Hotarîre nr.55 din 08.12.2014 cu privire la Raportul auditului conformităţii procesului de subvenţionare a agriculturii în anul 2013

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului conformităţii

procesului de subvenţionare a agriculturii în anul 2013

nr. 55  din  08.12.2014

 (în vigoare 16.01.2015) 

Monitorul Oficial nr. 1-10 art.1 din 16.01.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui Petru Maleru, director al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, dlui Nicolae Ciubuc, director adjunct al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, dnei Ala Pînzari, şef al Direcţiei finanţe şi buget, contabil-şef al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, dlui Viorel Pană, şef al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor, dnei Elena Masleanschi, şef adjunct al Direcţiei contabilizare plăţi a Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, dlui Anatol Moraru, director general al Î.S. “Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor”, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii procesului de subvenţionare a agriculturii în anul 2013.

^{____________________________________}

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014², avînd drept scop oferirea unei asigurări rezonabile că sistemul de management financiar şi control organizat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (în continuare – MAIA) şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (în continuare – AIPA) este unul conform şi întruneşte rigorile de gestiune legală şi regulamentară a fondurilor publice (destinate subvenţionării producătorilor agricoli).

^{_____________________________________}

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014”, cu modificările şi completările ulterioare.

Auditul a fost efectuat conform Standardelor Internaţionale de Audit³, abordarea fiind bazată pe evaluarea relevanţei şi plenitudinii cadrului de reguli şi proceduri aplicate de autorităţile de resort în administrarea domeniului vizat.

^{____________________________________}

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Auditul a cuprins activităţile instituţionale şi operaţionale aferente politicilor publice de subvenţionare a producătorilor agricoli, precum şi instrumentele de administrare a resurselor alocate, realizate de către managementul MAIA şi AIPA în exerciţiul bugetar 2013.

Cu aplicarea pragului de semnificaţie, probele de audit au fost acumulate de la MAIA, AIPA, precum şi de la 50 beneficiari de subvenţii, prin evaluarea sistemului de control intern, testarea controalelor-cheie, aplicarea testelor în detaliu asupra operaţiunilor economico-financiare. Auditarea proceselor per ansamblu, inclusiv prin măsurarea impactului aferent, s-a efectuat prin verificarea a 339 cereri de subvenţionare (sau 8,6% din numărul cererilor finanţate în anul 2013), cu valoarea subvenţiilor acordate de 190,8 mil.lei (sau 42% din total). De asemenea, au fost utilizate informaţiile din baza de date a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

autorităţile responsabile de subvenţionarea producătorilor agricoli (MAIA şi AIPA) au realizat un set de măsuri instituţionale, inclusiv prin adaptarea şi promovarea sistemelor avansate de susţinere a sectorului vizat, bazate pe criterii relevante. În acelaşi timp, autorităţile în cauză nu şi-au asumat în mod plenar angajamente punctuale pentru realizarea unui impact economic şi social rezultat din sporirea competitivităţii sectorului agricol. Astfel, auditul public extern atestă că sistemul actual de subvenţionare este afectat de deficienţe şi iregularităţi, care se exprimă prin:

• neprioritizarea sectoarelor-cheie generatoare de plusvaloare şi necorelarea strategiilor de dezvoltare cu disponibilităţile efective de suport financiar;

• aplicarea neuniformă a cadrului regulator, existenţa vidului de norme şi prevederilor ambigue, generatoare de carenţe şi disfuncţionalităţi;

• absenţa unor proceduri clare, coerente şi standardizate privind verificarea corespunderii cererii de subvenţionare criteriilor de eligibilitate;

• lipsa obiectivelor măsurabile aferente evaluării impactului subvenţionării;

• neracordarea resurselor alocate la principiile de cost-eficienţă şi de rezultate;

• alocarea subvenţiilor în lipsa setului complet de documente regulamentar stabilit;

• implementarea necorespunzătoare de către AIPA a sistemului de control intern aferent subvenţionării, potrivit rigorilor Legii nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern;

• deficitul de predictibilitate şi transparenţă a cadrului instituţional privind procesul de subvenţionare per ansamblu.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii procesului de subvenţionare a agriculturii în anul 2013, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură şi Î.S. “Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor”, pentru conformare, şi se cere implementarea punctuală a măsurilor de remediere a deficienţelor elucidate în Raportul de audit, o atenţie primordială, în acest sens, acordînd:

- reconceptualizării/redefinirii strategiilor şi politicilor publice în materie de subvenţii, convergenţei acestora cu disponibilităţile financiare sustenabile, precum şi racordării la indicatori de productivitate, cost-eficienţă şi impact;

- standardizării cadrului regulator aferent proceselor şi procedurilor operaţionale aplicate de AIPA, asigurării predictibilităţii şi transparenţei funcţionării institutului de subvenţionare în ansamblu;

- promovării exprese a principiilor egalităţii de şanse şi neutralităţii în raport cu toţi potenţialii beneficiari de resurse publice;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine, şi se cere aprobarea cadrului normativ-metodologic în materie de evidenţă contabilă şi de declarare, în scopuri fiscale, a veniturilor şi cheltuielilor aferente subvenţionării în agricultură;

2.3. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi se cere verificarea corectitudinii/plenitudinii declarării, în scopuri fiscale, a veniturilor şi cheltuielilor aferente subvenţionării în agricultură în anii 2010-2013;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi examinare, după caz, a raportului Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură privind impactul subvenţionării producătorilor agricoli asupra dezvoltării sectorului rural, în general, şi a ramurii agricole, în particular;

2.5. Procuraturii Generale, spre examinare, conform competenţei, precum şi materialele auditului privind subvenţiile acordate la 4 agenţi economici;

2.6. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; agricultură şi industrie alimentară, pentru informare.

3. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor neimplementate ale misiunilor precedente de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.30 din 02.08.2011 “Privind Raportul auditului utilizării mijloacelor destinate subvenţionării în agricultură în exerciţiul bugetar 2010”.

4. Se ia act de faptul că, pe parcursul auditului, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a restituit în buget mijloacele financiare aferente subvenţiilor acordate neregulamentar, în sumă de 963,8 mii lei.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1-2.3 din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia recomandărilor nr.1-3 din Raportul de audit, pentru a căror executare/implementare se stabileşte termenul de 18 luni, cu informarea semestrială privind măsurile întreprinse.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.55 din 8 decembrie 2014

RAPORTUL

auditului conformităţii procesului de subvenţionare

a agriculturii în anul 2013

Lista abrevierilor

I. INTRODUCERE

Auditul a fost iniţiat¹în scopul oferirii unei asigurări rezonabile că sistemul de management financiar şi control organizat de către MAIA şi AIPA (în domeniul elaborării şi promovării politicilor, utilizării resurselor aferente şi evaluării impactului politicilor) este unul conform şi respectă regulile aferente gestiunii legale şi regulamentare a fondurilor publice (destinate subvenţionării producătorilor agricoli).

Misiunea de audit nu a avut drept obiectiv emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare, constatările fiind generalizate în concluzii punctuale privind subiectele auditate, cu formularea concluziei generale la final.

^{________________________________________}

¹ În conformitate cu art.28 şi art.31 alin.(1) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013.

Responsabilitatea conducerii MAIA şi AIPA² constă în organizarea unui sistem eficient de management financiar şi control, care ar asigura atingerea obiectivelor asumate, cu respectarea principiilor legalităţii, responsabilităţii şi transparenţei; elaborarea unor proceduri formalizate privind prevenirea, elucidarea şi raportarea suspiciunilor de fraudă şi neregularitate.

^{________________________________________}

² Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

Responsabilitatea echipei de audit a constat în aplicarea unor proceduri pentru obţinerea probelor de audit privind conformitatea gestionării proceselor, regularitatea planificării, executării şi raportării mijloacelor publice, precum şi pentru susţinerea constatărilor şi formularea concluziilor de audit.

Pentru realizarea scopului propus, au fost auditate următoarele subiecte:

1.Evaluarea politicilor sectoriale asumate de către MAIA şi fundamentărilor de rigoare întocmite vizavi de domeniul subvenţionării producătorilor agricoli, cuantificarea impactului aferent şi corelarea indicilor ramurali cu resursele financiare alocate;

2. Funcţionalitatea cadrului metodologico-procedural-operaţional aplicat de către AIPA pentru asigurarea regularităţii în folosirea mijloacelor bugetare gestionate;

3. Conformitatea exerciţiului bugetar în cadrul AIPA pentru gestionarea competenţelor delegate unităţii operaţionale în cauză.

Sfera de abordare a auditului

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit³, abordarea fiind bazată pe evaluarea conformităţii proceselor din cadrul MAIA şi AIPA.

^{________________________________________}

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Misiunea de audit a cuprins activităţile realizate şi măsurile întreprinse în anul 2013 de factorii de decizie ai MAIA şi AIPA pentru asigurarea procesului de elaborare şi promovare a politicilor publice în materie de subvenţionare a producătorilor agricoli, precum şi de utilizare a resurselor aferente.

Prin aplicarea pragului de semnificaţie, probele de audit au fost acumulate de la MAIA, AIPA, ÎS CRARA, precum şi de la 49 beneficiari de subvenţii, prin evaluarea sistemului de control intern, testarea controalelor-cheie, aplicarea testelor în detaliu asupra operaţiunilor economico-financiare. Auditarea procedurilor existente în cadrul MAIA privind iniţierea, evaluarea şi susţinerea politicilor agricole de subvenţionare, respectiv, de implementare de către AIPA a normelor/standardelor aferente acestui proces propriu-zis, inclusiv prin măsurarea impactului generat în acest sens, s-a efectuat prin verificarea a 339 de cereri (sau 8,6% din numărul cererilor finanţate în anul 2013) cu valoarea subvenţiilor acordate de 190,8 mil.lei (42% din valoarea totală a acestora).

II. PREZENTARE GENERALĂ

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este autoritatea de profil a administraţiei publice centrale, abilitată să elaboreze şi să promoveze politici publice la scară naţională în domeniul dezvoltării durabile a sectorului agroindustrial al ţării, prin sporirea competitivităţii şi productivităţii sectorului, precum şi asigurării inofensivităţii şi suficienţei alimentare a ţării, în vederea creării premiselor pentru creşterea durabilă a bunăstării populaţiei.

Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea MAIA, structura aparatului central, efectivul-limită (101 de unităţi), lista instituţiilor subordonate sînt aprobate prin HG nr.793 din 02.12.2009⁴.

^{________________________________________}

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.793 din 02.12.2009 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.793 din 02.12.2009).

Una dintre căile prin care MAIA acţionează pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse privind dezvoltarea durabilă a sectorului agroindustrial al ţării este utilizarea raţională a fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli. Astfel, MAIA are atribuţia de a elabora, monitoriza şi promova politicile de subvenţionare a producătorilor agricoli, cu stabilirea sectoarelor şi fundamentarea direcţiilor principale din agricultură susţinute financiar de stat, prin repartizarea mijloacelor financiare din fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Subvenţia este un transfer nerambursabil de resurse din bugetul de stat către un anumit domeniu sau anumite întreprinderi, în condiţiile respectării anumitor clauze sau în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor economice de structură.

Programele de asistenţă a agriculturii în Republica Moldova sprijină producătorii agricoli prin subvenţii băneşti alocate de la bugetul de stat; prin suport nemonetar care este acordat agenţilor economici de către stat sub formă de reduceri/scutiri de taxe; prin acordarea compensaţiilor pentru pierderile suferite în urma calamităţilor naturale.

Ca urmare, în subordinea MAIA a fost creată o entitate operaţională – AIPA⁵, responsabilă de gestionarea resurselor financiare destinate susţinerii producătorilor agricoli, de monitorizarea repartizării acestora şi de evaluarea cantitativă şi calitativă a impactului generat de măsurile de susţinere a agricultorilor de către stat.

^{________________________________________}

⁵ Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea AIPA, structura aparatului central, efectivul-limită (74 de unităţi) sînt aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.60 din 04.02.2010 “Cu privire la crearea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.60 din 04.02.2010).

Activitatea de subvenţionare a producătorilor agricoli se bazează pe prevederile următoarelor acte legal-normative: Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012; Legea privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură nr.243-XV din 08.07.2004; Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10.03.2006; Legea zootehniei nr.412-XIV din 27.05.1999; Legea cu privire la pomicultură nr.728-XIII din 06.02.1996⁶; HG nr.282 din 11.03.2008 “Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova (2008-2015)”⁷; HG nr.1305 din 28.11.2007 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2008-2015”; Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2013, aprobat prin HG nr.152 din 26.02.2013⁸; HG nr.766 din 15.10.2012 “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru diminuarea consecinţelor secetei din anul 2012”; Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013 “Cu privire la aprobarea unor documente” etc.

^{________________________________________}

⁶ Legea nr.728-XIII din 06.02.1996 cu privire la pomicultură (în continuare – Legea nr.728-XIII din 06.02.1996).

⁷ Abrogat la 10.06.2014 prin Hotărîrea Guvernului nr.409 din 04.06.2014.

⁸ Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli (pentru anul 2013), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.152 din 26.02.2013 (în continuare – Regulament).

Potrivit cadrului legal-normativ⁹, MAIA şi AIPA, în calitate de executori primar şi secundar de buget, sînt responsabile de formarea bugetului conform Normelor metodologice aprobate de MF. În organizarea evidenţei contabile, AIPA se călăuzeşte de Legea contabilităţii, instrucţiunile şi regulamentele aprobate de MF, aplicabile instituţiilor publice.

^{________________________________________}

⁹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010); Regulamentul privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.2 din 03.01.2007.

Potrivit Concepţiei sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2008-2015, aprobat prin HG nr.1305 din 28.11.2007, obiectivele subvenţionării sînt:

1) modelarea unui sistem unic de subvenţionare a producătorilor agricoli, indispensabil de priorităţile stabilite în documentele de politici agricole ale statului, racordat la necesităţile diverselor grupe de agricultori din mediul rural;

2) stabilirea sectoarelor şi fundamentarea direcţiilor principale din agricultură susţinute financiar de stat prin repartizarea mijloacelor financiare din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, aprobat anual prin Legea bugetului de stat;

3) repartizarea raţională a mijloacelor financiare din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli;

4) determinarea criteriilor de bază obligatorii la stabilirea condiţiilor de eligibilitate pentru beneficiarii din agricultură în scopul acordării ajutorului din partea statului;

5) crearea sistemului instituţional pentru gestionarea resurselor financiare destinate subvenţionării producătorilor agricoli, monitorizarea repartizării acestora şi evaluarea cantitativă şi calitativă a impactului generat de măsurile de susţinere a agricultorilor din partea statului.

Totodată, funcţiile de bază ale AIPA constau în: asigurarea derulării corecte şi legale a operaţiilor de gestionare a fondurilor alocate pentru susţinerea producătorilor agricoli; examinarea solicitărilor şi materialelor depuse de către solicitanţi şi a eligibilităţii acestora de a beneficia de fonduri din partea statului, conform procedurilor şi regulamentelor stabilite; crearea şi menţinerea Registrului exploataţiilor agricole; operarea sistemului de control intern în scopul asigurării corectitudinii procedurilor şi sistemelor aplicate, precum şi a performanţei actuale a acestora¹⁰.

^{________________________________________}

¹⁰ Pct.7 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea AIPA, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.60 din 04.02.2010.

Măsurile de sprijin a producătorilor agricoli aprobate pentru anul 2013, precum şi evoluţia subvenţiilor achitate în perioada 2011-2013 sînt redate în Tabelul nr.1 din anexa la Raportul de audit.

Ca rezultat, în anul 2013 s-a obţinut asigurarea riscurilor în agricultură pe 25,9 mii ha (faţă de 31,6 mii ha în 2012); plantarea pomilor pe 4,0 mii ha (inclusiv 1,4 mii ha livezi de măr); plantarea a 1,4 mii ha de vii (inclusiv 0,54 mii ha cu soiuri de masă); construcţia şi renovarea serelor şi tunelurilor pe 72,5 ha; procurarea a 2,8 mii unităţi de tehnică şi utilaj agricol nou; renovarea tehnologică a 35 ferme de animale şi 15 ferme de păsări; procurarea a 3872 capete de animale de prăsilă; construcţia şi renovarea a 45 frigidere etc.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Evaluarea politicilor sectoriale asumate de către MAIA şi fundamentărilor de rigoare întocmite vizavi de domeniul subvenţionării producătorilor agricoli, cuantificarea impactului aferent şi corelarea indicilor ramurali cu resursele financiare alocate.

1.1. MAIA nu dispune de setul de priorităţi, în cadrul politicii agricole a statului, racordate la disponibilităţile efective de suport financiar aferent subvenţionării producătorilor agricoli. Ca urmare, mijloacele financiare alocate din bugetul de stat pentru scopurile date sînt utilizate fără asigurarea unui impact maxim posibil şi relevant pentru creşterea eficienţei sectorului în cauză.

Auditul a constatat că, pînă în iunie 2014, politica statului în domeniul dezvoltării durabile a complexului agroindustrial era expusă în Strategia naţională (2008-2015), aprobată prin HG nr.282 din 11.03.2008¹¹ şi se exprima prin: 1. asigurarea suficienţei alimentare a ţării; 2. adaptarea standardelor la cele ale UE şi asigurarea inofensivităţii alimentare; 3. sporirea competitivităţii sectorului agroindustrial (îmbunătăţirea competenţelor producătorilor agricoli şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agroalimentar, în vederea asigurării unui management mai eficient al exploataţiilor agricole; îmbunătăţirea competitivităţii gospodăriilor agricole; modernizarea şi modificarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole); 4. sporirea continuă a calităţii vieţii populaţiei în mediul rural; 5. conservarea calităţii solului – mijlocul principal de producţie agricolă; 6. ridicarea productivităţii prin sporirea investiţiilor şi inovaţiilor în sector; 7. dezvoltarea continuă a lanţului valoric în scopul obţinerii valorii adăugate sporite; 8. dezvoltarea pieţei agricole (dezvoltarea infrastructurii de piaţă şi îmbunătăţirea canalelor de distribuţie; perfecţionarea competenţelor producătorilor şi antreprenorilor agricoli în domeniul marketingului).

^{________________________________________}

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.282 din 11.03.2008 “Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova (2008-2015)”, abrogată la 10.06.2014 prin Hotărîrea Guvernului nr.409 din 04.06.2014.

Pentru îndeplinirea obiectivelor enumerate, urmau a fi stabiliţi indicatori măsurabili care trebuiau verificaţi atît la începutul implementării politicilor agricole, cît şi pe parcurs în scopul stabilirii relevanţei politicilor în atingerea obiectivelor trasate, precum şi trebuiau evaluate necesităţile de subvenţionare pentru atingerea acestor obiective, stabilite resursele financiare existente, cu determinarea priorităţilor de subvenţionare, în special în cazul insuficienţei mijloacelor financiare. Deşi auditul a solicitat informaţii în acest sens de la MAIA, autoritatea nu a prezentat date relevante privind indicatorii măsurabili aferenţi obiectivelor în cauză. Nu au fost prezentate informaţii exhaustive nici referitor la modul de selectare a domeniilor de subvenţionare, menţionîndu-se doar existenţa mai multor acte normative care indică această necesitate, dar fără o fundamentare prin date/indicatori economico-financiari a sectoarelor selectate pentru subvenţionare. Totodată, MAIA a prezentat auditului evaluările necesarului de mijloace pentru implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Agricolă şi Rurală pentru anii 2014-2020, precum şi indicatorii de progres ai Strategiei, care se bazează pe cantitate, şi nu pe calitate şi eficienţă.

• Analizînd modul de elaborare a Regulamentului aprobat prin HG nr.152 din 26.02.2013, auditul a constatat că la baza lui se află prevederile Regulamentului precedent şi propunerile de modificare înaintate de alte autorităţi, precum şi de asociaţiile producătorilor agricoli. Totodată, auditul a stabilit că în procesele-verbale ale comisiei de elaborare a Regulamentului nu sînt indicate fundamentările/calculele aferente propunerilor înaintate.

Ca urmare a celor menţionate, auditul constată că elaborarea şi aprobarea Regulamentului s-a efectuat în lipsa fundamentărilor necesare şi fără specificarea indicatorilor de performanţă ce trebuiau atinşi. Despre această situaţie s-a accentuat şi în Raportul precedent de audit, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.30 din 02.08.2011¹².

^{________________________________________}

¹² Raportul auditului utilizării mijloacelor destinate subvenţionării în agricultură în exerciţiul bugetar 2010, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.30 din 02.08.2011.

Nu au fost prezentate auditului nici informaţiile/fundamentările care au stat la baza stabilirii mecanismului de subvenţionare, în special a condiţiilor de eligibilitate, plafoanelor de subvenţionare şi cotei din investiţia subvenţionată.

• Pînă în prezent nu a fost creat Registrul exploataţiilor agricole şi nici determinate exploataţiile agricole optime după tip, mărime şi profitabilitate (solicitate de auditul precedent). Deşi în anul 2013 în subordinea MAIA a fost creată ÎS “Centrul Informaţional Agricol”, avînd ca sarcină dezvoltarea Registrului electronic pentru toate institutiile subordonate MAIA, atribuţia de creare a Registrului exploatatiilor agricole nu a fost exclusă din atribuţiile AIPA.

MAIA nu deţine informaţii nici despre numărul potenţial de beneficiari ai subvenţiilor în agricultură (inclusiv GŢ şi alte forme juridice), suprafaţa terenurilor agricole existente la situaţia din 01.01.2013 (în funcţie de tipul, suprafaţa, repartizarea teritorială şi numărul proprietarilor lor), specificînd că informaţiile respective sînt deţinute de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.

Ponderea beneficiarilor de subvenţii în totalul deţinătorilor de terenuri agricole este redată în Tabelul nr.2 din Anexa la Raportul de audit.

Datele din tabel relevă că de subvenţii au beneficiat doar 0,3% din numărul proprietarilor de terenuri agricole, ceea ce denotă că de sprijinul financiar din partea statului beneficiază un număr mic de producători agricoli, în special cei ce prelucrează suprafeţe mari de terenuri arabile şi, deci, au personal calificat angajat. Acest fapt nu este în concordanţă cu obiectivul privind “sporirea continuă a calităţii vieţii populaţiei în mediul rural”, deoarece majoritatea absolută a populaţiei rurale (producători agricoli) nu beneficiază de subvenţii, nu îşi pot moderniza utilajele de muncă şi nu pot spori eficienţa în agricultură.

Urmare a analizelor efectuate, auditul a constatat că majoritatea beneficiarilor de subvenţii din anul 2013 au beneficiat de acestea şi în anii precedenţi. De menţionat că din 49 de beneficiari¹³ de subvenţii auditaţi, 28 au beneficiat şi în anii anteriori (2011-2012).

^{________________________________________}

¹³ În 2011-2013 au beneficiat de ajutor financiar de 72,6 mil. lei, dintre care: în 2011 – 5,2 mil.lei; în 2012 – 15,9 mil.lei; în 2013 – 51,5 mil.lei.

• De asemenea, auditul a atestat neimplementarea pct.2.1.2. din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.30 din 02.08.2011, prin care MAIA, în comun cu AIPA, urma să efectueze şi să prezinte Guvernului o evaluare cantitativă şi calitativă a impactului subvenţionării sectorului agroalimentar, cu elaborarea documentelor de politici corespunzător direcţiilor principale ale subvenţionării în agricultură şi ajustarea lor la cerinţele internaţionale.

Potrivit pct.6 din Regulament, sînt stabilite un şir de obiective: 1) creşterea productivităţii şi a competitivităţii agriculturii; 2) stimularea transferului tehnologic şi a serviciilor de extensiune; 3) sporirea veniturilor producătorilor agricoli şi diminuarea sărăciei; 4) atragerea pe larg a tinerilor fermieri în iniţierea şi dezvoltarea activităţilor agricole în sectorul rural; 5) utilizarea eficientă a resurselor naturale şi conservarea mediului ambiant.

Pe lîngă aceasta, în Regulament (punctele 16, 26, 39, 49, 59, 68, 78, 87 şi 94), pentru fiecare măsură de subvenţionare din cele 10 pentru anul 2013, sînt stabilite obiective specifice. Auditul relevă că aceste obiective nu sînt însoţite de indicatori de performanţă măsurabili pentru evaluarea gradului de realizare a obiectivelor, precum şi de indicatori de raportare pentru beneficiari, ceea ce intră în contradicţie cu prevederile pct.7 subpct.2) din Regulament – “asigurarea eficienţei alocării mijloacelor bugetare în vederea obţinerii unor performanţe de către producătorii agricoli materializate prin atingerea de indicatori cantitativi şi calitativi plauzibili”.

Conform informaţiilor prezentate de MAIA, responsabili de evaluarea rezultatelor subvenţionării producătorilor agricoli sînt Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, precum şi direcţiile sectoriale (ramurale) din cadrul MAIA. La solicitarea auditului de a prezenta rezultatele evaluării politicilor agricole în domeniul subvenţionării, precum şi atingerii obiectivelor stabilite în Regulament, aceste subdiviziuni şi în acest caz au prezentat doar informaţii de cantitate, lipsind cu desăvîrşire cele de calitate, eficienţă (creşterea productivităţii), precum şi de impact asupra veniturilor/nivelului de trai al producătorilor agricoli.

Ca urmare, nu este clar impactul măsurilor asupra micşorării costurilor în agricultură, eficientizării activităţii (creşterea volumelor de producţie; îmbunătăţirea calităţii producţiei; sporirea valorii adăugate) şi, respectiv, asupra creşterii nivelului de trai în mediul rural. Astfel, nu este determinat, implicit, nu este asumat nici obiectivul de cost-eficienţă a utilizării mijloacelor din buget pentru atingerea obiectivelor stabilite, asigurarea indicatorilor de calitate ai producţiei la nivelul standardelor internaţionale, fapt ce poate determina utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare. În schimb, se poate constata că are loc majorarea artificială a veniturilor în agricultură, deoarece subvenţiile acordate sînt înregistrate la venituri.

• Absenţa în Regulament în calitate de criteriu de eligibilitate a “pieţei de desfacere a producţiei agricole şi/sau diversificarea pieţelor existente”, nu asigură eficienţa utilizării mijloacelor bugetare, precum şi atingerea obiectivului de “sporire a veniturilor producătorilor agricoli şi diminuare a sărăciei în mediul rural”. Auditul a constatat că din 49 beneficiari de subvenţie auditaţi, doar 10 aveau încheiate în 2013 contracte de intenţie de livrare a producţiei (sfeclă de zahăr, mere, lapte şi conserve). Astfel, efectuînd investiţii majore subvenţionate de stat, producătorii agricoli nu au piaţă de desfacere a producţiei, aceasta fiind comercializată intermediarilor la preţuri mici. Ca exemplu poate servi înfiinţarea plantaţiilor pomicole superintensive, fără a avea certitudinea existenţei pieţei de desfacere a producţiei pomicole.

• Deşi actele normative cu privire la subvenţionare¹⁴, aprobate în perioada 2011-2013, declară unele obiective care se prezumă a fi atinse, pe parcursul anului 2013 în cadrul AIPA nu a fost organizată activitatea de evaluare a impactului subvenţionării producătorilor agricoli. MAIA şi AIPA motivează acest fapt prin necesitatea trecerii unei perioade mai îndelungate de timp decît 2-3 ani. Totodată, auditul relevă că evaluări nu au fost efectuate nici pentru subvenţiile acordate pînă în anul 2009. AIPA ar fi putut efectua evaluările la momentul depunerii cererii de solicitare a subvenţiei de către agenţii economici care au primit subvenţii în anii anteriori sau în cadrul inspecţiilor postachitare. Astfel, avem situaţia cînd nu se determină în ce măsură au fost atinse obiectivele declarate în Regulamentele respective, nu se identifică punctele slabe ce împiedică atingerea impactului maxim posibil.

^{________________________________________}

¹⁴ Pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.369 din 24.05.2011; pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.57 din 31.01.2012; pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.152 din 26.02.2013.

1.2.MAIA şi AIPA nu dispun de analize, criterii şi fundamentări la planificarea necesarului de investiţii pe fiecare măsură în parte şi nu au stabilit regulamentar modul de (re)distribuire a mijloacelor aprobate pentru subvenţionare între măsuri, neavînd nici fundamentările corespunzătoare ale modului de (re)distribuire a mijloacelor alocate pentru subvenţionare în anul 2013. Aceasta denotă încă o dată lipsa în cadrul MAIA a viziunii privind priorităţile de dezvoltare ale ramurii agricole în ansamblu, cît şi pe subsectoare.

Conform art.2 din Legea bugetului de stat pe anul 2013¹⁵, în bugetul MAIA fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli a constituit 462,9 mil.lei, dintre care 62,8 mil.lei – din contul grantului acordat de Comisia Europeană. Mijloacele fondului urmau a fi utilizate pentru stimularea:

^{________________________________________}

¹⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012 (în continuare – Legea nr.249 din 02.11.2012).

a) creditării producătorilor agricoli de către instituţiile financiare;

b) asigurării riscurilor de producţie în agricultură;

c) procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora;

d) consolidării terenurilor agricole;

e) irigării terenurilor agricole;

f) investiţiilor, pentru:

– producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solare, tuneluri);

– procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare, sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină;

– utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

–dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare;

– defrişarea plantaţiilor multianuale supuse casării, pentru înfiinţarea plantaţilor multianuale şi promovarea producţiei vitivinicole.

Totodată, conform art.2 din Legea nr.249 din 02.11.2012, modul de repartizare a mijloacelor din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli urma să fie stabilit printr-un regulament aprobat de Guvern, însă, potrivit pct.2 din HG nr.152 din 26.02.2013, aceste drepturi au fost transmise MAIA şi MF. Astfel, în anul 2013 nu au existat prevederi regulamentare privind modul de distribuire a mijloacelor financiare pentru măsurile menţionate, precum şi privind modul de precizare (redistribuire) a resurselor financiare pe parcursul anului. De asemenea, nici AIPA nu a dispus de regulamente interne la capitolul respectiv.

Distribuirea mijloacelor pe măsuri a fost efectuată de către AIPA în baza tendinţelor existente pe parcursul ultimilor ani privind subvenţiile solicitate şi achitate, neavînd estimările de rigoare privind investiţiile efectuate şi planificate de către producătorii agricoli şi, respectiv, privind subvenţiile necesare de a fi acordate. Acest fapt generează riscul ca resursele financiare alocate din buget să nu satisfacă toate cererile înaintate de solicitanţii de subvenţii în baza prevederilor Regulamentului.

La fel, misiunii de audit nu i-au fost prezentate nici argumentele cu privire la redistribuirea pe parcursul anului a mijloacelor între măsurile de subvenţionare, ceea ce denotă că această redistribuire s-a efectuat fără determinarea măsurilor prioritare de subvenţionare.

1.3. Cadrul legal-normativ privind subvenţionarea asigurării riscurilor de producţie în agricultură nu ţine cont de condiţiile climaterice actuale şi permite acordarea subvenţiilor pentru asigurarea riscurilor a căror probabilitate de realizare este minimă.

• Deşi, potrivit art.21 alin.(1) din Legea nr.243-XV din 08.07.2004¹⁶, MAIA anual de la bugetul de stat i se va aloca o sumă destinată subvenţionării asigurării riscurilor de producţie în agricultură, mărimea concretă a sumei respective nu este indicată în Legea bugetului de stat şi nici în alte acte normative. De menţionat că modul de calculare şi alocare a mijloacelor financiare la stimularea asigurării riscurilor de producţie în agricultură (Măsura 2) diferă esenţial de modul de calculare şi achitare a subvenţiilor pe celelalte măsuri, în special în ceea ce ţine de aplicarea prevederilor pct.124-126 din Regulament privind aplicarea coeficientului de achitare. Ca rezultat, în lipsa unor reglementări, MAIA şi AIPA au distribuit alocaţiile pentru subvenţionarea Măsurii a 2-a în aceleaşi condiţii ca şi pentru alte măsuri, neavînd fundamentările corespunzătoare ale mecanismului şi modului de (re)distribuire a mijloacelor aprobate pentru subvenţionare între aceste măsuri.

^{________________________________________}

¹⁶ Legea nr.243-XV din 08.07.2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură.

Astfel, în anul 2013 pentru Măsura 2 au fost aprobate iniţial alocaţii în sumă de 30,0 mil.lei, care ulterior au fost rectificate în sumă de 41,3 mil.lei.

• Conform pct.24 din Regulament, subvenţionarea primelor de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură urma să se efectueze în temeiul Legii nr.243-XV din 08.07.2004, fără a fi indicat Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005¹⁷, ceea ce determină aplicarea/neaplicarea, la discreţia AIPA, a unor prevederi din Regulament sau din Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005. Această situaţie generează şi o lipsă a clarităţii procedurilor ce urmează a fi aplicate pentru acordarea subvenţiilor la Măsura 2.

^{________________________________________}

¹⁷ Regulamentul privind subvenţionarea asigurării riscurilor de producţie în agricultură, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.217 din 24.02.2005 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.217 din 24.02.2005).

• Potrivit art.15 alin.(4) din Legea nr.243-XV din 08.07.2004, dreptul la obţinerea subvenţiei îl au asigurătorii care au obţinut avizul MAIA la condiţiile speciale de asigurare. Astfel, de către MAIA au fost acceptate pentru asigurarea riscurilor de producţie în agricultură 4 companii de asigurare, cărora, în anul 2013, în baza a 75 de cereri, le-au fost achitate subvenţii de 41,3 mil.lei pentru 221 de producători agricoli.

De asemenea, la 02.08.2013 MAIA a avizat condiţiile de asigurare facultativă a animalelor, precum şi a recoltei de culturi agricole pentru încă o companie de asigurare. De menţionat că în avizul prezentat de MAIA nu se indică care condiţie a fost avizată, nefiind specificat numărul, data şi organul care a aprobat Condiţiile avizate, ceea ce poate permite modificarea acestor condiţii fără solicitarea avizului MAIA. Totodată, MAIA a constatat unele abateri de la legislaţie, dar care conform prevederilor normative nu constituie motiv de refuz pentru prezentarea avizului, fiind sesizată în acest sens CNPF (de exemplu, că asigurătorul poate reţine 40% din suma primei pentru acoperirea cheltuielilor de gestiune, în timp ce Legea nr.243-XV din 08.07.2004 permite folosirea în acest scop doar a 10% din primă).

Deşi, în condiţiile speciale de asigurare transmise spre avizare MAIA se includ şi tarifele de bază la asigurarea facultativă a roadei culturilor agricole pentru fiecare risc în parte, auditul a constatat că, condiţiile speciale avizate de MAIA sînt întocmite cu unele neclarităţi, care nu permit verificarea corectitudinii de stabilire a tarifului. Prin urmare, în cazul în care se permite asigurătorului modificarea tarifului de bază, nu este clară necesitatea avizării acestui tarif.

Astfel, conform pct.7.1 din condiţiile speciale ale unei companii de asigurări, tarifele la asigurarea plantaţiilor multianuale se formează de către asigurător în funcţie de riscuri, conform tarifelor de bază anexate la condiţiile speciale. Totodată, la calcularea tarifului final se ia în considerare nivelul de rentabilitate, normativul cheltuielilor de gestiune, amplasarea sectoarelor asigurate, intensitatea producerii riscurilor etc. Ca rezultat, în unele contracte de asigurare a riscurilor în agricultură tarifele stabilite sînt mai mari faţă de cele indicate în condiţiile speciale, deoarece, conform art.5 şi art.7 alin.(5) din Legea nr.407-XVI din 21.12.2006, în cazul asigurării benevole (facultative), mărimea tarifului de asigurare se stabileşte în contractul de asigurare prin acordul comun al părţilor. De menţionat că MAIA şi AIPA nu au atribuţii în monitorizarea corectitudinii de stabilire a tarifului de către companiile de asigurări, precum şi asupra modului de stabilire a valorii asigurate, deşi aceste aspecte influenţează direct mărimea primei de asigurare şi, respectiv, mărimea subvenţiilor alocate.

Prin urmare, conform documentelor anexate la o cerere de subvenţionare¹⁸, mărimea primei de asigurare (%), stabilită pentru asigurarea unora şi aceloraşi riscuri, diferă atît faţă de tariful de bază avizat, cît şi de la un asigurat la altul. De exemplu, pentru asigurarea riscurilor de “îngheţ de iarnă; îngheţ de primăvară şi grindină” pentru acelaşi tip de cultură asigurată – “Mere (roadă)”, mărimea primei (tarifului) de asigurare a fost stabilită de la 18% pînă la 21%, la 5 asiguraţi fiind mai mare ca tarifele de bază avizate, determinînd calcularea primei de asigurare cu 233,6 mii lei (din care 107,2 mii lei – achitată de Asigurat, şi 126,4 mii lei – subvenţionată) mai mare decît s-ar fi calculat în cazul aplicării tarifului de bază avizat.

^{________________________________________}

¹⁸ Cererea nr.2/1303C290 privind asigurarea a 9 producători agricoli, cu achitarea subvenţiei în sumă de 5960,6 mii lei.

Auditul a stabilit că în contractele de asigurare anexate la cererile de subvenţionare verificate de audit lipseşte anexa privind modul de calculare a sumei asigurate, ceea ce contravine art.8 din Legea nr.243-XV din 08.07.2004, pct.117 din Regulament şi pct.13-14 din Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005¹⁹. Această situaţie este condiţionată de faptul că, potrivit pct.9 din Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005, pentru obţinerea subvenţiei asigurătorii prezintă subdiviziunilor teritoriale ale AIPA doar: copia poliţei de asigurare, copia documentului de plată de către asigurat a primei de asigurare şi adeverinţa de la primărie care confirmă deţinerea bunurilor asigurate, nefiind indicată necesitatea prezentării contractului de asigurare, cu anexa calculului sumei asigurate (parte componentă a contractului). Din această cauză AIPA nu poate verifica modul de stabilire a valorii asigurate, ceea ce poate genera calcularea de către asigurători a unor prime de asigurare supradimensionate şi nefundamentate, acestea, la rîndul lor, determinînd calcularea şi achitarea unor subvenţii nejustificate.

^{________________________________________}

¹⁹ Responsabili de corectitudinea întocmirii actelor conform anexelor respective ale Regulamentului sînt asigurătorii, subdiviziunile teritoriale ale AIPA şi primăriile satelor şi comunelor. AIPA va verifica permanent modul de întocmire a documentaţiei şi modul de calcul al subvenţiei pentru primele de asigurare.

• Deşi, conform pct.9 din Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005, documentele necesare pentru obţinerea subvenţiilor se vor depune de către asigurători la subdiviziunile teritoriale ale AIPA: pentru asigurarea semănăturilor de toamnă şi a plantaţiilor multianuale – pînă la 15 decembrie; pentru asigurarea semănăturilor de primăvară – pînă la 15 iunie, prevederea nu specifică pentru care an sînt asigurările (precedent, curent, următor). La fel, pentru asigurarea animalelor de producţie nu este stabilit termenul de prezentare de către asigurători a documentelor în ST AIPA.

Totodată, conform pct.10 din Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005, ST AIPA sînt obligate să verifice şi să centralizeze documentele primite de la asigurători, transmiţîndu-le AIPA: pentru asigurarea semănăturilor de toamnă şi a plantaţiilor multianuale – pînă la 31 decembrie; pentru asigurarea semănăturilor de primăvară – pînă la 1 iulie; pentru asigurarea animalelor şi a plantaţiilor multianuale în luna curentă – în primele 10 zile ale lunii următoare, nefiind specificat nici în acest caz pentru care an sînt asigurările (precedent, curent, următor). Reieşind din cele enumerate, se relevă suprapunerea normativă în ceea ce privesc termenele de prezentare a dosarelor pentru plantaţiile multianuale: 31 decembrie sau în primele 10 zile ale lunii următoare.

De menţionat că această suprapunere normativă datează din 2006, iar pînă în prezent MAIA nu a întreprins măsurile necesare pentru rectificarea Regulamentului (aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005), ceea ce a creat o incertitudine în activitatea AIPA referitor la termenele de depunere a solicitărilor privind subvenţionarea asigurării riscurilor în agricultură şi nu a permis evaluarea corectă a necesarului de resurse financiare pentru măsura dată.

• Potrivit pct.102 şi pct.108 din Regulamentul aprobat prin HG nr.152 din 26.02.2013, ST AIPA verifică, înregistrează şi transmit DAC a AIPA documentele aferente cererii de subvenţionare în termen de 15 zile. Ulterior, conform pct.11 din Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.02.2005, AIPA, în baza documentelor centralizatoare primite de la subdiviziunile sale teritoriale, examinează şi aprobă suma subvenţiilor pentru fiecare beneficiar în termen de 15 zile de la data recepţionării acestor documente.

În cadrul auditului s-a stabilit că ST ale AIPA nu au asigurat respectarea întocmai a termenelor indicate. Astfel, urmare a confruntării datei de înregistrare a cererilor de către ST ale AIPA cu data din Registrul manual de intrări al DAC a AIPA, precum şi a datei de introducere a cererii în baza de date a Agenţiei s-a constatat că în 12 cazuri ST au transmis cererile (depuse în anul 2013) către DAC cu depăşirea termenului stabilit (10 zile lucrătoare de la momentul recepţionării şi înregistrării dosarelor de subvenţionare), de la 67 de zile pînă la 111 zile lucrătoare (deja în anul 2014). În acelaşi timp, cererea nr.2/1306CH1634 în sumă de 6,4 mil.lei, depusă la ST AIPA la 10.06.2013, a fost înregistrată la DAC la 12.06.2013, sau în termen de 2 zile, ceea ce nu asigură egalitatea în drepturi a producătorilor agricoli beneficiari de subvenţii.

De asemenea, s-a stabilit că în Registrul de înregistrare a cererilor de subvenţionare la Măsura 2, depuse în anul 2013, sînt înregistrate doar 69 de cereri în sumă de 30,2 mil.lei, deşi lista beneficiarilor de subvenţii în anul respectiv conţine 78 de solicitări în sumă de 41,4 mil.lei, ceea ce denotă că 9 cereri în sumă de 11,2 mil.lei au fost depuse în anii precedenţi (2012), dar care în evidenţa contabilă a AIPA la 01.01.2013 nu erau înregistrate ca datorii.

AIPA motivează nesatisfacerea cererilor de solicitare a subvenţiilor prin faptul că Ordinul MAIA nr.137 din 17.06.2013 prevede stoparea procesului de autorizare: cererile de acordare a sprijinului financiar recepţionate în perioada stopării procesului de autorizare vor fi supuse procesului de examinare, inclusiv verificărilor şi inspecţiilor suplimentare, însă fără autorizarea lor, procedură care va avea loc începînd cu 01.11.2013, în limita fondului disponibil, la data stopării procesului de autorizare, deşi, conform prevederilor legale, Ordinul respectiv nu are acţiune asupra subvenţionării riscurilor în agricultură, termenul de depunere a cererilor fiind reglementat de alte norme.

Astfel, cererile neînregistrate în termen în baza de date a AIPA nu participă la stabilirea sumei subvenţiilor autorizate, precum şi a coeficientului de achitare a subvenţiilor pentru celelalte măsuri. Dacă ar fi fost satisfăcute în termen şi integral solicitările de subvenţionare pentru Măsura 2, atunci coeficientul de achitare a subvenţiilor pe celelalte măsuri ar fi fost mai mic decît a fost stabilit (84,441%). Această situaţie este determinată şi de faptul că fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli nu este suficient pentru asigurarea tuturor necesităţilor de subvenţionare stabilite în regulamentele respective, iar prevederile regulamentare nu sînt explicite în acest sens.

• Lipsa unor reglementări de sancţionare determină companiile de asigurări să nu depună cererile de subvenţionare la ST AIPA în termenele prevăzute de pct.9 din HG nr.217 din 24.02.2005, iar la întocmirea contractelor de asigurare să nu ţină cont de necesitatea prezentării separate a acestora spre subvenţionare, în funcţie de tipul riscurilor şi obiectului asigurat (semănături de primăvară, semănături de toamnă, plantaţii multianuale, animale), ceea ce nu permite administrarea eficientă şi planificarea conformă a procesului de subvenţionare pe Măsura 2.

Înregistrarea neconformă a cererilor de subvenţionare pentru Măsura 2 a condiţionat formarea unor discrepanţe între datele evidenţelor contabile a AIPA şi a companiilor de asigurări în ceea ce priveşte subvenţiile aprobate şi achitate, precum şi datoriile la achitarea acestora. Deşi, conform prevederilor art.19 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, “faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare”, la autorizarea plăţilor AIPA nu întocmeşte vreun document pentru a fi prezentat companiilor de asigurări şi prin care şi-ar asuma angajamentul de a achita subvenţiile aprobate, în timp ce pentru alte măsuri întocmeşte şi semnează cu solicitanţii contracte de acordare a sprijinului financiar. Această situaţie determină companiile de asigurări să înregistreze în contabilitate suma subvenţiilor solicitate ca datorii ale AIPA în baza confirmărilor privind recepţionarea dosarelor de către ST ale AIPA, dar trebuiau în baza subvenţiei autorizate de către AIPA. De asemenea, AIPA şi solicitanţii de subvenţii înregistrează în evidenţă aceste operaţii economice în perioade (ani) diferite. Astfel, datoriile la subvenţiile neachitate înregistrate de companiile de asigurări la 01.01.2013 constituie 14,9 mil.lei şi la 01.01.2014 – 25,7 mil.lei, pe cînd în evidenţa contabilă a AIPA la situaţiile menţionate nu sînt înregistrate datorii.

• Deşi, potrivit art.1 din Legea nr.407-XVI din 21.12.2006 şi art.1307 din Codul civil, riscul reprezintă un eveniment inconvenient, posibil, viitor şi incert, analiza contractelor de asigurare prezentate spre subvenţionare a relevat că în unele cazuri s-au asigurat riscuri meteorologice previzibil de stabilit

De exemplu, cererea (nr.2/1306CH1634) subvenţionată cu suma de 6,4 mil.lei a fost recepţionată de ST Cahul la 10.06.2013 şi de DAC la 12.06.2013 pentru asigurarea roadei plantaţiilor multianuale (struguri, piersice, prune, cireşe) în valoare de 73,9 mil.lei împotriva riscului de “îngheţ de primăvară” şi “grindină” în baza a 10 contracte de asigurare, semnate cu 2 producători agricoli. Asiguraţii au achitat primele de asigurare cu întîrziere faţă de data semnării contractului²⁰, de la 24 (3 contracte) pînă la 57 de zile (7 contracte), şi faţă de data eliberării Poliţei de asigurare – de la 2 pînă la 15 zile, ceea ce relevă că, la data eliberării poliţelor (30.04.2013) şi, mai ales, la data achitării primelor – 02.05-15.05.2013, riscul de producere a “îngheţului de primăvară” era minim. La 08.07.2013 AIPA a fost informată de Serviciul Hidrometeorologic de Stat că pe parcursul lunii mai 2013 au fost înregistrate temperaturi de peste 15°C, cu 3°C mai mult faţă de temperaturile medii pentru această perioadă. De asemenea, se constata că cele mai tîrzii îngheţuri au fost înregistrate pe teritoriul ţării în luna mai 1988, ceea ce relevă că prevederile stipulate în Regulamentul aprobat prin HG nr.217 din 24.05.2005 în prezent nu sînt relevante şi nu corespund realităţii (în special, nu ţin cont de modificările climatice survenite).

^{________________________________________}

²⁰ La 06.03.2013 şi, respectiv, la 08.04.2013.

• În baza informaţiilor prezentate de companiile de asigurări, s-a stabilit că în anul 2013 beneficiarilor de subvenţii le-au fost achitate despăgubiri aferente producerii riscurilor asigurate în sumă totală de 11,9 mil.lei, ceea ce constituie 28,9% din suma subvenţiilor acordate în anul 2013.

Astfel, în anii 2009-2013 au fost acordate subvenţii pentru asigurarea riscurilor în agricultură în sumă de 150,4 mil.lei (exceptînd valoarea primelor achitate de beneficiari în volum de 40-50%), fiind achitate despăgubiri în sumă de 177,0 mil.lei, sau cu 17% mai mult decît subvenţiile obţinute.

Auditul relevă că MAIA şi AIPA asigură protejarea producţiei în agricultură şi prin alte metode, cum ar fi finanţarea Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, subvenţionarea instalării sistemelor antiîngheţ, antigrindină şi de irigare, construcţia serelor etc. De asemenea, în anul 2013 din bugetul de stat au fost alocate 97,9 mil.lei pentru compensarea pierderilor suferite de producătorii agricoli în anii 2012 şi 2013 în urma calamităţilor naturale (secetă şi grindină).

1.4. MAIA nu a asigurat elaborarea şi aprobarea tuturor procedurilor necesare pentru acordarea echitabilă a compensaţiilor parţiale ale pagubelor suferite de producătorii agricoli urmare a calamităţilor naturale (secetă, grindină) din anii 2012-2013.

► În scopul diminuării consecinţelor secetei din anul 2012 şi susţinerii producătorilor agricoli la semănatul grîului de toamnă pentru roada anului 2013, precum şi în scopul păstrării şeptelului de animale, în baza HG nr.766 din 15.10.2012²¹ au fost alocate mijloace financiare în sumă de 50,0 mil.lei, din care 12,0 mil.lei – pentru procurarea cerealelor furajere, în scopul asigurării parţiale a nutriţiei vacilor din zonele afectate de secetă, şi 38,0 mil.lei – pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul grîului de toamnă pentru roada anului 2013.

^{________________________________________}

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.766 din 15.10.2012 “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru diminuarea consecinţelor secetei din anul 2012”.

Conform pct.5 din Regulamentul aprobat prin HG nr.766 din 15.10.2012²², în cazul în care solicitanţii au beneficiat de ajutor sub formă de seminţe de grîu, acordat în toamna anului 2012, mărimea compensaţiei va fi determinată de diferenţa dintre compensaţia calculată pentru suprafaţa însămînţată cu grîu de toamnă şi valoarea grîului semincer acordat, reieşind din preţul de piaţă al acestuia (6 lei/kg).

^{________________________________________}

²² Regulamentul privind modul de alocare a mijloacelor financiare pentru diminuarea consecinţelor secetei din anul 2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.766 din 15.10.2012.

În acest sens, în anii 2012 şi 2013 comisia MAIA²³ a constatat acordarea unui ajutor în volum mai mare²⁴ pentru 60 de solicitanţi, în sumă de 866,4 mii lei (26 de agenţi economici au beneficiat de 815,2 mii lei şi 34 de persoane fizice – de 51,2 mii lei), fără a fi stabilită modalitatea de returnare a acestor supraplăţi. Ulterior, la 01.04.2013 s-a mai constatat un agent economic cu supraplată de 42,0 mii lei, sumă care a fost compensată prin diminuarea ajutorului acordat în baza Ordinului MAIA nr.150 din 01.07.2013. În acelaşi mod au fost recuperate şi compensaţiile în sumă de 48,7 mii lei. De menţionat că pînă la finalizarea auditului nu au fost recuperate compensaţiile acordate în grîu semincer supranormă, în sumă de 817,7 mii lei.

^{________________________________________}

²³ Comisia pentru verificare, calculare şi autorizare spre plată a compensaţiilor pentru suprafaţa terenurilor agricole semănate cu grîu de toamnă pentru roada anului 2013 (Ordinul MAIA nr.188 din 27.11.2012).

²⁴ Reieşind din valoarea compensaţiei de 118 lei pentru 1 ha semănat şi preţul de 6 lei pentru 1 kg de seminţe.

• Suplimentar la prevederile HG nr.766 din 15.10.2012, din sursele Proiectului “Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, finanţat de BM, conform deciziei comisiei de profil a MAIA²⁵, la 02.08.2013 au fost aprobate şi ulterior achitate compensaţii în sumă de 19,5 mil.lei²⁶ producătorilor din raioanele selectate de BM, a căror roadă de grîu a fost afectată în volum mai mare de 35%, iar la 30.09.2013 – compensaţii pentru semănatul porumbului pentru roada anului 2013, în sumă de 62,4 mil.lei²⁷.

^{________________________________________}

²⁵ Comisia centrală de profil pentru verificare, calculare şi autorizare spre plată a mijloacelor financiare pentru compensarea parţială a cheltuielilor producătorilor agricoli pentru semănatul culturilor de grîu de toamnă, suportate în toamna anului 2012, precum şi a porumbului în anul 2013 (Ordinul MAIA nr.150 din 01.07.2013).

²⁶ Agenţilor economici (781 de beneficiari) – 16714,2 mii lei, şi persoanelor fizice (6431 de beneficiari, inclusiv GŢ) – 2789,6 mii lei.

²⁷ Agenţilor economici (1535 de beneficiari) – 35342,8 mii lei, şi persoanelor fizice (51582 de beneficiari, inclusiv GŢ) – 27066,4 mii lei.

Potrivit Regulamentului aprobat prin Ordinul MAIA nr.150 din 01.07.2013²⁸, beneficiari ai compensaţiei pentru grîul de toamnă au fost persoanele ale căror cereri au fost depuse şi acceptate în condiţiile HG nr.766 din 15.10.2012, iar pentru porumb, pentru roada anului 2013, persoanele care au depus o cerere în acest scop în condiţiile Regulamentului în cauză. De menţionat că în acest proces au fost implicate AAPL de nivelul I (comisiile de specialitate), direcţiile agricole raionale şi AIPA.

^{________________________________________}

²⁸ Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a procesului de alocare a mijloacelor financiare pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate de producătorii agricoli pentru semănatul grîului de toamnă în anul 2012, precum şi semănatul porumbului în primăvara anului 2013, aprobat prin Ordinul MAIA nr.150 din 01.07.2013 “Cu privire la unele măsuri de implementare a Proiectului “Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, finanţat de Banca Mondială (în continuare – Regulamentul aprobat prin Ordinul MAIA nr.150 din 01.07.2013).

Conform prevederilor pct.5 din Regulamentul aprobat prin Ordinul MAIA nr.150 din 01.07.2013, de compensaţiile pentru însămînţarea terenurilor agricole cu porumb pentru roada anului 2013 beneficiază producătorii agricoli, în condiţia în care aceştia sînt deţinători legali de terenuri agricole însămînţate, iar suprafaţa minimă eligibilă şi indivizibilă pentru acordarea compensaţiei constituie 0,5 ha. Totodată, pct.9 din acelaşi Regulament stabileşte că comisiile din cadrul primăriilor vor examina cererile de alocare a compensaţiei pentru semănatul porumbului şi vor completa actul de constatare a suprafeţei semănate de facto la faţa locului, pentru fiecare solicitant. Prin urmare, în baza acestor documente primare, comisiile din cadrul primăriilor perfectează listele beneficiarilor de compensaţii, care sînt coordonate cu Direcţia agricolă raională şi apoi depuse (inclusiv în format electronic) la ST ale AIPA.

Auditul a constatat că prevederile Regulamentului aprobat prin Ordinul MAIA nr.150 din 01.07.2013 nu sînt exhaustive. Astfel, nu a fost reglementată procedura de constatare şi documentare a faptului că producătorul agricol este deţinătorul legal al terenului, că suprafaţa minimă eligibilă a terenului este indivizibilă, precum şi că fiecare membru al comisiei locale trebuie să aibă responsabilităţi clar definite şi documentate. Ca urmare, comisiile din cadrul primăriilor au aplicat proceduri proprii la stabilirea şi documentarea faptului că producătorul agricol este deţinătorul legal al terenului (proprietar sau arendaş).

• Verificările efectuate la 23 de primării²⁹ din 8 raioane au constatat unele iregularităţi la perfectarea documentelor justificative necesare pentru întocmirea listelor beneficiarilor de compensaţii, care în unele cazuri au generat acordarea neîntemeiată a ajutorului financiar.

^{________________________________________}

²⁹ R-nul Rîşcani: or.Rîşcani, s.Recea; r-nul Făleşti: com.Făleştii Noi, s.Glinjeni; r-nul Sîngerei: com.Alexăndreni; s.Chişcăreni; mun. Bălţi: s.Elizaveta; r-nul Ocniţa: s.Bîrlădeni; r-nul Soroca: com.Rubleniţa, com.Şolcani; r-nul Donduşeni: s.Ţaul; r-nul Cahul: s.Andruşul de Sus, s.Cîşliţa-Prut, s. Colibaşi, com. Găvănoasa, com. Manta, com. Lebedenco, com. Pelinei, s.Vadul lui Isac; r-nul Cantemir: com. Baimaclia, com. Chioselia, com. Goteşti şi s.Tartaul care au beneficiat de compensaţii în sumă totală de 2029,8 mii lei, sau 17,3% din totalul compensaţiilor alocate pe raioanele nominalizate (11762,4 mii lei).

Astfel, contrar prevederilor pct.9 din Regulamentul aprobat prin Ordinul MAIA nr.150 din 01.07.2013, în actele de constatare a suprafeţelor semănate cu porumb întocmite de Primăria or. Rîşcani comisia nu a indicat codul cadastral al terenurilor agricole însămînţate. Mai mult decît atît, toate actele au fost întocmite şi semnate de un singur membru al comisiei, precum şi de unii angajaţi ai primăriei care nu erau membri ai comisiei menţionate sau de unii agenţi economici solicitanţi.

Contrapunerea datelor din lista beneficiarilor de subvenţii cu cele din dările de seamă a relevat că la 4 GŢ au fost incluse suprafeţe semănate cu porumb cu 37,72 ha mai mult, comparativ cu datele din darea de seamă, sau în lipsa cererii de solicitare a compensaţiei şi a actului de constatare. În consecinţă, aceştia au beneficiat în mod neîntemeiat de compensaţii în sumă de 10,0 mii lei.

► AIPA a fost responsabilă şi de distribuirea compensaţiilor pentru diminuarea consecinţelor calamităţilor naturale înregistrate în anul 2013. Astfel, din Fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate şi ulterior achitate 16,0 mil.lei. În procesul de acordare a compensaţiilor au fost implicate comisiile pentru situaţii excepţionale raionale şi locale, direcţiile agricole raionale şi AAPL de nivelul I (primăriile).

Potrivit pct.3 şi pct.4 din Regulamentul aprobat prin HG nr.628 din 21.08.2013³⁰, compensaţiase acordă întreprinderilor agricole, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi persoanelor fizice ale căror culturi agricole au fost afectate în proporţie mai mare de 60%. Mărimea compensaţiei pentru un hectar de teren agricol afectat de calamităţile naturale va fi calculată prin raportarea sumei totale alocate la suprafaţa totală afectată, diferenţiat, în funcţie de culturile agricole afectate. De menţionat că pînă în prezent MAIA nu are aprobată metodologia privind modul de evaluare a gradului de afectare a suprafeţei terenurilor şi de calculare a mărimii prejudiciului cauzat de calamităţile naturale.

^{________________________________________}

³⁰ Hotărîrea Guvernului nr.628 din 21.08.2013 “Cu privire la unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor calamităţilor naturale înregistrate în anul 2013” (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.628 din 21.08.2013).

Totodată, se atestă că prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.628 din 21.08.2013 nu sînt exhaustive şi nu conţin proceduri referitor la activitatea de constatare a calamităţilor naturale şi de aprobare a listei beneficiarilor de ajutor financiar. Astfel, nu sînt stabilite: categoria terenurilor pentru care se acordă compensaţia (se includ sau nu grădinile şi terenurile de pe lîngă casă); procedura de constatare şi documentare a faptului că terenurile agricole au fost afectate de calamităţi naturale; metodologia de constatare a gradului acceptabil de afectare a culturilor agricole pe o suprafaţă concretă. Nu a fost indicat expres ce înseamnă gradul de afectare de 60% (din totalul terenurilor sau din volumul roadei). De subliniat că Regulamentul aprobat prin HG nr.628 din 21.08.2013 a fost publicat la 23.08.2013, iar calamităţile naturale s-au produs în lunile mai-iunie 2013, nefiind clar modul de constatare a acestor fenomene şi de evaluare a prejudiciilor după 3-4 luni. Ca urmare, comisiile pentru situaţii excepţionale şi primăriile³¹ au stabilit şi documentat diferit faptul că producătorul agricol a fost afectat de calamitatea naturală. În unele cazuri actele de constatare a calamităţilor naturale au fost întocmite şi semnate doar de producătorul agricol, în altele – de producătorul agricol şi comisia primăriei (primar, inginer cadastral)³², unele din acte fiind avizate de Direcţia agricolă raională³³.

^{________________________________________}

³¹ R-nul Sîngerei: primăriile com.Prepeliţa, com.Ciuciuleni, com.Chişcăreni, com.Grigorăuca, com.Bilicenii Vechi, com.Bilicenii Noi; r-nul Făleşti, Primăria s.Glinjeni; r-nul Rîşcani: primăriile or.Rîşcani şi s.Recea; r-nul Drochia, Primăria s.Nihoreni.

³² Primăriile com.Lebedenco, com.Zîrneşti, r-nul Cahul.

³³ Primăriile com.Moscovei, s.Crihana Veche, r-nul Cahul.

• Probele de audit colectate în cadrul a 14 primării³⁴ din 6 raioane³⁵ au relevat unele deficienţe privind conformitatea acordării compensaţiei pentru terenurile agricole afectate de calamităţi naturale.

^{________________________________________}

³⁴ Au beneficiat de compensaţii 94 beneficiari (dintre care: agenţi economici – 22; persoane fizice – 72) în sumă totală de 1594,7 mii lei din r-nul Rîşcani: or.Rîşcani, s.Recea; r-nul Făleşti, s.Glinjeni; r-nul Sîngerei: com.Prepeliţa, com.Ciuciuieni, com.Chişcăreni, com.Grigorăuca, com.Bilicenii Vechi, com.Bilicenii Noi; r-nul Edineţ, com.Parcova; r-nul Drochia: s.Cotova; s.Nihoreni; r-nul Soroca: s.Şolcani, com. Rubleniţa.

³⁵ În raioanele Sîngerei, Rîşcani, Făleşti, Drochia, Edineţ şi Soroca au beneficiat de compensaţii 47 de primării (1235 de beneficiari, dintre care: agenţi economici – 64; persoane fizice – 1171) în sumă totală de 5540,2 mii lei.

În com.Parcova, r-nul Edineţ în actele de constatare a calamităţilor nu au fost indicate numerele cadastrale şi suprafaţa terenurilor afectate de grindină. De asemenea, în lista beneficiarilor au fost constatate 2 cazuri de indicare incorectă a suprafeţelor terenurilor.

În raionul Soroca, Comisia pentru situaţii excepţionale a fost creată în anul 2003³⁶, iar componenţa acesteia nu a fost revizuită pînă în prezent. Ca rezultat, listele beneficiarilor de subvenţii, actele de constatare şi examinare a daunelor cauzate culturilor agricole sînt semnate de persoane neautorizate.

^{________________________________________}

³⁶ Dispoziţia preşedintelui raionului Soroca nr.36 din 07.08.2003 “Cu privire la formarea Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a raionului Soroca”.

Un agent economic din s.Răuţel, r-nul Făleşti a beneficiat de compensaţii pentru 410 ha de terenuri însămînţate cu grîu şi porumb (afectate de calamităţi în proporţie de 100%) şi pentru 38 ha semănate cu floarea-soarelui (afectate în volum de 80%). Dările de seamă statistice confirmă însă contrariul – roada a fost recoltată integral de pe toate suprafeţele însămînţate (448,0 ha), ceea ce denotă că terenurile incluse în actele de constatare nu au fost afectate în proporţie de 100% şi, respectiv, de 80%, fiind acordate neîntemeiat compensaţii în sumă de 174,7 mii lei.

Doi agenţi economici din s.Nicoreni şi s. Cotova, r-nul Drochia au beneficiat de compensaţii în sumă de 48,7 mii lei şi, respectiv, 46,8 mii lei pentru culturile afectate în proporţie de 100% şi apoi reînsămînţate în lipsa documentelor justificative privind confirmarea cheltuielilor de reînsămînţare (seminţe, combustibil, salariu).

La întocmirea listelor beneficiarilor, comisia din s.Rubleniţa, r-nul Soroca a admis un şir de iregularităţi, care au generat acordarea neîntemeiată a compensaţiilor în sumă de 9,6 mii lei (din totalul de 19,0 mii lei), şi anume: 10 persoane fizice care lipsesc în actele de constatare a calamităţilor naturale au fost incluse în liste şi au beneficiat de compensaţii (3,2 mii lei); au fost incluşi neregulamentar deţinători de terenuri aferente fondului de locuinţe (grădini) cu suprafaţa de 4,92 ha (compensaţii în sumă de 2,0 mii lei); 7 persoane fizice au beneficiat de compensaţii (4,4 mii lei) pentru suprafaţa culturilor de cîmp afectată în proporţie de pînă la 60%. Aceasta este o cauză a faptului că la determinarea suprafeţelor afectate de grindină, care aparţin GŢ şi persoanelor fizice, de către comisie nu a fost stabilită suprafaţa terenurilor afectate şi gradul de afectare a roadei. De asemenea, comisia locală a întocmit listele indicînd doar suprafaţa totală pe localitate, fără divizarea pe culturi agricole, terenuri (parcele), cu specificarea numerelor cadastrale şi localizării (intravilan şi extravilan), ceea ce creează riscuri majore că în lista beneficiarilor au fost incluse şi alte terenuri aferente fondului locativ.

1.5. Regulamentul privind subvenţionarea producătorilor agricoli, aprobat prin HG nr.152 din 26.02.2013, abundă în lacune şi suprapuneri normative, iar prevederile acestuia nu au o abordare coerentă şi sînt discriminatorii.

► Faptul că prevederile Regulamentului sînt aplicabile doar pe durata unui an, în unele cazuri nu permite cumularea pe parcursul aceluiaşi an a tuturor condiţiilor pentru obţinerea subvenţiilor. De exemplu, livrarea mărfii şi achitarea completă a acesteia poate avea loc într-un interval mai mare de un an. Deci, în asemenea situaţie ajung producătorii agricoli mici şi mijlocii care nu dispun de mijloace suficiente pentru procurarea şi achitarea completă într-un an a tehnicii agricole, ceea ce nu asigură îndeplinirea obiectivului aprobat de diminuare a sărăciei în mediul rural.

Astfel, conform pct.9 subpct.4) din Regulament, se consideră eligibil producătorul agricol care este proprietar al bunului mobil, iar conform pct.62 – mărimea subvenţiei este calculată din costul utilajului nou achiziţionat conform facturilor, invoice şi declaraţiilor vamale. Astfel, Regulamentul nu prevede expres impactul/consecinţele pentru cazul în care dreptul de proprietate asupra bunului se transmite după data indicată în documentele de însoţire a mărfii, precum şi nu conţine definiţia termenului “achiziţionat” (echivalent cu “obţinut în proprietate”). Ca urmare a folosirii în Regulament a unor termeni şi noţiuni diferite (în comparaţie cu cei utilizaţi în alte acte legal-normative, de exemplu “livrare” în Codul fiscal), se lasă loc de interpretări, ceea ce nu a permis auditului să se expună prompt asupra conformităţii acordării subvenţiei potrivit cererii 6/1310IL3230 în sumă de 445,4 mii lei. Astfel, toate declaraţiile vamale în baza cărora a fost efectuată investiţia au fost primite pînă la data de 01.11.2012, iar dreptul de proprietate a trecut la cumpărător doar după achitarea completă a tehnicii şi întocmirea actului de primire-predare, care s-a efectuat la 20.09.2013, sau cu 1 an şi 2 luni mai tîrziu de la data livrării.

În alt caz (8/1303ST41), a fost procurat un electrostivuitor care a fost achitat în avans la 22.05.2012, cu suma de 394,5 mii lei, iar conform contractului acesta urma a fi livrat pînă la 15.08.2012, de fapt fiind livrat la 27.11.2012, sau cu 103 zile mai tîrziu decît prevederile contractuale, ceea ce nu a permis firmei să beneficieze de subvenţii în anul 2012.

O situaţie similară s-a constatat şi la subvenţia acordată în sumă de 1,7 mil.lei (6/1305CO1131) pentru complexul de producere a nutreţului uscat şi granulat, în valoare de 3,7 mil.lei. Astfel, toate declaraţiile vamale şi facturile fiscale în baza cărora a fost efectuată investiţia au fost recepţionate pînă la data de 01.11.2012, iar actul de instalare este din 16.07.2012, ceea ce contravine prevederilor pct.62 din Regulamentul aprobat prin HG nr.152 din 26.02.2013, totodată autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare a fermei de creştere a bovinelor (solicitată conform pct.65 din Regulament) a fost eliberată la 25.03.2013. De menţionat că beneficiarul respectiv a solicitat subvenţie pentru această investiţie şi în anul 2012 (6/1209CO3286), fiind considerat neeligibil (la 05.11.2012) întrucît utilajul era dezasamblat din cauza unor defecţiuni (remediate la 05.11.2012). Însă, conform prevederilor pct.9 din Regulamentul aprobat prin HG nr.57 din 31.01.2012, lipsa defecţiunilor tehnice ale utilajului nu face parte din criteriile de eligibilitate. Dacă subvenţia ar fi fost acordată în anul 2012, aceasta, reieşind din prevederile pct.90 din Regulamentul aprobat prin HG nr.57 din 31.01.2012, urma să constituie 1550,87 mii lei, sau cu 190,03 mii lei mai puţin decît suma subvenţiei achitate în 2013.

► Potrivit prevederilor pct.7 subpct.4) din Regulament, unul din principiile subvenţionării este asigurarea egalităţii în drepturi şi responsabilităţi a producătorilor agricoli beneficiari de subvenţii, prin eliminarea măsurilor şi condiţiilor de eligibilitate discriminatorii. Totodată, prevederile ulterioare ale Regulamentului vin în contradicţie cu acest principiu.

• Astfel, reieşind din prevederile pct.52-54³⁷ din Regulament, sînt favorizaţi agricultorii care procură tehnica prin intermediul Unităţii de implementare şi administrare a Proiectului creşterii producţiei alimentare (2KR). De exemplu, 3 producători agricoli care au procurat tehnică agricolă prin intermediul 2KR, în perioada 2011-2013 au obţinut sau au dreptul de a obţine în 2014 subvenţii în sumă de 1967,02 mii lei, iar în conformitate cu prevederile Regulamentului, în caz de procurare a tehnicii în baza unui contract de vînzare-cumpărare obişnuit sau prin leasing financiar suma subvenţiei calculate va constitui 1500,0 mii lei, sau cu 467,02 mii lei mai puţin. Mai mult decît atît, producătorii agricoli care procură tehnica agricolă prin intermediul proiectului 2KR sînt favorizaţi şi prin suport nemonetar, care este acordat prin scutirea de TVA la livrarea tehnicii agricole şi eşalonarea plăţilor, fără aplicarea unei dobînzi la suma restantă.

^{________________________________________}

³⁷ Pct.53 din Regulament: “Sub incidenţa prezentei măsuri cad inclusiv tehnica şi utilajul agricol nou, precum şi sistemele de irigare, prevăzute la punctul 52 al prezentului Regulament:

• În alt caz, conform prevederilor pct.52 subpct.3) lit.d) din Regulament, sprijinul acordat pentru procurareamaşinii de presat paiele în rulouri sau baloturi constituia 25% din cost (per unitate), dar nu mai mult de 0,2 mil.lei per beneficiar (Măsura 5). Totodată pentru aceeaşi tehnică³⁸, în conformitate cu prevederile pct.62 subpct.1) şi subpct.2) din Regulament, mărimea subvenţiei constituie 50% pentru fermele zootehnice de bovine şi 30% – pentru celelalte ferme zootehnice, iar plafonul maxim al sprijinului – 5,0 mil.lei (Măsura 6). Astfel, pentru investiţiile în aceeaşi tehnică agricolă³⁹, mărimea subvenţiei va fi diferită în cazul solicitării subvenţiei în conformitate cu Măsura 6, comparativ cu Măsura 5, ceea ce relevă abordări diferite şi nefundamentate la subvenţionarea aceloraşi investiţii, prin ce nu este respectat principiul egalităţii.

^{________________________________________}

1) procurate prin intermediul Unităţii de implementare şi administrare a Proiectului creşterii producţiei alimentare (2 KR), începînd cu anul 2009, la suma achitată în perioada noiembrie 2012-31 octombrie 2013 sau, după caz, la suma avansului, achitată pînă la 1 noiembrie 2012, conform procesului-verbal de intenţii;

2) procurate în perioada 2012-2013, în rate, cu anul producerii nu mai mic de 2011, din mijloacele financiare provenite din rambursarea creditelor tehnice alocate de la bugetul de stat în anii 2004-2009, prin intermediul ÎS Institutul de Tehnică Agricolă “Mecagro”, conform HG nr.355 din 31.05.2012 “Cu privire la transmiterea în gestionare a mijloacelor financiare alocate în anii 2004-2009 pentru crearea staţiunilor tehnologice de maşini şi a mijloacelor provenite din rambursarea creditelor tehnice;

3) procurate cu anul producerii şi achiziţiei nu mai mic de 2012, în rate, prin intermediul companiilor de leasing, în baza unui contract de leasing financiar, conform Legii nr.59-XVI din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing”.

³⁸ Pct.8 din Anexa nr.3 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013 “Lista utilajului tehnologic şi a materialelor de construcţie pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, permis pentru subvenţionare în anul 2013”.

³⁹ Combină pentru silozarea porumbului; presă pentru fîn; presă de balotat; secerătoare; cositoare; cositoare rotativă.

Astfel, pentru procurarea tehnicii agricole în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru Măsura 6, la trei producători agricoli le-au fost calculate subvenţii în sumă totală de 3785,42 mii lei, iar în conformitate cu prevederile pentru Măsura 5, suma subvenţiei calculate pentru aceeaşi tehnică agricolă ar fi fost de 239,19 mii lei (de 16 ori mai mică), sau cu 3546,23 mii lei mai puţin decît în cazul Măsurii 6.

• Stoparea procesului de autorizare a plăţilor, conform pct.124 din Regulament, urmare a atingerii plafonului de 70% din suma alocată pentru subvenţionare, s-a efectuat în baza Notei informative din 12.06.2013, care indica recepţionarea a 1790 de cereri în sumă de 256,1 mil.lei. Valoarea subvenţiei achitate beneficiarului pentru cererile depuse după atingerea plafonului de 70% din suma alocată pentru subvenţionare a constituit 84,44% din suma autorizată. Această modalitate de achitare a subvenţiei nu asigură o egalitate în drepturi a tuturor solicitanţilor de subvenţii, deoarece nivelul subvenţiei obţinute depinde de data depunerii cererii, de valoarea necesarului de alocaţii şi de valoarea alocaţiilor aprobate în Legea bugetului. De menţionat că în 2012 subvenţia se achita în mărime de 75% din valoarea sumei autorizate – la momentul încheierii contractului de acordare a sprijinului financiar, restul sumei urmînd a fi recalculată prin aplicarea coeficientului stabilit din raportarea soldului disponibil al fondului de subvenţionare la suma totală autorizată şi neachitată⁴⁰.

^{________________________________________}

⁴⁰ Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.57 din 31.01.2012.

► Incoerenţareglementărilor determină calcularea diferită a subvenţiei pentru utilaje similare.

• Astfel, conform pct.52 subpct.2) lit.e) din Regulament, “cultivatoarele combinate multifuncţionale” sînt subvenţionate pînă la 500,0 mii lei pentru o unitate şi nu mai mult de 1000,0 mii lei per beneficiar, iar conform pct.52 subpct.3) lit.f), “agregate pentru lucrarea solului, care îndeplinesc concomitent 3-4 operaţiuni la o adîncime de 20 cm” se subvenţionează pînă la 200,0 mii lei per beneficiar.

Urmare a verificărilor efectuate, auditul a constatat că calcularea subvenţiei la entitatea-solicitant (5/1304OC391) pentru cultivatorul KocKerling Allrounder 500⁴¹ în valoare de 334,69 mii lei, care efectuează concomitent la o trecere 4 operaţiuni, s-a efectuat în conformitate cu prevederile pct.52 subpct.3) lit.f) în sumă de 83,6 mii lei şi plafonul admis per beneficiar de 200,0 mii lei. Totodată, la o altă entitate-solicitant (5/1309SR2798) pentru cultivatorul KocKerling Allrounder 750, în valoare de 592,38 mii lei, care, de asemenea, efectuează concomitent la o trecere 4 operaţiuni, subvenţia a fost calculată conform prevederilor pct.52 subpct.2) lit.e) în sumă de 148,09 mii lei şi plafonul admis per beneficiar de 1000,0 mii lei.

^{________________________________________}

⁴¹ Nivelarea solului prin nivelator hidraulic; cultivatul şi îndreptatul; greblarea; trombarea.

Deci, în primul caz dacă subvenţia s-ar fi calculat conform pct.52 subpct.2) lit.e) din Regulament, entităţii-solicitant (5/1304OC391) în 2013 pentru Măsura 5 cumulativ i s-ar fi calculat subvenţii în sumă totală de 1071,03 mii lei, sau cu 99,77 mii lei mai puţin decît i-a fost calculat de fapt (1170,8 mii lei). În al doilea caz, dacă subvenţia s-ar fi calculat conform pct.52 subpct.3) lit.f) din Regulament, entităţii-solicitant (5/1309SR2798) în 2013 pe Măsura 5 cumulativ i s-ar fi calculat subvenţii în sumă totală de 700,0 mii lei, sau cu 134,95 mii lei mai puţin decît i s-a calculat de fapt (834,95 mii lei).

De menţionat că prevederile pct.52 subpct.2) şi subpct.3) din Regulament nu indică exhaustiv că limita per beneficiar se aplică în total pentru toate tipurile de tehnică indicate, pentru care se solicită subvenţia într-un an (aşa cum a fost aplicat de AIPA), ca urmare există riscul aplicării/solicitării subvenţiei în limita per beneficiar pentru fiecare tip de tehnică în parte, ceea ce ar putea determina atragerea AIPA în litigii.

• În alt caz, potrivit pct.52 subpct.2) lit.c), “semănătoarele combinate (No-Till) care îndeplinesc, la o trecere, cel puţin 3 operaţii, precum ar fi discuitul, cultivatul, nivelatul solului, erbicidarea, semănatul, introducerea îngrăşămintelor şi tăvălugitul” sînt subvenţionate pînă la 500,0 mii lei pentru o unitate şi nu mai mult de 1000,0 mii lei per beneficiar. Totodată, conform pct.52 subpct.3) lit.m) “semănătoarele de precizie” sînt subvenţionate pînă la 200,0 mii lei per beneficiar. Astfel, entităţii-solicitant (5/1306CT1598) pentru semănătoarea de precizie cu comandă centrală în set cu accesorii marca KUHN, model MAXIMA 2R, în valoare de 1046,24 mii lei, care după caracteristicile tehnice este folosită în conformitate cu tehnologia de semănare No-Till, s-a calculat subvenţie conform prevederilor pct.52 subpct.3) lit.m) în sumă de 200,0 mii lei (plafonul admis per beneficiar constituie 200,0 mii lei). Totodată, dacă subvenţia s-ar fi calculat conform pct.52 subpct.2) lit.c), entităţii-solicitant (5/1306CT1598) în 2013 cumulativ pe Măsura 5, i s-ar fi calculat subvenţii în sumă totală de 1000,0 mii lei, sau cu 200,0 mii lei mai puţin decît s-a calculat de fapt (1200,0 mii lei). Reieşind din cele relatate, din cauza lipsei unor reglementări clare privind definirea tehnicii agricole specificate în pct.52 din Regulament, funcţionarii AIPA tratează subiectiv la care poziţie să includă tehnica subvenţionată/pentru care se acordă subvenţie.

• Entităţii-solicitant (8/1306CH1830) i-a fost calculată şi achitată subvenţie în sumă de 692,8 mii lei, deşi investiţia în sumă totală de 2309,5 mii lei pentru rezervoare (cisterne) din inox cu capacitatea de stocare de 25 m³ şi 120 m³ nu corespunde prevederilor pct.6 lit.(j) din Anexa nr.4 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, care prevede subvenţionarea rezervoarelor (cisternelor) din inox cu capacitatea de stocare de pînă la 5 m³. Totodată, conform explicaţiilor prezentate de AIPA, subvenţia a fost acordată conform prevederilor menţionate (pct.6 lit.j) din Anexa nr.4 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013), care prevăd subvenţionarea “Utilajului şi echipamentului pentru prelucrarea şi păstrarea concentratului de suc”. Ca urmare, lista aprobată de MAIA permite diferite interpretări privind eligibilitatea investiţiei pentru subvenţionare.

► Prevederile Regulamentului permit subvenţionarea producătorilor agricoli fără a fi asigurată continuitatea activităţii agricole, ceea ce determină riscul utilizării ineficiente a subvenţiei (fără impact). Astfel, pct.9 subpct.4) din Regulament nu prevede ca la subvenţionarea investiţiilor în tehnică, utilaj etc. beneficiarul să deţină în proprietate sau în folosinţă pe un termen minim un teren agricol sau bun imobil (clădire). Ca urmare, auditul a identificat cîteva cazuri în care subvenţia acordată nu a contribuit la atingerea obiectivelor stabilite în Regulament.

• Conform cererii (5/1306SR1949) din 13.06.2013, urmare a procurării semănătorii de precizie cu comandă centrală EDX 9000-TC, valoarea fără TVA constituind 2013,0 mii lei, a fost achitată o subvenţie la Măsura 5 în mărime de 500,0 mii lei. Conform documentelor ataşate la cerere, solicitantul a arendat la 26.12.2012 terenuri agricole cu suprafaţa de 160,03 ha, amplasate în s.Bădiceni, r-nul Soroca, pe perioada 01.01.2013-31.12.2013, care conform datelor din baza de date a IFS nu au fost declarate, în schimb au fost declarate terenurile arendate în com.Alexeevca, r-nul Floreşti cu suprafaţa de 145,68 ha. Conform informaţiilor prezentate auditului de Primăria s.Bădiceni, “pentru anul 2014 contractul dat nu mai este valabil şi alt teren agricol solicitantul nu mai deţine în localitatea dată”. Totodată, Primăria com.Alexeevca a informat că terenul declarat în 2013 nu a fost prelucrat, din 01.01.2014 fiind dat în arendă unui alt agent economic. Prin urmare, tehnica procurată în anul 2013 nu a fost folosită la efectuarea lucrărilor de semănare, nefiind clar modul de utilizare a tehnicii în anul 2014. Deşi în cadrul auditului s-a încercat de mai multe ori de a contacta solicitantul, acesta nu a răspuns la apelurile telefonice (inclusiv la cele indicate în baza de date a SFS) şi, deci, nu s-a putut verifica existenţa tehnicii agricole subvenţionate şi modul de folosire a ei.

Potrivit informaţiilor prezentate de Serviciul contabil al entităţii-solicitant (6/1306DR1871), capacitatea liniei de desfirare a lînii este de 120 kg/h (conform instrucţiunii tehnice). Utilajul a fost dat în exploatare pe data de 28.06.2013, iar procesul de prelucrare a lînii a fost iniţiat la sfîrşitul lunii septembrie. Ca rezultat, în perioada octombrie-decembrie 2013 de către întreprindere au fost spălate şi prelucrate 40 t de lînă (proprie), totodată prestînd servicii şi prelucrînd alte 12 t de lînă. Prin urmare, utilajul a funcţionat la capacitate maximă doar circa 53 de zile. Din 01.01.2014 pînă în mai 2014, întreprinderea şi-a suspendat activitatea din lipsa mijloacelor financiare pentru achiziţionarea materiei prime.

O întreprindere individuală din r-nul Sîngerei nu a folosit utilajele subvenţionate cu suma de 62,5 mii lei (Măsura 5). Astfel, în 2013 întreprinderea nu a practicat activitate economică şi nu a obţinut venit din activitatea operaţională, cauza fiind că fondatorul/administratorul a plecat peste hotarele RM.

• Auditul a constatat că beneficiarii de subvenţii şi AIPA nu asigură certitudinea continuităţii investiţiilor la plantarea pomilor şi viţei-de-vie. Astfel, doar 22 din 36 beneficiari de subvenţii auditaţi, care au primit subvenţii pentru plantaţiile multianuale înfiinţate pe terenuri arendate, au prevăzut în contractele de arendă a terenurilor agricole posibilitatea returnării investiţiilor efectuate în cazul rezilierii anticipate a contractului, ceea ce determină riscul utilizării ineficiente a subvenţiilor acordate şi nerealizarea obiectivelor stabilite în Regulament.

De asemenea, 97% (18,7 ha) din suprafeţele terenurilor (19,4 ha) în care au fost instalate sisteme antiîngheţ şi antigrindină constituie terenurile arendate de la persoane fizice şi doar 0,7 ha sînt terenuri din proprietatea solicitanţilor de subvenţii.

► Regulamentul prevede prezentarea unor documente a căror utilitate nu este clară.

• Conform Regulamentului, beneficiarul este obligat să prezinte certificatul ce atestă că este membru al unei asociaţii obşteşti de profil, în timp ce prevederile Legii nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti stipulează că asociaţia este o organizaţie constituită benevol, ceea ce relevă necorespunderea cadrului normativ cu cel legal.

• Potrivit pct.22. subpct.2) din Regulament, pentru obţinerea sprijinului la Măsura 1 este necesară prezentarea copiei de pe planul de afaceri pentru care a fost obţinut creditul sau, după caz, confirmarea din partea băncii a nedepunerii din partea beneficiarului a planului respectiv la obţinerea creditului. Astfel, din 94 dosare verificate, doar în 39 sînt anexate copiile planurilor de afaceri, iar în 14 cazuri sînt anexate certificatele bancare privind acordarea creditelor fără planul de afaceri. Deci, 41 de cereri urmau a fi declarate neeligibile şi refuzată achitarea subvenţiilor. Regulamentul prevede acordarea subvenţiei reieşind din faptul deţinerii planurilor de afaceri de către beneficiari şi la Măsurile 6 şi 8.

De asemenea, auditul constată că Regulamentul nu motivează relevanţa anexării planurilor de afaceri, mai cu seamă în condiţiile în care AIPA nu verifică realizarea acestora. Totodată, acordarea subvenţiilor în baza unor planuri de afaceri neviabile condiţionează irosirea mijloacelor bugetare fără impact asupra agriculturii autohtone.

• Conform prevederilor pct.84 subpct.(1) din Regulament, la depunerea cererii de subvenţionare se prezintă “documentaţia tehnică, inclusiv proiectul sau schiţa de proiect a încăperilor unde se amplasează utilajele, echipamentele procurate”. Totodată, în Regulament nu se dă o explicaţie exhaustivă a noţiunii de “documentaţie tehnică”, ceea ce determină prezentarea unor documente care descriu în mod superficial caracteristicile tehnice ale utilajului.

► Prevederile Regulamentului în ceea ce priveşte calcularea subvenţiei la Măsura 1 (stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituţiile financiare) sînt complicate şi confuze. Aceasta a determinat faptul că AIPA nu a ţinut cont de pct.21 din Regulament, conform căruia “mărimea sprijinului acordat unui beneficiar nu poate fi mai mare decît valoarea dobînzii calculate din suma creditului rambursat în perioada respectivă”. De asemenea, se denotă că şi prevederile privind determinarea perioadei pentru care se calculează subvenţia sînt destul de confuze. Ca urmare, subvenţia a fost calculată reieşind din suma dobînzii stabilite şi achitate în perioada respectivă, pentru toată valoarea creditului.

Ca rezultat, urmare a verificării a 94 de cereri (9,3% din 997 de cereri achitate) cu subvenţii achitate în sumă de 6083,0 mii lei (15,5% din suma total achitată de 39 294,5 mii lei), neregulamentar au fost calculate subvenţii în sumă de 3,91 mil.lei şi achitate 3,6 mil.lei, ceea ce constituie 59,2% din valoarea subvenţiei achitate pe eşantionul selectat. Prin urmare, persistă riscul ca în valoarea totală a subvenţiei achitate să se menţină acelaşi grad de iregularitate.

De exemplu, entităţii-solicitant (1/1311CT3870) i-a fost acordat credit (cu o dobîndă anuală de 10%) în mai multe tranşe: la 22.03.2013 – 2,2 mil.lei, la 25.03.2013 – 1,0 mil.lei, la 28.03.2013 – 1,0 mil.lei, la 08.04.2013 – 1,0 mil.lei şi la 10.04.2013 – 0,8 mil.lei, iar pînă la momentul depunerii cererii de subvenţionare a fost returnat (la 29.10.2013) credit în sumă de 1,0 mil.lei. Astfel, conform prevederilor Regulamentului, subvenţia urma să fie stabilită reieşind din dobînda calculată în perioada 22.03.2013-29.10.2013, aferentă creditului rambursat, şi care urma să constituie 60,5 mii lei, cu achitarea a 51,1 mii lei⁴². Realmente, subvenţia a fost calculată în sumă de 100,0 mii lei şi achitată în sumă de 84,4 mii lei, sau cu 33,3 mii lei mai mult.

^{________________________________________}

⁴² În conformitate cu Ordinul MAIA nr.36 din 06.12.2013.

De menţionat că MAIA, prin scrisoarea nr.01-69 din 23.06.2014, ca răspuns la demersul AIPA nr.144/04 din 13.05.2014 “Cu privire la unele incertitudini ce ţin de aplicarea în practică a prevederilor pct.21 din Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, aprobat prin HG nr.135 din 24.02.2014”, a informat AIPA că sintagma “din suma creditului rambursat în perioada respectivă”, ar însemna căsolicitanţii de subvenţii vor beneficia de sprijin financiar doar pentru dobînda calculată şi achitată la partea de credit rambursată în perioada de referinţă. În situaţia dată, sprijinul acordat de către stat agricultorilor la accesarea creditelor ar fi unul inechitabil, în raport cu ceea ce achită producătorii agricoli efectiv, ceea ce duce la ineficienţa acestei măsuri de sprijin, din considerentul că rambursarea creditelor de către producătorii agricoli are loc după strîngerea/realizarea recoltei (lunile noiembrie-decembrie). Prin scrisoarea respectivă a fost explicat că AIPA urmează să calculeze suma subvenţiilor conform prevederilor pct.19, dar în limita plafoanelor stabilite la pct.21. Această modalitate de calcul fiind aplicabilă şi pentru HG nr.152 din 26.02.2013 în termen de pînă la următoarea modificare a Regulamentului, la care va fi asigurată ajustarea prevederilor pct.21 în vederea corelării acestora cu pct.19 din Regulament.

De menţionat că aplicarea pct.21 din Regulament pentru subvenţionarea creditelor revolving (permite achitarea şi folosirea multiplă a creditului) complică simţitor modul de calculare a subvenţiei, fiind necesară transformarea DAP din cadrul AIPA într-o unitate de calculare a dobînzilor, precum cea din instituţiile de creditare. De exemplu, entitatea-solicitant (1/1310GL3330) a primit şi returnat creditul revolving în aceeaşi zi sau în ziua imediat următoare. Reieşind din datele extrasului bancar, la 29.02.2012 a fost ridicat din cont creditul în sumă de 1 000,0 mii lei, iar la 01.03.2012 a fost rambursat în sumă de 999,99 mii lei, la 13.03.2012 a fost ridicat din cont creditul în sumă de 999,99 mii lei, fiind rambursată la 20.03.2012 suma de 300,0 mii lei, la 23.03.2012 – 400,0 mii lei, la 28.03.2012 – 299,99 mii lei. La 20.06.2012 a fost ridicat creditul în sumă de 3,0 mii lei, iar la 21.06.2012 a fost rambursat. La 05.09.2012 a fost ridicat creditul în sumă de 300,0 mii lei şi în aceeaşi zi a fost rambursat.

Ţinînd cont de faptul că cererile de subvenţionare la Măsura 1 constituie circa 25% din totalul cererilor de subvenţionare examinate, iar pentru calcularea subvenţiei DAP utilizează circa 35-40% din timpul de lucru (fără a ţine cont de prevederile pct.21 din Regulament), se prefigurează o administrare resursofagă a acestei măsuri, comparativ cu altele conţinute de Regulament.

Contrar prevederilor pct.22 subpct.1 din Regulament, pentru 8 cereri (din 94 verificate la Măsura 1) privind solicitarea subvenţionării dobînzii aferente creditelor revolving, nu a fost prezentat graficul de achitare a creditului, deoarece pentru acesta nu este posibil de întocmit graficul (creditul poate fi returnat şi utilizat repetat de către beneficiar în orice timp). Ca urmare, reieşind din prevederile Regulamentului, se concluzionează că subvenţionarea dobînzilor la creditul revolving nu este posibilă, acest fapt nefiind stabilit expres în Regulament, iar AIPA a calculat şi achitat subvenţii şi pentru acest tip de credit.

• Potrivit prevederilor pct.20 din Regulament, pentru creditele agricole a căror termen de rambursare începe după 1 septembrie 2012, dar pentru care s-a calculat şi achitat dobîndă pînă la această dată, suma subvenţiei se va calcula ţinînd cont de valoarea dobînzii achitate pînă la 1 septembrie 2012, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2012. Totodată, în anul 2012 sprijinul a fost calculat ţinînd cont de mărimea sumei rambursabile în perioada 2011-2012, ceea ce determină riscul acordării repetate, în 2013, a subvenţiei pentru dobînda achitată în anul 2012.

• În 2013, beneficiarii de subvenţii, pentru accesarea şi utilizarea creditelor, au achitat dobînzi cu o rată anuală de la 5,6% pînă la 22%, pe cînd rata dobînzii permisă spre subvenţionare nu trebuia să depăşească 14%.

Potrivit prevederilor pct.19 din Regulament, subvenţia la Măsura 1 se calculează conform unei formule⁴³, care însă nu asigură determinarea corectă a valorii acesteia. De exemplu, entitatea-solicitant (1/1310FL3364) în perioada 13.12.2012-09.10.2013 a achitat dobîndă în sumă totală de 414,0 mii lei (cu rata anuală de 13%), pe cînd suma subvenţiei aferente contractului respectiv, conform calculelor efectuate de AIPA după formula menţionată, constituie 445,9 mii lei, sau cu 31,9 mii lei mai mult faţă de dobînda efectiv achitată, ceea ce relevă inutilitatea formulei în cazul în care rata dobînzii pe credit este mai mică decît rata dobînzii permisă spre subvenţionare.

^{________________________________________}

⁴³S = r_m : r × d, unde S – suma subvenţiei, în lei; r_m – rata medie a dobînzii, care constituie 14%; r – rata dobînzii conform contractului de credit; d – suma dobînzii în lei, efectiv achitată în perioada 1 septembrie 2012 – 31 octombrie 2013 pentru creditele accesate începînd cu anul 2010, pentru care este prezentată şi confirmarea achitării creditului aferent acesteia.

• AIPA a calculat subvenţii la Măsura 1 chiar şi atunci cînd mijloacele financiare din credit au fost utilizate în alte scopuri decît cele prevăzute în pct.18 din Regulament şi care nu pot fi subvenţionate. Din 94 de dosare verificate, în 11 (11%), AIPA, în lipsa unor reglementări în acest sens, a efectuat determinarea dobînzilor achitate în scopurile stabilite de Regulament prin stabilirea proporţiei între creditul utilizat conform destinaţiei permise şi totalul creditului utilizat. Totodată, determinarea creditului utilizat conform destinaţiei s-a efectuat în baza declaraţiei pe propria răspundere⁴⁴, fără a fi verificat modul de utilizare a creditului şi, respectiv, constatată veridicitatea declaraţiei, ceea ce generează riscul subvenţionării creditelor utilizate în alte scopuri decît cele stabilite în pct.18 din Regulament.

^{________________________________________}

⁴⁴ Pct.1 alin.9) din Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, abrogat la 21.03.2014 prin Ordinul MAIA nr.39 din 10.03.2014.

De exemplu, entitatea-solicitant (1/1310FL3364), din 8,4 mil.lei credite contractate, în scopurile prevăzute de pct.18 din Regulament a utilizat 1,25 mil.lei⁴⁵ (sau 14,8% din credit), celelalte mijloace fiind direcţionate pentru achitarea salariului, lucrărilor, serviciilor de subantrepriză, deplasări şi impozite aferente. Totuşi, la calcularea subvenţiei AIPA a reieşit din suma totală a dobînzii achitate de 640,7 mii lei, inclusiv dobînda aferentă creditului utilizat la procurarea bunurilor şi serviciilor care nu se încadrează în domeniul de acţiune a Regulamentului. Reieşind din faptul că Regulamentul nu prevede o modalitate de calcul în asemenea cazuri, AIPA nu a avut o bază normativă pentru achitarea subvenţiei în sumă de 84,4 mii lei.

^{________________________________________}

⁴⁵ Îngrăşăminte – 399,9 mii lei; carburanţi şi energie electrică – 121,7 mii lei; sticlă şi tablă zincată pentru construcţia serei – 200,5 mii lei; cazan pentru paie balotate, filtru OSMOS – 523,0 mii lei.

În alt caz, entitatea-solicitant (1/1306RS1733) a beneficiat de sprijin financiar în sumă de 100,0 mii lei, aferent creditului în sumă de 4950,0 mii lei, fără a indica destinaţia utilizării creditului. Auditul a constatat că sursele creditare de 2540,0 mii lei au fost folosite pentru rambursarea altui credit şi achitarea TVA la import, iar 2401,0 mii lei – pentru achiziţia viţeilor şi scroafelor, ceea ce creează riscul acordării neconforme a subvenţiei.

De asemenea, auditul relevă că dobînda subvenţionată reprezintă venituri pentru instituţiile financiare şi doar o diminuare a cheltuielilor pentru producătorii agricoli. Totodată, solicitanţii de subvenţii la Măsura 1 pot obţine subvenţii şi la alte măsuri dacă au utilizat creditul pentru investiţii. De exemplu, în 2013, 11 solicitanţi supuşi auditului, pentru tehnica, utilajul, echipamentele, animalele, materialul săditor etc., în valoare de 24,9 mil.lei, au primit subvenţii atît la Măsura 1 – în sumă de 0,8 mil.lei, cît şi la: Măsura 3 – 1,1 mil.lei; Măsura 4 – 0,75 mil.lei, Măsura 5 – 1,2 mil.lei; Măsura 6 – 1,4 mil.lei; Măsura 7 – 0,8 mil.lei; Măsura 8 – 2,5 mil.lei.

Urmare a multiplelor deficienţe normative şi operaţionale stabilite la acordarea subvenţiilor la Măsura 1, este necesară o revizuire punctuală a modului de a susţine producătorii agricoli să-şi majoreze mijloacele circulante, care să aibă impact pentru producătorii agricoli, şi nu pentru instituţiile financiare.

► În Regulament lipsesc prevederi privindcota utilizării tehnicii/utilajului subvenţionat în procesul propriu de producţie. Astfel, nu au fost stabilite cerinţe ca tehnica subvenţionată să fie folosită la capacitate maximă de către producătorii agricoli pentru producţia proprie şi/sau să fie stabilite condiţii de cooperare a producătorilor pentru procurarea tehnicii, utilajului etc., care au capacităţi mai mari decît este necesar producătorului agricol pentru producţia proprie. De asemenea, Regulamentul nu prevede modul de calculare a subvenţiei atunci cînd producătorul agricol concomitent are mai multe tipuri de activităţi (de exemplu: producerea furajelor, prestarea serviciilor de procesare primară şi creştere a animalelor), ceea ce a permis unor agenţi economici să folosească lacunele din cadrul normativ pentru obţinerea unor subvenţii nemeritate.

Reieşind din definiţia de fermă zootehnică⁴⁶ stabilită în Regulament, aceasta face parte din Secţiunea A “Agricultura, economia vînatului şi silvicultura”, diviziunea 01, grupa 01.2 “Creşterea animalelor” şi grupa 01.3 “Cultura vegetală asociată cu creşterea animalelor” din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei din 09.02.2000 (în continuare – CAEM 2000), în timp ce “Lista utilajului tehnologic şi a materialelor de construcţie pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, permis pentru subvenţionare în anul 2013”, aprobată prin Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, include utilajul care face parte din Secţiunea D “Industria prelucrătoare”, şi anume grupa 15.7 “Fabricarea nutreţurilor gata pentru animale”; grupa 18.3 “Prepararea şi vopsirea blănurilor; confecţionarea articolelor din blană” a CAEM 2000, cum ar fi: pct.10 – echipament (utilaj) pentru producerea amestecului de cereale (combifuraj); pct.12 – granulatoare; pct.27 – utilaj tehnologic pentru prelucrarea pielicelelor şi pieilor de ovine.

^{________________________________________}

⁴⁶ Unitate agricolă cu statut de producător agricol, autorizată în modul stabilit, situată în extravilanul localităţilor şi compusă din animale, încăperi, utilaj tehnologic, amenajări şi destinată obţinerii producţiei de origine animală.

Auditul constată că nomenclatorul utilajului, aprobat prin Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, nu corespunde obiectivelor, stabilite în Legea bugetului de stat pe anul 2013 şi în Regulament, privind înnoirea tehnologică a fermelor zootehnice, ci presupune deja diversificarea activităţilor economice care nu sînt direct legate de creşterea animalelor.

De menţionat că, spre deosebire de Măsura 5, unde nomenclatorul tehnicii agricole este inclus în Regulament, nomenclatorul utilajului tehnologic şi al materialelor de construcţie care sînt eligibile în cadrul Măsurii 6, potrivit pct.63 din Regulament, se aprobă prin ordinul MAIA.

Auditul relevă că, cadrul legal-normativ care a stat la baza stimulării investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice nu întruneşte norme clare şi explicite, iar aşa prevederi, cum ar fi: tipurile şi dimensiunile fermelor zootehnice; cerinţele tehnologice; componenţa (lista) utilajului (echipamentului) instalat nemijlocit la fermă; componenţa şeptelului pe grupe corespunzătoare; efectivul minim de lucrători etc. – lipsesc.

• În contextul celor expuse, se relevă că entitatea-solicitant (6/1306FR1879; 6/1310FR3131) a beneficiat de subvenţii la Măsura 6 în sumă de 5,0 mil.lei, bazîndu-se pe prevederile pct.62 din Regulament, care prevede pentru fermele zootehnice de alte specii decît bovinele, subvenţionarea utilajului tehnologic în mărime de 30% din costul acestuia, dar nu mai mult de 5,0 mil.lei pentru unul şi acelaşi beneficiar. Astfel, fiind producător de combifuraj, entitatea-solicitant nu deţinea fermă de zootehnie, procurînd la 18.06.2013 de la un SRL⁴⁷ un bun imobil deteriorat. Totodată, pentru a beneficia de subvenţii pentru investiţiile efectuate la procurarea utilajului şi echipamentului de producere a combifurajului⁴⁸, instalat în clădirea uzinei din or.Mărculeşti, entitatea-solicitant, la data de 19.06.2013, a închiriat de la acelaşi SRL⁴⁹ o boxă cu suprafaţa de 270 m², amplasată în acelaşi edificiu cu boxele SRL (s.Gura Camencii) în care au fost plasate 695 capete de porci (procurate de la SRL în luna august 2013 şi comercializaţi aceleiaşi firme peste 2 luni). De menţionat că în perioada 01.01.2014-07.04.2014 entitatea-solicitant nu a efectuat alte procurări de animale.

^{________________________________________}

⁴⁷ Clădire de producţie cu suprafaţa de 867,5 m² (număr cadastral 4530109.007.05) şi depozit cu suprafaţa de 303,7 m² (număr cadastral 4530109.007.26) în valoare totală de 91,1 mii lei.

⁴⁸ Granulator cu capacitate de 10-12 tone/h, în sumă totală de 1863,3 mii euro (29280,2 mii lei) – Contractul nr.MO02/2012 din 08.06.2012.

⁴⁹ Contractul de locaţiune nr.539 pentru suprafaţa de 270 m² destinată creşterii porcilor pe un termen de 5 ani (19.06.2013-18.06.2018), fără înregistrarea la OCT.

Se atestă că, conform business-planului înaintat de entitatea-solicitant pentru obţinerea subvenţiilor, obiectul proiectului este definit ca reutilarea fermei de porcine, iar comercializarea producţiei animale urma a fi în valoare de 10,7 mil.lei şi rezultatul financiar (profit net) al implementării proiectului (2013) de 4,2 mil.lei. Totodată, analiza efectuată de audit pe anul 2013 a constatat că valoarea totală a vînzărilor a constituit 37,6 mil.lei (inclusiv a porcinelor – 1,2 mil.lei (3,3%), nutreţurilor – 18,4 mil.lei (49,0 %)).

Conform prevederilor pct.58 din Regulament, obiectivul general la Măsura 6 constă în creşterea productivităţii, competitivităţii şi asigurarea siguranţei alimentare, prin stimularea organizării şi înnoirii tehnologice a fermelor zootehnice. Astfel, entitatea-solicitant nu a atins obiectivul stabilit în Regulament şi nu a realizat indicii principali ai business-planului, iar utilajul procurat nu a fost utilizat la modernizarea fermei de creştere a porcinelor, ci pentru retehnologizarea uzinei de producere a nutreţurilor combinate, din vînzarea cărora întreprinderea a obţinut profit, ceea ce denotă utilizarea neconformă a subvenţiilor în valoare de 5,0 mil.lei.

O situaţie similară se atestă şi la altă entitate-solicitant (6/1306DR1871). Astfel, stîna de ovine a fost arendată pe un termen de 5 ani, cu 2 zile înainte de depunerea cererii (26.06.2013), aceasta neavînd autorizaţie de funcţionare, iar utilajul pentru prelucrarea lînii a fost instalat în alte încăperi luate în locaţiune pînă la 01.08.2015 (ceea ce nu asigură continuitatea activităţii). Cele menţionate denotă acordarea ineficientă a subvenţiei entităţii-solicitant în sumă de 1,0 mil.lei.

De asemenea, entitatea-solicitant (8/1306RS1904) a beneficiat de subvenţii în sumă totală de 79,7 mii lei pentru procurarea basculei cu funcţionare neautomată, care, conform business-planului, trebuia utilizată pentru dezvoltarea zootehniei, dar, de fapt, în perioada 2013-2014 agentul economic a utilizat utilajul doar în procesul de prelucrare a cerealelor destinate vînzării, ceea ce nu asigură realizarea obiectivelor stabilite.

► Deşi conform Regulamentului, activitatea agricolă reprezintă producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv prelucrarea primară şi procesarea produselor agricole, mulsul, creşterea şi deţinerea de animale în scopuri agricole sau menţinerea terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu, iar măsurile de sprijin sînt destinate producătorilor agricoli, auditul a stabilit că beneficiare de subvenţii sînt şi întreprinderile de procesare care nu desfăşoară activităţi de producere, creştere şi cultivare a produselor agricole.

Analizînd prevederile Anexei nr.4 la Ordinul nr.51 din 05.03.2013 al MAIA, s-a constatat că unele utilaje indicate au o denumire generică şi neexactă, ceea ce permite aplicarea acestor prevederi şi pentru întreprinderile care nu sînt producătoare de produse agricole şi au profituri substanţiale, în special cele care procură producţie agricolă de la producător, ceea ce nu asigură îndeplinirea obiectivului de sporire a competitivităţii sectorului agrar, precum şi de diminuare a sărăciei în sectorul rural.

Astfel, deşi pct.81 din Regulament stabileşte că subvenţia se acordă pentru “echipamentele tehnologice şi utilajele pentru întreprinderile de prelucrare primară, ambalare, refrigerare, congelare şi păstrare a cărnii, procesare, ambalare şi păstrare a laptelui, prelucrare primară a cerealelor şi produselor oleaginoase”, în listă au fost incluse “echipamente şi utilaje pentru mărunţire, dozare şi ambalare a cărnii în stare proaspătă”.

Astfel, auditul a stabilit acordarea în 2013 a subvenţiilor la 4 întreprinderi de prelucrare în sumă totală de 8,4 mil.lei⁵⁰ (de 2,5 mil.lei, 1,2 mil.lei, 2,5 mil.lei şi 2,2 mil.lei), în timp ce au obţinut profituri nete în anii 2011-2013 în sumă totală de 187,6 mil.lei (corespunzător, de 109,0 mil.lei, 30,0 mil.lei, 24,2 mil.lei şi 24,4 mil.lei).

^{________________________________________}

⁵⁰ Utilaj şi echipament frigorific, utilaj şi echipament pentru dozarea şi răcirea cărnii, utilaj pentru transportarea carcaselor de porcine, maşină de injectat, malaxor, maşină de mărunţit carne, maşină de ambalat în caserole, aparat de tocare a cărnii, clipsator automat etc.

► Prevederile Regulamentului nu sînt destul de explicite în ceea ce priveşte modul de determinare a valorii investiţiei efectuate.

Nu este stabilit modul de determinare a valorii investiţiei subvenţionate în cazul în care, urmare a diferenţei pozitive de curs valutar, solicitantul de subvenţie achită în lei o sumă mai mică decît valoarea în lei a investiţiei la momentul importului. De exemplu, entitatea-solicitant (8/1306CH1830) a achitat cu 73,0 mii lei mai puţin decît valoarea investiţiei (2236,5 mii lei, faţă de 2309,5 mii lei), iar entitatea-solicitant (7/1310TR3415) – cu 20,6 mii lei (2795,9 mii lei, faţă de 2816,6 mii lei).

La calcularea subvenţiei, AIPA nu a ţinut cont de prevederile pct.72 şi pct.81 din Regulament, potrivit căruia mărimea sprijinului acordat se calculează nu mai mult decît valoarea investiţiei, conform invoice-urilor şi declaraţiilor vamale de import (cu excepţia serviciilor de transport, cheltuielilor vamale etc.). Astfel, deşi în majoritatea cazurilor importul se efectua conform condiţiilor de livrare “CPT” (“Carriage paid to” – “Transport plătit pînă la”, adică vînzătorul plăteşte transportul pînă la destinaţie), AIPA nu a diminuat valoarea investiţiei cu valoarea cheltuielilor suportate pentru transportare, ceea ce a determinat acordarea neregulamentară a subvenţiilor. Auditul menţionează că Regulamentul nu stabileşte un mecanism prin care AIPA urma să obţină informaţiile privind valoarea cheltuielilor de transportare, deoarece contractele de livrare nu sînt incluse în lista documentelor care trebuie prezentate la solicitarea subvenţiei, iar în invoice, declaraţia vamală şi factură nu se indică separat preţul de transportare şi cel al echipamentelor/ utilajelor/animalelor.

Această situaţie a fost constatată la subvenţionarea a 12 cereri, AIPA calculîndu-le subvenţii în sumă de 15,8 mil.lei, fără să deţină informaţii privind valoarea cheltuielilor de transport incluse în preţul de livrare (40,0 mil.lei), ceea ce nu a permis auditului să stabilească valoarea reală a investiţiilor ce urmau a fi subvenţionate.

De asemenea, Regulamentul nu prevede excluderea cheltuielilor de transport pentru mărfurile importate, dar livrate beneficiarilor prin intermediari, ceea ce determină o abordare neuniformă la stabilirea valorii investiţiei supuse subvenţionării.

► Regulamentul nu dispune de prevederi referitor la nesubvenţionarea tranzacţiilor între companiile afiliate, care ulterior solicită sprijin financiar pentru investiţiile aferente acestor tranzacţii. Ca urmare, auditul a stabilit că unele procurări care au fost subvenţionate s-au efectuat de către beneficiarii subvenţiei de la agenţi economici interdependenţi (au fondatori sau conducători comuni ori sînt rude de gradul I şi II), ceea ce determină riscul majorării artificiale a valorii animalelor procurate şi, respectiv, achitării unor subvenţii majorate. De asemenea, s-a constatat că imobilul în care s-a efectuat investiţia a fost luat în locaţiune de la aceiaşi agenţi economici.

Această situaţie este favorizată de faptul că în prevederile pct.9 subpct.4 din Regulament a fost introdusă noţiunea “deţinător legal al bunului imobil”, nespecificînd care din atributele dreptului de proprietate (posesia, folosinţa, dispoziţia) conţine această noţiune. De exemplu:

entitatea-solicitant (7/1310HN3708), fiindu-i achitată o subvenţie de 1769,6 mii lei, a procurat 470 capete de ovine mioare în sumă de 2514,7 mii lei de la un SRL, conducătorii acestor întreprinderi fiind rude de gradul I (fiu şi mamă), avînd şi domiciliu comun. De menţionat că imobilul în care s-a efectuat investiţia a fost luat în locaţiune în aceeaşi zi cînd au fost procurate ovinele (24.10.2013), de la acelaşi SRL;

entitatea-solicitant (7/1311CH3930), căreia i-au fost calculate subvenţii în sumă de 773,5 mii lei şi achitate în sumă de 623,2 mii lei (ţinînd cont de coeficientul de achitare), a procurat 142 capete de ovine (7380 kg) în sumă de 773,5 mii lei de la o întreprindere individuală, conducătorii acestora fiind rude de gradul I (fiu şi tată). Totodată, valoarea asigurată a 142 capete de ovine constituia doar 142,0 mii lei⁵¹, sau cu 631,5 mii lei mai puţin ca valoarea de procurare. De asemenea, imobilul pentru fermă a fost luat în locaţiune de la aceeaşi întreprindere. Deşi ST Cahul a AIPA a exprimat rezerve privind originea de rasă a ovinelor, menţionînd în Fişa de verificare a investiţiei că aceasta (investiţia) trezeşte mai multe întrebări din motiv că toate actele sînt semnate de două persoane care sînt în relaţii de rudenie de gradul I (tatăl şi fiul). Toate animalele se îngrijesc în comun şi practic este un agent economic care îşi vinde sie oile, specialiştii aparatului central al AIPA nu au clarificat problema în cauză, deci riscul majorării artificiale a valorii investiţiei s-a menţinut, ceea ce determină achitarea neconformă a subvenţiilor în sumă de 503,3 mii lei⁵².

^{________________________________________}

⁵¹ Contractul de asigurare subvenţionată a animalelor AAS/13 nr.70 din 29.10.2013.

⁵² (623,2 mii lei - (142,0 mii lei x 84,44%)).

Se atestă că în prezent în Republica Moldova nu există mecanisme (laboratoare) pentru determinarea originii de rasă a animalelor;

entitatea-solicitant (5/1305TR1443), care în 2013 a primit sprijin financiar în sumă de 1,0 mil.lei la Măsura 5, a procurat tehnică subvenţionată de la o companie afiliată, care, la rîndul său (7/1306CH1915, 7/1307CH2394), a primit sprijin financiar în sumă de 798,7 mii lei la Măsura 7, pentru porcinele procurate (în sumă de 2268,1 mii lei) de la entitatea-solicitant (5/1305TR1443). Afilierea dintre companii intervine în urma faptului că acestea au acelaşi fondator.

• Entităţilor-solicitant (8/1304ST830 şi 8/1304ST833) le-au fost achitate subvenţii de 147,6 mii lei şi, respectiv, de 148,2 mii lei (inclusiv sporul de 10% pentru tinerii fermieri în valoare de 13,4 mii lei şi, respectiv, de 13,5 mii lei), pentru “Reconstrucţia camerei frigorifice” nr.4 şi, respectiv, nr.3, luate în locaţiune de la ruda de gradul I (tată) în baza contractelor încheiate la 07.05.2012.

În urma verificării drepturilor întreprinderilor menţionate asupra bunurilor imobile, auditul a stabilit că la data de 24.06.2014 drepturile înregistrate la 25.04.2013 (conform contractelor de locaţiune din 07.05.2012 (pe termen de 5 ani (07.05.2012-07.05.2017) cu persoanele fizice fondatoare ale acestor întreprinderi individuale) au fost stinse, fiind în schimb înregistrate drepturile după alt agent economic în baza contractului de locaţiune din 12.05.2014. Pe parcursul auditului au fost prezentate alte 2 contracte încheiate la data de 07.05.2012 între entităţile-solicitant (8/1304ST830 şi 8/1304ST833) cu un SRL (fondator al căreia este tatăl acestora), înregistrate la OCT la 07.07.2014, dar care la 25.09.2014 nu se regăseau în Registrul electronic al bunurilor imobile.

Deoarece utilajul frigorific este indisolubil de bunul imobil (construcţie) şi nu poate fi demontat fără să fie afectată integritatea acestuia, auditul indică asupra existenţei riscului privind înstrăinarea obiectului investiţiei, ceea ce contravine pct.85 din Regulament, conform căruia beneficiarul de subvenţii nu este în drept să înstrăineze timp de 3 ani obiectul subvenţionării. În caz de înstrăinare, beneficiarii sînt obligaţi să restituie suma subvenţiei de 147,6 mii lei şi, respectiv, de 148,2 mii lei.

De menţionat că potrivit Regulamentului, în noţiunea de grant (cu care se micşorează baza de calcul a subvenţiei) nu se include tehnica procurată în cadrul proiectului IFAD V, nefiind clar care a fost scopul acestei prevederi.

Astfel, pentru efectuarea investiţiei, entităţile-solicitant (8/1304ST830 şi 8/1304ST833) au contractat cîte un credit (din 23.12.2011 FIDA 5 (Tineret)) în sumă de 300,0 mii lei, inclusiv: porţiunea rambursabilă în sumă de 180,0 mii lei; porţiunea de Grant condiţional rambursabilă în sumă de 120,0 mii lei. Ţinînd cont de subvenţiile şi grantul acordat, auditul denotă că acestor persoane le-au fost restituite circa 98% din valoarea investiţiilor efectuate (fără TVA), fără a fi asigurată certitudinea continuităţii activităţii agricole.

► Deşi la stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri), conform prevederilor pct.46 subpct.(2) din Regulament, pentru a beneficia de sprijin financiar se cere anexarea actului de construcţie a serei, cadrul normativ nu dă o explicaţie a acestei noţiuni, ceea ce permite solicitanţilor de subvenţii să prezinte documente care nu confirmă că materialele achiziţionate au fost folosite pentru construcţia serelor. O modalitate de diminuare a acestui risc ar fi solicitarea prezentării proceselor-verbale de execuţie a lucrărilor, similară celei din domeniul construcţiilor⁵³, dar care nu s-a efectuat.

^{________________________________________}

⁵³ Documentaţia de proiect, devizul de cheltuieli, actele de execuţie a lucrărilor şi/sau actele de recepţie finală a lucrărilor, actele de casare a materialelor.

De specificat că la efectuarea construcţiilor de sere, instalarea sistemelor antiîngheţ şi antigrindină în livezi, Regulamentul nu cere expres elaborarea unui proiect cu indicarea tipului şi cantităţii de materiale, utilaje, precum şi a volumului de lucrări aplicate la construcţia acestora, ceea ce determină riscul utilizării unor materiale necalitative sau în volum exagerat, precum şi nu asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite regulamentar.

Astfel, entitatea-solicitant (4/1306SR2013) la cererea de subvenţionare nu a anexat actul de construcţie a serei, deşi a beneficiat de sprijin financiar în sumă de 749,9 mii lei pentru construcţia a 37 de sere. Totodată, auditul a constatat că aceasta nu dispunea de evidenţă contabilă conformă (Cartea mare, registre), nu a întocmit actele de execuţie şi recepţie finală a lucrărilor, precum şi actele de casare a materialelor, ceea ce contravine prevederilor art.19 din Legea contabilităţii, precum şi nu a confirmat utilizarea materialelor indicate doar pentru construcţia serelor, fapt ce determină riscul acordării neregulamentare a subvenţiei în sumă de 749,9 mii lei. Ca urmare, ST Floreşti a AIPA, conform pct.104 din Regulament, urma să respingă cererea şi să indice solicitantului motivele refuzului, pentru a permite acestuia să se conformeze prevederilor regulamentare.

Totodată, entitatea-solicitant (4/1306SR2013) a procurat ţevi de metal (121 tone) în valoare de 1336,1 mii lei (72% din costul total al materialelor) de la un SRL (directorul căreia este rudă de gradul I cu solicitantul, avînd acelaşi domiciliu), fără a specifica tipul ţevii (rotundă, pătrată, dreptunghiulară, diametrul şi grosimea etc.).

O situaţie similară a fost atestată şi la subvenţionarea cu suma de 840,1 mii lei a cererilor (4/1306IL3508), (4/1307CH2470), (5/1303BR233), (5/1306BR1645), (4/1310SG3512), la care nu au anexate actele de construcţie şi procesele-verbale de îndeplinire a lucrărilor la instalarea sistemelor de irigare şi a modulelor de seră în sumă totală de 3,0 mil.lei.

De menţionat că actele de dare în exploatare a sistemelor de irigare şi a serelor se aprobă de şeful direcţiei agricole raionale şi de reprezentantul ST AIPA, care nu au stabilit lipsa documentelor justificative privind lucrările executate şi încălcarea de către solicitanţi a Legii contabilităţii.

► Auditul constată că acordarea subvenţiei prin intermediul asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii generează majorarea costului producţiei agricole. Astfel, serviciile de irigare şi energia electrică utilizată sînt livrate asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii de către ÎS STI cu calcularea TVA, iar asociaţiile respective sînt necomerciale, prin urmare neplătitoare de TVA. Totodată, membrii asociaţiei (agenţi economici plătitori de TVA) nu pot trece în cont TVA care este inclusă în valoarea serviciilor de irigare prestate de către asociaţie. Astfel, cu toate că politicile de stat stimulează efectuarea irigării prin intermediul asociaţiilor utilizatorilor de apă, acestea nu asigură şi eficienţa economică a AUAI, prin diminuarea costurilor în agricultură.

• De asemenea, conform pct.95 din Regulament, pentru irigare se prevăd 3 tipuri de calculare a subvenţiei (din costul energiei electrice utilizate la pompare –50%; la repompare – 80%; prin alte moduri – 0,5 lei pe m³), nefiind expres stabilit modul de calculare a subvenţiei atunci cînd pomparea apei se face prin toate cele 3 tipuri. Astfel, în Regulament nu este prevăzută prezentarea schemei de captare, pompare şi irigare, cu indicarea posesorului staţiei de pompare sau a echipamentului de pompare, capacităţii de pompare etc. În schimb sînt stabilite cerinţe de prezentare a documentelor ce ţin de activitatea furnizorului de servicii, asupra veridicităţii cărora nu poate influenţa beneficiarul (autorizaţia de folosinţă specială a apei; rapoartele privind apa captată aprobate de Agenţia “Apele Moldovei”; confirmarea de achitare a energiei electrice de către furnizorul serviciilor de irigare).

Ca urmare, auditul a stabilit cazuri în care agentul economic efectua irigarea atît prin intermediul furnizorilor centralizaţi, cît şi de sine stătător (utilizînd 304,1 mii m³ de apă). Astfel, AIPA a calculat subvenţii doar din valoarea serviciilor prestate de furnizorul centralizat, pe cînd exista posibilitatea de calculare a subvenţiei în sumă de 152,1 mii lei pentru irigarea de sine stătătoare. În acest caz, auditul relevă lipsa în dosar a unei scheme cu terenurile irigate centralizat şi cele irigate de sine stătător.

În alt caz (un SRL ce arendează sere şi terenuri de la ÎS “Serele Moldovei” (s.Speia), ultima fiind furnizor de apă pentru irigare prin propria staţie de pompare), AIPA a calculat subvenţie conform pct.95 subpct.3 din Regulament, deoarece pct.96 subpct.1 cere prezentarea contractelor de irigare doar cu ÎS STI, fără a prevedea posibilitatea existenţei altor sisteme centralizate de irigare. Astfel, dacă ar fi fost aplicat pct.95 subpct.2, valoarea subvenţiei (calculată din valoarea energiei electrice de 77,7 mii lei (inclusiv TVA) consumate pentru pompare) putea constitui 51,8 mii lei, dar în acest caz a fost calculată suma de 22,2 mii lei, sau cu 29,6 mii lei mai puţin (10/1308AN2618). Aceeaşi situaţie s-a constatat şi în cealaltă cerere (10/1310AN3417), fiind calculată o subvenţie în sumă de 10,9 mii lei, solicitantul neprezentînd informaţiile privind valoarea energiei electrice consumate.

• De asemenea, în contractele/facturile de livrare a apei pentru irigare prin sistemele centralizate nu se indică volumul de apă pompată şi repompată, ci doar preţul pentru apă, iar în factura de livrare a apei – energia electrică folosită, fără a specifica consumurile de energie electrică pentru pompare şi repompare. Energia electrică consumată la pompare şi repompare se indică într-un act de formă liberă, semnat de furnizor şi beneficiar. Ca urmare, există riscul de stabilire a volumului de energie electrică utilizată la repompare mai mare decît cel real folosit, iar documentele prezentate de beneficiar nu pot asigura eliminarea acestui risc.

De exemplu, în actele entităţilor-solicitant (10/1306BR2166, 10/1310BR3677 şi 10/1310BR3162) nu a fost indicat modul de pompare a apei (pompare sau repompare) sau această menţiune a fost scrisă adăugător cu stiloul (repompare). Pentru entitatea-solicitant (10/1310BR3677) se poate determina riscul acordării neconforme a subvenţiilor în sumă de 16,8 mii lei⁵⁴.

^{________________________________________}

⁵⁴ Pentru Factura fiscală JJ 1488845 din 31.08.2013 – (55,9 mii lei x 80% - 55,9 mii lei x 50%).

În alt caz, ÎS STI Ştefan-Vodă (spre deosebire de ÎS STI Briceni) nu a indicat separat în facturile fiscale de livrare preţul apei şi preţul energiei electrice folosite la pompare, ca urmare, pentru calcularea subvenţiei au fost luate în considerare actele privind pomparea apei şi facturile fiscale privind energia electrică procurată de ÎS STI Ştefan-Vodă, documente ce nu sînt prevăzute în Regulament, ceea ce determină administrarea anevoioasă a procesului de subvenţionare.

► Auditul a constatat existenţa şi altor lacune, suprapuneri şi confuzii în prevederile Regulamentului.

• AIPA a calculat entităţii-solicitant (7/1306ED1889) o subvenţie în mărime de 968,6 mii lei, deşi această unitate nu avea contract de asigurare a animalelor, încheiat în conformitate cu Legea nr.243-XV din 08.07.2004, aşa după cum prevede pct.76 subpct.5 din Regulament. Deşi solicitantul a prezentat un contract de asigurare, la momentul depunerii cererii (iunie 2013) compania de asigurări nu avea avizate de MAIA condiţiile speciale de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură, acestea fiind avizate la 02.08.2013, iar contractul de subvenţionare a fost semnat cu solicitantul la 02.09.2013. De subliniat şi faptul că în dosar lipsesc documentele justificative care ar confirma achitarea primei de asigurare. Urmare a celor indicate şi lipsei unor reglementări explicite, auditul nu poate să se expună asupra conformităţii alocării subvenţiei în sumă de 968,6 mii lei.

• Deşi în pct.18 din Regulament ca domeniu de subvenţionare erau indicate doar creditele de la băncile comerciale, organizaţiile de microfinanţare şi asociaţiile de economii şi împrumut, auditul a stabilit că în 2 cazuri AIPA a acordat subvenţii în sumă de 84,4 mii lei şi, respectiv, de 43,6 mii lei în baza contractelor de leasing⁵⁵ pentru achiziţia utilajului frigorific şi, respectiv, a tehnicii agricole, domenii prevăzute pentru subvenţionare în acelaşi pct.18 din Regulament. Din cauza lipsei unor prevederi exhaustive privind apartenenţa sau neapartenenţa contractului de leasing la categoria contractelor de credit, auditul nu se poate expune prompt asupra regularităţii acordării acestor subvenţii.

^{________________________________________}

⁵⁵ Entităţile-solicitant (1/1310SG3121 şi 1/1306SG1739).

• Conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2013, mijloacele fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli urmau a fi utilizate, inclusiv pentru stimularea consolidării terenurilor agricole, iar obiectivul general pentru Măsura 9 constă în reducerea nivelului de fragmentare a terenurilor agricole, optimizarea dimensiunilor şi majorarea suprafeţelor de exploataţii agricole. Totodată, conform pct.88 din Regulament, sprijinul este acordat pentru compensarea parţială a costurilor ce ţin de autentificarea notarială a contractelor de înstrăinare a terenurilor agricole (vînzare-cumpărare, schimb, donaţie), taxa de stat la autentificarea contractelor respective şi de înregistrare a contractelor date la oficiile cadastrale teritoriale. De menţionat că Regulamentul de fapt nu prevede consolidarea parcelelor de teren, ci doar stimularea procurării terenurilor adiacente, fără a avea certitudinea că acestea nu vor fi vîndute ulterior ca terenuri separate, precum şi fără a stabili interdicţia de parcelare a terenului deja consolidat, ceea ce determină riscul neatingerii obiectivului general stabilit de cadrul legal. De asemenea, Regulamentul nu prevede prezentarea “deciziei OCT cu privire la formarea bunului imobil”, care ar certifica comasarea terenurilor sub un singur număr cadastral.

Totodată, în Regulament nu sînt stabilite criterii de stimulare a consolidării terenurilor mici din proprietatea diferitor persoane (în special fizice), ceea ce permite alocarea subvenţiei şi pentru consolidarea terenurilor cu suprafeţe mari. Ca urmare, subvenţiile au fost acordate pentru consolidarea terenurilor cu suprafaţa de la 3 pînă la 109 ha, ceea ce nu asigură condiţiile de îndeplinire a obiectivului de reducere a sărăciei şi îmbunătăţire a nivelului de trai al populaţiei.

• La subvenţionarea sistemelor antiîngheţ şi instalaţiilor antigrindină, Regulamentul nu prevede prezentarea actului de înfiinţare a plantaţiilor sau a altor documente justificative, precum şi menţionarea termenului minim obligatoriu de utilizare a lor, ca urmare lipsind confirmarea că acestea sînt instalate în livezi şi, respectiv, favorizează riscul înstrăinării/pierderii lor (ceea ce poate genera utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare şi, deci, contravine prevederilor pct.7 subpct.2 din Regulament).

• Regulamentul nu are prevederi de asigurare a activităţii legale a echipamentelor subvenţionate. Astfel, subvenţionarea echipamentului de irigare în sere s-a efectuat, deşi 3 entităţi-solicitant nu dispuneau de autorizaţia de folosire specială a apei eliberată de subdiviziunile Inspectoratului Ecologic de Stat.

• Deşi conform prevederilor pct.47 din Regulament se interzice înstrăinarea timp de 3 ani a obiectului investiţiei la Măsura 4, situaţia privind decontarea (trecerea la pierderi) a obiectului investiţiei nu este reglementată. Astfel, entitatea-solicitant (4/1310SG3512), subvenţionată cu 84,0 mii lei, a trecut în anul 2013 la consumuri de producţie obiectul investiţiei în sumă de 256,6 mii lei (materialul neţesut pentru acoperirea plantelor, echipamentele pentru sistemul de irigare prin picurare), ceea ce permite înstrăinarea tacită a acestora.

• Regulamentul are prevederi diferite cu referire la care din investiţiile în sistemele antiîngheţ şi instalaţiile antigrindină instalate în plantaţiile multianuale pot fi subvenţionate. Astfel, pct.27 din Regulament (compartimentul “Domeniul de acţiune”) indică că sprijinul se acordă producătorilor agricoli pentru instalarea în plantaţiile multianuale a sistemelor antiîngheţ şi instalaţiilor antigrindină, date în exploatare în anul 2013. Totodată, conform pct.30 din Regulament, sprijinul se acordă pentru sistemele şi instalaţiile achiziţionate începînd cu anul 2011, date în exploatare începînd cu 1 noiembrie 2012. Ca urmare, nu este posibil de stabilit conformitatea subvenţionării sistemelor antiîngheţ şi instalaţiilor antigrindină date în exploatare în perioada 01.11.2012-31.12.2012.

• Declaraţia pe propria răspundere, aprobată prin Anexa nr.7 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, care este prezentată de către solicitanţii de subvenţii, nu asigură asumarea răspunderii de către aceştia pentru neprezentarea documentelor sau furnizarea informaţiilor neveridice. De asemenea, în Declaraţie nu este inclusă clauza privind asumarea răspunderii pentru existenţa restanţelor la BPN, care reprezintă un criteriu de eligibilitate la acordarea subvenţiei (pct.9 subpct.7 din Regulament), ceea ce poate determina acordarea subvenţiilor persoanelor care nu întrunesc cerinţele de eligibilitate.

În acelaşi timp, conform pct.5 din Declaraţie, solicitanţii de subvenţii declară că organizaţia pe care o reprezintă nu are datorii către instituţii de credit, instituţii financiar nebancare sau alte instituţii de credit, deşi Regulamentul nu prevede restricţii la acordarea subvenţiei dacă producătorul agricol are datorii către instituţiile de credit.

• Conform art.11 din Legea nr.728-XIII din 06.02.1996 cu privire la pomicultură, înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi bacifere şi întreţinerea lor pînă la intrarea deplină pe rod se efectuează din contul mijloacelor producătorilor şi al creditelor de stat pe termen lung, cu rambursarea acestora în proporţie de 50 la sută din suma creditului în decurs de 10-15 ani pentru plantaţiile pomicole, de 5 ani pentru plantaţiile bacifere şi în decurs de 4-5 ani pentru plantaţiile-mamă, începînd cu anul intrării depline pe rod. Însă aceste prevederi nu se regăsesc în Regulamentul de subvenţionare, ceea ce relevă necorespunderea cadrului normativ celui legal.

• Conform prevederilor pct.32 subpct.1 din Regulament, la înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu material săditor de categoria biologică înaltă “certificat” şi starea fitosanitară “Virus Free” sau “Virus Tested”, sprijinul financiar se majorează cu 5 mii lei per hectar. Totodată, potrivit art.3 alin.4) din Legea nr.728-XIII din 06.02.1996, materialul săditor pomicol se clasifică: b) după starea fitosanitară – în “Liber de viroze” (Virus Free) şi “Testat la viroze” (Virus tested), iar potrivit art.4 alin.3) din aceeaşi Lege – testarea la prezenţa bolilor virotice şi la prezenţa nematozilor în sol se efectuează de un laborator acreditat, însă pînă în prezent MAIA nu a acreditat un asemenea laborator⁵⁶. De asemenea, conform prevederilor art.4 alin.4) din Legea menţionată, controlul şi certificarea materialului săditor pomicol sînt exercitate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – ANSA) cu subdiviziunile sale teritoriale, în conformitate cu prevederile Legii despre seminţe (nr.659-XIV din 29.10.1999 şi nr.68 din 05.04.2013).

^{________________________________________}

⁵⁶ Ordinul MAIA nr.72 din 03.04.2013 “Cu privire la coordonarea organigramelor organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării subordonate Ministerului”.

Pentru prevenirea comercializării materialului săditor reprobabil, de provenienţă dubioasă, însoţit de certificate false şi în vederea încurajării înfiinţării de plantaţii multianuale cu material săditor verificat, ANSA doar la 31.12.2013 a remis în adresa AIPA şi direcţiilor sale teritoriale o scrisoare cu anexele-model ale actelor permisive obligatorii care confirmă calitatea materialului de înmulţire şi de plantare, precum şi notele explicative la acestea. Ca urmare, în anul 2013 certificatele de calitate anexate la cererile de subvenţionare nu sînt uniformizate, unele sînt întocmite de către producător, iar altele – de Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, fiind stabilite cazuri în care acestea nu sînt lizibile. Eliberarea certificatelor de calitate în lipsa testării calităţii de către un laborator acreditat în domeniu determină riscul de subvenţionare a plantării unui material săditor necalitativ şi, deci, utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare.

• Conform pct.112 din Regulament, în cazul dosarelor de subvenţionare a căror valoare depăşeşte suma de 400,0 mii lei, Direcţia administrare şi control transmite dosarele Direcţiei inspecţii şi control pe teren a Agenţiei, pentru organizarea inspecţiilor suplimentare, care va asigura efectuarea inspecţiei în ordinea recepţionării în cadrul Direcţiei (conform numărului de ordine), cu restituirea lor în aceeaşi ordine, în termenele stabilite, cu excepţia dosarelor care din cauza volumului investiţiei necesită timp suplimentar, acordat în modul stabilit. Auditul a stabilit mai multe cazuri în care unii beneficiari, pentru a se eschiva de la controlul în teren, au depus pe parcursul anului 2013 mai multe solicitări de sprijin financiar pentru investiţii pînă la 400,0 mii lei. De exemplu: un SRL a solicitat subvenţie la 18.09.2013 în sumă de 293,5 mii lei, la 11.10.2013 – în sumă de 328,8 mii lei, pentru investiţiile efectuate, respectiv, la 05.08.2013 şi la 09.09.2013.

► Deşi cu suma subvenţiei primite beneficiarii subvenţiei au diminuat regulamentar veniturile impozabile, majoritatea acestora, contrar prevederilor art.24 alin.9 din Codul fiscal⁵⁷ (conform cărora nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obţinerea venitului scutit de impozitare), nu au ajustat (micşorat) cheltuielile cu suma cheltuielilor aferente, iar la calcularea uzurii în scopuri fiscale nu au diminuat valoarea intrată a mijloacelor fixe cu suma subvenţiei primite. Ca urmare, beneficiarii de subvenţii au majorat neregulamentar cheltuielile, ceea ce, la rîndul său, a generat micşorarea veniturilor impozabile sau majorarea pierderilor fiscale ce pot fi reportate în anii viitori.

^{________________________________________}

⁵⁷ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

De exemplu, întreprinderile (GŢ, c/f 503116709; CAP, c/f 100760004389 şi SRL, c/f 1004600029422), care au primit în anii 2012-2013 subvenţii în sumă, respectiv, de 586,2 mii lei, 476,9 mii lei şi 3182,6 mii lei, nu au ajustat cu aceste sume, în scopuri fiscale, nici cheltuielile şi nici valoarea mijloacelor fixe intrate (la calcularea uzurii în scopuri fiscale). Astfel, GŢ, pentru anii 2012-2013, a majorat cheltuielile cu suma de 15,2 mii lei şi, respectiv, cu 75,0 mii lei; SRL – cu suma de 56,8 mii lei şi, respectiv, cu 296,2 mii lei; CAP (pentru 2013) – cu suma de 21,5 mii lei, iar pentru anii precedenţi nu a prezentat informaţiile necesare (în total cu suma de 464,7 mii lei). De menţionat că, deşi pentru perioada 2007-2012 CAP a fost verificată de către Direcţia control fiscal a IFS pe r-nul Criuleni, în actul acesteia nu este indicată încălcarea prevederilor art.24 alin.9 din Codul fiscal.

În alt caz, trei SRL (c/f 1012607003608, 1003602012809 şi 1003607002124) au calculat din valoarea subvenţionată a utilajului (1007,4 mii lei, 489,2 mii lei şi, respectiv, 1575,2 mii lei), în scopuri fiscale, uzura în sumă de 300,2 mii lei, 146,8 mii lei şi 472,6 mii lei, ceea ce a determinat majorarea pierderilor fiscale, iar pentru un SRL (c/f 1003602012809) – diminuarea sumei impozitului pe venit cu 15,8 mii lei.

O SA (c/f 1003607003132) în rubrica “Cheltuieli legate de obţinerea venitului scutit de impozitare” (cod 0309) din Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (2013) a inclus suma totală a subvenţiilor primite în mărime de 3641,8 mii lei în loc de cheltuielile legate de subvenţionare (270,8 mii lei). De menţionat că, din lipsa descifrării sumelor reflectate în capitolul “Cheltuieli”, auditul nu a putut să se expună asupra corectitudinii calculării impozitului pe venit în perioada fiscală.

► În prezent lipseşte o metodologie unică şi coerentă privind modul de reflectare a subvenţiei în evidenţa contabilă a beneficiarului, modul de înregistrare a acesteia, în special în cazul existenţei unor clauze ce trebuie respectate mai mulţi ani (interdicţia de înstrăinare pe termen de 3 ani) sau cînd investiţia va fi înregistrată la mijloace fixe (livada pînă la intrarea acesteia în rod).

Subvenţiile acordate au fost reflectate de către beneficiari la conturile de venituri⁵⁸ (36 cazuri), la conturile 342 “Subvenţii” şi 423 “Alte finanţări şi încasări cu destinaţii speciale” (4 cazuri) sau nu au fost reflectate în evidenţă (1 caz), deoarece întreprinderea nu ţine evidenţa contabilă (motivînd prin statutul juridic de Gospodărie Ţărănească pe care îl deţine).

^{________________________________________}

⁵⁸ Conturile 612.6 “Alte venituri operaţionale” – 3 cazuri; 622 “Venituri din activitatea financiară”, 623 “Venituri excepţionale” – 33 de cazuri.

Astfel, subvenţiile primite, de regulă, sînt contabilizate de beneficiari la contul 423 “Finanţări şi încasări cu destinaţie specială din buget” şi ulterior la sfîrşitul anului sînt trecute la contul 622 “Venituri din activitatea financiară”. Deci, obiectivul de diminuare a costurilor de producţie în agricultură nu poate fi îndeplinit direct, deoarece cu suma subvenţiei primite nu se diminuează costurile operaţionale ale beneficiarilor de subvenţii.

Lipsa unei metodologii aferente evidenţei contabile în agricultură determină stabilirea diferită a termenelor de exploatare. Deşi în 3 cazuri tipul instalaţiilor antigrindină este similar, beneficiarii de subvenţii au stabilit termenul de utilizare a acestora în mărimi diferite: de 5, 15 şi, respectiv, 20 ani, ceea ce generează calcularea uzurii în mod neunivoc şi raportarea diferită a rezultatelor financiare ale beneficiarilor de subvenţii.

► Conform prevederilor art.17-24 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice, fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate se interzic. De asemenea, potrivit prevederilor art.24 din Legea nr.1353-XIV din 03.11.2000⁵⁹, gospodăria ţărănească ţine evidenţa activităţii sale şi prezintă rapoarte conform evidenţei sintetice ori analitice sau conform partidei simple, stabilite de Guvern, iar regulile de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a registrelor contabile de către agenţii economici care vor utiliza contabilitatea în partidă simplă sînt stabilite în SNC 62 “Contabilitate în partidă simplă”.

^{________________________________________}

⁵⁹ Legea nr.1353-XIV din 03.11.2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (în continuare – Legea nr.1353-XIV din 03.11.2000).

Auditul a constatat lipsa contabilizării şi raportării, inclusiv în scopuri fiscale, a activităţii unor agenţi economici (în special, a gospodăriilor ţărăneşti), beneficiari de subvenţii în volume considerabile, precum şi lipsa prevederilor regulamentare care ar stabili drept criteriu de eligibilitate obligativitatea contabilizării şi raportării activităţii beneficiarilor de sprijin financiar, ceea ce facilitează activitatea lor în cadrul economiei tenebre şi, respectiv, eludarea de la achitarea impozitelor şi taxelor. Ca urmare, AIPA a calculat şi achitat subvenţii unor solicitanţi⁶⁰ fără ca aceştia să prezinte copiile rapoartelor financiare, ceea ce contravine prevederilor pct.12 subpct.7) din Regulament.

^{________________________________________}

⁶⁰ Entităţile-solicitant: (7/1305SD1311); (7/1311CH3930); (7/1304C476); (7/1303ED248, 7/1306ED2005, 7/1309ED2917); (7/1307HN2464); (3-P/1306FL1552); (3-P/1307SR2305); (3-P/1304SG807, 3-P/1304SG539).

Astfel, în perioada 2011-2013 GŢ (c/f 503116709) a beneficiat de subvenţii în sumă totală de 620,3 mii lei, aceasta nu a organizat evidenţa contabilă, iar în anii 2011 şi 2012 a prezentat dările de seamă fiscale unificate (Formularul UNIT 07) incorect, completate la toate poziţiile cu “0”. Totodată, pentru anul 2013 nu a întocmit dările de seamă, prin ce nu s-a respectat art.187 din Codul fiscal şi Ordinul Inspectoratului Fiscal de Stat nr.440 din 12.07.2007 privind aprobarea Declaraţiei (darea de seamă fiscală unificată).

O situaţie similară a fost constatată de audit în altă GŢ (c/f 17719553), care a beneficiat de subvenţii de 2398,0 mii lei (7/1303ED248; 7/1306ED2005; 7/1309ED2917). În alt caz, SRL (c/f 1003602150064), din 10 module de sere pentru care s-a acordat subvenţie, în evidenţa contabilă are reflectate doar 4 module.

► Auditul a stabilit că unele investiţii subvenţionate au fost efectuate în urma unor tranzacţii economice cu caracter dubios, ceea ce poate determina majorarea nefondată (artificială) a valorii investiţiilor efectuate şi, respectiv, achitarea unor subvenţii supradimensionate. De exemplu:

• SA (c/f 1003611002318) a beneficiat de o subvenţie în sumă de 1176,5 mii lei pentru investiţii în utilaje şi echipamente de prelucrare primară a cerealelor, care au fost procurate de la SRL (c/f 1010611002628), în sumă de 3690,0 mii lei, în baza facturii de expediţie, şi de la SRL (c/f 1010600045533), în sumă de 2630,8 mii lei, în baza facturilor fiscale. Deşi preţurile unitare ale utilajelor procurate sînt identice, într-un caz acestea nu includ TVA, iar în celălalt caz includ, ceea ce determină riscul achitării subvenţiei cu 123,0 mii lei mai mult (615,0 mii lei x 0,2).

De menţionat că primul SRL (c/f 1010611002628) a fost înregistrat la IFS ca plătitor de TVA din 01.08.2012, dar a efectuat livrări la 15.10.2012 şi la 25.10.2012 fără a calcula TVA în sumă de 615,0 mii lei. Totodată, al doilea SRL (c/f 1010600045533) a fost înregistrat la IFS că plătitor de TVA la 01.03.2012, iar la 11.12.2012 a fost anulată înregistrarea respectivă, efectuînd în anul 2013 procurări de la SA (c/f 1003611002318) în sumă de 2368,3 mii lei, la data de 17.04.2013 intrînd în insolvabilitate.

• Entităţii-solicitant (c/f 1011611003080) i-a fost acordată subvenţie de 1500,0 mii lei pentru investiţii în utilajul pentru filtrarea sucurilor (producător din Polonia) în sumă totală de 9229,1 mii lei. Utilajul a fost importat de la o companie din Panama, directorul căreia este şi fondatorul solicitantului (c/f 1011611003080), ceea ce determină riscul majorării artificiale a valorii investiţiilor efectuate. În acest caz, nu este asigurată nici continuitatea investiţiei, deoarece entitatea-solicitant (c/f 1011611003080) nu dispune de proprietate imobilă, iar investiţia a fost efectuată în încăperile luate în locaţiune de la SRL (c/f 1005611003102) (fondată de aceeaşi persoană fizică), care din 22.07.2011 este în procedură de insolvabilitate, ceea ce determină riscul ca imobilul unde s-a efectuat investiţia să fie vîndută altei persoane. De asemenea, auditul a constatat că pe parcursul perioadei 2012-2013 entitatea-solicitant a avut procurări şi livrări nesemnificative de mărfuri, ceea ce denotă neutilizarea utilajului conform destinaţiei (producerea de suc şi livrarea acestuia), iar caracterul tranzacţiilor economice efectuate determină riscul neconformităţii acestora.

• În alt caz, entitatea-solicitant (c/f 1002601004288) a procurat la 27.11.2012 de la SRL (c/f 1004606001183) un electrostivuitor în baza unei facturi de expediţie (nefiscale), fără a fi calculată TVA din suma livrării (394,5 mii lei), deşi furnizorul este înregistrat ca plătitor de TVA din 01.10.2004. În contractul de vînzare s-a motivat necalcularea TVA prin prevederile HG nr.949 din 12.10.2010⁶¹, însă conform art.103 alin.29 şi art.104 din Codul fiscal vînzătorul nu a avut drepturi de scutire a livrărilor de TVA. Ca urmare, auditul îşi exprimă rezervele vizavi de regularitatea documentelor prezentate şi, prin urmare, de modul de determinare a valorii investiţiilor, existînd riscul ca în aceasta să fie inclusă TVA. Deşi eliminarea acestor incertitudini urma să fie efectuată de către AIPA la etapa recepţionării cererii şi solicitării unor informaţii suplimentare, acest lucru nu a fost efectuat.

^{________________________________________}

⁶¹ Hotărîrea Guvernului nr.949 din 12.10.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a cotei zero a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul “Compact””.

1.6. Urmare a unor reglementări confuze şi contradictorii, AIPA a fost antrenată în mai multe litigii de judecată aferente subvenţionării producătorilor agricoli.

Conform dărilor de seamă financiare prezentate, în 2013, în baza deciziilor judecătoreşti, AIPA a achitat din fondul de subvenţionare în agricultură 8845,8 mii lei.

Astfel, în anul 2011, din cauza epuizării mijloacelor fondului de subvenţionare, AIPA i-a refuzat unei SRL achitarea subvenţiei la Măsura 5 (stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare, sisteme antiîngheţ şi antigrindină), iar prin Ordinul MAIA nr.169 din 26.09.2011 a fost stopat procesul de recepţionare a cererilor de sprijin, pînă la o eventuală suplinire a acestui fond. Dat fiind că, potrivit modificărilor efectuate în Legea bugetului de stat pe anul 2011 (din 02.12.2011), fondul de subvenţionare a fost majorat de la 250 mil.lei pînă la 400 mil.lei, instanţa a decis că SRL care a depus cererea de subvenţionare pînă la data de 26.09.2011 urma să beneficieze de aceste subvenţii. Decizia a rămas definitivă prin Decizia CSJ din 20.03.2013. La 28.06.2013 AIPA a încheiat o tranzacţie de împăcare, prin care a eşalonat plata pe perioada 20.07.2013-20.02.2014, inclusiv în anul 2013 – suma de 2383,13 mii lei. O situaţie similară s-a constatat şi în litigiul cu un alt SRL. Astfel, în baza Deciziei definitive a CSJ din 24.04.2013, la 26.06.2013 AIPA a încheiat o tranzacţie de împăcare prin care a eşalonat plata în sumă de 12925,4 mii lei pe perioada 20.08.2013-20.04.2014, inclusiv în anul 2013 – 6462,7 mii lei.

Această situaţie s-a creat din cauza neprescrierii exprese în Regulamentul pentru anul 2011 a modalităţii de achitare a cererilor de subvenţionare primite după utilizarea completă a fondului de subvenţionare, stabilit iniţial în Legea bugetului (250 mil.lei), precum şi din preconizata majorare a alocaţiilor, efectuată conform Legii nr.224 din 25.11.2011 (150 mil.lei), dar înainte de emiterea Ordinului MAIA nr.169 din 26.09.2011 privind stoparea recepţionării cererilor, ceea ce determină posibilitatea antrenării în viitor a AIPA în litigii similare.

Studiind deciziile judecătoreşti, auditul a constatat că AIPA nu a prezentat probe privind verificarea registrelor de înregistrare a cererilor care ar confirma alocarea mijloacelor financiare pentru subvenţionare în 2011, cronologic, conform listei (datei) de depunere a cererilor.

În anul 2013 AIPA a participat în judecată la 16 litigii, din care 5 litigii de 395,3 mii lei au fost cîştigate de AIPA, 3 litigii de 16289,8 mii lei au fost pierdute, iar 8 litigii de 5088,9 mii lei sînt în curs de examinare în instanţele de judecată sau cercetate de organele de urmărire penală.

Din 01.03.2012 AIPA se află în litigiu cu un alt SRL privind achitarea subvenţiei în sumă de 299,5 mii lei, care a apărut urmare a faptului că cererea pentru subvenţionare a fost depusă la 09.06.2011 şi înregistrată la 25.07.2011, iar contractul de subvenţionare a fost semnat la 29.09.2011 cînd au intrat în vigoare modificările la Regulamentul aprobat prin HG nr.369 din 24.05.2011 (HG nr.656 din 10.09.2011), iar numărul pomilor plantaţi la hectar s-a majorat de la 3000 la 3300 pomi. Aceasta a determinat calcularea subvenţiei pentru acest agent economic reieşind din suma de 30,0 mii lei la hectar, anterior fiind de 80,0 mii lei la hectar. Deci, modificările ce se operează pe parcursul anului ce înrăutăţesc condiţiile pentru obţinerea subvenţiei de către producătorii agricoli, fără a stabili procedural modul de calculare a subvenţiei pentru cererile depuse anterior intrării în vigoare a modificărilor, dar calculate după intrarea lor în vigoare, determină apariţia litigiilor de judecată, care pot genera suportarea unor cheltuieli importante din bugetul de stat.

Auditul a constatat că unele dosare de subvenţionare au fost ridicate de către organele de urmărire penală fără a fi întocmite copii ale acestora, ceea ce nu a permis auditului verificarea conformităţii acordării subvenţiilor mai multor agenţi economici. De asemenea, s-a constatat că în cadrul AIPA nu a fost desemnată o persoană responsabilă de urmărirea stadiului anchetei şi atragerii AIPA în calitate de parte civilă în proces. Nu cunoaşte despre stadiul urmăririi penale nici şeful Serviciului juridic, acesta nefiind la curent cu ridicarea documentelor de către organele respective.

1.7. Alocarea şi utilizarea mijloacelor din fondul de subvenţionare pentru menţinerea resurselor genetice taurine prin metoda însămînţării artificiale s-au efectuat cu abateri de la principiile bunei guvernări.

În baza Ordinului MAIA nr.55 din 15.03.2013⁶², ÎS “CRARA” i-au fost alocate din fondul de subvenţionare 5875,0 mii lei, distribuite pentru: 1) procurarea azotului lichid – 1134,0 mii lei; 2) organizarea însămînţărilor artificiale – 4571,0 mii lei; 3) reparaţia încăperilor tehnologice – 170,0 mii lei. Conform pct.3 din Ordin, AIPA urma să transfere ÎS “CRARA” un avans în mărime de 1,0 mil.lei pentru începerea activităţii de însămînţare artificială, iar transferurile ulterioare urmau a fi efectuate lunar conform graficului de alocare a mijloacelor financiare în baza devizului de cheltuieli al ÎS “CRARA” şi rapoartelor lunare aprobate de către Direcţia de specialitate a MAIA. În pofida celor menţionate, auditul a constatat că la efectuarea transferurilor la AIPA lipseau 9 rapoarte lunare ale ÎS “CRARA” privind numărul de cazuri efectiv realizate de însămînţare artificială a taurinelor, deşi acestea au fost prezentate direcţiei de ramură a MAIA. Totodată, cele prezente nu erau aprobate de către direcţia MAIA, ceea ce denotă efectuarea transferurilor de către AIPA în lipsa documentelor justificative stabilite regulamentar.

^{________________________________________}

⁶² Ordinului MAIA nr.55 din 15.03.2013 “Cu privire la unele măsuri de menţinere a resurselor genetice taurine prin metoda însămînţării artificiale pentru anul 2013” (în continuare – Ordinul MAIA nr.55 din 15.03.2013).

De asemenea, conform Ordinului MAIA nr.55 din 15.03.2013 (pct.1 lit.c) şi lit.d); anexa nr.3) a fost aprobat Devizul de venituri şi cheltuieli al ÎS “CRARA” în sumă totală de 6738,0 mii lei (inclusiv Centrul Republican Maximovca – 4638,0 mii lei, şi Centrul Zonal Sîngerei – 2100,0 mii lei). De menţionat că, la momentul emiterii Ordinului, de fapt existau 2 întreprinderi: ÎS “CRARA” şi ÎS “CZARA Sîngerei”, iar devizul de cheltuieli aprobat nu reflecta indicatorii ÎS “CRARA”, ci ai celor două întreprinderi.

În baza HG nr.453 din 01.07.2013 “Cu privire la reorganizarea unor întreprinderi de stat” şi Ordinului MAIA nr.164 din 01.08.2013 “Cu privire la executarea Hotărîrii Guvernului nr.453 din 01.07.2013”, ÎS “CRARA” a fost reorganizată prin fuziune (absorbţie) cu ÎS “CZARA Sîngerei”⁶³. De menţionat că Ordinul MAIA nr.55 din 15.03.2013 a fost aprobat cu 3,5 luni mai devreme decît a fost aprobată HG nr.453 din 01.07.2013.

^{________________________________________}

⁶³ Transmiterea patrimoniului ÎS “CZARA Sîngerei” la ÎS “CRARA” s-a efectuat numai la data de 11.11.2013 în baza Actului de primire-predare a activelor şi pasivelor conform situaţiei de la 31.10.2013, a cîte 1065,7 mii lei (fiind transmis rezultatul final (profit/pierdere) pe anul 2013, dar nu veniturile şi cheltuielile înregistrate). Astfel, reieşind din timpul limitat, auditul nu a avut posibilitate să confrunte indicii din devizul de cheltuieli al Centrului Zonal Sîngerei cu situaţia real executată, deoarece la ÎS “CRARA” au fost transmise documentele primare de evidenţă, iar registrele se întocmeau manual.

Conform datelor din rapoartele financiare ale ÎS “CZARA Sîngerei”, la 31.10.2013, aceasta a înregistrat venituri din vînzări de 666,1 mii lei şi cheltuieli de 2925,7 mii lei. Totodată, descifrarea cheltuielilor era doar pentru perioada de 9 luni ale anului 2013 (Darea de seamă statistică nr.5-CI). În acelaşi timp, în 2013 ÎS “CRARA” a înregistrat venituri de 737,3 mii lei şi cheltuieli de 5773,7 mii lei. Astfel, în total, ambele întreprinderi au înregistrat venituri de 1403,4 mii lei şi cheltuieli de 8699,4 mii lei, avînd un rezultat negativ din activitatea operaţională de 7296,0 mii lei, care a fost acoperit prin subvenţionare în sumă de 5875,0 mii lei, nefiind acoperite cheltuieli de circa 1421,0 mii lei. De menţionat că, conform devizului aprobat prin Ordinul MAIA nr.55 din 15.03.2013, au fost preconizate cheltuieli de doar 6738,0 mii lei. În contextul celor relatate, auditul relevă că nu a avut posibilitate să verifice corectitudinea cheltuielilor ÎS “CZARA Sîngerei”, iar analiza sumară a informaţiilor sintetice ale cheltuielilor ÎS “CRARA” a scos în evidenţă mai multe abateri de la bunele practici contabile cu referire la modul de evidenţă separată a cheltuielilor şi determinare a costurilor real suportate.

Astfel, auditul a constatat includerea în costul vînzărilor a cheltuielilor aferente activităţii de investiţie (decontarea valorii mijloacelor fixe neamortizate complet); uzurii unor mijloace fixe ce ţin de activitatea administrativă; diurnelor pentru specialiştii însămînţători (în cadrul instruirii acestora) etc.

De asemenea, în perioada supusă auditării, ţinerea evidenţei contabile a operaţiunilor economice s-a efectuat fără politici de contabilitate elaborate corespunzător, nefiind stabilită plenitudinea normelor, regulilor şi procedeelor adoptate de către managementul entităţilor pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare, prin ce nu au fost respectate prevederile art.16 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

Analizînd modul de întocmire a devizului de cheltuieli şi costul serviciului de însămînţare de 148,58 lei, aprobat prin Ordinul MAIA nr.55 din 15.03.2013, au fost stabilite următoarele deficienţe:

- nu este indicat dacă costul include sau nu TVA;

- în cost au fost incluse cheltuieli de 84,0 lei ce constituie remunerarea operatorului însămînţător, care nu este angajat al ÎS “CRARA” şi nici al ÎS “CZARA Sîngerei”, fiind un intermediar între aceste întreprinderi şi beneficiari (crescători de taurine).

De menţionat că operatorul însămînţător, deşi prestează servicii, deseori nu este înregistrat ca operator economic, respectiv, nu ţine evidenţa contabilă, nu achită impozite, taxe şi contribuţii de asigurări medicale şi sociale.

ÎS “CRARA” nu are o politică coerentă nici în ceea ce priveşte reflectarea în evidenţa contabilă a subvenţiilor obţinute de 5875,0 mii lei. Astfel, 700,0 mii lei au fost transferate ÎS “CZARA Sîngerei”, iar la veniturile din activitatea financiară au fost reflectate doar 4620,7 mii lei, sau cu 554,3 mii lei mai puţin (din care cu 456,0 mii lei s-a mărit soldul contului 423⁶⁴). Deci, nu este clar modul de reflectare în evidenţa contabilă a sumei de 98,3 mii lei.

^{________________________________________}

⁶⁴ În anul 2013 contul 342 “Subvenţii” a fost folosit pentru reflectarea în bilanţ a patrimoniului primit de la ÎS “CZARA Sîngerei” (parţial patrimoniul a fost reflectat şi prin contul 423), la 01.01.2013 soldul constituia 9603,3 mii lei, iar la 31.12.2013 – 10587,6 mii lei.

Auditul a constatat că ÎS “CRARA” nu a ajustat în scopuri fiscale, cu suma subvenţiei primite, nici veniturile şi nici cheltuielile, ceea ce contravine prevederilor art.24 pct.9 din Codul fiscal. De asemenea, ÎS “CRARA”, contrar prevederilor art.97 din Codul fiscal, a calculat TVA nu de la costul mărfurilor, dar de la valoarea de livrare a acestora (deja subvenţionată), ca urmare în evidenţa contabilă s-a format la 31.12.2013 un sold debitor (trecerea în cont a TVA) în sumă de 2455,8 mii lei.

Pentru a asigura o reflectare corectă a veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, calcularea conformă a TVA şi impozitului pe venit, compensarea diferenţei între costul real al unei însămînţări şi tariful de însămînţare aprobat, în limita mijloacelor alocate, urmează a fi reflectată ca livrări de servicii către MAIA/AIPA, reieşind din numărul real de doze vîndite/taurine însămînţate şi suma subvenţionată pentru o doză. De menţionat că, deşi în baza Ordinului MAIA nr.55 din 15.03.2013, se preconizau a fi însămînţate 100,0 mii taurine, conform raportului anual au fost însămînţate 93,6 mii de taurine, sau cu 6,4 mii taurine mai puţin.

De subliniat că din anul 2014 ÎS “CRARA” nu este finanţată din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, ci din bugetul MAIA, iar pe parcursul auditului a corectat înregistrările contabile aferente fuziunii întreprinderilor.

Recomandări:

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

1. (Re)evaluarea indicilor şi potenţialului de dezvoltare a sectorului agricol, elaborarea şi/sau redimensionarea obiectivelor-cheie, inclusiv a celor aferente sprijinului financiar prin subvenţionări curente şi capitale, reactualizînd, în acest sens, criteriile şi normele de (pre)selecţie a potenţialilor beneficiari;

2. Elaborarea şi aprobarea politicilor sectoriale relevante, (re)prioritizarea domeniilor subvenţionate în concordanţă cu resursele financiare disponibile;

3. Crearea Registrului exploataţiilor agricole şi stabilirea caracteristicilor exploataţiilor agricole optime, raportate la tipul acestora, care ar asigura o productivitate competitivă, precum şi premise pentru eradicareasărăciei în mediul rural;

4. Fundamentarea necesarului de investiţii pe fiecare măsură de sprijin în parte şi stabilirea regulamentară a modului de (re)distribuire a mijloacelor aprobate pentru subvenţionare între măsuri, ţinînd cont de priorităţile de dezvoltare a ramurii agricole (în ansamblu şi pe subsectoare);

5. Elaborarea şi aprobarea unor reglementări unice, necesare pentru determinarea pagubelor suferite de producătorii agricoli urmare a calamităţilor naturale (îngheţ, secetă, grindină etc.);

6. Asigurarea recuperării compensaţiilor aferente pagubelor suportate de producătorii agricoli urmare a calamităţilor naturale (secetă, grindină) din anii 2012 şi 2013, acordate neregulamentar în sumă de 1107,2 mii lei;

7. Revizuirea cadrului legal-normativ privind subvenţionarea asigurării riscurilor de producţie în agricultură, cu scopul:

- desemnării autorităţii responsabile şi stabilirii modului de verificare a corectitudinii de calculare a tarifului de asigurare şi a valorii producţiei agricole asigurate;

- reglementării exhaustive a termenelor de asigurare, precum şi de depunere, examinare şi autorizare a cererilor;

8. Completarea Regulamentului privind subvenţionarea în agricultură cu criterii de eligibilitate care ar asigura utilizarea eficientă a subvenţiilor, protecţia mediului ambiant, diversificarea pieţelor de desfacere a producţiei agricole, ţinerea conformă a evidenţei contabile;

9. Eliminarea normelor de ordin regulator-normativ din Regulamentul privind subvenţionarea în agricultură stabilite în prezentul Raport de audit, generatoare de coliziuni juridice şi interpretări arbitrare⁶⁵;

^{________________________________________}

⁶⁵ Privind: aplicarea anuală a prevederilor regulamentului; utilizarea unor noţiuni fără definirea exhaustivă a acestora; abordări discriminatorii la calcularea subvenţiilor; calcularea inechitabilă a subvenţiilor pentru tehnică/utilaje similare; asigurarea continuităţii activităţilor agricole; cota folosirii utilajului/tehnicii subvenţionate în procesul propriu de producţie; stimularea asocierii producătorilor agricoli la procurarea utilajului şi tehnicii agricole; nesubvenţionarea utilajului destinat întreprinderilor din industria prelucrătoare; determinarea valorii investiţiei (ţinînd cont de modul de procurare (importat sau procurat în ţară), datele existente în documentele de însoţire, înregistrarea furnizorului şi beneficiarului în calitate de plătitor al TVA); prezentarea unor documente în lipsa fundamentării necesităţii acestora; eliminarea riscului de majorare a valorii investiţiei în cazul tranzacţiilor între companii/persoane interdependente; modul de confirmare a originii de rasă a animalelor şi calităţii materialului săditor; eficientizarea procesului de irigare a terenurilor agricole; eliminarea sau diminuarea posibilităţii de apariţie a riscurilor asociate, cu rezilierea anticipată a contractelor de arendă a terenurilor pe care s-au efectuat investiţiile subvenţionate; eliminarea prevederilor ce contravin Legii cu privire la asociaţiile obşteşti etc.

10. Regîndirea relevanţei subvenţionării creditării producătorilor agricoli în forma actuală (dat fiind faptul că investiţiile în agricultură sînt subvenţionate la alte măsuri);

11. Alocarea mijloacelor financiare pentru subvenţionarea însămînţării artificiale a taurinelor numai în baza unui contract de prestări servicii şi costurilor stabilite regulamentar;

ÎS“Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor”:

12. Elaborarea/aprobarea proceselor standardizate aferente activităţilor de antreprenoriat (inclusiv contabile) şi procedurilor de rigoare, precum şi implementarea sistemelor de control intern pentru asigurarea unui management (instituţional, corporativ şi financiar) sistemic şi prudenţial;

13. Recalcularea impozitului pe venit şi TVA în conformitate cu prevederile cadrului legal.

Obiectivul II. Funcţionalitatea cadrului metodologico-procedural-operaţional aplicat de către AIPA pentru asigurarea regularităţii în folosirea mijloacelor bugetare gestionate.

► Cadrul instituţional de exercitare de către AIPA a atribuţiilor delegate nu este bazat pe reguli şi proceduri scrise, care ar ghida procesele de recepţionare şi acceptare a cererilor de subvenţionare, inclusiv în scopul anticipării/diminuării riscurilor de fraudă.

Procesul de autorizare şi plată a subvenţiilor în cadrul AIPA este redat în Schema din Anexa la Raportul de audit.

Astfel, conform prevederilor pct.103 din Regulament, reprezentanţii ST AIPA, pînă la recepţionarea cererii de sprijin financiar, urmează să efectueze:

1) examinarea şi verificarea autenticităţii documentelor prezentate şi corespunderea acestora documentelor originale, conform informaţiilor din băncile de date ale evidenţelor de stat, prezenţa şi corespunderea informaţiilor despre proprietarul/deţinătorul legal al investiţiei pentru care se solicită subvenţia;

2) verificarea investiţiei realizate pentru care se solicită subvenţie, identificarea, verificarea vizuală şi corespunderea acesteia documentelor prezentate, inclusiv obiectivelor şi domeniilor aferente fiecărei măsuri de sprijin.

Ulterior, în baza unui act de predare-primire, aprobat de directorul adjunct al AIPA, cererea şi documentele anexate se transmit de şefii ST AIPA către DAC AIPA care, în termen de 10 zile lucrătoare din momentul recepţionării dosarelor, efectuează un control administrativ automat în software, ce presupune verificarea corectitudinii şi plenitudinii datelor din dosarele fizice cu cele din baza de date a Agenţiei, inclusiv verificarea conform principiului “patru ochi”.

În cazul necesităţii de stabilire a unor concretizări de neadmitere a unor abateri, inexactităţi etc., AIPA (ST şi DAC) este în drept să ceară de la solicitanţii de subvenţii prezentarea informaţiilor suplimentare, iar dacă acestea nu elimină abaterile constatate, se sistează examinarea cererii, despre aceasta fiind informat solicitantul.

Auditul constată existenţa unor carenţe/lacune în atribuţiile ST şi DAC ale AIPA, deoarece sarcina de bază a AIPA este de a calcula subvenţia, iar ST şi DAC nu au sarcina de a stabili dacă documentele prezentate de solicitanţii de subvenţii permit calcularea subvenţiei. Ca urmare, în multe cazuri, la etapa de calculare a subvenţiei lipsesc documentele necesare pentru a calcula, cu certitudine, subvenţia.

De asemenea, auditul a constatat că ST AIPA nu depistează situaţiile cînd solicitanţii de subvenţii nu corespund criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor stabilite în Regulament. Ca urmare, mai multe cereri de subvenţionare sînt respinse de către DAC, existînd cazuri cînd nici DAC nu depistează aceste iregularităţi, cererile fiind respinse de către DAP. Cele menţionate denotă un control superficial în cadrul ST privind corespunderea cererilor de subvenţionare criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor stabilite în Regulament, generînd utilizarea ineficientă a resurselor umane în cadrul AIPA.

Verificarea autenticităţii documentelor prezentate şi corespunderea acestora documentelor originale se efectuează prin accesul autorizat al specialiştilor ST la baza de date IFPS şi la Registrul bunurilor imobile, prin care se verifică dacă solicitantul subvenţiei are sau nu restanţe la BPN şi deţine drepturile asupra bunurilor imobile/terenurilor agricole pe care s-a efectuat investiţia.

Activităţile de verificare a investiţiei, pentru care se solicită subvenţia, de identificare, verificare vizuală şi corespundere a acesteia documentelor prezentate, inclusiv obiectivelor şi domeniilor aferente fiecărei măsuri de sprijin, nu sînt reglementate de cadrul normativ (inclusiv intern) care ar stabili procedurile de documentare, limitele lor de extindere şi realizare (verificarea datelor evidenţei contabile). Astfel, verificările efectuate la unele măsuri se limitează la ataşarea la dosarul electronic a imaginilor foto ale investiţiei realizate şi avizarea de către şeful ST AIPA a cererilor de sprijin financiar, documentelor obligatorii şi celor solicitate suplimentar, care au fost verificate de către angajatul ST, ceea ce nu asigură eliminarea riscurilor de fraudă. De asemenea, şi DAC AIPA, după recepţionarea dosarelor de la ST, verifică dacă în baza de date au fost completate toate cîmpurile, completitudinea şi corectitudinea completării dosarului conform listei indicate în Regulament şi datelor bancare.

Serviciile teritoriale ale AIPA nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile prevăzute în pct.103-107 din Regulament. Astfel, ca rezultat al nerespectării prevederilor pct.103 din Regulament, de către reprezentanţii ST AIPA au fost recepţionate dosare cu diferite abateri de la prevederile regulamentare, unele dintre ele ulterior fiind depistate de către DICT a AIPA:

- majorarea suprafeţelor plantate, indicate în actele de înfiinţare a plantaţiei faţă de cele real plantate cu 0,1 ha şi, respectiv, cu 2,6 ha⁶⁶;

^{________________________________________}

⁶⁶ Entităţile-solicitant: 3-P/1305BR1133 şi 3-P/1304RS339.

- nerespectarea prevederilor pct.34 subpct. 4) din Regulament, exprimată prin neanexarea la dosarul de subvenţionare a copiilor certificatelor de calitate a materialului săditor, care au fost prezentate în cadrul inspecţiei⁶⁷;

^{________________________________________}

⁶⁷ Entitatea-solicitant 3-P/1306FL1552.

- în 4 cazuri⁶⁸ solicitanţii de subvenţie pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale nu aveau dreptul de posesie asupra unor loturi de teren cu suprafaţa totală de 3,7 ha, pe care a fost înfiinţată plantaţia şi, respectiv, pentru care a fost solicitată subvenţia, ceea ce contravine prevederilor pct.9 subpct.4) din Regulament. Ulterior, conform propunerilor DICT, subvenţia solicitată pentru plantaţiile respective nu a fost acordată.

^{________________________________________}

⁶⁸ Entităţile-solicitant: 3-P/1303FR157 - cu 1,2 ha; 3-P/1305SR1298 - cu 0,28 ha; 3-P/1306FR2084 - cu 0,2 ha; 3-P/1310FR3064 - cu 2,0 ha.

► Urmare a analizei documentelor anexate de către solicitanţi la cererile de acordare a subvenţiilor, auditul a constatat că, în unele cazuri,aceştia nu au prezentat toate documentele obligatorii pentru obţinerea subvenţiilor, ceea ce denotă că aceste persoane au fost acceptate neregulamentar pentru alocarea subvenţiilor.

• Potrivit prevederilor pct.9 subpct.7) din Regulament “se consideră eligibil producătorul agricol care nu are restanţe la achitarea impozitelor şi taxelor faţă de bugetul public naţional, cu excepţia cazurilor de reeşalonare a datoriilor invocate, conform acordurilor încheiate în modul stabilit, iar controlul asupra lipsei datoriilor la bugetul public naţional ale solicitantului de subvenţie urma a fi asigurat de colaboratorii AIPA, în baza informaţiei oferite de organele fiscale, în conformitate cu prevederile art.131 alin.(5) al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997”. Conform acordului încheiat la 19.03.2013 cu SFS, AIPA urma să obţină acces la baza de date privind restanţele la BPN înregistrate de solicitanţii de subvenţii în termen de 40 zile lucrătoare, ceea ce înseamnă că AIPA urma să devină responsabilă de stabilirea lipsei sau existenţei restanţei începînd cu data de 21.05.2013.

În urma verificărilor efectuate, auditul a constatat că pentru alocarea subvenţiei AIPA a considerat eligibile mai multe cereri, cu toate că, în conformitate cu informaţia din baza de date a IFS, la data depunerii cererii de solicitare a sprijinului financiar la ST AIPA şi la data înregistrării dosarului în registrul DAP al AIPA 9 producători agricoli⁶⁹ aveau restanţe la BPN (de la 0,5 mii lei pînă la 634,3 mii lei). Reieşind din prevederile pct.10 din Regulament, AIPA era obligată să respingă cererile, deoarece producătorul agricol nu corespundea prevederilor pct.9 din Regulament, ceea ce determina riscul achitării subvenţiilor în sumă de 3,1 mil.lei unor persoane neeligibile.

^{________________________________________}

⁶⁹ Codul fiscal: 1003602009494; 1007602006398; 1010602000066; 16204444; 1003602004787; 1012602000141; 1003602007973; 1003602014825; 1004600029422.

De exemplu, în documentele ataşate la cererile unui SRL de acordare a subvenţiilor, la o cerere a fost anexată decizia IFS pe r-nul Făleşti şi contractul încheiat la data de 12.03.2013 prin care termenul de stingere a obligaţiei fiscale în sumă totală de 56,5 mii lei, fără calcularea penalităţilor, era amînat pînă la data de 20.12.2013, însă de fapt restanţa acestuia la data înregistrării cererii la AIPA (27.05.2013) constituia 263,7 mii lei. La altă cerere era ataşat certificatul nr.344 din 01.10.2013, în care era menţionată restanţa la BPN în sumă de 471,9 mii lei, totodată fiind specificat că este încheiat contractul de eşalonare valabil pînă la data de 20.12.2013, nefiind indicată suma restanţei reeşalonate etc.

O cauză a existenţei restanţelor au fost prevederile art.10 alin.(3) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 nr.250 din 08.11.2012, conform cărora “pentru angajatorii din agricultură, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, majorarea de întîrziere pentru neplata în termenele stabilite la pct.1.4 din anexa nr.3 a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru anul 2013 se va aplica cu începere de la 1 noiembrie 2013”, ceea ce a cauzat neachitarea contribuţiilor de asigurări sociale de către mai mulţi producători agricoli solicitanţi de subvenţie.

Testările efectuate de audit au relevat că în majoritatea dosarelor verificate nu au fost anexate extrasele din contul personal generalizat al contribuabilului, care ar confirma lipsa datoriilor la BPN, ceea ce nu asigură respectarea prevederilor pct.12 din Regulament. Pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, angajaţii AIPA nu au putut prezenta probe privind lipsa restanţelor, fapt ce generează riscul stabilirii incorecte a eligibilităţii producătorilor agricoli beneficiari de subvenţie în anul 2013 cu acordarea neregulamentară a subvenţiei. Din lipsa accesului la baza de date a SFS “Fişa de verificare a contului personal”, auditul nu a putut verifica existenţa sau lipsa restanţelor faţă de BPN pentru toţi beneficiarii de subvenţii selectaţi spre auditare.

De asemenea, s-a constatat că, la momentul depunerii cererii de subvenţionare, la 21 de cereri au fost anexate certificate privind lipsa restanţelor faţă de BPN eliberate de IFS teritoriale cu termenul de valabilitate expirat sau invers – certificatul era eliberat după data înregistrării cererii de subvenţionare.

Deşi AIPA a indicat că a verificat lipsa restanţelor la BPN, aceasta nu a anexat în 63 de dosare de subvenţionare (din cele verificate de audit) “fişa de verificare a contului personal”, iar în alte cazuri informaţia privind restanţele era tipărită cu o dată mai devreme decît data tipăririi, ceea ce poate determina neincluderea unor date privind existenţa restanţei în fişa tipărită şi, respectiv, acordarea subvenţiei unor persoane neeligibile.

La acordarea subvenţiei pentru 3 AUAI nu s-a ţinut cont de prevederile pct.98 din Regulament, conform căruia producătorii agricoli solicită acordarea subvenţiei prin intermediul asociaţiaţiilor respective, deci, urma a fi anexat extrasul din contul personal generalizat al contribuabilului, care ar fi confirmat lipsa datoriilor la BPN pentru 158 de membri ai acestora.

• Contrar pct.12 subpct.1) din Regulament, 4 solicitanţi⁷⁰ au primit subvenţie fără a prezenta “extrasul din Registrul primăriei de evidenţă a contractelor de arendă” sau alte documente care confirmă deţinerea drepturilor asupra terenurilor. De exemplu, în timp ce la cererea de subvenţionare (3-P/1306RS1762) a fost anexat extrasul din Registrul bunurilor imobile, prin care se confirma suprafaţa terenurilor arendate şi înregistrarea modului de folosinţă al acestora “sub livadă”, la cererea (3-A/1309CR2712) au fost anexate doar contractele de arendă a “terenului neprelucrat”, precum şi contractul de vînzare-cumpărare a 15 terenuri cu suprafaţa de 1,09 ha, înregistrate pînă la moment ca grădini. Totuşi, în ambele cazuri AIPA (DAC) a indicat prezenţa informaţiilor privind terenurile pe care s-a efectuat investiţia. În alt caz, la cererea (3-A/1306DB1855) a fost anexat extrasul de la primărie prin care se atesta înregistrarea GŢ, dar nu se confirma informaţia privind terenurile deţinute (suprafaţa, numerele cadastrale, destinaţia).

^{________________________________________}

⁷⁰ Cererile 3-V/1308UN2665; 3-V/1310CO3738; 3-V/1307AN2174; 3-V/1307CH2159.

• Contrar pct.12 subpct.9 din Regulament, conform căruia pentru obţinerea subvenţiilor producătorii agricoli urmau să prezinte certificatul bancar cu numărul contului în lei moldoveneşti, în 2 cazuri⁷¹ acesta nu era anexat, ceea ce determină tergiversarea termenului de transfer al subvenţiilor.

^{________________________________________}

⁷¹ Cererile 3-P/1306ED1757 şi 3-P/1306HN2082.

• 6 solicitanţi de subvenţii⁷² nu au prezentat “extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice”, eliberat la data depunerii cererii. Ca urmare, declaraţia pe propria răspundere şi contractul de subvenţionare poate fi semnat de o persoană neautorizată, ceea ce determină lipsa pîrghiilor de sancţionare în cazul prezentării unor informaţii false sau neveridice.

^{________________________________________}

⁷² Cererile nr.: 3-V/1310ST3083; 3-V/1310CO3738; 3-V/1307CH2211; 3-V/1309CH2710; 3-V/1306SV1976; 3-V/1310LV3505.

• La cererea (6/1303SD245) nu a fost anexată copia certificatului de studii şi pregătire profesională în domeniul ce vizează investiţia, fapt ce contravine prevederilor cap. 1 subpct.18) din Regulament, acesta fiind prezentat doar pe parcursul auditului.

• Contrar prevederilor pct.22 subpct.3 din Regulament, conform căruia pentru obţinerea sprijinului era necesară anexarea copiilor de pe ordinele de plată ce atestă achitarea creditului şi a dobînzilor în perioada de referinţă, AIPA, la recepţionarea dosarului şi calcularea subvenţiei, a folosit date din extrasele şi certificatele bancare, care nu specifică la care contracte sînt aferente plăţile, ceea ce permite prezentarea extraselor pentru alte contracte decît cele pentru care se solicită subvenţia. Totodată, în unele din aceste documente nu se indică data concretă de achitare a dobînzii şi rambursării creditului, fapt ce nu permite efectuarea calculelor subvenţiei conform prevederilor din Regulament. Astfel, din 94 de cereri verificate, doar la 18 sînt anexate ordinele de plată, iar la 76 sînt anexate extrase bancare şi în unele cazuri – certificatele instituţiilor financiare, care nu conţin toate informaţiile necesare. Aceste abateri au generat calcularea neregulamentară a subvenţiei.

• Contrar prevederilor pct.34 subpct.8) din Regulament, 5 solicitanţi de subvenţii⁷³ nu au prezentat certificatul ce atestă calitatea de membru al asociaţiei producătorilor de vinuri cu indicaţii geografice protejate şi denumire de origine protejată sau, după caz, copia contractului/contractelor de achiziţionare a strugurilor, încheiate cu întreprinderile vinicole din regiunea geografică respectivă pentru anul 2013.

^{________________________________________}

⁷³ Cererile 3-V/1310ST3083; 3-V/1307AN2174; 3-V/1306CT1865; 3-V/1310LV3505 şi 3-V/1306IL1687.

• Calcularea subvenţiei pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale, conform pct.34 din Regulament, urma a fi bazată pe informaţiile din Actul de înfiinţare a plantaţiei multianuale (Anexa nr.11 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013), care este aprobat de către primarul localităţii, coordonat cu şeful direcţiei raionale agricultură şi alimentaţie şi cu reprezentantul ST AIPA din raza amplasării plantaţiei, precum şi pe datele din copia de pe paşaportul proiectului şi a planului general al proiectului de înfiinţare a plantaţiilor pomicole.

Urmare a verificărilor efectuate, de către audit s-a constatat că AIPA a calculat subvenţii pentru o plantaţie de caişi pe suprafaţa de 9,4 ha, în sumă de 94,0 mii lei, fără ca la cerere (3-P/1305SR1298) să fie anexat proiectul de plantare întocmit corespunzător. Beneficiarul a prezentat scrisoarea proiectantului care nu era împotriva plantării caişilor în loc de meri, dar care nu reprezinta proiectul în sine. De asemenea, DICT AIPA a stabilit 2 cazuri⁷⁴ de solicitare a subvenţiei pentru plantaţii multianuale, înfiinţate în lipsa proiectului.

^{________________________________________}

⁷⁴ Cererile 3-P/1304SG807 – pe 8,92 ha; 3-P/1305SR1298 – pe 5,0 ha.

• Contrar prevederilor Anexei nr.11 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, entitatea-solicitant (3-V/1310LV3505) nu a indicat în “Actul de înfiinţare a plantaţiei” din 07.08.2013 numerele cadastrale ale terenurilor pe care a fost înfiinţată plantaţia multianuală.

• 4 solicitanţi care au primit subvenţii în sumă de 1,96 mil.lei⁷⁵ nu au anexat schiţa sau proiectul de amplasare a construcţiei (serei) pe teren, ceea ce contravine pct.46 subpct.(3) din Regulament.

^{________________________________________}

⁷⁵ Cererea 4/1306SR2013 – 749,9 mii lei; 4/1306CT1907 – 220,0 mii lei; 4/1306C1884 – 616,7 mii lei; 4/1306SD1910 – 375,5 mii lei.

• Contrar prevederilor pct.76 subpct.2) din Regulament, la depunerea cererii de subvenţionare (7/1305SD1311) nu au fost prezentate copiile certificatelor de rasă a animalelor procurate, fapt constatat doar în cadrul inspecţiei şi controlului în teren efectuate la 21.06.2013, acestea fiind prezentate ulterior. De menţionat că certificatele de rasă sînt întocmite doar de agentul economic la care s-au reprodus animalele, nefiind confirmate de vreun alt organ, deşi în alte cazuri acestea sînt semnate şi ştampilate de ANSA.

• La cererea de subvenţionare (8/1304ED659) a fost anexată declaraţia vamală din 24.05.2012 în sumă de 63,66 mii dolari SUA (760,2 mii lei) care nu corespundea formularului aprobat, iar AIPA a calcul subvenţii în baza datelor din această declaraţie. Doar pe parcursul auditului a fost prezentat formularul corespunzător al declaraţiei.

• AIPA nu a ţinut cont de prevederile pct.98 subpct.6) din Regulament, conform căruia se cere prezentarea copiei registrului plăţilor achitate de către producătorii agricoli, membri ai Asociaţiei, acordînd subvenţii AUAI fără ca membrii acestora să achite serviciile de care au beneficiat. De exemplu, membrii AUAI, conform a 2 cereri de subvenţionare, au primit servicii de 1,06 mil.lei, din care au achitat doar 0,7 mil.lei.

• Conform prescripţiilor din Fişa postului al angajaţilor ST, aceştia asigură introducerea corectă şi în termen a informaţiilor din dosarele de solicitare a sprijinului financiar în Baza de date a AIPA. Totuşi, aceştia nu-şi îndeplinesc întocmai sarcinile stabilite, ceea ce creează ulterior dificultăţi în determinarea eligibilităţii solicitanţilor de subvenţii. De exemplu, în dosarul electronic (3-P/1305ED1417) nu sînt indicate numerele cadastrale a 11 loturi de teren cu suprafaţa de 11,35 ha, pe care a fost efectuată investiţia. În alt caz (8/1303ED250; 8/1309ED2778), în registrele electronice valoarea investiţiei a fost indicată cu TVA, deşi nu trebuia inclusă taxa. De asemenea, şi AIPA a depistat dubla subvenţionare a asigurării aceluiaşi teren de către 2 companii de asigurare (2/1303AN143 şi 2/1306H1634), micşorînd subvenţia achitată cu 50,7 mii lei.

Cele menţionate relevă activitatea necorespunzătoarea a ST şi DAC AIPA şi determină prezentarea unor informaţii/documente neveridice/neconforme la obţinerea subvenţiei.

► Sistemul informaţional existent de evidenţă a cererilor de subvenţionare are unele lacune şi erori tehnice. Astfel, auditul a constatat că imaginile foto ataşate iniţial în registrul electronic la dosarul nr.8/1306RS1904 nu corespundeau cu obiectul vizualizat la faţa locului de către membrii echipei de audit. După solicitarea explicaţiilor de rigoare de la specialiştii ST Bălţi a AIPA, auditul a constatat că pe parcursul misiunii de audit (05.05.2014) fotografiile au fost schimbate, ceea ce creează riscuri majore ca datele incluse în Registrul electronic să fie manipulate, iar informaţia din acesta prezintă riscuri de neautenticitate.

De asemenea, conform sistemului informaţional, în 2013 AIPA a recepţionat 1015 cereri de subvenţionare la Măsura 1, în sumă totală de 46,76 mil.lei, şi 432 de cereri la Măsura 3P, în sumă totală de 61,93 mil.lei, din care au fost autorizate 997 cereri, în sumă totală de 39,3 mil.lei şi, respectiv, 429 în sumă totală de 56,96 mil.lei. Deci, de către AIPA nu au fost autorizate 18 şi, respectiv, 3 cereri. Totodată, auditului i-au fost prezentate doar 14 procese-verbale privind respingerea cererilor solicitanţilor la Măsura 1.

Deşi, potrivit prevederilor pct.125 din Regulament, perioada de depunere a cererii de sprijin este pînă la 31.10.2013, ST Edineţ a AIPA a admis recepţionarea la 01.11.2013 a 3 cereri⁷⁶ de acordare a sprijinului financiar în sumă de 99,3 mii lei (subvenţii autorizate).

^{________________________________________}

⁷⁶ Entităţile-solicitant: 3-P/1311BR3858 – 60,0 mii lei; 1/1311BR3861 – 18,6 mii lei; 1/1311DN3889 – 20,7 mii lei.

► Potrivit prevederilor pct.122 din Regulament, “pentru fiecare dosar de subvenţionare se va întocmi o fişă de calcul, care va conţine informaţia asupra bunurilor obiect al investiţiei, eligibile, valoarea fără TVA a acestora, date despre furnizor, valoarea subvenţiei calculate, valoarea calculelor excluse şi motivele excluderii”. În pofida celor menţionate, auditul a stabilit că fişa de calcul nu conţine informaţia detaliată cu privire la modul de calculare a valorii subvenţiei calculate, cum ar fi: registrul dispoziţiilor de plată anexate, registrul documentelor ce confirmă efectuarea cheltuielilor, coeficientul (%) aplicat la calcularea subvenţiei etc. De asemenea, multitudinea documentelor incluse în dosar nu permite stabilirea rapidă a corectitudinii calculelor şi a modului de calculare a subvenţiei, ceea ce determină riscul calculării neuniforme şi incorecte a subvenţiei. În cazul calculelor efectuate la Măsura 1, auditul a constatat că acestea au fost efectuate pe maculatoare care nu s-au păstrat, iar specialiştii AIPA, care au efectuat calculele, în unele cazuri nu au putut prezenta explicaţii privind modul de efectuare a acestora.

Cele relatate denotă că, la recepţionarea dosarelor de ST, verificarea acestora de DAC, inspectarea lor de DICT şi calcularea plăţilor de DAP nu se stabilesc exhaustiv cheltuielile suportate, iar deciziile luate de direcţiile AIPA nu au fost înregistrate şi fundamentate corespunzător, ceea ce determină riscul ne(supra)calculării subvenţiei respective.

Ca rezultat al testelor efectuate, s-a constat că în fişele de calcul nu sînt indicate documentele şi valorile excluse, precum şi motivele excluderii. De exemplu, conform documentelor anexate, valoarea energiei electrice consumate de AUAI constituia 260,3 mii lei (inclusiv TVA), iar calculul subvenţiei s-a efectuat din suma de 257,2 mii lei (inclusiv TVA), nefiind indicată cauza acestei diferenţe. Conform cererii (6/1310IL3230) s-au solicitat subvenţii în sumă de 465,86 mii lei, dar în fişa de calcul au fost calculate 445,49 mii lei, sau cu 20,37 mii lei mai puţin, fără a menţiona valoarea investiţiei excluse şi care a fost motivul. Asemenea situaţii au fost constatate şi la cererile (8/1304ED659), (1/1310ED3589), (6/1306DR1871); (6/1305CO1131); (8/1306ED1888); (6/1303SD245); (6/1305AN1343); (2/1306CH1634); (8/1303ST41); (4/1306SR2013) etc.

► Una din cauzele de micşorare a subvenţiei solicitate a fost prezentarea de către solicitanţi a unor informaţii neautentice (denaturate) sau investiţiile efectuate nu se încadrau în prevederile Regulamentului. De menţionat că AIPA nu a aplicat exigenţele pct.152 din Regulament care prevede “includerea în Lista de interdicţie a producătorului agricol, în mod obligatoriu, de către subdiviziunile Agenţiei sau la solicitarea oricărui alt organ, în cazul în care se va constata că producătorii agricoli au prezentat, în vederea obţinerii subvenţiei, date neveridice, documente false, inclusiv în cazurile neîndeplinirii angajamentelor asumate conform contractelor de acordare a sprijinului financiar”, fapte constatate în cadrul inspecţiilor efectuate de AIPA.

De exemplu, în conformitate cu actul de inspecţie şi control în teren din 19.08.2013, întocmit la entitatea-solicitant (6/1306DR1871) de către angajaţii AIPA, s-a constatat că: maşina pentru prelucrare preliminară a materialelor textile, destinate curăţatului tehnic şi maşina bătătoare verticală marca “Marzoli”, nu sînt noi, dar au fost în folosinţă, fiind reutilate şi revopsite, iar în valoarea altui utilaj sînt incluse şi cheltuielile serviciilor de transport, ceea ce contravine prevederilor pct.62 din Regulament şi Ordinului MAIA nr.51 din 05.03.2013. De asemenea, s-a constatat că solicitantul de subvenţii nu dispune de fermă zootehnică de ovine, ca urmare acesta nu se încadra în prevederile pct.6 şi pct.65 din Regulament şi, în conformitate cu prevederile aceluiaşi Regulament (pct.10), cererea de solicitare a subvenţiei urma să fie respinsă. Cu toate că la solicitarea subvenţiei au fost prezentate date neveridice, AIPA nu a inclus solicitantul în Lista de interdicţie (pct.152 din Regulament), acordîndu-i subvenţie în sumă de 1,0 mil.lei.

O situaţie similară a fost constatată şi la cererile depuse de un SRL. Astfel, deşi solicitantul a semnat declaraţia pe propria răspundere (Anexa nr.7 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013) prin care îşi asuma responsabilitatea că documentele prezentate în dosare conţin date veridice, acesta a inclus în cererea de solicitare a subvenţiei pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale (3-P/1306FR2084) suprafaţa terenurilor pentru care nu deţinea dreptul de posesie, iar prin actul de inspecţie al AIPA a fost atenţionată despre acest fapt. La depunerea unei noi cereri (3-P/1310FR3064), agentul economic a comis aceeaşi încălcare a prevederilor Regulamentului, fără ca DICT să ceară includerea lui în Lista de interdicţie. Ca urmare, acesta a beneficiat de subvenţii în sumă de 993,5 mii lei.

De menţionat că în Lista de interdicţie a producătorilor agricoli (iniţiată la 29.10.2012), pînă la finalizarea auditului, au fost incluşi doar 2 agenţi economici (2012). Deşi misiunea de audit precedentă a Curţii de Conturi a constatat în 11 cazuri încălcări legate de prezentarea documentelor neveridice, fapt care s-a soldat cu utilizarea neregulamentară a mijloacelor alocate din bugetul de stat pentru subvenţionarea producătorilor agricoli în sumă de circa 2,0 mil.lei, aceştia nu au fost incluşi în Lista de interdicţie.

Contrar prevederilor pct.142 din Regulament, un SRL din or.Soroca (c/f 1003607003187) a refuzat auditului prezentarea tuturor documentelor solicitate, precum şi nu a prezentat pentru verificare o parte din tehnica subvenţionată în anul 2013, ceea ce pune la îndoială conformitatea subvenţiei acordate în sumă totală de 427,9 mii lei.

• În 2013 au fost remise pentru efectuarea inspecţiilor în teren 295 cereri de subvenţionare în sumă de 228,7 mil.lei (pentru Măsurile 3-10). În final, pentru aceste cereri au fost autorizate subvenţii de 207,1 mil.lei. Astfel, au fost depistate nereguli în 146 de cereri în sumă de 21,6 mil.lei. De menţionat că suma neregulilor depistate a fost determinată nu ca urmare a sumei neregulilor depistate indicate în actele de inspecţie şi control, dar ca diferenţă între suma solicitată şi cea autorizată, înregistrată în baza de date a AIPA, nefiind clar aportul cărei secţii reprezintă suma diminuată.

La AIPA nu este clar stabilit modul de iniţiere a inspecţiei în teren pentru cererile ce nu depăşesc 400,0 mii lei. Nu se ţine o evidenţă a inspecţiilor solicitate, dar neefectuate de DICT, lipsind şi motivarea respectivă. De subliniat că în unele cazuri au fost supuse inspecţiei şi solicitări mai mici de 400 mii lei, care, conform explicaţiilor verbale prezentate, au fost efectuate la iniţiativa administraţiei AIPA din cauza unor dubii asupra documentelor prezentate în dosare.

AIPA (DICT) nu dispune de acte metodologice (programe de control, acte-model etc.), care ar ghida efectuarea inspecţiei în teren şi ar stabili ce informaţii obligatorii trebuie să conţină actele de inspecţie şi control. Astfel, în actele de inspecţie şi control analizate nu se indică prezenţa sau lipsa documentelor stabilite în Regulament, precum şi corespunderea solicitantului criteriilor de eligibilitate. Nu se indică expres valoarea investiţiilor ce trebuie excluse din calculul subvenţiei (8/1303ST41), ceea ce determină că constatările DICT, în unele cazuri, nu sînt luate în seamă de către DAP la calcularea subvenţiei (8/1311AN3921). În unele cazuri, deşi în act se indică efectuarea unor poze, acestea nu sînt anexate (actul din 15.04.2013 anexat la cererea 8/1303CO226).

• Deşi pct.12 din Regulament prevede că pentru obţinerea subvenţiilor este necesară prezentarea unor documente obligatorii, precum şi a altor documente suplimentare aferente fiecărei măsuri de sprijin, de fapt, în aceleaşi condiţii AIPA a acceptat prezentarea de către unii solicitanţi de subvenţii a unor seturi incomplete de documente, ceea ce determină nerespectarea principiului egalităţii în drepturi şi responsabilităţii producătorilor agricoli beneficiari de subvenţii.

De exemplu, contrar prevederilor pct.36 din Regulament, care prevede că solicitanţii de subvenţii vor depune separat cererile de solicitare a sprijinului financiar pe Măsura 3, un SRL, în baza unei singure cereri de solicitare a subvenţiei (3-P/1306RS1762), a beneficiat de sprijin pentru 2 Măsuri diferite: plantarea livezii de meri – 531,1 mii lei, şi pentru instalaţia antigrindină – 499,9 mii lei, ceea ce determină o raportare neveridică a subvenţiilor acordate pe măsurile de sprijin. Totodată, SRL (3-P/1306HN2082), care de asemenea a solicitat subvenţie atît pentru înfiinţarea plantaţiei multianuale, cît şi pentru defrişarea plantaţiilor perene în sumă totală de 987,2 mii lei, în baza actului de inspecţie şi control în teren al AIPA (nr.206 din 19.08.2013), nu a beneficiat de subvenţia solicitată pentru casarea şi defrişarea plantaţiilor perene. Astfel, se relevă abordări neunivoce de către AIPA (DICT) în situaţiile similare.

În alt caz, deşi pct.95 din Regulament stabileşte calcularea subvenţiei din costul cheltuielilor suportate, la calcularea subvenţiei AIPA nu a ţinut cont de faptul că în costul mărfurilor/serviciilor ale agenţilor economici care nu sînt plătitori de TVA se include şi taxa respectivă, aplicînd în unele cazuri definiţia noţiunii de investiţie, care constituie valoarea mărfurilor/serviciilor fără TVA. Astfel, la calcularea subvenţiei AUAI (10/1309SV2932 şi 10/1309AN2845) (neplătitori de TVA), din valoarea energiei electrice procurate s-a exclus TVA, iar în cazul altei cereri a asociaţiei menţionate (10/1311SV4026) s-a inclus TVA. De asemenea, la o SA (plătitoare de TVA) subvenţia a fost calculată cu taxa respectivă (10/1311SV4025).

► Nerespectarea întocmai a prevederilor Regulamentare a determinat alocarea mijloacelor financiare unor persoane ce nu corespund criteriilor de eligibilitate sau calcularea subvenţiilor în sumă majorată.

Auditul a constatat siituaţii de achitare a subvenţiei în baza documentelor neveridice sau în baza aceloraşi documente anexate de solicitanţii de subvenţii în mai multe cereri, pentru investiţii neprevăzute în Regulament.

• Astfel, din 3 ordine de plată în sumă totală de 698,4 mii lei⁷⁷, anexate la cererea de subvenţionare a CAP (c/f 1010602000066), care confirmă achitările la 2 contracte de vînzare-cumpărare⁷⁸, urmare a confruntării cu datele din evidenţa contabilă a CAP s-a constatat existenţa doar a unui ordin de plată în sumă totală de 52,9 mii lei. Prin urmare, prezentarea unor documente neautentice a generat acordarea neregulamentară a subvenţiei în sumă de 174,6 mii lei.

^{________________________________________}

⁷⁷ Ordinele de plată nr.16 din 02.11.2012 în sumă de 295,5 mii lei; nr.16 din 26.11.2012 în sumă de 350,0 mii lei şi nr.209 din 18.01.2013 în sumă de 52,9 mii lei.

⁷⁸ Contractele de vînzare-cumpărare nr.4246 din 04.07.2012 pentru procurarea de la Unitatea de Implementare şi Administrare a PCPA (2KR) a combinei MF-7370-12-BETA pentru recoltarea cerealelor, în sumă de 2714,0 mii lei, şi nr.3074 din 18.01.2011 pentru procurarea semănătorii SZ-5,4, în sumă de 195,7 mii lei.

• Unei SRL (c/f 1003602004237), conform cererii (1/1310GL3330), i-a fost calculată subvenţie în sumă de 137,7 mii lei (autorizată în sumă de 100,0 mii lei) pentru 2 contracte de credit în baza extraselor bancare aferente doar unui contract, deşi subvenţia urma să constituie 77,0 mii lei, sau cu 23,0 mii lei mai puţin (19,4 mii lei ţinînd cont de coeficientul de achitare).

• La cererea (1/1310SG3121) SRL (c/f 1010602002288) a anexat 2 contracte, nr.48 din 30.09.2011⁷⁹ şi nr.49 din 30.09.2011⁸⁰. Deşi beneficiarul a solicitat sprijinul financiar pentru contractul nr.49 din 30.09.2011, documentele prezentate (extrasele bancare şi dispoziţiile de plată privind achitarea dobînzii şi creditului) erau aferente contractului nr.48 din 30.09.2011. AIPA a calculat subvenţia conform documentelor prezentate, pentru contractul nr.49 din 30.09.2011, pentru care, de fapt, lipseau documente confirmative, ceea ce determină achitarea neconformă a subvenţiei de 84,4 mii lei. Totodată, se relevă ineficienţa controalelor efectuate de 3 subdiviziuni ale AIPA (ST, DAC, DAP).

^{________________________________________}

⁷⁹ Leasing financiar în sumă de 9,77 mil.lei pentru construcţia frigiderului, cu rata dobînzii de 8%.

⁸⁰ Linie de credit în sumă de 6,3 mil.lei pentru completarea mijloacelor circulante cu rata dobînzii de 12%.

• În 2013 AIPA a calculat subvenţii ÎI (c/f 1011602003329) conform a 2 cereri (1/1304SG497 şi 1/1310SG3595) în sumă, respectiv, de 27,4 mii lei şi de 46,4 mii lei, în baza aceloraşi ordine de plată. Astfel, pentru cererea (1/1310SG3595) era necesar să se achite doar 19,2 mii lei, sau cu 27,2 mii lei mai puţin decît s-a achitat. Conform explicaţiei prezentate de specialistul AIPA implicat în procesul de calculare a subvenţiei, baza de date nu oferă posibilitatea de a verifica dacă documentul introdus (ordinul de plată) anterior a mai fost luat în calculul subvenţiei. Reieşind din faptul că calculele pentru dosarele respective au fost efectuate de către specialişti diferiţi, acest risc nu a fost eliminat.

Deşi ÎI (c/f 1011602003329) în anul 2013 a beneficiat de subvenţie pentru dobînda în sumă de 66,4 mii lei, aceasta a folosit creditul bancar în sumă de 240,0 mii lei pentru procurarea unui imobil (fosta fermă de oi), ceea ce nu corespunde destinaţiilor stabilite în pct.18 subpct.11 din Regulament, criteriilor de eligibilitate (pct.9 subpct.1 din Regulament) şi determină acordarea neregulamentară a subvenţiei de 66,4 mii lei. În acest caz nu s-a asigurat nici un impact în creşterea productivităţii şi competitivităţii agricole, deoarece bunul imobil se utilizează pentru creşterea păsărilor (găini, gîşte, curcani) în scop personal, scop diferit de cel atribuit fermelor zootehnice.

• Contrar prevederilor pct.18 din Regulament, GŢ (c/f 7086556), conform cererilor (1/1305ED1109; 1/1308ED2637) a beneficiat de subvenţionarea dobînzii în sumă de 33,9 mii lei aferentă creditului în sumă de 1,4 mil.lei, care a fost utilizat pentru procurarea pilonilor pentru susţinere şi suporturilor pentru piloni, care nu sînt supuse subvenţionării.

• Deşi două SRL, conform cererilor (1/1305BR1292 şi 1/1310ED3589), au solicitat subvenţionarea dobînzii aferente contractelor de credit folosite pentru procurarea materialelor de construcţie pentru depozitele agricole (1899,9 mii lei şi, respectiv, 480,0 mii lei), în primul caz AIPA a achitat subvenţie în sumă de 46,7 mii lei, iar în al doilea caz, făcînd referire la prevederile pct.18 din Regulament, a declarat cererea drept neeligibilă. Astfel, nu au fost respectate prevederile pct.7 subpct.4) din Regulament privind asigurarea egalităţii în drepturi şi responsabilităţi a producătorilor agricoli beneficiari de subvenţii, fiind achitată neregulamentar o subvenţie în sumă de 46,7 mii lei (c/f 1002604000591).

O situaţie similară s-a constatat şi la un SRL din r-nul Sîngerei (c/f 1008602005631), subvenţionat cu 84,4 mii lei, care, din contul mijloacelor creditare (1340,0 mii lei), a procurat “Complexul de construcţii industriale de producere şi sere” (1440,0 mii lei inclusiv TVA), care se utilizează ca depozit, serele fiind amplasate pe terenurile aferente, ceea ce nu corespunde declaraţiei pe propria răspundere⁸¹ şi criteriilor de eligibilitate (pct.9 subpct.1 din Regulament).

^{________________________________________}

⁸¹ Pct.1 alin.9) din Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013.

• Contrar prevederilor pct.45 din Regulament şi Anexei nr.2 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, în calculul subvenţiei aceluiaşi SRL din r-nul Sîngerei (c/f 1008602005631) i-au fost incluse valoarea seminţelor în sumă de 1,8 mii lei (4/1310SG3512), ceea ce a determinat achitarea neregulamentară a subvenţiilor în sumă de 0,7 mii lei.

• AIPA a acceptat spre subvenţionare unele utilaje care nu sînt specificate în Anexa nr.3 la Ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013 – “lista utilajului tehnologic şi a materialelor de construcţie pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, permis pentru subvenţionare în anul 2013”. Astfel, conform cererii (6/1306CO1131), unui SRL din r-nul Comrat (c/f 1011611002876) i-a fost calculată subvenţie în sumă de 40,8 mii lei pentru o maşină de ambalat mărfuri, care nu se regăseşte în Anexa nr.3 la ordinul MAIA nr.51 din 05.03.2013, ceea ce contravine şi prevederilor pct.63 din Regulament. De menţionat că maşina de împachetat şi ambalat marfa a fost procurată separat de linia de preparare a hranei, de la alt furnizor.

• Potrivit prevederilor pct.62 din Regulament, “mărimea subvenţiei acordate se calculează sub formă de compensaţie din costul utilajului tehnologic nou, achiziţionat începînd cu anul 2012, iar pentru fermele zootehnice de bovine şi a materialelor de construcţie, inclusiv lucrări de proiectare, achiziţionate după 1 noiembrie 2012, conform facturilor, după caz invoice-urilor şi declaraţiilor vamale de import”. Auditul a constatat că AIPA a acceptat spre subvenţionare (6/1306ED1888) servicii de proiectare a fermei de bovine achiziţionate la 18.09.2012 de un SRL din r-nul Edineţ (c/f 1012600016117), în sumă de 349,26 mii lei (fără TVA), sau pînă la data de 01.11.2012, ceea ce a determinat calcularea şi achitarea neregulamentară a subvenţiei în sumă de 174,58 mii lei.

• Auditul a constatat că AIPA instituţional nu dispune de reglementări privind mecanismul de anticipare/eliminare a riscului de subvenţionare multiplă a unuia şi aceluiaşi utilaj şi echipament. Astfel, în anii 2013 şi 2012 SA (c/f 1002601002055) a beneficiat de 2 ori de subvenţii în mărime de 33,11 mii lei pentru utilajul de creştere a puilor, procurat în sumă de 110,36 mii lei, în baza actului de instalare din 11.03.2013 (6/1305AN1343), precum şi în baza actului de instalare din 28.08.2012 (6/1210AN3639). Ca urmare, în anul 2013 au fost calculate şi achitate neregulamentar subvenţii în sumă de 33,11 mii lei.

• AIPA (DAP) a efectuat calcularea subvenţiei SA (c/f 1003608001331) reieşind din datele actelor de pompare a apei, întocmite de ÎS STI Ştefan-Vodă, în care se indică valoarea energiei electrice şi apei folosite, inclusiv TVA, fără a ţine cont de valoarea serviciilor prestate de staţia respectivă indicate în facturile fiscale şi valoarea 1m³ de apă livrată stabilită în contract, precum şi de faptul că SA este plătitor de TVA. Astfel, valoarea subvenţiei trebuia calculată în sumă de 204,93 mii lei, dar s-a calculat în sumă de 311,7 mii lei, sau cu 106,8 mii lei mai mult. Aplicînd coeficientul la achitare de 84,44%, suma subvenţiei achitate neregulamentar constituie 90,18 mii lei. O situaţie similară a fost constatată şi la AUAI (c/f 1013620003550), fiind achitate neregulamentar 2,1 mii lei (10/1309SV2932).

• SRL (c/f 1004600029422), conform cererii (8/1310SV3460), i-a fost calculată subvenţie de 2500,0 mii lei şi achitată în sumă de 2111,0 mii lei, deşi în urma inspecţiei în teren efectuată de AIPA s-a constatat că în calculul pentru subvenţii au fost incluse şi serviciile de transport, montare şi proiectare, în sumă totală de 332,8 mii lei (21,1 mii euro). Totodată, contrar prevederilor Ordinului MAIA nr.51 din 05.03.2013, au fost subvenţionate instalaţia de iluminat exterior, sistemul pluvial cu accesoriile de montaj şi uşa pietonală (12,4 mii lei). De asemenea, în fişa de calcul valoarea investiţiei procurate conform declaraţiei vamale din 22.11.2012 a fost indicată în sumă de 230,8 mii lei, deşi solicitantul şi datele din declaraţie indicau suma de 193,7 mii lei, sau cu 37,1 mii lei mai puţin. Deoarece SRL nu a prezentat la solicitarea auditului documentele primare care ar confirma valoarea investiţiilor în instalaţiile electrice interne şi valoarea investiţiilor în instalaţiile electrice externe, auditul a considerat neeligibilă această investiţie (386,7 mii lei). Ca urmare a celor menţionate, valoarea investiţiilor urma să constituie 4613,3 mii lei, sau cu 769,0 mii lei mai puţin decît a fost stabilit de AIPA (5382,3 mii lei), suma subvenţiei achitate neregulamentar constituind 163,1 mii lei.

• AIPA a calculat şi achitat, conform cererii (7/1305SD1311) unei GŢ (c/f 35773886) subvenţie pentru procurarea a 21 bovine, în sumă de 606,0 mii lei (inclusiv TVA), ceea ce nu corespunde noţiunii de “investiţie” stabilită în Regulament. Ca urmare, valoarea subvenţiei achitate neregulamentar constituie 101,0 mii lei. De menţionat că în acest caz solicitantul a depus cererea de subvenţionare pe 23.05.2013, înainte de modificarea Regulamentului, care a intrat în vigoare la 31.05.2013 şi care a introdus restricţii suplimentare la determinarea subvenţiei (nu mai mult decît valoarea investiţiei), fiind calculată şi achitată după 31.05.2013. De menţionat că, potrivit contractului din 14.01.2013, vînzătorul era obligat să livreze bovinele pînă la cumpărător, ceea ce nu a fost luat în considerare la calcularea subvenţiei.

• Conform cererii (8/1311AN3921), SRL (c/f 1003600085478) i-a fost achitată subvenţie de 724,4 mii lei, fără a ţine cont că în actul DICT din 20.11.2013 s-a indicat că utilajul tehnologic⁸² în sumă totală de 43,0 mii euro (687,0 mii lei) este recondiţionat, ceea ce nu se încadrează în prevederile pct.80 din Regulament, conform căruia sprijinul este acordat pentru compensarea costului echipamentelor tehnologice şi a utilajelor noi, achiziţionate pe parcursul anilor 2011-2013 şi date în exploatare începînd cu 01.11.2012, şi care urma a fi exclus din valoarea investiţiei din care se calcula subvenţia. Astfel, subvenţia achitată neregulamentar a constituit 174,0 mii lei.

^{________________________________________}

⁸² Maşina de feliat CFS UniSlicer S, maşina de tocat CFS AG200 şi maşina de clipsat Poly-Clip PCD F700.

Prin urmare, AIPA, în limita competenţelor stabilite, nu a asigurat o abordare univocă la calcularea subvenţiilor. De asemenea, lipsa unor proceduri corespunzător reglementate şi standardizate a avut ca efect calcularea unor subvenţii neregulamentare în sumă de 1289,34 mii lei.

De menţionat că pe parcursul auditului AIPA a întreprins măsuri şi a restituit subvenţiile acordate neregulamentar în sumă de 963,84 mii lei (prin returnarea mijloacelor financiare şi reţinerea sumelor din subvenţiile autorizate pentru anul 2014, inclusiv conform HG nr.735 din 10.09.2014 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe”).

► Deşi pentru ST, AIPA a aprobat un plan de acţiuni care prevede iniţierea procedurii de inspectare şi control pe teren a proiectelor care au beneficiat de subvenţii în anii 2010-2011, urmare a probelor colectate în cadrul a 4 ST⁸³ s-a constatat că inspecţiile postachitare au fost realizate doar de către ST Bălţi şi ST Cahul⁸⁴, iar ST Floreşti la momentul derulării misiunii de audit nici nu deţinea planul de acţiuni.

^{________________________________________}

⁸³ ST Bălţi, ST Edineţ şi ST Floreşti.

⁸⁴ ST Bălţi şi ST Cahul în 2013 au efectuat cîte 22 de inspecţii postachitare.

Inspecţiile postachitare sînt necesare pentru a verifica dacă se respectă condiţiile contractului de acordare a sprijinului financiar, semnat de către AIPA şi beneficiarul subvenţiei, prin care ultimul se obligă să menţină termenul de realizare a proiectului investiţional şi/sau de a nu înstrăina obiectul investiţiei, conform termenelor specificate în pct.131 şi pct.133 din Regulament.

Totodată, controalele postachitare realizate în 2013 s-au efectuat cu abateri de la prevederile pct.140 din Regulament, fiind doar verificată vizual existenţa investiţiei subvenţionate. De asemenea, aceste acte conţin doar menţiunea “corespunde” cu referire la faptul existenţei şi utilizării obiectului subvenţionării şi respectării tehnologiilor de utilizare. Totodată, planul anual de acţiuni la nivel de ST nu prevede criteriile de selectare a beneficiarilor de subvenţii ce urmează a fi verificaţi. Mai mult decît atît, rezultatele controalelor nu se raportează către AIPA, ca urmare această activitate este formală.

De exemplu, GŢ din r-nul Briceni (c/f 36499327) a transmis tractorul agricol marca “Belarus”, cu valoarea de 320,0 mii lei, pentru care în 2011 a beneficiat de subvenţie în sumă de 75,0 mii lei, în gestiune unei persoane fizice, în lipsa oricăror documente confirmative. Totodată, conform procurii din 06.02.2013, această persoană a fost autorizată să încheie acte juridice privind tractorul în cauză, inclusiv de schimb, de donaţie şi de vînzare-cumpărare. Conform informaţiei ÎS “Intehagro” Briceni, la 09.06.2014 tractorul a fost scos din evidenţa GŢ. Cele relatate determină riscul ca tractorul să fi fost înstrăinat înainte de termenul de 3 ani. De asemenea, contrar prevederilor art.24 alin.(1) din Legea nr.1353-XIV, GŢ nu ţine evidenţa activităţii sale⁸⁵ şi nu prezintă rapoarte, inclusiv la IFS.

^{________________________________________}

⁸⁵ Nu ţine evidenţa contabilă în partidă simplă, nu prezintă rapoarte conform evidenţei sintetice ori analitice, stabilite de SNC 62 “Contabilitatea în partidă simplă”.

Recomandări:

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură:

14. Respectarea întocmai a prevederilor Regulamentului privind subvenţionarea producătorilor agricoli cu referire la: recepţionarea şi examinarea cererilor de subvenţionare doar în cazul prezentării tuturor documentelor stabilite regulamentar; corespunderea solicitanţilor de subvenţii criteriilor de eligibilitate; confirmarea datelor şi informaţiilor utilizate la calcularea subvenţiei prin documente anexate la cererea de solicitare a subvenţiei; iniţierea şi executarea inspecţiilor postachitare;

15. Elaborarea procedurilor de control intern care ar asigura: includerea în “fişa de calcul” a subvenţiei a tuturor informaţiilor necesare; eliminarea posibilităţii de calculare a subvenţiei în baza documentelor utilizate anterior pentru calcularea subvenţiei; indicarea deciziilor luate pe fiecare cerere şi fundamentarea acestora atît la momentul depunerii cererii,cît şi ulterior;

16. Restituirea fără echivoc a subvenţiilor în sumă de 325,5 mii lei, inclusiv, calculate neregulamentar în sumă de: 27,2 mii lei (c/f 1011602003329), 84,4 mii lei (c/f 1010602002288), 40,8 mii lei (c/f 1011611002876), 2,1 mii lei (c/f 1013620003550), 0,7 mii lei (c/f 1008602005631), precum şi a celor acordate neregulamentar: 39,2 mii lei (c/f 1011602003329), 46,7 mii lei (c/f 1002604000591) şi 84,4 mii lei (c/f 1008602005631);

17. Elaborarea unui mecanism clar privind includerea în Lista de interdicţie a solicitanţilor şi fondatorilor acestora care au prezentat date neveridice, informaţii false şi care nu au îndeplinit angajamentele stabilite în contractul de subvenţionare;

18. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

Determinarea corectitudinii de alocare a subvenţiilor persoanelor ce nu corespund cerinţelor de eligibilitate şi celor ce nu au anexat la cererea de subvenţionare documentele indicate în Regulament.

Obiectivul III: Conformitatea exerciţiului bugetar în cadrul AIPA pentru gestionarea competenţelor delegate unităţii operaţionale în cauză.

Mijloacele bugetare alocate AIPA în anul 2013 sînt redate în Tabelul nr.3 din Anexa la Raportul de audit.

► Deşi autorităţile publice urmau să aplice, începînd cu 26.11.2011, sistemul de management financiar şi control, AIPA se află în prezent doar în stadiul incipient de introducere a acestuia, ceea ce denotă necesitatea urgentării procesului în cauză.

Potrivit cadrului legal/normativ⁸⁶, conducerea AIPA este responsabilă de implementarea sistemului de management financiar şi control, de evaluarea funcţionalităţii lui, precum şi de aprecierea gradului de conformitate al acestuia cu cadrul normativ în domeniu. Auditul a constatat că AIPA nu a demarat acţiunile de rigoare aferente implementării Legii nr.229 din 23.09.2010, nu dispune de proceduri formalizate cu privire la controlul intern, nu are descrise procesele de lucru şi nu are stabilite riscurile activităţii pentru toate domeniile de activitate, ceea ce poate afecta buna funcţionare a AIPA, precum şi prestarea calitativă a serviciilor publice. AIPA a instituit grupul de lucru privind implementarea sistemului de management financiar şi control doar în timpul auditului, prin Ordinul nr.18 din 24.06.2014 “Cu privire la implementarea sistemului de management financiar şi control în cadrul AIPA”.

^{________________________________________}

⁸⁶ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern; Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului

privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

► Managementul achiziţiilor publice din cadrul AIPA necesită îmbunătăţiri.

Alocaţiile bugetare pentru achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii în anul 2013 au constituit 2,3 mil.lei, sau 34% din alocaţiile destinate întreţinerii AIPA. Efectuarea achiziţiilor publice cu abateri de la cadrul legal/normativ în vigoare generează riscuri privind achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii necalitative şi/sau la preţuri exagerate, încălcîndu-se astfel principiul utilizării eficiente a fondurilor publice; periclitarea imaginii autorităţilor publice ca urmare a neasigurării respectării principiului concurenţei loiale, tratamentului egal, imparţialităţii şi nediscriminării în privinţa tuturor ofertanţilor şi operatorilor economici.

Conform chestionarului de autoevaluare a procesului de achiziţii publice, la AIPA nu există un sistem de proceduri scrise şi formalizate care să reglementeze activitatea de achiziţii, inclusiv pentru elaborarea documentaţiei necesare.

Planificarea defectuoasă a procedurilor de achiziţii publice

Deşi, potrivit art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007⁸⁷, autorităţile contractante în domeniul achiziţiilor publice urmează să elaboreze planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice, misiunea de audit a constatat că AIPA nu a elaborat planurile trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice la contractarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor pentru anul 2013, astfel neasigurîndu-se transparenţa procesului de planificare a procedurilor de achiziţii publice. Planul anual de achiziţie a fost aprobat doar la 20.05.2013 în sumă de 2322,15 mii lei⁸⁸, nefiind publicat. Analiza modului de îndeplinire a planului anual de achiziţii relevă că acesta nu a fost respectat întocmai, în special privind valoarea achiziţiei.

^{________________________________________}

⁸⁷ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁸⁸ Din care 2 licitaţii de 800,0 mii lei, 6 COP de 718,0 mii lei.

Contractarea combustibilului şi serviciilor de reparaţie a automobilelor s-a efectuat fără a evalua corect volumul serviciilor şi combustibilului necesar, ceea ce a cauzat majorarea ulterioară a valorii contractate iniţial la combustibil cu 47,4 mii lei (iniţial – 157,9 mii lei) şi a serviciilor de reparaţie a automobilelor cu 30,0 mii lei (iniţial – 100,0 mii lei).

De menţionat că la 01.01.2013 AIPA înregistra datorii debitoare pentru combustibil în sumă de 106,5 mii lei şi pentru serviciile de reparaţie a automobilelor – de 63,1 mii lei, formate în urma achitării unor avansuri în anul 2012, care au fost stinse prin procurări pînă în luna iunie 2013. Deci, furnizorii s-au folosit de mijloace bugetare un termen semnificativ fără a achita dobînzile corespunzătoare, iar AIPA a permis dezafectarea mijloacelor bugetare pe parcursul a circa 7-9 luni.

• Eludarea controlului extern al Agenţiei Achiziţii Publice asupra corectitudinii efectuării procedurilor de achiziţii publice

Conform pct.25 din Regulamentului aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008⁸⁹, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, AAP o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică semnate şi înregistrate în perioada de referinţă. AIPA nu a întocmit regulamentar dările de seamă semestriale privind achiziţiile publice de mică valoare prezentate AAP, astfel evitînd un control extern asupra respectării prevederilor legislaţiei în vigoare asupra tuturor achiziţiilor publice efectuate.

^{________________________________________}

⁸⁹ Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

AIPA a raportat în şi pentru anul 2013 proceduri de achiziţii în sumă de 1653,9 mii lei, deşi cheltuielile de casă înregistrate privind procurarea mărfurilor şi serviciilor (art.113 şi 242) constituie suma de 2346,9 mii lei, sau cu 693,0 mii lei mai mult. Auditul a constatat că AIPA nu a raportat achiziţiile efectuate dintr-o singură sursă în bază de facturi, precum şi privind arenda bunurilor imobile şi prestarea serviciilor comunale aferente acestora etc.

• Din cauza disfuncţionalităţii procesului de achiziţii publice la etapa de planificare a contractelor, AIPA practică divizările de achiziţii prin încheierea de contracte separate, inclusiv în scopul aplicării unor alte proceduri mai rapide şi mai simple de achiziţie, fapt care nu asigură respectarea prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.5 şi pct.6 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008. De exemplu, în 2013 achiziţia rechizitelor de birou, materialelor şi obiectelor de uz gospodăresc a fost efectuată de la 25 de agenţi economici, în sumă totală de 322,6 mii lei, prin încheierea contractelor de valoare mică, deşi urma a fi aplicată procedura de licitaţie.

• Contrar art.53 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la 04.12.2013 AIPA a contractat, dintr-o singură sursă, lucrări de reparaţie în sumă de 59,9 mii lei (deşi la 18.11.2013 a contractat lucrări de reparaţie, prin COP, în sumă de 123,5 mii lei), fără a fundamenta această achiziţie.

• La organizarea şi desfăşurarea licitaţiei publice privind achiziţionarea serviciilor de extindere a funcţionalităţilor sistemului informaţional şi procurării de automobile, nu s-au respectat prevederilor stabilite în art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind transparenţa achiziţiilor publice şi privind asigurarea concurenţei şi combaterea concurenţei neloiale în domeniul achiziţiilor publice. De exemplu, la procurarea automobilului au depus ofertele doi furnizori, care, conform bazei de date a SFS, sînt companii interdependente cu fondator comun.

• Neîntocmirea dosarelor de achiziţii publice în conformitate cu prevederile actelor normative şi legislative în vigoare

Contrar prevederilor pct.6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008, dosarele de achiziţie ale AIPA nu sînt ştampilate şi sigilate corespunzător, fapt ce determină riscul sustragerii sau înlocuirii documentelor.

► Pentru anul 2013 AIPA nu dispune de fundamentări (calcule) privind necesarul de unităţi de personal reieşind din sarcinile şi volumul de lucru existent, ceea ce poate afecta îndeplinirea atribuţiilor AIPA în caz de insuficienţă a personalului sau de irosire a mijloacelor bugetare în caz de surplus al acestora. În lipsa acestei fundamentări, la 22.10.2012 AIPA a solicitat de la MAIA majorarea statelor cu 10 unităţi, ulterior fiind aprobată majorarea cu 8 unităţi.

Analizînd fişele postului şi evaluările privind îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate, se constată că SJ a AIPA s-a ocupat de elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative, iar SRE – de dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu instituţiile şi organismele naţionale şi internaţionale, precum şi de atragerea asistenţei tehnice şi financiare externe, ceea ce ţine de atribuţiile exclusive ale MAIA, conform pct.5 lit.a), lit.g) şi lit.e); pct.6 subpct.1) lit.g) şi pct.7 lit.c); lit.f) şi lit.j) din Regulamentul aprobat prin HG nr.793 din 02.12.2009, precum şi art.26 alin.(2) lit.a); lit.b) şi lit.d) din Legea nr.98 din 04.05.2012⁹⁰.

^{________________________________________}

⁹⁰ Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate.

Evaluarea obiectivelor individuale de activitate ale funcţionarilor din direcţiile SJ şi DAC s-au efectuat sumar, fără să se respecte indicatorii de performanţă. Astfel, la evaluarea performanţelor profesionale nu au fost cuantificate realizările şi, respectiv, acestea nu pot fi comparate cu obiectivele stabilite, după cum prevede art.34 alin.(1) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008⁹¹. De menţionat că atribuţiile de serviciu ale angajaţilor SRE din fişele de post şi din obiectivele individuale de activitate sînt aceleaşi, nefiind clar care sînt responsabilităţile fiecăruia în parte.

^{________________________________________}

⁹¹ Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

► AIPA nu a asigurat întru totul conformitatea procesului de salarizare.

Alocaţiile bugetare aferente salarizării în 2013 au constituit 4,3 mil.lei, sau 64% din alocaţiile destinate întreţinerii AIPA.

• Neţinînd cont de vechimea muncii în serviciul public, de principiul echităţii şi proporţionalităţii în faţa legii (art.2 lit.c) şi lit.e) din Legea nr.48 din 22.03.2012) şi de recomandările MMPSF, la 4 angajaţi⁹² din 11 verificaţi comisia AIPA a stabilit trepte majorate, ceea ce a determinat calcularea unui salariu mărit şi suportarea unor cheltuieli suplimentare (în anul 2013) în sumă de 31,44 mii lei. Totodată, s-a constatat o situaţie inversă la acordarea unei trepte inferioare pentru 2 angajaţi AIPA⁹³.

^{________________________________________}

⁹² Directorul AIPA – 5 ani 9 luni 5 zile, directorul adjunct – 7 ani 6 luni 10 zile, şeful DAC – 5 ani 6 luni 26 zile şi şeful DICT – 4 ani 22 zile, respectiv: a V-a în loc de a II-a; a V-a în loc de a III-a; a V-a în loc de a II-a şi a IV-a în loc de a II-a.

⁹³ Şeful ST Cahul – pentru 8 ani 7 luni 9 zile şi specialistului principal al ST Cahul – pentru 11 ani 5 luni 1 zi li s-a stabilit treapta a II-a în loc de a III-a şi, respectiv, a IV-a.

• AIPA nu a asigurat acordarea premiilor unice de sărbători în condiţii echitabile şi conform unor criterii unice. Astfel, acestea au fost acordate la discreţia conducătorului instituţiei şi a contabilului-şef, fără a fi justificat cuantumul premiilor fiecărui lucrător, în lipsa unor criterii şi calcule clare, precum şi a unui regulament intern de stimulare, în lipsa notei de serviciu a contabilului-şef privind suma economiei existente a fondului de retribuire a muncii. Ca urmare, cuantumul premiilor acordate a variat la angajaţii AIPA de la 57 pînă la 108% din salariul de funcţie.

• Auditul a constatat că la calcularea unor îndemnizaţii AIPA a aplicat necorespunzător prevederile regulamentare, ceea ce a determinat calcularea incorectă a acestora (în 2013). Astfel,

- la determinarea indemnizaţiei de concediu anual, nu a fost inclus în calcul sporul de performanţă colectivă, ceea ce contravine Scrisorii explicative a MMPSF nr.03/807 din 23.04.2013, iar calcularea ajutorului material s-a efectuat cu abateri de la prevederile pct.8 alin.(4) din HG nr.331 din 28.05.2012. Ca urmare, în 2013 au fost diminuate plăţile către angajaţi în sumă de 34,33 mii lei (16,5 mii lei şi, respectiv, 17,83 mii lei);

- la determinarea indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, nu au fost incluse în calcul toate veniturile din care s-au calculat contribuţiile de asigurări sociale, ceea ce contravine prevederilor art.7 alin.(1) din Legea nr.289 din 22.07.2004 şi pct.23 din HG nr.108 din 03.02.2005⁹⁴ şi, implicit, au determinat diminuarea plăţilor în sumă de 10,77 mii lei.

^{________________________________________}

⁹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calculare şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale”.

Totodată, auditul a constatat existenţa unor probleme de implementare a cadrului legal-normativ. Astfel, conform prevederilor pct.8 subpct.(4) din HG nr.331 din 28.05.2012⁹⁵, la acordarea ajutorului material se utilizează mijloacele unui fond lunar de salarizare, însă nu este specificat/explicat expres ce reprezintă un fond lunar de salarizare şi modul de determinare a acestuia.

^{________________________________________}

⁹⁵ În conformitate cu art.1651 din Codul muncii.

• La deconturile de avans aferente la 5 deplasări peste hotare în sumă de 56,22 mii lei, angajaţii AIPA nu au prezentat toate documentele justificative – biletele de călătorie sau copia paşaportului (13 persoane), ceea ce contravine prevederilor pct.7 din Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012⁹⁶ şi determină efectuarea unor cheltuieli neargumentare în aceeaşi sumă. În procesul auditului au fost prezentate copiile paşapoartelor cu însemnările necesare de trecere şi control la frontieră doar pentru 5 angajaţi, aferente deconturilor de avans în sumă de 21,14 mii lei.

^{________________________________________}

⁹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova”.

Cu nerespectarea prevederilor pct.15 subpct.3 din Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012, în cazul lipsei documentelor de călătorie, calculul cheltuielilor de transport pentru deplasările în interiorul ţării după data de 01.11.2013 s-a efectuat la tariful maxim, deşi urma a fi aplicat tariful minim.

De menţionat că în procesul auditului AIPA a elaborat şi aprobat la 01.08.2014 Regulamentul cu privire la organizarea muncii, salarizării şi stimulării angajaţilor AIPA; a calculat şi achitat ajutorul material, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă şi indemnizaţia de concediu pentru anul 2014 în conformitate cu legislaţia în vigoare; a prezentat documentele confirmative de călătorie pentru 5 persoane delegate, în sumă de 21,1 mii lei.

Recomandări Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură:

19. Implementarea în cadrul AIPA a procedurilor de control intern care vor asigura economicitatea, eficienţa, transparenţa, legalitatea şi regularitatea în procesul achiziţiilor publice, precum şi la efectuarea deplasărilor;

20. Revizuirea organigramei/structurii aparatului AIPA, fundamentarea şi racordarea statelor de personal la sarcinile şi volumul efectiv de lucru.

IV. ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE DE ENTITATE ÎN SCOPUL LICHIDĂRII DEFICIENŢELOR

CONSTATATE DE AUDITUL PRECEDENT EFECTUAT DE CURTEA DE CONTURI

Pentru executarea prevederilor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.30 din 02.08.2011 “Privind Raportul auditului utilizării mijloacelor destinate subvenţionării în agricultură în exerciţiul bugetar 2010”, MAIA şi AIPA urmau să asigure implementarea a 32 de cerinţe şi recomandări. Urmare a analizei informaţiei prezentate de MAIA şi AIPA şi rezultatelor prezentului audit, entităţile auditate au implementat 11 recomandări (34%), au implementat parţial 13 cerinţe şi recomandări (41%), nefiind implementate 8 cerinţe şi recomandări (25%). Astfel, MAIA şi AIPA nu au executat în totalitate cerinţele Curţii de Conturi, continuînd în perioada auditată practica utilizării ineficiente şi nejustificate a mijloacelor Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.

De menţionat că MAIA şi AIPA nu au întreprins măsuri pentru recuperarea subvenţiilor acordate neregulamentar către 14 beneficiari de subvenţii în sumă de 2,87 mil.lei şi nu au inclus aceşti agenţi economici şi alţii nominalizaţi în Raportul de audit, precum şi fondatorii acestora în Lista de interdicţie.

Recomandările şi cerinţele anterioare neimplementate de către MAIA şi AIPA, ţinînd cont de faptul că unele abateri şi nereguli identificate anterior persistă şi în perioada auditată, au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit.

V. CONCLUZIE GENERALĂ

Cu titlu de rezumat, misiunea de audit atestă şi reiterează că instituţionalizarea autorităţii publice, în persoana AIPA cu funcţii operaţionale, nu a întrunit în deplină măsură şi în mod exhaustiv rigorile unui management bazat pe reguli şi proceduri clare, coerente, predictibile şi transparente. Prin urmare, abaterile şi iregularităţile identificate de către auditul public extern în mare măsură denotă un cumul de carenţe şi disfuncţionalităţi în activitatea autorităţii nominalizate. În plus, practicile tradiţional încetăţenite de emitere de către MAIA a dispoziţiilor executorii, inclusiv arbitrare, în mod evident creează confuzii şi incertitudini pentru AIPA, respectiv, un atare model de management generează premise pentru indisciplină şi posibile riscuri de fraudă în administrarea fondurilor publice.

Ministerul de resort (MAIA) nu şi-a reactualizat politicile publice de profil, nu le-a racordat atît la obiective, inclusiv de plusvaloare, cît şi la alocaţiile bugetate.

În acest sens, misiunea de audit public extern a formulat un şir de concluzii, dar şi soluţii/recomandări pentru remedierea constatărilor cuprinse în prezentul Raport.

Anexă

la Raportul de audit

Tabelul nr.1

Alocaţiile bugetare pentru subvenţionarea producătorilor

agricoli în perioada 2011-2013

Sursă: Informaţiile AIPA privind executarea fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pe anii 2011, 2012 şi 2013.

Tabelul nr.2

Ponderea beneficiarilor de subvenţii în totalul deţinătorilor de terenuri agricole

Sursă: Cadastrul funciar conform situaţiei de la 01.01.2013⁹⁷, aprobat prin HG nr.655 din 29.08.2013; Rapoartele AIPA.

_______________________

⁹⁷ inclusiv localităţile din stînga Nistrului.

Tabelul nr.3

Executarea în 2013 a devizelor de cheltuieli pe tipuri de finanţări ale AIPA

(mii lei)

Sursă: Dările de seamă financiare ale AIPA pe anul 2013.

Schemă