Hotărîrea nr.50 din 28.10.97 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova în anii 1995-1996

CURTEA DE CONTURI privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova în anii 1995-1996 Nr.50 din 28.10.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.100-102/40 din 12.11.1998 * * * Curtea de Conturi, examinînd materialele controlului asupra unor aspecte ale activităţii economico-financiare a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova (în continuare MAA) în perioada anilor 1995-1996, cu participarea ministrului dl Gh.Lungu, viceministrului dl T.Iasinschi, şefului Direcţiei Evidenţă Contabilă dl T.Popa, şefului Direcţiei Financiaredl V.Melnic, viceministrului finanţelor dl N.Luchian, preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie dl V.Gandrabura, viceministrului privatizării şi administrării proprietăţii de stat dl Z.Bodiu, c o n s t a t ă: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova, fiind organul de stat al puterii executive responsabil de dezvoltarea complexului agroindustrial al republicii, n-a asigurat o bază normativă bine organizată de reformare a acestei ramuri a economiei naţionale şi de control asupra proceselor de reorganizare a colhozurilor şi sovhozurilor în alte forme de gospodărire. Ca rezultat, conform datelor Departamentului Statisticii, producţia globală în anul 1996 în sectorul agrars-a redus cu 13% în comparaţie cu a.1995, iar faţă de nivelul din a.1989 s-a micşorat de peste două ori. Recolta la hectar a cerealelor s-a redus de 2,2 ori, a culturilor de legume - de peste trei ori. În comparaţie cu a.1994 efectivul de vite cornute mari în creşterea obştească a animalelor s-a micşorat cu 46%, a porcilor - de peste 2 ori. Gospodăriile agricole colective s-au pomenit într-o situaţie financiară extrem de dificilă. În anul 1996 pierderile lor au constituit peste 130 milioane lei. În perioada supusă controlului nu a fost respectată ordinea stabilită de planificare şi executare a cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului central al MAA. În anul 1995 devizele de cheltuieli n-au fost elaborate şi aprobate, ţinînd cont de alocările de mijloace bugetare prevăzute în Legea bugetului de stat pe a.1995 cu modificările şi rectificările efectuate la ea. Devizul de cheltuieli pentru întreţinerea aparatului central al MAA pe a.1995 iniţial a fost elaborat şi aprobat în marime de 3598 mii lei. Cu toate că prin precizarea bugetului de stat pe a.1995 planul de cheltuieli a fost mărit pînă la 4499 mii lei, ministerul n-a efectuat, în ordinea stabilită, modificările necesare în devizul de cheltuieli. Conform dării de seamă despre executarea devizului de cheltuieli pe acest an, prezentat Ministerului Finanţelor, a fost admisă o depăşire considerabilă a cheltuielilor pentru întreţinerea transportului de serviciu: în loc de 555 mii lei, în realitate s-au cheltuit 615 mii lei, sau cu 60 mii lei mai mult. Conducerea MAA n-a întreprins măsuri efective pentru reducerea cheltuielilor pe acest articol şi pentru respectarea limitei de cheltuieli prevăzute. La executarea devizului de cheltuieli pentru întreţinerea aparatului central pe a.1996 MAA n-a ţinut cont de suma alocaţiilor bugetare atribuite în acest scop conform bugetului de stat, efectuînd supracheltuieli în mărime de 1,5 milioane lei. Suprafeţele arendate pentru cabinetele de serviciu au fost în acest an de 2,3 ori mai mari decît normele stabilite, ori de 14 m.p. la un colaborator în loc de 5 m.p. . În anul 1996 din suprafaţa totală achitată de MAA din contul mijloacelor bugetare o parte însemnată a fost utilizată de alte organizaţii nestatale. În total, din această cauză, au fost efectuate supracheltuieli în sumă de 176,5 mii lei. Din contul cheltuielilor bugetare au fost acoperite cheltuielile SRL "Monte Nelly", Partidului Democrat-Agrar din Moldova, Organizaţiei internaţionale de binefacere "Tacis". Scutirea de plata cheluielilor pentru suprafaţa ocupată a SRL "Monte Nelly" a fost efectuată în schimbul ieftinirii costului prînzului oferit de către această firmă lucrătorilor aparatului central al MAA, Partidului Democrat-Agrar şi Direcţiei pentru exploatarea clădirii. Din cauza lipsei evidenţei şi încălcării actelor normative în vigoare de la aceşti lucrători n-au fost reţinuţi 6,0 mii lei impozit pe venit. Analogic, nu au fost respectate normele şi pentru deservirea telefonică a aparatului central. Efectivul anual mediu de 236 persoane al lucrătorilor aparatului central al MAA în a.1996 a utilizat 242 numere de telefon, adică de 3,4 ori mai multe decît norma stabilită. Numai supracheltuielile pentru plata de abonament au alcătuit 30 mii lei. Încălcări grave au fost comise la utilizarea automobilelor de serviciu, ca urmare devizul de cheltuieli aprobat fiind depăşit cu 231 mii lei. Această depăşire este o consecinţă a lipsei controlului din partea conducerii MAA şi specialiştilor Direcţiei Generale Economie, Finanţe şi Evidenţă (fost şefdl E.Pisov) asupra problemelor de folosire a autoturismelor de serviciu şi de respectare a limitelor aprobate de curse. Plata conturilor Întreprinderii Auto de Reparaţii şi Exploatare pentru serviciile prestate s-a efectuat fără analiza folosirii cu scop bine determinat a transportului, nimeni n-a controlat în timpul anului foile de parcurs. La încălcarea ordinii stabilite de exploatare a automobilelor de serviciu a contribuit esenţial şi însăşi conducerea MAA. Încălcînd limitele de distanţă, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.835 din 20.12.95, fostul ministru dl V.Gorincioi a admis distanţa parcursă peste limită de 32,7 mii km, fostul prim-viceministru dl I.Bulgac - de 40 mii km, viceminiştriidnii I.Palii şi C.Olaru - respectiv de 28 şi 20 mii km. Cheltuielile de întreţinere a automobilelor de serviciu numai ale conducerii ministerului au alcătuit în a.1996 - 232 mii lei, ori 42 la sută din limita acestor cheltuieli în total pe MAA. În mod analogic conducătorii direcţiilor principale ale MAA dnii Gh.Cozub, V.Buligac, A.Hurmuzachi, A.Prigorschi şi consilierul ministrului dl V.Tozlovan au admis în a.1996 distanţa parcursă peste limitele stabilite de la 30 pînă la 60 mii km. Au fost admise cazuri de exploatare a automobilelor în timpul concediilor, de plată a foilor de parcurs semnate nu de persoane împuternicite. În total, numai din cauza nerespectării limitelor de distanţă, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.835 din 20.12.95, a fost admisă o distanţă parcursă peste limitele stabilite de 630 mii km, sau de 2,1 ori mai mult. Costul distanţei parcurse în plus faţă de limitele stabilite alcătuieşte 400 mii lei. Depăşirea devizului de cheltuieli privind întreţinerea automobilelor de serviciu a fost favorizată şi de Hotărirea Guvernului nr.453 din 14.08.96, prin care, fără alocaţiile bugetare necesare, MAA i-a fost mărită limita autoturismelor de serviciu de la 13 pînă la 34 unităţi. În afară de efectuarea cheltuielilor asupra devizului aprobat, neîntemeiat, conducerea ministerului şi şefii direcţiilor de gestionare ale subramurilor complexului agroindustrial, utilizînd dreptul de organ ierarhic superior şi de reglementare a unor activităţi în republică, încălcînd prevederile Legilor Cu privire la întreprinderi şi antreprenoriat, Cu privire la întreprinderea de stat, Legii serviciului public, precum şi Regulamentului ministerului, au comis un şir de încălcari grave, impunînd prin diferite metode agenţii economici din republică să suporte o parte din cheltuielile legate de întreţinerea şi activitatea aparatului central al ministerului. Prin intermediul Întreprinderii individuale "Braganciuc- Ţentroservis", AP "Aroma", Combinatului de vinuri şi coniacuri din Bălţi S.A. "Mărgăritar", Firmei "Clasicvin", pentru deservirea şefului Direcţiei Viticultură şi Vinificaţie dl Gh.Cozub, responsabil în cadrul ministerului de reglementările în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, conform indicaţiilor orale şi scrise ale acestuia, a fost cumpărat un automobil de serviciu GAZ-310200 la preţul total de 100,8 mii lei, care a fost pus la dispoziţia d-lui fără rambursarea cheltuielilor de achiziţionare a autoturismului. În schimbul acestor servicii agenţilor economici li se prestează, încălcîndu-se ordinea stabilită, un şir de servicii ce depind de funcţionarii de stat. În cazul respectiv Firmei "Clasicvin", care este unul din cei mai mari exportatori privaţi de vin din republică, în mod excepţional, fără motivarea acestuia, i s-a permis exportul a 13 mii tone de vin brut neîmbuteliat. Pierderile bugetului republicii de la diferenţa de impozite plătite pe vinurile brute şi pe vinurile îmbuteliate de la cantitatea respectivă au alcătuit 14,2 milioane lei. În februarie 1996 şeful Direcţiei Generale Mecanizaredl A.Hurmuzachi, responsabil în cadrul ministerului de distribuirea permiselor de tranzit pe teritoriul Ucrainei, atribuite MAA în baza contractelor interstatale, precum şi de supravegherea tehnică de stat şi protecţia muncii, a expediat agenţilor economici din republică o scrisoare semnată deex-ministrul dl V.Gorincioi cu rugămintea de a sponsoriza procurarea unui automobil pentru direcţia condusă de d-lui. În baza acestei scrisori, pe contul bancar al S.A. "Agro-Petrol" au fost acumulaţi 65 mii lei, care au fost utilizaţi la procurarea unui autoturism GAZ-3102-40(lux), transmis fără plată pentru deservirea dlui A.Hurmuzachi. În mod analogic au fost procurate 3 autoturisme de serviciu (GAZ-31012, VAZ-21213, GAZ-3102) pentru ex-ministruldl V.Gorincioi, cheltuielile fiind suportate de AŞP "Porumbeni"(112,5 mii lei) şi S.A."Agro-Petrol" (74,9 mii lei), un automobil (GAZ-3102) - pentru fostul prim-viceministru dl I.Bulgac - din contul mijloacelor Combinatului Alimentar din Bălţi (50 mii lei). Pentru deservirea consilierului ministrului V.Tozlovan, de la balanţa S.A. "Moldcarton", fără plată, a fost transmis autoturismul GAZ-31029 (51 mii lei). În anii 1995-1996, din contul agenţilor economici din republică, pentru deservirea aparatului central al MAA, au fost transmise fără plată 7 autoturisme la preţul total de 437,4 mii lei. În urma manipulărilor la procurarea automobilelor prin intermediul diferitor întreprinderi şi organizaţii au fost incălcate prevederile Legii privind impozitul rutier nr.1529-XII din 22.06.93, în legătură cu ce în buget la înregistrarea a 3 automobile nu au fost achitate 93,2 mii lei de impozite, penalităţi şi sancţiuni. În acelaşi timp o parte a materialului rulant, exploatat uneori doar 2-4 ani, se transmitea fără plată altor organizăţii sau se realiza persoanelor fizice la preţuri reduse. În total, în anii 1995-1996 au fost transmise fără plată diferitor agenţi economici din republică 21 unităţi de transport şi realizate 6 unităţi, înclusiv persoanelor fizice - 3 unităţi. Neeficient şi neraţional au fost utilizate mijloacele în marime de 560,8 milioane lei, alocate din contul bugetului de stat pentru acoperirea pierderilor agenţilor economici care au suferit de pe urma secetei, grindinei şi altor calamităţi naturale în anii 1995-1996, conform Legilor nr.687-XIII din 15.12.95 şi nr.1123-XIII din 06.03.97. Pînă în prezent nu este stabilită o metodică constantă şi unică pentru determinarea pierderilor gospodăriilor agricole care au suferit de pe urma calamităţilor naturale. Sînt stabilite cazuri cînd în calculele de restituire a pierderilor sînt incluse gospodării ce nu dispun de confirmarea faptelor de pagube provocate de calamităţile naturale. Pe anul 1995 au fost plătite compensaţii pentru pagubele provocate de grindină fără confirmarea necesară din partea organelor respective: S.A. "Prut" - 922,4 mii lei, S.A. "Sculeni" - 644,3 mii lei, S.A. "Biruinţa" - 644,2 mii lei, colhozului "Maiak" - 512,2 mii lei, colhozului "Glia"-424,0 mii lei din raionul Ungheni; S.A."Făleşti", raionul Făleşti - 474,6 mii lei. În acelaşi timp din lista întreprinderilor care au suportat pagube provocate de grindină în acest an nemotivat a fost exclusă S.A."Năpădeni" (raionul Ungheni) în care, în urma grindinei, conform datelor serviciului antigrindină, au avut de suferit 100 ha de culturi agricole. La aplicarea metodelor de restituire a pagubelor MAA şi Comisia republicană pentru determinarea agenţilor economici care au suferit de pe urma secetei şi altor calamităţi naturale (preşedinte - V.Bulgari, viceprim-ministru al Republicii Moldova) au fost inconsecvenţi faţă de raioanele şi gospodăriile agricole care au suportat pagube în urma calamităţilor naturale. Dacă în medie pe republică în anul 1995 procentul de restituire a pierderilor în urma grindinei a fost de 23, atunci pe raioanele Ungheni - 61, Sîngerei - 67, Edineţ - 11, Soroca - numai 9. Un şir de gospodării au primit compensaţii mai mari decît pierderile suportate de pe urma grindinei, inclusiv colhozul "Viaţa Nouă" (Floreşti) - 380,5 mii lei în loc de 367,0; S.A."Nistru" (Ocniţa) - 386,7 mii lei în loc de 142,7; colhozul "Negureni" (Teleneşti) - 333,0 mii lei în loc de 272,0; colhozul "Luceafărul" (Ungheni) - 226,9 mii lei în loc de 126,0; S.A."Sculeni" (Ungheni) - 644,3 mii lei în loc de 354,0; Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie - 236,8 mii lei în loc de 198,4 mii lei, pe cînd alte gospodării agricole au primit această compensare la nivelul de 10-15 la sută. La determinarea pierderilor suportate în urma calamităţilor naturale criteriul de bază a fost recolta la hectar a culturilor. Cu cît era mai mică roada, cu atît era mai mare suma compensaţiei plătite din buget, adică unicul factor care influenţa asupra roadei l-au constituit condiţiile climaterice,neţinîndu-se cont şi de aşa factori cum sînt respectarea tehnologiilor, irigaţia, utilizarea îngrăsămintelor minerale şi a preparatelor de luptă cu dăunătorii, calitatea prelucrării solului, calitatea seminţelor etc. Analiza alocării compensaţiilor dovedeşte că în majoritatea cazurilor, sub pretextul pagubelor provocate de grindină, în mod real au fost stinse datoriile gospodăriilor agricole faţă de buget. În anul 1996 au fost mărite considerabil faţă de metodica stabilită despăgubirile privind pagubele provocate de grindină în gospodăriile raionului Ungheni. Aşa, fără nici un temei, au fost incluse în liste S.A."Zorile" (fost preşedinte V.Gorincioi) - despăgubirea în sumă de 674 mii lei, S.A. "Sculeni" (director V.Chirinciuc) - 229 mii lei, S.A."Costuleni" (director I.Vrabie) - 176 mii lei. Direcţia raională n-a inclus aceste întreprinderi în listele gospodăriilor cărora trebuia să li se plătească compensarea daunelor provocate de grindină. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Finanţelor n-au asigurat executarea p.3 din Hotărîrea Guvernului nr.735 din 29.09.94 în ce priveşte asigurarea rambursării mijloacelor de credit alocate întreprinderilor şi organizaţiilor complexului agroindustrial în sumă totală de 30 milioane dolari S.U.A. din contul creditului primit de la Comunitatea Economică Europeană. Cu toate că termenul achitării creditului a fost stabilit 1 iulie 1995, la 01.04.97 datoria complexului agroindustrial constituia 32 milioane lei şi 5,5 milioane dolari S.U.A. sau circa 45% din toată suma alocată. Combinatul de Ambalaj din Drochia n-a achitat în întregime creditul în sumă de 500,8 mii dol. S.U.A.. DatoriaS.A. "Agrotehnica-Invest" din Chişinău constituie 600 mii dolari, a fabricilor de zahăr - 1400 mii dolari, a fabricilor de conserve - 1020 mii dolari. Incălcînd ordinea stabilită, la propunerea MAA, S.A. "Livada" (director V.Plitok) i s-a acordat un credit în sumă de 700 mii dolari. Achiziţia cartofilor, pentru care au fost transferaţi 700 mii dolari de credit în Polonia, s-a înfăptuit prin intermediar - Baza petrolieră din Sîngerei (director P.Şişkov), iar preţurile la producţia cumpărată le depăşesc de 1,5-2 ori pe cele mondiale. Pe parcursul a mai bine de doi ani după expirarea termenului de achitare creditul nu este rambursat. De comun acord cu prim-viceministrul dl I.Bulgac, viceministrul dl V.Slipenchi şi şeful Direcţiei Generale Pomilegumicolă dl A.Vieru, încălcînd regulamentul în vigoare, Complexului Comercial "Belarusi" (director V.Panica), în iulie 1995 i-a fost acordat un credit în sumă de 150 mii dol. SUA pentru procurarea utilajului, cu termenul de rambursare - 15 decembrie 1995. Valuta a fost transferată de către Ministerul Finanţelor, cu semnătura ministrului V.Chiţan, în Slovacia şi România. Pe parcursul a mai mult de doi ani n-a fost primit utilajul ori întoarsă valuta. Finanţarea întreprinderilor subordonate atît din contul mijloacelor fondului de susţinere a CAI, cît şi din cel al cheltuielilor pe operaţii, MAA a înfăptuit-o, în fond, prin angajamente trezoreriale. Totodată, eliberarea şi evidenţa angajamentelor trezoreriale de către MAA s-a înfăptuit cu încălcarea Instrucţiunii privind ţinerea evidenţei contabile a operaţiilor cu angajamentele trezoreriale din 18.12.95 şi art.8 din Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95. Într-o serie de cazuri angajamentele trezoreriale erau eliberate nemijlocit furnizorului centralizat, ocolind beneficiarul direct, fără existenţa confirmării datoriei debitoare şi primirii mărfii. Încălcînd actele normative în vigoare menţionate mai sus, în baza scrisorii ministrului dl V.Gorincioi,S.A. "Profit-EST-VEST" i-a fost eliberat de către Ministerul Finanţelor un angajament trezorerial de 1 milion lei, pentru a primi prin intermediul lui un credit în "Moldova-Agroindbank". Analogic, MAA a eliberat S.A. "Inconarm", or.Chişinău, un angajament trezorerial de 1 milion lei. Ordinea de eliberare şi evidenţă a angajamentelor trezoreriale, stabilită la MAA, excludea pe deplin controlul documentar din partea ministerului asupra folosirii cu scop bine determinat a mijloacelor bugetare şi confirmării faptelor de primire de către gospodării a valorilor materiale şi reflectării acestora în balanţele lor. În majoritatea cazurilor MAA a practicat eliberarea angajamentelor trezoreriale nu reieşind din datorii, după cum prevede regulamentul, ci în baza conturilor-factură sau actelor fictive ale verificărilor decontărilor reciproce cu furnizorii şi antreprenorii, ceea ce a dus la forma ascunsă de creditare a diverselor structuri comerciale şi organizaţii de autogestiune din contul mijloacelor bugetului de stat. Aşa, în iulie 1996 MAA a eliberat Centrului Republican pentru Activitatea de Selecţie şi Reproducţie a Animalelor Domestice (director V.Djugostran) angajamente trezoreriale de 700 mii lei fără existenţa datoriei debitoare faţă de furnizor - S.A."Prima-Lux". La suma respectivă firma a furnizat automobile abia peste 2,5 luni. Unul din automobilele primite,VAZ-21213, conform scrisorii prim-viceministrului dl I.Bulgac, a fost transmis la balanţa întreprinderii autogestionareS.A. "Zimbru", unde reprezentant al statului este şeful Direcţiei Generale Zootehnie a MAA dl I.Urzica. În decembrie 1996 Centrului Republican pentru Activitatea de Selecţie şi Reproducţie a Animalelor Domestice i-a fost transmis un angajament trezorerial în sumă de 623,5 mii lei, perfectat în baza indicaţiei din 02.12.96 a ministrului finanţelor dl V.Chiţan şi a Registrului datoriilor instituţiilor bugetare, semnat de ministrul agriculturii şi alimentaţiei dl V.Gorincioi şi contabilul-şef dl T.Popa. Acest angajament trezorerial, perfectat în baza unor documente falsificate, a fost utilizat de către Centrul republican pentru stingerea datoriilor neexistente faţă de S.A. "Moroit Contur", care la rîndul său şi-a stins datoriile creditoare faţă de Fabrica de Vinuri din Cojuşna. Banii în sumă de 623,5 mii lei, care trebuiau sa fie transferaţi de către S.A. "Moroit Contur" Fabricii de Vinuri din Cojuşna, au fost transferaţi Firmei "Aurifer" care trebuia se furnizeze Centrului republican microscoape şi vase Dioara. Primind banii la cont, Firma "Aurifer" (director E.Pîslaru, fondatori G.Calaicidi şi L.Gutcal), prin intermediul Băncii "Investprivatbank", i-a extras în numerar. Firma "Aurifer" din momentul înregistrării şi pînă în prezent n-a prezentat organelor fiscale nici o dare de seamă şi nu se găseşte pe adresa indicată în documentele de constituire. După extragerea banilor în numerar firma şi-a închis contul de decontări în bancă. Pe parcursul ultimilor trei ani MAA n-a primit în măsură deplină volumele alocărilor prevăzute de legislaţie, pentru finanţarea investiţiilor capitale pentru obiectele de construcţie (circa 307 unităţi), iar acea parte ce s-a alocat a fost repartizată de Ministerul Finanţelor în baza avizelor Direcţiei Generale Construcţii Capitale a MAA (dl E.Darienco). Printr-o asemenea distribuire a mijloacelor bugetare alocate a fost creată o atitudine subiectivă faţă de finanţarea unui sau altui obiect. În anul 1996 la 13 obiecte din 307 au fost executate lucrări pentru 15,0 milioane lei, sau 21% din volumul total al lucrărilor. Pentru aceste 13 obiecte au fost alocate finanţe în sumă de 10,3 milioane lei, sau 50% din volumul total al alocaţiilor bugetare anuale. La gazificarea s.Cojuşna (beneficiar - S.A."Fabrica de Vinuri Cojuşna"), limita fiind de 0,1 milioane lei, au fost folosite complet investiţiile capitale de 1,2 milioane lei, care au fost finanţate pe deplin în a.1996, ceea ce depăşeşte de 12 ori limita stabilită. Cu 100% sau cu circa 100% au fost finanţate toate 5 obiecte ale raionului Drochia, gazificarea s.Colicăuţi, r-nul Briceni. În acelaşi timp majoritatea altor obiecte, care aveau limita investiţiilor capitale şi volumele confirmate ale lucrărilor reale executate, n-au primit în anul 1996 alocaţii bugetare. La semnarea la 12.04.96 de către Guvernul RM a Protocolului "Despre recunoaşterea dreptului de proprietate a Republicii Moldova asupra averii întreprinderilor situate pe teritoriul Federaţiei Ruse....." în lista fabricilor de vinuri - proprietate a Republicii Moldova, din 13 fabrici de vinuri situate pe teritoriul Rusiei au fost încluse numai 9. Pînă în prezent nu este restabilită proprietatea republicii asupra Fabricilor de Vinuri din Astrahan, Belgorod, Ufa şi Kaliningrad. Cu toate că Fabrica de Vinuri din Kaliningrad a fost introdusă de către fostul Departament de Stat pentru Privatizare (dl V.Ceşuev), cu consimţămîntul MAA (dl I.Palii), ca cotă-parte a Republicii Moldova în fondul statutar al societăţii pe acţiuni de tip închis Întreprinderea mixtă ruso-moldo-germană "Iantarnîi Aist" în zona economică liberă Kaliningrad (20% de acţiuni) încă în a.1993, atît Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietaţii de Stat (succesor în drepturi al fostului Departament de Stat pentru Privatizare), cît şi MAA s-au eschivat de la gestionarea acestui patrimoniu de stat al Republicii Moldova. Din a.1993 şi pînă în prezent lipseşte informaţia despre activitatea întreprinderii mixte, despre distribuirea veniturilor obţinute; în bugetul republicii nu au fost introduse nici un fel de dividende pentru participarea republicii la activitatea întreprinderii mixte. Proprietatea Republicii Moldova este exploatată gratis de către ceilalţi fondatori ai întreprinderii mixte, înclusiv de către SRL "Independent", or.Chişinău (G.Filat), căreia, conform documentelor de constituire, îi aparţin 20% din proprietatea întreprinderii mixte. Începînd cu a.1990 în bugetul republicii de la activitatea a 16 fabrici de vinuri, proprietate a Republicii Moldova, amplasate pe teritoriul Rusiei şi Ucrainei, n-au fost primite dividende ori alte plăţi. Activitatea administraţiei fabricilor a fost lipsită de control din partea organelor respective ale Republicii Moldova. În prezent majoritatea acestor fabrici se află într-o situaţie financiară grea, averea unora din ele a fost sechestrată de către organele locale şi federale ale Federaţiei Ruse. Sînt comise încălcări ale legislaţiei în vigoare, este admisă o concurenţă nesănătoasă în procesul acţionarii fabricilor de vinuri de peste hotare, precum şi de creare în baza acestora a întreprinderilor mixte. Astfel, la 28.02.97 a ieşit Hotărîrea nr.188, conform căreia noul Guvern al RM a recunoscut nevalabilă Hotărîrea Guvernului RM nr.667 din 29.11.96 "Privind crearea Întreprinderii mixte moldo-koreene "Jinro-Adler Company" S.A.Ţ.Î. la Soci în baza întreprinderii de stat "Fabrica de vin din Adler". La 10.07.96 au fost emise Hotărîrile Guvernului nr.391 şi nr.392 care au permis crearea societăţilor pe acţiuni cu participarea firmelor private din Moldova S.A. "Nectar" şiS.A. "Viaduc" respectiv în baza Fabricilor de vinuri din Tveri şi Tula cu cota-parte a firmelor private pînă la 52%. Hotărîrile menţionate ale Guvernului RM au fost emise, chipurile, în baza propunerilor MAA, convenite cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat. Controlul efectuat la MAA a arătat că în cadrul ministerului nu există nici un fel de documente care ar argumenta necesitatea şi eficienţa participării structurilor private "Viaduc" şi "Nectar" la acţionarea Fabricilor de vinuri din Tveri şi Tula, precum şi documente care ar dovedi posibilităţile financiare ale acestor firme, legalitatea provenienţei capitalului firmelor respective, care se preconiza de a fi introdus în fondul statutar al societăţilor pe acţiuni nou-formate. Mai mult decît atît, la MAA există documente (scrisorile nr.09/2-532 şi nr.09/2-533 din 31.07.96), prin care ministerul a respins propunerile Firmelor "Viaduc" şi "Nectar" privind participarea lor la fondarea întreprinderilor mixte (S.A.) în baza fabricilor moldoveneşti de vinuri amplasate pe teritoriul Federaţiei Ruse. Conform Adresării Curţii Constituţionale cătreGuvernul RM din 22.08.97, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, la solicitările repetate ale Curţii Constituţionale a informaţiei despre Societăţile pe Acţiuni "Viaduc" şi "Nectar" dinmun. Chişinău, a documentelor de constituire a lor şi altor materiale suplimentare, organele nominalizate n-au reacţionat. Contracontrolul efectuat la Cancelaria de Stat a demonstrat că la hotărîrile nominalizate ale Guvernului de asemenea nu există argumentările şi avizele necesare. Deci, Hotărîrile nr.391 şi nr. 392 sînt emise de Guvern cu încălcarea prevederilor Regulamentului Guvernului Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.595 din 05.08.94, şi a Regulilor de elaborare a proiectelor actelor normative prezentate Guvernului Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.699 din 21.09.94. Ulterior Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.630 din 08.07.97, a abrogat Hotărîrea nr.392 din 10.07.96, iar Hotărîrea nr.391 din 10.07.96, în pofida încălcărilor comise la emiterea ei, este în vigoare pînă în prezent. În baza acestei hotărîri este înregistrată şi activează întreprinderea cu capital mixt de stat şi privat S.A. "Tulskii Moldvinzavod", în care pachetul de control al acţiunilor (52%) aparţine Firmei private S.A. "Viaduc", mun.Chişinău. La comiterea încălcărilor şi neajunsurilor în reglementarea activităţii de export-import a băuturilor spirtoase a contribuit lipsa de consecutivitate în dirijarea acestei activităţi. Dacă iniţial reglementarea acestei activităţi, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.371 din 06.06.95, era pusă în seama Comisiei guvernamentale pentru reglementarea comerţului exterior, investiţiilor străine, asistenţei tehnice şi ajutorului umanitar, activitatea căreia era reglementată prin Regulamentul respectiv, aprobat de Guvern, ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr.231 din 29.04.96, emisă cu încălcarea ordinii stabilite de elaborare a proiectelor actelor normative şi nepublicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, reglementarea exportului vinului neîmbuteliat a fost pusă în seama MAA. În felul acesta, practic, au fost înlăturate alte organisme de stat de la reglementarea acestei activităţi. Ministrul agriculturiidl V.Gorincioi, bazîndu-se pe hotărîrea nominalizată, a început în mod unilateral să reglementeze această activitate prin eliberarea de către d-lui personal a permiselor pentru agenţii economici privind producerea, îmbutelierea şi exportul vinurilor brute neîmbuteliate şi pentru îmbutelierea lor cu folosirea capacităţilor de producţie ale altor ţări, în special a vinurilor "Monastîrskaia izba" şi "Sovetskoie şampanskoie". Controlul efectuat la minister a depistat o lipsă totală de ordine în această activitate, absenţa evidenţei adresărilor agenţilor economici pentru obţinerea permiselor şi a argumentărilor tehnico-economice. Pentru eliberarea permiselor de export al vinurilor brute neîmbuteliate, MAA n-a efectuat nici o analiză a volumului posibil de export al lor, a pierderilor din această pricină a impozitelor, n-a ţinut cont de protecţia producătorilor interni. În procesul îmbutelierii vinului brut cu utilizarea capacităţilor de producţie ale altor ţări în anii 1995-1996 au fost exportate peste hotare pentru prelucrare 58-49% de vinuri brute, capacităţile de producţie ale intreprinderilor vinicole din republică au fost folosite în mărime de numai 50 la sută. La emiterea permiselor de prelucrare a vinului brut peste hotarele republicii nu se indica durata ciclului de producţie şi termenele de întoarcere a producţiei finite, raportul dintre materia primă exportată şi producţia finita returnată. Aceasta a complicat controlul din partea Departamentuli Controlului Vamal asupra returnării producţiei finite în republică şi impozitării corecte a acestei producţii la exportul ulterior al ei, a dat posibilitate agenţilor economici să importe în ţară mari cantităţi de vinuri străine sub pretextul returnării în republică a producţiei finite obţinute de la prelucrarea materiei prime peste hotarele ei. Din motivul neconlucrării respective a MAA cu Departamentul Controlului Vamal au fost admise cazuri de încasare încompletă a impozitelor, de tărăgănare a termenelor de repatriere a valutei. Din vina Camerei de Comerţ şi Industrie (preşedinte dl V.Gandrabura) producţia vinicolă străină, care a nimerit în republică sub pretextul returnării producţiei finite de la prelucrarea peste hotare a materiei prime, neîntemeiat era certificată cu documente de origine din Republica Moldova. Aceasta le-a dat posibilitate structurilor comerciale să obţină venituri fabuloase de la neplata impozitelor atît în ţările unde se îmbutelia vinul, cît şi în bugetul republicii, precum şi de la neachitarea taxelor vamale şi impozitelor respective la exportarea vinurilor în ţările CSI sub pretextul exportării în aceste ţări a producţiei de origine moldovenească. Unii agenţi economici neglijenţi, obţinînd pe cale neligitimă certificate de origine la Camera de Comerţ şi Industrie, au folosit schema coproducţiei pentru livrarea scutită de taxe vamale pe piaţa CSI a vinurilor şi băuturilor tari de producţie bulgară drept moldovenească, aprovizionînd mari loturi de producţie alcoolizată, importată în regim de tranzit, cu certificate de origine moldovenească şi, în felul acesta, reducînd capacitatea de concurenţă a mărfii moldoveneşti pe piaţa CSI. Numai Firma "Griman", obţinînd permisele respective la MAA, în anul 1996 a întocmit în regim de tranzit din Bulgaria în Rusia 9,5 milioane sticle de vinuri şampanizate, ce constituie 61% din volumul total al fabricării producţiei analogice de către întreprinderile republicii, şi 3,5 milioane sticle de vinuri tip "Monastîrskaia izba". Toată această producţie a fost expediată nelegal în Federaţia Rusă cu certificate de origine şi conformitate, eliberate de către organele împuternicite ale Republicii Moldova, ca marfă de origine moldovenească. Datorită acestei scheme de realizare a producţiei pierderile bugetului de stat au constituit circa 18 milioane lei. La comiterea încălcărilor grave privind exportul vinurilor brute a contribuit şi eliberarea licenţelor pentru producerea, vînzarea mărfurilor cu ridicata şi păstrarea băuturilor alcoolice de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice al MAA (dna E.Akimov), fără analizele respective şi fără datele de dare de seamă. În scopul stimulării producătorilor direcţi de producţie agricolă şi reducerii cheltuielilor de transport în timpul exportului încărcăturilor uşor alterabile, Ministerul Transporturilor i-a acordat MAA dreptul de a dispune de permise cu înlesniri ("dozvol") pentru tranzit prin Ucraina. Din noiembrie 1995 pînă în aprilie 1996 eliberarea autorizaţiilor pentru obţinerea permiselor era înfăptuită nemijlocit de şeful Direcţiei Generale Mecanizare dl A.Hurmuzachi, din aprilie pînă în noiembrie 1996 - de consilierul ministrului dl V.Tozlovan, iar din noiembrie 1996 pînă în prezent - din nou de dl A.Hurmuzachi. În regulamentul Direcţiei Generale Mecanizare nu este prevăzută executarea funcţiilor sus-numite. Şeful acesteia, dl A.Hurmusachi, eliberînd autorizaţii pentru aceste permise, a lezat interesele gospodăriilor producătoare de producţie agricolă, care aveau dreptul primordial la primirea acestora. În acelaşi timp întreprinderilor comerciale, care nu erau producătoare de producţie agricolă, li se eliberau autorizaţii pentru obţinerea permiselor la transportarea prin Ucraina în volum deplin. În total, personal de dl A.Hurmuzachi, întreprinderilor comerciale şi individuale (Firmei "Dragoş", Societăţilor cu răspundere limitată "Călătorul", "Mold", "Casablanca", "Transimex", "Labirint", "Reghina"), precum şi persoanelor fizice le-au fost eliberate 678 de permise. De asemenea în volum deplin, conform cererilor, le-au fost acordate permise şi întreprinderilor auto. Şeful Direcţiei Generale dl A.Hurmuzachi n-a efectuat în genere controlul asupra folosirii cu scop bine determinat a permiselor. MAA n-a executat Hotărîrea Guvernului RM nr.561 din 01.09.92 "Cu privire la serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare şi reforma funciară" şi art.6 din Legea privind preţul normativ al pămîntului nr.302-XIII din 02.12.94 în ce priveşte crearea serviciului sus-menţionat şi acumularea pe contul special al acestuia a mijloacelor băneşti de la recuperarea pierderilor agricole în legătură cu repartizarea loturilor de teren în scopuri neagricole. În cele din urmă, Serviciul de stat de organizare a teritoriului n-a fost creat, iar mijloacele băneşti privind recuperarea pierderilor agricole au fost încasate pe contul bugetar curent al MAA. Direcţia Generală pentru Reglementarea Regimului Funciar şi Reforma Funciară (dl D.Nour) n-a efectuat controlul asupra perceperii taxei de compensare, obţinute pentru restabilirea pămînturilor. În evidenţa MAA nu este reflectată datoria debitoare ce s-a format în legătură cu nerecuperarea pierderilor agricole în sumă totală de 690,7 mii lei. Încălcînd art.99 din Legea nr.828-XII din 25.12.91 cu modificările şi completările incluse prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului funciar nr.369-XIII din 10.02.95, precum şi art.6 din Legea nr.302-XII din 02.12.94 privind preţul normativ al pămîntului, Firma "Neftegazgroup" LTD pe parcursul a2,5 ani n-a recuperat pierderile în sumă de 56,6 mii lei de la25 ha de pămînturi repartizate ei în baza Hotărîrii Guvernului nr.392 din 07.06.94. Primăria mun.Chişinău de asemenea n-a recuperat pierderile agricole în sumă de 22,3 mii lei de la0,6 ha atribuite pentru construcţia de locuinţe din terenurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei. N-a recuperat în decurs de 2,8 ani pierderile agricole în sumă de 9,1 mii lei nici Direcţia executivă a Uniunii arendaşilor şi antreprenorilor din Republica Moldova, care a primit 2,3 ha din pămînturile Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie. Încălcări grave sînt comise în evidenţa documentaţiei de cadastru. În prezent în baza întreprinderilor MAA au fost create şi activează 321 de societăţi pe acţiuni cu cota-parte a proprietăţii de stat în fondul statutar de la 2 pînă la 100%. Numirea într-un şir de societăţi pe acţiuni ca reprezentanţi ai statului pe lucrătorii MAA, inclusiv pe şefii direcţiilor generale, s-a înfaptuit cu încălcarea art.14 din Hotărîrea Guvernului nr.188 din 29.03.96, fără ca aceştia să aibă studii juridice sau economice. Încălcînd prevederile art.11 din Legea serviciului public, o parte din lucrătorii aparatului central al MAA, care sînt funcţionari publici, neîntemiat sînt salarizaţi în societăţile pe acţiuni în care ei sînt numiţi reprezentanţi ai statului, ori sînt aleşi membri ai organelor de conducere a acestor societăţi. Astfel, şefului Direcţiei Centrale pentru Industria Alimentară dlui V.Buligac din iunie 1996 pînă în mai 1997 i-au fost calculaţi la S.A. "Viorica-Cosmetic" 6 mii lei (lunar cîte 500 lei), la S.A. "Alimcom", conform totalurilor pe a.1996 - 1500 lei; consilierului ministrului dlui V.Tozlovan din februarie 1997 S.A. "Toamna de aur" îi calculează lunar cîte 180 lei şi S.A. "Moldcarton" - cîte 54 lei lunar din mai 1996. Nici unul din ei nu prezintă, conform art.48 din Hotărîrea nr.188, dările de seamă privind executarea funcţiilor de reprezentant, fără de care plata nu poate fi calculată. În afară de aceasta, nici de la o întreprindere n-au fost încasate dividendele pentru cota-parte a proprietăţii statului. Din mai 1995 şeful Direcţiei Generale Zootehnie dl I.Urzica a fost ales membru al cîrmuirii S.A. "Zimbru" cu salariul lunar de 260 lei din iunie 1996.Dl I.Urzica este şi reprezentant al statului în societatea pe acţiuni respectivă. Din mai 1995 pînă în mai 1997 d-lui i-au fost calculaţi şi plătiţi 9 mii lei, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii serviciului public - 2,5 mii lei. MAA, nefiind agent economic, încălcînd propriul Regulament, la 10 martie 1997 a încheiat cu SATÎ "MND" Moscova un contract privind procurarea salpetrului de amoniac în schimb la livrarea zahărului tos. Dacă prin contractul iniţial, semnat de ministrul dl Gh.Lungu, era prevăzută livrarea a 3330 t de zahăr pentru 7000 t de îngrăsăminte, atunci ulterior această cantitate a fost mărită pînă la 3900 t de zahăr din resursele sechestrate sau confiscate de Inspectoratul Fiscal de la agenţii economici - debitori bugetului. În calitate de companie intermediară este Compania "Agro-Petrol" (director dl P. Şişkov). La realizarea acestui contract o parte însemnată de zahăr (1500 t) a fost furnizată din rezervele de stat ale Republicii Moldova. Prin încheierea contractului sus-indicat, eludîndu-se Legea bugetului de stat pe anul 1997, încălcîndu-se Legeanr.633-XIII din 10.11.95 "Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi la buget şi în fondurile extrabugetare nevărsate în termen", MAA a obţinut posibilitatea de a efectua creditarea fără dobîndă a întrerinderilor agricole pe calea eliberării acestora a îngrăsămintelor minerale din contul mijloacelor bugetare, iar Firma "MND" - posibilitatea realizării îngrăsămintelor minerale la preţuri convenabile ei. În cadrul controlului au fost depistate şi alte încălcări şi neajunsuri în activitatea economico-financiară a MAA. Neajunsurile şi încălcările stabilite în activitatea economico-financiară a MAA au devenit posibile ca urmare a îndeplinirii incomplete de către minister a sarcinilor şi funcţiilor atribuite lui în întregime şi direcţiilor generale în special, a respectării însuficiente a legislaţiei în vigoare şi actelor normative, a depăşirii de către unii şefi de direcţie a obligaţiunilor funcţionale. Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi neajunsurile comise în activitatea economico-financiară a MAA, depistate pe parcursul controlului, şi conducîndu-se de art.25 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94, h o t ă r ă ş t e : 1. A menţiona dirijarea nesatisfăcătoare în perioada supusă controlului a activităţii complexului agroindustrial din partea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, neasigurarea din partea lui a principiilor de raţionalitate şi eficienţă în gestionarea patrimoniului de stat şi resurselor financiare publice repartizate pentru funcţionarea ramurii. 2. A lua act că fostul ministru dl V.Gorincioi, prim-viceministrul dl I.Bulgac şi şeful Direcţiei Principale Economie, Finanţe şi Evidenţă dl E.Pisov actualmente nu activează în posturile ocupate. 3. A cere de la ministrul agriculturii şi alimentaţieidl Gh.Lungu desfacerea contractelor de muncă cu dnii A.Hurmuzachi, I.Urzica, V.Buligac pentru încălcările şi neajunsurile depistate pe parcursul controlului, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. 4. A cere de la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei(dl Gh.Lungu): - rambursarea cheltuielilor agenţilor economici din republică suportate pentru asigurarea cu mijloace de transport de serviciu a colaboratorilor aparatului central al MAA; - asigurarea în conformitate cu legislaţia în vigoare a restituirii banilor primiţi de către colaboratorii aparatului central al MAA în calitate de reprezentanţi ai statului ori membri ai organelor de conducere în societăţile pe acţiuni subordonate ministerului; - reducerea cheltuielilor de întreţinere a aparatului central al MAA, reieşind din normele de cheltuieli recomandate de Ministerul Finanţelor, excluzînd cheltuielile nelegate de activitatea aparatului central; - asigurarea elaborării şi aprobării unui mecanism unic de recuperare a pagubelor suportate de agenţii economici din complexul agroindustrial în urma calamităţilor naturale şi aplicarea lui în mod uniform faţă de toţi agenţii economici la distribuirea mijloacelor bugetare alocate de Parlamentul Republicii Moldova în acest scop; - asigurarea în comun cu Ministerul Finanţelor a rambursării mijloacelor de credit, alocate întreprinderilor complexului agroindustrial conform Hotărîrii Guvernului nr.735 din 29.09.94; - elaborarea regulamentului cu privire la ordinea eliberării permiselor ("dozvol"), în scopul stimulării producătorilor direcţi de producţie agricolă şi ieftinirii cheltuielilor de transport; - luarea masurilor necesare pentru a face ordine în activitatea de eliberare a licenţelor pe genurile de activitate reglementate de minister şi respectarea prevederilor actelor normative în acest domeniu; - determinarea gradului de responsabilitate a şefului Direcţiei Financiare dl V.Melnic şi a şefului Direcţiei Evidenţă Contabilă dl T.Popa pentru încălcările şi neajunsurile comise la perfectarea documentelor pentru eliberarea angajamentelor trezoreriale; - elaborarea şi executarea unui plan de măsuri îndreptate la înlăturarea altor încălcări şi neajunsuri depistate pe parcursul controlului. 5. A atrage atenţia Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Ministerului Finanţelor la neexecutarea de către ele a pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.188 din 29.03.96 în ce priveşte elaborarea şi aprobarea regulamentului cu privire la ordinea remunerării muncii reprezentanţilor statului. 6. A obliga Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (dl Iu.Badîr) în comun cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (dl Gh.Lungu): - să reexamineze în conformitate cu actele normative în vigoare delegarea şi plata reprezentanţilor statului în unităţile economice din sistemul complexului agroindustrial; - să ia masurile necesare pentru reîntoarcerea în proprietatea Republicii Moldova a Fabricilor de vinuri din Astrahan, Kaliningrad, Belgorod, Ufa şi gestionarea efectivă şi raţională a patrimoniului de stat din complexul agroindustrial, inclusiv a fabricilor de vinuri amplasate peste hotarele republicii. 7. A cere de la Ministerul Finanţelor (dl V.Chiţan): efectuarea cercetării din oficiu în ce priveşte faptele de eliberare nelegitimă Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a angajamentelor trezoreriale, cu stabilirea persoanelor vinovate şi tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare; - perceperea în venitul bugetar de la S.A. "Zimbru" a costului automobilului "VAZ-21213", procurat nelegitim din contul mijloacelor bugetare, cu aplicarea sancţiunilor respective prevăzute de art.39 din Legea bugetului de stat pe anul 1996. 8. A informa Guvernul Republicii Moldova, pentru o posibilă luare de atitudine, despre multiplele încălcări admise de Comisia republicană pentru determinarea agenţilor economici care au suferit în urma secetei şi altor calamităţi naturale în anul 1995 şi a pagubelor suportate de aceştia (dl V.Bulgari) la distribuirea mijloacelor bugetare, alocate de Parlamentul Republicii Moldova în acest scop. 9. A cere de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat(dl I.Prisacari): - efectuarea unui control la Întreprinderea de Reparaţii şi Exploatare Auto a MAA în vederea încasării în bugetul de stat a sumelor neplătite la înregistrarea automobilelor în organele de poliţie, procurate de alţi agenţi economici (AŞP "Porumbeni" şi Combinatul Alimentar din Bălţi); - exercitarea unui control la SRL "Clasicvin" şi SRL "Griman" în vederea stabilirii corectitudinii calculării veniturilor, obţinute de la efectuarea operaţiilor export-import-export al vinurilor, şi impozitării lor; - efectuarea controlului asupra legalităţii provenienţei capitalului S.A."Viaduc" (mun.Chişinău), introdus în fondul statutar al S.A. "Tulskii Moldvinzavod". 10. A propune Guvernului Republicii Moldova: - reexaminarea prevederilor Hotărîrii nr.453 din 14.08.96, în conformitate cu care MAA i-a fost majorată limita automobilelor de serviciu de la 13 pînă la 34 unităţi; - abrogarea Hotărîrii Guvernului nr.391 din 10.07.96"Cu privire la crearea S.A. "Tulskii Moldvinzavod" din or.Tula, Federaţia Rusă" ca emisă cu încălcarea art.30 din Legea cu privire la Guvern şi prevederilor Hotărîrii nr.699 din 21.09.94 "Privind aprobarea Regulilor de elaborare a proiectelor actelor normative prezentate Guvernului Republicii Moldova". 11. A informa Preşedintele Republicii Moldova, pentru o posibilă luare de atitudine, despe multiplele încălcări, comise de Camera de Comerţ şi Industrie, care funcţionează în baza Decretului nr.25 din 20.01.94, la eliberarea certificatelor de provenienţă a mărfurilor, în rezultatul cărora cantităţi considerabile de vinuri bulgare, ungare şi româneşti la exportul în ţările CSI au fost certificate cu documente de origine moldovenească. 12. A propune prezidiului Camerei de Comerţ şi Industrie tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de eliberarea certificatelor de provenienţă moldovenească pentru mărfuri de origine străină, înclusiv pentru băuturile spirtoase de origine bulgară, ungară şi română. 13. A informa Parlamentul Republicii Moldova despre încălcările legislaţiei în vigoare, comise de către MAA şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la încheierea şi executarea contractului cu SATÎ "MND" or.Moscova. 14. Materialele privind faptele de emitere a angajamentelor trezoreriale în baza unor documente falsificate Centrului Republican pentru Activitatea de Selecţie şi Reproducţie a Animalelor Domestice, care au dus la sustragerea din bugetul de stat a 623,5 mii lei în numerar; de dispariţie a 150 mii dolari SUA, acordaţi Complexului Comercial "Belarusi" din creditul primit de la Comunitatea Economică Europeană, precum şi în vederea eliberarării nelegitime de către Camera de Comerţ şi Industrie a RM a certificatelor de origine pentru producţia vinicolă să fie transmise Procuraturii Generale a RM. 15. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, Ministerul Finanţelor şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Camera de Comerţ şi Industrie vor informa Curtea de Conturi, în termen de o lună, respectiv despre executarea pct. 3,4,5,6,7,9 şi 12 ale prezentei hotărîri. 16. Prezenta hotărîre poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în decurs de zece zile de la data primirii ei. 17. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial în decurs de zece zile de la data intrării ei în vigoare. Preşedintele Curţii de Conturi Vasile COZMA Chişinău, 28 octombrie 1997. Nr. 50.