoriului în sumă de 60,7 mii lei în lipsa documentelor confirmative. De asemenea, primăria or.Rezina nu a justificat cheltuielile în sumă de 16,6 mii lei, efectuate în luna mai 2012 pentru dezgheţarea ţevilor. Totodată, în anii 2011-2012, primăria or.Rezina a acceptat şi a achitat servicii de amenajare a teritoriului necontractate regulamentar în sumă de 91,0 mii lei şi, respectiv, de 279,7 mii lei.

____________________

³² Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

√ Analiza titlurilor executorii a elucidat neajunsuri privind executarea atribuţiilor regulamentare de către angajaţii primăriei or.Rezina, fapt confirmat prin suportarea nu numai a unor cheltuieli pentru compensarea prejudiciilor materiale şi morale, indicate în cererile de judecată, dar şi a unor cheltuieli ineficiente, care puteau fi evitate, în sumă totală de 50,2 mii lei (cheltuielile de executare şi onorariul executorilor).

Recomandări:

8. Preşedintele raionului, DF, DÎTS şi primăriile s.Ignăţei, s.Mateuţi, s.Pecişte să asigure elaborarea şi aprobarea la consiliile locale respective a limitelor de consum pentru cheltuielile ce ţin de asigurarea exercitării atribuţiilor de serviciu, cu optimizarea respectivă a acestora şi consolidarea controlului intern în acest aspect.

9. Preşedintele raionului şi primăriile or.Rezina, s.Ignăţei, s.Mateuţi, s.Pecişte, com. Pripiceni-Răzeşi să implementeze un sistem de proceduri ale controlului intern, care să asigure planificarea şi utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare, precum şi respectarea prevederilor regulamentare la efectuarea cheltuielilor, cu înlăturarea deficienţelor constatate de audit.

♦ Managementul neadecvat la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale a determinat admiterea unor cheltuieli neconforme şi iraţionale.

În anul 2011, pentru investiţii şi reparaţii capitale au fost valorificate mijloace bugetare în sumă totală de 13,8 mil.lei (inclusiv: 4,6 mil.lei – din bugetul de stat; 1,9 mil.lei – din bugetul raional; 5,3 mil.lei – din bugetele locale; 2,0 mii lei – granturi), iar în anul 2012 – în sumă totală de 9,2 mil.lei (inclusiv: 4,2 mil.lei – din bugetul de stat; 1,5 mil.lei – din bugetul raional; 1,8 mil.lei – din bugetele locale; 1,7 mil.lei – granturi).

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că la AAPL din raion lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor. Prin urmare, modul de determinare/stabilire a obiectelor finanţate din bugetele UAT este netransparent şi ineficient, ceea ce generează iregularităţi şi cheltuieli neregulamentare la valorificarea mijloacelor financiare publice pentru investiţiile şi reparaţiile capitale. În urma verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit privind reparaţiile capitale executate la 7 obiecte³³, au fost constatate deficienţe în sumă totală de circa 2,7 mil.lei, ceea ce indică că disciplina financiară la componenta respectivă nu a avut o tendinţă de îmbunătăţire, fiind afectată de prezenţa iregularităţilor la monitorizarea executării contractelor de antrepriză, precum şi de nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu.

____________________

³³ Liceul din s.Ignăţei; Liceul din s.Meşeni; Centrul comunitar din or.Rezina; apeductul de aprovizionare cu apă şi canalizare din or.Rezina; Casa de Creaţie din or.Rezina; tabăra de odihnă din s.Saharna; reparaţia drumurilor din or.Rezina.

În contextul celor expuse, se exemplifică următoarele.

• Potrivit prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996³⁴, precum şi prescripţiilor pct.7 lit.c) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010³⁵, lucrările de construcţii, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect, elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor. Însă, nerespectînd reglementările menţionate, DÎTS a admis achiziţionarea şi executarea lucrărilor de reparaţie capitală, în anii 2011-2012, în sumă de 215,3 mii lei, în lipsa documentaţiei de proiect (Casa de Creaţie din or.Rezina şi tabăra de odihnă din s.Saharna). Deficienţa respectivă poate genera majorarea volumului de lucrări, dar şi limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în scopurile preconizate.

____________________

³⁴ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 “Privind calitatea în construcţii” (în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).

³⁵ Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010).

În perioada supusă auditării, Aparatul preşedintelui raionului şi primăria s.Mateuţi au admis recepţionarea lucrărilor de reparaţie în sumă totală de 102,6 mii lei, care anterior nu au fost contractate (2,5 mii lei – la reparaţia secţiei de chirurgie a IMSP Rezina, şi, respectiv, 100,1 mii lei – la construcţia apeductului şi fîntînii arteziene), prin ce nu s-au respectat prevederile art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007³⁶, potrivit cărora se interzice modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. Se relevă că deficienţa în cauză poate afecta calitatea lucrărilor de reparaţie efectuate şi influenţează eficienţa banilor publici.

____________________

³⁶ Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

De menţionat că unele primării au permis executarea unor lucrări de reparaţie în sumă totală de 350,6 mii lei³⁷ de către persoane fizice care nu dispuneau de autorizaţiile şi licenţele respective, ceea ce contravine cadrului regulamentar şi nu asigură calitatea corespunzătoare a lucrărilor.

____________________

³⁷ Primăriile: s.Pecişte – 144,8 mii lei, pentru reparaţia primăriei şi a sistemului de ventilare la grădiniţa de copii; s.Mateuţi – 147,2 mii lei, pentru reparaţia bucătăriei şi a sediului primăriei; s.Ignăţei – 58,6 mii lei, pentru reparaţia liceului şi gardului.

• Primăriile s.Ignăţei şi s.Meşeni, în calitate de autorităţi contractante, nerespectînd prevederile art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum şi clauzele contractuale, nu au cerut de la antreprenori şi contractanţi asigurarea executării lucrărilor şi prestării bunurilor, sub formă de garanţii pentru buna execuţie a contractelor, a căror valoare a fost estimată de către misiunea de audit în sumă totală de 1,0 mil.lei. Ca urmare, lipsa garanţiilor pentru buna execuţie privează autorităţile contractante de careva pîrghii de constrîngere, în cazul executării lucrărilor necalitative. Astfel, se relevă că ambele primării au recepţionat lucrările la obiectele în cauză în lipsa obiecţiilor asupra calităţii şi plenitudinii lucrărilor executate, însă urmare verificărilor efectuate de către inspectorul principal ISC Rezina (la solicitarea CR), lucrările executate la obiectele respective au fost apreciate ca necalitative, cu abateri de la normativele în vigoare, şi executate neautorizat, în prezent fiind intentat un litigiu de judecată pe ambele cazuri.

Deşi nu au fost evaluate şi justificate documentar volumul şi costul lucrărilor care urmează a fi executate pentru lichidarea urmărilor lucrărilor necalitative, la cererea unui agent economic, primăria or.Rezina a restituit acestuia garanţia de bună execuţie în sumă de 144,0 mii lei, cu condiţia că deficienţele vor fi înlăturate cînd se va stabili timpul favorabil, ceea ce condiţionează riscul ineficienţei lucrărilor executate în valoare de 2880,0 mii lei. Cele menţionate sînt şi o consecinţă a faptului că primăria or.Rezina, în calitatea sa de investitor, nu şi-a asumat responsabilitatea privind asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin responsabili tehnici atestaţi, pe tot parcursul lucrărilor, după cum prevede art.22 lit.d) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996.

• Contrar prevederilor art.7 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, care stipulează că contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii de buget cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate), conducătorii SRC, AAPL or.Rezina, s.Ignăţei şi s.Meşeni au încheiat contracte pentru investiţii capitale fără a dispune de sursele necesare de finanţare. Astfel, întru executarea lucrărilor de reparaţie la Liceele din s.Ignăţei şi s.Meşeni, cu înlocuirea tuturor ferestrelor cu geamuri din termopan, grupurile de lucru pentru achiziţii din cadrul ambelor primării au decis angajarea lucrărilor cu încheierea ulterioară a contractelor de antrepriză în sumă de 1022,7 mii lei, fără a dispune de mijloacele financiare corespunzătoare. Totodată, SRC şi primăria or.Rezina au acceptat lucrări cu depăşirea cheltuielilor prevăzute în sumă totală de 80,8 mii lei şi, respectiv, de 240,3 mii lei. Situaţiile menţionate au generat datorii creditoare la sfîrşit de an, în consecinţă influenţînd negativ asupra exerciţiului bugetar.

• Alte deficienţe admise de către primăria or.Rezina în perioada supusă auditării, la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile capitale.

√ Deşi reţelele de aprovizionare cu apă şi canalizare din or.Rezina au fost transmise în gestiune şi sînt înregistrate la bilanţul Î.M. “SCL Rezina” (care, potrivit statutului său, desfăşoară activitatea de alimentare cu apă potabilă şi evacuarea apelor uzate), primăria or.Rezina, în baza contractelor încheiate cu întreprinderea vizată, a suportat cheltuieli pentru reparaţia reţelelor respective în sumă totală de 337,2 mii lei, fără a determina statutul acestor mijloace financiare în relaţiile dintre fondator şi întreprinderea fondată.

√ Potrivit prevederilor pct.1 din Metodica de calculare a plăţii pentru întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate³⁸, întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate, a încăperilor auxiliare, sistemelor inginereşti interioare şi a terenurilor aferente blocurilor de locuinţe se efectuează respectîndu-se riguros regulile şi normele de exploatare şi reparaţie a fondului de locuinţe în condiţiile stabilite pentru imobilele din fondul de locuinţe al statului, din contul mijloacelor proprietarilor lor (proprietarii înfiinţează în aceste scopuri asociaţii ale proprietarilor de locuinţe privatizate). Contrar celor menţionate, AAPL din or.Rezina, conducîndu-se de prescripţiile pct.3 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002³⁹, în baza deciziilor CO, au transferat Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu, pentru reparaţia acoperişurilor blocurilor de locuinţe privatizate, suma de 76,6 mii lei, deşi tariful achitat de către locatari nu este aprobat de către CO şi, respectiv, nu este ajustat pentru suportarea unor astfel de cheltuieli.

____________________

³⁸ Metodica de calculare a plăţii pentru întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate, a încăperilor auxiliare, sistemelor inginereşti interioare şi a terenurilor aferente blocurilor de locuinţe, Anexa nr.4 la Legea nr.1324-XII din 10.03.1993.

³⁹ Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002.

√ AAPL din or.Rezina nu au efectuat o monitorizare eficientă asupra executării lucrărilor de reparaţii capitale. Astfel, primăria or.Rezina a achitat unui antreprenor suma totală de 2371,6 mii lei, fără a se asigura că acesta a executat integral toate lucrările de reparaţii capitale. Verificările efectuate au constatat neexecutarea unor lucrări de amenajare în sumă totală de 21,4 mii lei. Totodată, prin actele de recepţie, s-a acceptat montarea unui transformator în valoare de 203,3 mii lei, care în realitate nu a fost instalat, aflîndu-se la păstrare sub cerul liber, ceea ce condiţionează un risc de defectare sau pierdere a acestuia.

√ Deşi, în anul 2011, la construcţia apeductului din s.Boşerniţa nu au fost executate lucrări, primăria or.Rezina a efectuat cheltuieli neîntemeiate în sumă de 1,2 mii lei, pentru serviciile privind supravegherea lucrărilor din partea responsabilului tehnic.

Recomandări:

10. Preşedintele raionului, SRC, DÎTS şi primăriile or.Rezina, s.Ignăţei, s.Meşeni, s.Mateuţi, s.Pecişte:

10.1. să implementeze componentele sistemului de management financiar şi control intern în procesul de achiziţionare şi gestiune a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, cu înlăturarea iregularităţilor constatate de audit;

10.2. să elaboreze un mecanism de administrare şi monitorizare bine definit, cu distribuirea responsabilităţilor manageriale la diferite niveluri, în scopul utilizării legale şi eficiente a mijloacelor financiare destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale.

11. SRC şi primăriile or.Rezina, s.Ignăţei, s.Meşeni să întreprindă măsuri, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, privind excluderea cazurilor de contractare a lucrărilor de construcţie şi reparaţie capitală în lipsa surselor corespunzătoare de finanţare.

12. Primăriile or.Rezina, s.Ignăţei, s.Meşeni să intensifice controlul intern în vederea asigurării respectării prevederilor regulamentare privind buna execuţie a contractelor.

13. DÎTS să intensifice controlul intern la valorificarea mijloacelor bugetare pentru investiţii şi reparaţii capitale, întru neadmiterea cazurilor de utilizare a mijloacelor respective în lipsa documentaţiei de proiect, verificată şi expertizată regulamentar, cu asigurarea efectuării expertizei lucrărilor executate în lipsa documentaţiei de proiect şi deviz, pentru confirmarea volumelor şi calităţii acestora.

• Achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii în cadrul entităţilor auditate nu întotdeauna a întrunit aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită îmbunătăţire, deoarece domeniul achiziţiilor publice este unul dintre cele mai afectate de nereguli.

Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum şi alte acte normative ce ţin de domeniul achiziţiilor publice prevăd că autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice, însă lipsa unui control intern bine determinat din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion referitor la monitorizarea procesului de achiziţii publice a cauzat încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare, care a compromis buna gestiune a mijloacelor publice locale.

√ Autorităţile contractante nu au asigurat planificarea efectuării procedurilor de achiziţii publice în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare funcţionării eficiente a AAPL. Astfel, contrar prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, Aparatul preşedintelui raionului, SRC, DÎTS şi unele primării auditate⁴⁰ nu au elaborat planuri anuale şi trimestriale de achiziţie pentru perioada supusă auditării.

____________________

⁴⁰ Primăriile: s.Ignăţei, s.Meşeni, s.Mateuţi, s.Pecişte.

√ Unele subdiviziuni ale CR Rezina, precum şi AAPL (or.Rezina şi satele Ignăţei, Mateuţi, Meşeni, Pecişte), eludînd prevederile pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008⁴¹, nu au asigurat întocmirea şi păstrarea tuturor dosarelor achiziţiei publice, fapt ce determină riscul sustragerii, pierderii, schimbării unor anumite documente, precum şi imposibilitatea urmăririi conformităţii procedurilor de achiziţii publice cu prevederile legale.

____________________

⁴¹ Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

√ În urma examinării dosarelor privind achiziţiile publice, echipa de audit a constatat că, contrar prevederilor pct.9 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii⁴², unii membri ai grupului de lucru din cadrul primăriilor s.Ignăţei şi s.Mateuţi nu au întocmit şi nu au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate pentru o parte din procedurile de achiziţii publice, ceea ce duce la neasigurarea imparţialităţii şi obiectivităţii grupului de lucru. Astfel, în cadrul primăriei s.Ignăţei, unde preşedintele grupului de lucru este primarul satului, la un şir de achiziţii publice participă practic unii şi aceiaşi agenţi economici, o parte din care sînt persoane interdependente (au fondatori şi administratori comuni). Situaţia dată determină riscul neasigurării concurenţei, transparenţei, obiectivităţii, precum şi respingerii ofertelor potenţialilor operatori care activează şi concurează legitim. De menţionat că, la primăria s.Ignăţei,contractarea achiziţiilor (de produse alimentare, mărfuri de uz casnic, servicii de transport şi de aprovizionare cu apă) în baza a 21 de contracte, în valoare de 621,2 mii lei, s-a efectuat cu nerespectarea prevederilor art.9 din Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008, şi anume – de la un agent economic al cărui fondator este persoană dependentă de preşedintele grupului de lucru.

____________________

⁴² Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

√ În perioada supusă auditării, AAPL atît de nivelul I, cît şi de nivelul II nu au asigurat întocmirea şi prezentarea dării de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică, astfel nefiind respectate cerinţele Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008⁴³. Totodată, achiziţiile publice de valoare mică s-au efectuat fără stabilirea indicatorilor, care ar asigura utilizarea eficientă a resurselor financiare, transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de achiziţie.

____________________

⁴³ Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008).

√ Potrivit prevederilor art.44 alin.(3) lit.a) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, autoritatea contractantă nu acceptă oferta în cazul în care ofertantul nu corespunde cerinţelor de calificare. Însă, contrar reglementărilor menţionate, în anul 2012, în cadrul procedurii de achiziţie publică prin cererea ofertelor de preţuri a serviciilor de reparaţie a liceului din localitate, efectuată la primăria s.Ignăţei, au participat trei operatori economici, din care unul trebuia să fie descalificat, deoarece a prezentat licenţa cu termenul expirat. Mai mult decît atît, conform prescripţiilor pct.118 lit.a) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010, grupul de lucru era obligat să examineze, să evalueze şi să compare ofertele numai în cazul în care sînt calificaţi cel puţin trei ofertanţi. Totodată, în cazul constatării că procedura de achiziţie nu a fost efectuată conform prevederilor Regulamentului, grupul de lucru era obligat să respingă efectuarea achiziţiei sau să anuleze rezultatele acesteia şi să solicite organizarea unei noi proceduri de achiziţie. În condiţiile menţionate, a fost desemnat cîştigător unul din cei trei operatori economici, care a executat lucrări de reparaţie a liceului în sumă de 161,1 mii lei (din contul bugetului de stat). De menţionat că auditul a constatat şi alte derogări de la legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice prin procedura cererii ofertelor de preţuri, admise de către primăria s.Ignăţei în anii 2011-2012. În unele cazuri, lipsesc datele de calificare a ofertanţilor necîştigători, precum şi documentele de desfăşurare a achiziţiilor, fiind anexat doar procesul-verbal.

La desfăşurarea procedurii de achiziţie a produselor de panificaţie pentru tabăra de odihnă, grupul de lucru pentru achiziţii din cadrul DÎTS a adjudecat oferta unui operator economic care avea restanţe faţă de bugetul public naţional în sumă de 37,0 mii lei (conform certificatului prezentat de la IFS Rezina), deşi urma să respingă oferta acestuia, deoarece nu întrunea condiţiile de calificare.

√ În conformitate cu prevederile art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, prescripţiile pct.8 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010, precum şi pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008, autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu prevederile regulamentare, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată. Însă, contrar reglementărilor menţionare, Aparatul preşedintelui raionului şi unele AAPL de nivelul I au admis divizarea achiziţiei de bunuri şi lucrări prin încheierea de contracte separate în sumă totală de 1,9 mil.lei⁴⁴. De menţionat că, în perioada 2010-2011, datorită disfuncţionalităţii procesului de achiziţii publice la etapa de planificare a contractelor, autorităţile contractante nu au asigurat excluderea cazurilor de divizare a contractelor de achiziţii.

____________________

⁴⁴ Cazurile de divizare a contractelor de achiziţii la: APR (peste 1,11 mil.lei); primăriile: s.Ignăţei (0,52 mil.lei), s.Pecişte (0,18 mil.lei), s.Mateuţi (0,13 mil.lei).

√ Unele AAPL (de nivelul I şi de nivelul II) din raion au admis achiziţionarea lucrărilor pentru amenajarea teritoriului, produselor alimentare şi altor servicii în sumă de peste 3,2 mil.lei, în lipsa procedurilor de achiziţie şi contractelor încheiate (inclusiv: APR – 100,0 mii lei; primăriile: or.Rezina – 3085,0 mii lei, s.Mateuţi – 11,7 mii lei, şi s.Pecişte – 17,1 mii lei).

În contextul celor expuse la acest compartiment, se relevă că situaţiile menţionate duc la nerespectarea criteriilor de transparenţă, concurenţă şi eficienţă la efectuarea achiziţiilor publice.

Recomandări:

14. Preşedintele raionului, primarii or.Rezina şi satelor/comunelor Ignăţei, Mateuţi, Meşeni, Pecişte să asigure desfăşurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru din cadrul subdiviziunilor Consiliului raional şi primăriilor, cu asigurarea suportului metodologic privind implementarea procedurilor de control intern la achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, inclusiv la descrierea proceselor aferente acestora, precum şi întreprinderea măsurilor pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la acest compartiment.

• AAPL (de nivelul I) din raion nu s-au conformat recomandărilor şi nu au ajustat Regulamentele privind constituirea şi utilizarea mijloacelor fondurilor de rezervă ale AAPL la Regulamentului-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004⁴⁵. Ca urmare, unele primării din raion au decis utilizarea mijloacelor fondului de rezervă pentru cheltuieli care nu pot fi atribuite la cele cu caracter excepţional şi imprevizibil, în sumă de 133,1 mii lei (inclusiv primăriile: s.Ignăţei – de 54,2 mii lei; s.Mateuţi – de 46,8 mii lei, şi s.Pecişte – de 32,1 mii lei). Astfel, în anii 2011-2012, mijloacele au fost utilizate pentru acordarea ajutoarelor materiale, care nu se asimilează unor cheltuieli cu caracter imprevizibil.

____________________

⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004 “Pentru aprobarea Regulamentului-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora”.

Se relevă că acordarea mijloacelor financiare pentru ameliorarea situaţiei materiale şi tratament s-a efectuat fără a se lua în consideraţie nivelul venitului lunar minim garantat, după cum prevăd art.5, art.6 şi art.7 din Legea nr.133-XVI din 13.06.2008⁴⁶. Totodată, aceste cheltuieli, potrivit prevederilor Legii nr.827-XIV din 18.02. 2000⁴⁷, sînt pasibile achitării din fondurile locale de susţinere socială a populaţiei. Astfel, la acordarea ajutoarelor materiale pentru tratament lipsesc concluziile comisiilor specializate în domeniu. Analogic, la acordarea ajutoarelor materiale lipsesc actele de evaluare a situaţiei financiare a beneficiarilor şi documentele care ar confirma venitul lor lunar, ceea ce determină riscul utilizării acestora contrar destinaţiei.

____________________

⁴⁶ Legea cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008.

⁴⁷ Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000.

Recomandări:

15. Primarii satelor Ignăţei, Mateuţi, Pecişte să elaboreze şi să prezinte, spre aprobare, consiliilor locale un proiect al Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor care urmează a fi suportate din contul acestuia, precum şi a unor criterii de determinare a cheltuielilor “cu caracter excepţional şi imprevizibil”.

• Necesită a fi îmbunătăţit procesul şi practica de acordare şi rambursare a împrumuturilor pentru cheltuieli curente şi de capital.

Potrivit prevederilor art.13 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi, în baza deciziei autorităţilor reprezentative şi deliberative respective, au dreptul să angajeze împrumuturi pentru cheltuieli curente, cu scadenţă în acelaşi an bugetar, de la instituţiile financiare şi de la alţi creditori atît din ţară, cît şi de peste hotare; să angajeze de la bugetele/să acorde bugetelor gestionate prin Contul Unic Trezorerial, pe bază contractuală, împrumuturi pentru acoperirea decalajelor temporare de casă, cu scadenţă în acelaşi an bugetar. Însă, la situaţia din 01.01.2012, primăriile or.Rezina şi s.Otac nu au asigurat, pînă la încheierea exerciţiului bugetar, restituirea împrumuturilor cu scadenţă în acelaşi an bugetar în sumă de 550,0 mii lei şi, respectiv, de 50,0 mii lei. La fel, la situaţia din 01.01.2013, primăria s.Gordineşti nu a asigurat rambursarea împrumutului în sumă de 80,0 mii lei. De menţionat că, deşi condiţiile din contractele-acord prevăd că în cazul nerambursării în termen a împrumuturilor să fie calculată penalitatea de la suma neachitată în mărime de 0,1%, DF nu s-a folosit de aceste prevederi contractuale şi nu a calculat penalităţi în sumă de 129,5 mii lei.

Totodată, în anii 2011-2012, contrar prevederilor regulamentare, în baza deciziilor CR Rezina, unui şir de primării din raion le-au fost acordate împrumuturi pentru cheltuieli curente în sumă totală de 1470,0 mii lei, inclusiv: în anul 2011 – 600,0 mii lei, în anul 2012 – 870,0 mii lei.

Recomandări:

16. Preşedintele raionului şi DF, în comun cu AAPL de nivelul I din raion, să implementeze un sistem de proceduri ale controlului intern, care să asigure contractarea şi rambursarea regulamentară a împrumuturilor pentru cheltuieli curente, cu scadenţă în acelaşi an bugetar, precum şi înlăturarea deficienţelor constatate de audit.

• AAPL din raion nu au asigurat achitarea regulamentară a diferitor compensaţii şi indemnizaţii populaţiei şi nu au asigurat confirmarea documentară a acestor plăţi.

√ În scopul executării prevederilor art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992⁴⁸, potrivit prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.305 din 28.04.2011⁴⁹, MF a alocat AAPL din raion mijloace financiare în sumă de 592,3 mii lei (inclusiv: în anul 2011 – 310,0 mii lei, iar în anul 2012 – 282,3 mii lei), din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru restituirea valorii bunurilor victimelor reabilitate ale represiunilor politice prin achitarea de compensaţii, stabilite în baza deciziilor comisiilor speciale.

____________________

⁴⁸ Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.1225-XII din 08.12.1992.

⁴⁹ Hotărîrea Guvernului nr.305 din 28.04.2011 “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.

Potrivit deciziilor Comisiei speciale pentru problemele victimelor represiunilor politice, compensarea valorii bunurilor confiscate de la 9 beneficiari în mărime totală de 662,0 mii lei urma a fi efectuată în rate (3-5 ani). Aparatul preşedintelui raionului nu a înregistrat la cheltuieli efective această sumă şi nu le-a reflectat ca datorii creditoare, la situaţiile din 01.01.2012 şi din 01.01.2013, în suma de 140,0 mii lei şi, respectiv, de 101,5 mii lei, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

√ În conformitate cu prevederile art.17 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.199 din 16.07.2010⁵⁰, la expirarea mandatului, în caz de demisie, revocare sau eliberare din funcţie, persoana cu funcţie de demnitate publică beneficiază de o indemnizaţie unică egală cu 2 salarii ale funcţiei, dacă legea specială ce reglementează activitatea acestei persoane nu prevede un alt cuantum al indemnizaţiei. Indemnizaţia menţionată nu se acordă în cazul reîncadrării demnitarului la locul de muncă precedent. Contrar reglementărilor menţionate, unele AAPL de nivelul I au admis achitarea neregulamentară a indemnizaţiei la încetarea raportului de muncă a primarilor care au fost reîncadraţi în funcţie, în sumă de 11,4 mii lei (inclusiv primăriile: s.Ignăţei, s.Pecişte şi s.Mateuţi a cîte 3,8 mii lei).

____________________

⁵⁰ Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010.

√ Reieşind din materialele controlului efectuat de către Direcţia Teritorială Inspectare Financiară Bălţi, în perioada supusă auditării, contrar prescripţiilor din Hotărîrea Guvernului nr.836 din 13.09.2010⁵¹, neregulamentar au fost aprobate pentru achitare indemnizaţii unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ în sumă de 507,5 mii lei unor categorii de persoane care nu corespund criteriilor stabilite legal (dispunînd de spaţii locative).

____________________

⁵¹ Hotărîrea Guvernului nr.836 din 13.09.2010 “Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni”.

Recomandări:

17. CR Rezina şi preşedintele raionuluisă întreprindă măsurile de rigoare privind reglementarea exhaustivă a modului, cuantumului şi a modalităţii de confirmare a dreptului la indemnizaţia unică pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, cu implementarea procedurilor de control respective.

OBIECTIVUL III: Au monitorizat şi au gestionat în modul corespunzător UAT patrimoniul public?

Conform Raportului privind circulaţia mijloacelor fixe la situaţiile din 01.01.2012 şi din 01.01.2013, valoarea mijloacelor fixe aflate în gestiunea AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion a constituit 287,4 mil.lei şi, respectiv, 294,2 mil.lei. Pe parcursul anilor 2011-2012, au avut loc intrări de mijloace fixe în sumă totală de 37003,8 mii lei (cu titlu gratuit – 17708,4 mii lei; procurate – 2523,6 mii lei; investiţii şi reparaţii capitale – 15258,8 mii lei; reevaluare – 1201,2 mii lei) şi ieşiri în sumă de 6366,0 mii lei (din demolare şi uzură – 1239,4 mii lei; realizarea bunurilor – 374,1 mii lei; transmise cu titlu gratuit – 4752,5 mii lei).

Pornind de la faptul că, potrivit art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁵², în competenţa AAPL intră ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia, se relevă că procesul de gestionare a patrimoniului AAPL din raion a fost afectat de un şir de deficienţe şi lacune, care se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului asupra patrimoniului şi a modalităţii de raportare a utilizării acestuia. Deşi bunurile ce aparţin UAT auditate au fost supuse inventarierii anuale, rezultatele acesteia nu au fost prezentate consiliilor locale, după cum prevede art.77 din Legii nr.436-XVI din 28.12.2006⁵³.

____________________

⁵² Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

⁵³ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 “Privind administraţia publică locală” (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

• AAPL de nivelul I şi de nivelul II din raion nu au asigurat o evidenţă veridică a patrimoniului public transmis la agenţii economici fondaţi, ceea ce creează riscuri majore de pierdere a acestuia. Întocmirea şi prezentarea de către AAPL a dărilor de seamă privind patrimoniul gestionat de către întreprinderile fondate nu se bazează pe documente justificative, fapt ce condiţionează diferenţele între datele CÎS, evidenţa contabilă şi darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice.

Probele de audit denotă că, pentru anii 2011-2012, AAPL din raion nu au prezentat APP o dare de seamă autentică privind patrimoniul AAPL (de nivelul I şi de nivelul II) gestionat de către agenţii economici şi instituţiile publice fondate de acestea, pentru includerea lui în Registrul patrimoniului public, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008⁵⁴, ceea ce determină riscul neautenticităţii datelor din Registrul patrimoniului public. Astfel, în rezultatul contrapunerii datelor bilanţurilor totalizatore privind executarea bugetului autorităţilor/instituţiilor publice din UAT la situaţiile din 01.01.2012 şi din 01.01.2013, întocmite de către DF (potrivit cărora valoarea investiţiilor pe termen lung în părţile nelegate constituie 39,8 mil.lei), cu datele prezentate APP de către CR (potrivit cărora valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe transmise agenţilor economici fondaţi de către AAPL de nivelul I şi de nivelul II constituie 166,8 mil.lei şi, respectiv, 170,3 mil.lei), auditul a constatat diferenţe în sumă de 127,0 mil.lei şi, respectiv, de 130,5 mil.lei, ceea ce determină o evidenţă denaturată a patrimoniului public local. Analogic, la situaţiile din 01.01.2012 şi din 01.01.2013, a fost raportată incorect la APP valoarea patrimoniului instituţiilor publice din raion – cu 7,8 mil.lei şi, respectiv, cu 4,0 mil.lei mai mult decît datele contabile.

____________________

⁵⁴ Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008.

Situaţiile menţionate sînt o consecinţă a nerespectării de către AAPL din raion a cadrului regulamentar (Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010⁵⁵ şi nr.94 din 19.07.2010 etc.) şi nereflectării conforme, de către managementul financiar-contabil din cadrul AAPL, a patrimoniului transmis în gestiune agenţilor economici fondaţi.

____________________

⁵⁵ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

• Nu a fost asigurată integritatea evidenţei şi monitorizarea conformă a bunurilor transmise în gestiune IMSP şi întreprinderilor municipale.

În anii 2011-2012, IMSP şi Î.M. nu au prezentat, spre aprobare, fondatorului (consiliilor locale) rapoartele financiare, prin ce nu au fost respectate prevederile Legii nr.436-XVI din 28.12.2006.

Lipsa Normelor metodologice privind evidenţa proprietăţii publice a UAT (care urmau a fi elaborate de către MF şi aprobate de Guvern, reieşind din prevederile art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁵⁶), nerespectarea prevederilor actelor normative în vigoare, precum şi conlucrarea ineficientă între consiliile locale şi întreprinderile municipale fondate de către acestea au cauzat denaturări semnificative în rapoartele financiare, prin reflectarea neveridică a situaţiilor economice. Astfel, pe parcursul a mai multor ani, valoarea patrimoniului transmis în comodat IMSP, înregistrat în evidenţa contabilă a Aparatului preşedintelui raionului, constituie 24,8 mil.lei, iar în evidenţa IMSP valoarea patrimoniului primit în comodat constituie 10,55 mil.lei, sau cu 14,25 mil.lei mai puţin. Totodată, în anii 2011-2012, atît CR, cît şi IMSP nu au asigurat majorarea valorii mijloacelor fixe cu suma cheltuielilor pentru reparaţiile capitale şi procurarea mijloacelor fixe de 1,21 mil.lei şi, respectiv, de 0,22 mil.lei, prin ce autoritatea publică locală nu a respectat prescripţiile pct.46 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

____________________

⁵⁶ Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999.

În perioada supusă auditării, CR şi primăriile or.Rezina, com.Ghiduleni nu au asigurat o evidenţă adecvată a patrimoniului public transmis agenţilor economici fondaţi. Prin urmare, ignorînd prevederile regulamentare, serviciile contabile ale AAPL menţionate nu au reflectat în evidenţă valoarea patrimoniului transmis întreprinderilor fondate de 26,1 mil.lei⁵⁷, astfel fiind denaturată darea de seamă. Totodată, în conformitate cu datele CÎS, cotele de participare a AAPL în capitalul statutar al agenţilor economici fondaţi constituie 11,0 mil.lei, ceea ce denotă că Aparatul preşedintelui raionului şi primăriile or.Rezina, com.Ghiduleni nu au asigurat o monitorizare şi gestionare conformă a acestora.

____________________

⁵⁷ CR – 4,3 mil.lei (Î.M. “Rezina-Tur”; PP “Farul Nistrean” Î.M.; IP “Incubatorul de Afaceri din Rezina”); primăria or.Rezina – 20,9 mil lei (Î.M. “SCL Rezina”; Î.M. “Apă-Canal Rezina”; Î.M. “Piaţa comercială a oraşului Rezina”); primăria com.Ghiduleni – 0,9 mil.lei.

În pofida faptului că în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.39 din 15.06.2007⁵⁸ s-a menţionat că nu au fost luate măsurile respective privind încheierea procedurii de lichidare a Î.M. “Apă-Canal Rezina”, cu transmiterea integrală a patrimoniului şi încasarea creanţelor în sumă de 7355,8 mii lei, această situaţie a rămas nerezolvată pînă în prezent. Prin urmare, deşi patrimoniul Î.M. “Apă-Canal Rezina”, cu valoarea activelor şi pasivelor în sumă de 7099,9 mii lei şi suprafaţa terenurilor de 1,91 ha, a fost transmis în gestiunea Î.M. “SCL Rezina”, nu au fost efectuate modificările respective în actele de constituire şi în Registrul de stat al persoanelor juridice. Primăria or.Rezina nu a efectuat contabilizarea corespunzătoare a tranzacţiei în cauză, prin micşorarea/majorarea capitalului statutar.

____________________

⁵⁸ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.39 din 15.06.2007 “Privind raportul asupra formării şi utilizării bugetului raionului Rezina şi corectitudinii cheltuielilor pentru investiţiile capitale pe anul 2006”.

CR Rezina, CO Rezina nu au întreprins măsurile necesare în vederea ajustării statutelor întreprinderilor subordonate la realităţile actuale, inclusiv privind modul de repartizare a profitului; nu au constituit şi desemnat membrii Consiliilor de administrare a întreprinderilor municipale etc. Astfel, statutele întreprinderilor municipale, bazate pe prevederile Regulamentului-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994⁵⁹, reflectă insuficient componenţa şi modificarea patrimoniului, atribuţiile fondatorului (CR, CO Rezina) în ce priveşte repartizarea şi utilizarea profitului net. Totodată, fondatorul nu a asigurat majorarea capitalului statutar al întreprinderilor municipale fondate cu valoarea mijloacelor financiare transferate sau a bunurilor transmise în gestiune cu suma de circa 20,5 mil.lei⁶⁰. În acest context, se exemplifică Î.M. “SCL Rezina”, care a fost înregistrată de către CÎS cu un capital statutar în volum de 224,8 mii lei, în statutul întreprinderii fiind indicată valoarea fondului statutar de 164,3 mii lei, iar potrivit Raportului financiar pe anul 2012 – de 5,2 mii lei. Deşi, în perioada anilor 2011-2012, primăria or.Rezina periodic a transmis în gestiunea economică a întreprinderii bunuri în valoare totală de 861,3 mii lei şi, respectiv, de 18,8 mii lei, pînă la momentul efectuării auditului, aceste tranzacţii nu şi-au găsit reflectarea în actele de constituire a Î.M. “SCL Rezina”, totodată nefiind modificate şi datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice. Potrivit prescripţiilor pct.4.3. din statutul Î.M. “SCL Rezina”, CO Rezina şi-a asumat obligaţiunea de a acorda întreprinderii doar ajutor financiar provizoriu, însă în perioada anilor 2006-2012 aceasta a transmis Î.M. “SCL Rezina”, cu titlu gratuit, diferite bunuri materiale în sumă totală de 9,8 mil.lei (inclusiv mijloace fixe cu costul cheltuielilor pentru reparaţiile capitale – 6,4 mil.lei; construcţie nefinalizată – 3,3 mil.lei; obiecte de mică valoare şi scurtă durată – 0,1 mil.lei), fără a asigura majorarea valorii bunurilor transmise în gestiune, precum şi a capitalului statutar al întreprinderii.

____________________

⁵⁹ Regulamentul-model al întreprinderilor municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994.

⁶⁰ CR – 0,8 mil.lei (PP “Farul Nistrean” Î.M.), primăria or.Rezina – 19,7 mil.lei (Î.M. “Piaţa comercială a oraşului Rezina” – 2,7 mil.lei, Î.M. “SCL Rezina” – 17,0 mil.lei).

Statutul IP “Incubatorul de Afaceri din Rezina” nu prevede valoarea patrimoniului transmis în gestiune de către fondator (CR), însă misiunea de audit a constatat că, în conformitate cu deciziile CR, instituţiei publice menţionate i-a fost transmisă în gestiune clădirea în valoare de 2854,7 mii lei, precum şi i s-au alocat mijloace financiare în sumă totală de 600,0 mii lei, ca contribuţie locală la construcţia sediului IP “Incubatorul de Afaceri din Rezina”, din care 159,9 mii lei au fost utilizaţi pentru amenajarea sediului (mobilă, tehnică de calcul etc.), restul (440,1 mii lei) rămînînd în sold la situaţia din 01.01.2013.

Nerespectîndu-se prevederile art.4 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992⁶¹, pct.17 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 şi prescripţiile din statutele întreprinderilor al căror fondator este CR, nu au fost încheiate contracte de reglementare a relaţiilor dintre fondator (CR) şi administratorii/conducătorii întreprinderilor, inclusiv privind modul şi condiţiile de remunerare a acestora.

____________________

⁶¹ Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992 (în continuare – Legea nr.845-XII din 03.01.1992).

Deşi, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri, unele AAPL din raion nu au asigurat un management corespunzător la întreprinderile fondate, în rezultat acestea acumulînd pierderi din activitatea desfăşurată. Astfel, urmare neîntreprinderii măsurilor de rigoare, atît de către CR şi CO Rezina (în calitate de fondatori), cît şi de către managerii întreprinderilor fondate, pe parcursul ultimilor ani, unele întreprinderi au finalizat activitatea economico-financiară cu pierderi, care, la situaţia din 01.01.2013, au însumat 1190,1 mii lei⁶².

____________________

⁶² Î.M. “Rezina-Tur” – 116,9 mii lei; PP “Farul Nistrean” – Î.M. – 84,5 mii lei (fondator CR); Î.M. “SCL Rezina” – 971,7 mii lei; Î.M. “Piaţa comercială a oraşului Rezina” – 16,1 mii lei (fondator CO).

Recomandări:

18. Preşedintele raionului şi primarii or.Rezina, com.Ghiduleni, în calitate de fondatori ai întreprinderilor municipale şi IMSP, să efectueze inventarierea integrală a patrimoniului public transmis în gestiune, cu reflectarea corespunzătoare a acestuia în evidenţa contabilă şi restabilirea dreptului de proprietate.

• AAPL nu au întreprins măsuri suficiente în vederea înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale).

Contrar prevederilor art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁶³, care specifică modalitatea şi obligativitatea înregistrării drepturilor patrimoniale, un şir de AAPL din raion nu au înregistrat la oficiul cadastral teritorial drepturile patrimoniale asupra bunurilor imobile în valoare de peste 20,3 mil.lei⁶⁴ (inclusiv conducte de gaze – 7,1 mil.lei).

____________________

⁶³ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁶⁴ CR – 0,16 mil.lei; DÎTS – 7,9 mil.lei; primăriile: com.Pripiceni-Răzeşi – 1,34 mil.lei; com.Solonceni – 1,98 mil.lei; com.Ghiduleni – 0,714 mil.lei; s.Lipceni – 1,17 mil.lei; conducte de gaze: com.Saharna Nouă – 4,4 mil.lei; com.Solonceni – 1,74 mil.lei; s.Meşeni – 0,91 mil.lei.

AAPL din s.Lipceni nu şi-a înregistrat corespunzător drepturile asupra patrimoniului public în valoare de peste 1,17 mil.lei, din care bunuri imobile în valoare de 0,82 mil.lei sînt înregistrate după AAPL din s.Păpăuţi.

Recomandări:

19. Preşedintele raionului şi primarii satelor/comunelor Ghiduleni, Lipceni, Meşeni, Pripiceni-Răzeşi, Saharna Noua, Solonceni să întreprindă măsuri în vederea înregistrării la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

• AAPL nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor proprietate publică, ca urmare nefiind încasate venituri în bugetele locale în sumă de peste 0,18 mil.lei. Totodată, unele AAPL nu şi-au realizat competenţele legale privind exploatarea subsolului.

Potrivit prevederilor art.9 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 şi art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, în competenţa AAPL intră ţinerea evidenţei patrimoniului local, a contractelor de locaţiune/arendă, concesiune şi de administrare fiduciară, precum şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului UAT.

La darea în locaţiune a activelor, AAPL din raion nu au ţinut cont de prevederile Legilor bugetului de stat pe anul 2011 şi pe anul 2012⁶⁵, Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 şi de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008⁶⁶. Astfel, în perioada anilor 2011-2012, misiunea de audit a identificat unele venituri necalculate şi neîncasate din darea în arendă a unor încăperi, datorită neasigurării oficializării relaţiilor de arendă/chirie, neîncheierii contractelor de locaţiune cu locatarii, precum şi lipsei în cadrul UAT a unor politici de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public, evidenţei neadecvate şi neînregistrării drepturilor de proprietate, fapt care, în consecinţă, lipseşte bugetul raional de venituri pasibile încasării. Astfel:

____________________

⁶⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011 şi Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011.

⁶⁶ Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate”.

- în anul 2011, primăria or.Rezina nu a oficializat relaţiile de locaţiune cu PP “Farul Nistrean” Î.M. (35,5 m²) şi cu Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (22,9 m²), ca urmare nefiind încasate venituri în sumă de 22,0 mii lei (6,8 mii lei – plata pentru chirie; 15,2 mii lei – serviciile comunale pentru întreţinerea spaţiilor arendate). Totodată, primăria or.Rezina a dat în locaţiune CTAS Rezina (în bază de contract, plata fiind determinată doar în mărimea serviciilor comunale) încăperi din bunurile imobile nelocuibile cu suprafaţa de 172 m² – din incinta blocului administrativ, şi 43,2 m² – din subsolul clădirii, fără a fi stabilită plata pentru chirie, ceea ce a condiţionat neîncasarea, în anul 2011, a veniturilor din locaţiune în sumă de 20,9 mii lei;

- primăriile comunelor Pereni, Pripiceni-Răzeşi, Saharna Nouă nu au asigurat oficializarea relaţiilor de locaţiune a bunurilor imobile nelocuibile cu Î.s.“Poşta Moldovei”, nefiind încasate venituri în sumă de peste 10,0 mii lei (anual – 5,0 mii lei);

- CR nu a stabilit taxa şi nu a prevăzut încasarea veniturilor în bugetul local pentru anii 2011-2012 de la transmiterea în locaţiune a 3 apartamente cu suprafaţa totală de 130 m² (proprietate a CR), totodată nefiind oficializate relaţiile cu locatarii;

- un agent economic a preluat în gestiune şi folosinţă o fîntînă arteziană în valoare de 261,3 mii lei, în lipsa actului de primire-predare şi fără achitarea plţii pentru arendă proprietarului (Consiliul sătesc Ignăţei), care, potrivit prevederilor din Anexa nr.8 la Legile bugetului de stat pe anul 2011 şi pe anul 2012, urma a fi calculată în sumă de peste 59,0 mii lei (29,8 mii lei anual). De menţionat că agentul economic respectiv nu a achitat plăţile pentru arendă respective nici pentru anii 2008-2010, estimate de audit la suma de circa 72,0 mii lei.

Se relevă că agentul economic menţionat a pus în funcţiune sonda de captare a apei în lipsa autorizaţiei pentru folosirea specială a apei, nedeţinînd nici paşaportul tehnic al fîntînei. Totodată, la efectuarea verificărilor privind exploatarea fîntînei respective, Inspecţia Ecologică Rezina s-a limitat doar la prescrierea indicaţiilor obligatorii de a obţine autorizaţia nominalizată. Situaţiile menţionate condiţionează şi riscul de necalculare şi neachitare a taxei pentru apa captată, la volumele pentru care nu se prevăd înlesniri fiscale.

Potrivit prevederilor art.12 din Codul subsolului, de competenţa AAPL este participarea la elaborarea programelor de folosire a bazei de materie primă minerală la nivel local şi asigurarea realizării acestora. Probele de audit acumulate la acest aspect denotă că pe teritoriul administrat de către primăria or.Rezina au avut loc extrageri de nisip în lipsa proiectului de exploatare, a licenţei şi evidenţei substanţelor minerale utile extrase. Această situaţie este o consecinţă a monitorizării şi gestionării ineficiente de către AAPL din or.Rezina a proprietăţii publice şi determină pierderi financiare, formate din cauza neachitării impozitelor şi taxelor pentru utilizarea resurselor naturale, precum şi condiţionează deteriorarea mediului ambiant şi a solului fertil, fără recultivarea acestuia, prin ce nu au fost respectate prevederile Codului subsolului⁶⁷.

____________________

⁶⁷ Legea nr.3-XVI din 02.02.2009 “Codul subsolului”.

Recomandări:

20. Preşedintele raionului şi primarii: or.Rezina şi satelor/comunelor Ignaţei, Pripiceni-Răzeşi, Pereni, Saharna Nouă să implementeze proceduri ale controlului intern care să asigure respectarea modului de transmitere în arendă/locaţiune a patrimoniului public şi încasarea regulamentară a plăţilor respective, cu înlăturarea deficienţelor constatate de audit.

21. Primarii or.Rezina şi s.Ignăţei să asigure respectarea prevederilor regulamentare privind resursele naturale şi exploatarea subsolului, cu stabilirea procedurilor de control intern în această privinţă şi înlăturarea iregularităţilor admise.

• AAPL au admis şi alte iregularităţi ce ţin de domeniul patrimoniului public, care se exprimă prin următoarele.

√ DÎTS şi unele AAPL de nivelul I, nerespectînd prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998⁶⁸, au permis casarea mijloacelor fixe în sumă totală de 879,5 mii lei⁶⁹, fără a determina cantitatea şi valoarea materialelor obţinute în rezultatul decontării acestora. Totodată, în anul 2011, contrar prevederilor regulamentare, DÎTS a decontat o unitate de transport în lipsa documentelor justificative (acestea fiind perfectate în anul 2012). Analogic, în lipsa documentelor justificative, a casat un automobil şi primăria s.Meşeni. De menţionat că DÎTS şi primăriile s.Ignăţei şi s.Pecişte, deţinînd cîte cinci unităţi de transport (inclusiv tractoare), în realitate, pentru activitatea lor, utilizează doar cîte o unitate, celelalte nefiind exploatate din cauza gradului înalt de uzură.

____________________

⁶⁸ Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998.

⁶⁹ DÎTS – 147,8 mii lei;primăriile: s.Ignăţei – 22,7 mii lei; s.Mateuţi – 71,6 mii lei; s.Pecişte – 49,3 mii lei; s.Meşeni – 46,7 mii lei; com.Pereni – 23,0 mii lei; com.Pripiceni-Răzeşi – 441,4 mii lei; com.Saharna Nouă – 50,8 mii lei; com.Solonceni – 17,4 mii lei; com.Ghiduleni – 8,8 mii lei.

√ DÎTS a admis utilizarea neeconomicoasă a mijloacelor publice valorificate pentru asigurarea bazei materiale a Casei de Creaţie pentru copii din or.Rezina. Astfel, în anul 2012, în lipsa condiţiilor de activitate şi a spaţiilor pentru dotare (elevii studiind/asistînd la ore în alte încăperi ocazionale), pentru Casa de Creaţie a fost procurat mobilier în sumă de 48,7 mii lei, o parte din care a fost depozitat într-o încăpere nereparată, cu geamurile sparte, ceea ce condiţionează riscul ca mobila în cauză să se deterioreze fără a fi folosită. Analogic, în perioada supusă auditării, pentru procurarea echipamentului distractiv-sportiv şi amenajarea terenului de joacă în aer liber pentru copii, la Casa de Creaţie, care nu activează, au fost investite mijloace bugetare în sumă de 120,0 mii lei.

√ În pofida faptului că AAPL din s.Ignăţei au iniţiat reconstrucţia clădirii Casei de Cultură, în anul 2006 suportînd cheltuieli pentru proiectare în sumă de 72,0 mii lei, pînă la momentul actual nu au fost determinate sursele de finanţare a lucrărilor de reparaţie capitală, ca rezultat Casa de Cultură nu a activat, se află într-o stare deplorabilă şi continuă să se deterioreze. O situaţie analogică a fost constatată la primăria com.Pereni, care, iniţiind lucrările de renovare a Casei de Cultură cu valoarea de deviz de 2,3 mil.lei (evaluată în anul 2006), pînă în anul 2010 fiind executate lucrări în sumă de 0,87 mil.lei (la nivel de doar 38%), nu a identificat sursele respective de finanţare, obiectul aflîndu-se într-o stare de degradare continuă, ceea ce generează un risc sporit al executării ineficiente a cheltuielilor, precum şi al majorării costului cheltuielilor în caz de renovare în continuare a obiectului menţionat.

Recomandări:

22. DÎTS şi primăriile satelor/comunelor Ghiduleni, Ignăţei, Mateuţi, Meşeni, Pereni, Pecişte, Pripiceni-Răzeşi, Saharna Nouă, Solonceni să examineze modul de gestionare a patrimoniului public, cu stabilirea concretă a modalităţii de soluţionare a problemelor existente şi implementarea procedurilor respective de control intern, care să asigure respectarea cadrului regulamentar privind gestionarea patrimoniului public.

♦ Gestionarea fondului funciar (terenurilor) este una degradantă şi necesită, în mod neîntîrziat, o abordare critică pentru redresarea necondiţionată a stării lucrurilor.

Pînă în prezent în raion nu au fost finalizate lucrările de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT, prin ce nu s-au respectat prevederile Legii nr.91-XVI din 05.04.2007⁷⁰ şi ale Hotărîrii Guvernului nr.1528 din 29.12.2007⁷¹. Unul dintre factorii care influenţează asupra situaţiei date este neasigurarea executării art.11⁷² din legea menţionată, care prevede ca Guvernul şi AAPL, pînă în anul 2008, să asigure efectuarea lucrărilor de identificare a terenurilor proprietate publică, iar pînă în anul 2009 – înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile.

____________________

⁷⁰ Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007.

⁷¹ Hotărîrea Guvernului nr.1528 din 29.12. 2007 “Despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică”.

⁷² Exclus prin Legea nr.296 din 21.12.2012, în vigoare din 01.01.2013.

Probele de audit denotă că entităţile supuse auditării nu dispun de registre exhaustive privind deţinătorii, suprafaţa şi tipul terenurilor, ceea ce determină riscul întocmirii incorecte a dării de seamă funciare. Cele menţionate nu au permis auditului să-şi exprime o opinie veridică asupra asigurării calculării şi încasării integrale a plăţilor pentru folosirea terenurilor proprietate publică. Lipsa acestor registre, de asemenea, nu permite urmărirea corectitudinii şi eficienţei gestiunii fondului funciar din UAT.

Programul de evidenţă existent la AAPL auditate⁷³ nu corespunde exigenţelor pentru asigurarea unei evidenţe ample şi veridice a calculării şi achitării plăţilor funciare. Nu au fost numite persoanele responsabile de evidenţa plăţilor funciare, în consecinţă, datele înregistrate în evidenţă ale plăţilor funciare prezintă un risc înalt de neautenticitate.

____________________

⁷³ AAPL din or.Rezina, s.Ignăţei, s.Pecişte, com.Saharna Nouă, s.Lalova şi com.Pripiceni-Răzeşi.

Cele menţionate au condiţionat un şir de iregularităţi, care se exprimă prin următoarele.

√ În anii 2011-2012, în darea de seamă funciară la capitolul “Terenurile proprietate UAT aferente obiectivelor social-culturale şi de uz public”, primăria or.Rezina a inclus incorect terenurile folosite de către unele persoane fizice şi juridice în scopuri de producere şi comerţ, cu suprafaţa de circa 28,2 ha. Ca urmare, nu a fost asigurată încheierea contractelor de arendă pentru suprafaţa de circa 26,4 ha şi nu s-au încasat venituri pasibile din darea în arendă/folosinţă a terenurilor proprietate a UAT în sumă de la 88,4 mii lei pînă la 1768,9 mii lei anual. Totodată, neluînd în consideraţie prevederile art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, primăria or.Rezina nu a asigurat încheierea contractelor de arendă/folosinţă a terenurilor destinate industriei cu suprafaţa de 26,39 ha, ceea ce a condiţionat neacumularea veniturilor pasibile în sumă totală de la 139,5 mii lei pînă la 2790,2 mii lei anual. Ca urmare a lipsei de monitorizare asupra modului de calculare şi achitare a plăţilor la bugetul local pentru arenda terenului dat în gestiunea economică a Î.M. “Piaţa comercială a oraşului Rezina”, veniturile pasibile neacumulate au constituit 19,6 mii lei anual.

Situaţia în cauză a fost condiţionată de nerespectarea de către AAPL şi ARFC a prevederilor legislaţiei în vigoare, de nefinalizarea de către acestea, pînă la 01.01.2010, a lucrărilor de înregistrare primară masivă şi de delimitare a terenurilor proprietate publică, precum şi de ţinerea neregulamentară⁷⁴ a Registrului cadastral al deţinătorilor de terenuri. Astfel, contrar prevederilor art.10 din Codul funciar⁷⁵, Serviciul funciar al primăriei or.Rezina nu a asigurat ţinerea cadastrului în teritoriu. În darea de seamă funciară nu au fost incluşi deţinătorii terenurilor arendate cu suprafaţa totală de 18,5 ha, iar în alt caz un teren cu suprafaţa de 0,7 ha, transmis în arendă pe un termen de 10 ani, nu a fost înregistrat la OCT.

____________________

⁷⁴ Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11.01.1995.

⁷⁵ Legea nr.828-XII din 25.12.1991 “Codul funciar”.

√ Contrar prevederilor art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997⁷⁶, la stabilirea preţului pentru arenda terenului cu suprafaţa de 18,0 ha, AAPL din or.Rezina nu au ţinut cont de bonitatea solului din localitate, ceea ce a condiţionat diminuarea plăţii pentru arendă cu 6,4 mii lei anual. Analogic, neţinînd cont de modificările survenite în Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, referitor la majorarea preţului normativ al terenurilor, primăria com.Pripiceni-Răzeşi a admis diminuarea preţului pentru arenda terenurilor cu suma de 68,9 mii lei.

____________________

⁷⁶ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

√ Urmare nerespectării prevederilor art.17 alin.(1) şi alin.(3), precum şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, primăriile or.Rezina şi com.Saharna Nouă nu au asigurat o reflectare conformă, în perioadele corespunzătoare, a angajamentelor deţinătorilor de terenuri, soldurilor datoriilor la data raportată. Astfel, la primăria or.Rezina nu au fost înregistrate în evidenţă restanţele în sumă de peste 280,7 mii lei. Totodată, primăriile or.Rezina şi com.Saharna Nouă s-au eschivat de la aplicarea sancţiunilor faţă de restanţierii funciari, necalculînd în termen penalitatea la suma plăţilor pentru arendă neachitate – 104,7 mii.lei (inclusiv primăria or.Rezina – 55,7 mii lei, şi com.Saharna Nouă – 49,0 mii lei).

√ În temeiul prevederilor art.10 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, terenurile din fondul de rezervă folosite în scopuri agricole pînă la utilizarea lor conform destinaţiei se dau în arendă în mod prioritar lucrătorilor şi pensionarilor din sfera socială, precum şi familiilor social defavorizate. Pentru aceste categorii de persoane, plata pentru arenda terenurilor menţionate echivalează cu impozitul funciar pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă, stabilit pentru anul respectiv. Ignorînd prevederile în cauză, în anii 2011 şi 2012, primăria com.Saharna Nouă a dat în arendă terenurile din fondul de rezervă al UAT cu suprafaţa totală de 42,4 ha şi, respectiv, de 49,1 ha, fără a fi confirmată corespunderea statutului beneficiarilor de arendă funciară categoriilor prevăzute legal, ca urmare fiind identificată neacumularea veniturilor din sursa dată în sumă de la 34,2 mii lei pînă la 171,2 mii lei – în anul 2011, şi de la 39,6 mii lei pînă la 198,1 mii lei – în anul 2012.

Totodată, potrivit art.53 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, actele în temeiul cărora proprietarii de bunuri privatizate sau de întreprinderi private deţin în posesiune şi folosinţă terenurile aferente lor, cu excepţia contractelor de arendă, se anulează, deţinătorii construcţiilor fiind în drept să încheie contract de arendă a terenului aferent bunului privatizat sau să dobîndească în proprietate terenul respectiv. În pofida celor menţionate, în urma confruntării datelor din darea de seamă funciară cu informaţia din evidenţa contabilă a decontărilor ce ţin de arenda/folosinţa terenurilor pentru perioada 2011-2012, s-a constatat că AAPL din com. Saharna Nouă nu au asigurat stabilirea plătii pentru arenda/folosinţa terenului cu suprafaţa de 1,16 ha de către Întreprinderea de irigaţie, nefiind încasate venituri în sumă de la 1,0 pînă la 4,7 mii lei anual.

√ În anii 2011-2012, contrar prevederilor art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 16.04.2007, primăria s.Ignăţei nu a asigurat înregistrarea în evidenţă şi încasarea plăţilor corespunzătoare pentru arenda terenului arabil din rezerva primăriei (într-un şir de cazuri nefiind încheiate nici contractele respective), utilizat de persoane fizice, în sumă de 28,4 mii lei; pentru terenurile aferente construcţiilor (7,0 mii lei); pentru drumurile şi fîşiile forestiere proiectate între cote (19,4 mii lei); pentru bazinul acvatic (55,3 mii lei), prin ce bugetul local a fost lipsit de venituri în sumă totală de 110,1 mii lei. Analogic, nerespectînd prevederile regulamentare, primăriile com.Pripiceni-Răzeşi şi s.Pecişte nu au asigurat încasarea veniturilor respective de la folosinţa de către agenţii economici a drumurilor cu exploatare agricolă, în sumă de 17,1 mii lei şi, respectiv, de 23,1 mii lei.

√ Unele AAPL n-au asigurat conformitatea cu cadrul legal a tranzacţiilor funciare. Astfel, în temeiul prevederilor art.4 alin.(4) şi alin.(5) lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, terenurile aferente proprietate publică, neutilizate în procesul tehnologic, se vînd la o plată unică, cumpărătorul urmînd ca în termen de o lună să achite suma egală cu preţul normativ al pămîntului prevăzut pentru destinaţia respectivă, iar în cazul vînzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului. Nerespectînd reglementările menţionate, primăria or.Rezina a acordat eşalonarea achitării plăţilor în sumă de 258,2 mii lei, pe o perioadă de pînă la trei ani, deşi acestea urmau a fi achitate timp de o lună. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi la primăria com.Saharna Nouă, care a acordat eşalonarea plăţilor în sumă de 19,0 mii lei. Veniturile pasibile încasării din sursa nominalizată constituie peste 207,6 mii lei⁷⁷.

____________________

⁷⁷ Primăria or.Rezina – 200,8 mii lei (100,4 anual); primăria com.Saharna Nouă – 6,8 mii lei.

• AAPL de nivelul I au efectuat vînzarea unor terenuri prin licitaţie, cu nerespectarea cadrului legal, ceea ce a cauzat neîncasarea veniturilor pasibile la bugetele UAT.

Potrivit prevederilor art.13 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, precum şi Anexei la aceasta, pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol se compensează conform tarifelor stabilite. Totodată, în cazul excluderii terenurilor din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă şi din categoria de terenuri ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, pentru extragerea zăcămintelor de substanţe minerale utile, la preţul normativ calculat conform tarifelor stabilite, se aplică coeficientul 0,2, cu condiţia recultivării şi returnării terenurilor menţionate în circuitul agricol sau în fondul silvic după extragerea zăcămintelor, în conformitate cu proiectul de recultivare. În pofida prevederilor regulamentare, comisia de licitaţie a primăriei s.Lalova, la realizarea terenului cu suprafaţă de 1,49 ha pentru extragerea zăcămintelor de substanţe minerale utile, nu a prevăzut în contractul corespunzător clauza privind recultivarea terenului, ceea ce denotă aplicarea neîntemeiată a coeficientului de reducere 0,2, care a cauzat diminuarea preţului de vînzare-cumpărare a terenului cu suma de 1061,7 mii lei. Totodată, la realizarea acestui teren, primăria Lalova nu a revizuit preţurile de vînzare a terenurilor odată cu majorarea preţului normativ al acestora, aprobat prin Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, ceea ce a condiţionat neacumularea veniturilor în sumă totală de 578,0 mii lei. Ca urmare a nerespectării procedurii de licitaţie, prin neaplicarea corectă a pasului de licitaţie, nu au fost încasate venituri pasibile în sumă de 13,4 mii lei.

Situaţii similare de diminuare a preţului de realizare a terenurilor au fost constatate şi la primăriile or.Rezina şi com. Saharna Nouă, care au lipsit bugetele locale de venituri în sumă de 49,7 mii lei şi, respectiv, de 2,6 mii lei.

De menţionat că, la realizarea unui lot din 2 terenuri (cu suprafaţa de 0,3 ha şi de 0,24 ha), comisia de licitaţie a primăriei or.Rezina a admis nerespectarea procedurii de licitaţie şi, ca urmare a neaplicării corecte a pasului de licitaţie, bugetul local a fost lipsit de venituri în sumă de 41,6 mii lei. Totodată, după procedura de cumpărare a lotului, primăria a încheiat cu cumpărătorul un acord adiţional privind refuzul de procurare a unuia din terenurile menţionate, fără a efectua recalculările respective şi fără a înregistra regulamentar decontările în această privinţă.

La realizarea unui teren aferent cu suprafaţa de 0,7168 ha, urmare aplicării incorecte a coeficientului de amplasare şi amenajare inginerească (în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008⁷⁸), primăria or.Rezina nu a asigurat încasarea veniturilor în sumă de 3,7 mii lei. Totodată, la realizarea terenurilor cu suprafaţa totală de 0,062 ha şi costul de peste 234,0 mii lei, primăria or.Rezina nu a asigurat încheierea contractelor de vînzare-cumpărare cu cîştigătorii licitaţiilor, ceea ce condiţionează neîncasarea în termen a veniturilor, precum şi necalcularea penalităţilor pentru neachitarea în termen a plăţilor.

____________________

⁷⁸ Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008 (Anexa nr.4).

Recomandări:

23. Primăriile: or.Rezina, satelor/comunelor Ignăţei, Lalova, Mateuţi, Pecişte, Pripiceni-Răzeşi, Saharna Nouă:

23.1.să implementeze un sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar, inclusiv privind utilizarea mijloacelor băneşti provenite din vînzarea terenurilor proprietate publică a UAT în scopurile prevăzute de legislaţia în vigoare;

23.2. să asigure urgentarea delimitării şi înregistrării terenurilor proprietate publică;

23.3. să coreleze plăţile funciare privind arenda şi vînzarea-cumpărarea terenurilor la nivelul celor de piaţă şi la prevederile cadrului legal existent;

23.4. să asigure evidenţa plăţilor funciare conform prevederilor cadrului legal existent, în baza documentelor confirmative, cu stabilirea exhaustivă a persoanelor responsabile de evidenţa plăţilor respective şi de încasarea acestora în conformitate cu prevederile regulamentare.

• Contabilizarea neconformă a unor fapte economice şi a valorilor nou-create, inventarierile anuale necalitative, neluarea la evidenţă a bunurilor materiale ce aparţin AAPL auditate denaturează valoarea patrimoniului public,acesta fiind majorat neîntemeiat cu 4,4 mil.lei şi, respectiv, diminuat cu 8,2 mil.lei.

Ţinerea neregulamentară a evidenţei imobilelor, inventarierile anuale necalitative, neluarea regulamentară la evidenţă a bunurilor materiale ce aparţin UAT din raion diminuează valoarea patrimoniului public şi afectează buna gestionare a acestuia.

Contrar cerinţelor cadrului regulator⁷⁹, factorii de decizie ai AAPL de nivelul II nu au organizat şi nu au efectuat inventarierea anuală a patrimoniului public, ceea ce a condiţionat neveridicitatea situaţiilor financiare şi patrimoniale raportate. Astfel, contabilitatea Aparatului preşedintelui raionului a înregistrat incorect valoarea obiectelor nefinalizate, fiind majorată cu suma de 7282,1 mii lei, din care: 1612,5 mii lei – valoarea investiţiilor capitale efectuate în anii precedenţi pentru lucrările de proiectare, care urmau a fi înregistrare la categoria de mijloace fixe; 5669,6 mii lei – valoarea obiectelor de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire-predare, care urmează a fi transmise AAPL de nivelul I (alimentaţia cu gaz a s.Lipceni – 832,8 mii lei; gazoduct Păpăuţi – 848,2 mii lei; gazoduct Cinişeuţi-Sîrcova – 2107,6 mii lei; gazoduct Gordineşti-Trifeşti-Cogîlniceni – 1881,3 mii lei).

____________________

⁷⁹ Art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.27 din 28.04.2004, abrogat la 10.08.2012, prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

Nerespectarea prescripţiilor din Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 şi nr.94 din 19.07.2010, referitor la evidenţa patrimoniului public, precum şi a prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993⁸⁰, privind micşorarea valorii fondului locativ cu valoarea fondului locativ privatizat, a cauzat denaturarea informaţiilor din rapoartele financiare ale primăriilor cu privire la valoarea fondului locativ existent. Astfel, la primăria s.Mateuţi, valoarea fondului locativ existent nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat în mărime de circa 70,7 mii lei. De asemenea, fondul locativ în valoare de 132,3 mil.lei, transmis de către CO Rezina în gestiunea Î.M. “SCL Rezina”, este deja privatizat, cu excepţia a circa 103 apartamente, care nu sînt înregistrate după proprietar. Urmare neluării în consideraţie a situaţiei menţionate, AAPL din or.Rezina nu au asigurat înregistrarea conformă a drepturilor de proprietate asupra apartamentelor neprivatizate, totodată acestea nefiind nici contabilizate.

____________________

⁸⁰ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

Contrar pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, primăriile s.Ignăţei şi s.Mateuţi nu au asigurat contabilizarea regulamentară, la contul “Mijloace fixe”, a cheltuielilor pentru lucrările de proiectare în sumă de 101,2 mii lei şi, respectiv, de 179,5 mii lei.

DÎTS a înregistrat la majorarea valorii mijloacelor fixe cheltuielile capitale în sumă de 99,0 mii lei, în lipsa obiectului înregistrat în evidenţa contabilă. Totodată, DÎTS nu a asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă a articolelor de mobilă şi aparataj tehnic în valoare de 285,7 mii lei, precum şi exploatarea conformă a tehnicii de calcul în sumă de 75,8 mii lei, care, deşi se calculează uzura respectivă, este stocată în depozit.

Contrar prevederilor regulamentare, nu a fost întocmit actul de primire-predare a clădirii în valoare de 2854,7 mii lei, transmisă din gestiunea CR în folosinţa IP “Incubatorul de Afaceri din Rezina”, operaţiunea de tranzacţie nefiind raportată în darea de seamă anuală pe anul 2012.

Contabilitatea primăriei s.Mateuţi nu a asigurat atribuirea cheltuielilor pentru lucrările de reparaţie capitală executate în sumă totală de 1670,7 mii lei la majorarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe, astfel nerespectîndu-se prescripţiile Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, fapt care a cauzat denaturarea valorii reale a mijloacelor fixe cu suma menţionată.

Primăria s.Pecişte a contabilizat neregulamentar tehnica de calcul şi aparatajul casnic în sumă totală de 119,2 mii lei.

Contrar prevederilor pct.196 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, DÎTS nu a asigurat transmiterea regulamentară Şcolii-internat auxiliare a cheltuielilor capitale în sumă de 100,0 mii lei (executate în anul 2012), ceea ce a condiţionat denaturarea cu suma indicată a valorii reale a imobilului. Totodată, contabilitatea primăriei s.Ignăţei a reflectat neregulamentar în evidenţa contabilă cheltuielile pentru procurarea draperiilor în sumă de 11,5 mii lei, fiind majorată neîntemeiat cu aceeaşi sumă valoarea de bilanţ a clădirii liceului.

În contradicţie cu Legea contabilităţii, primăria s.Pereni a prezentat dările de seamă pentru anii 2011-2012 cu date eronate, fiind admisă majorarea incorectă a valorii activelor cu 499,6 mii lei. Totodată, primăria com.Solonceni a contabilizat şi a inclus în raportul anual, în lipsa documentelor justificative, mijloace fixe în valoare de 468,4 mii lei.

Contrar prevederilor regulamentare, Aparatul preşedintelui raionului, DÎTS şi primăria s.Ignăţei nu au înregistrat în evidenţa contabilă terenurile proprietate publică a UAT, inclusiv cele aferente construcţiilor proprietate publică locală, aflate în gestiunea instituţiilor publice. Astfel, numai la primăria s.Ignăţei nu au fost contabilizate regulamentar terenurile cu suprafaţa totală de 5,15 ha, în valoare totală de circa 133,0 mii lei, ceea ce a cauzat denaturarea datelor din dările de seamă pe anii 2011-2012.

Recomandări:

24. Preşedintele raionului, DÎTS şi primarii: or.Rezina, satelor/comunelor Ignăţei, Mateuţi, Pecişte, Pereni, Solonceni:

24.1. să asigure organizarea ţinerii evidenţei contabile şi raportării situaţiilor financiare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu implementarea procedurilor de control intern respective şi înlăturarea tuturor deficienţelor constatate de audit;

24.2. în comun cu DF, să asigure desfăşurarea instruirilor în domeniul financiar-contabil pentru personalul din contabilităţile AAPL din raion.

IV. EVALUAREA CONFORMĂRII ŞI EXECUTĂRII/IMPLEMENTĂRII  CERINŢELOR/

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

În rezultatul verificărilor efectuate la compartimentul respectiv, auditul a constatat că AAPL nu au întreprins măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior de către Curtea de Conturi, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat în Hotărîrea nr.39 din 15.06.2007 “Privind Raportul asupra formării şi utilizării bugetului raionului Rezina şi corectitudinii cheltuielilor pentru investiţiile capitale pe anul 2006”. Deşi conducerea raionului Rezina a aprobat un plan de măsuri privind executarea cerinţelor expuse în Hotărîrea menţionată, în vederea înlăturării neajunsurilor constatate, în cadrul misiunii actuale de audit s-a constatat că, din cele 12 cerinţe, 2 cerinţe au fost executate, 7 – executate parţial; 3 cerinţe – neexecutate.

În cadrul prezentei misiuni de audit au fost constatate deficienţe analogice, iar cerinţele anterioare neexecutate de către AAPL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit.

V. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Misiunea de audit rezumă că managementul financiar, în general, s-a axat pe gestionarea fondurilor publice în interesul dezvoltării teritoriului administrat de AAPL.

În acelaşi timp, s-a relevat şi un şir de slăbiciuni instituţionale, generatoare de abateri şi iregularităţi. Astfel, nu a fost asigurată realizarea unor proceduri eficiente în vederea identificării şi colectării integrale a veniturilor proprii, inclusiv provenite din: folosirea/comercializarea terenurilor şi patrimoniului proprietate publică; plata taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii.

S-au constatat abateri în aspect de disciplină financiară la bugetarea cheltuielilor, în rezultat fiind admise cazuri de folosire neregulamentară a mijloacelor publice, inclusiv pentru reparaţii capitale. A fost admisă nerespectarea procedurilor la achiziţiile publice de mărfuri şi servicii. S-au elucidat cazuri de denaturare a datelor din registrele contabile şi dările de seamă.

Managementul şi controlul intern ineficient în procesul de gestionare a patrimoniului public au generat deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale la organul cadastral a dreptului de proprietate; neîncheierea contractelor de comodat privind transmiterea patrimoniului în gestiune.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de către echipa de audit, în componenţa: controlorului de stat superior/auditor public Svetlana Josan (şef de echipă), controlorului de stat Natalia Croitor.