Hotărîre nr.503/17 din 03.06.2014 privind aprobarea Regulamentului cu privire la ordinea internă a instanţelor judecătoreşti
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
H O T Ă R Î R E
privind aprobarea Regulamentului cu privire la ordinea
internă a instanţelor judecătoreşti
nr. 503/17 din 03.06.2014
(în vigoare 31.12.2014)
Monitorul Oficial nr. 397-399 art.2059 din 31.12.2014
* * *
Examinînd chestiunea privind aprobarea Regulamentului cu privire la ordinea internă a instanţelor judecătoreşti, audiind informaţia domnilor Victor Micu şi Gheorghe Avornic, Consiliul Superior al Magistraturii
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la ordinea internă a instanţelor judecătoreşti.
2. Se abrogă Regulamentul-model de ordine internă al judecătoriilor şi curţilor de apel, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.401/16 din 20 decembrie 2007.
3. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi se aduce la cunoştinţă tuturor instanţelor judecătoreşti.
| PREŞEDINTELE INTERIMAR AL | |
| CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII | Dumitru VISTERNICEAN |
| Nr.503/17. Chişinău, 3 iunie 2014. |
APROBAT
prin Hotărîrea Consiliului
Superior al Magistraturii
nr.503/17 din 3 iunie 2014
REGULAMENT
cu privire la ordinea internă a instanţelor judecătoreşti
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Instanţele judecătoreşti sînt organizate şi funcţionează în baza Constituţiei Republicii Moldova, Legii privind organizarea judecătorească, Legii cu privire la statutul judecătorului, prezentului regulament şi a altor acte normative aplicabile.
2. Prezentul regulament stabileşte modul de activitate şi de organizare a muncii în judecătorii şi în curţile de apel, drepturile şi obligaţiile organelor de administrare a instanţelor respective, a judecătorilor (inclusiv a judecătorilor de instrucţie), a tuturor salariaţilor, numiţi sau angajaţi în baza contractului individual de muncă, indiferent de durata acestuia, care se află în subordinea instanţei sau prestează servicii pentru judecătorii sau curţile de apel întru asigurarea unei administrări eficiente şi efective a justiţiei.
3. Prezentul regulament, de asemenea, stabileşte politicile disciplinare şi practicile de respectare a legislaţiei muncii, regulile de igienă şi securitate a muncii pentru judecători şi personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti.
4. Prevederile acestui regulament se aplică judecătoriilor şi curţilor de apel.
5. Instanţele judecătoreşti vor utiliza regulamentul ca model pentru elaborarea propriilor reguli de ordine internă, avînd dreptul să-l modifice astfel încît acesta să reflecte necesităţile şi realităţile din fiecare judecătorie în parte.
II. DISPOZIŢII PRIVIND ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR
6. Judecătorii îşi desfăşoară activitatea şi îşi exercită obligaţiile şi responsabilităţile de serviciu în cadrul instanţelor de judecată în baza Constituţiei, Legii cu privire la statutul judecătorului, altor legi şi acte normative care reglementează activitatea şi conduita judecătorească.
7. În exercitarea funcţiilor de serviciu, judecătorii respectă cu stricteţe prevederile legilor şi reglementările din Codul de etică al judecătorului.
8. Restricţiile de serviciu ale judecătorului sînt prevăzute la articolul 8 al Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995 şi în Codul de etică al judecătorului.
III. CONDUCEREA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI
9. Activitatea judecătoriilor şi a curţilor de apel este dirijată de preşedinte, asistat, în cazurile prevăzute de lege, de vicepreşedinte, care coordonează, controlează şi asigură funcţionarea instanţei. În absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate, în modul stabilit, de către vicepreşedinte, sau, în cazul absenţei ambilor, de către un alt judecător.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ADMINISTRAŢIEI
10. Activitatea instanţei judecătoreşti în domeniul înfăptuirii justiţiei este condusă de către preşedintele şi vicepreşedintele instanţei judecătoreşti. În exercitarea atribuţiilor, aceştia au dreptul:
a) să numească în funcţie, modifice, suspende şi să înceteze raporturile de muncă cu funcţionarii publici;
b) să încheie, să modifice, să suspende şi să înceteze, în condiţiile legii, contractul individual de muncă cu personalul contractual;
c) să ceară colaboratorilor îndeplinirea cu stricteţe a obligaţiilor de serviciu şi respectarea întocmai a disciplinei muncii;
d) să motiveze, să încurajeze şi să stimuleze angajaţii pentru munca eficientă şi conştiincioasă;
e) să aplice, în caz de necesitate, sancţiuni disciplinare faţă de angajaţi, în condiţiile legii;
f) să ceară colaboratorilor utilizarea judicioasă şi păstrarea integră a patrimoniului instanţei.
11. Administraţia instanţelor are următoarele obligaţii:
a) să respecte clauzele contractelor individuale de muncă;
b) să asigure salariaţii cu spaţiu de lucru adecvat, dotat cu cele necesare îndeplinirii sarcinilor ce revin fiecăruia conform contractului individual de muncă;
c) să organizeze corect şi eficient munca salariaţilor, încît fiecare să lucreze conform specialităţii şi calificării, să aducă la cunoştinţă colaboratorilor sarcinile specifice şi obligaţiile lor funcţionale;
d) să organizeze activitatea salariaţilor potrivit strategiei de funcţionare ţinînd cont de atribuţiile, studiile, pregătirea profesională şi specialitatea fiecăruia, stabilind volumul optimal de muncă pentru fiecare angajat;
e) să poarte răspundere pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor date subalternilor;
f) să asigure specializarea şi perfecţionarea profesională pentru toţi salariaţii în scopul îmbunătăţirii permanente a performanţei acestora şi sporirii nivelului calităţii muncii;
g) să sprijine, să încurajeze şi să stimuleze iniţiativa individuală a salariaţilor;
h) să ia măsurile necesare privind primirea poliţelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru salariaţi;
i) să asigure acordarea garanţiilor şi compensaţiilor pentru salariaţii care îmbină munca cu studiile;
î) să ia măsurile de rigoare pentru afişarea la timp şi corectă a orarului şedinţelor de judecată;
j) să asigure transparenţa activităţii instanţei, în condiţiile legii;
k) să execute alte obligaţii prevăzute de lege.
IV. ACTIVITATEA SECRETARIATULUI INSTANŢEI
12. Activitatea organizatorică şi cea administrativă a instanţei judecătoreşti este asigurată de secretariatul instanţei judecătoreşti, condus de un şef numit în funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti în conformitate cu Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
13. Şeful secretariatului instanţei judecătoreşti are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea personalului legată de întocmirea şi afişarea, în termenul stabilit de normele procesuale, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv privind obiectul acestora;
b) organizează activitatea personalului responsabil de asigurarea distribuirii aleatorii a cauzelor parvenite în instanţa judecătorească;
c) gestionează mijloacele financiare alocate instanţei judecătoreşti;
d) coordonează şi verifică activitatea subdiviziunilor secretariatului instanţei judecătoreşti, asigură administrarea şi utilizarea optimă a resurselor financiare, materiale, intelectuale şi informaţionale în procesul implementării planurilor strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
e) elaborează şi prezintă spre aprobare preşedintelui instanţei judecătoreşti planurile strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
f) organizează şi coordonează dezvoltarea şi implementarea planurilor strategice de activitate a instanţei judecătoreşti;
g) aprobă, după coordonarea cu preşedintele instanţei judecătoreşti, regulamentul de organizare şi funcţionare a secretariatului instanţei judecătoreşti;
h) exercită alte funcţii atribuite prin lege sau delegate de către preşedintele instanţei judecătoreşti.
14. Secretariatul este constituit din grefă şi serviciul administrativ şi alte subdiviziuni. Structura şi statul de funcţii ale secretariatului se stabilesc de Consiliul Superior al Magistraturii. În cazul Judecătoriei Militare acestea se stabilesc de Ministerul Justiţiei de comun acord cu Ministerul Apărării. Personalul este numit şi eliberat din funcţie de către preşedintele instanţei.
15. În cadrul grefei se instituie subdiviziuni pentru generalizarea statisticii judiciare, analiza, sistematizarea şi unificarea practicii judiciare, ale grefierilor, traducătorilor, interpreţilor, asistenţilor judiciari, subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării procesului judiciar, precum şi alte subdiviziuni care asistă judecătorii la înfăptuirea procesului de justiţie.
16. Din cadrul secţiei/serviciului administrativ fac parte: arhiva, biblioteca, serviciul financiar-economic, serviciul resurse umane, şi alte subdiviziuni necesare.
17. Lucrările de secretariat se efectuează de Secţia/direcţia evidenţă şi documentare procesuală, grefieri, arhivă, precum şi de alte subdiviziuni instituite în conformitate cu legea.
18. În cadrul judecătoriilor şi curţilor de apel există serviciul civil, administrativ şi penal al Secţiei evidenţă şi documentare procesuală.
19. Secţia/direcţia evidenţă şi documentare procesuală şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor.
20. Activitatea lucrătorilor Secţiei/direcţiei evidenţă şi documentare procesuală, arhivei şi a celorlalte persoane din secţia grefă şi serviciul administrativ, care efectuează lucrări de secretariat, este reglementată de "Instrucţiunea cu privire la activitatea de evidenţă şi documentare procesuală în judecătorii şi curţile de apel", aprobată hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.108/3 din 28 ianuarie 2014 şi de prevederile prezentului regulament.
21. Lucrătorii instanţelor au următoarele atribuţii:
a) primesc şi înregistrează dosarele, apelurile şi recursurile în registre speciale, ţin evidenţa acestora şi a circulaţiei lor;
b) urmăresc expedierea citaţiilor pentru părţile din procese;
c) pun dosarele la dispoziţia părţilor şi avocaţilor pentru studiere;
d) pregătesc dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia lor în cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor altor instanţe;
e) întocmesc statisticile privind activitatea de judecată;
f) fac comunicările necesare pentru punerea în executare a hotărîrilor;
g) întocmesc şi eliberează, la solicitarea părţilor, copii legalizate ale hotărîrilor şi certificatelor;
h) informează persoanele interesate despre datele solicitate din dosarele respective;
i) perfectează nomenclatorul dosarelor;
j) transmit la timp în arhivă dosarele şi documentele din cancelarii;
k) informează preşedintele şi vicepreşedintele instanţei despre activitatea cancelariilor;
l) exercită şi alte atribuţii.
22. Eliberarea copiilor şi duplicatelor actelor procesuale se efectuează de către lucrătorii cancelariei doar în baza cererilor solicitanţilor în timpul orelor de primire, care se stabilesc de preşedintele instanţei, dar nu mai puţin de patru ore în fiecare zi lucrătoare.
23. Interpretul, traducătorul şi specialistul pedagog îşi exercită atribuţiile în baza prevederilor codurilor de procedură civilă şi penală şi a altor acte normative aplicabile.
24. Specialiştii din cadrul instanţelor au atribuţii de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, care se efectuează semestrial.
25. Un consultant din cadrul instanţei este responsabil de resursele umane, ţinînd evidenţa carnetelor de muncă, a timpului de muncă şi a timpului de odihnă. Această persoană poate exercita şi alte atribuţii în scopul bunei desfăşurări a activităţii.
26. Expediţia are următoarele atribuţii:
a) primeşte, înregistrează şi repartizează corespondenţa parvenită;
b) organizează expedierea corespondenţei după destinaţie prin curier;
c) verifică corectitudinea expedierii corespondenţei destinatarilor;
d) asigură integritatea documentelor şi a dosarelor parvenite în expediţie;
e) întocmeşte lunar darea de seamă despre mijloacele băneşti cheltuite pentru expedierea corespondenţei şi o prezintă contabilităţii;
f) exercită şi alte atribuţii, în conformitate cu legea.
27.Lucrătorii arhivei au următoarele atribuţii:
a) ţin evidenţa şi înregistrează în registre speciale dosarele şi documentele primite la păstrare;
b) eliberează în ordinea stabilită dosarele sau alte documente colaboratorilor instanţei;
c) eliberează solicitanţilor, în baza unei cereri, copiile de pe anumite acte;
d) ţin evidenţa folosirii documentelor ce se păstrază în arhivă;
e) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor, documentelor şi registrelor;
f) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele cu hotărîri şi registrele;
g) participă anual la activitatea de arhivare şi întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instanţei;
h) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;
i) întocmesc darea de seamă despre activitatea sa;
j) exercită şi alte atribuţii legate de activitatea arhivei.
28. În cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi instanţelor specializate funcţionează serviciul de informare şi relaţii cu publicul.
29. Serviciul asigură relaţiile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de informare în masă în vederea garantării transparenţei activităţii, în condiţiile legii. Serviciul îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui instanţei.
30.Serviciu control, monitorizare şi relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:
a) organizează şi asigură operativ furnizarea informaţiilor de interes public;
b) analizează şi decide asupra cererilor de furnizare a informaţiilor, dispune cu privire la caracterul comunicatelor din oficiu şi la conţinutul acestora, determină exceptarea informaţiilor de la liberul acces conform legii;
c) analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare şi/sau de redactare a răspunsului, sub coordonarea preşedintelui instanţei;
d) repartizează petiţiile structurilor de specialitate, asigurînd soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul prevăzut de lege;
e) acumulează şi creează banca de materiale difuzate de mass-media locală şi naţională, inclusiv cele cu caracter negativ privind activitatea instanţei sau a judecătorilor de aici, informează preşedintele despre problemele abordate, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură informarea corectă a opiniei publice, exprimînd poziţia instanţei;
f) redactează şi difuzează declaraţii, comunicate de presă, organizează conferinţe de presă, participă la interviuri, furnizează materiale de interes public în scopul unei informări corecte şi complete a societăţii despre activitatea instanţei şi a judecătorilor;
g) exercită şi alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, conform legii şi prezentului regulament.
31. Purtătorul de cuvînt al instanţei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate în instanţă, avînd obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale.
32. Toţi colaboratorii instanţelor trebuie să poarte ecusoane de identificare cu fotografie şi informaţia despre numele persoanei şi funcţia deţinută.
V. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR
33. Salariaţii din secretariatul instanţei de judecată au următoarele drepturi:
a) la remunerare conform legislaţiei în vigoare;
b) la concedii de odihnă anuale, concedii medicale, concedii plătite de maternitate şi pentru creşterea copilului, concedii neplătite, precum şi alte asigurări sociale stabilite de legislaţia în vigoare;
c) la dezvoltarea carierei profesionale conform capacităţilor, rezultatelor atestării, îndeplinirii atribuţiilor, în cazurile în care participă la concursuri pentru ocuparea posturilor vacante;
d) la protecţia muncii;
e) la alte drepturi prevăzute de legislaţie.
34. În vederea executării funcţiilor de serviciu, salariaţii sînt obligaţi:
a) să respecte strict legislaţia şi prezentul regulament;
b) să respecte disciplina muncii;
c) să exercite întocmai atribuţiile de serviciu;
d) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
e) să dea dovadă de atitudine profesională, de comportament corespunzător şi competenţă la îndeplinirea atribuţiilor;
f) să-şi perfecţioneze cunoştinţele la cursurile de instruire profesională continuă;
g) să contribuie la îmbunătăţirea eficienţei activităţii instanţelor de judecată;
h) să-şi exercite profesionist, fidel, corect şi conştiincios îndatoririle de serviciu, să se abţină de la orice faptă care ar putea să prejudicieze instanţa sau oricare alte persoane;
i) să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor sale politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
j) să păstreze confidenţialitatea faptelor, informaţiilor sau documentelor de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei;
k) să nu solicite şi să nu accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru terţi, daruri, stimulente sau alte avantaje;
l) să aibă o atitudine demnă, corectă şi respectuoasă, dînd dovadă de iniţiativă, creativitate, spirit constructiv, de capacitate decizională operativă şi înaltă etică profesională;
m) să nu utilizeze timpul de lucru şi patrimoniul instanţei în scopuri personale.
VI. PERIOADA DE PROBĂ PENTRU SALARIAŢII INSTANŢEI
35. Angajarea specialiştilor instanţei de judecată se efectuează în condiţiile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-VI din 04.07.2008 şi a Regulamentului cu privire la ocuparea funcţiilor publice vacante prin concurs, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.nr.201 din 11.03.2009.
Alţi lucrători (personalul tehnic şi de deservire, muncitorii) se angajează conform prevederilor legislaţiei muncii în baza contractului individual de muncă.
36. La încheierea contractului individual de muncă, pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului, acestuia i se va stabili o perioadă de probă. Perioada de probă pentru angajaţii calificaţi ai instanţei este de cel mult 3 luni. Perioada de probă pentru persoanele cu funcţii de răspundere nu va depăşi 6 luni. În cazul angajării muncitorilor necalificaţi, perioada de probă nu va depăşi 15 zile calendaristice, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia muncii.
VII. DISTINCŢII ŞI MENŢIUNI PENTRU JUDECĂTORI
37. Pentru munca îndelungată şi prodigioasă în sistemul judiciar, judecătorii instanţelor judecătoreşti pot fi stimulaţi moral şi material, după cum urmează:
a) conferirea Diplomei de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit Regulamentului cu privire la condiţiile de acordare a Diplomei de Onoare a CSM, aprobat prin hotărîrea CSM nr.523/21 din 3 iulie 2013;
b) conferirea titlului onorific "Veteran al sistemului judiciar", potrivit condiţiilor din Regulamentul privind conferirea titlului onorific "Veteran al sistemului judiciar", aprobat prin hotărîrea CSM nr.523/21 din 3 iulie 2013;
c) conferirea titlului onorific "Decan al autorităţii judecătoreşti", conform prevederilor Regulamentului privind conferirea titlului onorific "Decan al autorităţii judecătoreşti", aprobat prin hotărîrea CSM nr.523/21 din 3 iulie 2013.
37.1. Pentru merite şi succese deosebite în activitate, înalt profesionalism şi contribuţii la consolidarea sistemului judecătoresc, Consiliul Superior al Magistraturii înaintează Preşedintelui Republicii Moldova candidaturile judecătorilor pentru decorarea cu distincţii de stat, în temeiul Legii nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova.
38. Judecătorii instanţelor judecătoreşti pot beneficia de premii unice, în condiţiile stabilite de Legea nr.328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor, cu prilejul jubileelor, al sărbătorii profesionale Ziua juristului şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor băneşti destinate retribuirii muncii, alocate pentru anul respectiv, excepţie fac judecătorii care au fost sancţionaţi disciplinar în decursul anului.
VIII. SANCŢIUNI DISCIPLINARE PENTRU JUDECĂTORI
39. Judecătorii poartă răspundere disciplinară potrivit prevederilor Legii nr.950-XII cu privire la colegiul disciplinar şi răspunderea disciplinară a judecătorilor, precum şi ale Legii nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.
IX. DISTINCŢII ŞI MENŢIUNI PENTRU SALARIAŢI
40. Pentru exercitarea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu, spirit activ şi iniţiativă, sporirea calităţii şi productivităţii muncii, activitate îndelungată şi ireproşabilă şi pentru alte realizări în muncă, salariaţilor li se acordă următoarele distincţii şi menţiuni:
a) mulţumiri;
b) premii băneşti;
c) diplome de onoare.
41. Pentru succese deosebite în activitate, merite faţă de societate şi de stat, salariaţii funcţionari publici pot fi decoraţi cu distincţii de stat.
X. SANCŢIUNI DISCIPLINARE PENTRU SALARIAŢI
42. Încălcarea de către salariaţi a obligaţiilor de serviciu, a prevederilor Legii serviciului public şi a legislaţiei muncii, indiferent de funcţia pe care o ocupă, atrage după sine sancţionarea în condiţiile legii.
43. În cazul neexercitării sau exercitării necorespunzătoare a obligaţiilor, comiterii abaterilor disciplinare, salariaţii pot fi sancţionaţi cu:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) mustrare aspră;
d) suspendarea dreptului de a fi promovat în funcţie sau avansat în trepte de salarizare pe o perioadă de la unu la doi ani;
e) concedierea (în temeiurile art.86 alin.(1), lit.g)-k), m) şi o)-r) din Codul muncii).
44. Distincţiile şi menţiunile, precum şi sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică salariaţilor prin ordinul preşedintelui instanţei.
XI. ORGANIZAREA MUNCII
45. La angajarea în serviciu, administraţia este obligată să informeze în termen de 5 zile lucrătoare persoana despre munca care i se încredinţează, condiţiile de muncă, locul de muncă, drepturile şi obligaţiile sale, să-i aducă la cunoştinţă Regulamentul de ordine internă şi să o familiarizeze cu toate regulile de protecţie a muncii potrivit art.65 alin.(3) din Codul muncii. Regulamentul intern al unităţii se aduce la cunoştinţa salariaţilor, sub semnătură, de către angajator şi produce efecte juridice pentru aceştia de la data informării.
46. În termen de 5 zile după încheierea contractului individual de muncă, fiecare angajat va semna fişa de post, în care sînt specificate toate sarcinile, responsabilităţile şi obligaţiile de serviciu.
47. Durata timpului de muncă al salariaţilor instanţelor este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore săptămînal şi se realizează prin săptămîna de lucru de 5 zile. Programul de lucru zilnic începe la ora 800 şi se încheie la ora 1700 , cu pauza de prînz de la ora 1300 pînă la ora 1400. Excepţie de la această regulă este reducerea timpului de muncă cu o oră în ajunul sărbătorilor oficiale.
48. Salariaţii care întîrzie începerea programului de lucru stabilit trebuie să informeze despre aceasta, în toate cazurile, administraţia instanţei.
În afara cazurilor neprevăzute, toate absenţele trebuie autorizate în prealabil de administraţia instanţei de judecată.
49. Programul zilnic de lucru şi lista dosarelor care urmează a fi examinate se aduc la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil şi prin plasarea informaţiei pe site-ul fiecărei instanţe.
50. Se consideră muncă suplimentară munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămînal, prevăzut la art.95 din Codul muncii. Atragerea la muncă suplimentară se efectuează în baza ordinului: fără acordul salariatului în condiţiile stabilite la alin.(2) art.104 şi cu acordul salariatului în condiţiile expuse la alin.(3) art.104 din Codul muncii. Ordinul respectiv se aduce la cunoştinţă salariaţilor sub semnătură.
51. Retribuirea muncii suplimentare se efectuează potrivit condiţiilor art.157-158 din Codul muncii. Compensarea muncii suplimentare prin acordarea de timp liber nu se admite.
XII. TIMPUL DE ODIHNĂ ŞI CONCEDIUL DE ODIHNĂ ANUAL
52. Zilele de sărbătoare indicate la art.111 din Codul muncii sînt considerate zile nelucrătoare.
53. Judecătorului i se acordă concediu de odihnă anual plătit în condiţiile art.29 din Legea nr.544-XIII cu privire la statutul judecătorului, în conformitate cu graficul de acordare a concediilor, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor de judecată concediile se acordă prin hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii.
54. Dreptul la concediul de odihnă anual pentru ceilalţi salariaţi este garantat pe o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Funcţionarilor publici li se acordă concediu anual plătit în condiţiile art.43 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
55. Salariaţii instanţelor de judecată cu statut de funcţionar public au dreptul la un concediu anual neplătit de cel mult 60 de zile lucrătoare şi se acordă de administraţie în cazuri excepţionale, conform art.43 alin.(1) şi (2) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Celorlalţi angajaţi li se acordă un concediu neplătit cu o durată de 60 de zile calendaristice conform art.120, alin.(1) din Codul muncii.
56. Salariaţii care se află în concediu de odihnă anual plătit pot fi rechemaţi din concediu în temeiul art.122 din Codul muncii. În acest caz, salariaţii nu sînt obligaţi să restituie indemnizaţia primită de la angajator pentru zilele de concediu nefolosite. După întoarcerea salariatului la serviciu, retribuirea muncii se efectuează în bază generală, fără reţineri din salariu. Zilele de concediu rămase se folosesc, prin acordul părţilor, în altă perioadă a aceluiaşi an calendaristic, fără o indemnizaţie suplimentară pentru concediu.
57. Şeful secţiei resurse umane răspunde de organizarea şi ţinerea evidenţei privind concediile de odihnă anuale, concediile fără plată, zilele libere plătite, învoirile de la program şi alte aspecte care privesc timpul de muncă şi de odihnă al salariaţilor.
XIII. PROTECŢIA ŞI SECURITATEA MUNCII
58. Potrivit cerinţelor articolelor 222-244 din Codul muncii, administraţia instanţei de judecată are obligaţia să asigure angajaţilor condiţii normale de lucru întru ocrotirea sănătăţii şi integrităţii fizice.
59. Salariaţii au următoarele obligaţii în domeniul protecţiei şi securităţii muncii:
a) să respecte instrucţiunile de protecţie a muncii corespunzător activităţii desfăşurate;
b) să nu ridice, să nu deplaseze, să nu distrugă echipamentul tehnic, precum şi pe cel de protecţie, de semnalizare şi de avertizare, să nu împiedice aplicarea metodelor şi procedeelor de reducere sau de eliminare a influenţei factorilor de risc;
c) să aducă la cunoştinţa conducătorului său nemijlocit sau persoanei responsabile orice defecţiune tehnică sau altă situaţie de nerespectare a cerinţelor de protecţie a muncii.
60. Fumatul în incinta instanţei de judecată este strict interzis. Administraţia instanţei poate amenaja un loc aparte pentru fumat în afara incintei, care nu va prejudicia sănătatea personalului şi a publicului.
XIV. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE
61. Lucrările, documentaţia de serviciu, tehnica de calcul din dotarea fiecărei subdiviziuni sînt păstrate în birourile de lucru asigurate cu sisteme şi dispozitive de închidere.
62. Sînt considerate echipamente tehnice: dispozitivele de calcul, birotică, aparate şi alte materiale încredinţate salariatului în vederea executării atribuţiilor sale de serviciu.
63. Este interzisă orice intervenţie din propria iniţiativă asupra echipamentului tehnic sau de protecţie. Dacă întreţinerea acestuia este încredinţată unui specialist, salariatul este obligat să apeleze la serviciile lui.
64. Protejarea informaţiei ţine de confidenţialitatea activităţii, fapt ce interzice în orice mod scoaterea sau transmiterea informaţiei altor persoane, decît celor în subordonarea cărora se află salariatul.
65. În caz de pericol (cutremur, incendiu etc.), evacuarea personalului unităţii se efectuează conform Planului individual de evacuare, aprobat de către administraţia instanţei de judecată.
XV. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
66. Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
67. Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.