Hotarîre nr.3 din 30.01.2015 cu privire la Rapoartele auditurilor conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi unele entităţi din subordine pe anii 2013-2014

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu  privire la  Rapoartele  auditurilor  conformităţii  gestionării

fondurilor publice de către  Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Construcţiilor şi unele entităţi din subordine pe anii 2013-2014

nr. 3  din  30.01.2015

 (în vigoare 20.02.2015) 

Monitorul Oficial nr. 39-45 art. 5 din 20.02.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor în exerciţiu, dl Marcel Răducan, viceministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor, dl Anatolie Zolotcov, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietăţii Publice, dl Mihail Doruc, preşedintelui raionului Hînceşti, dl Anatol Loghin, primarului comunei Cotul Morii, dna Lucia Guştiuc, directorului Î.S. Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Arhitecturii “Urbanproiect”, dl Iurii Povar, administratorului interimar al Î.S. Sanatoriul-Preventoriu de Bază “Constructorul”, dl Serghei Romaniuc, ex-directorului S.A. “Stadionul Republican”, dl Vladimir Sula, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Rapoartele auditurilor conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi unele entităţi din subordine pe anii 2013-2014.

_________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014² la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi la unele entităţi din subordine: S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. Sanatoriul-Preventoriu de Bază “Constructorul” (în continuare – Î.S. “Constructorul”) şi Î.S. Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Arhitecturii “Urbanproiect” (în continuare – Î.S. “Urbanproiect”). Auditul a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că entităţile din subordine au administrat patrimoniul public potrivit reglementărilor aplicabile, gestionarea fondurilor publice a fost efectuată conform, iar rapoartele financiare ale MDRC, în toate aspectele semnificative, reprezintă o situaţie reală şi fidelă.

_________________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările ulterioare).

Auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³, bunele practici în domeniul auditului conformităţii asociat situaţiilor financiare, precum şi cu Manualul de audit al regularităţii al Curţii de Conturi. Auditării au fost supuse operaţiunile economico-financiare executate în anii 2013-2014 şi rapoartele financiare aferente anului 2013.

_________________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-5999) drept standarde proprii de audit”.

Examinînd rezultatele auditurilor şi audiind Rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor monitorizează gestionarea proprietăţii publice a 11 întreprinderi de stat şi 4 societăţi pe acţiuni de pe teritoriul republicii, precum şi a 2 entităţi economice aflate peste hotarele ei, al căror capital social este integral sau parţial de stat, cu raportarea situaţiilor patrimoniale ca rezultat al sistematizării şi consolidării datelor din rapoartele financiare ale acestora.

Situaţia patrimonială a entităţilor din subordine reflectă că valoarea activelor la finele anului 2013 (345,1 mil.lei) s-a diminuat cu 13,7 mil.lei, comparativ cu începutul perioadei (358,8 mil.lei), datorită micşorării activelor la două întreprinderi de stat. În perioada auditată, rezultatul activităţii economico-financiare (profitul net) al entităţilor din subordine s-a micşorat cu 2,7 mil.lei în urma deprecierii semnificative a acestui indicator la Î.S. “Urbanproiect” – cu 3,1 mil.lei, Î.S. “Mina de piatră din Mileştii Mici” – cu 0,9 mil.lei, Î.S. “Inmex” – cu 0,3 mil.lei. Concomitent, se relevă că S.A. “Stadionul Republican” (în procedură de lichidare), în lipsa desfăşurării activităţii în perioada auditată, a înregistrat eronat o majorare cu 1,8 mil.lei a rezultatului activităţii economico-financiare.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în baza prevederilor legale, a asigurat implementarea sistemului de control intern, totodată fiind stabilite unele rezerve la implementarea managementului riscurilor şi la evaluarea unor procese de control intern relevante gestionării patrimoniului public.

Misiunea de audit a identificat unele neconformităţi ce determină înregistrarea şi raportarea incorectă a patrimoniului statului şi nedeţinerea datelor integrale asupra bunurilor publice din gestiune. Astfel, s-a constatat:

√ neactualizarea listelor entităţilor din subordine reflectate în Anexele nr.3 şi nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009⁴;

_________________________

⁴Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009“Pentru aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor”.

√ necorespunderea capitalului statutar reflectat în evidenţa contabilă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi Î.S. “Mina de piatră din Mileştii Mici” (6,6 mii lei) cu cel din Registrul de stat al persoanelor juridice al Camerei Înregistrării de Stat (6644,1 mii lei);

√ înregistrarea neconformă a valorii capitalului statutar deţinut de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în două întreprinderi din subordine înregistrate în afara ţării;

√ nereglementarea, prin Politica de contabilitate a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a metodelor şi principiilor de constatare şi înregistrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate, ţinînd cont de normele stabilite.

Cu referire la patrimoniul gestionat de S.A. “Stadionul Republican”, se relevă o situaţie critică, generată de deciziile şi acţiunile contradictorii ale organelor centrale implicate în perioadele anterioare şi care au avut ca impact demolarea bunurilor, stoparea activităţii acesteia şi direcţionarea către lichidare. Totodată, gestionarea, inclusiv evidenţa patrimoniului public de către S.A. “Stadionul Republican”, nu au fost conforme cadrului legal, nefiind asigurată evidenţa şi raportarea integrală şi reală a patrimoniului.

Cu referire la patrimoniul gestionat de Î.S. “Constructorul”, se atestă gestionarea neconformă a acestuia, prin:

√ tergiversarea dării în exploatare a bunurilor în timp ce acestea se uzează moral şi fizic (cazangeria în valoare de 2,7 mil.lei, gardul aferent monumentului peisajer “Parcul din satul Ţaul” în valoare de 0,4 mil.lei);

√ neînregistrarea patrimoniului public la organele cadastrale (inclusiv terenul de 64,4 ha);

√ raportarea eronată la 31.12.2013 a mijloacelor fixe (0,4 mil.lei);

√ neasigurarea transmiterii regulamentare Primăriei Ţaul a monumentului de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul”;

√ înregistrarea defectuoasă a unor tranzacţii provenite din contabilizarea incorectă a unor cheltuieli (2,7 mil.lei), situaţie corectată pînă la 31.12.2014;

√ formarea creanţelor cu termen expirat (0,6 mil.lei), ceea ce creează riscul neîncasării acestora, cu majorarea pierderilor şi diminuarea capitalului propriu;

√ nedeţinerea de către entitate a sursei de formare a patrimoniului care constituie capitalul propriu;

√ neevaluarea o perioadă îndelungată de către entitate a patrimoniului gestionat;

√ admiterea angajării şi înregistrării datoriilor pe termen lung şi pe termen scurt, ceea ce determină unele riscuri financiare şi posibile litigii.

Cu referire la patrimoniul gestionat de Î.S. “Urbanproiect”, se relevă admiterea neconformităţilor, unele generînd raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale, cum ar fi:

√ necorelarea valorii activelor nete, la expirarea anului financiar 2013, cu valoarea capitalului social al întreprinderii;

√ neînregistrarea bunurilor imobile aferente Bazei de odihnă “Parus” (5,4 mil.lei) în evidenţa contabilă şi în Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului;

√ nedeţinerea în evidenţa contabilă a investiţiilor în părţi legate (întreprinderea-fiică), precum şi lipsa unei raportări financiare consolidate.

Cu referire la gestionarea fondurilor publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, se denotă că Ministerul deţine în evidenţa contabilă mijloace fixe înregistrate conform în baza documentelor primare. Totodată, au fost identificate neconformităţi ca rezultat al lipsei unor elemente ale sistemului de control intern aferente proceselor din cadrul entităţii.

Prin urmare, a fost constată neînregistrarea conformă la organele cadastrale a dreptului asupra unui bun public (clădirea Parlamentului), ceea ce nu asigură integritatea patrimoniului de stat.

Totodată, nevalorificarea în termenele stabilite a mijloacelor financiare provenite din granturi externe determină riscul retragerii acestora de către donatori. Astfel, în perioada auditată, mijloacele oferite pentru implementarea unor proiecte (6,3 mil. euro) nu au fost valorificate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi Agenţiile de Dezvoltare Regională, fapt ce poate genera pe viitor retragerea acestora de către donator şi, respectiv, neatingerea obiectivului propus – îmbunătăţirea serviciilor publice acordate populaţiei.

O situaţie problematică, determinată de nerespectarea unor proceduri în perioadele anterioare, este neînregistrarea în modul cuvenit în evidenţa contabilă a beneficiarului (Primăria comunei Cotul Morii) a proprietăţii recepţionate cu titlu gratuit de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în valoare de 262,9 mil.lei, precum şi a terenurilor destinate construcţiei caselor pentru sinistraţii din comună. De menţionat că înregistrarea la organele cadastrale a bunurilor specificate a fost recomandată şi în hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi, aceasta nefiind realizată şi ulterior reiterată în prezentul Raport de audit.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Rapoartele auditurilor conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi unele entităţi din subordine pe anii 2013-2014, care se anexează la prezenta Hotărîre (Anexa nr.1 şi Anexa nr.2).

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit se remit pentru conformare şi se cere:

2.1. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor să elaboreze şi să aprobe acţiuni concrete în vederea înlăturării carenţelor şi neconformităţilor constatate;

2.2. Consiliului raional Hînceşti să asigure măsuri în vederea înregistrării drepturilor de proprietate asupra terenurilor aferente caselor de locuit construite sinistraţilor din comuna Cotul Morii;

2.3. Agenţiei Proprietăţii Publice, pentru informare şi definitivarea recunoaşterii pentru entităţile auditate a drepturilor de proprietate ale Republicii Moldova asupra bunurilor aflate peste hotarele ţării;

2.4. Direcţiei pentru deservirea clădirilor în cadrul Secretariatului Parlamentului să asigure, în modul stabilit, înregistrarea în Cadastrul bunurilor imobile a dreptului patrimonial asupra clădirii Parlamentului şi terenului aferent.

3. Prezenta Hotărîre, Rapoartele auditurilor conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi unele entităţi din subordine pe anii 2013-2014 se remit Guvernului, pentru documentare şi luare de atitudine.

4. Ţinîndu-se cont de revendicarea prin prezenta Hotărîre a cerinţei neexecutate a auditului precedent, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 18 august 2011 “Privind Raportul auditului regularităţii executării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2010 la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale şi Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor financiare publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale în anul 2010 la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale”.

5. Se ia act că, pînă la definitivarea auditului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor: a înregistrat conform în evidenţa contabilă valoarea capitalului statutar al Î.S. “Mina de piatră din Mileştii Mici” (6,6 mil.lei); a iniţiat procedura de actualizare a Listei bunurilor imobile proprietate publică a statului gestionate de întreprinderile din subordine; Primăria comunei Cotul Morii a înregistrat în evidenţa contabilă casele de locuit pentru sinistraţi în valoare de 262,9 mil.lei; Î.S. “Constructorul” a iniţiat înregistrarea a două imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău.

6. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din subpunctele 2.1-2.4. din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

7. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexa nr.1

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.3 din 30 ianuarie 2015

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării patrimoniului public de către

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi unele

 entităţi din subordine pe anii 2013-2014

I. INTRODUCERE

Auditul conformităţii gestionării patrimoniului public de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi unele entităţi din subordine pe anii 2013-2014 a fost efectuat în temeiul Legii nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014².

_________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare).

Scopul auditului a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile asupra faptului că gestionarea patrimoniului public de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (în continuare – MDRC sau Ministerul) şi entităţile din subordine (S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. “SPB Constructorul”, Î.S. “Urbanproiect”), în toate aspectele semnificative, a fost efectuată conform reglementărilor aplicabile.

Responsabilitatea conducerii MDRC constă în supravegherea şi administrarea proprietăţii publice transmise în gestiune întreprinderilor de stat la care este fondator şi societăţilor pe acţiuni din subordine al cărui capital social integral sau parţial îi aparţine.

Responsabilitatea conducerii S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. “SPB Constructorul” şi Î.S.“Urbanproiect” a constat în organizarea şi implementarea unui management financiar şi control intern adecvat privind gestionarea, înregistrarea şi raportarea conformă a patrimoniului public primit în gestiune economică.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit privind conformitatea gestionării patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³, bunele practici în domeniul auditului conformităţii asociat situaţiilor financiare, precum şi cu Manualul de audit al regularităţii al Curţii de Conturi.

_________________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-5999) drept standarde proprii de audit”.

În vederea obţinerii probelor de audit suficiente, relevante şi credibile, misiunea de audit a aplicat proceduri de fond, proceduri analitice, examinarea cadrului regulator etc. Probele de audit privind conformitatea gestionării patrimoniului public au fost acumulate la MDRC şi 3 entităţi din subordine: S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. “SPB Constructorul” şi Î.S. “Urbanproiect” selectate pentru auditare în urma analizei indicatorilor activităţii economico-financiare (activele, rezultatele activităţii economico-financiare, capitalul propriu etc.), riscurilor majore identificate la etapa de planificare şi rezultate din evoluţia indicatorilor analizaţi, resurselor disponibile (de personal şi de timp) şi amplasării lor teritoriale.

În funcţie de abordarea auditului, au fost supuse auditării conformitatea înregistrării de către MDRC a investiţiilor pe termen lung în părţi legate şi conformitatea gestionării patrimoniului public de către S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. “SPB Constructorul” şi Î.S. “Urbanproiect”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

MDRC, potrivit prevederilor regulamentare⁴, elaborează şi promovează politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, proiectării, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale, precum şi asigură administrarea conformă a patrimoniului de stat, cu respectarea principiilor de legalitate. Pentru asigurarea exercitării conforme a atribuţiilor şi obligaţiilor în domeniul vizat, Ministerul monitorizează gestionarea proprietăţii publice pe teritoriul republicii a 11 întreprinderi de stat, 4 societăţi pe acţiuni şi a 2 entităţi economice aflate peste hotarele ţării, al căror capital social este integral sau parţial de stat, din domeniul construcţiilor. Urmare a analizei capitalului propriu al entităţilor din subordine (aflate pe teritoriul ţării), auditul concluzionează că valoarea cea mai semnificativă a acestui indicator este deţinută de următoarele entităţi: S.A. “Ceramica - T” (or. Taraclia) – 18,5 mil.lei (37,2%), Î.S. “Urbanproiect” – 9,4 mil.lei (19,0%), Î.S. “Incercom” – 8,6 mil.lei (17,2%), Î.S. “SPB Constructorul” – 4,3 mil.lei (8,6%).

_________________________

⁴Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009).

Analiza în ansamblu a situaţiei patrimoniale pentru entităţile din subordine denotă că valoarea activelor la finele anului 2013 (345,1 mil.lei) s-a diminuat comparativ cu începutul perioadei (358,8 mil.lei) cu 13,7 mil.lei. Asupra acestei diminuări a influenţat preponderent micşorarea activelor la două întreprinderi de stat. Totodată, analiza impactului datoriilor asupra situaţiei patrimoniale a întreprinderilor din subordinea MDRC denotă că activele nete (126,4 mil.lei) au fost influenţate în special de datoriile pe termen scurt (124,6 mil.lei).

De asemenea, pentru perioada de referinţă, rezultatul activităţii economico-financiare (profitul net) a entităţilor din subordine s-a micşorat cu 2,7 mil.lei, fiind determinat, în special, de diminuarea semnificativă a acestui indicator la Î.S. “Urbanproiect” – cu 3,1 mil.lei, Î.S. “Mina de piatră din Mileştii Mici” – cu 0,9 mil.lei, Î.S. “Inmex” – cu 0,3 mil.lei. Concomitent, se relevă că S.A. “Stadionul Republican” (în procedură de lichidare) a înregistrat eronat o majorare a rezultatului activităţii economico-financiare cu 1,8 mil.lei, în timp ce nu a desfăşurat activităţi în perioada auditată.

Astfel, diminuarea indicatorilor analizaţi în ansamblu şi separat pe entităţi au determinat identificarea de către audit a riscului gestionării neconforme a patrimoniului public, fiind selectate pentru colectarea probelor de audit 3 entităţi, şi anume: S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. “SPB Constructorul” şi Î.S. “Urbanproiect”.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Datele privind investiţiile pe termen lung în părţi legate necesită reglementări şi actualizări.

MDRC deţine investiţii pe termen lung în părţi legate care reflectă valoarea capitalului social al întreprinderilor de stat din subordine al căror fondator este, precum şi valoarea acţiunilor (cota statului) deţinute în societăţile pe acţiuni din subordine. Astfel, valoarea raportată şi înregistrată în evidenţă de către Minister la contul “Investiţii pe termen lung în părţi legate” în perioada auditată (31.12.2013) constituie 75,4 mil.lei, care reflectă mărimea capitalului social a 17 entităţi din subordine. Valoarea acestor investiţii a fost înregistrată în contabilitate în baza Rapoartelor financiare ale întreprinderilor din subordine, şi nu în baza documentelor de constituire şi/sau extraselor din Registrul de stat al persoanelor juridice⁵. Auditul denotă că în Politica de contabilitate a MDRC nu au fost prevăzute metodele, principiile şi regulile de constatare şi înregistrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate.

_________________________

⁵Pct.138 din Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice” (în continuare - Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

Potrivit prevederilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009 (pct.7 subpct.10), una din atribuţiile MDRC este supravegherea şi administrarea proprietăţii publice transmise în gestiune întreprinderilor de stat la care este fondator, precum şi proprietăţii publice a societăţilor pe acţiuni al căror capital social este integral sau parţial public.

Ca rezultat al analizei şi contrapunerii informaţiilor prezentate, auditul denotă unele neconcordanţe şi situaţii neconforme aferente evidenţei şi înregistrării investiţiilor pe termen lung în părţi legate, cum ar fi următoarele.

• Neactualizarea listei entităţilor (întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni) din subordine reflectate în Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009 (Anexele nr.3 şi nr.4). Astfel, în urma contrapunerii datelor evidenţei contabile cu cele din anexele menţionate, auditul denotă că la 31.12.2014 în subordinea Ministerului se regăseau 3 societăţi pe acţiuni, care din diferite motive nu mai activează sau proprietatea statului a fost vîndută (privatizată) în anii precedenţi. Cota statului (pachetele de acţiuni) deţinută în 2 societăţi a fost vîndută în anul 2011 (S.A. “Arhproiect”, Holdingul “Monttehsan” S.A.), iar o societate a fost radiată la 18.04.2012 din Registrul de stat al persoanelor juridice (S.A. “Lucomont”).

• Necorespunderea valorii capitalului statutar reflectat în rapoartele financiare al MDRC şi al întreprinderii din subordine (Î.S. “Mina de piatră din Mileştii Mici”) cu datele reflectate în Registrul de stat al persoanelor juridice, ţinut de Camera Înregistrării de Stat. În acest context, se relevă că la 31.12.2013 întreprinderea a reflectat în raportul financiar valoarea capitalului statutar de 6,6 mii lei, care a fost preluată şi reflectată de către MDRC în contul “Investiţii pe termen lung în părţi legate”.

Verificările prin contrapunere a datelor evidenţei contabile ale MDRC cu datele extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice din 10.12.2012 eliberat de Camera Înregistrării de Stat (datele nefiind modificate pînă la 31.12.2013) au stabilit că, capitalul statutar al întreprinderii constituie 6644,1 mii lei, sau cu 6637,5 mii lei mai mult decît în evidenţa contabilă atît a întreprinderii, cît şi a Ministerului.

Notă: Potrivit informaţiei prezentate, pe parcursul executării auditului, MDRC a corectat valoarea capitalului statutar aferent Î.S. “Mina de piatră din Mileştii Mici”, înregistrînd şi raportînd conform valoarea acestuia în sumă de 6,6 mil.lei.

• Constatarea şi înregistrarea neconformă a valorii capitalului social deţinut de MDRC în 2 întreprinderi înregistrate în afara ţării. La acest aspect se relevă că Ministerul deţine dreptul de fondator a două întreprinderi amplasate în ţara vecină: una cu capital statutar de 17450,0 mii grivne şi, respectiv, de 195,0 mii grivne, înregistrate în evidenţa MDRC în baza bilanţului contabil prezentat de entităţi la echivalentul de 25397,3 mii lei şi, respectiv, de 291,5 mii lei. Entitatea a motivat că “în evidenţa MDRC a fost reflectată valoarea capitalului statutar indicată în Rapoartele financiare ale acestor întreprinderi conform cursului oficial al BNM la situaţia din 31.12.2012”. Potrivit Ordinului ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010, valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate urma a fi luată în evidenţă în baza actelor de transmitere/constituire a acestora.

Verificarea conformităţii, plenitudinii şi corectitudinii înregistrării valorii capitalului statutar reflectat în evidenţa contabilă a MDRC şi a două întreprinderi de stat de peste hotare nu este posibilă deoarece Ministerul nu a prezentat auditului documentele de constituire ale acestora, în care urma să fie reflectat aportul statului în capitalul social, precum şi actele oficiale semnate cu ţara vecină privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate aferente întreprinderilor nominalizate, în contextul acordului bilateral semnat la 11.08.1994⁶.

_________________________

⁶Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei din 11.08.1994 “Privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate” (în vigoare din 19.10.2001).

• Necorespunderea şi neajustarea datelor din Lista bunurilor imobile proprietate a statului, reflectate în Anexa nr.11 la Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”. Astfel,

- bunurile imobile gestionate de MDRC sînt înregistrate după Departamentul Construcţii şi Dezvoltării Teritoriului;

- reflectarea în acest act normativ a unor entităţi care la 31.12.2013 nu se aflau în subordinea Ministerului (Centrul Republican de Cercetări şi Reglementări în Construcţie, care a fost reorganizat prin comasare cu Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii “Incercom”, precum şi Centrul de instruire şi producere, care a fost lichidat);

- nereflectarea unor imobile aflate în administrarea Ministerului. Astfel, se relevă că MDRC raportează anual Agenţiei Proprietăţii Publice⁷ situaţia privind bunurile imobile proprietate publică a statului administrate, în timp ce nu deţine justificări (extrasele din Registrul bunurilor imobile) de la entităţile din subordine.

Notă: Potrivit informaţiei prezentate pe parcursul misiunii de audit,Ministerul a iniţiat procedura de modificare a Anexei nr.11 la Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, fiind colectate şi sintetizate datele privind bunurile imobile proprietate publică a statului gestionate de întreprinderile din subordine.

_________________________

⁷Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public”.

Concluzii:

MDRC nu deţine o informaţie amplă privind patrimoniul public aflat în gestiune, această situaţie fiind determinată de: (i) neactualizarea listei entităţilor din subordine reflectate în Anexele nr.3 şi nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009; (ii) neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a valorii capitalului statutar pentru 2 întreprinderi din subordine amplasate în afara ţării, pentru care MDRC nu dispune de documente ce atestă drepturile de proprietate; (iii) nereglementarea, prin Politica de contabilitate, a metodelor şi principiilor de constatare şi înregistrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate, ţinînd cont de normele stabilite.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

1. Să ajusteze Listele întreprinderilor din subordine la situaţia actuală, cu operarea modificărilor de rigoare în Anexele nr.3 şi nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor”;

2. Să evalueze şi să înregistreze capitalul statutar al întreprinderilor din subordine la valoarea reflectată în documentele de constituire ale acestora;

3. Să revizuiască Politica de contabilitate a entităţii prin includerea metodelor, principiilor şi regulilor de constatare şi înregistrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate conform cadrului regulator;

3.2. Patrimoniul public gestionat de S.A. “Stadionul Republican” nu este înregistrat conform, aflîndu-se într-o stare degradantă, situaţie determinată de deciziile şi acţiunile inconsecvente din perioadele anterioare. Cota statului în capitalul social al S.A. “Stadionul Republican” este de 100%, constituită din 33961 de acţiuni nominative cu valoarea de 50 lei fiecare, deţinător al acestora fiind MDRC.

La finele anului 2013 societatea a înregistrat active nete în sumă de 0,3 mil.lei, care pe parcursul anului au avut o creştere nesemnificativă, datorită acordarea suportului financiar din partea statului pentru achitarea datoriilor.

Analiza datelor denotă că resursele patrimoniale (activul) şi obligaţiunile/angajamentele (pasivul) au crescut în anul 2013 cu 26,9 mii lei faţă de anul precedent şi constituie 0,3 mil.lei.

Totodată, la 01.01.2013 Societatea a înregistrat datorii în sumă de 1,4 mil.lei, formate în anii 2009-2013, aferente remunerării muncii, contribuţiilor şi impozitelor. Astfel, pentru achitarea datoriilor, în anul 2013 S.A. “Stadionul Republican” a solicitat mijloace financiare de la MDRC în sumă de 1,8 mil.lei, sau cu 0,4 mil.lei mai mult comparativ cu datoriile înregistrate. Societatea motivează situaţia prin faptul că în perioada ianuarie-iunie 2013 au fost calculate: salarii – 0,2 mil.lei, contribuţii – 0,1 mil.lei, impozite – 28,3 mii lei, care în total au constituit 0,4 mil.lei.

Ca urmare, S.A. “Stadionul Republican” a beneficiat de mijloace publice în sumă de 1,8 mil.lei alocate de către MDRC ca rezultat al rectificării Legii bugetului de stat⁸. Ulterior, în perioada 06.12.2013-18.12.2013 societatea a achitat datorii în sumă de 1,7 mil.lei, reflectînd suma respectivă la veniturile din activitatea financiară, ceea ce nu corespunde cu datele perioadei de formare şi reflectare a cheltuielilor cu cele privind veniturile. Astfel, la finele anului 2013, Societatea a înregistrat un profit artificial în aceeaşi sumă.

_________________________

⁸Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012.

Auditul denotă că, în conformitate cu Statutul Societăţii şi cu raportul financiar pentru perioadele auditate, capitalul social al acesteia constituie 1,7 mil.lei. Potrivit datelor evidenţei contabile, entitatea dispune de 4 mijloace fixe (2 clădiri, îngrădire din piatră, îngrădire din metal) amplasate pe str. Tighina nr.12, mun. Chişinău, în valoare de 1,6 mil.lei, al căror grad de uzură este de 87,0%. În cadrul verificărilor auditul a constatat lipsa documentelor ce atestă drepturile patrimoniale asupra bunurilor gestionate, acestea nefiind înregistrate la organele cadastrale, prin ce se atestă nerespectarea prevederilor legale⁹ şi se determină riscul înstrăinării lor. Această situaţie este motivată de Societate “prin radierea datelor din Registrul bunurilor imobile în anul 2007, cînd au fost demolate unele bunuri imobile ale stadionului, precum şi imposibilitatea de a reînregistra bunurile rămase intacte din lipsa mijloacelor financiare”.

_________________________

⁹Art.3 alin.(1) lit.a), lit.c), lit.d), art.4, art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998); Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

În context, s-a constatat că pe terenul aferent Stadionului Republican, de asemenea sînt amplasate 14 construcţii proprietate privată a 9 persoane fizice şi juridice, care au înregistrate drepturile patrimoniale la Oficiul Cadastral Chişinău, în baza contractelor de vînzare-cumpărare din anii 2000. Aceste circumstanţe determină un risc major de înstrăinare a terenului (proprietate publică) aferent acestor edificii.

Concomitent, se menţionează că, potrivit standardelor naţionale de contabilitate¹⁰, clădirile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în activitatea operaţională nu se includ în componenţa mijloacelor fixe, dar se raportează la investiţii. Astfel, se denotă că înregistrarea neconformă a mijloacelor fixe în evidenţa contabilă a determinat şi raportarea eronată a situaţiei patrimoniale.

_________________________

¹⁰Standardul Naţional de Contabilitate nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (în continuare – SNC nr.16).

Deşi anual entitatea prezintă, conform cerinţelor¹¹ MDRC, darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului, care are scopul de actualizare a Registrului patrimoniului public, auditul relevă că Societatea nu a reflectat datele obligatorii aferente bunurilor imobile gestionate.

_________________________

¹¹Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public”.

Totodată, verificarea de către audit a conformităţii efectuării inventarierii a stabilit unele nereguli, cum ar fi: nedescrierea stării reale a bunurilor, nestabilirea/neindicarea bunurilor care parţial sau total şi-au pierdut calitatea iniţială, prin ce se relevă efectuarea neconformă¹² şi formală a inventarierii.

_________________________

¹²Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea”.

În scopul atestării efective a bunurilor înregistrate în evidenţa contabilă şi a integrităţii acestora, auditul s-a deplasat la faţa locului (Stadionul Republican, str. Tighina nr.12), fiind constatate 2 construcţii, îngrădirea din piatră şi din metal, care se află în stare deplorabilă, după cum este redat în imaginile ce urmează:

Astfel, în cadrul vizualizării s-a constatat că în incinta acestor spaţii nu se desfăşoară activităţi, blocurile nefiind conservate şi asigurate cu pază. Totodată, se relevă că terenurile aferente imobilelor sînt în delăsare, fiind abandonate şi acoperite de vegetaţie şi deşeuri, situaţie redată în următoarele imagini:

Se menţionează că terenul aferent cu suprafaţa de 5,1814 ha nu se află în gestiunea şi, respectiv, în evidenţa Societăţii, acesta fiind transmis în anul 2008¹³ de Agenţia Sportului către MDRC, în scopul reconstrucţiei Stadionului Republican.

_________________________

¹³Hotărîrea Guvernului nr.1113 din 01.10.2008 “Cu privire la reconstrucţia “Stadionului Republican””.

Situaţia actuală a construcţiilor şi a terenului aferent a fost determinată de deciziile şi actele emise de autorităţile centrale şi locale în perioada 2006-2007, care au avut scopuri contradictorii şi neuniforme. Astfel, în scopul reconstrucţiei complexului Stadionul Republican, a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.1170 din 11.10.2006 “Cu privire la reconstrucţia complexului “Stadionul Republican”, prin care s-a stabilit autorităţile ce urmau să realizeze activităţi concrete privind realizarea scopului¹⁴ propus.

_________________________

¹⁴Hotărîrea Guvernului nr.1170 din 11.10.2006 “Cu privire la reconstrucţia “Stadionului Republican””.

Procesul de realizare a măsurilor de reconstrucţie a acestui obiectiv a fost examinat ulterior în cadrul şedinţei din 16.02.2007¹⁵, prezidată de Preşedintele republicii, cu luarea deciziilor asupra acţiunilor ce urmau a fi întreprinse în acest scop de către autorităţile centrale şi locale. În context, se relevă că în martie 2007 Agenţia Sportului (gestionar al complexului Stadionul Republican pînă în anul 2008) a solicitat de la Primăria mun. Chişinău “eliberarea Autorizaţiei de demolare a 9 construcţii situate pe teritoriul Stadionului Republican, acestea fiind proprietatea privată a unor persoane fizice şi juridice”. Urmare a solicitării respective, în aprilie 2007 Primăria mun. Chişinău a eliberat Autorizaţia de desfiinţare a tribunelor complexului Stadionul Republican, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.1170 din 11.10.2006, care, de fapt, prevedea “eliberarea de către Primăria mun. Chişinău a autorizaţiei de desfiinţare a construcţiilor aflate în stare de avariere, precum şi eliberarea certificatului de urbanism pentru elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz”.

_________________________

¹⁵Procesul - verbal al şedinţei din 16.02.2007 privind reconstrucţia Stadionului Republican.

În continuare, la 11.06.2007 în cadrul şedinţei de lucru prezidată de Prim-ministrul Republicii Moldova s-a decis organizarea şi urgentarea activităţilor de demolare a Stadionului Republican¹⁶.

_________________________

¹⁶Procesul-verbal al şedinţei de lucru a Guvernului Republicii Moldova cu privire la demolarea “Stadionului Republican”.

Acţiunile şi deciziile menţionate au generat imposibilitatea utilizării acestui bun patrimonial de stat conform destinaţiei, iar circumstanţele şi acţiunile care au avut loc determină unele riscuri majore de posibilă suportare a cheltuielilor publice nejustificate. Astfel, se denotă că S.A. “Stadionul Republican” (în calitate de intervenient accesoriu) în comun cu MDRC sînt în litigiu cu un agent economic care solicită recuperarea cheltuielilor de demolare a tribunelor. Prima instanţă de judecată a dat cîştig de cauză agentului economic, hotărîrea fiind atacată în instanţa superioară de către MDRC şi se află pe rol.

• La finele anului 2013, Adunarea generală¹⁷ a decis iniţierea procedurii de lichidare, motivată prin nedesfăşurarea activităţii economice mai mult de 6 ani consecutivi şi imposibilitatea relansării activităţii urmare a demolărilor efectuate, condiţii care au contribuit la acumularea datoriilor. În consecinţă, Camera Înregistrării de Stat, conform prevederilor legale¹⁸, a admis cererea privind iniţierea procedurii de dizolvare a persoanei juridice, totodată consemnînd datele lichidatorului în Registrul de stat al persoanelor juridice.

_________________________

¹⁷Procesul-verbal nr.1 al Adunării generale extraordinare a acţionarilor din 19 decembrie 2013.

¹⁸Art.89, art.90 din Codul civil.

Potrivit normelor legale, procedura de lichidare se efectuează în etape, cu realizarea obligatorie a unor activităţi (controale fiscale, întocmirea bilanţului de lichidare, încasarea creanţelor etc.). În anul 2014 Societatea a iniţiat acţiuni în acest sens împotriva debitorilor (2 agenţi economici) privind recuperarea datoriilor acumulate (87,2 mii lei), formate în perioada 2006-2014. O hotărîre definitivă în acest sens a fost emisă la 16.04.2014, cu încasarea datoriei în sumă de 62,8 mii lei, care urmează a fi înregistrată în evidenţa contabilă la datorii debitoare.

De menţionat că necesitatea construcţiei obiectivului a fost abordată pe parcurs, acesta fiind inclus în “Lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat, inclusiv a obiectivelor acestora şi a partenerilor publici desemnaţi”¹⁹, MDRC fiind desemnat în calitate de autoritate publică care deţine dreptul de a încheia contractul cu partenerul privat pentru lucrări şi servicii de proiectare şi construcţie a Stadionului Republican.

_________________________

¹⁹Hotărîrea Guvernului nr.419 din 18.06.2012 “Cu privire la aprobarea listei bunurilor proprietate a statului şi a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat”.

Potrivit informaţiei prezentate echipei de audit, MDRC a iniţiat procedura de elaborare a proiectului cu privire la aprobarea obiectivelor, cerinţelor şi condiţiilor proiectului de parteneriat public-privat pentru proiectarea şi construcţia Stadionului Republican. În acest sens au fost întreprinse următoarele măsuri: elaborarea şi prezentarea Agenţiei Proprietăţii Publice a studiului de fezabilitate; prezentarea proiectului spre examinare şi avizare autorităţilor publice interesate. Totodată, proiectul a fost transmis şi Ministerului Justiţiei pentru examinare şi expertizare juridică. După primirea tuturor avizelor şi expertizelor necesare, proiectul urmează a fi prezentat Guvernului pentru examinare şi aprobare.

Concluzii:

Ca urmare a desfăşurării procedurilor de audit, s-a constatat că situaţia actuală patrimonială a S.A. “Stadionul Republican” este critică, determinată de deciziile şi acţiunile contradictorii ale organelor centrale implicate, care au avut ca impact demolarea bunurilor, stoparea activităţii acesteia şi direcţionarea către lichidare.

Totodată, s-a constatat că gestionarea, inclusiv evidenţa patrimoniului public de către Societate, nu au fost conforme cadrului legal care reglementează domeniul, prin ce nu s-a asigurat evidenţa şi raportarea integrală şi reală (înregistrarea patrimoniului, inventarierea, starea actuală în care se află).

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

4. Să identifice soluţii optime pentru recuperarea şi utilizarea conformă a proprietăţii publice, precum şi monitorizarea demarării acţiunilor/măsurilor în vederea diminuării riscurior posibile.

3.3. Gestionarea patrimoniului public de către SPB “Constructorul” Î.S. este însoţită de neconformităţi.

La finele anului 2013 întreprinderea şi-a majorat activele (cu 25,7%) ca urmare a investiţiilor efectuate, concomitent fiind majorat şi gradul de îndatorare (cu 54,4%) al acesteia.

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale aflate în gestiunea SPB “Constructorul” Î.S. este reflectată în tabelul din anexa nr.1 la prezentul Raport.

Analiza datelor din Raportul financiar al SPB “Constructorul” Î.S. pe anul 2013 denotă că la finele anului patrimoniul entităţii a constituit 14,4 mil.lei (inclusiv active nete – 6,0 mil.lei), sau cu 3,0 mil.lei mai mult decît în perioada anterioară. Creşterea valorii patrimoniului (activului) comparativ cu perioada precedentă a fost condiţionată de majorarea bunurilor în curs de execuţie, ca rezultat al investiţiilor realizate la unele obiecte (cazangerie şi sala de nunţi). În acelaşi timp, majorarea surselor patrimoniale (pasivului) a fost determinată de angajarea împrumuturilor (înregistrarea unui credit bancar pentru investiţii (1,0 mil.lei), împrumuturilor pe termen scurt inclusiv de la personal (0,8 mil.lei)), precum şi de înregistrarea datoriilor semnificative pentru retribuirea muncii şi asigurările aferente (2,5 mil.lei), ceea ce a condus la majorarea obligaţiunilor faţă de terţi şi angajaţi.

Analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari denotă că în anul 2013 întreprinderea a înregistrat pierderi (121,0 mii lei) din activitatea investiţională ca rezultat al ieşirii unor bunuri imobile privatizate.

La 31.12.2013, a înregistrat active materiale pe termen lung în valoare de 8,2 mil.lei, care constituie 57,3% din totalul de active. Astfel, cota preponderentă revine mijloacelor fixe (4,5 mil.lei), fiind urmate de activele materiale în curs de execuţie (3,7 mil.lei). Pe parcursul anului 2014, valoarea activelor materiale pe termen lung a crescut cu 2,3 mil.lei (pînă la 10,5 mil.lei), urmare a capitalizării investiţiilor efectuate.

Admiterea unor abateri de la proiect în cadrul realizării investiţiilor, precum şi lipsa, în unele cazuri, a mijloacelor financiare au determinat tergiversarea procedurii de dare în exploatare a obiectelor în curs de execuţie.

Analiza situaţiei activelor materiale în curs de execuţie relevă că valoarea acestora la 01.01.2013 a constituit 1,5 mil.lei, majorîndu-se pe parcursul anului cu 2,2 mil.lei. În scopul verificării conformităţii înregistrării acestora, auditul a selectat spre verificare unele obiecte (cazangeria autonomă şi gardul aferent monumentului de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul”) în valoare de 3,0 mil.lei, sau 81,1% din total.

Ca rezultat al verificărilor, auditul denotă că, deşi volumul lucrărilor preconizate la cazangeria autonomă a fost executat pe deplin (2,7 mil.lei, inclusiv 1,9 mil.lei – în 2013), obiectul nu a fost dat în exploatare, deoarece lucrările de montare a utilajului cazangeriei (0,2 mil.lei) au fost îndeplinite cu abateri de la proiectul elaborat. În context, antreprenorul a asigurat (prin scrisori de garanţie) înlăturarea deficienţelor pînă la finalizarea sezonului de încălzire 2013-2014, însă nu şi-a onorat obligaţiile asumate, cazangeria fiind pusă în funcţiune. Tergiversarea procedurii de înlăturare a neregulilor constatate şi de dare în exploatare a obiectului în timp ce cazangeria funcţionează şi, respectiv, se depreciază determină imposibilitatea contabilizării cheltuielilor de uzură şi reflectării reale a situaţiilor patrimoniale²⁰.

_________________________

²⁰SNC nr.16.

Un alt obiect a cărui construcţie a demarat în anul 2004 şi nu a fost finalizată este gardul pentru monumentul de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul” (0,3 mil.lei). Potrivit explicaţiilor entităţii, construcţia respectivă nu a fost finisată şi dată în exploatare “din lipsa mijloacelor financiare pentru executarea lucrărilor estimate la 2,0 mil.lei”. Astfel, iniţierea realizării investiţiilor în lipsa surselor de acoperire a cauzat imobilizarea mijloacelor financiare investite şi degradarea/deprecierea bunurilor.

►Verificarea înregistrării terenurilor denotă unele situaţii neconforme şi incerteîn procesul gestionării monumentului de arhitectură peisagistică “Parcul din satul Ţaul”.

La 01.01.2014 SPB “Constructorul” Î.S. avea în folosinţă 4 (patru) terenuri cu suprafaţa totală de 67,23 ha, din care 3 (trei) terenuri cu suprafaţa de 2,83 ha în valoare totală de 20,2 mil.lei reflectate în evidenţa contabilă şi înregistrate la organele cadastrale. Totodată, terenul cu suprafaţa de 64,4 ha (monumentul de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul”²¹) se regăseşte în evidenţă fără indicarea valorii, ceea ce denotă că neevaluarea bunului²² nu asigură o raportare conformă a situaţiei patrimoniale.

_________________________

²¹Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998 “Privind fondul ariilor naturale protejate de stat” (în continuare – Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998).

²²Art.5 alin.4 lit.b) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002 “Cu privire la activitatea de evaluare”; pct.74 din SNC nr.16.

Se menţionează că în evidenţa contabilă a SPB “Constructorul” Î.S. sînt înregistrate 10 imobile în valoare de 3,4 mil.lei ca părţi componente ale monumentului respectiv.

Auditul denotă în acest sens că terenul şi clădirile nu au fost înregistrate regulamentar la organul cadastral²³, deşi au fost preluate în gestiune de către SPB “Constructorul” Î.S. din anul 2003²⁴, fapt ce nu asigură integritatea acestora. Situaţia creată a fost motivată de entitate prin “lipsa resurselor financiare pentru achitarea serviciilor de înregistrare la organele cadastrale, costul cărora, potrivit proiectelor investiţionale din anii 2004-2005, era estimat la 15,0 mii lei”.

_________________________

²³Art.4 şi art.20 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

²⁴Hotărîrea Guvernului nr.1064 din 29.08.2003 “Cu privire la transmiterea monumentului de arhitectură peisagistică “Parcul din satul Ţaul” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1064 din 29.08.2003).

În contextul verificării plenitudinii şi integrităţii patrimoniului public menţionat, auditul relevă că în anul 2014, prin Hotărîre de Guvern²⁵, a fost dispusă transmiterea monumentului de arhitectură în administrarea Consiliului local Ţaul, raionul Donduşeni (terenul de 62,3 ha şi 10 imobile), în acest scop fiind creată o comisie de primire-predare, care pînă la 31.12.2014 nu a realizat procesul de transmitere. Situaţia creată a fost motivată de SPB “Constructorul” Î.S. “prin necompensarea cheltuielilor (1,4 mil.lei), care urmau a fi finanţate din bugetul de stat şi alte fonduri²⁶, fiind suportate de entitate în procesul gestionării monumentului de arhitectură”.

_________________________

²⁵Hotărîrea Guvernului nr.520 din 02.07.2014 “Cu privire la transmiterea monumentului de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.520 din 02.07.2014).

²⁶Art 13, art.90 din Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998.

La contrapunerea datelor privind imobilele gestionate şi a celor destinate transmiterii, auditul a constatat divergenţe între suprafaţa terenului ce urmează a fi transmis (62,3 ha) şi cea din evidenţa întreprinderii (64,4 ha), precum şi situaţii incerte privind imobilele. Astfel, un imobil (şura pentru gospodărie, fără valoare de bilanţ) este prevăzut spre transmitere, însă nu este trecut în evidenţa întreprinderii, pe cînd altul înregistrat în evidenţă (cantina sanatoriului în valoare de 0,4 mil.lei) nu este prevăzut pentru a fi transmis.

Potrivit datelor prezentate auditului, se denotă că în anul 2012 monumentul de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul” a fost transmis în gestiune operativă Primăriei satului Ţaul în baza unui contract fiduciar, cu păstrarea drepturilor de proprietate după întreprindere. Ca urmare, Primăria satului Ţaul a iniţiat procedura de înregistrare a terenului²⁷ la OCT Donduşeni şi deţine planul geometric al acestuia, în care este specificată suprafaţa de 62,3 ha.

_________________________

²⁷Pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.520 din 02.07.2014.

În scopul determinării existenţei efective a bunurilor pe teritoriul monumentului de arhitectură şi a integrităţii acestora, echipa de audit, de comun cu reprezentanţii întreprinderii, a efectuat vizualizarea obiectivului cu ieşirea la faţa locului. Astfel, s-a constat existenţa pe teritoriul parcului (îngrădit) a obiectelor înregistrate în evidenţa contabilă a întreprinderii, precum şi încă a 4 (patru) obiecte care nu se regăsesc în evidenţa SPB “Constructorul” Î.S. (beciul cu gheaţă, şura pentru gospodărie, blocul sanitar, beciul pietruit). Totodată, a fost stabilită existenţa unui imobil în afara hotarelor parcului (cantina sanatoriului), care nu este prevăzut pentru a fi transmis, după cum a fost menţionat mai sus.

La contrapunerea hotarelor din Planul geometric al terenului aferent monumentului deţinut de Primăria Ţaul, întocmit în anul 2013, şi a celor din Schema lotului de pămînt a monumentului deţinut de către SPB “Constructorul” Î.S., elaborată în anul 2003, s-a constatat că acestea diferă (imagini foto).

În contextul celor expuse, auditul relevă că situaţiile de neconcordanţă relevate au fost admise din cauza efectuării neconforme a procedurii de inventariere²⁸, ca rezultat al căreia urmau a fi identificate şi înlăturate divergenţele dintre datele evidenţei contabile şi cele efective. Astfel, neasigurarea plenitudinii şi conformităţii înregistrării în evidenţă a patrimoniului public determină situaţii de neasigurare a integrităţii acestuia, precum şi o raportare eronată.

_________________________

²⁸Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea” (în continuare – Regulamentul privind inventarierea).

►Înregistrările contabile nu au oferit o imagine reală a mijloacelor fixe pentru perioada de raportare 2013 urmare a pierderii dreptului asupra unora, situaţia fiind ajustată în anul 2014.

Potrivit datelor raportului financiar, la 31.12.2013 valoarea iniţială a mijloacelor fixe gestionate de SPB “Constructorul” Î.S. a constituit 19,6 mil.lei, pentru verificare fiind selectat un eşantion de 81,6% în valoare de 16,0 mil.lei. Astfel, s-a constatat că entitatea avea înregistrate în evidenţa contabilă 3 clădiri în valoare de 0,4 mil.lei, deşi acestea au fost demolate în anul 2008 de către un agent economic căruia i-a fost transmis, în baza unei Hotărîri de Guvern²⁹, lotul de pămînt pe care erau amplasate clădirile. Acest fapt atestă că entitatea nu a respectat cadrul regulator³⁰ la efectuarea inventarierilor anuale şi nu a realizat conform acest proces, neasigurînd un control intern eficient.

Notă: Această situaţie a fost corectată de entitate la începutul anului 2014 prin excluderea din evidenţa contabilă a bunurilor respective.

_________________________

²⁹Hotărîrea Guvernului nr.1317 din 20.11.2006 “Cu privire la transmiterea unui teren”, modificată prin Hotărîrea Guvernului nr.326 din 19.03.2008 “Cu privire la organizarea activităţii Serviciului Naţional Locuinţă în procesul de dizolvare”.

³⁰Pct.8 din Regulamentul privind inventarierea.

De asemenea, în perioada auditată, asupra 2 (două) bunuri imobile (clădirea depozitului şi clădirea staţiei de oxigen în valoare de 29,1 mii lei) cu suprafaţa de 187,7 m² nu au fost înregistrate drepturile patrimoniale la organele cadastrale, ceea ce nu asigură deţinerea datelor integrale şi conforme ale acestora. Potrivit motivaţiilor entităţii, procesul de înregistrare nu a fost definitivat din cauza neîndeplinirii unor cerinţe tehnice³¹.

Notă: Pe parcursul desfăşurării auditului, SPB “Constructorul” Î.S.a înaintat cererea privind înregistrarea bunurilor la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău.

_________________________

³¹Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Concluzii:

Gestionarea patrimoniului public de către SPB “Constructorul” Î.S. s-a realizat neconform, fapt condiţionat de neimplementarea unor elemente/procese ale controlului intern, ceea ce a generat: (i) tergiversarea dării în exploatare a bunurilor în timp ce acestea se uzează moral şi fizic (cazangeria în valoare de 2,7 mil.lei, gardul aferent monumentului în valoare de 0,4 mil.lei); (ii) neînregistrarea patrimoniului public la organele cadastrale (inclusiv terenul de 64,4 ha); (iii)raportarea eronată la 31.12.2013 a mijloacelor fixe (0,4 mil.lei); (iv) neasigurarea transmiterii monumentului de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul”.

RecomandăriSPB “Constructorul” Î.S.:

5. Să înlăture deficienţele constatate în cadrul lucrărilor efectuate la cazangeria autonomă şi să definitiveze procedura de dare în exploatare a bunului;

6. Să definitiveze înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (clădirea depozitului şi clădirea staţiei de oxigen).

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor de comun cu SPB “Constructorul” Î.S.:

7. Să lichideze divergenţele referitoare la suprafaţa terenului şi imobilele aferente Monumentului de arhitectură peisjeră “Parcul din satul Ţaul”, inclusiv cele privind cantina sanatoriului, care se află înafara Parcului;

8. Să definitiveze transmiterea conformă a Monumentului de arhitectură peisajeră “Parcul din satul Ţaul” autorităţilor publice locale.

Potrivit raportului financiar, SPB “Constructorul” Î.S. a înregistrat la finele anului 2013 active curente în sumă de 6,1 mil.lei, inclusiv cheltuieli anticipate curente – 2,7 mil.lei, creanţe – 1,9 mil.lei, şi alte active – 1,5 mil.lei.

►Valoarea semnificativă a cheltuielilor anticipate curente a fost menţinută ca urmare a unor tranzacţii înregistrate cu nerespectarea standardelor de contabilitate.

La verificarea contului de cheltuieli anticipate curente, auditul a constatat că acesta include preponderent cheltuieli ce vor fi trecute la consumurile şi cheltuielile pe o perioadă mai mare de un an (investiţii şi cheltuieli de întreţinere a monumentului “Parcul din satul Ţaul” – 1,8 mil.lei; cheltuieli de reparaţie – 0,6 mil.lei, precum şi alte cheltuieli – 0,3 mil.lei). Potrivit normelor stabilite³², acest cont este destinat “cheltuielilor efectuate în perioada de gestiune curentă şi care urmează a fi trecute la consumurile şi cheltuielile perioadelor viitoare în decurs de pînă la un an”. Urmare a nerespectării cadrului regulator, raportarea financiară la capitolul respectiv pentru anul 2013 a fost denaturată cu 2,7 mil.lei, inclusiv cu suma cheltuielilor pentru construcţia gardului (0,3 mil.lei).

_________________________

³²Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 (în continuare – Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor).

Verificarea înregistrării cheltuielilor anticipate curente denotă că în anul 2013 Serviciul contabilitate a ajustat cheltuielile de întreţinere a “Parcului din satul Ţaul” prin majorarea valorii acestora cu 0,5 mil.lei, ca rezultat al suportării, pînă în anul de referinţă, a unor cheltuieli operaţionale (remunerarea muncii – 0,3 mil.lei, contribuţii – 0,1 mil.lei, şi altele – 0,1 mil.lei), în timp ce, regulamentar³³, urmau a fi corectate rezultatele perioadelor precedente.

_________________________

³³Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”.

Potrivit prevederilor legale³⁴, Guvernul asigură baza tehnico-materială a dezvoltării fondului ariilor protejate, cu finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat şi din alte fonduri. Anterior întreprinderea a efectuat investiţii la acest capitol din mijloace proprii estimate la 1,4 mil.lei, acestea nefiind recuperate. În aceste circumstanţe, odată cu transmiterea autorităţilor locale a “Parcului din satul Ţaul”, aceste cheltuieli vor determina ratarea de către întreprindere a avantajului economic (investiţii irecuperabile³⁵), generînd astfel pierderi, dar şi riscul diminuării capitalului propriu. Astfel, în aceste condiţii se atestă o situaţie incertă privind identificarea debitorului/sursei de finanţare a cheltuielilor aferente investiţiilor pentru monumentul peisajer “Parcul din satul Ţaul”.

_________________________

³⁴Art.13 şi art.90 din Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998.

³⁵Pct.27 din SNC nr.16.

►Neîncasarea în termen a creanţelor determină riscul apariţiei pierderilor. În context, auditul relevă că la 31.12.2013 întreprinderea a înregistrat creanţe în sumă de 1,9 mil.lei, ceea ce constituie o creştere a acestora pe parcursul anului de referinţă cu 0,2 mil.lei. Cele mai semnificative au fost înregistrate ca rezultat al vînzărilor biletelor pentru tratament şi transmiterii în locaţiune a spaţiilor neutilizate. Totodată, analiza evoluţiei creanţelor în anul 2014, comparativ cu anul 2013, denotă o micşorare a acestora cu 0,3 mil.lei, situaţie redată în Tabelul nr.1.

Sursă: Raportul financiar pe anul 2013, datele evidenţei contabile pe anul 2014.

Analiza datelor denotă că, din valoarea totală a creanţelor înregistrate la finele anului 2013 (1,9 mil.lei), suma de 0,8 mil.lei a constituit valoarea creanţelor cu termenul de achitare expirat/restanţele de la 1 pînă la 3 ani, generate ca rezultat al neonorării obligaţiunilor contractuale de către unii agenţi economici.

Analiza şi evaluarea de către audit a măsurilor întreprinse de entitate pentru recuperarea unor creanţe pe un eşantion de 75% din valoarea totală a acestora, în sumă de 0,6 mil.lei, denotă că două creanţe în sumă de 0,1 mil.lei înregistrate de doi agenţi economici care sînt în proces de insolvabilitate, în anul 2011 de către SPB “Constructorul” Î.S. au fost incluse în lista datoriilor creditoare.

Totodată, pentru creanţa de 0,4 mil.lei (înregistrată din anul 2011) auditului nu i-au fost prezentate probe privind întreprinderea măsurilor de recuperare. De asemenea, pe parcursul auditului s-a constatat emiterea în anul 2013 a unui titlu executoriu pentru recuperarea unei creanţe, acesta nefiind însă executat (44,8 mii lei).

Ca rezultat, se conturează riscul nerecuperării restanţelor în sumă de 0,5 mil.lei, ceea ce poate genera pe viitor pierderi întrucît entitatea nu dispune de rezerve/provizioane pentru aceste creanţe.

Concluzii:

Pe parcursul desfăşurării misiunii de audit entitatea a analizat neconformităţile provenite din contabilizarea eronată a unor cheltuieli (de 2,7 mil.lei), situaţie corectată pînă la 31.12.2014.

La efectuarea investiţiilor întreprinderea nu a ţinut cont de prevederile legale, ceea ce poate genera eventuale pierderi în cazul transmiterii obiectivelor respective.

Lipsa unor elemente de control intern privind monitorizarea executării obligaţiunilor contractuale a determinat formarea creanţelor cu termen expirat, în sumă de 0,6 mil.lei, ceea ce creează riscul neîncasării acestora şi, implicit, majorarea pierderilor şi diminuarea capitalului propriu.

RecomandăriSPB “Constructorul” Î.S.:

9.Să asigure, conform normelor legale, măsuri de recuperare a creanţelor în sumă de 0,5 mil.lei, cu neadmiterea pe viitor a situaţiilor similare.

Nedeţinerea datelor privind componenţa capitalului propriu care reprezintă sursa iniţială a patrimoniului SPB “Constructorul” Î.S. nu asigură veridicitatea reflectării şi raportării exhaustive a acestuia.

Pentru determinarea veridicităţii înregistrării şi raportării capitalului propriu, auditul a efectuat o analiză mai profundă a acestuia. Astfel, se denotă că la finele anului 2013 acesta a constituit 6,0 mil.lei şi s-a micşorat faţă de perioada precedentă cu 0,3 mil.lei ca rezultat al pierderilor obţinute (0,2 mil.lei) şi corectării rezultatelor perioadelor precedente (0,1 mil.lei). Cota preponderentă în structura acestuia a constituit-o capitalul statutar (4,3 mil.lei), urmat de diferenţele din reevaluarea activelor (2,9 mil.lei).

Referitor la Contul “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” (2,9 mil.lei), se relevă că acesta, potrivit standardelor, urmează să reflecte³⁶ rezultatul reevaluării activelor pe termen lung (majorarea/diminuarea), care ulterior se ajustează odată cu scoaterea din uz a bunurilor, fiind trecute la venituri din activitatea de investiţii sumele majorării valorii de bilanţ.

_________________________

³⁶Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”; pct.37 din SNC nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Auditul denotă că întreprinderea nu deţine evidenţa analitică a bunurilor din reevaluarea cărora s-a format soldul contului nominalizat, care nu a fost modificat în perioada auditată urmare a scoaterii din uz a mijloacelor fixe, precum şi nefiind reflectate sumele la veniturile din activitatea din investiţii. Astfel, auditul nu se poate expune asupra conformităţii şi plenitudinii datelor contului auditat.

De asemenea, întreprinderea nu a efectuat reevaluarea activelor în perioada 2004-2014, prin ce nu a fost ajustată valoarea patrimonială a acesteia în corespundere cu valoarea de piaţă³⁷. În context, se menţionează că valoarea bunurilor estimate de Oficiul cadastral constituie 32,2 mil.lei, în timp ce valoarea de bilanţ a acestora a însumat 2,3 mil.lei.

_________________________

³⁷Pct.31-33 din SNC nr.16 .

Reieşind din cele expuse, entitatea nu a asigurat o raportare reală a valorii patrimoniului public.

Concluzii: Nedeţinerea de către entitate a sursei de formare a patrimoniului ce constituie capitalul propriu, nu asigură justificarea valorică a componenţei şi evoluţiei acestuia în perioada auditată.

Neevaluarea o perioadă îndelungată de către entitate a patrimoniului gestionat, nu asigură raportarea reală a patrimoniului public.

RecomandăriSPB “Constructorul” Î.S.:

10.Să asigure evidenţa conformă a capitalului propriu, cu verificarea şi ajustarea mărimii acestuia.

Managementul întreprinderii pe perioada auditată a asigurat diminuarea datoriilor. Astfel, potrivit datelor Raportului financiar, suma totală a obligaţiunilor şi datoriilor întreprinderii la finele anului 2013 a constituit 8,4 mil.lei, ceea ce denotă o creştere a acestora pe parcursul anului respectiv cu 3,2 mil.lei. Pentru anul 2014 s-a înregistrat o diminuare a lor (cu 1,7 mil.lei), situaţie redată în Tabelul nr.2.

Sursă: Raportul financiar pe anul 2013, extrase din conturile contabile pe anul 2014.

Datele din tabel denotă că în anul 2013 cele mai semnificative datorii au fost înregistrate la retribuirea muncii şi la cheltuielile aferente acestora (2,5 mil.lei), precum şi alte datorii, inclusiv pentru serviciile de regie (1,5 mil.lei), care în anul 2014 au înregistrat o tendinţă de micşorare cu 0,8 mil.lei şi, respectiv, cu 0,3 mil.lei. Datoriile faţă de agenţii economici (1,2 mil.lei) nu au marcat modificări pe parcursul anilor 2013-2014, în timp ce în anul 2014 soldul avansurilor primite s-a majorat cu 0,4 mil.lei ca rezultat al achitării de către un agent economic a datoriilor întreprinderii.

De menţionat că entitatea a înregistrat la finele anului 2013 datorii în sumă de 0,8 mil.lei formate urmare a contractării împrumuturilor de la angajaţii întreprinderii pe un termen de 2-3 luni. Verificarea prin eşantionare a 40% (0,3 mil.lei) din datoriile respective a stabilit că acestea au fost direcţionate pentru achitarea obligaţiunilor financiare pentru agentul termic, iar la 30.12.2014 obligaţiunile nu au fost stinse integral (0,2 mil.lei), unele termene stabilite contractual fiind depăşite cu 9-10 luni, ceea ce poate determina posibile litigii şi cheltuieli suplimentare pentru entitate.

La compartimentul “Avansuri pe termen scurt primite”, entitatea a înregistrat, la finele anului 2014, datorii în sumă de 1,3 mil.lei (care s-au majorat cu 30% în comparaţie cu anul 2013) faţă de un agent economic, acestea urmînd a fi stinse prin prestări de servicii (de alimentaţie, investigaţii de laborator ş.a.). În context, auditul relevă că datoria respectivă s-a format faţă de agentul economic deoarece ultimul a achitat datoriile SPB “Constructorul” Î.S. pentru energia termică şi electrică, precum şi gaze naturale în baza contractelor/actelor de cesiune a dreptului de creanţe. Ca rezultat, achitările respective au determinat majorarea datoriilor entităţii faţă de agentul economic, ceea ce poate crea riscuri pentru entitatea auditată.

Confirmarea veridicităţii datoriilor înregistrate la 31.12.2013 se efectuează de către entitate în baza actelor de verificare a decontărilor reciproce cu părţile terţe.

Concluzii: Pentru perioada auditată, entitatea a admis angajarea şi înregistrarea datoriilor pe termen lung şi pe termen scurt, care pot determina unele riscuri financiare şi eventuale litigii.

RecomandăriSPB “Constructorul” Î.S.:

11. Să asigure măsuri/acţiuni în vederea achitării angajamentelor asumate (6,5 mil.lei) pentru evitarea riscurilor posibile.

3.4. Patrimoniul public al Î.S. “Urbanproiect” a fost gestionat cu unele neconformităţi.

Resursele patrimoniale (activele) întreprinderii în anul 2013 (6,9 mil.lei) au înregistrat o diminuare semnificativă în comparaţie cu anul precedent (cu 42,2%), care se datorează, în mare parte, reducerii disponibilităţii mijloacelor băneşti (cu 6,0 mil.lei). Respectiv, la situaţia din 31.12.2013, şi angajamentele (pasivul) întreprinderii s-au diminuat (cu 5,0 mil.lei), inclusiv datoriile pe termen scurt (cu 2,0 mil.lei).

Concomitent, auditul relevă că reducerea valorii surselor de formare a patrimoniului a fost influenţată semnificativ de înregistrarea pierderilor din activitatea economico-financiară.

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale ale Î.S. “Urbanproiect” pe parcursul anului 2013 se prezintă în tabelul din Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Analiza efectuată de audit asupra situaţiei patrimoniale denotă că o parte din mijloacele financiare au fost direcţionate la stingerea datoriilor entităţii.

De asemenea, verificările asupra plenitudinii capitalului statutar relevă că, în anul 2013, valoarea activelor nete a fost mai mică (cu 5,6 mil.lei) decît valoarea patrimoniului de stat inclus în capitalul social, situaţie caracteristică şi în anul 2012 (cu 2,5 mil.lei). Reieşind din semnificaţia acestui capitol, auditul a analizat documentele aferente modificării capitalului propriu în anul 2012. Astfel, s-a constatat diminuarea acestuia (cu 5,4 mil.lei) ca rezultat al excluderii eronate din evidenţa contabilă a bunurilor (patrimoniu public) depuse în capitalul social al unei întreprinderi-fiice aflate peste hotarele ţării, cu trecerea valorii acestor active la cheltuieli/pierderi.

Ca rezultat al acestor înregistrări, valoarea activelor nete la 31.12.2013 constituia doar 3,9 mil.lei (situaţie cauzată de acumularea pierderilor neacoperite de 5,6 mil.lei, inclusiv ale perioadei de gestiune descrise – 2,1 mil.lei, şi anilor precedenţi – 2,6 mil.lei), iar valoarea capitalului social constituia 9,4 mil.lei.

În context, auditul menţionează că, potrivit cadrului legal³⁸, dacă la expirarea celui de-al doilea an financiar valoarea activelor nete este mai mică decît mărimea capitalului statutar, Consiliul de administraţie urma să informeze fondatorul despre necesitatea modificării capitalului, ceea ce de fapt nu s-a realizat.

_________________________

³⁸Art.13 alin.(6) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat (în continuare – Legea nr.146-XIII din 16.06.1994).

Concomitent, se constată că Consiliul de administraţie nu a asigurat măsuri pentru utilizarea eficientă a bunurilor întreprinderii³⁹, astfel încît în anul 2013 Î.S. “Urbanproiect” a înregistrat pierderi semnificative din activitatea economică-financiară (3,1 mil.lei), comparativ cu rezultatele profitabile în perioadele precedente. Aceste circumstanţe determnină riscul dezvoltării entităţii în perspectivă. Dinamica rezultatelor activităţii economico-financiare a întreprinderii în ultimii 4 ani se prezintă în Tabelul nr.3.

_________________________

³⁹Art.7 alin.(8) lit.b) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

Sursă: Informaţia prezentată de Î.S. “Urbanproiect”.

Datele din tabel reflectă o instabilitate a rezultatelor financiare obţinute de întreprindere pe parcursul activităţii, care a influenţat valoarea activelor nete.

Potrivit datelor evidenţei contabile, la finele anului 2013 entitatea gestiona încăperi în clădirea din str. Cosmonauţilor nr.9 (etajele 3 şi 4), mun. Chişinău, cu suprafaţa de 1939,3 m², dreptul asupra cărora este înregistrat în Dosarul cadastral deţinut de entitate şi în Banca centrală a cadastrului. Aceste spaţii au fost primite în gestiune de către Î.S. “Urbanproiect” în anul 2002, după cedarea blocului din bd. Ştefan cel Mare nr.198, mun.Chişinău (cu 6 niveluri, cu suprafaţa de 9111,8 m²).

Pentru patrimoniul gestionat, entitatea întocmeşte anual Darea de seamă privind valoarea patrimoniului public deţinut, care o prezintă fondatorului conform cerinţelor⁴⁰, pentru generalizare şi raportare către Agenţia Proprietăţii Publice (în continuare – APP), în scopul actualizării Registrului patrimoniului public. Se menţionează că în Darea de seamă pentru anul 2013 au fost incluse şi bunurile imobile amplasate pe teritoriul statului vecin, aferente Bazei de odihnă “Parus” şi gestionate de întreprinderea-fiică “Inecourbanproiect” (în continuare – ÎF “Inecourbanproiect”), înregistrată de Î.S. “Urbanproiect” (Întreprinderea – mamă) pe teritoriul acestui stat. Totodată, se constată că întreprinderea nu a raportat date obligatorii aferente înregistrării acestor imobile (cu suprafaţa de 3626,0 m², la valoarea de 4,6 mil.lei) în Registrul bunurilor imobile.

_________________________

⁴⁰Anexa nr.9 la Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008.

Astfel, deşi MDRC a declarat bunurile imobile de pe teritoriul statului vecin, acestea nu se regăsesc în Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului⁴¹, aprobată de Guvern, în modul stabilit⁴².

_________________________

⁴¹Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁴²Art.6 alin.(1) lit.d) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

În contextul relaţiilor dintre Î.S. “Urbanproiect” şi ÎF “Inecourbanproiect”, se denotă că ultima a fost fondată şi înregistrată în anul 2001 în baza Permisului de fondare şi înregistrare al Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, capitalul social la constituire fiind de 1277,5 grivne (100% patrimoniu de stat al Republicii Moldova).

Potrivit Statutului⁴³, ÎF “Inecourbanproiect”, în calitate de persoană juridică, se conduce în activitatea sa de legile statului vecin, avînd dreptul de a construi, procura, înstrăina proprietate mobilă şi imobilă doar cu permisiunea fondatorului.

_________________________

⁴³Statutul ÎF “Inecourbanproiect”, înregistrat la 20.04.2001 cu nr.de înregistrare 04056799100010414.

Scopul fondării ÎF “Inecourbanproiect”, potrivit Ordinului ministrului ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului⁴⁴, a fost “asigurarea înregistrării patrimoniului amplasat pe teritoriul statului vecin, în conformitate cu cerinţele organelor administrării publice locale, şi exploatării lor eficiente”. Urmarea analizei de către audit a situaţiei acestor bunuri, s-au studiat documentele/actele perioadelor anterioare celei auditate. Astfel, în anul 2004 Baza de odihnă “Parus” a fost recunoscută de statul vecin ca proprietate a Republicii Moldova⁴⁵, dreptul de proprietate fiind înregistrat abia la 17.10.2011.

_________________________

⁴⁴Ordinul ministrului ecoligiei, construcţiilor şi dezvoltării teritoriului nr.50 din 04.04.2001 “Cu privire la fondarea întreprinderii-fiice “Inecourbanproiect”.

⁴⁵Protocolul între Guvernul RM şi Fondul Proprietăţii de Stat al Ucrainei din 26.03.2004.

Ulterior, în anul 2012, la decizia fondatorului (MDRC)⁴⁶, bunurile aferente Bazei de odihnă au fost transmise în gestiune operaţională ÎF “Inecourbanproiect”, imobilele (3 blocuri cu 4 niveluri, cu suprafaţa de 3626,0 m², la valoarea de 4,8 mil.lei) fiind excluse din evidenţa contabilă a Î.S. “Urbanproiect”. Astfel, se menţionează că aceste imobile la 31.12.2013 nu se regăseau în evidenţa contabilă a Î.S. “Urbanproiect” şi, respectiv, în rapoartele financiare.

_________________________

⁴⁶Decizia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor nr.08-1915 din 18.10.2011.

Cu referire la acest aspect, auditul denotă că plasarea mijloacelor în capitalul părţilor legate, adică ale întreprinderii-fiice, urma a fi înregistrată de către Întreprinderea-mamă ca investiţie pe termen lung⁴⁷. Astfel, în cazul dat, Î.S. “Urbanproiect” nu deţinea la finele anilor 2012-2013 evidenţa mijloacelor investite în capitalul ÎF “Inecourbanproiect”.

_________________________

⁴⁷Standardul Naţional de Contabilitate nr.27 "Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice", aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.16 din 29.01.1999 (în continuare – SNC nr.27).

De asemenea, se menţionează că, în scopul completării capitalului statutar al întreprinderii-fiice, acesteia i-au fost transferate mijloace financiare în sumă 0,5 mil.lei, inclusiv în anul 2013 – 13,6 mii dolari USA (0,2 mil.lei), cu reflectarea lor în evidenţa contabilă ca “Investiţii pe termen lung în întreprinderi-fiice”.

Totodată, se relevă că, întreprinderea-fiică a transmis în arendă unele spaţii (2529,1 m² (clădirile A, B şi V) pe o perioadă de 15 ani unui agent economic rezident al statului vecin, cu posibilitatea de extindere a termenului, precum şi cu dreptul de a transmite în sublocaţiune. Plata anuală contractuală de arendă constituie 24,0 mii grivne, arendaşul suplimentar angajîndu-se să execute, din sursele proprii, lucrări de reparaţie pentru întreţinerea imobilelor respective.

Încăperile cu suprafaţa de 1096,9 m², potrivit explicaţiilor Fondatorului, au rămas în gestiunea întreprinderii-fiice în scopul organizării odihnei şi reabilitării angajaţilor Î.S. “Urbanproiect” şi amplasării administraţiei ÎF “Inecourbanproiect”.

Totodată, auditul menţionează că întreprinderea-fiică nu raportează întreprinderii-mamă starea şi valoarea fondurilor gestionate obţinute ca aport în capitalul statutar şi, respectiv, Î.S. “Urbanproiect” nu raportează situaţiile financiare consolidate în conformitate cu Legea contabilităţii⁴⁸ şi standardele de contabilitate. Astfel, lipsa rapoartelor financiare consolidate nu permite evaluarea situaţiei financiare şi a patrimoniului deţinut şi gestionat, precum şi rezultatele activităţii economice ale întregului grup de întreprinderi, ca un tot unitar.

_________________________

⁴⁸Art.37 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

În context, auditul a constatat că inventarierea bunurilor materiale şi financiare, la situaţia din 01.12.2013, a fost efectuată de comisia instituită prin ordinul Directorului general al Î.S. “Urbanproiect”, care nu a constatat devieri privind existenţa efectivă a elementelor de activ şi a datoriilor întreprinderii, precum şi în înregistrările contabile ale acestora. Astfel, se relevă neasigurarea de către managementul întreprinderii a unui sistem de control intern ce ar deţine informaţii complete privind patrimoniul public gestionat/administrat, ţinînd cont şi de investiţiile efectuate pentru bunurile deţinute peste hotarele republicii, însă neînregistrate conform în evidenţă.

Concluzii:

Managementul Î.S. “Urbanproiect” nu a asigurat un sistem de control intern eficient, ceea ce a determinat: (i) necorelarea valorii activelor nete, la expirarea anului financiar 2013, cu valoarea capitalului statutar al întreprinderii; (ii) neînregistrarea bunurilor imobile aferente Bazei de odihnă “Parus” în evidenţa contabilă şi în Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului; (iii) nedeţinerea în evidenţa contabilă a investiţiilor în părţi legate (întreprindere-fiică), precum şi lipsa unei raportări financiare consolidate. Aceste condiţii determină o raportare eronată a situaţiilor patrimoniale şi un risc sporit de pierdere a dreptului de proprietate ale statului.

Recomandări Consiliului de administrare alÎ.S. INCP “Urbanproiect”de comun cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

12.Să asigure corelarea valorii patrimoniului de stat inclus în capitalul social al Î.S. INCP “Urbanproiect” cu valoarea activelor nete ale acesteia.

13. Să asigure gestionarea şi evidenţa conformă a bunurilor publice, cu includerea imobilelor aferente Bazei de odihnă “Parus”în evidenţa contabilă (proprietate a Republicii Moldova pe teritoriul altui stat) şi reflectarea în Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului.

Recomandări Î.S.INCP “Urbanproiect”:

14. Să asigure o raportare financiară consolidată conformă, care ar include înregistrarea activităţii întreprinderii-mamă şi a întreprinderii-fiice, ca un tot unitar.

Concluzie generală

Gestionarea patrimoniului public de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi entităţile din subordine a fost efectuată conform prevederilor legale, cu excepţia situaţiilor de gestionare neconformă a patrimoniului statului de către unele întreprinderi din subordine (S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. SPB “Constructorul”, S.A. “Urbanproiect”), iar raportarea situaţiilor patrimoniale conţine date sistematizate şi consolidate în baza rapoartelor financiare ale entităţilor din subordine.

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale

aflate în gestiunea Î.S.SPB “Constructorul”

Sursă: Raportul financiar al Î.S. SPB “Constructorul” pe anul 2013.

Structura şi evoluţia elementelor patrimoniale

aflate în gestiunea Î.S. “Urbanproiect”

Sursă:Raportul financiar al Î.S. “Urbanproiect” pe anul 2013.

Anexa nr.2

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.3 din 30 ianuarie 2015

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor pe anii 2013-2014

I. INTRODUCERE

Auditul conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor pe anii 2013-2014 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014².

_________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare).

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că raportul financiar consolidat pe anul 2013 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (în continuare – MDRC sau Ministerul) în toate aspectele semnificative prezintă o situaţie reală şi fidelă, iar tranzacţiile efectuate în anul 2014 sînt conforme cadrului legal.

Responsabilitatea conducerii MDRC, în calitate de executor al bugetului, constă în: coordonarea elaborării proiectului bugetului anual al Ministerului; exercitarea controlului asupra utilizării mijloacelor bugetare conform destinaţiei; înregistrarea veridică în registrele contabile a tuturor tranzacţiilor efectuate; utilizarea conformă a alocaţiilor bugetare, asigurînd o bună guvernare a fondurilor publice; întocmirea şi prezentarea conformă a rapoartelor financiare; elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit privind conformitatea situaţiilor financiare şi tranzacţiilor înregistrate. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Metodologia de audit.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³, cu utilizarea bunelor practic i în domeniul auditului conformităţii asociat situaţiilor financiare, precum şi cu Manualul de audit al regularităţii al Curţii de Conturi. Auditării a fost supus raportul financiar consolidat pe anul 2013 şi tranzacţiile economico-financiare efectuate în anul 2014.

_________________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-5999) drept standarde proprii de audit”.

În vederea susţinerii constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute la MDRC în urma aplicării procedurilor de fond şi evaluării unor elemente ale sistemului de control intern, cu folosirea diferitor tehnici şi metode.

Probele de audit au fost acumulate prin examinarea rapoartelor financiare, registrelor contabile, documentelor primare, intervievarea, solicitarea explicaţiilor şi motivaţiilor de la persoanele responsabile etc.

În funcţie de abordarea auditului, ţinîndu-se cont de pragul de semnificaţie şi de riscurile identificate (în baza datelor raportate în anul 2013), au fost auditate aspecte/domenii semnificative ce ţin de conformitatea utilizării, înregistrării şi raportării fondurilor publice (din anii 2013-2014), selectate prin:

materialitatea cantitativă – mijloacele fixe(388,4 mil.lei);transferurile capitale în interiorul ţării (197,7 mil.lei); reparaţiile capitale (128,0 mil.lei) şi decontările cu diferiţi debitori şi creditori (47,7 mil.lei); mijloacele obţinute din granturi externe (87,8 mil.lei); retribuirea muncii (9,6 mil.lei); executarea cheltuielilor pentru crearea sistemului de documente normative în construcţii (7,1 mil.lei);

materialitatea calitativă (prin context) – investiţiile capitale (4,5 mil.lei); arenda bunurilor (0,9 mil.lei); serviciile de transport (0,6 mil.lei).

II. PREZENTARE GENERALĂ

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, prin prisma prevederilor regulamentare⁴, urmează să elaboreze şi să promoveze politica statului în domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, proiectării, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale, precum şi să asigure administrarea conformă a fondurilor publice, cu respectarea principiilor de transparenţă şi legalitate.

_________________________

⁴Hotărîrea Guvernului nr.662 din 10.11.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor”.

Pentru asigurarea exercitării atribuţiilor şi obligaţiilor regulamentare în domeniul vizat, activitatea MDRC este asigurată de 10 direcţii, 4 secţii şi 2 servicii cu un efectiv-limită de 80 de persoane, aprobate de Guvern. În procesul gestionării/administrării mijloacelor publice acumulate în Fondul Naţional de Dezvoltare Regională, Ministerul conlucrează cu Agenţiile de Dezvoltare Regională Centru, Nord şi Sud, care au statut de autonomie financiară şi, potrivit prevederilor legale⁵, deţin atribuţii de monitorizare şi evaluare a implementării strategiilor, planurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.

_________________________

⁵Legea nr.438-XVI din 28.12.2006 “Privind dezvoltarea regională în Republica Moldova”.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2013, pentru exercitarea atribuţiilor instituţionale, Ministerului i-au fost aprobate/alocate mijloace publice din toate sursele în sumă de 360,5 mil.lei, inclusiv cele mai semnificative fiind orientate la acoperirea cheltuielilor pentru: reparaţii capitale – 113,0 mil.lei (31%), transferuri în interiorul ţării (Fondul Naţional de Dezvoltare Regională) – 191,3 mil.lei (53%); retribuirea muncii – 9,6 mil.lei (3%); investiţii capitale – 5,4 mil.lei (1,5%) etc.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Mijloacele fixe ale MDRC au fost înregistrate conform.

Astfel, potrivit bilanţului contabil, valoarea mijloacelor fixe la 01.01.2013 a constituit 516,5 mil.lei, înregistrînd la finele anului 2013 o descreştere de pînă la 383,5 mil.lei, ca rezultat al transmiterii cu titlu gratuit administraţiei publice locale a unor mijloace fixe, preponderent case de locuit pentru sinistraţii din com. Cotul Morii, r-nul Hînceşti, în valoare de 262,9 mil.lei. De asemenea, în această perioadă valoarea mijloacelor fixe s-a majorat cu 131,1 mil.lei, în special din contul capitalizării cheltuielilor pentru reparaţia clădirii Parlamentului (128,0 mil.lei). În anul 2014, valoarea mijloacelor fixe nu a suportat modificări semnificative, aceasta majorîndu-se cu 13,4 mil.lei, din care 11,0 mil.lei – valoarea unui imobil nefinalizat intrat cu titlu gratuit, conform Hotărîrii Parlamentului nr.73 din 16.04.2014⁶, în scopul asigurării de către MDRC a finalizării şi dării în exploatare.

_________________________

⁶Hotărîrea Parlamentului nr.73 din 16.04.2014 “Privind transmiterea unui imobil”.

Analiza în structură a mijloacelor fixe înregistrate de Minister denotă că ponderea cea mai semnificativă a acestora este deţinută de clădiri (87,6%), urmată de terenuri (11,3%), documentaţia normativă în construcţie (0,6%), mijloace de transport (0,3%) etc.

Reieşind din semnificaţia şi importanţa domeniului auditat, precum şi a riscurilor identificate la etapa de planificare, auditul a supus verificării conformitatea ţinerii evidenţei contabile a mijloacelor fixe (clădiri), precum şi, după caz, conformitatea înregistrării drepturilor asupra acestora la organele cadastrale.

În acest context, se relevă că mijloacele fixe (imobile) înregistrate la subcontul “Clădiri”, la situaţia din 01.01.2013, a constituit 452,0 mil.lei, din care:

• 262,9 mil.lei, case de locuit destinate sinistraţilor;

• 2,4 mil.lei, case de locuit destinate tinerilor specialişti;

• 186,7 mil.lei, clădirea Parlamentului Republicii Moldova (transmisă în gestiune MDRC pe perioada efectuării reparaţiei/reconstrucţiei).

Cu referire la înregistrarea şi transmiterea caselor de locuit construite pentru sinistraţii din comuna Cotul Morii, r-nul Hînceşti, din contul mijloacelor publice, se denotă că, potrivit documentelor contabile prezentate spre verificare, auditul a constatat că, la situaţia din 01.01.2013, în evidenţa contabilă au fost înregistrate 559 case de locuit (amplasate în comuna Cotul Morii, r-nul Hînceşti) în valoare de 262,9 mil.lei. Situaţia privind înregistrarea valorii acestor mijloace fixe a fost reflectată în rapoartele de audit anterioare ale Curţii de Conturi⁷. Existenţa faptică a caselor menţionate şi corespunderea cu datele evidenţei contabile a fost confirmată de către MDRC prin procedura de inventariere din 06.12.2013. Se menţionează că, deşi casele de locuit, după recepţia la terminarea lucrărilor, au fost transmise în gestiune Primăriei Cotul Morii conform proceselor-verbale de primire-predare din mai-septembrie 2011, în lista de inventariere lipseşte menţiunea despre gestionar, semnătura acestuia, precum şi declaraţia întocmită la momentul iniţierii procedurii de inventariere. Astfel, reieşind din cele specificate, auditul relevă că inventarierea imobilelor respective a fost efectuată cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare⁸, iar prin neidentificarea de către Minister a persoanei responsabile de siguranţa/păstrarea bunurilor şi prin lipsa contractului de răspundere materială, nu a fost asigurată buna guvernare a acestora.

_________________________

⁷Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 18.08.2011 “Privind Raportul auditului regularităţii executării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2010 la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale şi Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor financiare publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale în anul 2010 la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale”.

⁸Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea”.

Cu referire la procedura de transmitere a imobilelor, auditul relevă că, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.633 din 14.07.2010⁹ “Cu privire la unele măsuri de lichidare a consecinţelor inundaţiilor din luna iulie a anului 2010”, MDRC, prin intermediul unei întreprinderi de stat din subordine, a îndeplinit funcţia de beneficiar al lucrărilor de construcţie a caselor de locuit pentru sinistraţii din localităţile Cotul Morii, Nemţeni, Sărăteni şi Obileni. Concomitent, Ministerul a fost responsabil de monitorizarea lucrărilor de construcţie şi de recepţia caselor de locuit, a reţelelor inginereşti şi a drumurilor, fiind obligat să le transmită, cu titlu gratuit, din gestiunea sa în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.

_________________________

⁹Hotărîrea Guvernului nr.633 din 14.07.2010 “Cu privire la unele măsuri de lichidare a consecinţelor inundaţiilor din luna iulie a anului 2010”.

Astfel, MDRC, la 31.12.2013, în baza a 64 facturi de expediţie, a transmis cu titlu gratuit Primăriei comunei Cotul Morii 559 case de locuit pentru sinistraţi, în valoare de 262,9 mil.lei, care au fost excluse conform din valoarea mijloacelor fixe înregistrate în bilanţul Ministerului. În acest context, se relevă complexitatea acestui proces specific prin realizarea activităţilor ce ţin de: recepţia la terminarea lucrărilor de construcţie (mai-septembrie 2011) şi transmiterea caselor în gestiunea Primăriei comunei Cotul Morii pentru repartizare către persoanele sinistrate; recepţia finală (la 27.12.2012), precum şi alte activităţi aferente acestuia.

În scopul verificării conformităţii şi plenitudinii înregistrării patrimoniului public (primit cu titlu gratuit) de către Primăria comunei Cotul Morii, echipa de audit a efectuat la 12.11.2014 o vizită de lucru în localitatea vizată. La faţa locului, în urma comunicării cu persoanele responsabile şi verificărilor efectuate, s-a constatat că, deşi Primăria dispunea de toate documentele necesare (acte de recepţie, documentaţia privind recepţia lucrărilor de construcţie, documentaţia de proiect etc.), inclusiv facturile transmise de MDRC la 31.12.2013 pentru 559 case de locuit, acestea, la situaţia din 12.11.2014 (circa 1 an de la desfăşurarea procedurii de primire-predare), nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă în modul stabilit la valoarea de intrare de 262,9 mil.lei. Astfel, se constată nerespectarea de către Primăria comunei Cotul Morii (în persoana primarului) a prevederilor Legii contabilităţii¹⁰, conform cărora conducătorul entităţii este obligat să asigure documentarea faptelor economice ale entităţii şi reflectarea acestora în contabilitate. Aşadar, Primăria nu a asigurat reflectarea veridică a patrimoniului public (construit din mijloace publice), aceasta nefiind reflectat în rapoartele financiare ale entităţii pe anul 2013 şi 9 luni ale anului 2014.

Notă: Primăria comunei Cotul Morii, potrivit recomandărilor auditului, a înregistrat la data de 12.11.2014 în evidenţa contabilă 559 case de locuit în valoare de 262,9 mil.lei, care au fost reflectate în Nota de contabilitate nr.16.

_________________________

¹⁰Art.13 alin.(1) lit.d) şi alin.(2) lit.f) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

De asemenea, auditul relevă că, pînă la 12.11.2014, casele de locuit nu au fost transmise în proprietate privată persoanelor sinistrate şi nu au fost înregistrate de către beneficiari în Cadastrul bunurilor imobile, deoarece nu a fost schimbată destinaţia terenului pe care au fost construite acestea. Potrivit informaţiei prezentate auditului de către primarul comunei Cotul Morii, din terenul de 121,6 ha (pe care au fost construite casele), suprafaţa de 33,1 ha nu poate fi trecută în proprietate publică a AAPL, aflîndu-se în proprietatea privată a mai multor persoane fizice. Astfel, Primăria se află în litigiu cu 2 deţinători ai 16,1 ha, iar pentru alte 17 ha nu au fost identificaţi proprietarii actuali (moştenitorii persoanelor decedate).

Nereglementarea acestor procese nu a asigurat: transmiterea proprietăţii publice în termen; înregistrarea tardivă în evidenţa contabilă a beneficiarului final al proprietăţii în valoare de 262,9 mil.lei (cu circa 1 an); trecerea terenului (pe care au fost construite casele) din proprietate privată în proprietate publică, cu schimbarea ulterioară a destinaţiei acestuia.

Cu referire la evidenţa caselor de locuit procurate şi repartizate tinerilor specialişti, se relevă că, potrivit datelor evidenţei contabile pe perioada auditată, MDRC a înregistrat 25 case de locuit (amplasate în mediul rural pe întreg teritoriul ţării), în valoare de 2,4 mil.lei, reflectate la contul 010 “Clădiri”.

Casele nominalizate au fost procurate în anul 2009 şi oferite în comodat tinerilor specialişti angajaţi în instituţiile publice din sate, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1259 din 12.11.2008¹¹. Potrivit pct.8 din Hotărîrea nominalizată, după expirarea termenului de 5 ani de activitate în instituţia publică, locuinţa utilizată de către beneficiar, la solicitarea lui, se transmite gratuit în proprietatea acestuia.

_________________________

¹¹Hotărîrea Guvernului nr.1259 din 12.11.2008 “Cu privire la asigurarea cu locuinţă gratuită a tinerilor specialişti cu studii superioare şi postuniversitare de rezidenţiat, repartizaţi şi angajaţi în cîmpul muncii în instituţiile publice (bugetare) din sate (comune)” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1259 din 12.11.2008).

Verificările de audit au stabilit că MDRC a reflectat în evidenţă cele 25 case de locuit în valoare de 2,4 mil.lei, transmise de fostul Minister al Administraţiei Publice Locale în baza actului de primire-predare din 25.02.2010.

În urma verificării şi contrapunerii documentelor prezentate spre auditare (extrasele din Registrul bunurilor imobile, actele normative ce confirmă drepturile de proprietate etc.), se relevă că, deşi casele de locuit (25 unităţi) au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile, au fost stabilite unele neconformităţi în datele reflectate în acestea, cum ar fi:

• necorespunderea şi neajustarea înregistrării dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile. Astfel, se denotă că în 6 cazuri proprietar al imobilelor a fost înregistrat fostul Minister al Administraţiei Publice Locale¹², iar într-un caz – administraţia publică locală (satul Trebisăuţi, r-nul Briceni);

_________________________

¹²Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 “Pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern”.

• grevarea/restricţionarea drepturilor patrimoniale înregistrate/înaintate de foştii proprietari ai caselor de locuit. În acest context se relevă că în 5 cazuri în extrasele din Registrul bunurilor imobile (în valoare de circa 0,5 mil.lei) sînt înregistrate restricţii asupra dreptului de proprietate, solicitanţii acestora fiind foştii proprietari, şi, respectiv, fiind efectuate menţiuni privind termenele şi valoarea ce urma a fi achitată. Se relevă că, potrivit documentelor prezentate, achitarea caselor de locuit a fost efectuată integral şi, prin urmare, la data plăţii aceste restricţii trebuiau anulate.

Astfel, se remarcă că neconcordanţele şi neconformităţile admise la înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile pot crea impedimente la transmiterea conformă a acestora în proprietate privată beneficiarilor¹³, precum şi situaţii de neasigurare a integrităţii proprietăţii publice în cazul înregistrării dreptului de proprietate după administraţia publică locală (satul Trebisăuţi, r-nul Briceni).

_________________________

¹³Pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr.1259 din 12.11.2008.

Concluzii:

MDRC deţine în evidenţa contabilă mijloace fixe înregistrate regulamentar în baza documentelor primare.

Concomitent, se atestă unele neconformităţi ca rezultat al lipsei unor elemente ale sistemului de control intern, care se exprimă prin neajustarea înregistrării de către MDRC a dreptului de proprietate asupra 7 bunuri imobile, precum şi neînregistrarea în modul cuvenit în evidenţa contabilă a proprietăţii primite cu titlu gratuit, în valoare de 262,9 mil.lei de către Primăria comunei Cotul Morii.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

1.Să asigure înregistrarea în modul stabilit a drepturilor de proprietate asupra imobilelor deţinute, cu operarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile;

Recomandări Consiliului raional Hînceşti şi Consiliului local al comunei Cotul Morii:

2.Să identifice soluţii optime în vederea perfectării etapizate a documentelor aferente drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole atribuite construcţiei cartierelor locative pentru sinistraţii din comuna Cotul Morii.

3.2. Conformitatea înregistrării datoriilor debitoare şi executarea cheltuielilor pentru reparaţiile capitale.

Potrivit Bilanţului executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice pe anul 2013, MDRC a raportat la 01.01.2013, la contul “Decontări cu diferiţi debitori şi creditori”, o datorie debitoare în sumă de 62,6 mil.lei. Analiza structurii acestei datorii, conform datelor evidenţei analitice, denotă că aceasta s-a format preponderent ca rezultat al achitărilor în avans a 99,9% din datoria totală înregistrată pentru unii antreprenori care au executat lucrări de reparaţie capitală a clădirii Parlamentului (bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.105), transmisă¹⁴ din gestiunea Instituţiei Publice “Direcţia pentru Deservirea Clădirilor Parlamentului” (în prezent Direcţia pentru deservirea clădirilor în cadrul Secretariatului Parlamentului) în gestiunea MDRC, pentru perioada efectuării lucrărilor respective. Astfel, Ministerul deţine în evidenţa contabilă imobilul pentru care efectuează cheltuieli de reparaţie capitală.

_________________________

¹⁴Hotărîrea Guvernului nr.321 din 23.04.2009 “Privind transmiterea şi reparaţia capitală a unui imobil”.

Verificarea conformităţii şi veridicităţii reflectării de către MDRC a sumei nominalizate a stabilit confirmarea acesteia de către ambele părţi la 01.01.2013, prin întocmirea şi semnarea Actului de verificare a decontărilor reciproce la această dată.

Concomitent, se denotă că plăţile anticipate au fost efectuate conform normelor legale¹⁵, fiind respectat cuantumul de 50% din limita anuală stabilită pe obiectiv (113,0 mil.lei).

_________________________

¹⁵Art.21 lit.c¹) din Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011 (modificată prin Legea nr.177 din 11.07.2012, în vigoare din 03.08.2012); Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012 (modificată prin Legea nr.235 din 11.10.2013, în vigoare din 01.11.2013).

Cu referire la executarea lucrărilor de reparaţie capitală, se denotă că, potrivit evidenţei contabile (analitice şi sintetice), în perioada 01.01.2013 – 30.09.2014 au fost executate lucrări de reparaţie capitală a clădirii Parlamentului în valoare de 157,0 mil.lei (anul 2013 – 109,9 mil.lei, anul 2014 (9 luni) – 47,1 mil.lei). Analiza de către audit a datelor cu referire la înregistrarea în evidenţa contabilă a cheltuielilor respective a stabilit că acestea au fost efectuate în baza facturilor fiscale livrate de către antreprenor, proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor executate şi devizelor locale.

Verificările auditului la acest capitol au fost efectuate prin testarea sistemului de control intern al procesului de executare şi înregistrare a cheltuielilor pentru lucrările de reparaţie capitală, precum şi testarea controalelor-cheie, identificate la etapa planificării auditului, fiind verificate documentele justificative, precum: facturi fiscale întocmite, verificate şi semnate de persoanele responsabile din partea antreprenorului şi Ministerului; procese-verbale de recepţie a lucrărilor executate şi devize locale întocmite, verificate şi semnate de persoanele responsabile desemnate de către Minister. În context, se relevă că verificarea executării lucrărilor de reparaţie capitală a clădirii Parlamentului a fost îndeplinită de responsabilii tehnici ai unei întreprinderi de stat desemnată de Minister, cu exercitarea atribuţiilor de monitorizare şi coordonare a lucrărilor de reparaţie, identificarea şi soluţionarea problemelor tehnice cu privire la asigurarea şi controlul calităţii, verificarea lucrărilor finalizate şi prezentate spre plată de către antreprenorii generali etc.

Pentru verificare a fost selectat un eşantion din 8 facturi fiscale, în baza cărora au fost îndeplinite lucrările de reparaţie în valoare de 42,7 mil.lei (procesele-verbale şi devizele anexate) din totalul de 14 facturi în valoare de 109,9 mil.lei. Astfel, s-a constatat că facturile fiscale au fost întocmite şi înregistrate conform, fiind semnate şi ştampilate de antreprenor şi beneficiar. Procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate au fost semnate de responsabilii tehnici desemnaţi, precum şi de managerul şi directorul tehnic ai întreprinderii responsabile de asigurarea calităţii. De asemenea, procesele-verbale au fost autentificate şi de managerul antreprenorului, dirigintele de şantier şi responsabilul pentru verificarea calculelor.

Cu referire la capitalizarea valorii lucrărilor de reparaţie, se relevă că, potrivit evidenţei contabile, valoarea clădirii Parlamentului, la 01.01.2013, a constituit 186,7 mil.lei, care a fost majorată la finele anului cu valoarea lucrărilor de reparaţie capitală, în sumă de 128,0 mil.lei, inclusiv cu cele executate de 4 operatori economici, aceasta constituind la finele anului 2013 suma de 314,7 mil.lei.

Concomitent, auditul denotă că, în urma verificării bazei de date a Cadastrului bunurilor imobile, clădirea Parlamentului din bd Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.105 (precum şi terenul aferent, care nu a fost transmis MDRC) la 31.12.2014 nu era înregistrată în Registrul bunurilor imobile ca proprietate a statului.

Potrivit prevederilor legale¹⁶, subiecţi ai înregistrării sînt proprietarii de bunuri imobile (terenuri, clădiri şi construcţii etc.) şi alţi titulari de drepturi patrimoniale (persoane juridice, Republica Moldova etc.), care sînt obligaţi să înregistreze bunurile imobile. Deci, din cele menţionate se relevă că atît Instituţia Publică “Direcţia pentru Deservirea Clădirilor Parlamentului”, în gestiunea căreia s-a aflat edificiul pînă în aprilie 2009, cît şi MDRC, care din aprilie 2009 a primit în gestiune acest imobil (pe durata reparaţiei capitale), nu au înregistrat acest edificiu şi terenul aferent în Cadastrul bunurilor imobile, prin ce nu se asigură conformitatea gestionării patrimoniului public.

Notă: Potrivit motivaţiei Ministerului, înregistrarea dreptului asupra clădirii Parlamentului va fi efectuată în modul stabilit, după finisarea lucrărilor şi recepţia finală a acestora.

_________________________

¹⁶Art.4 şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Pe parcursul îndeplinirii contractului de executare a lucrărilor de reparaţie, antreprenorul a instituit/deschis un cont special pentru garanţia de bună execuţie într-o instituţie financiară, agreată de ambele părţi (fapt confirmat prin certificatul emis de ultima). În cadrul verificării conformităţii¹⁷ instituirii garanţiei de bună execuţie, auditul a constatat că, la situaţia din 31.12.2014, potrivit datelor evidenţei contabile a MDRC, suma garanţiei bancare a fost de 14,5 mil.lei (în anul 2013 – 6,7 mil.lei, în anul 2014 – 6,1 mil.lei), constituită în cuantum de nu mai puţin de 5% din valoarea lucrărilor executate.

_________________________

¹⁷Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice de lucrări”.

În scopul reflectării situaţiei privind plenitudinea mijloacelor transferate ca garanţie de bună execuţie, auditul a solicitat Ministerului confirmarea mijloacelor acumulate în contul de garanţie deschis de către antreprenor. Astfel, potrivit certificatului din 29.12.2014 eliberat de instituţia financiară, au fost confirmate sumele transferate în anii 2013-2014 la contul de garanţii al antreprenorului, care corespund datelor evidenţei contabile a MDRC.

Concluzii: Înregistrarea înevidenţa contabilă adatoriilor debitoare şi cheltuielilor pentru reparaţiile capitale a fost efectuată în baza documentelor primare şi actelor normative ce reglementează acest domeniu.

Concomitent, neînregistrarea clădirii Parlamentului în Cadastrul bunurilor imobile nu oferă asigurări privind integritatea patrimoniului public.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilorde comun cu Direcţia pentru deservirea clădirilor în cadrul Secretariatului Parlamentului:

3. Să întreprindă măsurile necesare pentru înregistrarea, în modul stabilit, a clădirii Parlamentului şi terenului aferent în Cadastrul bunurilor imobile.

3.3. Nevalorificarea în termenele stabilite a mijloacelor băneşti provenite din granturi externe determină riscul retragerii acestora de către donator.

Potrivit Bilanţului executării bugetului MDRC, la 01.01.2013 soldul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe constituia 78,9 mil.lei (echivalentul a 4929,9 mii euro). Astfel, aceste mijloace au fost formate în urma înregistrării unui contract de finanţare încheiat la 17.05.2011 între MDRC şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, în scopul îmbunătăţirii serviciilor publice locale în sectorul apei şi sanitaţiei, managementului deşeurilor solide şi eficienţei energetice şi este implementat de către Agenţiile de Dezvoltare Regională (în continuare – ADR).

Verificările auditului la acest capitol au stabilit că, în perioada 01.01.2013 – 31.12.2014, mijloacele nominalizate au fost utilizate pentru:

• plăţile în avans transferate ADR la 01.12.2014 pentru acoperirea costurilor de proiect în sumă de 3716,3 mii euro, sau 69,3 mil.lei;

• cheltuielile de remunerare a personalului angajat de ADR pentru implementarea proiectelor aprobate şi finanţate din grantul acordat, în sumă de 101,4 mii euro, sau 1,8 mil.lei;

• cheltuielile pentru servicii de audit, conform cerinţelor donatorului, în sumă de 3,6 mii euro, sau 0,07 mil.lei;

Se relevă că toate cheltuielile şi plăţile efectuate din mijloacele provenite din grantul oferit de donator sînt executate strict cu aprobarea şi acceptul donatorului.

Totodată, pe perioada auditată a fost înregistrată o majorare semnificativă a soldului acestor mijloace exprimat în lei moldoveneşti (conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei), cauzată de fluctuaţia cursului valutar (în special, deprecierea valutei naţionale faţă de moneda europeană). Astfel, la finele anului 2013 din diferenţa de curs valutar a fost înregistrată o majorare a soldului mijloacelor neutilizate cu 9,7 mil.lei, iar în 9 luni ale anului 2014 – cu 2,5 mil.lei. Verificările de audit la acest capitol nu au stabilit divergenţe între datele evidenţei contabile şi extrasele bancare din contul trezorerial. Toate operaţiunile de intrare şi ieşire a mijloacelor băneşti sînt înregistrate conform şi sînt însoţite de documente primare, care justifică tranzacţiile efectuate.

Cu referire la valorificarea mijloacelor pentru executarea proiectelor aprobate spre finanţare din contul grantului, auditul relevă că, potrivit contractului de finanţare cu modificările ulterioare, de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei şi MDRC au fost aprobate spre executare şi finanţare din contul mijloacelor grantului 9 proiecte, în scopul îmbunătăţirii serviciilor publice locale în sectorul apei şi sanitaţiei, managementului deşeurilor solide şi eficienţei energetice.

Verificările auditului au stabilit că, în perioada 01.01.2013 – 30.12.2014, nu au fost valorificate mijloacele provenite din grant pentru executarea proiectelor aprobate. Auditului nu i-au fost prezentate probe ce ar confirma demararea sau îndeplinirea lucrărilor privind implementarea proiectelor, cu excepţia valorificării nesemnificative a unui proiect (3,6 mii euro executate, din 97 mii euro aprobate).

Ministerul motivează situaţia prin faptul că, “potrivit procedurilor de debursare a mijloacelor respective este necesară o coordonare prealabilă a Documentaţiei tehnice şi de deviz cu experţii Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei şi cu Departamentul de construcţii din Germania, această procedură fiind extrem de îndelungată. De asemenea, pentru majoritatea proiectelor a fost obţinută coordonarea cu instituţiile vizate şi în prezent se desfăşoară procedurile de achiziţii publice în vederea contractării lucrărilor pentru care a fost aprobată finanţarea”.

Deci, în cazul nevalorificării mijloacelor acordate pînă la 31.12.2015 (termen extins, iniţial fiind stabilit pînă la 30.06.2014), donatorul, potrivit prevederilor contractuale, şi-a rezervat dreptul de a înceta plăţile. Astfel, tergiversarea executării proiectelor aprobate în termen generează situaţii (riscuri) privind rezilierea contractului şi retragerea de către donator a mijloacelor oferite şi, respectiv, neatingerea obiectivelor scontate – îmbunătăţirea serviciilor publice locale în sectorul apei şi sanitaţiei, managementului deşeurilor solide şi eficienţei energetice.

Concluzii: Mijloacele băneşti obţinute din granturi pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe au fost înregistrate în evidenţa contabilă în modul stabilit, conform documentelor primare relevante. Totodată, în perioada auditată (2 ani), mijloacele oferite pentru implementarea unor proiecte (6,3 mil. euro) nu au fost valorificate de MDRC şi ADR, fapt ce poate genera pe viitor retragerea acestora de către donator şi, respectiv, atingerea obiectivelor propuse.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiei de comun cu Agenţiile de Dezvoltare Regională Centru, Sud, Nord:

4.Să elaboreze şi să aprobe un plan de acţiuni privind măsurile/activităţile şi perioadele de valorificare a mijloacelor financiare acordate de donatorii externi.

3.4. Înregistrarea utilizării mijloacelor din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională a fost efectuată în baza documentelor justificative prezentate de implementatori.

Potrivit Legilor bugetului de stat pe anii 2013 şi, respectiv, 2014, din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 191,3 mil.lei şi, respectiv, de 194,9 mil.lei, executate fiind 191,2 mil.lei şi, corespunzător, 194,9 mil.lei. Astfel, Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale a aprobat finanţarea¹⁸ din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională în urma desfăşurării a 4 şedinte documentate prin procese-verbale, 11 decizii cu privire la formarea, utilizarea şi redistribuirea mijloacelor financiare ale Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională.

_________________________

¹⁸Art.5 alin.6 lit.d) din Legea nr.438-XVI din 28.12.2006 “Privind dezvoltarea regională în Republica Moldova”.

Auditul denotă că, în perioada verificată, pentru finanţarea din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională în anul 2013 au fost aprobate 22 de proiecte în valoare totală de 412,2 mil.lei şi, respectiv, în anul 2014 – 34 de proiecte în valoare de 666,8 mil.lei, cu executarea pe o perioadă de mai mulţi ani.

În vederea verificării conformităţii alocării mijloacelor financiare Agenţiilor de Dezvoltare Regională pentru finanţarea proiectelor aprobate, auditul a selectat prin eşantionare aleatorie 6 proiecte derulate în anii 2013-2014 (în valoare de 204,6 mil.lei).

În acest context se menţionează că MDRC a aprobat şi finanţat proiectele selectate în baza documentelor recepţionate de la Agenţiile de Dezvoltare Regională (scrisori de solicitare a finanţării, note informative privind valoarea lucrărilor executate, facturi fiscale, procese-verbale privind executarea lucrărilor, acte de primire-predare a lucrărilor efectuate, contracte de antrepriză etc.).

Verificările asupra înregistrării tranzacţiilor în evidenţa contabilă au stabilit că MDRC le-a efectuat în baza documentelor justificative prezentate de Agenţiile de Dezvoltare Regională şi acceptate de Minister, nefiind stabilite abateri.

Urmare a procedurilor de audit desfăşurate, se relevă că MDRC a monitorizat procesul de implementare a proiectelor prin verificarea documentelor justificative, rezultatele fiind prezentate periodic în cadrul şedinţelor Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale, ultimul aprobînd decizii privind utilizarea mijloacelor, cu înaintarea recomandărilor în vederea asigurării valorificării integrale a resurselor Fondului.

Concluzii:

MDRC a asigurat alocarea, înregistrarea şi raportarea conformă a mijloacelor din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională.

3.5. Înregistrarea mijloacelor utilizate pentru investiţii capitale a fost conformă, în timp ce documentarea procedurii de recepţie finală nu a întrunit toate cerinţele stabilite.

Mijloacele alocate, potrivit Legilor bugetului de stat pe anii 2013¹⁹ şi, respectiv, 2014²⁰ (19,4 mil.lei) au fost direcţionate în anii 2013-2014 la lichidarea consecinţelor unui incendiu prin finalizarea lucrărilor de construcţie a grădiniţei pentru 120 de locuri din satul Săiţi²¹, construcţia reţelelor de alimentare cu apă din comuna Cotul Morii şi la elaborarea documentaţiei de proiect pentru construcţia gazoductului Cărpineni-Cotul Morii, raionul Hînceşti.

_________________________

¹⁹Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012.

²⁰Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013.

²¹Hotărîrea Guvernului nr.858 din 01.11.2013 “Cu privire la construcţia unei grădiniţe de copii” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.858 din 01.11.2013).

Verificarea investiţiilor capitale pentru construcţia grădiniţei de copii din satul Săiţi, raionul Căuşeni, a stabilit că MDRC a iniţiat conform procedura de achiziţie publică dintr-o singură sursă, în urma căreia s-a decis încheierea contractelor cu 3 operatori economici privind elaborarea documentaţiei de proiect, executarea lucrărilor de construcţie şi prestarea serviciilor de supraveghere tehnică a lucrărilor de construcţie.

Astfel, pentru elaborarea documentaţiei de proiect, contractantul nu a prezentat regulamentar²² garanţia de bună execuţie care nu a fost obţinută de către Minister (în valoare de 0,02 mil.lei). Se menţionează că operatorul economic a executat prevederile contractului, realizînd în termen serviciile de proiectare, documentaţia de proiect fiind transmisă ulterior MDRC în baza procesului-verbal de predare-primire. Astfel, documentaţia de proiect şi deviz a fost aprobată, verificată şi expertizată conform cerinţelor regulamentare²³, cu întocmirea Raportului de verificare a proiectului nominalizat.

_________________________

²²Art.42 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice”.

²³Hotărîrea Guvernului nr.361 din 25.06.1996 “Cu privire la asigurarea calităţii construcţiilor”.

În acelaşi timp, se denotă că lucrările de construcţie a grădiniţei au fost executate prin contract de asociere, încheiat în scopul efectuării lucrărilor de construcţie-montaj. Auditul relevă că garanţia de bună execuţie pentru lucrările de construcţie a fost constituită prin reţineri succesive în cuantumul stabilit (5% din suma contractului), valoarea acesteia fiind de 0,6 mil.lei.

Contrapunerea datelor din evidenţa analitică cu cele reflectate în registrele contabile nu a stabilit abateri. Astfel, s-a constatat că Ministerul a efectuat conform achitările (12,4 mil.lei) pentru lucrările de construcţie a obiectului menţionat, facturile fiscale fiind în concordanţă cu procesele-verbale de recepţie a lucrărilor, care au fost aprobate de antreprenorul general şi de responsabilul tehnic angajat pentru acordarea serviciilor de supraveghere a lucrărilor, precum şi cu notele informative privind valoarea lucrărilor executate, prezentate lunar de antreprenor şi acceptate de Minister.

Pentru serviciile de supraveghere a construcţiei, MDRC a achitat prestatorului, conform prevederilor contractuale, suma de 0,08 mil.lei. În context se relevă că prestatorul serviciilor de supraveghere a prezentat lunar Ministerului note informative privind valoarea lucrărilor executate, în baza cărora ulterior au fost întocmite acte de primire-predare a serviciilor de supraveghere tehnică, care corespund cerinţelor contractului şi confirmă faptul că serviciile au fost prestate şi acceptate.

Cu referire la respectarea termenelor de executare a lucrărilor de construcţie a grădiniţei din s.Săiţi, prin contrapunerea clauzelor contractuale cu procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, auditul relevă tergiversarea acestui proces cu 34 de zile calendaristice, situaţie motivată prin faptul că “executarea lucrărilor a fost afectată de condiţiile meteorologice nefavorabile (umiditate sporită)”.

Auditul denotă că, la data de 28.11.2014, potrivit procesului-verbal de recepţie finală a lucrărilor de construcţie a grădiniţei de copii, comisia formată în acest scop a examinat şi analizat lucrările executate, propunînd spre recepţie finală obiectul în lipsa proiectantului şi executorului de lucrări, fapt ce contravine cerinţelor stabilite²⁴.

_________________________

²⁴Pct.37 din Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 “Cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente”.

Totodată, auditul a stabilit că, la data de 29.10.2014, în baza actului de primire-predare a acestui obiect, Comisia a efectuat conform²⁵ transmiterea cu titlu gratuit a grădiniţei din gestiunea Ministerului în proprietatea Primăriei s.Săiţi, r-nul Căuşeni.

_________________________

²⁵Hotărîrea Guvernului nr.858 din 01.11.2013.

Concluzii:

MDRC a înregistrat conform lucrările de proiectare şi construcţie a grădiniţei de copii din s. Săiţi, în timp ce pentru lucrările de proiectare nu a fost asigurată garanţia de bună execuţie (0,02 mil.lei), iar la recepţia finală a lucrărilor nu au fost respectate normele legale, fiind realizată în lipsa proiectantului şi a executorului de lucrări.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

5.Să elaboreze şi să aprobe proceduri de control intern aferente investiţiilor capitale gestionate, care ar asigura conformitatea formării garanţiei de bună execuţie la încheierea contractelor de antrepriză cu operatorii economici, precum şi recepţionării acestora.

3.6. Cheltuielile pentru crearea sistemului de documente normative în construcţii au fost executate şi înregistrate conform, în timp ce la încheierea, în unele cazuri, a contractelor de achiziţie a serviciilor pe perioada auditată nu s-a ţinut cont de limita alocaţiilor aprobate.

Procesul de elaborare a documentelor normative în construcţii este unul complex şi reglementează implicarea/participarea atît a MDRC, cît şi a altor entităţi (Academia de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea Tehnică a Moldovei şi agenţi economici). În acest scop, prin ordinul ministrului, au fost instituite 17 comitete tehnice.

Astfel, una din atribuţiile MDRC, potrivit prevederilor regulamentare²⁶, este planificarea şi organizarea elaborării şi aprobării documentelor normative în domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţie.

_________________________

²⁶Hotărîrea Guvernului nr.1436 din 17.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la administrarea mijloacelor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii”.

În anii 2013-2014 au fost alocate în acest scop mijloace bugetare în sumă de 7,1 mil.lei şi, respectiv, de 7,9 mil.lei, cota preponderentă (circa 70%) revenind cheltuielilor pentru crearea sistemului de documente normative în construcţii (în continuare – SDNC). Verificările auditului la acest capitol nu au constatat supracheltuieli de casă, iar datoriile la finele anului de gestiune 2013 (0,3 mil.lei) au fost formate în perioadele de raportare anterioare (2011-2012) şi ulterior achitate din mijloacele alocate pentru anul 2014.

Documentele normative se elaborează în bază de contract, cu organizarea licitaţiilor publice privind achiziţionarea lucrărilor de elaborare a documentelor normative. Costul elaborării fiecărui document normativ se stabileşte în contractul respectiv, cu întocmirea devizului individual de cheltuieli. Finanţarea lucrărilor executate se efectuează în conformitate cu contractul încheiat şi în baza actelor de recepţie a lucrărilor realizate în cadrul elaborării temei respective.

Astfel, în anul 2013 cheltuielile efective pentru elaborarea SDNC (4,2 mil.lei) nu au depăşit limita aprobată (4,7 mil.lei), în acelaşi timp acestea fiind mai mici cu 5,3 mil.lei decît suma contractelor de achiziţii (9,5 mil.lei).

Elaborarea documentelor normative în construcţii cuprinde 5 etape, iar la ultima etapă cheltuielile aferente fiecărui document sînt înregistrate regulamentar în evidenţa contabilă, la contul “Mijloace fixe”.

Reieşind din cele expuse, auditul relevă că MDRC, la încheierea contractelor pentru anul 2013 (9,5 mil.lei), nu a ţinut cont de limitele alocaţiilor stabilite (4,7 mil.lei) şi de datoriile creditoare pe perioadele anterioare (0,9 mil.lei), ceea ce denotă asumarea obligaţiunilor financiare ce depăşesc cu 5,6 mil.lei limitele stabilite.

Verificarea de către audit a cheltuielilor privind remunerarea muncii membrilor comitetelor tehnice a stabilit unele abateri nesemnificative, cauzate de erori de calcul, care nu au influenţat raportarea financiară a Ministerului.

În cadrul analizei proceselor-verbale privind activitatea comitetelor tehnice pentru aprobarea actelor normative în construcţii, s-a stabilit că în 2 cazuri (din 14 verificate) preşedintele comitetului era un reprezentant al MDRC, ultimul fiind şi autorul documentelor normative examinate şi aprobate de comitet. Aceste situaţii, în opinia auditului, nu asigură²⁷ imparţialitatea preşedintelui comitetului tehnic, ceea ce poate influenţa obiectivitatea deciziilor aprobate.

_________________________

²⁷Ordinul MDRC nr.37 din 26.05.1997 “Privind aprobarea Documentului normativ NCM A.01.06-97”.

Concluzii:

Cheltuielile pentru crearea sistemului de documente normative în construcţii în perioada auditată au fost executate în limita alocaţiilor, fiind înregistrate în evidenţa contabilă şi raportate conform. Pentru anul 2013, MDRC şi-a asumat obligaţiuni contractuale peste limita alocaţiilor disponibile, în timp ce cheltuielile efective justificate şi acceptate documentar au fost executate în limita stabilită.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

6. Să asigure asumarea angajamentelor contractuale pentru elaborarea documentelor normative în construcţii respectînd limita alocaţiilor disponibile.

3.7. Executarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii şi serviciile de transport, reieşind din eşantioanele verificate, nu sînt însoţite de neconformităţi.

Conform datelor reflectate în Raportul privind executarea bugetului MDRC din contul cheltuielilor din componenta de bază, în anii 2013-2014 cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii au constituit 5,7 mil.lei şi, respectiv, 5,6 mil.lei, nedepăşind limita stabilită.

Verificările auditului asupra conformităţii calculării şi achitării salariului, sporurilor, suplimentelor şi altor plăţi în perioada auditată au fost efectuate pe un eşantion de 17 angajaţi (selectat după semnificaţie) din totalul personalului instituţiei (85 angajaţi), nefiind stabilite neconformităţi şi abateri de la nomele legale²⁸.

_________________________

²⁸Legea nr.48 din 22.03.2012 “Privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici”.

Urmare a evaluării sistemului de control intern la capitolul resurse umane şi remunerarea muncii, auditul denotă că entitatea, la momentul actual, a elaborat procese scrise (prin prisma responsabilităţilor delegate subdiviziunilor sale) care urmează să fie aprobate de conducerea entităţii.

Cheltuielile efective pentru întreţinerea mijloacelor de transport au constituit 0,12 mil.lei şi, respectiv, în 9 luni ale anului 2014 – 0,11 mil.lei, verificările auditului nestabilind abateri la acest capitol.

Concluzii:

MDRC în anul 2013 şi 2014 (9 luni) a efectuat şi raportat conform cheltuielile pentru retribuirea muncii şi serviciile de transport, nefiind stabilite divergenţe în evidenţa sintetică şi cea analitică, informaţia reflectată în raport oferind o imagine reală şi fidelă asupra situaţiilor financiare verificate.

3.8. La capitolul efectuarea cheltuielilor pentru arenda bunurilor se conturează necesitatea intensificării unor elemente ale proceselor de control intern.

Conform datelor prezentate auditului, la 31.12.2013, suprafaţa totală a încăperilor luate în locaţiune şi comodat de către MDRC a constituit 1091,5 m², pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă de 0,8 mil.lei.

În perioada auditată MDRC a încheiat 2 contracte de comodat şi prestare a serviciilor comunale în valoare totală de 0,9 mil.lei, în scopul desfăşurării activităţii de bază a Ministerului.

În scopul constatării utilizării conform destinaţiei a încăperilor, precum şi a suprafeţelor real deţinute în locaţiune, reprezentanţii Ministerului, în prezenţa echipei de audit, au efectuat măsurarea unor suprafeţe (6 încăperi selectate aleatoriu din totalul de 32). Astfel, s-a constatat că pentru două încăperi (din 6 selectate), suprafaţa indicată în contract depăşeşte nesemnificativ suprafaţa real deţinută (cu 12,26 m²) pentru care Ministerul a suportat cheltuieli nejustificate privind serviciile comunale (2,5 mii lei), acestea nefiind semnificative şi neinfluenţînd situaţiile financiare.

Se menţionează că la verificarea conformităţii înregistrărilor la capitolul arenda bunurilor, auditul nu a stabilit erori, plăţile fiind efectuate conform facturilor fiscale şi calculelor de la comodant.

Totodată, la contrapunerea datelor din evidenţa analitică cu cele din registrele contabile, auditul a stabilit că, cheltuielile efective privind arenda bunurilor corespund sumelor reflectate în registrele contabile.

Concluzii:

Se concluzionează că MDRC nu dispune de un sistem de control intern eficient pentru cheltuielile aprobate privind arenda încăperilor. Totodată, cheltuielile suportate şi înregistrarea acestora a fost conforme, iar erorile constatate nu au depăşit pragul de semnificaţie.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

7. Să elaboreze şi să aprobe procese de control intern pentru asigurarea contractării şi efectuării conforme a cheltuielilor de arendă, care ar corespunde situaţiei reale.

3.9. MDRC a demarat implementarea managementului financiar şi control.

În urma evaluării sistemului de control intern executat în baza chestionării angajaţilor entităţii şi examinării unor documente, se relevă că Ministerul, pentru executarea prevederilor legale²⁹, a demarat implementarea sistemului de management financiar şi control (în continuare – MFC).

_________________________

²⁹Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern”; Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

În acest context, se menţionează că managementul MDRC a asigurat un mediu de control adecvat prin: elaborarea regulamentelor de funcţionare ale entităţii şi subdiviziunilor structurale; delegarea atribuţiilor, responsabilităţilor şi împuternicirilor angajaţilor în baza fişelor postului; definirea structurii organizaţionale a entităţii etc. De asemenea, angajaţii entităţii, în special managerii de toate nivelurile, realizează activităţi de control, care includ: proceduri de autorizare şi aprobare prin care documentele elaborate sînt vizate de persoanele responsabile; reconcilieri prin întocmirea actelor de verificare, inventarieri etc.; limitarea accesului persoanelor neautorizate la resurse şi informaţii; încheierea contractelor de răspundere materială, utilizarea parolelor de acces etc.

Auditul denotă că subdiviziunile structurale ale MDRC au identificat şi evaluat riscurile generale care nu au fost aprobate de managementul entităţii, însă nu a fost instituit un registru al riscurilor sistematizat/generalizat la nivelul autorităţii centrale de specialitate. Concomitent, se relevă că procesele de bază şi obiectivele principale ale entităţii sînt în proces de elaborare, care ulterior urmează să fie aprobate de către managementul Ministerului. În acelaşi timp, potrivit Declaraţiei privind buna guvernare pentru anul 2013, conducerea MDRC, în baza autoevaluării, apreciază că sistemul MFC cuprinde mecanisme de autocontrol, iar măsurile privind creşterea eficacităţii acestuia au la bază evaluarea riscurilor.

Atribuţiile de evaluare a eficacităţii MFC, potrivit prevederilor legale, îi revin auditului intern al entităţii. Ca rezultat al evaluării auditului intern, echipa de audit a constatat că activitatea acestuia este orientată în special spre auditarea activităţii economico-financiare a întreprinderilor din subordine. Astfel, auditul intern s-a axat mai puţin pe evaluarea şi analiza funcţionalităţii şi eficienţei procedurilor de control intern aferente proceselor din cadrul Ministerului. Reieşind din cele menţionate, actuala misiune de audit nu a utilizat unele rezultate ale activităţii auditului intern.

Concluzii:

MDRC, în baza prevederilor legale, a asigurat implementarea sistemului de control intern, concomitent fiind stabilite unele rezerve la implementarea managementului riscurilor şi la evaluarea unor procese de control intern relevante.

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

8. Să asigure activităţi privind implementarea şi consolidarea sistemului de management financiar şi control, inclusiv prin evaluarea de către auditul intern a eficacităţii funcţionării sistemului de management financiar şi control al principalelor procese din cadrul Ministerului.

3.10. Recomandările înaintate prin hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi au fost realizate parţial, cerinţele unora fiind reiterate în prezentul Raport de audit.

Verificările auditului privind nivelul conformării la cerinţele şi recomandările auditului precedent, înaintate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.40 din 18.08.2011, denotă că entităţile vizate au întreprins anumite acţiuni în vederea remedierii deficienţelor şi carenţelor constatate de audit, precum şi îmbunătăţirii administrării fondurilor publice. În acest sens, MDRC a elaborat şi aprobat un Plan de măsuri, cu stabilirea acţiunilor concrete, termenelor, responsabililor de realizarea acestora şi cu asigurarea unei monitorizări permanente adecvate. Astfel, se relevă realizarea recomandărilor referitor la:

- asigurarea finalizării lucrărilor şi recepţiei caselor de locuit pentru sinistraţi;

- efectuarea inventarierii, evaluării şi transmiterii Agenţiei Rezerve Materiale a stocurilor de materiale de construcţie în baza Hotărîrii Guvernului nr.850 din 16.11.2011 “Cu privire la transmiterea materialelor de construcţie”;

- planificarea şi efectuarea misiunilor de audit intern în scopul evaluării activităţii unor subdiviziuni structurale ale MDRC şi a unor entităţi din subordine.

Concomitent, auditul a constatat neexecutarea unei cerinţe (3.2.1. înaintată Consiliului local Cotul Morii) privind “perfectarea documentelor aferente drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole ale unor persoane fizice, atribuite construcţiei cartierelor locative pentru sinistraţii din comuna Cotul Morii şi schimbarea destinaţiei acestor loturi de pămînt”, ceea ce a generat persistenţa situaţiilor problematice şi în perioada auditată, aceasta fiind reiterată în prezentul Raport.

Concluzii:Cerinţele şi recomandările înaintate prin Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi au fost realizate de către factorii de decizie, în timp ce o cerinţă a fost reiterată în prezentul Raport de audit.

Concluzie generală:

Gestionarea fondurilor publice, în ansamblu, a fost efectuată potrivit prevederilor legale, cu excepţia unor situaţii reflectate în prezentul Raport de audit.

Raportarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a situaţiilor financiare pentru anul 2013 şi a tranzacţiilor efectuate în 2014 reprezintă, în toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă, fiind întocmite conform cerinţelor stabilite.