Hotărîre nr.572 din 18.11.2016 privind aprobarea Raportului cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

privind aprobarea Raportului cu privire la rezultatele

 alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii

Moldova din 30 octombrie 2016

nr. 572  din  18.11.2016

 (în vigoare 18.11.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-451 art. 2124 din 16.12.2016

* * *

În temeiul art.60 alin.(2), (3), art.108 şi 110 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă, conform anexei, Raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016.

2. Raportul Comisiei Electorale Centrale se prezintă Curţii Constituţionale.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.572 din 18 noiembrie 2016

RAPORT

cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de

Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016

INTRODUCERE

Prin Hotărîrea nr.55 din 1 aprilie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit data de 30 octombrie 2016 pentru desfăşurarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

Întru executarea hotărîrii Parlamentului, precum şi în conformitate cu art.18, 22 şi art.26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală (abreviat – CEC) a aprobat, prin hotărîrea nr.119 din 23 august 2016, Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016 (în continuare – Programul calendaristic)¹. Programul calendaristic a fost remis pentru informare şi realizare partidelor politice reprezentate în Parlament, instanţelor judecătoreşti, consiliilor locale de nivelul al doilea, precum şi organelor electorale după constituirea acestora. Nivelul de realizare a acţiunilor din program a fost monitorizat în decursul întregii perioade electorale care a început pe 31 august 2016.

_______________________________

¹ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=17279&l=ro

În această perioadă Comisia Electorală Centrală s-a întrunit în 36 şedinţe, dintre care 22 ordinare şi 14 extraordinare. În cadrul acestora au fost adoptate 425 hotărîri, dintre care 302 se referă nemijlocit la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, tematica cărora este prezentată în Figura 1.

Figura 1. Tematica hotărîrilor CEC referitoare la organizarea scrutinului

prezidenţial din 30 octombrie 2016

Capitolul 1.

ELABORAREA ŞI AJUSTAREA CADRULUI NORMATIV

În vederea corelării cadrului normativ cu prevederile Codului electoral, revigorate prin Hotărîrea nr.4 din 4 martie 2016 a Curţii Constituţionale, ulterior modificate prin Legea nr.147 din 15 iulie 2016, precum şi în temeiul art.22 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a elaborat şi modificat mai multe acte cu caracter normativ, după cum urmează:

În vederea uniformizării şi detalierii procedurilor electorale, Comisia Electorală Centrală a modificat şi completat 12 regulamente şi o instrucţiune, după cum urmează:

Capitolul 2

DESEMNAREA CANDIDAŢILOR ŞI ÎNREGISTRAREA GRUPURILOR

DE INIŢIATIVĂ PENTRU SUSŢINEREA CANDIDAŢILOR LA FUNCŢIA

DE PREŞEDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA

Procedura de desemnare a candidaţilor şi înregistrarea grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este reglementată de Codul electoral în capitolul 6 "Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor" din Titlul II "Dispoziţii comune" şi în Titlul IV "Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova" (prevederi speciale).

În vederea asigurării aplicării uniforme a legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin hotărîrea nr.113 din 18 august 2016, Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova², care stabileşte condiţiile de desemnare a candidaţilor, modalitatea de constituire şi înregistrare a grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor, procedura de întocmire, prezentare şi verificare a documentelor şi listelor de subscripţie în vederea înregistrării concurenţilor electorali la alegerile prezidenţiale.

_______________________________

² http://www.cec.md/files/files/anexa113regulament_8854466.pdf 

În temeiul prevederilor art.18, 26 alin.(1) lit.d), 41 alin.(2) lit.a) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a dat publicităţii Lista partidelor şi altor organizaţii social-politice³, în baza informaţiei prezentate de Ministerul Justiţiei conform situaţiei din 24 august 2016, care, potrivit statutelor, au dreptul să susţină candidaţi la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 (în total 45 partide politice şi alte organizaţii social-politice).

În condiţiile art.41 alin.(2) lit.b) din Codul electoral şi în vederea stabilirii unor proceduri uniformizate de înregistrare a blocurilor electorale, Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin hotărîrea nr.116 din 18 august 2016, Instrucţiunea cu privire la particularităţile înregistrării blocurilor electorale pentru alegerile prezidenţiale⁴. La acest scrutin nu au fost depuse cereri de constituire a blocurilor electorale.

_______________________________

⁴ http://www.cec.md/files/files/anexa116instructiuneablelectoraleprezidentialeaprobata_9577182.pdf 

Potrivit art.103 din Codul electoral şi pct.22 din Programul calendaristic, perioada de depunere a documentelor în vederea înregistrării grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a început la 31 august şi s-a încheiat la 9 septembrie curent.

La art.103 alin.(1) al Codului electoral se stabileşte că, în cazul în care iniţiativa de a susţine candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă pentru susţinerea candidatului din cel puţin 25 de persoane şi cel mult 100 de persoane cu drept de vot. Grupul de iniţiativă se constituie în urma unei adunări, la care se susţine candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, se alege conducătorul grupului şi se aprobă lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Grupul de iniţiativă poate susţine doar un singur candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Membrii unui grup de iniţiativă nu pot fi în acelaşi timp membri ai altui grup de iniţiativă. În cazul partidelor politice şi blocurilor electorale, grupul de iniţiativă se constituie în aceleaşi condiţii.

Prin hotărîrea nr.122 din 23 august 2016, CEC a stabilit locul şi timpul primirii documentelor necesare pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă şi candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova⁵.

_______________________________

⁵ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=17283&l=ro

În scopul recepţionării şi verificării documentelor prezentate pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă şi candidaţilor, prin dispoziţia preşedintelui CEC nr.29-a din 30 august 2016, a fost constituită o comisie formată din 9 grupuri de lucru în componenţa cărora au fost incluşi funcţionari ai Aparatului Comisiei, fiecare grup fiind condus, respectiv, de cîte un membru al Comisiei Electorale Centrale⁶.

_______________________________

⁶ http://www.cec.md/files/files/dispozitia29-a_8141581.pdf

Potrivit pct.12 din Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru înregistrarea grupului de iniţiativă, candidatul depune la Comisie demersul (cererea de înregistrare) în formă scrisă⁷ cu următoarele acte anexate:

_______________________________

⁷ Conform modelului din anexa nr.3 la Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, aprobat prin HCEC nr.113 din 18 august 2016

a) procesul-verbal al şedinţei adunării cetăţenilor/organului central al solicitanţilor colectivi privind susţinerea/desemnarea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova;

b) lista, în original şi în copie, a cetăţenilor care au participat la adunarea de constituire a grupului de iniţiativă /a membrilor organului central al solicitanţilor colectivi care, potrivit statutelor lor, au competenţa de a desemna candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Lista prezentată va conţine numele, prenumele si semnăturile participanţilor;

c) lista membrilor grupului de iniţiativă, în limba de stat, inclusiv versiunea electronică a listei care nu conţine rubrica "Semnătura";

d) declaraţia candidatului privind consimţămîntul său de a fi susţinut în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, conţinînd şi declaraţia pe propria răspundere privind întrunirea condiţiilor constituţionale referitoare la domicilierea pe teritoriul Republicii Moldova şi posedarea limbii de stat⁸;

_______________________________

⁸ Conform modelului din anexa nr.4 la Regulamentul citat

e) copia de pe actul de identitate al candidatului, cu fişa de însoţire (ambele părţi – recto şi verso);

f) demersul în formă scrisă al conducătorului grupului de iniţiativă privind desemnarea persoanei responsabile de finanţele activităţii grupului de iniţiativă (trezorierul), după caz;

g) statutul şi certificatul de înregistrare la Ministerul Justiţiei (originalul şi copia), în cazul partidelor şi altor organizaţii social-politice.

În vederea asigurării respectării condiţiilor speciale pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova stabilite de art.99 din Codul electoral, candidaţii au depus, odată cu setul de documente pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă, declaraţia pe propria răspundere privind întrunirea condiţiilor constituţionale de a candida – condiţia referitoare la vîrstă (candidatul trebuie să fi împlinit, pînă în ziua alegerilor, vîrsta de 40 de ani), condiţia privind domicilierea (a locuit şi/sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani) şi condiţia de a poseda limba de stat.

Toţi cei 24 candidaţi au scris personal declaraţia, la sediul CEC, ulterior acestea au fost plasate pe pagina web oficială a Comisiei⁹.

_______________________________

⁹ http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1891&l=ro 

În calitate de membri ai grupurilor de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova au fost înregistrate în total 1528 persoane. În cadrul acestor 24 grupuri de iniţiativă înregistrate, 10 candidaţi au fost desemnaţi de partide şi alte organizaţii social-politice, iar 14 candidaţi de către cetăţeni. În 3 cazuri, candidaţii desemnaţi au fost aleşi în calitate de conducători ai grupurilor de iniţiativă. Sub aspectul repartiţiei pe sexe, din cei 24 de candidaţi desemnaţi, 7 sînt femei şi 17 bărbaţi, iar grupurile de iniţiativă au fost conduse de 2 femei şi 22 bărbaţi. Din cele 24 grupuri de iniţiativă înregistrate, doar 16 au prezentat spre verificare listele de subscripţie cu semnături ale susţinătorilor candidaţilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Sub aspectul repartiţiei pe sexe, au depus documentele pentru a fi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali 10 bărbaţi şi 6 femei, din totalul de 16 candidaţi.

În termenul stabilit pentru depunerea documentelor în vederea înregistrării grupurilor de iniţiativă, Comisia Electorală Centrală a recepţionat cereri de înregistrare din partea a 24 de solicitanţi, conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Capitolul 3

 VERIFICAREA LISTELOR DE SUBSCRIPŢIE ŞI ÎNREGISTRAREA CANDIDAŢILOR

LA FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA

Potrivit pct.2 din hotărîrea Comisiei nr.122 din 23 august 2016, primirea documentelor, depuse de solicitanţi în vederea înregistrării în calitate de candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, s-a efectuat după încheierea activităţii grupului de iniţiativă de colectare a semnăturilor şi pînă la data de 29 septembrie 2016. Recepţionarea şi examinarea documentelor a fost asigurată de către aceeaşi comisie instituită prin dispoziţia preşedintelui CEC nr.29-a din 30 august 2016, corespunzător repartizării către cele 9 grupuri de lucru din componenţa acesteia.

În termenul stabilit şi în conformitate cu prevederile capitolului IV "Depunerea documentelor pentru înregistrare în calitate de concurenţi electorali" din Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, capitolului 6 "Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor" şi articolelor 99-102 din Codul electoral, au fost depuse la Comisie 16 dosare pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dintre care 9 dosare din partea candidaţilor susţinuţi de partide şi alte organizaţii social-politice şi 7 dosare din partea candidaţilor desemnaţi de adunări ale cetăţenilor.

Astfel, fiecare pretendent la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova urma să prezinte Comisiei Electorale Centrale pentru verificare şi înregistrare în calitate de concurent electoral demersul (cererea de înregistrare)¹⁰ în formă scrisă cu următoarele acte anexate:

_______________________________

¹⁰ Conform modelului din anexa nr.6 la Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, aprobat prin HCEC nr.113 din 18 august 2016.

a) listele de subscripţie numerotare şi sistematizare cu respectarea prevederilor art.102 din Codul electoral;

b) datele biografice ale candidatului;

c) declaraţia candidatului privind consimţămîntul său de a candida la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, conţinînd şi declaraţia pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor legale/judecătoreşti de a candida;

d) declaraţia candidatului privind averea imobiliară şi mobilă, depunerile bancare, hîrtiile de valoare, sumele primite ca moştenire şi veniturile din ultimii 2 ani precedenţi anului în care se efectuează alegerile, precum şi sursele acestor venituri, inclusiv veniturile din fondurile de investiţii, sub formă de dobîndă, din darea în arendă a proprietăţii etc.;

e) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, eliberat de instituţia medicală la care acesta se află în evidenţă;

f) declaraţia despre suspendarea, pe durata campaniei electorale, a funcţiilor ocupate anterior – pentru persoanele care cad sub incidenţa art.13 alin.(3) din Codul electoral;

g) la dorinţa candidatului, simbolul electoral în variantă electronică şi pe hîrtie;

h) copia de pe actul de identitate al candidatului, cu fişa de însoţire (ambele părţi – recto şi verso).

Declaraţiile candidaţilor privind averea imobiliară şi mobilă, depunerile bancare, hîrtiile de valoare, sumele primite ca moştenire şi veniturile pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015, precum şi sursele acestor venituri, inclusiv veniturile din fondurile de investiţii, sub formă de dobîndă, din darea în arendă a proprietăţii au fost depuse de toţi pretendenţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, fiind plasate pentru informare pe pagina web a Comisiei¹¹.

_______________________________

¹¹ http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1894&l=ro

Cît priveşte declaraţiile de suspendare, pe durata campaniei electorale, a funcţiilor ocupate anterior – pentru persoanele care cad sub incidenţa art.13 alin.(3) din Codul electoral, Comisia precizează că, potrivit documentelor prezentate, niciunul dintre candidaţi nu deţinea la momentul depunerii dosarului funcţii care să cadă sub incidenţa acestor prevederi legale şi declaraţii în acest sens nu au fost depuse.

Cît priveşte condiţiile de întocmire a listelor de subscripţie, precizăm că potrivit art.102 alin.(1) din Codul electoral, pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 şi nu mai mult de 25000 de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu alin.(1) articolului citat, unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova în care au fost colectate nu mai puţin de 600 de semnături.

Procedura de examinare a documentelor şi de verificare a listelor de subscripţie prezentate de candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova s-a desfăşurat în conformitate cu cerinţele stabilite de Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat de Comisia Electorală Centrală prin hotărîrea nr.2682 din 1 octombrie 2014, cu modificările ulterioare¹² şi Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, precum şi în corespundere cu art.43, 44, 101 şi 102 din Codul electoral.

_______________________________

¹² http://www.cec.md/files/files/Legi/tabel_regulamente/Regulam_%20privind%20modul%20de%20%C3%AEntocmire%2C%20autentificare%2C%20prezentare%20%C8%99i%20verificare%20a%20listelor%20de%20subscrip%C8%9Bie.pdf 

La etapa de recepţionare şi verificare cantitativă a numărului de liste de subscripţie prezentate de candidaţii la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală a stabilit, în baza actelor de predare-recepţionare, următoarele date:

În urma examinării documentelor şi verificării autenticităţii datelor din listele de subscripţie prezentate de cei 16 candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a înregistrat în calitate de concurenţi electorali următorii 12 candidaţi:

În conformitate cu prevederile art.102 alin.(4) din Codul electoral, dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături sau, în urma excluderii semnăturilor nevalabile, numărul lor s-a redus faţă de plafonul minim prevăzut la alin.(1) şi alin.(2) ale aceluiaşi articol, candidatul nu este înregistrat, fiindu-i comunicată hotărîrea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.

Listele de subscripţie prezentate de 4 pretendenţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu au întrunit cerinţele minime stabilite de legislaţia electorală - nu mai puţin 600 de semnături din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, în consecinţă fiind respinse cererile de înregistrare în calitate de concurenţi electorali la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, după cum urmează:

Ţinem să menţionăm că 2 din cei 4 pretendenţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (Vitalia Pavlicenco şi Roman Mihăieş) au contestat în instanţa de judecată hotărîrile Comisiei privind respingerea cererilor de înregistrare în calitate de concurenţi electorali la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, acţiunile cărora au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat pentru toţi concurenţii electorali simbolurile electorale şi a confirmat, după caz, reprezentanţi cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi persoane responsabile de finanţe (trezorieri). Concurentul electoral, Maia Laguta, nu a solicitat confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisie.

În corespundere cu art.48 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a efectuat în 2 cazuri tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot. Dacă în cursul zilei era depus un singur dosar, atunci Comisia se întrunea la ora 17:00 a acelei zile şi întocmea un proces-verbal în acest sens, atribuindu-i respectivului concurent numărul de ordine corespunzător.

În temeiul art.45 şi art.105 alin.(2), (3) din Codul electoral şi conform Regulamentului cu privire la activitatea persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali, Comisia Electorală Centrală a stabilit, prin hotărîrea nr.239 din 13 septembrie 2016, numărul persoanelor de încredere pentru fiecare concurent electoral la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, acesta fiind de maxim 585 persoane¹³.

_______________________________

¹³ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=17767&l=ro 

Comisia a adoptat 8 hotărîri, inclusiv de modificare, prin care a înregistrat 2085 persoane de încredere din partea a 6 concurenţi electorali la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 (vezi Figura 2).

Figura 2. Numărul persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali

Consiliile electorale de circumscripţie au confirmat 49, iar birourile electorale au confirmat, respectiv, 4096 de reprezentanţi cu drept de vot consultativ ai concurenţilor electorali.

La 20 octombrie 2016, dl Andrei Năstase, candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desemnat de Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr", a depus la Comisia Electorală Centrală cererea privind retragerea sa din campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016. Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.437 din 21 octombrie curent¹⁴, a luat act de cererea dlui Andrei Năstase şi l-a obligat să prezinte în decurs de 24 de ore raportul financiar.

_______________________________

¹⁴ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=18336&l=ro 

La 21 octombrie 2016, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, s-a dispus admiterea cererii reprezentantului Comisiei Electorale Centrale şi anularea hotărîrii CEC nr.303 din 26 septembrie 2016 "Cu privire la înregistrarea dnei Inna Popenco în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desemnat de către Mişcarea Social-politică "Ravnopravie", a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)".

Ulterior, la data de 22 octombrie 2016, Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat asupra recursului depus de către dna Inna Popenco pe marginea hotărîrii Curţii de Apel, menţinînd în vigoare hotărîrea primei instanţe.

Drept temei pentru a declanşa, în corespundere cu art.69 alin.(4) lit.a) din Codul electoral, procedura de anulare a înregistrării concurentului electoral, Inna Popenco, a fost contestaţia depusă de dna Silvia Radu, candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, înregistrată la Comisie sub nr.CEC-10/27 din 19 octombrie 2016, prin care a fost invocat faptul că reprezentanţii şi persoanele de încredere ale concurentului electoral, Inna Popenco, au organizat un eveniment în cadrul căruia au distribuit alegătorilor gratuit, conform unei baze de date, carduri de reducere pentru un magazin social ce urma să fie deschis în curînd. După examinarea contestaţiei, probelor anexate şi materialelor prezentate de Inspectoratul de Poliţie Rîşcani, mun. Chişinău, Comisia Electorală Centrală a considerat necesar de a se adresa Curţii de Apel Chişinău cu cererea de a elucida cazul sub toate aspectele, pornind de la faptul că documentele prezentate indicau asupra faptului utilizării intenţionate de către concurentul electoral sus-menţionat a mijloacelor băneşti nedeclarate.

Prin hotărîrea¹⁵ nr.478 din 22 octombrie 2016 "Cu privire la modificarea unor hotărîri ale Comisiei Electorale Centrale", au fost excluşi concurenţii nominalizaţi mai sus din buletinul de vot, respectiv au fost modificate conţinutul şi dimensiunile buletinului de vot. La primul tur în el au figurat 10 concurenţi electorali.

_______________________________

¹⁵ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=18365&l=ro 

La 27 octombrie 2016 Comisia a înregistrat sub nr.CEC-7/2332 cererea de retragere din campania electorală a unui alt concurent, dl Marian Lupu. În ziua de 28 octombrie 2016, Curtea de Apel Chişinău, printr-o hotărîre (dosar nr.3-313/16), a constatat faptul liberei manifestări de voinţă a concurentului electoral, Marian Lupu, prin cererea de retragere a candidaturii sale din campania electorală, depusă la Comisie.

Comisia a luat act de hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2016 şi şi-a abrogat hotărîrile cu privire la concurentul electoral, Marian Lupu. De asemenea, în temeiul art.46 alin.(7) din Codul electoral, Comisia a dispus birourilor electorale ale secţiilor de votare să asigure aplicarea ştampilei cu menţiunea "Retras" în dreptul concurentului electoral, Marian Lupu, înscris în primul patrulater din buletinul de vot¹⁶.

_______________________________

¹⁶ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=18574&l=ro 

În toate cele 3 cazuri, de retragere din campania electorală sau de anulare a înregistrării concurentului electoral, Comisia a solicitat consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare să-şi abroge hotărîrile ce vizează acreditarea observatorilor şi confirmarea reprezentanţilor cu drept de vot consultativ în cadrul acestora din partea concurenţilor electorali respectivi, precum şi alte hotărîri adoptate în baza demersurilor înaintate de către aceştia.

În final, în cursa pentru primul tur de scrutin din 30 octombrie 2016 au participat 9 concurenţi electorali, dintre care 6 desemnaţi de partide politice, iar 3 fiind înregistraţi în calitate de candidaţi independenţi. Sub aspectul dimensiunii de gen, din cei 9 candidaţi înscrişi în scrutinul prezidenţial, 4 sînt femei şi 5 bărbaţi.

Capitolul 4

CONSTITUIREA CIRCUMSCRIPŢIILOR ELECTORALE, SECŢIILOR DE

VOTARE ŞI A ORGANELOR ELECTORALE IERARHIC INFERIOARE

Comisia Electorală Centrală a constituit 37 circumscripţii electorale de nivelul al doilea, hotarele cărora corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, prevăzute de Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

În vederea executării art.27 alin.(4) din Codul electoral, la 19 iulie curent, Comisia Electorală Centrală a solicitat formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, judecătoriilor raionale, după caz curţilor de apel, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, să înainteze candidaturi pentru constituirea consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul al doilea. Astfel, Comisia Electorală Centrală a constituit 35 consilii electorale ale circumscripţiilor electorale municipale şi raionale, UTA Găgăuzia, fiecare dintre ele avînd o componenţă numerică de 9 membri, cu excepţia celui municipal Chişinău nr.1 constituit din 11 membri (hotărîrile CEC nr.189-223 din 9 septembrie). În total, în cadrul consiliilor electorale de circumscripţie şi-au desfăşurat activitatea 317 membri. Componenţa de gen a consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul al doilea este prezentată în Figura 3.

Figura 3. Componenţa de gen a consiliilor electorale de

circumscripţie de nivelul al doilea

Comisia Electorală Centrală a stabilit şi numărul de membri ai organelor electorale inferioare care pot fi degrevaţi de la locul de muncă permanent, a aprobat statele de personal ale aparatelor consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul al doilea şi a stabilit perioada pentru care funcţionarii electorali au fost convocaţi sau degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent.

În conformitate cu art.29 şi 29¹ din Codul electoral au fost constituite 2081 secţii de votare. Pentru scrutinul prezidenţial, Comisia Electorală Centrală a organizat 100 de secţii de votare în afara ţării în comparaţie cu 95 de secţii constituite la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. În birourile electorale ale secţiilor de votare au activat 18584 membri (859 în afara ţării).

INFRASTRUCTURA SECŢIILOR DE VOTARE

În scopul optimizării şi uniformizării procedurilor ce ţin de organizarea, amenajarea şi dotarea localurilor secţiilor de votare cu echipamente şi utilaje necesare desfăşurării votării în bune condiţii, secţiile de votare au fost amenajate conform Instrucţiunii cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea CEC nr.2625 din 12 august 2014.

Urnele de vot staţionare au fost securizate prin intermediul sigiliilor cu inscripţia "CEC" şi marcate cu un cod format din 6 cifre. Pe sacii cu materialele electorale a fost aplicat acelaşi tip de sigiliu, iar plicurile au fost sigilate cu etichete de securizare. La scrutinele anterioare sigilarea sacilor şi plicurilor se făcea prin aplicarea cerii roşii.

La turul întîi de scrutin Comisia a eliberat 20983 sigilii care să fie aplicate pe urnele de vot şi 10405 sigilii care se aplică pe cutiile cu documente electorale (sacii din hîrtie rezistentă), iar pentru cel de-al doilea tur de scrutin a eliberat, respectiv, 17662 şi 10415 sigilii, conform tabelului de mai jos.

Capitolul 5

SUSŢINEREA FINANCIARĂ A GRUPURILOR DE INIŢIATIVĂ

ŞI A CAMPANIILOR ELECTORALE

În temeiul pct.6 din Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.114 din 18 august 2016, plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul "Destinat grupului de iniţiativă" a fost stabilit de către Comisia Electorală Centrală, luînd ca bază de calcul un coeficient înmulţit la numărul maxim de semnături necesare a fi colectate de către grupul de iniţiativă constituit pentru susţinerea unui candidat la o funcţie electivă. Potrivit prevederilor art.102 alin.(1) din Codul electoral, toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 şi nu mai mult de 25000 de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu pe economie pentru anul precedent anului alegerilor, mărimea coeficientului fiind 0,5% din salariul mediu respectiv. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, salariul mediu pe economie din anul 2015 constituie 4610,90 lei, astfel mărimea coeficientului calculat este 23,05 lei. În acest mod a fost stabilit plafonul mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul bancar "Destinat grupului de iniţiativă" pentru susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în mărime de 576 250,00 lei.

În perioada 2-10 septembrie curent au fost înregistrate 24 grupuri de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În termen de 7 zile de la data înregistrării la Comisia Electorală Centrală, grupurile de iniţiativă urmau să deschidă la bancă un cont bancar cu menţiunea "Destinat grupului de iniţiativă". În cazul în care nu se deschide un asemenea cont, grupul de iniţiativă este obligat să informeze Comisia Electorală Centrală despre acest fapt şi să desfăşoare doar activităţi ce nu implică cheltuieli financiare. Grupurile de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova – dl Mihai Ghimpu, dl Mihai Corj, dl Ion Dron, dna Ana Guţu, dna Vitalia Pavlicenco, dna Inna Popenco, dl Vasile Tarlev, dna Maia Laguta şi dna Geta Saviţcaia - au informat Comisia Electorală Centrală despre faptul că nu au deschis cont cu menţiunea "Destinat grupului de iniţiativă" şi că vor desfăşura doar activităţi ce nu implică cheltuieli financiare. În tabelul de mai jos este prezentată informaţia privind veniturile şi plăţile efectuate de către grupurile de iniţiativă ce au deschis contul cu menţiunea "Destinat grupului de iniţiativă" şi care au fost reflectate în rapoartele grupurilor de iniţiativă privind fluxul mijloacelor băneşti.

Tabel. Venituri şi plăţi în perioada activităţii grupurilor de iniţiativă

Cu referire la finanţarea campaniei electorale şi pornind de la prevederile art.38 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.240 din 13 septembrie 2016, a fost stabilit plafonul mijloacelor financiare ce au putut fi virate în fondul electoral al concurentului electoral la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016, care constituie suma de 65797538,85 lei. De asemenea, CEC a stabilit cuantumul creditului fără dobîndă acordat concurenţilor electorali la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016, acesta constituind 30000,00 lei pentru fiecare concurent electoral. Elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind modul de acordare a creditelor fără dobîndă concurenţilor electorali în vederea desfăşurării campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 au fost puse în sarcina Ministerului Finanţelor.

În vederea familiarizării trezorierilor concurenţilor electorali cu aspectele ce ţin de finanţarea campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală a organizat în comun cu Centrul de Instruire în Domeniul Electoral pe lîngă Comisia Electorală Centrală (abreviat – CICDE) un seminar de instruire pentru aceştia.

Potrivit Programului calendaristic, a fost stabilit termenul de prezentare a rapoartelor despre mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate de către concurenţii electorali în campania electorală. Au deschis cont cu menţiunea "Fond electoral" în care persoane fizice şi juridice au virat venituri sub formă de donaţii şi au efectuat cheltuieli în conformitate cu prevederile Regulamentului privind finanţarea campaniei electorale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.3352 din 4 mai 2015, următorii concurenţi electorali: Lupu Marian, Leancă Iurie, Năstase Andrei, Popenco Inna, Ciubaşenco Dumitru, Radu Silvia, Guţu Ana, Ghileţchi Valeriu, Dodon Igor şi Sandu Maia. Concurenţii menţionaţi au prezentat rapoarte privind mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, la situaţia din 14 şi 28 octombrie curent. Comisia a luat act de aceste rapoarte prin hotărîrea nr.404 din 18 octombrie 2016 "Cu privire la rapoartele concurenţilor electorali privind mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, la situaţia din data de 14 octombrie 2016", hotărîrea nr.514 din 30 octombrie 2016 "Cu privire la rapoartele concurenţilor electorali privind mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, la situaţia din data de 28 octombrie 2016" şi hotărîrea nr.570 din 18 noiembrie 2016 "Cu privire la rapoartele concurenţilor electorali privind mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 şi a turului II de scrutin din 13 noiembrie 2016.

Comisia a constatat că rapoartele au fost întocmite şi prezentate în corespundere cu art.38² din Codul electoral şi cu prevederile Regulamentului privind finanţarea campaniilor electorale. Conform hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.517 din 2 noiembrie 2016 "Cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 şi organizarea celui de-al doilea tur de scrutin", a fost stabilită data turului II de scrutin pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova – dl Dodon Igor şi dna Sandu Maia, astfel concurenţii menţionaţi au continuat campania electorală pînă la data de 11 noiembrie 2016 şi respectiv au prezentat ultimul raport financiar la aceeaşi dată. În tabelul de mai jos se prezintă informaţia privind veniturile şi cheltuielile efectuate de către concurenţii electorali în campania electorală la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016.

Cu referire la concurentul electoral, dna Maia Laguta, la data de 18 octombrie 2016, Comisia a recepţionat şi a înregistrat sub nr.CEC-7/1986 o scrisoare prin care aceasta a informat Comisia despre faptul că nu a deschis cont bancar cu menţiunea "Fond electoral" şi nu a efectuat cheltuieli de campanie, însă a folosit timpii de antenă gratuiţi, acordaţi concurenţilor electorali de radiodifuzorii publici, iar în cazul în care va deschide un cont la bancă cu menţiunea "Fond electoral" va anunţa despre aceasta CEC.

După cum a fost menţionat mai sus, prin hotărîrea nr.437 din 21 octombrie 2016 "Cu privire la cererea de retragere din campania electorală la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a dlui Andrei Năstase, candidat desemnat de Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr", Comisia a luat act de cererea de retragere şi l-a obligat să prezinte, în decurs de 24 de ore, raportul despre mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate din campania electorală, la situaţia din 21 octombrie 2016. Raportul financiar a fost depus la Comisie în ziua de 21 octombrie 2016, ora 14:07, de către trezorierul dlui Andrei Năstase.

Candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dna Popenco Inna, a cărei înregistrare în calitate de concurent electoral a fost anulată prin hotărîrea CEC nr.476 din 22 octombrie 2016 "Cu privire la executarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 octombrie 2016", a fost obligată să prezinte, în decurs de 48 de ore, raportul despre mijloacele băneşti acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, la situaţia din 22 octombrie 2016. Comisia relevă că raportul a fost depus în termenul indicat în hotărîre, iar la data de 28 octombrie, reprezentantul dnei Popenco Inna a prezentat Comisiei o notă de motivare şi un raport de corectare a raportului precedent din 24 octombrie 2016, în care se arăta că donaţiile încasate, în valoare de circa 141 mii lei, au fost restituite donatorilor şi, respectiv, veniturile încasate reflectă o cifră mai mică.

Capitolul 6

INFORMAREA ŞI EDUCAŢIA ELECTORALĂ A ALEGĂTORILOR

Pentru scrutinul prezidenţial din acest an, Comisia a organizat şi desfăşurat o amplă campanie de informare şi educaţie electorală, sloganul acesteia fiind unul sugestiv "VOTUL MEU, VOCEA MEA!". Abordarea propusă de CEC a fost diferită de cea utilizată în campaniile anterioare, întrucît s-a urmărit o segmentare a populaţiei vizate de mesajele de informare, astfel încît acestea să fie relevante în funcţie de categoria de public spre care au fost direcţionate (alegătorii din diasporă, tinerii alegători, persoanele cu nevoi speciale şi minorităţile etnice).

Cu suportul partenerilor de dezvoltare, Consiliul Europei şi Programul pentru îmbunătăţirea democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral", implementat de către PNUD Moldova şi finanţat de către Guvernele Suediei şi al Norvegiei, au fost elaborate un şir de materiale ce au avut drept scop motivarea alegătorilor de a participa la vot, precum şi informarea despre procesul electoral. Toate materialele au fost difuzate/plasate pe întreg teritoriul ţării, precum şi în rîndul diasporei, peste hotare.

În acest context, CEC a produs 16 spoturi video/audio (11 pentru primul tur de scrutin şi 5 pentru al doilea), acestea au fost elaborate în limba română, subtitrate în limba rusă. E de menţionat că toate spoturile video elaborate de CEC au fost însoţite de translare mimico-gestuală fiind dedicate şi persoanelor cu dizabilităţi auditive.

Spoturile de la radio, elaborate în limbile română şi rusă, au fost difuzate de circa 26 000 de ori prin intermediul a 47 de radiodifuzori, care cumulativ acoperă tot spaţiul informaţional al Republicii Moldova.

De asemenea, spoturile menţionate au fost plasate pe pagina web oficială a Comisiei, www.cec.md (http://cec.md/index.php?pag=news&id=1045&l=ro) şi pe profilul instituţiei de pe reţelele sociale (Facebook şi YouTube) (https://www.facebook.com/comisiaelectorala/videos; https://www.youtube.com/channel/UCbVKJ_UNnwAczapj741Sjnw).

În cadrul campaniei de informare şi educaţie electorală au fost elaborate şi materiale printate: Ghidul observatorului (în limba română şi în limba engleză), Ghidul alegătorului din ţară (în limba română şi limba rusă), Ghidul alegătorului din străinătate (http://voteaza.md/page_publicatii.aspx). A fost tipărită o diversitate de postere motivaţionale şi informative, flyere cu informaţii utile pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în ţară şi peste hotare, minibroşuri cu lista şi adresele secţiilor de votare organizate în străinătate (http://voteaza.md/page_materiale_printate.aspx) etc.

De asemenea, în cadrul campaniei de informare au fost utilizate diverse articole promoţionale ce conţin logo-ul campaniei (hanorace, rucsacuri, pixuri, carnete, brăţări reflectorizante, panglici pentru tinerii alegători, stikere şi stikuri de memorie), precum şi 50 de billborduri stradale, care au fost amplasate pe drumurile naţionale, dar şi în toate centrele raionale, precum şi în sectoarele municipiilor Chişinău şi Bălţi, precum şi pe teritoriul UTA Găgăuzia.

Capitolul 7

INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR ELECTORALI ŞI A ALTOR

 SUBIECŢI IMPLICAŢI ÎN PROCESUL ELECTORAL

În data de 1 iulie 2016 Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral de pe lîngă Comisia Electorală Centrală a aprobat Planul de instruire pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016. În conformitate cu acesta, au fost instruiţi: 247 membri ai CECE (77,91% din total 317 membri) şi 5664 membri ai BESV (92% din total planificat (6120).

Seminarele de instruire pentru membrii consiliilor electorale de circumscripţie au fost organizate în perioada 9 - 12 septembrie 2016 în fiecare circumscripţie electorală, la nivel de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. La instruire au fost invitaţi toţi cei 9 membri ai CECE din fiecare circumscripţie electorală şi 11 membri ai CECEM Chişinău nr.1, în total 317 persoane, rata de participare fiind de 77,91% (247 persoane).

În mare parte, participanţii la seminare au studii superioare (97,16%), alţi membri, 2,84%, au studii medii de specialitate sau secundare profesionale. Din punctul de vedere al egalităţii de gen, situaţia este echilibrată, numărul bărbaţilor depăşind doar cu 0,4% numărul femeilor: 124 bărbaţi (50,2%) şi 123 femei (49,8%), vezi Figura 4.

Figura 4. Analiza sub aspectul dimensiunii de gen a participanţilor

la instruirile organizate pentru consiliile electorale de circumscripţie

la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016

Tematica seminarului a vizat responsabilităţile consiliului electoral de circumscripţie de la constituire şi pînă la dizolvare. Pe parcursul instruirii participanţii s-au familiarizat cu atribuţiile prevăzute de Codul electoral şi acţiunile descrise în Programul calendaristic, şi-au format dexterităţi de completare a documentaţiei electorale şi totalizare a rezultatelor alegerilor. De asemenea, un obiectiv aparte a fost familiarizarea membrilor consiliului cu drepturile şi obligaţiile persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale, atît în cadrul CECE, cît şi în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare.

În zilele de 19 şi 23 septembrie 2016, CICDE a desfăşurat instruirea operatorilor CECE. La cele două seminare au fost invitaţi toţi cei 35 operatori din cadrul CECE. Rata de participare la aceste seminare a fost de 100%. Analiza sub aspectul dimensiunii de gen prezintă un dezechilibru în favoarea bărbaţilor (85,7 % bărbaţi şi 14,3% femei), vezi Figura 5.

Figura 5. Analiza sub aspectul dimensiunii de gen a participanţilor

la instruirile organizate pentru operatorii CECE la alegerile

prezidenţiale din 30 octombrie 2016

O altă categorie de beneficiari ai instruirilor organizate de CICDE au fost persoanele responsabile de evidenţa financiară din cadrul CECE (35 de persoane). În perioada 22-24 septembrie 2016 s-a desfăşurat instruirea contabililor CECE pe tematica "Particularităţile evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016". Analiza sub aspectul dimensiunii de gen prezintă un dezechilibru pronunţat în favoarea femeilor (vezi Figura 6).

Figura 6. Analiza sub aspectul dimensiunii de gen a persoanelor

responsabile de finanţe din cadrul CECE la alegerile

prezidenţiale din 30 octombrie 2016

Seminarele de instruire pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare s-au desfăşurat în perioada 28 septembrie - 25 octombrie 2016. Toţi funcţionarii la nivel de BESV au avut posibilitatea să participe la un seminar, cu o durată de 5 ore, despre activitatea membrilor biroului electoral pînă în ziua alegerilor, responsabilităţile acestora în ziua alegerilor - organizarea votării, numărarea şi totalizarea voturilor, transmiterea documentaţiei electorale etc. Accent deosebit s-a pus pe participarea conducerii BESV (preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul), precum şi a membrilor care nu au experienţă în organele electorale. Estimativ s-a prevăzut participarea a circa 6120 de persoane, dintre care la instruiri au participat 92,5% sau 5664 participanţi. Statistica privind participarea membrilor BESV la instruire este redată în Figura 7.

Figura 7. Participarea membrilor BESV la seminarele

de instruire pentru alegerile prezidenţiale

din 30 octombrie 2016 (total pe ţară).

Analizînd participarea din perspectiva de gen, s-a constatat că şi în cazul birourilor electorale prevalează femeile: din 5664 participanţi procentul de participare a constituit 82,57% femei (4677) şi 17,43% bărbaţi (987). Situaţia este redată în Figura 8.

Figura 8. Analiza sub aspectul dimensiunii de gen a participanţilor

la instruirile organizate pentru birourile electorale ale secţiilor de

votare la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016

Pe parcursul desfăşurării seminarelor, s-a constatat că mai mult de 88% dintre participanţi au evaluat instruirea ca fiind pe măsura aşteptărilor, utilă şi că au primit răspuns la toate întrebările. E de remarcat una dintre propunerile formulate de participanţi, şi anume ca instruirea să fie organizată separat pentru persoanele care au o experienţă îndelungată în organizarea alegerilor şi separat pentru membrii care au fost desemnaţi pentru prima dată în organul electoral.

Membrii birourilor electorale din afara ţării, de asemenea, au beneficiat de seminare de instruire desfăşurate de CICDE. Astfel, pe 20 octombrie 2016, 17 membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost instruiţi cu privire la responsabilităţile acestora. În premieră, ca modalitate de instruire a fost utilizată conferinţa video.

Pe 22 octombrie curent, alţi 30 de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, desemnaţi în calitate de preşedinţi ai birourilor electorale de peste hotare, au participat la un seminar de instruire pe aceeaşi tematică.

Pentru gestionarea Registrului de Stat al Alegătorilor (abreviat – RSA), CICDE a instruit în perioada 23-25 august 2016 registratorii RSA (persoane responsabile de listele electorale din cadrul APL). La cele 16 seminare desfăşurate au participat 339 registratori din cele 350 persoane invitate, rata de participare constituind 96,85%. Grupul-ţintă a fost format din registratorii care au avut experienţă mai mică de un an în actualizarea listelor electorale la momentul instruirii şi registratorii care au întîmpinat dificultăţi în exercitarea atribuţiilor. În luna septembrie curent, CICDE a organizat adiţional 6 seminare de instruire, la care au participat 39 persoane. Numărul total de registratori instruiţi în vederea organizării alegerilor prezidenţiale a constituit 378 persoane. Analizînd profilul participanţilor, constatăm că mai mult de jumătate dintre aceştia (79,64%) au studii superioare, 19,48% au studii medii de specialitate, ceilalţi (0,88%) au studii medii şi secundar profesionale. Analiza sub aspectul dimensiunii de gen prezintă un dezechilibru în favoarea femeilor: 332 femei şi 46 bărbaţi (vezi Figura 9).

Figura 9. Analiza sub aspectul dimensiunii de gen a participanţilor

la instruirile organizate pentru registratorii RSA la alegerile

prezidenţiale din 30 octombrie 2016

Instruirea bazată pe exerciţii practice la calculator a fost axată pe sporirea calităţii listelor electorale, prin soluţionarea neconcordanţelor în datele privind adresa alegătorilor şi alocarea la secţiile de votare.

Totodată, în cadrul alegerilor prezidenţiale, CICDE a desfăşurat la solicitare şi alte seminare de instruire pentru alte grupuri de beneficiari şi subiecţi interesaţi.

Astfel, în perioada 27 august – 6 septembrie 2016 au fost organizate 10 seminare de instruire pentru membrii grupului de iniţiativă în susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Solicitările privind instruirea au parvenit de la un potenţial candidat independent şi 7 partide politice. Obiectivul instruirii a fost de a asigura aplicarea unitară a cadrului legal şi a activităţilor specifice colectării semnăturilor în susţinerea candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Cunoştinţele teoretice şi exerciţiile practice au ajutat membrii grupurilor de iniţiativă să înţeleagă responsabilităţile pe care trebuiau să le exercite în calitate de colectori de semnături.

Din cele 300 persoane planificate, la seminare au fost prezenţi 239 participanţi (rata de prezenţă – 80%), dintre care 138 bărbaţi şi 101 de femei (57,74 % vs. 42,26%). Figura 10 prezintă numărul persoanelor delegate pentru participarea la seminare din partea solicitanţilor.

Figura 10. Numărul persoanelor delegate pentru participare la seminare din

partea grupurilor de iniţiativă la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016

La solicitare a fost realizată instruirea persoanelor delegate de concurenţii electorali în organele electorale în calitate de observatori şi reprezentanţi cu drept de vot consultativ. În perioada 17 august – 25 octombrie 2016, în cadrul a 44 seminare, au fost instruite în total 1297 de persoane delegate de 2 concurenţi electorali.

De asemenea, au fost desfăşurate seminare de instruire pentru observatorii desemnaţi de organizaţii obşteşti – Organizaţia Democraţie, Egalitate, Cooperare, Accesibilitate, Suport (DECAS) şi Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM). Participanţii au fost instruiţi referitor la cadrul legal privind acreditarea şi activitatea observatorilor, drepturile şi obligaţiile lor, precum şi particularităţile alegerilor prezidenţiale. Observatorii din partea IDOM au fost instruiţi într-un domeniu mai îngust – observarea procesului electoral în instituţiile psihiatrice, în speţă privind procedura de înscriere în listele electorale, stabilirea dreptul de vot al persoanelor aflate în aceste instituţii etc. La seminare au participat 20 şi, respectiv, 25 de persoane.

În parteneriat cu Institutul Naţional de Justiţie din Republica Moldova, CICDE a instruit la data de 13 septembrie curent 14 judecători. Seminarul s-a axat pe particularităţile alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016. Obiectivele instruirii au constituit familiarizarea participanţilor cu procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor electorale disputate in instanţă, schimbul de experienţă şi practici pozitive. Participanţii au beneficiat de asistenţa unui expert internaţional din cadrul Comisiei de la Veneţia, care a prezentat standardele şi practica internaţională în soluţionarea litigiilor electorale.

Soluţionarea contestaţilor în domeniul electoral cu participarea expertului internaţional a fost subiectul celor 2 seminare organizate pentru membrii CEC şi preşedinţii CECE în zilele de 14 şi 15 septembrie 2016. În cadrul acestor întîlniri, s-a vorbit despre rolul şi competenţa organelor electorale în soluţionarea contestaţilor, cu trimiteri la legislaţia naţională şi experienţa participanţilor, dar şi la mecanismele internaţionale aplicate în soluţionarea litigiilor electorale la nivelul organelor electorale.

În perioada 7-8 octombrie s-a desfăşurat seminarul de instruire "Asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilităţi" la care au participat 17 persoane, dintre care 9 bărbaţi şi 8 femei cu grade şi tipuri diferite de dizabilitate. Seminarul a făcut parte din proiectul "Mobilizarea participării persoanelor cu dizabilităţi în cadrul Alegerilor Prezidenţiale 2016" implementat de A.O. Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi în parteneriat cu CICDE. În cadrul celor două zile de training au fost abordate următoarele subiecte: drepturile persoanelor cu dizabilităţi în cadrul alegerilor, organizarea şi amenajarea secţiilor de votare în teritoriu, asigurarea condiţiilor de accesibilitate (Instrucţiunea cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hot. CEC nr.2625 din 12 august 2014, Normativele în construcţii etc).

În urma training-ului au fost create 8 grupuri locale formate din 2 persoane, participante la training. Fiecare grup format a fost responsabil de activităţile dintr-un raion (cel în care sînt domiciliaţi). Fiecare din cele 8 grupuri formate au informat şi au mobilizat cel puţin 100 de persoane cu dizabilităţi din comunitate. Membrii celor 8 grupuri, de asemenea, au efectuat vizite de verificare la cel puţin 20 de secţii de votare din raionul de care sînt responsabili, în baza cărora au venit cu recomandări concrete de amenajare/ajustare/accesibilizare ale acestora către BESV şi au monitorizat procesul de amenajare/ajustare/ accesibilizare a secţiilor de votare. Grupurile au activat în raioanele Edineţ, Făleşti, Ungheni, Cahul, Comrat, Orhei şi municipiile Chişinău, Bălţi.

În scopul sporirii accesibilităţii procesului electoral, CICDE a organizat încă 2 seminare de instruire cu genericul "Introducere în alegeri. Încurajarea democraţiei participative" pentru persoanele cu dizabilităţi fizice, de vorbire şi de vedere în parteneriat cu Alianţa INFONET (30 şi 70 de persoane). În cadrul instruirilor, participanţii au fost familiarizaţi cu particularităţile alegerilor prezidenţiale, procedura de votare, dar şi cu drepturile persoanelor cu dizabilităţi în procesul exercitării drepturilor lor electorale.

În parteneriat cu Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM) au fost organizate instruiri pentru două categorii noi de beneficiari – coordonatorii locali ai echipelor de voluntari şi liderii asociaţiilor studenţeşti. Participanţii au beneficiat de sesiuni de informare privind procesul electoral, istoricul şi particularităţile alegerilor prezidenţiale, campanii de informare desfăşurate de CICDE şi CEC etc. În urma instruirii, participanţii au organizat evenimente de informare şi educare a alegătorilor în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. La seminare au participat 20 şi, respectiv, 25 persoane.

Pentru desfăşurarea instruirilor au fost elaborate/distribuite următoarele materiale metodico-didactice:

1. Manual pentru membrii consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul II (limba română)

2. Manual pentru membrii consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul II (limba rusă)

3. Manual pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare (limba română)

4. Manual pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare (limba rusă)

5. Culegere de regulamente şi instrucţiuni ale Comisiei Electorale Centrale pentru membrii organelor electorale (limba română)

6. Culegere de regulamente şi instrucţiuni ale Comisiei Electorale Centrale pentru membrii organelor electorale (limba rusă)

7. Poster: Axa timpului pentru membrii CECE

8. Poster: Axa timpului pentru membrii BESV

9. Poster: Axa timpului pentru membrii BESV din afara ţării

10. Poster: Schema de împachetare, sigilare şi transmitere a documentelor electorale, CECE

11. Poster: Schema de împachetare, sigilare şi transmitere a documentelor electorale, BESV

12. Poster: Paşii de numărare a voturilor

13. Fişa didactică: Atribuţiile BESV în prima şedinţă

14. Carnetul de lucru al preşedintelui BESV

15. Carnetul de lucru al vicepreşedintelui BESV

16. Carnetul de lucru al secretarului BESV

17. Manualul registratorului

18. Îndrumarul delegaţilor concurenţilor electorali

19. Îndrumarul colectorilor de semnături

20. Întrebări frecvente – îndrumar pentru operatorii liniei telefonice de informare a alegătorilor

ACTIVITĂŢI DE INFORMARE ŞI EDUCAŢIE ELECTORALĂ

Linia de informare a CEC

În perioada 15 septembrie-15 noiembrie 2016, în contextul campaniei de informare a alegătorilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016, CICDE a organizat o linie telefonică destinată să ofere suport informaţional alegătorilor şi subiecţilor implicaţi în procesul electoral. Zilnic, între 12 şi 37 de operatori au răspuns la apeluri şi au efectuat apeluri de la/ către registratori/operatori/ funcţionari electorali şi alegători. Numărul total de apeluri în perioada de referinţă (15.09 – 15.11.2016) este redat în Figura 11.

Figura 11. Evidenţa apelurilor telefonice de intrare şi ieşire către/de la linia

telefonică de informare în perioada 15 septembrie-15 noiembrie 2016

Cele mai multe apeluri s-au înregistrat în ziua alegerilor (30.10.16 şi 13.11.16), la data de 22.10.16 – ziua testării funcţionalităţii sistemului SIAS "Alegeri", în zilele înaintea alegerilor, dar şi la data de 29.09.16 – termenul-limită pentru actualizarea listelor electorale. În prezilele alegerilor cele mai multe sunete au fost cu întrebări de la alegători despre procedura de votare, dar şi de la membrii BESV în legătură cu lucrul cu listele electorale (în special în turul II).

Apeluri de ieşire au fost efectuate de operatorii liniei de informare preponderent în ziua alegerilor (956, respectiv 911 apeluri) şi în ziua testării funcţionalităţii sistemului SIAS "Alegeri"-211 apeluri. Registratorii RSA au fost apelaţi în 201 cazuri în vederea înlăturării conflictelor existente în sistemul informaţional.

În total, în perioada de referinţă au fost adresate 9002 întrebări. Cele mai frecvente au fost despre procedura de vot – 2973 apeluri (cu ce acte se votează, unde se aplică ştampila de control, cîte buletine de vot primeşte un alegător); secţia de votare la care votează alegătorul – 1187 şi SIAS "Alegeri" - 1001 apeluri, dar şi alte subiecte prezentate în Figura 12.

Figura 12. Tematica apelurilor telefonice de intrare la linia de informare

în perioada 15 septembrie-15 noiembrie 2016

Analiza apelurilor după categoria de solicitanţi arată că cele mai multe adresări au venit din partea cetăţenilor – 4632 apeluri, 2007 din partea operatorilor SIAS "Alegeri", 1241 apeluri din partea registratorilor RSA şi 999 de apeluri din partea funcţionarilor electorali (vezi Figura 13).

Figura 13. Analiza apelurilor de intrare în funcţie de categoria de

apelanţi în perioada 15 septembrie-15 noiembrie 2016

Din perspectiva de gen, mai active au fost femeile (peste 62% apeluri), aceasta fiind de fapt şi o reflectare a dezechilibrului de gen existent la nivel de funcţionari electorali (vezi Figura 14).

Figura 14. Raport apelanţi sub aspectul dimensiunii de

gen în perioada 15 septembrie-15 noiembrie 2016

Prin poşta electronică a Comisiei Electorale Centrale au fost recepţionate 304 mesaje din partea alegătorilor şi a altor subiecţi implicaţi în procesul electoral. Tuturor solicitanţilor le-a fost oferit răspuns la mesajele adresate Comisiei în timp util. Tematica întrebărilor formulate este prezentată în Figura 15

Figura 15. Tematica întrebărilor adresate CEC prin poşta electronică

Autobuze promoţionale

În perioada 1 – 30 octombrie 2016, a fost desfăşurată o campanie de informare a alegătorilor prin intermediul autobuzelor promoţionale. Două echipe mobile s-au deplasat în centrele raionale ale ţării şi au susţinut o prezentare despre importanţa alegerilor, au realizat exerciţii interactive cu oferirea materialelor promoţionale/informaţionale pentru alegători şi au distribuit pliante informative, îndemnînd alegătorii să meargă la vot. Campania a avut drept scop promovarea votului informat şi conştient în rîndul cetăţenilor cu drept de vot, prin intermediul activităţilor interactive, în cadrul acesteia participînd peste 10 mii de persoane.

Lecţii de educaţie electorală

Tinerii din cadrul Liceelor Teoretice "Dante Alighieri" şi "Vasile Alecsandri" din Chişinău au beneficiat de educaţie electorală şi informare în cadrul a două seminare organizate în perioada 21-24 octombrie 2016. Tinerii care urmau să voteze pentru prima dată au fost informaţi despre exercitarea dreptului la vot – unde votează, cum se verifică în listele electorale, care este specificul alegerilor prezidenţiale şi care este greutatea unui singur vot. De asemenea, au fost organizate două concursuri în cadrul cărora elevii au răspuns la întrebări pe tematică electorală, cei ce ofereau răspunsul corect fiind premiaţi cu un carneţel, pix, brăţară, rucsac (materiale promoţionale care au aveau imprimate sloganul campaniei de informare) şi broşura "Ghidul alegătorului". La aceste seminare au participat 40 şi, respectiv, 70 de tineri.

E-Learning

Pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 CICDE a utilizat platforma de E-Learning ca metodă de instruire la distanţă.

Au fost elaborate şi puse la dispoziţia publicului 5 module didactice pentru 5 grupuri ţintă:

- membrii grupurilor de iniţiativă în susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova;

- persoanele delegate de concurenţii electorali;

- membrii consiliilor electorale de circumscripţie electorală;

- membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite peste hotarele ţării;

- operatorii SIAS "Alegeri".

Modulele au fost elaborate în baza materialelor didactice folosite la instruirea "faţă în faţă".

De asemenea, a fost elaborat testul cu tematica Istoria alegerilor prezidenţiale în Republica Moldova cu scopul de a familiariza alegătorii cu procedura de votare directă a Preşedintelui Republicii Moldova, precum şi pentru a motiva alegătorii să participe la vot.

În perioada 31 august – 31 octombrie 2016, platforma E-Learning a fost accesată de 881 persoane. În total, în perioada electorală pentru buna desfăşurare a scrutinului prezidenţial, în cadrul a 331 seminare CICDE a instruit 8387 persoane, dintre care 5928 (70,68%) membri ai organelor electorale (vezi Figura 16).

Figura 16. Total persoane instruite de CICDE în perioada august – octombrie 2016

Seminarele de instruire au fost moderate de 33 formatori CICDE, dintre care 22 sînt femei şi 11 sînt bărbaţi. Adiţional, 13 persoane au fost implicate în activităţi de informare (3 bărbaţi şi 10 femei). În acest context, CICDE a organizat mai multe seminare de formare a formatorilor, dintre care un seminar a avut ca obiectiv formarea iniţială a formatorilor (ToT desfăşurat în perioada 19-23 mai, în urma cărora 23 de potenţiali formatori au acumulat cunoştinţe în domeniul electoral şi au format abilităţi de instruire), dar şi seminare de formare continuă, care au precedat desfăşurarea seminarelor pe o anumită tematică.

Capitolul 8

REGISTRUL DE STAT AL ALEGĂTORILOR. LISTELE ELECTORALE

Registrul de Stat al Alegătorilor reprezintă un sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care au atins vîrsta de 18 ani şi nu au interdicţii legale de a alege. Registrul constituie un modul al Sistemului Informaţional Automatizat de Stat "Alegeri" (abreviat – SIAS "Alegeri"), însă este independent, întrucît funcţionalitatea Registrului nu depinde de SIAS "Alegeri". Actualizarea datelor personale ale alegătorilor reprezintă un proces automatizat, continuu de modificare zilnică, prin intermediul modulului de import al datelor din Registrul de Stat al Populaţiei, fără intervenţia umană. Datele actualizate rămîn intacte, nefiind posibilă modificarea acestora. Listele electorale, întocmite în baza RSA, sînt liste ce cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază ori îşi au reşedinţa în hotarele unei secţii de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi numai la o singură secţie de votare. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă, este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa.

Odată cu startul perioadei electorale, alegătorii au avut posibilitatea să depună la organele administraţiei publice locale (abreviat – APL) declaraţiile de şedere. Pentru a depune declaraţia de şedere, alegătorul urma să prezinte registratorului din cadrul APL actele confirmative, acesta introducea datele alegătorului în formularul declaraţiei, RSA genera declaraţia completată, după aceasta declaraţia era scoasă la imprimantă şi dată alegătorului s-o semneze. În perioada 31 august – 29 septembrie curent, în cadrul APL prin intermediul RSA au fost întocmite 3771 declaraţii de şedere. Alegătorii care au depus declaraţia de şedere pentru scrutinul prezidenţial au fost radiaţi din lista de bază conform domiciliului/reşedinţei şi incluşi în lista de bază conform declaraţiei completate. Declaraţia de şedere este valabilă doar pentru scrutinul curent.

În decurs de 6 luni, adică de la 10 mai şi pînă la 19 septembrie 2016, alegătorii au avut posibilitatea să se înregistreze prealabil online pentru participare la vot în străinătate, prin intermediul aplicaţiei "Înregistrarea prealabilă". În termenul oferit pentru înregistrare au aplicat această opţiune 3570 cetăţeni ai Republicii Moldova. Spre deosebire de scrutinul precedent, aplicaţia permite înregistrarea chiar dacă persoana se află pe teritoriul Republicii Moldova. Anterior se puteau înregistra doar persoanele aflate în afara ţării.

Procesul de actualizare a datelor în RSA a durat pînă la 3 octombrie 2016, astfel la începutul perioadei electorale, în RSA existau 113500 înregistrări cu statut de conflict, dintre care 83700 – conflicte de adresă, 15300 conflicte de secţie de votare şi alte 14500 cu privire la cetăţenii domiciliaţi în stînga Nistrului. Situaţiile de conflict puteau afecta calitatea listelor electorale, deoarece exista probabilitatea ca alegătorii cu statut de "conflict" să se găsească pe listele electorale tipărite arondaţi la alte secţii de votare decît cele la care ar fi trebuit să fie incluşi. În perioada 31 august – 03 octombrie 2016, CEC împreună cu registratorii din APL au soluţionat în RSA situaţiile de conflict. În interiorul acestei perioade cel mai mare volum cu peste 75000 conflicte soluţionate se raportează la perioada 19.09.2016 – 03.10.2016.

Conform tabelului de mai sus, la data de 03.10.2016 în RSA existau nesoluţionate circa 15 mii conflicte care se atribuiau cetăţenilor din stînga Nistrului şi nu puteau fi soluţionate de către registratorii din APL. La data de 03.10.2016 Comisia Electorală Centrală, în baza RSA, a întocmit listele electorale de bază, care au cuprins toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliau sau îşi aveau reşedinţa la acel moment în hotarele unei secţii de votare.

În listele electorale de bază ale secţiilor de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova, la momentul tipăririi, au fost incluşi 2816377 alegători. Cu 22 zile înainte de ziua alegerilor Comisia a transmis către APL de nivelul al doilea/preturilor Primăriei mun. Chişinău listele electorale în trei exemplare oficiale, tipărite pe hîrtie în format A3. Pe fiecare filă a listelor electorale de bază s-a aplicat ştampila de securizare cu marcajul "LISTE ELECTORALE. Comisia Electorală Centrală". Consiliile raionale/preturile au transmis prin act de predare-recepţionare listele electorale primite de la CEC către primării, iar acestea, la rîndul lor, au remis imediat cîte două exemplare ale listelor electorale birourilor electorale ale secţiilor de votare, iar un exemplar a fost lăsat spre păstrare la primărie.

Pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală a tipărit şi a distribuit mai multe tipuri de liste electorale:

- liste electorale de bază, inclusiv liste electorale de bază pentru secţiile de votare din străinătate;

- formulare pretipărite ale listelor electorale suplimentare, inclusiv pentru secţiile de votare din străinătate;

- formulare pretipărite ale listelor electorale pentru votarea la locul aflării.

Cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, conţinutul listelor electorale de bază a fost disponibil pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale prin funcţionalul "Verifică-te în RSA", fiecare alegător avînd acces doar la informaţia sa personală. În acelaşi timp, membrii birourilor electorale au pus la dispoziţia alegătorilor listele electorale spre verificare în localurile secţiilor de votare.

Pentru secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale s-au întocmit în baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective. Pentru a aduce mai multă comoditate în activitatea birourilor electorale din afara ţării şi pentru a nu obliga cetăţenii să se prezinte la anumite secţii de votare, în listele electorale de bază pentru secţiile din străinătate au fost incluşi doar funcţionarii ambasadelor şi oficiilor consulare, totodată cei circa 3500 alegători care s-au înregistrat prealabil au fost excluşi din listele de bază de la domiciliu avînd posibilitatea de a vota la oricare din cele 100 secţii de votare deschise în afara ţării. Conform datelor statistice deţinute de CEC, în listele electorale de bază pentru secţiile de votare din străinătate au fost incluşi 343 alegători.

Avînd în vedere prevederea art.53 alin.(3¹) din Codul electoral, conform căreia "În secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova, alegătorul completează şi depune o declaraţie pe propria răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informat despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii", Comisia Electorală Centrală a aprobat prin hotărîrea nr.321 din 30 septembrie 2016 modelul listelor electorale de bază şi celor suplimentare pentru secţiile de votare din afara ţării, în care a fost păstrată rubrica avînd următorul conţinut: "Conform art.53 alin.(3¹) din Codul electoral, semnez şi declar pe propria răspundere că mă voi abţine de la votarea multiplă" şi a fost exclusă rubrica "Domiciliul / Reşedinţa şi termenul ei de valabilitate", deoarece paşapoartele nu conţin astfel de date.

Figura 17. Numărul de alegători incluşi în listele electorale

de bază şi suplimentare (2009-2016)

După cum se vede şi din Figura 17, începînd cu 2014, cînd a fost implementat RSA, numărul alegătorilor incluşi în listele de bază rămîne constant, iar numărul de alegători în listele suplimentare variază în funcţie de numărul de alegători care au votat în afara ţării.

Capitolul 9

ASIGURAREA INFORMAŢIONALĂ A PROCESULUI ELECTORAL

În scopul executării conforme a prevederilor art.29¹ alin.(3) al Codului electoral, Comisia Electorală Centrală, la data de 10 mai 2016, a lansat modulul "Înregistrarea prealabilă" al SIAS "Alegeri" care putea fi accesat pe adresa: http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=15134&l=ro. Cu ajutorul acestui modul pot fi identificate pe puncte geografice concentraţiile de alegători care în ziua alegerilor se vor afla peste hotare şi servesc drept temei pentru demararea procedurilor de organizare a secţiilor de votare suplimentare în afară de cele de pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Astfel, după cum s-a menţionat mai sus, pînă la data de 19 septembrie 2016 şi-au făcut înregistrarea prealabilă în total 3570 alegători.

În cadrul asigurării unei securităţi suplimentare procesului electoral şi în vederea implementării Legii nr.101 din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", în ziua de 30 octombrie 2016 şi, respectiv, 13 noiembrie 2016, Comisia Electorală Centrală a aplicat la nivel naţional, în cele 2081 secţii de votare deschise, modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" al SIAS "Alegeri".

În perioada 1 septembrie – 30 septembrie 2016, la sediul Comisiei Electorale Centrale au fost verificate cele 4200 laptopuri din dotare destinate alegerilor, fiind reinstalate şi reconfigurate după necesitate softurile dedicate asigurării securităţii sistemului. În aceeaşi perioadă au fost reparate calculatoarele defecte, au fost testate conexiunile securizate asigurate de ÎS "Centrul de telecomunicaţii speciale". Au fost desfăşurate activităţi de testare a resurselor informaţionale CEC, în special au fost testate la sarcini înalte (load şi stress test) pagina web a Comisiei www.cec.md şi modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale".

Pentru aplicaţia dată sarcinile propuse au fost de 4200 utilizatori concomitenţi care vor asigura 200-350 solicitări pe secundă. Pentru pagina web sarcinile propuse în cadrul testelor au alcătuit 13000 utilizatori concomitenţi care vor genera 120000 solicitări pe oră. Rezultatele testelor au stabilit că atît infrastructura destinată paginii web, cît şi platforma tehnologică destinată modulului "Prezenţa la vot şi procese-verbale" vor putea face faţă sarcinilor prevăzute.

Pentru asigurarea funcţionării continue şi fără deficienţe a sistemului, pentru perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2016, de către CEC au fost contractaţi 3 operatori naţionali de transport de date care urmau să asigure conectarea la internet a secţiilor de votare, de asemenea fiind alocate resurse pentru contractarea serviciilor de internet în secţiile de votare de peste hotare, astfel fiecare din cele 2081 secţii de votare deschise au fost conectate la internet din 2 surse diferite. Toate secţiile de votare au fost dotate cu 2 laptopuri şi pentru fiecare din secţiile de votare au fost contractaţi cîte 2 operatori de calculator.

În perioada 3 – 10 octombrie 2016, cele 4200 laptopuri şi 2300 modeme 3G destinate birourilor electorale ale secţiilor de votare au fost transmise prin acte de predare-primire către CECE de nivelul al doilea, care, la rîndul lor, prin acte de predare-primire au transmis echipamentul către preşedinţii BESV.

Începînd cu data de 15 octombrie, pentru a asigura familiarizarea utilizatorilor cu echipamentul, softul şi modalitatea de lucru, a fost lansată platforma online de training care reprezenta o simulare a modulului "Prezenţa la vot şi procese-verbale".

La data de 22 octombrie a avut loc testarea naţională a modulului SIAS "Alegeri", la testare au fost antrenaţi reprezentanţii ÎS "Centrul de telecomunicaţii speciale", ai companiilor prestatoare de servicii de conectare la internet. În ziua testării naţionale, la linia de informare a cetăţenilor au fost înregistrate 555 apeluri de intrare, majoritatea dintre acestea fiind apeluri de solicitare a suportului pentru birouri. La sfîrşitul zilei de testare, conform datelor SIAS "Alegeri" mai urmau a fi conectate 62 secţii de votare din raioane, 161 secţii din municipiul Chişinău şi 94 secţii de votare din afara ţării. Secţiile identificate cu probleme au fost soluţionate pînă la data de 29 octombrie curent.

Concomitent cu activitatea de pregătire a sistemului pentru ziua alegerilor, prin intermediul modulului "Buletin de vot" au fost generate şabloanele individualizate de buletine de vot pentru fiecare din cele 2081 secţii de votare.

Modulul "Verificare Liste" al SIAS "Alegeri" a permis verificarea şi procesarea în timp util a datelor celor peste 300000 de susţinători incluşi în peste 12000 file de liste de subscripţie prezentate de grupurile de iniţiativă.

Modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" al SIAS "Alegeri", parte componentă a blocului de funcţii "Votarea" permite următoarele funcţionalităţi:

Evidenţa prezentării alegătorului la secţia de votare:

Pentru a-l identifica în baza de date, operatorul SIAS "Alegeri" introducea în sistem IDNP-ul alegătorului în baza actului de identitate prezentat, după care sistemul fixa faptul prezentării acestuia la secţia de vot.

Sistemul este prevăzut să blocheze votul repetat al aceleiaşi persoane. Dacă alegătorul încearcă, după ce a votat la oricare secţie de votare, să mai voteze o dată la aceeaşi secţie sau la o altă secţie de votare, sistemul afişează alertă şi expediază un mesaj în acest sens către administratorul sistemului, păstrînd înregistrarea iniţială în baza de date la CEC.

Stabilirea online a ratei de participare la vot:

Modulul permite urmărirea prezenţei la vot pe întreaga durată a zilei alegerilor cu posibilitatea de analiză în timp real a datelor dezagregate pe componente de vîrstă şi sexe.

Totodată, la anumite ore prestabilite, modulul permite întocmirea şi plasarea pe pagina web a rapoartelor privind prezenţa la vot detaliat pe fiecare secţie de votare şi în ansamblu pe ţară. http://cec.md/r/mersul votarii/prezidentiale2016/

Totalizarea preliminară a rezultatelor alegerilor:

Modulul "Prezenţa la vot şi procese-verbale" permite generarea rapoartelor privind numărul de voturi exprimate pentru fiecare concurent electoral aparte. Rapoartele se stochează în SIAS "Alegeri" şi au statut de informaţie preliminară.

http://www.cec.md/r/procese-verbale/prezidentiale2016/

Pentru turul al doilea de scrutin, în scopul sporirii transparenţei şi pentru o mai bună evidenţă a votului în străinătate, Comisia electorală Centrală a intervenit cu unele modificări în interfaţa de prezentare a informaţiei din ziua alegerilor, astfel fiind afişată cifra ce reflectă prezenţa la vot a alegătorilor la secţiile de votare din afara ţării.

Iar pentru afişarea rezultatelor preliminare a fost completat funcţionalul, astfel încît să prezinte datele dezagregate pe circumscripţii.

Pe parcursul întregii zile de desfăşurare a scrutinului, atît în ziua de 30 octombrie – turul I, cît şi în ziua de 13 noiembrie – turul II, resursele informaţionale ale CEC erau monitorizate cu atenţie sporită, pentru a putea preveni şi interveni în cazul apariţiei riscurilor ce ar fi putut afecta funcţionalul aplicaţiilor CEC.

Pagina CEC www.cec.md la data de 30.10.2016 a înregistrat numărul maxim de utilizatori concomitenţi – 10566, numărul total de afişări de pagină depăşind cifra de 1 milion. Iar la data de 13.11.2016 numărul maxim de utilizatori concomitenţi a atins cifra de 28 mii, numărul total de afişări de pagină depăşind 1,7 milioane.

Sarcinile de lucru distribuite pe serverele de aplicaţii şi baze de date nu au depăşit limitele prevăzute în cadrul testărilor şi au atins maximumul de 14000 solicitări pe minut sau circa 233 accesări/secundă. Procesoarele, în momentul interogărilor aplicaţiei de afişare a prezenţei la vot, nu au depăşit sarcina de 70%.

Capitolul 10

BULETINUL DE VOT

În baza proceselor-verbale, întocmite în urma tragerii la sorţi şi în temeiul art.18, art.26 şi art.48 alin.(3) din Codul electoral, Comisia a stabilit ordinea de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 (hotărîrea nr.372 din 11 octombrie 2016).

Prin hotărîrea nr.374 din 11 octombrie 2016, a fost aprobat modelul şi textul buletinului de vot cu lungimea de 348 mm şi lăţimea de 140 mm. Buletinele de vot tipărite au fost divizate în 10 patrulatere, acestea avînd dimensiunile de 110 mm pe 20 mm. În fiecare patrulater a fost imprimat simbolul şi numele, prenumele concurentului electoral, denumirea partidului sau altei organizaţii social-politice sau, respectiv, menţiunea "candidat independent".

Buletinele de vot au fost tipărite pe hîrtie opacă (mată) de culoare albă, iar pe fiecare a fost introdus numărul de ordine al circumscripţiei electorale şi cel al secţiei de votare.

Concurenţii electorali au fost înscrişi în buletinul de vot cu litere majuscule în ordinea stabilită prin hotărîrea nr.372 din 11 octombrie 2016, în urma tragerii la sorţi organizate de Comisia Electorală Centrală.

Prin hotărîrea nr.517 din 2 noiembrie 2016 a fost aprobat textul şi modelul buletinului de vot pentru turul II de scrutin cu lungimea de 105 mm şi lăţimea de 120 mm. Concurenţii electorali au fost înscrişi în buletinul de vot în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur: Dodon Igor, desemnat de Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" urmat de Sandu Maia, desemnată de Partidul Politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".

La turul I, în vederea securizării procesului de vot, la înmînarea buletinului de vot, membrul biroului electoral a aplicat, în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în alt act de identitate în baza căruia alegătorul votează, ştampila specială cu inscripţia "Alegeri prezidenţiale 30.10.2016", iar la turul II ştampila "Alegeri prezidenţiale 13.11.2016 Turul II".

În temeiul art.18, 26 şi 49 din Codul electoral, precum şi în baza deciziilor organelor electorale inferioare, Comisia Electorală Centrală a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile prezidenţiale: pentru turul întîi din 30 octombrie 2016 – 3131927 buletine de vot, dintre care 270350 destinate secţiilor de votare din străinătate, iar pentru turul doi din 13 noiembrie 2016 un tiraj de 3165636 buletine de vot, dintre care 288850 destinate secţiilor de votare din străinătate (vezi Figura 18).

Figura 18. Buletine de vot tipărite pentru scrutinului prezidenţial

Capitolul 11

 ZIUA VOTĂRII. VOTAREA ÎN STRĂINĂTATE

Pentru a asigura condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală a stabilit prin hotărîrea nr.237 din 14 septembrie 2016 responsabilităţi suplimentare pentru următoarele instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice centrale:

- Ministerul Economiei;

- Ministerul Afacerilor Interne;

- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

- Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor;

- Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;

- Serviciul de Informaţii şi Securitate;

- Serviciul Stării Civile;

- Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;

- ÎS "Centrul de Telecomunicaţii Speciale";

- SA "Moldtelecom";

- Autorităţilor administraţiei publice locale.

Pe tot parcursul perioadei electorale, autorităţile şi instituţiile nominalizate au prezentat periodic, o dată la 10 zile, Comisiei note informative despre mersul executării acestei hotărîri. Comisia a adoptat 4 hotărîri (nr.306 din 27.09.16, nr.371 din 11.10.16, nr.436 din 21.10.16 şi nr.502 din 28.10.16) prin care a luat act de informaţiile prezentate de autorităţile vizate.

Conform informaţiei Întreprinderii de Stat "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru", la situaţia din 13 octombrie 2016 sînt 409791 cetăţeni ai Republicii Moldova, deţinători ai paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova cu termen de valabilitate expirat.

Luînd în considerare experienţa alegerilor trecute şi avînd în vedere că cetăţenii ce deţin paşaport expirat ar putea fi privaţi de dreptul de a alege, totodată, conducîndu-se de prevederile art.38 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova potrivit cărora "cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege" şi dat fiind faptul că legiuitorul prin art.53 alin.(1), (3) şi (3¹) din Codul electoral a stabilit ca instrumente de prevenire a multiplei votări aplicarea stampilei de securizare în documentul în baza căruia se votează şi înregistrarea electronică a faptului participării la vot a fiecărui alegător, Comisia Electorală Centrală a adoptat o hotărîre (nr.390 din 14 octombrie 2016) prin care a permis cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi peste hotarele ţării în ziua alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova în turul I din 30 octombrie 2016 şi turul II din 13 noiembrie 2016 să participe la votare în baza paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova cu termen de valabilitate expirat, ce conţine numărul de identificare de stat (IDNP). Menţionăm că această prevedere s-a extins doar asupra cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării.

Avînd în vedere informaţia prezentată de ÎS "CRIS "Registru" conform căreia 63667 de cetăţeni cu drept de vot nu aveau la data de 25 octombrie 2016 înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă, dar deţineau acte de identitate, Comisia Electorală Centrală a stabilit, prin hotărîrea nr.479 din 25 octombrie 2016, că alegătorii fără înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia, inclusiv la data de 30 octombrie 2016, să voteze la secţia de votare conform ultimului loc de domiciliu sau reşedinţă, iar alegătorii fără înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă şi care nu pot face dovada acesteia să voteze la orice secţie de votare din Republica Moldova, cu condiţia să depună o declaraţie privind abţinerea de la votarea multiplă. Aceşti alegători au fost incluşi în lista electorală suplimentară, după ce datele lor erau introduse în SIAS "Alegeri" cu menţiunea "Fără înregistrare la domiciliu/reşedinţă" la rubrica "Domiciliu/Reşedinţă".

Potrivit prevederilor art.39 alin.(8) din Codul electoral, persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere au avut dreptul să-şi declare pînă la 29 septembrie curent locul nou de şedere la organul administraţiei publice locale pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secţia de votare corespunzător locului şederii.

Astfel, corespunzător datelor din rapoartele întocmite de organele electorale inferioare, în ziua alegerilor – 30 octombrie 2016, au votat în baza declaraţiei de şedere 2470 de persoane.

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, turul I, întocmite de consiliile electorale de circumscripţie raionale, ale municipiilor Chişinău şi Bălţi şi Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia, Comisia Electorală Centrală a constatat că numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază este de 2.812.566, numărul de alegători incluşi în listele suplimentare este de 117.128, iar în total la votare au participat 1.440.733 alegători.

Prin urmare, rata participării alegătorilor la votare în ziua de 30 octombrie 2016 este de 50,95 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

În conformitate cu art.39 alin.(7) din Codul electoral în ziua alegerilor au votat în baza certificatelor pentru drept de vot – 14329 alegători.

Potrivit prevederilor art.55 alin.(4) din Codul electoral, care descrie procedura de votare la locul aflării, în urma analizei rapoartelor birourilor electorale ale secţiilor întocmite după primul tur de scrutin s-a stabilit că în baza listelor privind votarea la locul aflării au votat 28362 alegători.

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016 turul II, întocmite de consiliile electorale de circumscripţie raionale, ale municipiilor Chişinău şi Bălţi şi Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia, Comisia Electorală Centrală a constatat că numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază este de 2.810.057, numărul de alegători incluşi în listele suplimentare este de 209.438, iar în total la votare au participat 1.614.023 alegători.

În conformitate cu art.39 alin.(7) din Codul electoral în ziua alegerilor din turul II au votat în baza certificatelor pentru drept de vot – 18895 alegători.

Potrivit prevederilor art.55 alin.(4) din Codul electoral, care descrie procedura de votare la locul aflării, în urma analizei rapoartelor birourilor electorale ale secţiilor s-a stabilit că în baza listelor privind votarea la locul aflării au votat 36018 alegători.

VOTUL ÎN STRĂINĂTATE

În temeiul art.29¹ din Codul electoral, în afară de secţiile de votare constiutite pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, se organizează, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate şi a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent.

Imediat după încheierea perioadei stabilite pentru înregistrarea prealabilă (10 mai – 19 septembrie 2016), Comisia Electorală Centrală a asigurat transmiterea datelor privind numărul alegătorilor care au aplicat procedura înregistrării prealabile. La data de 20 septembrie 2016 această cifră constituia 3570 alegători. De asemenea, CEC a informat autoritatea executivă cu privire la numărul alegătorilor care au votat în străinătate la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014, această cifră fiind de 73311.

Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1080 din 26 septembrie 2016 "Cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate", a fost aprobată lista secţiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate.

Conducîndu-se de lista aprobată de Guvern, Comisia a adoptat la 27 septembrie 2016 hotărîrea nr.307, prin care a stabilit organizarea a 100 de secţii de votare peste hotarele ţării pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, mai mult cu 5 secţii de votare faţă de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Hotărîrea a fost adusă la cunoştinţa Guvernului pentru demararea procedurilor de identificare a localurilor în care să-şi aibă sediul secţiile de votare din străinătate şi pentru a fi remisă Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1 şi Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea constituirii secţiilor de votare şi birourilor electorale ale acestora în termenele stabilite de Codul electoral.

Pentru primul tur Comisia a tipărit 270350 buletine de vot destinate votului în străinătate, iar pentru turul doi, în urma solicitărilor din partea cetăţenilor Comisia a majorat tirajul pînă la 288850 buletine. Pentru 95 secţii de votare, din cele 100 organizate în străinătate, a fost tipărit numărul maxim de buletine de 3000 bucăţi pentru o secţie, după cum prevede art.49 alin.(3) din Codul electoral.

Mai puţin de 3 mii buletine de vot au fost tipărite pentru secţiile de votare:

1) Japonia, Tokyo, secţia de votare nr.1/326 – 500 buletine de vot;

2) Azerbaidjan, Baku, secţia de votare nr.1/338 – 550 buletine de vot;

3) China, Beijing, secţia de votare nr.1/381 – 300 buletine de vot;

4) Turcia, Ankara, secţia de votare nr.1/386 – 2000 buletine de vot;

5) Qatar, Doha, secţia de votare nr.1/409 – 500 buletine de vot.

Totodată, remarcăm că în anumite secţii de votare constituite în afara ţării numărul solicitărilor buletinelor de vot din partea cetăţenilor a fost mai mare de 3000, plafon maxim admis şi distribuit către secţiile de votare din străinătate, conform prevederilor art.29¹ şi art.49 alin.(3) din Codul electoral. Aceste cazuri au fost atestate în secţiile de votare constituite în Canada, Federaţia Rusă, Irlanda, Marea Britanie, Republica Federală Germania, Republica Franceză şi Republica Italiană.

În acest context, relevăm că în cel puţin 2 dintre aceste ţări, Canada şi Republica Federală Germania, constituirea secţiilor de votare este permisă, potrivit legislaţiei naţionale a statelor respective, doar pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare.

Figura 19. Votul peste hotare (2009 – 2016)

Astfel, în ziua de 13 noiembrie 2016, la birourile electorale din afara ţării au fost depuse sesizări, contestaţii, solicitări privind exercitarea dreptului de vot din partea a 1434 de cetăţeni în mod individual, iar 2597 de semnături au fost depuse în sesizările colective.

În contextul celor enunţate, Comisia relevă că autoritatea competentă de a se expune asupra legalităţii procesului de organizare a scrutinului prezidenţial este Curtea Constituţională, care urmează să aprecieze consecinţele celor invocate asupra totalizării rezultatelor votării.

Listele electorale, buletinele de vot, precum şi alte materiale şi documente electorale au fost transmise secţiilor din străinătate de către Comisia Electorală Centrală prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

În ziua de 30 octombrie 2016, în secţiile de votare din străinătate s-au prezentat la vot 67205 de alegători, iar la turul II din 13 noiembrie 2016 – 138720 de alegători, număr record în afara ţării din istoria alegerilor în Republica Moldova. Figura 19 prezintă dinamica participării la votare în străinătate în ultimele patru scrutine parlamentare şi un scrutin prezidenţial.

Conform tabelului de mai jos se prezintă datele comparative privind numărul de alegători care au participat la votare în secţiile de votare din afara ţării în primul şi al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale:

Capitolul 12

VOTUL ALEGĂTORILOR CU DOMICILIUL ÎN STÎNGA NISTRULUI

Pentru a asigura exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.334 din 4 octombrie 2016, a stabilit organizarea a 30 de secţii de votare pentru această categorie de cetăţeni, cu 4 mai mult faţă de cele 26 de secţii de votare din scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 (vezi Figura 20).

Figura 20. Secţiile de votare stabilite pentru alegătorii domiciliaţi în unităţile

administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în municipiul Bender

şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni

Aceste 4 secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului au fost constituite cîte una în fiecare din următoarele circumscripţii electorale: Călăraşi, Orhei, Soroca şi Ungheni.

Remarcăm că la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 secţiile de votare Varniţa nr.4/41 şi nr.4/42 din Anenii Noi şi secţia de votare Rezina nr.26/42 au deservit doar alegătorii din unităţile administrativ-teritoriale sus-menţionate.

Alegătorii cu acte de identitate ce atestă domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care s-a constituit secţia au votat în baza listelor suplimentare. La rubrica "Notă" din lista suplimentară s-a făcut menţiunea "UATSN" (Unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului). Birourile electorale au consemnat numărul votanţilor pe secţie în raportul cu privire la numărarea voturilor.

În urma analizei rapoartelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie, s-a constatat că în turul I au participat la votare în total 6964 alegători din aceste localităţi, iar în cel de-al doilea tur de scrutin – 16728 persoane.

În scopul garantării securităţii procesului de votare la secţiile de votare din localităţile aflate în Zona de Securitate, Comisia Electorală Centrală a făcut apel către observatorii naţionali, internaţionali şi Comisia Unificată de Control, în vederea monitorizării desfăşurării paşnice a procesului electoral în cadrul secţiilor de votare nominalizate în hotărîrea CEC.

Totodată, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Afacerilor Interne, în baza atribuţiilor ce-i revin conform prevederilor Codului electoral, să întreprindă toate măsurile necesare privind menţinerea ordinii publice în localităţile unde îşi au sediul secţiile de votare.

Capitolul 13

ACCESIBILITATEA PROCESULUI ELECTORAL PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI

În vederea asigurării accesului neîngrădit şi nediscriminatoriu al persoanelor cu dizabilităţi la procesele electorale şi a condiţiilor de participare neasistată la vot, Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin hotărîrea nr.4463 din 26 ianuarie 2016, Regulamentul cu privire la accesabilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi. În perioada de pînă la alegeri, în lunile aprilie - iunie 2016, Comisia a efectuat evaluarea nivelului de accesibilitate şi dotare cu echipamente destinate votării a celor 1598 secţii de votare constituite la alegerile locale generale din 2015, prin intermediul unui chestionar transmis către 898 de primării. Rezultatele acestei evaluări au fost prezentate în studiul elaborat de CEC "Mecanisme eficiente de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în procesul electoral", scopul căruia a constat în descrierea situaţiei curente privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi, relevarea bunelor practici în domeniu aplicate în alte ţări şi formularea propunerilor realizabile în ţara noastră cu privire la mecanismele de incluziune tot mai sporită a categoriei respective în cadrul scrutinelor următoare.

Pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere, Comisia a asigurat secţiile de votare cu lupe speciale.

Prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.480 din 25 octombrie 2016 "Cu privire la demersul Asociaţiei Obşteşti Alianţa INFONET pentru oferirea suportului logistic la implementarea proiectului "Politici sociale pentru realizarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilităţi", a fost aprobată desfăşurarea serviciului de translare mimico-gestuală, în cadrul a 3 secţii de votare din mun. Chişinău, precum şi instalarea sistemelor televizate cu circuit închis (STVCI) în cadrul a 3 secţii de votare cu sediul în oraşul Basarabeasca, municipiile Chişinău şi Bălţi. Aceste servicii au fost oferite la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016 şi la turul al doilea de scrutin din 13 noiembrie.

În 4 secţii de votare din mun. Chişinău (nr.1/22 cu sediul în Creşa-grădiniţă mixtă nr.49 de pe str. Independenţei nr.32/2, nr.1/152 cu sediul în Casa Radio de pe str. Miorita nr.1, nr.1/177 cu sediul în Liceul teoretic "Constantin Negruzzi" de pe str. Igor Vieru nr.6/2, 1/185 cu sediul în Liceul teoretic cu profil de arte "Mihail Berezovschi" (bl A), str. Igor Vieru, 15/4), persoanele delegate în acest scop au facilitat în limbajul mimico-gestual comunicarea dintre membrii birourilor electorale şi alegătorii cu dizabilităţi de auz. La primul tur au solicitat ajutorul translatorilor 116 alegători, iar în turul II – 136 alegători.

În alte 3 secţii de votare din ţară (nr.1/137 din municipiul Chişinău, nr.2/36 din municipiul Bălţi şi nr.5/3 din oraşul Basarabeasca) au fost instalate sisteme televizate cu circuit închis deservite de persoane autorizate. În primul tur de scrutin au apelat la acest serviciu 30 de alegători, iar în turul II – 17 alegători.

Persoanele delegate pentru aceste servicii au avut şi calitatea de observator naţional, fiind acreditaţi de CEC cu puţin timp înainte de demararea implementării proiectului respectiv.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Instrucţiunii cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2625 din 12 august 2014, la cererea organelor administraţiei publice locale, localurile secţiilor de votare au fost suplimentate cu cabine de vot destinate persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.

Capitolul 14

MONITORIZAREA ALEGERILOR

În scopul asigurării activităţii eficiente a observatorilor internaţionali la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, în temeiul art.18 şi 63 alin.(7) din Codul electoral şi în conformitate cu pct.17 din Regulamentul privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora, Comisia Electorală Centrală a constituit Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali pe lîngă CEC (hotărîrea nr.357 din 10 octombrie 2016). Sediul Oficiului de protocol a fost stabilit în incinta Comisiei Electorale Centrale. Prin aceeaşi hotărîre au fost stabilite şi atribuţiile acestuia.

În calitate de suport informaţional CEC a pus la dispoziţia observatorilor acreditaţi următoarele materiale tipărite: Codul electoral (în limbile română, rusă şi engleză) şi Ghidul observatorului (în limbile română şi engleză).

Comisia Electorală Centrală a acreditat 3285 observatori naţionali înaintaţi de 20 de instituţii. Aceştia şi-au desfăşurat activitatea în secţiile de votare deschise pe teritoriul republicii Moldova (dintre care 197 au fost acreditaţi suplimentar pentru turul II). În secţiile din afara ţării au monitorizat procesul electoral 114 persoane, inclusiv 103 din partea a 2 ONG-uri şi 11 din partea unui concurent electoral. Organizaţia care a solicitat acreditarea celor mai mulţi observatori naţionali a fost Asociaţia Obştească "Promo-LEX" (2720 de observatori).

La capitolul observatori internaţionali, CEC a acreditat 636 persoane (dintre care 74 suplimentar pentru turul II) din partea a 54 instituţii, inclusiv 35 experţi electorali din partea a 16 organe electorale din alte state. Vom remarca tot aici 83 observatori internaţionali acreditaţi din partea a 21 misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova, 418 observatori internaţonali din partea a 8 organizaţii internaţionale guvernamentale (dintre care 309 au reprezentat OSCE/BIDDO şi PA OSCE), 97 observatori internaţionali din partea a 8 ONG-uri (4 din alte state şi 4 internaţionale) şi 3 observatori din partea guvernului unui stat străin.

Menţionăm că toate cererile de acreditare depuse la CEC au fost satisfăcute, niciunei persoane nu i-a fost refuzată acreditarea.

Pentru monitorizarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016, consiliile electorale de circumscripţie au acreditat 7419 de observatori din partea concurenţilor electorali şi 55 de observatori din partea asociaţiilor obşteşti.

În ziua alegerilor, la deschiderea secţiei de votare au asistat 9170 de observatori naţionali/internaţionali şi/sau reprezentanţi ai concurenţilor electorali, iar la procedura de numărare a voturilor, respectiv, 9672 de persoane.

Capitolul 15

REFLECTAREA ACTIVITĂŢII CEC ŞI A CAMPANIILOR ELECTORALE ÎN MASS-MEDIA

Pentru asigurarea unei reflectări corecte, imparţiale şi echilibrate a campaniei electorale în mass-media, CEC a aprobat la 6 septembrie 2016, Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova. Documentul stabileşte modul de oferire a timpilor de antenă gratuiţi şi contra plată pentru publicitate electorală, organizarea dezbaterilor electorale şi principiile de reflectare a campaniei electorale în instituţiile audiovizualului, presa scrisă, internet şi telefonie mobilă.

În temeiul prevederilor art.64¹ alin.(12) din Codul electoral şi în conformitate cu pct.60 din Regulamentul sus-menţionat, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a prezentat Comisiei Electorale Centrale rapoarte de monitorizare a modului de reflectare a campaniei electorale de către radiodifuzori naţionali, după cum urmează:

√ primul raport - la 4 octombrie 2016 (înregistrat la CEC cu nr.CEC-7/1516);

√ al doilea raport – la 18 octombrie 2016 (înregistrat la CEC cu nr.CEC-7/1664);

√ al treilea raport – la 28 octombrie 2016 (înregistrat la CEC cu nr.CEC-7/2393);

√ al patrulea raport – la 15 noiembrie 2016 (înregistrat la CEC cu nr.CEC-7/2884).

Pe parcursul campaniei electorale, mass-media a reflectat diverse aspecte ale procesului electoral. Conform dosarului de presă, campania electorală pentru alegerile la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 a fost reflectată de către instituţiile mass-media în modul următor:

• 60 de posturi de televiziune: "Media TV", "TV Euronova", "ALBASAT", "ALT TV", "Euro TV", "TV-Prim", "PRO TV CHIŞINĂU", "Acasă în Moldova", "Impuls TV", "Bravo", "Busuioc TV", "TV-6 Bălţi", "Super TV", "FLOR–TV", "TV Drochia", "Jurnal TV", "TV 7", "NTS", "Prut", "Inter TV", "SOR–TV", "RTR Moldova", "MBC", "Realitatea TV", "Accent TV", "Moldova Sport", "ART–TV", "Canal Regional", "TVC 21", "Gold TV", "Ren Moldova", "Moldova 1", "Prime", "TV BIZIM DALGAMIZ", "Canal 2", "Publika TV", Canal 3, "Eni Ai", "CTC Mega", "N 4", "VTV–Ungheni", "TV Elita", "TV Bălţi", "TV-Găgăuzia", "Bizim-aidinic", "Noroc TV", "Zona M", "Bas TV", "Aiîn Aciîc", "Studio-L", "AGRO TV MOLDOVA", "TV Coguk", GRT, Vocea Basarabiei, 10TV, NTV Moldova, Independent TV, Moldova 2, Gurinel TV, TVR Moldova;

• 45 posturi de radio: "RETRO FM", "RADIO Poli Disc, Like FM–Русское Радио", "Jurnal FM", "RADIO MEDIA", "Pro100Radio Gagauzia", "Europa Plus Moldova", "Radio Prim", "Radio Sport", "Radio 21", "RADIO PLAI", "AQUARELLE–FM", "Discovery FM", "Impuls FM", "Autoradio/Avtoradio", "Radio Stil/Стильное Радио", "Radio Alla", "Hit FM", FLOR–FM", "Drochia FM", "Radio 7/GOLD FM", "Albena", "Radio Soroca", "Noroc", "Plus FM", "Radio Orhei", "Radio Naţional FM", "Radio Zum", "Radio 911", "Univers FM", "Radio Moldova", "Radio Moldova Tineret", "Maestro FM", "Muz FM", "Publika FM", "Radio Dor", "Bugeac FM", "ART FM", "Vocea Basarabiei", "GRT", "Euronova FM", "Radio Pro-Mingir", ECO FM, Cool Radio, Radio 7;

• presa scrisă: Ziarul de Gardă, Timpul, Jurnal de Chişinău, Cuvântul (Rezina), Expresul (Ungheni);

• presa online/portaluri de ştiri: www.tribuna.md, www.curentul.md, www.noi.md, www.agora.md, www.adevarul.md, www.trm.md, www.jurnal.md, www.newsmaker.md, www.diez.md, www.unimedia.info, www.politik.md, www.evzmd.md, www.deschide.md, www.independent.md, www.a-tv.md, www.oficial.md, www.bani.md, www.politics.md, www.moldova.org, www.sputnik.md, www.stirilocale.md, www.allmoldova.com, www.inprofunzime.md, www.zugo.md, www.anticoruptie.md, www.mesaj.md, www.hotnews.md, www.infomoldova.net, www.actualitati.md, www.24h.md, www.moldnova.eu, www.today.md, www.moldovanews.md, www.press.try.md, www.golos.md, www.abcnews.md, www.report.md, www.libertv.md, www.stiri24.md, www.evenimentul.md, www.basarabia.md, www.24news.md, www.mold-street.com, www.itvmoldova.md, www.moldova24.net, www.provincial.md, www.glasul.md, www.moldnova.eu;

• agenţii de presă: IPN, INFOTAG, MOLDPRES, Interlic;

• alte site-uri: www.epochtimes-romania.com, www.rnews.ro, www.agerpres.ro, www.eldor.info, www.infoprut.ro, www.mediafax.ro, www.nasul.tv, www.rfi.ro, www.api.md, www.privesc.eu, www.puterea.info, www.md.undp.org, www.parlament.md, www.nmedia.ro, www.subiectulzilei.md, www.studentie.md, www.assembly.coe.int, www.sfm.md.

Printre cele mai mediatizate subiecte pe durata perioadei electorale au fost: înregistrarea grupurilor de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova; înregistrarea concurenţilor electorali în calitate de candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova; modalitatea de participare a studenţilor şi elevilor cu drept de vot; înregistrarea prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării (numărul de persoane înregistrate pe www.alegator.md), organizarea secţiilor de votare în străinătate; acreditarea observatorilor naţionali/internaţionali pentru monitorizarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016; stabilirea tirajului buletinelor de vot; difuzarea spoturilor procedurale şi motivaţionale în cadrul campaniei de informare (vezi Figura 21).

Comisia Electorală Centrală a difuzat 113 anunţuri şi comunicate de presă privind activităţile ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016.

Figura 21. Cele mai mediatizate subiecte pe durata perioadei electorale

Capitolul 16

EXAMINAREA CONTESTAŢIILOR

DE CĂTRE COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

În perioada electorală a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova la Comisie au fost depuse 52 contestaţii, dintre care:

- 34 contestaţii în cadrul primului tur de scrutin (în perioada 04.10.- 29.10.2016);

- 9 contestaţii în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin (în perioada 02.11.-11.11.2016);

- 9 contestaţii după ziua celui de-al doilea tur de scrutin (în perioada 14.11-17.11.2016).

În ziua alegerilor, nici în ziua primului tur – 30 octombrie şi nici în ziua celui de-al doilea tur – 13 noiembrie, la Comisie nu au fost depuse contestaţii ce ar corespunde după formă şi conţinut prevederilor art.65 din Codul electoral, precum şi Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.3353 din 20 iulie 2010, cu modificările ulterioare. În aceste două zile Comisia a fost sesizată, prin intermediul poştei electronice, asupra unor pretinse încălcări ce aveau ca obiect contestarea acţiunilor/inacţiunilor organelor electorale şi concurenţilor electorali (a se vedea Figura 15).

Informaţia privind contestatarii şi numărul contestaţiilor depuse de fiecare este prezentată în Figura 22.

Figura 22. Contestatarii şi numărul contestaţiilor

Contestaţiile depuse la Comisie au avut ca obiect:

1) exercitarea dreptului la vot;

2) libertatea de exprimare, inclusiv acţiuni de defăimare sau denigrare a concurentului electoral;

3) dreptul de autor;

4) publicitatea electorală în reţeaua internet;

5) amplasarea afişajului electoral în locuri neautorizate;

6) reflectarea campaniei electorale de către mijloacele de informare în masa;

7) utilizarea în scop de publicitate electorală a materialelor în care apar imagini a unor persoane oficiale străine, de asemenea implicarea în acţiuni de agitaţie electorală a persoanelor care nu sînt cetăţeni străini;

8) modalitatea de raportare financiară de către concurenţii electorali;

9) utilizarea în campania electorală a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate.

Contestaţiile ce au avut ca obiect situaţiile indicate la pct.1, 2, 3 şi 4 au fost restituite depunătorilor, deoarece soluţionarea acestora nu ţine de competenţa Comisiei, ci a instanţei de judecată, după cum prevăd art.64¹ alin. (8), art.65 alin.(3) din Codul electoral şi Legea nr.64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare.

În cazul contestaţiilor ce vizează încălcarea condiţiilor de reflectare a campaniei electorale de către radiodifuzori, Comisia, conducîndu-se de prevederile art.65 alin.(3) din Codul electoral, a dispus remiterea acestora spre examinare Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Contestaţiile în care se invoca încălcarea art.47 din Codul electoral, şi anume amplasarea afişelor electorale în alte locuri decît cele stabilite, au fost remise Inspectoratului General al Poliţiei pentru întreprinderea acţiunilor sub aspectul constatării elementelor constitutive ale contravenţiilor şi identificarea făptuitorului.

Un număr de 7 contestaţii (dintre care 6 depuse de grupuri de alegători de peste hotarele ţării), care au avut drept obiect imposibilitatea exercitării dreptului la vot şi depuse cu respectarea procedurii stabilite de Codul electoral şi Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, au fost remise pentru examinare conform competenţei Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1.

În ceea ce priveşte contestaţiile depuse de persoane neîmputernicite şi neavenite, Comisia, în temeiul pct.3 din Regulamentul privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor în perioada electorală şi pe motivul că nu corespund cerinţelor legale, a dispus restituirea acestora fără a fi examinate.

Contestaţiile depuse cu respectarea cerinţelor legale şi a procedurii stabilite, au fost examinate de către Comisie în termenul stabilit şi în conformitate cu prevederile Codului electoral, Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, precum şi în corespundere cu alte acte legislative şi normative conexe procedurilor electorale.

În urma examinării contestaţiilor, Comisia Electorală Centrală a decis:

- pe marginea a 17 contestaţii a adoptat 16 hotărîri;

- 2 contestaţii au fost remise pentru examinare după competenţă Consiliului Coordonator al Audiovizualului;

- 6 contestaţii au fost transmise spre examinare după competenţă la Inspectoratul General al Poliţiei;

- 7 contestaţii au fost expediate spre examinare după competenţă la Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale nr.1;

- o contestaţie a fost remisă altor instituţii pentru întreprinderea acţiunilor corespunzătoare (ÎS "CRIS "Registru" şi instituţiilor de învăţămînt);

- 13 contestaţii au fost restituite pe motiv că nu întrunesc cerinţele legale după formă, conţinut şi subiect de depunere;

- 6 contestaţii au fost retrase de către concurentul electoral care le-a depus.

Informaţia grafică este prezentată în figura de mai jos.

Prin 16 hotărîri adoptate pe marginea celor 17 contestaţii depuse Comisia a dat următoarele soluţii, prezentate în figura de mai jos:

• Admise – contestaţiile înregistrate la Comisie cu nr.10/23 şi 10/27

• Admise parţial - contestaţiile nr.10/28 şi 10/31

• Respinse - contestaţiile nr.10/1,10/2, 10/3, 10/4, 10/7, 10/8, 10/18, 10/19, 10/22, 10/24, 10/43

• Încetate – contestaţiile nr.10/25 şi 10/26.

Prin hotărîrile adoptate Comisia Electorală Centrală a dispus şi sesizarea altor organe în vederea constatării situaţiilor descrise în contestaţii, după cum urmează:

- Inspectoratul general al Poliţiei (în 2 cazuri)

- Consiliul Coordonator al Audiovizualului (în 2 cazuri)

- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (1 caz).

Urmare a soluţionării contestaţiilor Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrile adoptate, a constatat următoarele încălcări ale legislaţiei electorale:

1) nerespectarea modalităţii de întocmire a rapoartelor financiare;

2) încălcarea prevederilor art.38 alin.(3), (4) şi (5) şi ale art.38² alin.(1) din Codul electoral prin folosirea fondurilor financiare şi materiale nedeclarate;

3) nerespectarea art.47 alin.(2¹) din Codul electoral prin implicarea persoanelor străine în acţiuni de agitaţie electorală.

Totodată în urma constatărilor făcute a dispus:

- în 2 cazuri avertizarea concurentului electoral, Maia Sandu, pentru nerespectarea art.47 alin.(2¹) din Codul electoral şi pentru nerespectarea modalităţii de întocmire a rapoartelor financiare;

- în privinţa candidatului, Inna Popenco, în temeiul art.69 alin.(4) din Codul electoral, Comisia a solicitat Curţii de Apel Chişinău anularea înregistrării pe motivul încălcării de către concurent a prevederilor art.38 alin.(3), (4) şi (5) şi ale art.38² alin.(1) din Codul electoral, fiind constatat că a folosit în campania electorală fonduri şi mijloace financiare nedeclarate.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2016, a fost admisă cererea Comisiei Electorale Centrale şi anulată hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.303 din 26 septembrie 2016 "Cu privire la înregistrarea Innei Popenco în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desemnat de către Mişcarea Social-politică "Ravnopravie", a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)", cu modificările ulterioare. Totodată, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, contestaţia depusă de Inna Popenco privind anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.465 din 20 octombrie 2016, prin care s-a solicitat anularea înregistrării Innei Popenco în calitate de concurent electoral la alegerile prezidenţiale. Ulterior, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău a fost menţinută de către Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 22 octombrie 2016.

De către organele electorale ierarhic inferioare

Potrivit art.28 lit.l) şi art.30 lit.f) din Codul electoral, atît consiliile electorale de circumscripţie, cît şi birourile electorale examinează contestaţii ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor.

Subiecţii care au depus contestaţii la respectivele organe electorale au fost următorii:

1) alegători – 88;

2) concurenţi electorali – 48;

3) persoane neîmputernicite – 43.

Informaţia privind examinarea contestaţiilor de către organele electorale şi reflectată de către acestea în rapoartele prezentate Comisiei este prezentată în tabelul de mai jos.

De către instanţa de judecată

Pe parcursul perioadei electorale pentru alegerile Preşedintelui Republicii Moldova au fost contestate în instanţa de judecată atît acţiunile/inacţiunile, cît şi hotărîri ale Comisiei, după cum urmează:

- Oleg Brega, Maia Laguta şi Veaceslav Platon, în calitate de solicitanţi individuali de a candida la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, au contestat în instanţa de judecată refuzul Comisiei de a elibera listele de subscripţie pentru colectarea semnăturilor. În urma examinării cererilor, instanţa, prin hotărîrile din 13, 19 şi, respectiv, 24 septembrie 2016, a decis respingerea acestora ca fiind nefondate;

- Andrei Năstase, în calitate de pretendent la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, şi Alexandru Slusari, au cerut instanţei de judecată anularea hotărîrii Comisiei nr.236 din 10 septembrie 2016 care vizează înregistrarea unui candidat în alegeri. Atît instanţa de fond, cît şi Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat asupra cererii de chemare în judecată prin a o respinge, iar hotărîrea CEC a rămas în vigoare;

- Vitalia Pavlicenco şi Roman Mihăieş, candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, au solicitat instanţei de judecată anularea hotărîrilor Comisiei nr.347 şi 349 din 6 octombrie prin care Comisia a refuzat înregistrarea acestora în calitate de candidaţi în alegerile prezidenţiale din 2016, precum şi anularea hotărîrilor Comisiei nr.344, 345, 346 şi 350 din 6 octombrie 2016 prin care Comisia a înregistrat unii candidaţi în alegeri. Prin hotărîrile Curţii de Apel, menţinute de Curtea Supremă de Justiţie, cererile reclamanţilor au fost respinse ca neîntemeiate;

- Arseni Vladimir a depus în instanţă 251 de contestaţii asupra hotărîrilor Comisiei ce vizează procesul de organizare a alegerilor, dintre care instanţa a respins/restituit 250 contestaţii, pe motiv de nerespectare a cerinţelor legale, iar pe un caz contestaţia domnului Arseni a fost admisă, instanţa obligînd Comisia Electorală Centrală să prezinte documentele solicitate de către contestatar şi oferirea unui răspuns;

- concurentul electoral, Maia Sandu, a contestat în instanţă hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.498 din 25 octombire 2016 adoptată pe marginea contestaţiilor nr.CEC-10/28 şi CEC-10/31 din 21 octombrie 2016, solicitînd instanţei anularea hotărîrii în partea ce ţine de aplicarea avertismentului pentru încălcarea art.47 alin.(2¹) din Codul electoral care interzice implicarea cetăţenilor străini în acţiunile de agitaţie electorală. Curtea de Apel Chişinău a ajuns la concluzia că temeinică este acţiunea concurentului, dispunînd admiterea acesteia prin hotărîrea din 28 octombrie 2016, care ulterior a font casată prin decizia din 30 octombrie a Curţii Supreme de Justiţie, fapt pentru care hotărîrea Comisiei a rămas intactă.

Un caz aparte examinat de către instanţă în campania electorală a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova s-a referit la anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.303 din 26 septembrie 2016. Cererea de anulare a hotărîrii a fost înaintată însăşi de Comisie, care în urma examinării contestaţiei nr.CEC-10/27 din 19 octombrie 2016 depusă de candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dna Silvia Radu, a constatat că documentele prezentate denotă faptul utilizării intenţionate de către concurentul electoral, Inna Popenco, a mijloacelor băneşti nedeclarate. În acest fel Comisia a ajuns la concluzia existenţei temeiului rezonabil de a declanşa procedura de solicitare Curţii de Apel examinarea cererii de anulare a înregistrării candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, dna Inna Popenco, prevăzută de art.69 alin.(4) lit.a) din Codul electoral. Ca urmare a examinării, cererea a fost admisă de către Curtea de Apel Chişinău prin hotărîrea din 21 octombrie 2016 şi menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 octombrie 2016, iar hotărîrea Comisiei a fost anulată cu excluderea respectivului concurent din cursa electorală.

În încheiere, menţionăm că din cele 263 de procese de judecată la care Comisia Electorală Centrală a fost parte, doar un proces a fost pierdut, Comisia fiind obligată să prezinte dlui Vladimir Arseni documentele electorale solicitate, iar cele 260 de hotărîri ale Comisiei a căror anulare s-a solicitat pe motiv că ar fi ilegale, instanţa de judecată le-a lăsat în vigoare ca fiind adoptate în corespundere cu procedura stabilită şi legislaţia în vigoare.

Capitolul 17

 NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI TOTALIZAREA REZULTATELOR ALEGERILOR

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării pentru alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 ale consiliilor electorale de circumscripţie raionale, municipale Chişinău şi Bălţi, Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia, Comisia Electorală Centrală a constatat că numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază este de 2.812.566, numărul de alegători incluşi în listele suplimentare este de 117.128, iar în total la votare au participat 1.440.733 alegători.

Conform art.39 din Codul electoral, listele electorale includ toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază ori îşi au reşedinţa pe teritoriul unei secţii de votare. Astfel, din numărul alegătorilor incluşi în listele electorale suplimentare, doar 15097 nu au fost înscrişi în lista electorală de bază.

Prin urmare, rata participării alegătorilor la votare în ziua de 30 octombrie 2016 este de 50,95 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, organizate în primul tur de scrutin¹⁷.

_______________________________

¹⁷ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=18682&l=ro 

Din numărul total de votanţi la scrutinul prezidenţial din 30 octombrie 2016, componenţa de gen este următoarea: 47,03% sunt bărbaţi şi 52,97% sunt femei.

După criteriul de vîrstă, 10,11% dintre votanţi au fost tinerii cu vîrsta între 18 şi 25 de ani, 26,46% - alegătorii cu vîrsta cuprinsă între 26-40 ani, 25,98% au constituit alegătorii de 41-55 ani, 28,97% - alegătorii cu vîrsta cuprinsă între 56-70 ani, iar 8,48% - electoratul cu vîrstă de peste 71 ani.

Conform datelor procesate în urma alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016, niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri în primul tur de scrutin. Astfel, potrivit art.109 alin.(1) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a stabilit pentru data de 13 noiembrie 2016 desfăşurarea turului al doilea de scrutin pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

În temeiul hotărîrii nr.517 din 2 noiembrie 2016, Comisia a dispus organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur¹⁸, după cum urmează:

_______________________________

¹⁸ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=18683&l=ro

DODON Igor, desemnat de Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova", care a obţinut 680.550 voturi;

SANDU Maia, desemnată de Partidul Politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate", care a obţinut 549.152 voturi.

Potrivit art.109 alin.(5) din Codul electoral, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin. Voturile date pentru un candidat se consideră ca fiind voturi exprimate împotriva celuilalt candidat.

Conform datelor procesate în urma organizării şi desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016 şi în temeiul art.60, 108 şi 109 alin.(5) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală l-a declarat ales pe concurentul electoral, Igor Dodon, desemnat de Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova", care a obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin - 834.081 voturi.

Contracandidatul, Maia Sandu, a obţinut, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin 766.593 voturi.

Cu titlu comparativ, datele reflectate în procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 şi, respectiv, cel cu privire la cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial din 13 noiembrie 2016 se prezintă în felul următor:

Sub aspectul dimensiunii de gen al electoratului participant la cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial din 13 noiembrie 2016, femeile au reprezentat 53,25%, iar bărbaţii 46,75% din numărul total de votanţi.

După criteriul de vîrstă, 11,14 % dintre votanţi au fost tinerii de 18-25 ani, 27,82% - alegătorii cu vîrsta cuprinsă între 26-40 ani, 25,76% au constituit alegătorii de 41-55 ani, 27,35% - alegătorii cu vîrsta cuprinsă între 56-70 ani, iar 7,93% - electoratul cu vîrstă de peste 71 ani.

Figura 23. Date privind categoriile de votanţi la alegerile prezidenţiale din 2016

Comisia Electorală Centrală va prezenta Curţii Constituţionale procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 şi Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi validării mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.