Hotărîre nr.47 din 21.09.2012 privind Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor entităţi finanţate de la bugetul de stat

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate

pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor

entităţi finanţate de la bugetul de stat

nr. 47  din  21.09.2012

 (în vigoare 19.10.2012) 

Monitorul Oficial nr.216-220 art.36 din 19.10.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui A.Zolotcov, viceministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, dlui S.Sainciuc, viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, dlui B.Gherasim, viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, dlui V.Pană, şef adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor, dlui V.Sviridov, administrator al Întreprinderii de Stat “Portul Fluvial Ungheni”, dlui Gr.Belostecinic, rector al Academiei de Studii Economice din Moldova, profesor universitar, dlui C.Trofăilă, directorul Departamentului venituri şi tehnologii informaţionale al Serviciului Vamal, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹, a examinat Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor entităţi finanţate de la bugetul de stat.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea Curţii de Conturi).

Misiunea de audit s-a desfăşurat la Ministerul Finanţelor şi la unele entităţi finanţate de la bugetul de stat, în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi, potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², avînd ca scop oferirea unei asigurări rezonabile referitor la conformitatea executării şi raportării bugetului de stat la capitolul investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

Auditul s-a efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost obţinute prin colectare la unele obiecte de alocaţii bugetare, ţinîndu-se cont de nivelul materialităţii şi de riscurile identificate, fiind auditate următoarele entităţi: Ministerul Finanţelor (Infrastructura Biroului vamal Leuşeni), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie si Reabilitare, str.Romană nr.2, municipiul Chişinău; Internatul Psihoneurologic din Cocieri, raionul Dubăsari; Blocul cu 80 de apartamente pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, str. Alba Iulia, municipiul Chişinău; Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, str. Valea Rediului nr.16, municipiul Chişinău), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (Construcţia caselor de locuit pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (Majorarea capitalului social al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de Pasageri Giurgiuleşti, raionul Cahul), Ministerul Educaţiei (Blocul de studii al Academiei de Studii Economice din Moldova, str.G.Bănulescu-Bodoni nr.59, municipiul Chişinău).

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

În anul 2011, comparativ cu anul 2010, se relevă o tendinţă de diminuare a finanţării investiţiilor capitale cu 73,1 mil.lei, aceasta fiind cauzată de disponibilitatea limitată de resurse publice ce ar garanta finanţarea integrală a necesităţilor, precum şi de creştere nesemnificativă a reparaţiilor capitale cu 16,8 mil.lei. Deşi se înregistrează o creştere semnificativă a cheltuielilor pentru investiţii capitale finanţate din sursele externe cu 115,7 mil.lei, sau cu 41,2%, concomitent, se atestă un nivel scăzut de valorificare a surselor externe de finanţare preconizate.

Ministerul Finanţelor, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, regulamentar⁴, în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale, urmează să efectueze: participarea la elaborarea politicii şi la evaluarea ofertelor în domeniul investiţiilor realizate din contul tuturor surselor bugetului de stat; analizarea propunerilor şi argumentărilor tehnico-economice la elaborarea proiectelor de programe investiţionale şi cheltuielilor de ordin economic, finanţate din contul tuturor surselor bugetului de stat; monitorizarea proceselor de finanţare a acestor cheltuieli. Constatările rezultate din activităţile misiunii de audit, reflectate în prezentul raport, denotă că Ministerul Finanţelor, prin prisma funcţiilor de bază de gestionare a finanţelor publice:

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 “Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008).

• n-a asigurat delimitarea şi reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii de investiţii, ceea ce, în unele situaţii, condiţionează motivarea nejustificată a iregularităţilor admise de beneficiari ca rezultat al verificării documentare şi lipsei obiecţiilor din partea Ministerului Finanţelor;

• n-a implementat un sistem unificat de înregistrare şi evidenţă a datoriilor debitoare şi creditoare la compartimentul finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale, ca rezultat, acestea nu includ datoriile pe componentele: proiecte finanţate din surse externe; fonduri speciale, precum şi pentru alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale, ceea ce nu asigură unicitatea/ plenitudinea datelor şi duce la denaturarea datelor raportării anuale;

• nu dispune de un sistem/ o bază de date ce ar reflecta situaţia reală şi dinamica finanţării/ execuţiei per ansamblu la nivel de ţară, precum şi în aspectul beneficiarilor/ obiectivelor/ costurilor de deviz/ surselor de finanţare/ perioadei de iniţiere a finanţării de la bugetul de stat/ volumelor executate/ volumului datoriilor/ perioadei de finalizare şi de dare în exploatare etc. la capitolul cheltuieli capitale pe beneficiari şi obiecte investiţionale, ceea ce limitează posibilităţile de prioritizare/ transparenţă/ planificare strategică a investiţiilor de stat şi face imposibilă realizarea eficientă/ calitativă a obiectului principal în acest domeniu, atribuit Ministerului;

• n-a întreprins măsuri rezultative întru inventarierea, în comun cu beneficiarii de investiţii, a tuturor datoriilor debitoare şi creditoare în aspect de beneficiari/ obiecte/ surse, cu determinarea realităţii acestora, asigurînd o monitorizare completă asupra modului de stingere în conformitate cu prevederile legale şi neadmiterea înregistrării nejustificate a acestora.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi instituţiile publice, în calitate de executori de buget şi beneficiari de investiţii, au responsabilitatea de a asigura o bună guvernare a fondurilor publice, inclusiv prin prisma cadrului legal⁵ răspund de îndeplinirea unor obligaţii privind calitatea construcţiilor, precum asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, acţionarea în cazul neconformităţilor şi deficienţelor apărute pe parcurs, asigurarea recepţiei lucrărilor etc. Constatările rezultate din activităţile misiunii de audit, reflectate în raport, au relevat că:

____________________

⁵ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 “Privind calitatea în construcţii”.

• Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în calitate de autoritate publică centrală, n-a asigurat estimarea corectă şi revizuirea concomitentă a necesităţilor de mijloace bugetare pentru construcţia “Portului de Pasageri Giurgiuleşti” şi n-a monitorizat darea în exploatare a obiectului care urma a fi efectuată pînă la 01.06.2008, pînă în prezent, obiectul nefiind dat în exploatare. Din totalul de mijloace primite din bugetul de stat de 16,0 mil.lei pentru majorarea capitalului social, Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” a înregistrat un sold de mijloace băneşti neutilizat la contul de decontare în mărime de 3,2 mil.lei, iar 2,6 mil.lei au fost folosite în scopurile curente ale întreprinderii.

• Ministerul Finanţelor a admis carenţe la planificarea şi executarea alocaţiilor prevăzute pentru finanţarea a 2 obiecte investiţionale, ceea ce a cauzat nevalorificarea integrală a alocaţiilor preconizate în sumă de circa 6,2 mil.lei.

• Serviciul Vamal n-a asigurat un sistem eficient de control intern pentru perioada anului 2010 la etapele de executare a cheltuielilor şi acceptare a lucrărilor de reparaţii capitale şi de definire a responsabilităţilor de monitorizare a deficienţelor, afectînd raportarea financiară la capitolul respectiv pentru anul 2011.

• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, prin tergiversarea procesului de revizuire şi de aprobare a modificărilor, a cauzat neexecutarea în termenele stabilite a lucrărilor de finalizare a infrastructurii inginereşti şi drumurilor pentru casele de locuit pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010, inclusiv neasigurînd nici recepţionarea finală a acestora.

• Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, la executarea lucrărilor de construcţii, n-a asigurat verificarea execuţiei corecte şi complete a lucrărilor, actelor de recepţie a lucrărilor executate, n-a acţionat în vederea soluţionării neconformităţilor pe parcursul efectuării lucrărilor etc., ca rezultat fiind admisă finanţarea unor lucrări neexecutate la momentul prezentării proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, ceea ce contravine prevederilor legale.

• Academia de Studii Economice din Moldova a acceptat înlocuirea de către antreprenor a materialelor prevăzute de deviz cu materiale mai costisitoare, fapt ce a condiţionat majorarea valorii obiectului de construcţie. Concomitent, se atestă neconcordanţa între utilajul reflectat în actele de recepţie la executarea lucrărilor suplimentare la instalaţiile interioare de condiţionare executate în aprilie 2011 şi cel real instalat.

De asemenea, se relevă o situaţie problematică, condiţionată de finanţarea cheltuielilor pentru investiţiile capitale spre finele anului de gestiune, care, în unele cazuri, generează nevalorificarea deplină a acestora şi/sau achitarea nejustificată antreprenorilor a lucrărilor real neexecutate, cu nereflectarea lor la datorii debitoare.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 5.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor entităţi finanţate de la bugetul de stat, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor entităţi finanţate de la bugetul de stat se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi luare de atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, precum şi pentru întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor auditului, şi se cere:

2.1.1. să intensifice măsurile de monitorizare a proceselor de gestionare a finanţelor publice în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale, prin reglementarea responsabilităţilor între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii de investiţii şi reparaţii capitale finanţate de la bugetul de stat;

2.1.2. să asigure crearea unui sistem/ unei baze de date la capitolul investiţii şi reparaţii capitale, care să includă dinamica finanţării/ execuţiei per ansamblu la nivel de ţară, în aspectul beneficiarilor/ obiectelor/ costurilor de deviz/ surselor de finanţare/ perioadei de iniţiere a finanţării de la bugetul de stat/ volumelor executate/ volumului datoriilor/ perioadei de finalizare şi de dare în exploatare etc., precum şi situaţia reală a lucrărilor executate;

2.1.3. să efectueze inventarierea, în comun cu beneficiarii de investiţii, a tuturor datoriilor debitoare şi creditoare în aspect de beneficiari/ obiecte/ surse, cu determinarea realităţii acestora.

2.2. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (inclusiv Întreprinderii de Stat “Portul Fluvial Ungheni”), Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Serviciului Vamal, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Academiei de Studii Economice din Moldova, pentru documentare şi luare de atitudine referitor la rezultatele auditului, precum şi pentru întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor auditului, şi se cere conformarea la rigorile cadrului legal pentru buna guvernare a fondurilor publice şi neadmiterea iregularităţilor la capitolul investiţii şi reparaţii capitale.

2.3. Guvernului, pentru documentare şi examinarea circumstanţelor ce ţin de nedarea în exploatare în termenele stabilite a obiectelor “Majorarea capitalului social al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de Pasageri Giurgiuleşti, raionul Cahul” şi “Construcţia caselor de locuit pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010”, cu infrastructura inginerească şi drumuri, avînd în vedere procesele de exploatare a acestora.

2.4. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, pentru documentare.

3. Despre implementarea recomandărilor auditului şi executarea subpct. 2.1. şi 2.2. ale pct.2 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.47 din 21 septembrie 2012

RAPORTUL

auditului regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii

şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor entităţi finanţate

de la bugetul de stat

I. INTRODUCERE

Auditul regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor entităţi finanţate de la bugetul de stat a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la conformitatea executării şi raportării bugetului de stat la capitolul investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011.

Responsabilitatea Ministerului Finanţelor (în continuare – Ministerul) constă în gestionarea finanţelor publice pentru finanţarea investiţiilor publice şi proiectelor investiţionale din contul tuturor surselor bugetului de stat, precum şi în raportarea bugetului de stat la acest capitol.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit rezonabile pentru susţinerea constatărilor şi formularea concluziilor de audit asupra conformităţii executării şi raportării bugetare la capitolul alocaţii pentru finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi asupra regularităţii utilizării mijloacelor în scopurile menţionate, cu formularea recomandărilor şi exprimarea concluziilor de audit.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost obţinute prin colectare la unele obiecte de alocaţii bugetare, ţinîndu-se cont de nivelul materialităţii şi de riscurile identificate, fiind auditate următoarele entităţi: Ministerul Finanţelor (Infrastructura Biroului vamal Leuşeni), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie şi Reabilitare, str.Romană nr.2, municipiul Chişinău; Internatul Psihoneurologic din Cocieri, raionul Dubasari; Blocul cu 80 de apartamente pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, str.Alba Iulia, municipiul Chişinău, Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, str.Valea Rediului nr.16, municipiul Chişinău), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (Construcţia caselor de locuit pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (Majorarea capitalului social al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de Pasageri Giurgiuleşti, raionul Cahul), Ministerul Educaţiei (Blocul de studii al Academiei de Studii Economice din Moldova, str.G.Bănulescu-Bodoni nr.59, municipiul Chişinău).

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Ministerul Finanţelor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica unică a statului în domeniul bugetar fiscal, activitatea căruia este reglementată prin Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008⁴, care prevede pentru acesta în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale:

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 “Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008).

- participarea la elaborarea politicii şi la evaluarea ofertelor în domeniul investiţiilor realizate din contul tuturor surselor bugetului de stat;

- analizarea propunerilor şi argumentărilor tehnico-economice la elaborarea proiectelor de programe investiţionale şi cheltuielilor de ordin economic, finanţate din contul tuturor surselor bugetului de stat şi monitorizarea proceselor de finanţare a acestor cheltuieli.

În corespundere cu cadrul regulator al Ministerului Finanţelor, funcţiile în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale în cadrul structurii instituţionale sînt atribuite Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Cu privire la regularitatea cadrului instituţional

Prin Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008, Ministerului Finanţelor i-au fost reglementate atribuţiile acestuia în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale. Auditul denotă că aceste prevederi au fost depăşite prin atribuirea unor responsabilităţi stipulate doar în Regulamentul Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi investiţii publice, aprobat la 16.02.2009 (în continuare – Regulamentul Direcţiei), precum ar fi responsabilitatea de corectitudinea determinării volumelor de lucrări efectuate, controlul documentar prealabil al devizelor şi documentelor care servesc temei pentru finanţare, precum şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate la investiţii şi reparaţii capitale, cu avizarea acestora şi a documentelor de plată prezentate de către beneficiari Trezoreriei de Stat spre achitarea lor. În aceste circumstanţe, se relevă faptul asumării nejustificate de Ministerul Finanţelor a unor părţi din responsabilităţile beneficiarilor, care ulterior motivează iregularităţile admise ca rezultat al verificărilor şi lipsei obiecţiilor din partea Ministerului Finanţelor.

Concluzii: Nedelimitarea şi nereglementarea exhaustivă a responsabilităţilor între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii de investiţii condiţionează în unele situaţii motivarea nejustificată a iregularităţilor admise de beneficiari ca rezultat al verificării documentare şi lipsei obiecţiilor din partea Ministerului Finanţelor.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

1. Să asigure delimitarea şi reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii de investiţii şi reparaţii capitale finanţate de la bugetul de stat.

3.2. Structura şi dinamica alocaţiilor bugetare destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2011⁵, pentru investiţii capitale în construcţii şi reparaţii capitale au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă de 1299,3 mil.lei, sinteza acestora fiind prezentată în Tabelul nr.1.

____________________

⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea bugetului de stat pe anul 2011).

Datele prezentate denotă că finanţarea cheltuielilor pentru investiţiile capitale şi reparaţiile capitale în anul 2011 s-a efectuat sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu 72,3 mil.lei şi, respectiv, cu 16,1 mil.lei. Comparativ cu anul 2010, se relevă o tendinţă de diminuare a finanţării investiţiilor capitale cu 73,1 mil.lei, aceasta fiind cauzată de disponibilitatea limitată a resurselor publice ce ar garanta finanţarea integrală a necesităţilor, iar la capitolul reparaţii capitale s-a înregistrat o creştere de 16,8 mil.lei.

În anul 2011, iniţial, mijloacele destinate finanţării investiţiilor capitale pentru autorităţile publice centrale şi unităţile administrativ-teritoriale (toate componentele) au fost aprobate în volum de 1126,3 mil.lei, care prin modificările operate au fost micşorate cu 390,2 mil.lei, ca rezultat, alocaţiile precizate constituind 736,1 mil.lei. Auditul constată că finanţarea cheltuielilor pentru lucrările executate a însumat 663,8 mil.lei, ceea ce este cu 72,3 mil.lei mai puţin faţă de nivelul precizat.

Sursele de finanţare a cheltuielilor pentru investiţiile capitale executate în anul 2011 de către autorităţile publice centrale au fost: mijloacele de la componenta de bază – 241,0 mil.lei, mijloacele speciale – 26,4 mil.lei, fondurile speciale – 0,1 mil.lei şi proiectele finanţate din surse externe – 396,3 mil.lei. Tendinţele de evoluţie a surselor de finanţare a investiţiilor capitale în anii 2010-2011 se prezintă în Figura nr.1.

Sursă: Date selectate din Rapoartele privind executarea

bugetului de stat pe anii 2010-2011

Astfel, datele prezentate în figura indică asupra schimbării tendinţei înregistrate în anul 2011, faţă de anul 2010, prin descreşterea poverii bugetului de stat la finanţarea cheltuielilor pentru investiţiile capitale de la componenta de bază cu 182,1 mil.lei, sau 43,1%, precum şi a cheltuielilor din contul mijloacelor speciale cu 6,8 mil.lei, sau cu 20,5%. Concomitent, se înregistrează o creştere semnificativă a cheltuielilor pentru investiţii capitale finanţate din sursele externe cu 115,7 mil.lei, sau cu 41,2%. În structura surselor de finanţare a investiţiilor capitale pe anul 2011, ponderea fondurilor speciale este nesemnificativă – de numai 0,01% şi a însumat 0,1 mil.lei.

Deşi finanţarea investiţiilor capitale în anul 2011 din contul proiectelor finanţate din sursele externe, pe fundalul anului 2010, este pozitivă, nivelul de executare faţă de cel aprobat iniţial, precum şi faţă de cel precizat este de 51,7%, sau cu 369,9 mil.lei mai puţin, şi, respectiv, de 91,8%, sau cu 35,2 mil.lei mai puţin. Astfel, în anul 2011, din 11 proiecte investiţionale aprobate iniţial cu valoarea de 766,2 mil.lei, n-au fost iniţiate lucrări în cadrul a 2 proiecte în volum de 46,5 mil.lei. Cel mai scăzut nivel de valorificare a surselor externe de finanţare, preconizate pentru investiţiile capitale din contul proiectelor investiţionale, s-a înregistrat la Ministerul Mediului – 39,6% (51,7mil.lei), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 43,4% (196,6 mil.lei), Ministerul Economiei – 65,8% (45,7 mil.lei) etc. Situaţia respectivă este cauzată de tergiversarea efectuării procedurilor de achiziţii publice pentru investiţiile capitale în construcţii, precum şi în unele cazuri de trenarea semnării contractelor pe ofertele cîştigătoare, avînd un efect negativ asupra imaginii statului în faţa partenerilor/ donatorilor străini.

Concluzii: În anul 2011, comparativ cu anul 2010, se relevă o tendinţă de diminuare a finanţării investiţiilor capitale cu 73,1 mil.lei, aceasta fiind cauzată de disponibilitatea limitată de resurse publice ce ar garanta finanţarea integrală a necesităţilor. Deşi se înregistrează o creştere semnificativă a cheltuielilor pentru investiţii capitale finanţate din sursele externe cu 115,7 mil.lei, sau cu 41,2% mai mult, concomitent, se atestă un nivel scăzut de valorificare a surselor externe de finanţare preconizate.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

2. Să asigure, în comun cu beneficiarii de alocaţii destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, o planificare coerentă şi conformă a necesităţilor de alocaţii în vederea valorificării depline a acestora în aspectul obiectelor/ surselor/ perioadei de gestiune.

3. În comun cu beneficiarii de alocaţii destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale finanţate din contul proiectelor finanţate din sursele externe, să monitorizeze şi să intensifice acţiunile de comunicare în vederea valorificării surselor alocate în aspectul obiectivelor.

3.3. Cu privire la datoriile debitoare şi creditoare

Conform datelor raportării anuale privind finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale, situaţia ce ţine de datoriile debitoare şi creditoare nu asigură plenitudinea reflectării acestora pe toate componentele. Astfel, aceste situaţii nu includ datoriile debitoare şi creditoare pe componentele: proiecte finanţate din surse externe; fonduri speciale, precum şi pentru alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale. Astfel, la situaţia din 31.12.2011, datoriile debitoare aferente investiţiilor capitale însumează 9,9 mil.lei, care, comparativ cu situaţia din 31.12.2010, au înregistrat o descreştere cu 6,7 mil.lei. Totodată, se evidenţiază faptul că 4,7 mil.lei (47,5%) le constituie datoriile debitoare cu termenul de achitare expirat, admise de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 2,5 mil.lei, Ministerul Afacerilor Interne – 1,7 mil.lei şi Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova – 0,3 mil.lei.

La 31.12.2011, datoriile creditoare au constituit 6,9 mil.lei, fiind cu 25,0 mil.lei mai puţin comparativ cu perioada de gestiune precedentă, din care 92,8%, sau 6,7 mil.lei sînt datorii creditoare cu termenul de achitare expirat, înregistrate de: Ministerul Culturii – 5,1 mil.lei, Academia de Ştiinţe a Moldovei – 0,8 mil.lei, Serviciul de Informaţii şi Securitate – 0,4 mil.lei.

La 31.12.2011, datoriile debitoare aferente reparaţiilor capitale executate de autorităţile publice centrale sînt înregistrate în sumă de 1,1 mil.lei, ceea ce este cu 0,5 mil.lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Datoriile creditoare aferente reparaţiilor capitale au constituit 1,8 mil.lei, fiind în descreştere cu 5,6 mil.lei, comparativ cu situaţiile raportate în anul precedent. Datoriile debitoare cu termenul de achitare expirat au însumat 0,6 mil.lei, sau 54,5% din totalul datoriilor debitoare, inclusiv înregistrate la Ministerul Educaţiei – 0,2 mil.lei, Ministerul Tineretului şi Sportului – 0,2 mil.lei, Procuratura Generală – 0,1 mil.lei. Datorii creditoare cu termen de achitare expirat au fost înregistrate la Procuratura Generală în sumă de 0,9 mil.lei, ceea ce constituie 50% din volumul total al datoriilor creditoare.

Execuţia cheltuielilor pentru investiţii capitale în anul 2011, în aspectul autorităţilor publice centrale – beneficiari de alocaţii din bugetul de stat, se prezintă în Figura nr.2.

Sursă: Date selectate din Rapoartele privind executarea

bugetului de stat pe anii 2010-2011

Datele prezentate în figură denotă că, în anul 2011, cotele preponderente din totalul cheltuielilor pentru investiţiile capitale, în aspectul instituţiilor autorităţilor publice centrale – beneficiari de alocaţii din bugetul de stat, o deţin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 36,1% (227,7 mil.lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 20,4% (127,9 mil.lei) şi Fondul Provocările Mileniului – 11,6% (72,8 mil.lei) etc.

Deşi una din sarcinile de bază, stipulate în Regulamentul Direcţiei, este sporirea eficienţei alocaţiilor pentru cheltuieli capitale (investiţii şi reparaţii capitale), auditul a consemnat lipsa unui instrument unificat/ unei baze de date ce ar reflecta situaţia reală şi în dinamica finanţării şi execuţiei per ansamblu la nivel de ţară, precum şi în aspectul beneficiarilor/ obiectivelor/ costurilor de deviz/ surselor de finanţare/ perioadei de iniţiere a finanţării de la bugetul de stat/ volumelor executate/ volumului datoriilor/ perioadei de finalizare şi de dare în exploatare etc. la capitolul cheltuieli capitale pe beneficiari şi obiecte investiţionale, ceea ce limitează posibilităţile de prioritizare/ transparenţă/ planificare strategică a investiţiilor de stat şi face imposibilă realizarea eficientă/ calitativă de către Minister a obiectivului principal în acest domeniu.

Astfel, în cadrul auditului, Direcţia a perfectat şi a prezentat “Informaţia privind costul de deviz, soldul costului de deviz şi repartizarea pe obiecte a alocaţiilor prevăzute autorităţilor publice centrale pentru finanţarea investiţiilor capitale revizuite în anul 2011”. Potrivit acestei informaţii, la 31.12.2011, erau înregistrate 36 de obiecte edificate din contul investiţiilor publice şi nefinalizate, costul de deviz al cărora însumează 2140,6 mil.lei, perioada iniţierii cărora variază din 1998 pînă în 2011, iar gradul mediu de finalizare al construcţiilor fiind de 31,8%.

Verificările auditului asupra indicilor reflectaţi în informaţia prezentată au relevat că datele incluse în aceasta nu asigură plenitudinea şi realitatea situaţiilor reflectate. Aşadar, pe 6 obiecte, cu costul de deviz în valoare de 149,0 mil.lei şi cu gradul de finalizare de 31,4%, lipseşte informaţia privind anul iniţierii construcţiei. Este imposibil de a confirma/ infirma nivelul de executare a investiţiilor capitale datate din perioada 1998-2008, din cauza neindicării volumului de investiţii totale realizate pînă la situaţia din 31.12.2008. De asemenea, informaţia menţionată nu reflectă finanţarea obiectelor în aspectul surselor de finanţare.

În acest context, exemplificăm situaţia la obiectul “Restaurarea şi reconstrucţia edificiului Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din str.A.Şciusev nr.103 D, municipiul Chişinău”, iniţiat în anul 2011, cu costul de deviz în valoare de 1,5 mil.lei. Astfel, pe parcursul anului de gestiune, au fost executate şi finanţate lucrări în sumă de 0,7 mil.lei, cu formarea soldului nefinanţat, la 31.12.2011, de 0,8 mil.lei, pe cînd informaţia prezentată nu reflectă acest sold. Analogic, pe obiectul “Infrastructura Biroului vamal Leuşeni” nu sînt reflectate lucrările de investiţii capitale în sumă de 1,7 mil.lei, executate şi finanţate în anul 2010, care au denaturat volumul de lucrări nefinalizate, la 31.12.2011, precum şi lucrările de lichidare a consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2010 (grantul din Georgia) în sumă de 0,2 mil.lei la componenta mijloace speciale.

De asemenea, auditul a consemnat lipsa informaţiei complete privind investiţiile capitale atît la nivel de autorităţi publice centrale, cît şi la nivel de autorităţi publice locale (inclusiv în aspectul instituţiilor publice locale).

Concluzii: Datoriile debitoare şi creditoare la compartimentul finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale nu includ datoriile pe componentele: proiecte finanţate din surse externe; fonduri speciale, precum şi pentru alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale, ceea ce denotă denaturarea datelor raportării anuale.

Lipsa unui instrument unificat/ unei baze de date ce ar reflecta situaţia reală şi în dinamică a finanţării şi execuţiei per ansamblu la nivel de ţară, precum şi în aspectul beneficiarilor/ obiectivelor/ costurilor de deviz/ surselor de finanţare/ perioadei iniţierii finanţării de la bugetul de stat/ volumelor executate/ volumului datoriilor/ perioadei de finalizare şi dare în exploatare etc. la capitolul cheltuieli capitale pe beneficiari şi obiecte investiţionale, limitează posibilităţile de prioritizare/ transparenţă/ planificare strategică a investiţiilor de stat şi face imposibilă realizarea eficientă/ calitativă de către Minister a obiectivului principal în acest domeniu.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

4. Să asigure, în comun cu beneficiarii, inventarierea tuturor datoriilor debitoare şi creditoare în aspect de beneficiari/ obiecte/ surse, cu determinarea realităţii acestora, asigurînd, în comun cu beneficiarii, o monitorizare completă asupra modului de stingere a acestora în conformitate cu prevederile legale, şi cu neadmiterea înregistrării nejustificate a acestora.

5. Să elaboreze un sistem unificat/ o bază de date ce ar reflecta situaţia reală şi dinamica finanţării şi execuţiei per ansamblu la nivel de ţară, precum şi în aspectul beneficiarilor/ obiectivelor/ costurilor de deviz/ surselor de finanţare/ perioadei de iniţiere a finanţării de la bugetul de stat/ volumelor executate/ volumului datoriilor/ perioadei de finalizare şi de dare în exploatare etc., în vederea prioritizării, transparenţei şi planificării strategice a investiţiilor de stat.

6. Să examineze posibilităţile de formare şi generalizare a unei informaţii complete privind investiţiile capitale atît la nivel de autorităţi publice centrale, cît şi la nivel de autorităţi publice locale (inclusiv în aspectul instituţiilor publice locale).

3.4. Cu privire la regularitatea utilizării mijloacelor alocate pentru reparaţii şi investiţii capitale la entităţile auditate

3.4.1. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în anul 2011, potrivit legii bugetare anuale, i-au fost aprobate alocaţii pentru investiţii capitale din toate sursele de finanţare în volum de 552,6 mil.lei, care se prezintă detaliat pe obiecte în Tabelul nr.2.

Potrivit datelor prezentate în tabel, în urma rectificărilor legii bugetare anuale, alocaţiile definitivate la acest capitol au însumat 228,3 mil.lei, sau 41,3% din alocaţiile iniţial aprobate, cheltuielile executate şi finanţate în perioada de raportare au constituit 227,7 mil.lei (99,7%), din care componentei de bază revenindu-i 13,6% (31,1 mil.lei) şi proiectelor investiţionale – 86,4% (196,6 mil.lei). Auditul relevă faptul că, din numărul total al obiectelor aprobate iniţial pentru investiţii capitale, n-a fost executat în termen şi în volum deplin nici un obiect. Mărimea alocaţiilor bugetare nevalorificate, în perioada anului 2011, la nivelul iniţial aprobat pe obiectul “Drumul R20 Rezina-Orhei-Calaraşi, sectorul Rezina-Orhei (km 0-46)” în sumă de 85,0 mil.lei a fost direcţionată ulterior spre alte obiecte incluse spre finanţare prin rectificările operate pe parcurs la Legea bugetară anuală, unul dintre acestea fiind “Majorarea capitalului social al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de Pasageri Giurgiuleşti, raionul Cahul”.

Verificările auditului la acest obiect au relevat unele iregularităţi. Astfel, construcţia Portului de Pasageri Giurgiuleşti s-a efectuat prin intermediul Întreprinderii de Stat “Portul Fluvial Ungheni”, în baza Hotărîrii Guvernului nr.154 din 14.02.2008, potrivit căreia darea în exploatare a obiectului urma a fi efectuată pînă la 1.06.2008, însă obiectul nu este dat în exploatare nici pînă în prezent. Potrivit explicaţiilor entităţii, gradul de executare a obiectului, la momentul de faţă, este de 95,0%. La situaţia din 1.10.2011, conform datelor evidenţei contabile şi ale rapoartelor financiare, datoria întreprinderii faţă de antreprenorii generali pentru executarea lucrărilor de construcţie şi montaj – “Palin Design” S.R.L. constituia 664,9 mii lei, iar faţă de S.C. “Poduri Prim” S.R.L. – 585,9 mii lei şi la capitolul datorii financiare pe termen lung s-a înregistrat un sold de 6,7 mil.lei, care constituie datoria întreprinderii pentru creditul contractat de la “Banca de Economii” S.A. în sumă de 11,0 mil.lei în anul 2009. Destinaţia acestui credit a fost achitarea cheltuielilor pentru construcţia “Portului de Pasageri Giurgiuleşti” şi plata arendei vasului maritim. Astfel, la data solicitării propunerilor pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2011, datoria reală înregistrată de către întreprindere faţă de antreprenorii generali şi aferentă creditului constituia circa 8,0 mil.lei, fiind de 2,0 ori mai mică faţă de cerinţele înaintate.

În acest context, auditul relevă nerespectarea prevederilor cadrului normativ în vigoare de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în calitate de autoritate publică centrală care a înaintat propunerile pentru rectificarea prevederilor bugetare anuale, cu includerea unui nou obiect “Majorarea capitalului social al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de Pasageri Giurgiuleşti, raionul Cahul”. Aşadar, Ministerul nu a asigurat estimarea corectă şi revizuirea concomitentă a necesităţilor de mijloace bugetare, care urmau să justifice existenţa datoriei faţă de antreprenorii generali, înregistrată în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare. În aceste circumstanţe, pe data de 14.12.2011, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a transferat mijloace băneşti în sumă de 16,0 mil.lei la contul bancar al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”, cu destinaţia transferuri către întreprinderile cu capital de stat. Astfel, este de menţionat că, la 31.12.2011, conform informaţiei incluse în raportul financiar pentru perioada respectivă, întreprinderea înregistra un sold nevalorificat în sumă de 16,0 mil.lei, fapt condiţionat de rectificările operate la legea bugetară anuală (Legea nr.258 din 09.12.2011) şi de transferul efectuat la finele anului de gestiune, ceea ce a făcut imposibilă valorificarea/ executarea alocaţiilor în scopurile predestinate.

Auditul constată că, în conformitate cu cadrul legal, fondatorul – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a majorat capitalul social al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” cu 16,0 mil.lei, care, după modificările operate în actele de constituire ale întreprinderii, constituie 87,2 mil.lei. Din volumul de mijloace primite din bugetul de stat, întreprinderea, în perioada decembrie 2011 – iulie 2012, a achitat restanţa la credit şi dobînzile aferente acestuia în volum de 6,9 mil.lei şi datoria faţă de antreprenorii generali – 3,3 mil.lei, înregistrînd la contul de decontare, la situaţia din 31.07.2012, un sold de mijloace băneşti în mărime de 3,2 mil.lei, diferenţa de 2,6 mil.lei fiind utilizată în scopurile curente ale întreprinderii.

La data verificării întreprinderea dispunea de peste 20 de procese-verbale de recepţie a lucrărilor executate în volum de circa 8,0 mil.lei, întocmite prin anul 2009, fără număr, care nu sînt reflectate în evidenţa contabilă a întreprinderii, precum şi în evidenţa contabilă a antreprenorului general “Palin Design” S.R.L. Aceste procese-verbale sînt semnate de antreprenor, dirigintele de şantier al antreprenorului şi de conducătorul Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”, însă nu sînt semnate de responsabilul tehnic al obiectului. Din totalul de procese-verbale menţionate, în cazul a 12 procese-verbale de recepţie a lucrărilor de construcţie a infrastructurii Portului în volum de 2,7 mil.lei, prin scrisoarea nr.87 din 05.07.2012, Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” a solicitat antreprenorului general “Palin Design” S.R.L. înlăturarea deficienţelor la lucrările efectuate necalitativ şi cu abateri de la cadrul normativ, admise de către aceasta în perioada anului 2009, data ulterior fiind corectată cu anul 2011.

Concluzii: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în calitate de autoritate publică centrală, nu a asigurat estimarea corectă şi revizuirea concomitentă a necesităţilor de mijloace bugetare pentru construcţia “Portului de pasageri Giurgiuleşti” şi n-a monitorizat darea în exploatare a obiectului care urma a fi efectuată pînă la 01.06.2008, pînă în prezent obiectul nefiind dat în exploatare. Din totalul de mijloace primite din bugetul de stat de 16,0 mil.lei pentru majorarea capitalului social, Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” a înregistrat la contul de decontare un sold de mijloace băneşti neutilizat în mărime de 3,2 mil.lei, iar 2,6 mil.lei au fost folosite în scopurile curente ale întreprinderii.

Recomandări Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

7. Să intensifice activităţile de monitorizare, în vederea executării în termen şi în volum deplin a alocaţiilor de cheltuieli preconizate pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în domeniul administrat.

8. Să examineze situaţia şi circumstanţele vizînd nedarea în exploatare a obiectului “Majorarea capitalului social al Î.S.”Portul fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de Pasageri Giurgiuleşti, raionul Cahul” în termenele preconizate, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, ţinînd cont de procesul de exploatare al acestuia.

Recomandări Ministerului Finanţelor, în comun cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

9. Să se determine asupra estimării corecte a necesităţilor de mijloace bugetare, prin confirmarea justificată a solicitărilor, şi să asigure utilizarea lor în strictă conformitate cu destinaţiile aprobate de cadrul legal.

10. Să examineze situaţia privind solicitarea datoriilor pentru obiectul “Majorarea capitalului social al Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de Pasageri Giurgiuleşti, raionul Cahul”, în lipsa justificării existenţei acesteia faţă de antreprenorii generali (absenţa înregistrării în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare), cu formarea unui sold neutilizat conform destinaţiei în sumă de 5,8 mil.lei.

3.4.2. Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal. În anul 2011, Ministerului Finanţelor iniţial i-au fost aprobate alocaţii bugetare din toate sursele în volum de 8203,8 mii lei, pentru executarea lucrărilor de investiţii capitale la 3 obiecte, nivelul de executare al cărora este redat în Tabelul nr.3.

Datele din tabel indică asupra faptului că, deşi executarea alocaţiilor prevăzute pentru finanţarea obiectelor investiţionale din cadrul Ministerului Finanţelor a fost la nivel de 99,7%, totuşi, comparativ cu nivelul aprobat de 8203,8 mii lei, se atestă o diminuare a nivelului precizat de alocaţii de circa 42,5% (4714,1 mii lei). Din cele 3 obiecte pentru care iniţial au fost aprobate lucrări de investiţii capitale, lucrări real executate au fost efectuate doar pentru 1 obiect investiţional. Pe parcurs, prin modificările şi completările ulterioare la legea bugetară anuală, au fost introduse suplimentar 4 obiecte în volum de 1,5 mil.lei. Neexecutarea lucrărilor de investiţii la obiectul “Infrastructura Postului vamal Cahul” a fost condiţionată de contestarea rezultatelor achiziţiei publice desfăşurate.

Totodată, pentru “Centrul de instruire în finanţe, or. Vadul lui Vodă, municipiul Chişinău” de la componenta mijloace speciale (grant oferit de Guvernul Olandei) au fost aprobate mijloace în volum de 3,1 mil.lei, acestea integral rămînînd nevalorificate. Alocaţiile au fost reduse, deoarece în prezent este încheiat numai contractul pentru elaborarea proiectului (0,3 mil.lei), lucrările de construcţie nefiind demarate, contractul fiind valabil pînă la 31.12.2011, prin Acordul adiţional nr.1 fiind prelungit termenul de valabilitate pînă la 31 decembrie 2012, motivul invocat de către antreprenor şi beneficiar – tergiversarea procedurii de obţinere a Certificatului de Urbanism.

Potrivit Informaţiei privind executarea bugetului autorităţii publice centrale la cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale din contul cheltuielilor de bază, la 01.01.2012, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2011 (cu modificările şi completările ulterioare), Serviciului Vamal, în anul 2011, pentru “Lucrările de reparaţie capitală a Centrului de reciclare şi a reţelelor inginereşti ale Biroului vamal Leuşeni” i-au fost precizate investiţii capitale în sumă de 1981,2 mii lei. Cheltuielile executate şi cele efective au constituit 1980,9 mii lei (nivelul de executare – 99,9%), cu formarea datoriilor debitoare în volum de 68,4 mii lei.

Verificarea corectitudinii raportării şi circumstanţelor de apariţie a datoriei debitoare, precum şi motivaţia entităţii atestă că aceasta a fost cauzată de corectarea neregulamentară şi anularea lucrărilor de reparaţie capitală a sistemului energetic, neprevăzute în ofertă. Real, în anul 2010, au fost executate şi achitate, lucrări în valoare de 184,3 mii lei, fără o verificare prealabilă de către beneficiar a conformităţii acestora cu clauzele contractuale. Aceste deficienţe au fost depistate la finele anului 2011, fiind corectate prin efectuarea de lucrări prevăzute în ofertă în sumă de 115,9 mii lei.

Situaţia respectivă s-a datorat controlului intern precar în cadrul Serviciului Vamal pentru perioada anului 2010 la etapele de executare a cheltuielilor şi acceptare a lucrărilor de reparaţii capitale şi de definire a responsabilităţilor de monitorizare a deficienţelor, ceea ce a afectat raportarea situaţiei date şi pentru anul 2011.

În conformitate cu prevederile bugetare anuale, Postului vamal Palanca, în anul 2011, pentru “Lucrările de reparaţie capitală cu îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare cu surse energetice a infrastructurii şi amenajarea teritoriului” i-au fost precizate cheltuieli pentru investiţii capitale în sumă de 1317,0 mii lei şi pentru reparaţii capitale în sumă de 1250,0 mii lei. Cheltuielile executate şi cele efective au constituit 1317,0 mii lei (100%) şi, respectiv, 1196,4 mii lei (95,7%).

Verificările auditului asupra volumului şi preţurilor lucrărilor de reconstrucţie proiectate cu cele contractate au constatat devieri între volumele unor lucrări prevăzute în devizul de proiect şi ofertă, acestea, conform explicaţiilor entităţii, datorîndu-se lucrărilor de reglare şi încercare, referitor la care în proiect se face menţiunea că “lucrările date se efectuează din contul beneficiarului, dar în proiect nu se includ”.

Concluzii: La planificarea şi executarea alocaţiilor prevăzute pentru finanţarea obiectelor investiţionale din cadrul Ministerului Finanţelor, în calitate de beneficiar, se atestă carenţe care au cauzat nevalorificarea integrală a alocaţiilor preconizate la 2 obiective în sumă de circa 6,2 mil.lei.

Controlul intern precar în cadrul Serviciului Vamal pentru perioada anului 2010 la etapele de executare a cheltuielilor şi acceptare a lucrărilor de reparaţii capitale şi de definire a responsabilităţilor de monitorizare a deficienţelor, au afectat raportarea financiară a capitolului respectiv pentru anul 2011.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

11. Să asigure planificarea reală a alocaţiilor prevăzute pentru finanţarea obiectivelor investiţionale, cu ulterioara valorificare integrală a acestora.

Recomandări Serviciului Vamal:

12. Să asigure achitarea lucrărilor real executate, în strictă conformitate cu prevederile documentelor de proiect/ ofertă/ contract.

3.4.3. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în anul 2011, potrivit legii bugetare anuale, i-au fost aprobate alocaţii pentru investiţiile capitale în volum de 132,5 mil.lei, care se prezintă în Anexa nr.1.

Indicii prezentaţi în anexă indică că, în rezultatul modificărilor ulterior efectuate, au fost precizate mijloace financiare pentru investiţii capitale în sumă totală de 155,8 mil. lei, fiind majorate cu 23,3 mil.lei, sau cu 17,6% mai mult decît suma aprobată iniţial, din care au fost incluse 3 obiecte noi în valoare de 4,0 mil.lei, drept bază fiind procesul-verbal nr.1210-346 al şedinţei Comisiei naţionale pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din 21.07.2010.

Auditul constată că, din 8 obiecte aprobate şi precizate pentru anul 2011, au fost valorificate 5 obiecte în sumă de 110,0 mil.lei, nivelul de executare faţă de nivelul precizat constituind 79,4%, sau cu 28,5 mil.lei mai puţin. Totodată, se relevă că, pe parcursul anului 2011, nu au fost iniţiate şi valorificate lucrări în valoare de 3,5 mil.lei la 3 obiecte: Construcţia grădiniţei de copii în satul Cotul Morii, raionul Hînceşti, Construcţia obiectelor tehnice pentru consolidarea terenurilor şi evacuarea apelor de suprafaţă, satul Cotul Morii, raionul Hînceşti şi Reţele de alimentare cu gaze naturale a cartierului nou din satul Nemţeni, raionul Hînceşti.

Construcţia apeductului şi alimentarea cu apă şi canalizarea cartierului pentru sinistraţi din satul Nemţeni, raionul Hînceşti. Conform Legii bugetului de stat pe anul 2011, pentru alimentarea cu apă şi canalizarea cartierului pentru sinistraţi au fost aprobate mijloace în sumă de 20,2 mil.lei, fiind precizate în sumă de 19,1 mil.lei, lucrările fiind executate în volum de 6,8 mil.lei, ceea ce constituie 35,6% din volumul precizat cauzat de tergiversarea de către Consiliul raional Hînceşti a determinării prizei de apă şi de elaborarea unui proiect de alimentare cu apă din rîul Prut. La situaţia din 31.12.2011, au fost înregistrate datorii debitoare în sumă de 3,6 mil.lei, urmare achitării avansului pe data de 26.12.2011 pentru etapa a 2-a conform contractului de antrepriză nr.41 din 22.12.2011. E de menţionat că, la data efectuării auditului, potrivit actului de verificare a decontărilor între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (în continuare – MDRC) şi antreprenorul general (S.R.L. “Lusmecon” S.A.), la 31.07.2012, avansul nevalorificat de către agentul economic a însumat 2,1 mil.lei, sau 58,3%.

Construcţia drumurilor în cartierele locative pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010. Pe anul 2011, pentru Construcţia drumurilor în cartierele locative pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010 din satul Nemţeni, raionul Hînceşti, au fost aprobate şi precizate mijloace în sumă de 4,58 mil.lei, fiind executate în volum de 2,02 mil.lei (44%), sau cu 2,56 mil.lei mai puţin comparativ cu volumele precizate. Potrivit explicaţiilor persoanelor responsabile din cadrul MDRC, aceasta se datorează faptului că au fost construite 96 de case, iar conform documentaţiei de proiect iniţial proiectul a fost elaborat pentru 115 case. Totodată, pentru evitarea dublării a unora şi aceloraşi lucrări, construcţia drumurilor a fost suspendată pînă la finisarea lucrărilor de pozare a reţelelor de apă şi canalizare.

Construcţia caselor de locuit pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010. Conform datelor din Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază, pe anul 2011 au fost aprobate mijloace pentru investiţii capitale la capitolul construcţia caselor de locuit pentru persoane sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010 în sumă de 88,3 mil.lei, fiind precizate în sumă de 109,1 mil.lei, sau cu 20,8 mil.lei mai mult. La situaţia din 31.12.2011, investiţiile capitale la acest capitol au fost executate în volum de 100,1 mil.lei, sau cu 9 mil.lei mai puţin faţă de planul precizat.

Potrivit actelor normative⁶, recepţia finală a caselor de locuit urma să fie efectuată la data de 30.11.2010, însă datorită prezentării întîrziate de către Consiliul raional Hînceşti a necesarului de case ce urmau să fie construite şi dificultăţilor în finanţare, recepţia la terminarea lucrărilor a fost efectuată în lunile iunie-august 2011, cu transmiterea în gestiune a caselor de locuit primăriilor satelor Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni. Recepţia finală este condiţionată de nedefinitivarea materialelor cadastrale pentru modificarea categoriei de destinaţie a terenurilor pe care au fost construite şi amenajate casele de locuit şi obiectele de menire social-culturală pentru persoanele sinistrate, aceste cauze fiind specificate şi în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 18.08.2011.

____________________

⁶ Pct.26 din Planul de acţiuni primordial pentru asigurarea construcţiilor caselor de locuit în localităţile raionului Hînceşti ce au suferit în urma inundaţiilor din luna iulie 2010, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.716 din 10.08.2010.

Concluzii: Neexercitarea în măsură deplină a controlului intern asupra utilizării mijloacelor alocate pentru investiţii capitale de către MDCR, precum şi a obligaţiunilor împuternicite consiliilor locale (Cotul Morii, Nemţeni, Obileni) a condiţionat neexecutarea cheltuielilor în limitele aprobate. Factorii de decizie prin tergiversarea procesului de revizuire, de aprobare a modificărilor, de implementare a recomandărilor Curţii de Conturi, precum şi în lipsa unui timp mai îndelungat în vederea realizării obiectivelor propuse, au admis neexecutarea lucrărilor de finalizare a infrastructurii inginereşti şi drumurilor şi nerecepţionarea finală a acestora în termenele stabilite.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

13. Să asigure planificarea reală şi argumentată a cheltuielilor ce ţin de lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2010.

14. Să intensifice procesul de recepţie finală a lucrărilor de infrastructură inginerească şi drumuri.

3.4.4. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Conform Legii bugetului de stat pe anul 2011, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (în continuare – MMPSF) iniţial a fost desemnat în calitate de beneficiar al alocaţiilor pentru finanţarea investiţiilor capitale în sumă de 9,0 mil.lei la obiectul “Blocul locativ cu 80 apartamente pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, str.Alba-Iulia, municipiul Chişinău”. Modificarea şi executarea prevederilor bugetare se prezintă în Tabelul nr.4.

Indicatorii din tabel relevă că, în urma modificărilor şi completărilor ulterioare la Legea bugetului, alocaţiile precizate pentru investiţiile capitale au însumat 6,3 mil.lei, fiind cu 2,7 mil.lei mai puţin faţă de nivelul aprobat iniţial, cheltuielile de casă şi cheltuieli efective constituind 6,1 mil.lei. Totodată, urmare modificărilor operate, au fost incluse spre finanţare alte 2 obiecte: “Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie şi Reabilitare, str.Romană nr.2, municipiul Chişinău” şi “Internatul Psihoneurologic din Cocieri, raionul Dubăsari”.

♦ La obiectul “Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare, str.Romană nr.2, municipiul Chişinău” (în continuare – CREPOR) se atestă finanţarea sporită a construcţiei acestuia din bugetul de stat în perioada 2006-2011, care, la situaţia din 01.01.2012, a însumat 49,0 mil.lei. În cadrul verificărilor de audit (iulie 2012) s-au constatat următoarele.

În noiembrie 2008, factorii de decizie ai MMPSF, CREPOR şi S.A. “Verilarproiect” au admis întocmirea neregulamentară a procesului-verbal de recepţie a lucrărilor, prin care au confirmat executarea unor lucrări, care real, la situaţia întocmirii şi semnării acestora, nu erau executate, nefiind asigurată nici recepţia regulamentară a lucrărilor executate cu valoarea de deviz de 930,2 mii lei, în care a fost reflectată livrarea către beneficiar a utilajului balnear în sumă de 775,2 mii lei. Urmare acestor operaţiuni, la 05.11.2008, Ministerul Finanţelor, în baza ordinului de plată a MMPSF, a transferat S.A. “Verilarproiect” 930,2 mii lei. Totodată, de către audit, în iulie 2012, s-a constatat că 4 unităţi din utilajul menţionat au fost instalate pe deplin peste 3,5 ani de la semnarea actului de recepţie a lucrărilor, şi anume la 13 iulie 2012.

Admiterea, în decembrie 2011, de către persoanele cu funcţii de răspundere ale MMPSF a semnării procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate pe obiectul “Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare, str.Romană nr.2, municipiul Chişinău” de către antreprenorul general – S.A.“Verilarproiect” cu preţuri exagerate de 2,6 ori la utilajul medical a condiţionat majorarea transferurilor din bugetul de stat cu 402,3 mii lei.

Auditul denotă că, pînă la 01.09.2012, obiectul nominalizat nu era dat în exploatare, din cauza depistării de către comisie, la etapa de recepţie la terminarea lucrărilor, a multiplelor neajunsuri.

♦ Pentru construcţia obiectului “Blocul locativ cu 80 de apartamente pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, str.Alba-Iulia, municipiul Chişinău”, în anul 2011, în bugetul de stat iniţial au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 9,0 mil.lei, precizate – 4,6 mil.lei, executate fiind în volum de 4,6 mil.lei. Nevalorificarea alocaţiilor iniţial aprobate, precum şi reducerea lor în cadrul rectificării bugetului de stat au fost cauzate de schimbarea, la iniţiativa MMPSF, în septembrie 2011, a executantului lucrărilor de construcţie.

Verificările auditului la acest obiect atestă:

- Nerespectarea de către grupul de lucru al beneficiarului de investiţii (MMPSF) a cerinţelor pct.118 lit.h.) din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010, în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu preţul estimativ al achiziţiei, neefectuarea de către acesta a controlului asupra calculării elementelor preţului şi nerespectarea de către ofertant (S.A. “Verilarproiect”) a cerinţelor tehnice stipulate în caietul de sarcini. Astfel, valoarea ofertei cîştigătoare, fiind cu 23,0% sub nivelul valorii de deviz, a fost condiţionată de un preţ exagerat de scăzut propus de ofertant în devizul local pentru finisarea exterioară (-58,2%), la lucrările de construcţie a obiectelor energetice, obiectelor de comunicaţii şi transport, construcţiilor inginereşti şi reţelelor exterioare (apă, canalizare, termice) (-74,3%). O astfel de abordare de ofertant a evaluării etapei de finisare a construcţiei, precum şi acceptarea ofertei din partea beneficiarului – MMPSF, va condiţiona inevitabil majorarea preţului ofertei şi solicitarea alocării din bugetul de stat a mijloacelor financiare suplimentare pentru finisarea construcţiei.

- Întocmirea de către antreprenorul general, contrar prevederilor art.19 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, în noiembrie-decembrie 2011, a actelor de recepţie a lucrărilor îndeplinite la acest obiectiv şi confirmate de MMPSF în valoare de 4,4 mil. lei, pe cînd real lucrările au fost executate cu 1,2 mil.lei mai puţin. Această situaţie s-a creat din cauza că în actele de recepţie a lucrărilor executate în lunile noiembrie-decembrie 2011, prezentate de MMPSF spre finanţare Ministerului Finanţelor, cantitatea betonului turnat în ziduri, pereţi şi la diverse construcţii constituia 874,23 m³, sau cu 819,08 m³ mai mult faţă de datele indicate în cartea tehnică a obiectului.

În acest context, auditul denotă că finanţarea lucrărilor real neexecutate la momentul prezentării proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor spre finanţare prezintă o formă ascunsă de acordare de către beneficiar, contrar prevederilor legale, antreprenorului general a plăţilor anticipate peste limita stabilită regulamentar, de achitare din bugetul de stat a sumelor nevalorificate la sfîrşitul anului de gestiune şi, ca rezultat, dezafectarea mijloacelor financiare bugetare.

♦ În decembrie 2011, de către Ministerul Finanţelor, din contul investiţiilor capitale, a fost finanţat un obiect neinclus regulamentar în Anexa nr.5 la Legea bugetului de stat pe anul 2011, şi anume: “Construcţia gardului cimitirului Internatului Psihoneurologic din s.Cocieri, r-nul Dubăsari”, plata anticipată pentru construcţia căruia a constituit 100%, sau 272,5 mii lei, transferate în baza actelor de recepţie a lucrărilor care la momentul întocmirii, nu erau executate, actele fiind semnate de MMPSF şi prezentate Ministerului Finanţelor spre plată.

Se relevă că, contrar prevederilor art.22(1) lit.(f) din Legea 721-XIII din 02.02.1996 “Privind calitatea în construcţii” şi pct.1-6 din Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996, de către investitor – MMPS, în calitate de beneficiar şi ordonator de credite, la definitivarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie capitală, nu a fost desemnată comisia de recepţie pentru preluarea lucrărilor definitive la obiectul “Construcţia gardului cimitirului Internatului Psihoneurologic din s.Cocieri, r-nul Dubăsari”, precum şi la obiectul “Reparaţia capitală a gardului Internatului Psihoneurologic din comuna Cocieri, r-nul Dubăsari”. De asemenea, n-au fost întocmite actele de recepţie la terminarea lucrărilor, precum şi actele de recepţie finală a obiectelor.

Iregularităţile identificate de audit la MMPSF se datorează unui control intern defectuos în domeniul investiţiilor şi reparaţiilor capitale, ceea ce se explică prin lipsa unui responsabil, abilitat, conform fişei postului, cu atribuţii ce ţin de efectuarea controlului asupra volumului de lucrări de construcţie şi montaj, asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie, verificarea actelor de recepţie a lucrărilor executate, asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţie la terminarea lucrărilor şi (sau) la expirarea perioadei de garanţie; acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor etc.

♦ Pentru reparaţiile capitale ale mijloacelor fixe ale instituţiilor subordonate, MMPSF i-au fost preconizate iniţial de la componenta de bază mijloace financiare în sumă de 3,1 mil.lei, precizate – 4,2 mil.lei, inclusiv 0,4 mil.lei din contul mijloacelor speciale. Cheltuielile de casă şi efective au constituit 4,2 mil.lei, inclusiv 0,4 mil.lei din contul mijloacelor speciale. Informaţia privind valorificarea alocaţiilor pentru reparaţii capitale de către MMPSF pe anul 2011 se prezintă în Tabelul nr.5.

Astfel, potrivit datelor din tabel, reparaţiile capitale au fost executate la 12 instituţii şi întreprinderi din sistemul ministerial.

Conform documentaţiei de proiect a obiectului finanţat din contul reparaţiilor capitale “Reconstrucţia sistemului de încălzire la Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, str. Valea Rediului nr.16, municipiul Chişinău”, conductele sistemului de încălzire sînt proiectate din ţevi, robinete, piese de racordare de oţel. Auditul constată faptul că acest proiect a servit drept temei pentru întocmirea caietului de sarcini, denumirile lucrărilor, materialelor şi volumul lucrărilor fiind identice cu cele din proiect.

În cadrul acumulării probelor de audit au fost studiate actele de recepţie a lucrărilor executate de antreprenorul S.R.L. “TEHPROD”, care au fost comparate cu datele ofertei prezentate în cadrul licitaţiei. Astfel, se menţionează că executantul lucrărilor din start a refuzat obligaţiunile asumate. În procesul de execuţie a lucrărilor nu au fost respectate proiectul şi detaliile de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător, în execuţia lucrărilor utilizîndu-se produse şi materiale neprevăzute în proiect şi la un preţ mai mic, totodată nefiind respectate nici preţurile propuse de ofertant în cadrul licitaţiei. Ţevile, robinetele, piesele de racordare din oţel prevăzute în proiect, au fost substituite prin ţevi şi piese din polietilenă. Nu a fost respectat diametrul şi cantitatea ţevilor care urmau a fi instalate.

Concluzii: La executarea lucrărilor la obiectul “Reconstrucţia sistemului de încălzire la Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, str. Valea Rediului nr.16, municipiul Chişinău”, ministerul a permis antreprenorului înlocuirea produselor, materialelor şi procedeelor prevăzute de proiect cu altele, nefiind schimbate de proiectant, precum şi majorarea preţurilor, ceea ce contravine cererilor faţă de alţi ofertanţi ai Concursului nr.1326-OP/11 din 5 august 2011 şi conţinutului caietului de sarcini.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în calitate de investitor, la executarea lucrărilor la obiectul “Reconstrucţia sistemului de încălzire la Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, str. Valea Rediului nr.16, municipiul Chişinău”, nu a asigurat verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie de către persoanele responsabile din Minister pe tot parcursul lucrărilor.

Recomandări Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:

15. Să implementeze un sistem de control intern eficient la toate etapele procesului investiţional, cu emiterea ordinului de concretizare a tuturor etapelor, proceselor şi responsabilităţilor la executarea cheltuielilor şi acceptarea lucrărilor în construcţii şi reparaţii capitale, executarea necondiţionată de către antreprenor a clauzelor contractuale, respectarea normelor la recepţia finală a obiectelor finanţate, elaborarea politicilor şi procedurilor de identificare, evaluare, înregistrare, gestionare a riscurilor şi definirea responsabilităţilor de monitorizare a deficienţilor.

16. Să asigure aplicarea regulamentară a componentei importante din sistemul calităţii în construcţii ce ţine de recepţia lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

17. Să asigure, la elaborarea propunerilor privind repartizarea investiţiilor capitale după beneficiari şi obiective în col.1 din Anexa la Legea bugetului de stat “Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale, destinate finanţării investiţiilor capitale”, denumirea corectă şi detaliată a obiectelor investiţiilor capitale.

3.4.5. Academia de Studii Economice din Moldova

Potrivit Rapoartelor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale (Formularul nr.4) al Academiei de Studii Economice (în continuare – ASEM), în anii 2004-2011, la obiectul “Blocul de studii al Academiei de Studii Economice din Moldova, str.G.Bănulescu-Bodoni nr.59, municipiul Chişinău”, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 119,0 mil.lei.

Auditul constată că mersul executării lucrărilor de construcţie la obiectul “Blocul de studii al Academiei de Studii Economice din Moldova, str.G.Bănulescu-Bodoni nr.59, municipiul Chişinău”, în ultimii ani se află în vizorul organelor de control din Republica Moldova. Volumele şi calitatea lucrărilor executate în sumă de 95,1 mil.lei la acest obiect, în perioada anilor 2005-2010, au fost verificate, la solicitarea Curţii de Conturi, de către Inspecţia de Stat în Construcţii.

Verificările efectuate de audit atestă următoarele:

- Suma totală a lucrărilor de construcţie contractate cu S.A. “Verilarproiect” pentru obiectul “Blocul de studii al Academiei de Studii Economice din Moldova, str.G.Bănulescu-Bodoni nr.59, municipiul Chişinău” constituie 118,6 mil.lei, din care 95,2 mil.lei – conform contractelor de bază şi 23,4 mil.lei (24,6%) – în baza acordurilor adiţionale.

- Potrivit contractelor încheiate, elaborarea documentaţiei de proiect era pusă în sarcina executorului de lucrări S.A. “Verilarproiect”. Se constată că documentaţia conţine mii de lucrări prevăzute pentru executare o perioadă îndelungată, cu multiple modificări, unele lucrări şi produse (materiale) fiind excluse, altele – adăugate. Concomitent, a fost constatată şi înlocuirea de către investitor a materialelor prevăzute de deviz cu materiale mai costisitoare, fapt ce a condiţionat majorarea valorii obiectului de construcţie.

- Pentru anul 2011 suma alocaţiilor destinate finanţării investiţiilor capitale la acest obiect din contul mijloacelor speciale a constituit 16125,7 mii lei, cheltuielile de casă şi cele efective fiind executate în aceeaşi mărime. Din suma totală de 16,2 mil.lei a actelor de recepţie a lucrărilor executate în anul 2011, lucrările în sumă de 4,9 mil.lei (30,5%) au fost executate în baza ofertei, iar în sumă de 11,2 mil.lei (69,5%) au fost lucrările de construcţie suplimentare executate conform devizelor elaborate de Institutul “Urbanproiect” în anul 2010, în temeiul procesului-verbal din 01.10.2010 privind executarea lucrărilor suplimentare, întocmit de comisia în componenţa responsabilului tehnic al Academiei de Studii Economice din Moldova, reprezentanţilor antreprenorului general S.A.“Verilarproiect”, reprezentantului Institutului “Urbanproiect”. Procesul-verbal menţionat prevedea şi procurarea utilajului, şi executarea lucrărilor suplimentare la instalaţii interioare de condiţionare cu valoarea de deviz de 1,9 mil.lei. Se atestă neconcordanţa între utilajul reflectat în actele de recepţie a lucrărilor executate în aprilie 2011 (“Toshiba”) şi cel real instalat (“Sanyo”).

- S-au stabilit unele abateri ce ţin de exagerarea costului obiectului de construcţie cu 10,5 mii lei, lipsa controlului din partea investitorului asupra corespunderii lucrărilor executate proiectelor, precum şi executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect.

Regulamentar, întru asigurarea garanţiei de bună execuţie a contractului, investitorul urma se efectueze reţineri din valoarea lucrărilor executate în cuantum de 5% din preţul contractului. Însă investitorul nu a efectuat reţineri pentru garanţie în luna iunie 2011 în sumă de 134,4 mii lei, transferînd la contul antreprenorului suma integrală a valorii lucrărilor executate.

Concluzii: Auditul menţionează că, în cazul executării lucrărilor de construcţie la un astfel de obiect complex, pentru asigurarea de către investitor a unui control permanent şi calitativ asupra volumelor de lucrări executate cumulativ, corespunderii lucrărilor de construcţie şi montaj executate cu documentaţia de proiect şi cu oferta, corectitudinii aplicării preţurilor la lucrările executate, identificării lucrărilor neexecutate, prevăzute de proiect şi incluse în costul obiectului prezentat spre recepţie etc., este necesară elaborarea de către proiectanţi a devizelor, cu prezentarea ofertelor şi analizei cumulative în mod electronic, precum şi a informaţiei privind mersul executării lucrărilor, cu abaterile de la documentaţia de proiect şi de la ofertă.

Recomandări Academiei de Studii Economice din Moldova:

18. Să asigure regularitatea aplicării cadrului normativ în construcţii, cu implementarea unui sistem de control intern eficient la toate etapele procesului investiţional.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Ministerul Finanţelor include în Rapoartele privind executarea bugetului de stat, prezentate Guvernului şi Parlamentului, informaţia cu privire la conformitatea executării şi raportării bugetului de stat la capitolul investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011.

Urmare a verificărilor auditului, se constată că pe anul 2011 pentru investiţii capitale şi reparaţii capitale au fost aprobate alocaţii bugetare în volum de 1299,3 mil.lei. Execuţia de ansamblu a alocaţiilor bugetare destinate investiţiilor capitale şi reparaţiilor capitale s-a efectuat sub nivelul precizat cu 88,4 mil.lei. În anul 2011, comparativ cu anul 2010, se relevă o tendinţă de diminuare a execuţiei de casă/ finanţării investiţiilor capitale cu 73,1 mil.lei, aceasta fiind cauzată de disponibilitatea limitată a resurselor publice ce ar garanta finanţarea integrală a necesităţilor şi o creştere infimă a reparaţiilor capitale cu 16,8 mil.lei.

Totodată, s-a înregistrat o tendinţă de creştere semnificativă a cheltuielilor pentru investiţii capitale finanţate din sursele externe cu 115,7 mil.lei, sau cu 41,2% faţă de anul 2010, cu descreşterea concomitentă a cheltuielilor bugetului de stat, de la componenta de bază, pentru investiţii capitale cu 182,1 mil.lei, sau cu 43,1%, precum şi a cheltuielilor din contul mijloacelor speciale cu 6,8 mil.lei, sau cu 20,5%.

Auditul relevă că Ministerul Finanţelor n-a asigurat delimitarea şi reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii de investiţii; n-a implementat un sistem unificat de înregistrare şi evidenţă a datoriilor debitoare şi creditoare la compartimentul finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale; nu dispune de un sistem/ o bază de date ce ar reflecta situaţia reală şi dinamica finanţării/ execuţiei per ansamblu pe ţară, precum şi în aspectul beneficiarilor/ obiectivelor/ costurilor de deviz/ surselor de finanţare etc.

Se atestă o situaţie problematică, condiţionată de finanţarea cheltuielilor pentru investiţii capitale spre finele anului de gestiune, care, în unele cazuri, generează nevalorificarea deplină a acestora şi/sau achitarea nejustificată antreprenorilor a lucrărilor real neexecutate, cu nereflectarea acestora la datorii debitoare.

În cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi instituţiile publice, în calitate de executori de buget şi beneficiari de investiţii, se atestă un nivel redus al sistemului de control intern pentru monitorizarea conformă la capitolul investiţii capitale şi reparaţii capitale. Acest fapt a cauzat, în unele cazuri, carenţe la estimarea necesităţilor de mijloace bugetare; neexecutarea în termenele stabilite a lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale; neverificarea execuţiei corecte şi complete a lucrărilor/ actelor de recepţie a lucrărilor executate; neacţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor pe parcursul efectuării lucrărilor; admiterea înlocuirii de către antreprenor a materialelor prevăzute de deviz cu altele mai costisitoare etc.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate în cadrul următoarelor autorităţi publice centrale: Ministerul Finanţelor (I.Cerba, O.Chirilici), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (S.Tataru), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (V.Pantelei, D.Mihai), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (T.Carajeleascov), Academia de Studii Economice din Moldova (S.Tataru).