Hotărîre nr.4608 din 30.03.2016 cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituţional

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripţie

prezentate de grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea

referendumului republican constituţional

nr. 4608  din  30.03.2016

 (în vigoare 30.03.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 114-122 art. 709 din 29.04.2016

* * *

Prin hotărîrea nr.4316 din 20 noiembrie 2015, Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de iniţiativă, în număr de 775 persoane cu drept de vot, pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor referendumului republican de modificare şi completare a Constituţiei Republicii Moldova.

Potrivit pct.2 din hotărîrea respectivă, Comisia a stabilit termenul de 3 luni pentru colectarea semnăturilor care să înceapă cu data semnării actului de predare-recepţionare a legitimaţiilor membrilor grupului de iniţiativă şi a listelor de subscripţie. La data de 14 decembrie 2015 a fost semnat actul de predare-recepţionare a legitimaţiilor membrilor grupului de iniţiativă şi a listelor de subscripţie către grupul de iniţiativă, respectiv termenul-limită de prezentare la Comisia Electorală Centrală a proceselor-verbale cu privire la totalizarea procedurii de colectare a semnăturilor susţinătorilor referendumului şi a listelor de subscripţie a fost data de 14 martie 2016.

Grupului de iniţiativă i-au fost eliberate 4 tipuri de formulare ale listelor de subscripţie, fiecare tip conţinînd o întrebare din cele patru preconizate a fi supuse referendumului republican constituţional, cu un tiraj total de 100 mii file, cîte 25 mii file pentru fiecare tip de liste. Întregul tiraj a fost eliberat în 3 tranşe.

Prin hotărîrea nr.4527 din 4 martie 2016, Comisia Electorală Centrală a instituit Comisia de recepţionare, formată din 4 grupuri de lucru, fiecărui grup revenindu-i sarcina să recepţioneze un singur tip de liste de subscripţie.

La data de 14 martie 2016, ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă a prezentat Comisiei Electorale Centrale listele de subscripţie şi 4 procese-verbale din 14 martie 2016 cu privire la totalizarea colectării semnăturilor de către membrii grupului de iniţiativă, corespunzător celor patru întrebări preconizate a fi supuse referendumului republican constituţional.

La recepţionarea listelor de subscripţie şi altor materialele prezentate de grupul de iniţiativă au fost întocmite acte de predare-recepţionare a listelor de subscripţie cu semnăturile colectate, fiind semnate de grupurile de lucru responsabile din cadrul Comisiei de recepţionare, pe de o parte, şi de membrii grupului de iniţiativă, pe de altă parte.

Astfel, potrivit actelor de predare-recepţionare a listelor de subscripţie din 15 martie 2016:

Grupul de lucru nr.1 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru modificarea art.60 alin.(2) al Constituţiei în vederea reducerii numărului deputaţilor, prin substituirea cifrei 101 cu cifra 71?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.1 din 14 martie 2016, conţinînd 46 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr.1, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale şi, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripţie în număr de 11454 file cu 405548 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 251 de dosare.

Din cele 25 mii formulare ale listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13546 liste de subscripţie.

Grupul de lucru nr.2 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru excluderea alineatului (3) al art.70 din Constituţie, care stipulează că deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.2 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr.2, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale şi, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripţie în număr de 11433 file cu 404543 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 252 de dosare.

Din cele 25 mii formulare ale listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13567 liste de subscripţie.

Grupul de lucru nr.3 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru modificarea şi completarea art.78 din Constituţie în vederea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.3 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr.3, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale şi, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripţie în număr de 11454 file cu 404313 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 263 de dosare.

Din cele 25 mii formulare al listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13546 liste de subscripţie.

Grupul de lucru nr.4 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru expunerea articolului 89 din Constituţie într-o nouă redacţie, care să prevadă că, în cazul săvîrşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a unor fapte prin care se încalcă Constituţia, Parlamentul poate aproba iniţiativa a cel puţin o treime din deputaţi, de suspendare din funcţie, cu organizarea în cel mult 70 de zile a unui referendum privind demiterea Preşedintelui?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.4 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC. Conform procesului-verbal nr.4, 315 membri nu au participat la colectarea semnăturilor din motive personale şi, respectiv, nu au semnat procesul-verbal de totalizare;

- liste de subscripţie în număr de 11423 file cu 405539 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 263 de dosare.

Din cele 25 mii formulare al listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13577 liste de subscripţie.

Prin hotărîrea nr.8 din 16 martie 2016 privind validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Curtea Constituţională a reţinut că, deşi mandatul Comisiei Electorale Centrale a expirat la 11 februarie 2016, însă, având în vedere că se desfăşoară alegeri locale noi, în baza legii şi a principiului constituţional al continuităţii, mandatul Comisiei a fost extins de drept, în conformitate cu prevederile art.17 alin.(6) din Codul electoral.

Potrivit art.157 din Codul electoral, în termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor (fiecare sau la alegere) de pe listele care au fost prezentate. După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre cu privire la iniţierea referendumului sau, în cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, adoptă o hotărîre privind respingerea propunerii de a efectua referendumul republican şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă.

În urma verificării sub aspect cantitativ a listelor de subscripţie şi al conformităţii datelor indicate în procesele-verbale de totalizare prezentate de grupul de iniţiativă, Comisia Electorală Centrală a stabilit următoarele.

La etapa verificării conformităţii datelor indicate în procesele-verbale de totalizare prezentate de grupul de iniţiativă, Comisia a stabilit că procesele-verbale de totalizare nr.1 şi 2 din 14 martie 2016 au fost semnate de 461 de membri ai grupului de iniţiativă, iar cele cu nr.3 şi 4 din 14 martie curent au fost semnate de 462 de membri, şi nu de 460, după cum s-a indicat în procesele-verbale respective.

În conformitate cu prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova şi art.144 alin.(1) lit.a) din Codul electoral, pentru iniţierea referendumului republican constituţional cetăţenii Republicii Moldova care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 de mii de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Parlamentul Republicii Moldova, prin Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, cu modificările şi completările ulterioare, a stabilit la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea: 32 de unităţi administrativ-teritoriale raionale (conform anexei nr.1 din legea citată), municipiile (anexa nr.2), unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (conform anexei nr.4).

În baza Legii nr.764-XV din 27 decembrie 2001, actualmente în Republica Moldova sînt stabilite 35 de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, organizarea administrativ-teritorială a cărora se efectuează în corespundere cu dispoziţiile constituţionale şi care se află sub auspiciile autorităţilor statului Republicii Moldova.

Astfel, pentru iniţierea referendumului republican constituţional, grupul de iniţiativă urma să prezinte cel puţin 360 mii de semnături valabile pentru fiecare întrebare propusă, care să provină din cel puţin 18 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 de mii de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Conform datelor indicate în procesele-verbale de totalizare, grupul de iniţiativă a declarat prezentarea a peste 360 mii de semnături ale susţinătorilor referendumului republican constituţional pentru fiecare întrebare din cele patru preconizate a fi supuse referendumului.

Totodată, Comisia relevă existenţa unor diferenţe între numărul total de semnături indicat în procesele-verbale de totalizare şi declarate de membrii grupului de iniţiativă per întrebare în raport cu numărul de semnături constatate numeric în procesul de verificare cantitativă a listelor de subscripţie, după cum urmează:

a) pe listele de subscripţie ce conţin întrebarea nr.1 sînt cu 1097 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr.1 din 14 martie 2016;

b) pe listele de subscripţie ce conţin întrebarea nr.2 sînt prezente cu 1774 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr.2 din 14 martie 2016;

c) pe listele de subscripţie ce conţin întrebarea nr.3 sunt cu 482 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr.3 din 14 martie 2016;

d) pe listele de subscripţie ce conţin întrebarea nr.4 s-au pus cu 963 mai multe semnături decît numărul declarat în baza procesului-verbal de totalizare nr.4 din 14 martie 2016.

În acelaşi timp, pornind de la norma constituţională stabilită la art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie, Comisia Electorală Centrală constată că pentru cele 4 întrebări preconizate a fi supuse referendumului constituţional nu au fost respectate condiţiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susţinătorilor referendumului republican constituţional per unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea (cel puţin 20 de mii de semnături valabile) şi, respectiv, din cel puţin jumătate unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (din cel puţin 18).

În consecinţă, după verificarea cantitativă a listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală a stabilit că din cele 34 de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, pe teritoriul cărora au fost colectate semnăturile susţinătorilor pentru cele 4 întrebări preconizate a fi supuse referendumului republican constituţional, doar 3 din aceste unităţi (municipiile Chişinău şi Bălţi, raionul Orhei) întrunesc condiţiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susţinătorilor referendumului republican, pentru care au şi fost prezentate liste de subscripţie ce conţin peste 20 de mii de semnături.

În aceeaşi ordine de idei, Comisia Electorală Centrală relevă că la 24 iunie 2008 deputatul în Parlament, Vladimir Filat, a solicitat Curţii Constituţionale să dea interpretare lit.a) alin.(1) art.141 din Constituţie. Potrivit lit.a) alin.(1) art.141 din Constituţie, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin 200 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 de mii de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Autorul sesizării a considerat că "aceste prevederi comportă o neconcordanţă de conţinut, făcîndu-le inaplicabile şi îngrădind astfel dreptul constituţional al cetăţenilor de a iniţia revizuirea Constituţiei. În opinia sa, în condiţiile noii organizări administrativ-teritoriale dispoziţia constituţională privind colectarea în sprijinul iniţiativei de revizuire a Constituţiei a cel puţin 20 de mii de semnături în fiecare din cel puţin jumătate de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi nu poate fi realizată. Or, după reforma administrativ-teritorială din anul 2003, efectuată în baza Legii nr.764-XV din 27 decembrie 2001, în unele unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi numărul cetăţenilor cu drept de vot nu atinge cifra de 20 de mii."

Prin decizia sa din 18 iulie 2008, Curtea Constituţională a decis că sesizarea nu poate fi acceptată spre examinare în fond pentru următoarele considerente:

"Fondul sesizării depuse îl constituie neconcordanţa determinată de norma constituţională, care prevede că în fiecare din cel puţin jumătate de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 de mii de semnături în sprijinul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, în raport cu Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Curtea a relevat că lit.a) alin.(1) art.141 din Constituţie nu conţine ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, voinţa legiuitorului fiind expresă.

Interpretarea oficială este imperativă în cazurile în care incertitudinea normelor constituţionale este determinată de o situaţie concretă şi această incertitudine nu poate fi soluţionată printr-o altă procedură. Problema abordată în sesizare este de competenţa legislativului, necesitînd a fi soluţionată prin modificarea normei constituţionale."

În acelaşi timp, menţionăm că la sesizarea din 26 august 2015 a deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova, Igor Dodon, Vlad Bătrîncea, Vasile Bolea, Corneliu Furculiţă şi Vladimir Odnostalco, Curtea Constituţională şi-a reiterat poziţia expusă anterior prin decizia din 18 iulie 2008. Amintim că prin sesizarea depusă de deputaţii sus-menţionaţi s-a solicitat Curţii Constituţionale interpretarea art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie, cu elucidarea următoarelor aspecte:

"a) Care este numărul minim de cetăţeni necesar pentru iniţierea revizuirii Constituţiei, 200 de mii sau 360 de mii?

b) Unitatea administrativ-teritorială autonomă cu statut special Găgăuzia poate fi considerată ca unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, în sensul prevederilor art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie?"

Astfel, în corespondenţa Curţii Constituţionale, înregistrată sub nr.PCC-01/35b 284 din 1 octombrie 2015, Curtea a menţionat că s-a pronunţat asupra unei sesizări cu acelaşi obiect, şi anume prin decizia din 18 iulie 2008, prin care a respins sesizarea şi a subliniat că "lit. a) alin.(1) art.141 din Constituţie nu conţine ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, voinţa legiuitorului fiind expresă", constatînd că sesizarea înaintată nu cuprinde probleme de drept susceptibile de examinare în fond.

De asemenea, Curtea a reţinut că problema abordată în sesizare este de competenţa legislativului şi urmează a fi soluţionată prin modificarea normei constituţionale.

În aceeaşi ordine de idei, se face referire şi la Codul bunelor practici privind referendumurile constituţionale la nivel naţional (CDL-INF (2001)10 din 6-7 iulie 2001), adoptat de Comisia europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia), potrivit căruia "recursul la un referendum trebuie să respecte sistemul juridic în ansamblul său şi, în special, normele care reglementează revizuirea Constituţiei".

În contextul verificării listelor de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă, Comisia Electorală Centrală relevă asupra impactului hotărîrii Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, potrivit căreia dispoziţiile constituţionale de la art.78 şi 89 din Constituţia Republicii Moldova au fost revizuite, revigorate şi repuse în fondul activ al dreptului la data pronunţării hotărîrii sus-menţionate.

Ca rezultat, Comisia Electorală Centrală constată că listele de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă nu conţin numărul minim de 20 mii semnături necesar pentru fiecare din cele minim 18 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, respectiv nu întrunesc cerinţele de validitate în condiţiile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova

În atare circumstanţe, Comisia ajunge la concluzia privind respingerea iniţiativei de desfăşurare a referendumului republican constituţional şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă.

Pornind de la faptul că prevederile constituţionale ce ţin de colectarea semnăturilor pentru iniţierea referendumului republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova nu au fost respectate şi numărul de semnături ale susţinătorilor iniţierii referendumului republican constituţional pentru cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea este mai mic decît baremul minim prevăzut de Legea Supremă a ţării, precum şi în conformitate cu art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova, Decizia Curţii Constituţionale din 18 iulie 2008 asupra sesizării privind interpretarea lit.a) alin.(1) art.141 din Constituţie, Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.7 din 4 martie 2016 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr.1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova (modul de alegere a Preşedintelui), Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.8 din 16 martie 2016 privind validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, art.18, 42-43, 144 alin.(1) lit.a), 154–156 şi 157 alin.(2) şi (3) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge propunerea de efectuare a referendumului republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova.

2. Se anulează înregistrarea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituţional.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

a membrului Comisiei Electorale Centrale asupra procedurii de adoptare

şi conţinutului hotărârii "Cu privire la rezultatele verificării listelor de

subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea

 referendumului republican constituţional"

La 30 martie 2016 Comisia, cu 6 voturi "pentru", 1 vot "împotrivă" şi o "abţinere", a adoptat hotărârea "Cu privire la rezultatele verificării listelor de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituţional", în partea rezolutivă a căreia este scris:

"1. Se respinge propunerea de efectuare a referendumului republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova.

2. Se anulează înregistrarea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituţional.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Consider această hotărîre ca fiind adoptată pripit şi sub influenţa, posibil necorespunzătoare, din partea preşedintelui şi secretarului, respectiv Iurie Ciocan şi Andrei Volentir.

În susţinerea celor expuse aduc următoarele argumente şi motivaţii.

1. Nu sunt de acord cu pct.1 şi pct.2 din partea rezolutivă şi cu pretinsele argumente din partea motivantă a hotărârii, deoarece acestea sunt interpretate eronat de autorul proiectului de hotărîre şi votate de majoritatea membrilor Comisiei mai probabil din considerente de oportunitate (posibil la solicitarea anumitor persoane fizice sau juridice), decît din convingerea că Legea supremă este aplicată corect şi interpretată echidistant.

2. Articolul 144 alin.(1) din Codul electoral stipulează "Referendumul republican poate fi iniţiat de: a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie". La prima vedere se pare că legiuitorul a formulat condiţii distincte pentru un referendum republican cu orice temă, pentru care ar fi suficientă iniţiativa a 200 mii cetăţeni cu drept de vot, iar pentru referendumul constituţional adăugând o condiţie suplimentară ca cetăţenii cere iniţiază revizuirea Constituţiei să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi şi ca în fiecare din ele să fie înregistrate cel puţin 20000 semnături în sprijinul acestei iniţiative. Situaţia se clarifică dacă analizăm cu atenţie art.141 din Constituţie. Aici observăm că articolul menţionat din Constituţie operează deja cu noţiunea "revizuirea Constituţiei" şi, respectiv, face o clarificare în ceea ce priveşte aspectul la care m-am referit mai sus, stipulând că "(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de: a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot". Deci, chiar şi pentru un nespecialist¹ este clar că dacă Grupul de Iniţiativă ar fi prezentat exact 200 mii de semnături în favoarea referendumului, aceasta ar fi fost suficient (din punctul de vedere al normei citate din Constituţie), ca organul competent, Comisia Electorală Centrală, să adopte o hotărâre favorabilă organizării referendumului. Sunt convins că orice instanţă echidistantă ar interpreta lucrurile la fel.

_____________________________

¹ În şedinţă am folosit expresia "chiar şi pentru o mulgătoare" (rog mulgătoarele să nu se supere!)

3. În partea ce se referă la condiţiile speciale cu privire la modul de colectare a semnăturilor, anume la dispoziţia că "cetăţenii cere iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 semnături în sprijinul acestei iniţiative", observăm că este o prevedere ce nu poate fi realizată în condiţiile actualei Legi privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Or, cel puţin câteva raioane (cum ar fi Basarabeasca, Taraclia, Dubăsari) au în total un număr mai mic sau în jur de 20 mii de alegători, ceea ce ar presupune că toţi locuitorii acestor raioane ar trebui să subscrie referendumului, ceea ce contravine bunului simţ. Aceasta ar însemna că pentru iniţierea referendumului trebuie să subscrie mai mulţi alegători din aceste unităţi administrativ-teritoriale, decât participă obişnuit la votare. Aici, aş fi făcut o comparaţie între numărul de alegători care au participat la votare în ultimele alegeri şi numărul de susţinători ai referendumului, pe fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, însă aceste date le deţine doar dl Iurie Ciocan. Îmi rezerv acest drept de a modifica textul după ce voi obţine datele solicitate.

4. Observăm că cerinţa ca "cetăţenii cere iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 semnături în sprijinul acestei iniţiative" a fost introdusă în Constituţie prin Legea nr.1115 din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova, când judeţele au devenit unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi. Anume prin această lege expresia "raioane şi municipii" a fost substituită prin noţiunea "unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi", iar cifrele "5000" au fost înlocuite cu cifrele "20000" şi aceasta s-a produs în legătură cu trecerea de la raioane şi municipii la judeţe. Când s-a revenit din nou la raioane şi municipii, modificarea introdusă atunci a rămas intactă, fie din cauză că legiuitorul a dorit să impună o condiţie mai severă pentru revizuirea Constituţiei, fie pentru că această ambiguitate a rămas neobservată, deşi este destul de probabil că parlamentarii care au votat modificarea respectivă intenţionat au lăsat această prevedere pentru a face probleme concurenţilor săi. Oricare ar fi motivul, este evident că nu este posibil de executat întocmai prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie aşa cum este formulat la ziua de 30.03.2016 şi anume din aceste considerente am propus plenului CEC să amânăm examinarea şi adoptarea hotărârii, după care să ne adresam Parlamentului Republicii Moldova cu solicitarea de a ne fi explicate acele chestiuni care trezesc interpretări contradictorii atât în mediul de jurişti, cât şi în societate. Or, o bună guvernare presupune ca orice cerinţă din partea celor care guvernează să fie în concordanţă cu legislaţia în vigoare, iar legislaţia, inclusiv şi mai ales Constituţia, să fie clare, previzibile şi executabile. Cu regret, propunerea făcută de autorul acestei opinii separate nu a întrunit decât un singur vot "pentru".

5. Nu ar fi fost o problemă, dar chiar consider că era o necesitate ca preşedintele CEC să admită mai multe variante posibile de hotărîre şi, după o consultare sinceră şi cu bună voinţă (doar se discută cu Măria Sa – Poporul!!!) cu membrii Grupului de Iniţiativă, cu ceilalţi membri, să fie adoptată o hotărâre echitabilă. Cu regret, preşedintele CEC, care este şi preşedintele şedinţei, a lăsat impresia că a venit cu un proiect pregătit din timp, consultat cu alte persoane şi pe care nu doreşte să-l schimbe în nici un caz.

6. Cu referire la procedură, preşedintele Iurie Ciocan mai întâi a anunţat că vor avea dreptul să vorbească doi membri ai Grupului de Iniţiativă, ca mai pe urmă să spună că doar un reprezentat din partea Grupului are dreptul să vorbească. Această manipulare din partea preşedintelui şedinţei, îmbinată cu frustrarea unor membri ai Comisiei, cu interpretarea şi de această dată în propriul lui înţeles a Regulamentului privind activitatea Comisiei Electorale Centrale şi cu măsurile exagerate de precauţie², lăsau să se înţeleagă că autorul proiectului de hotărâre nu este sigur de legalitatea acestuia şi a apelat la structurile de forţă. Mai mult, comportamentul preşedintelui CEC şi măsurile de precauţie sugerau că autorul proiectului de hotărâre nu are intenţia de a accepta modificări esenţiale la proiect şi de aceea a apelat la structurile de forţă. Altfel, este greu de crezut că un număr atât de mare de poliţişti a apărut în curtea CEC fără ştirea dlui Iurie Ciocan, aşa cum încerca să lase impresia.

_____________________________

² Zeci sau chiar sute de poliţişti bine echipaţi mişunau în curtea CEC şi în curţile megieşe pe parcursul şedinţei.

7. Ca o sfidare a bunului simţ am perceput şi afirmaţiile autorului proiectului de hotărâre al CEC, precum că Grupul de Iniţiativă a prezentat chiar mai multe semnături decât a declarat, adică uitaţi-vă cât de cinstit şi sincer vă tratez, chiar v-am dat mai mult decât pretindeţi, fiind conştient de faptul că în următorul alineat totul va fi luat înapoi, va fi redusă la zero munca a sute de oameni şi va fi ignorată opinia şi intenţia a peste 400 mii de cetăţeni. Un asemenea comportament ca al dlui Iurie Ciocan putea să aibă doar o persoană care este sigură că nu aceşti 400 mii de concetăţeni, nu poporul, ci altcineva ia deciziile şi numeşte în funcţii. Doar o persoană care şi până acum a încălcat legea, normele juridice şi a rămas nepedepsită poate să aibă un asemenea comportament sfidător faţă de popor. Folosesc şi această ocazie pentru a susţine că pe parcursul alegerilor parlamentare din 30.11.2014 şi al celor locale generale din 2015 au fost grav încălcate mai multe prevederi ale Codului electoral şi anume art.38¹, 39, 40, 49, 62, 123, dar şi multe altele, inclusiv Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale şi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea arhivei Comisiei Electorale Centrale, despre care am informat, am depus cereri şi am întreprins acţiuni privind punerea la respect a persoanelor care se cred atotputernice. Din reacţiile organelor de resort la acţiunile întreprinse de mine, din răspunsurile la adresările şi cererile depuse am dedus doar că o grupare criminală a uzurpat puterea nu numai la CEC şi o exercită în folos propriu.

8. O chestiune aparte care a fost discutată tangenţial în legătură cu hotărârea contestată de mine prin această opinie separată este şi legalitatea acesteia. Autorul proiectului de hotărâre a insistat să includă în partea descriptivă şi menţiunea făcută de Curtea Constituţională faţă de legalitatea mandatului actualei componenţe a CEC. În opinia autorului Iurie Ciocan, dar şi a Curţii Constituţionale: "prin hotărîrea nr.8 din 16 martie 2016 privind validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Curtea Constituţională a reţinut că, deşi mandatul Comisiei Electorale Centrale a expirat la 11 februarie 2016, însă, având în vedere că se desfăşoară alegeri locale noi, în baza legii şi a principiului constituţional al continuităţii, mandatul Comisiei a fost extins, în conformitate cu prevederile art.17 alin.(6) din Codul electoral". În aşa fel poporul este minţit lăsând impresia că legea şi Constituţia se respectă, deşi prerogativa de a extinde mandatul CEC aparţine nu Curţii Constituţionale, ci Parlamentului. Am spus-o în şedinţa CEC din 30.03.2016 şi repet aici că la numirea în această funcţie noi, toţi membrii CEC, am depus jurământul să respectăm Constituţia şi legile Republicii Moldova, de aceea nu avem dreptul să închidem ochii la asemenea încălcări.

În concluzie, solicit organelor de resort să ia atitudine faţă de cele menţionate mai sus, atît în raport cu interpretările art.141 din Constituţie, cât şi cu art.144 din Codul electoral, pentru a asigura că alte prevederi legale, cum ar fi cele prevăzute de art.39 din Constituţie, şi anume "dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor" să fie respectat. Or, Republica Moldova, ratificând Declaraţia Universală a Drepturilor Omului s-a angajat să considere că "este esenţial ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurgă, ca soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi" – adică aşa cum este prevăzut în preambulul Declaraţiei.

31.03.2016

Ştefan Urîtu,

membru al Comisiei Electorale Centrale