Inspectoratul de Stat al Muncii \rRaport de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2016

INSPECTORATUL DE STAT AL MUNCII

R A P O R T

de activitate al Inspectoratului de Stat

al Muncii pe anul 2016

 (în vigoare 30.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 216-228 art. 1206 din 30.06.2017

* * *

INTRODUCERE

Gradul de realizare reglementată a relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă unul din cei mai elocvenţi indicatori ai nivelului calităţii vieţii în orice stat.

Acest indicator se obţine printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni orientate spre asigurarea celor mai juste şi echilibrate condiţii de iniţiere, realizare şi încetare a relaţiei de muncă, capabile să asigure un nivel suficient de securitate şi sănătate în muncă, precum şi un nivel decent de protecţie socioeconomică a celor ce muncesc.

Realizarea acestor măsuri şi acţiuni necesită existenţa, cel puţin, a două elemente indispensabile: cadrul legislativ adecvat în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi cadrul instituţional în acest domeniu, capabil să asigure promovarea şi implementarea cadrului legislativ, precum şi controlul asupra aplicării acestuia.

În contextul locului său în cadrul instituţional din domeniul muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă, subordonată Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2016 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din programul său de activitate şi din prevederile actelor legislative şi normative. Conform acestora Inspectoratului de Stat al Muncii îi revine, drept obiectiv principal, asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Cadrul legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii

Acesta include cadrul legislativ de reglementare a activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii (organizare, obiective, atribuţii, proceduri, instrumente, mecanisme, funcţionare) şi cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului Inspectoratului de Stat al Muncii. La rîndul său acestea sînt divizate în cîte două categorii – "Acte internaţionale" şi "Acte naţionale".

Categoria actelor internaţionale este constituită din declaraţii, acorduri, convenţii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, iar categoria actelor naţionale reprezintă legi, hotărîri de guvern, regulamente şi alte reglementări, emise în Republica Moldova.

Structura şi componentele cadrului legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii este reprezentat în anexa nr.1 la prezentul Raport.

Structura Inspectoratului de Stat al Muncii

În realizarea activităţilor sale Inspectoratul de Stat al Muncii dispune de un efectiv de personal cu pregătire profesională, conform cerinţelor Legii nr.140-XV din 10 mai 2001.

Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii este reflectată în anexa nr.2 la prezentul Raport.

Efectivul de personal al Inspectoratului de Stat al Muncii constituie 109 unităţi. Din acestea în Aparatul central – 22 unităţi şi în Inspecţiile teritoriale de muncă – 87 unităţi.

Actualmente în Aparatul central activează 20 persoane, care se repartizează:

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 12;

- femei – 8;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 7;

- jurişti – 4;

- economişti – 3;

- alte specialităţi – 5;

- personal auxiliar – 1.

La 31 decembrie 2016 au fost ocupate 77 funcţii publice în subdiviziunile desconcentrate în teritoriu.

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 66;

- femei – 11;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 32;

- jurişti – 38;

- economişti – 7.

Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice la nivel teritorial (situaţia la 31 decembrie 2016) este reprezentată în felul următor. În inspecţiile teritoriale de muncă 19 unităţi de personal constituie funcţii publice de conducere şi 58 unităţi de personal – funcţii publice de execuţie.

Repartizarea inspectorilor în inspecţiile teritoriale de muncă pe funcţii publice este reflectată în anexa nr.3 la prezentul Raport.

Mijloacele financiare alocate Inspectoratului de Stat al Muncii

Pentru desfăşurarea activităţii sale, Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru anul 2016, i-a fost alocat un buget în mărime de 14002,9 mii lei. Acesta a fost utilizat după destinaţie.

Astfel, cheltuielile pentru retribuirea muncii angajaţilor Inspectoratului de Stat al Muncii au constituit 8013,4 mii lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii din salariul calculat au constituit 1722,8 mii lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 332,8 mii lei.

Pentru achiziţionarea activelor nefinanciare au fost utilizate mijloace în mărime de 1288,8 mii lei, din care: pentru procurarea echipamentelor şi utilajelor – 95,0 mii lei; mijloacelor de transport – 541,0 mii lei; uneltelor şi sculelor, inventarului de producere – 94,7 mii lei; combustibilului – 462,1 mii lei; rechizitelor de birou – 96,0 mii lei.

Pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii au fost utilizate mijloace financiare în mărime de 1599,2 mii lei, din care: servicii informaţionale – 67,6 mii lei; servicii de telecomunicaţii – 93,0 mii lei; servicii de locaţiune – 489,1 mii lei; servicii de transport – 83,7 mii lei; servicii de reparaţii curente – 852,3 mii lei; servicii poştale – 5,6 mii lei, servicii pentru arhivarea documentelor – 7,9 mii lei.

Pentru deplasările de serviciu efectuate în interiorul ţării au fost cheltuite mijloace financiare în sumă de 102,1 mii lei. Mărimea indemnizaţiilor achitate constituie 109,3 mii lei.

Activităţi de inspecţie

În vederea realizării obiectivelor sale, Inspectoratul de Stat al Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Acestea înglobează vizite de control, monitorizarea muncii copilului, examinarea petiţiilor şi sesizărilor despre încălcarea legislaţiei muncii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, înregistrarea statelor de personal, evidenţa contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni de informare, consultare şi sensibilizare, măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale ale inspectorilor de muncă.

Acţiuni de control

Inspectoratul de Stat al Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2016 a realizat 4458 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la 3706 unităţi cu un număr de 146,9 mii salariaţi, din care 85,7 mii – femei şi 22 minori. Controalele se repartizează după cum urmează:

- în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 2092 controale;

- în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 2366 controale.

Din numărul total de controale:

- 3665 – constituie controale de fond;

- 610 – controale inopinate (în baza petiţiilor şi cu ocazia cercetării accidentelor);

- 141 – controale tematice;

- 42 – controale repetate.

Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:

- 1571 – controale la unităţi din domeniul învăţămîntului;

- 608 – controale din domeniul administraţiei publice;

- 575 – controale la unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;

- 412 – controale la unităţi ce prestează alte activităţi de servicii;

- 334 – controale la unităţi din agricultură, silvicultură şi piscicultură;

- 252 – controale la unităţi din domeniul sănătăţii;

- 197 – controale la unităţi din ramura industriei prelucrătoare;

- 133 – controale la unităţi din ramura de construcţie;

- 112 – controale la unităţi din ramura de transport;

- 66 – controale la unităţi din domeniul distribuţiei apei;

- 64 – controale la unităţi din domeniul activităţilor culturale şi de agrement;

- 35 – controale la unităţi din domeniul hotelier şi restaurante;

- 25 – controale la unităţi din domeniul serviciilor administrative;

- 25 – controale la unităţi din domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice;

- 17 – controale la unităţi din domeniul energetic;

- 17 – controale la unităţi din domeniul comunicaţiilor;

- 5 – controale la unităţi ce prestează activitate financiară;

- 5 – controale la angajatori – persoane fizice;

- 3 – controale la unităţi din domeniul industriei extractive;

- 2 – controale la unităţi din domeniul tranzacţiilor imobiliare.

Indicatorii referitori la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2016 sînt reflectaţi în anexele nr.4, nr.5 şi nr.6 la prezentul Raport.

Restanţe salariale

În contextul monitorizării modului şi termenilor de achitare a salariilor în sectorul real, de către inspectorii de muncă au fost întreprinse vizite de control la unităţile economice care admit restanţe la plata salariilor.

La 1 decembrie 2016 suma restanţelor la plata salariilor angajaţilor din sectorul real al economiei constituia 189365,0 mii lei, faţă de 17671 salariaţi, admisă la 194 unităţi. Din suma totală, restanţele:

- întreprinderilor de stat constituie 115307,0 mii lei faţă de 10903 salariaţi, inclusiv Î.S. Calea Ferată din Moldova – 102919,7 mii lei – 8024 salariaţi;

- întreprinderi municipale – 7698,7 mii lei – 1671 salariaţi;

- instituţii publice – 117,3 mii lei – 151 salariaţi;

- sectorul privat – 66242,0 mii lei – 4946 salariaţi.

Inclusiv:

- întreprinderi în proces de insolvabilitate – 6 unităţi (6124,4 mii lei);

- întreprinderi în proces de reorganizare – 1 unitate (18,0 mii lei);

- întreprinderi în proces de lichidare – 1 unitate (876,2 mii lei).

Suma datoriilor salariale repartizate pe genuri de activitate:

- Transport şi depozitare – 106603,6 mii lei;

- Industria prelucrătoare – 32468,9 mii lei;

- Agricultură, silvicultură şi pescuit – 17149,2 mii lei;

- Distribuţia apei, salubritate – 8981,6 mii lei;

- Tranzacţii imobiliare – 7311,8 mii lei;

- Construcţia – 6215,1 mii lei;

- Învăţămînt – 3315,5 mii lei;

- Activităţi de servicii administrative – 1352,9 mii lei;

- Industria extractivă – 1326,3 mii lei;

- Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 1287,3 mii lei

- Comerţ – 1125,8 mii lei;

- Hoteluri şi restaurante 79,7 mii lei;

- Alte activităţi de servicii – 624,2 mii lei;

- Sănătate şi asistenţă socială – 563,5 mii lei;

- Activităţi culturale şi de agrement – 420, 5 mii lei;

- Informaţii şi comunicaţii 372,2 mii lei;

- Administraţie publică – 106,8 mii lei;

- Activităţi financiare şi asigurări – 30,1 mii lei.

Munca nedeclarată

În vederea combaterii şi prevenirii muncii nedeclarate, de către inspectorii de muncă au fost desfăşurate controale, în cadrul cărora, la 48 unităţi şi 22 angajatori-persoane fizice au fost depistate 132 persoane, inclusiv 39 femei şi 15 minori, care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă. Astfel la:

- 23 angajatori din domeniul comerţului activau, fiind admişi la muncă fără forme legale 30 persoane;

- 15 angajatori din domeniul agriculturii şi silviculturii – 37 persoane;

- 15 angajatori din ramura de construcţie – 33 persoane;

- 14 angajatori din alte activităţi de servicii – 29 persoane;

- 2 angajatori din industria prelucrătoare – 2 persoane;

- 1 angajator din ramura de transport – 1 persoană.

Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă au fost înaintate prescripţii pentru remedierea cazurilor de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Munca persoanelor cu dizabilităţi

În vederea asigurării modului de aplicare a prevederilor art.34 al Legii nr.60-XIX din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, pe parcursul perioadei de referinţă, au fost vizitate 1594 unităţi cu un efectiv de 20 şi mai multe persoane. În vederea plasării în cîmpul muncii al persoanelor cu dizabilităţi, 189 unităţi au rezervat 574 locuri de muncă. În 233 unităţi activau 712 persoane cu dizabilităţi. Un număr de 109 unităţi deţin registre de evidenţă a cererilor de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Administraţia de la 11 unităţi vizitate au informat Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă despre locurile de muncă vacante rezervate. Inspectorii de muncă au prescris agenţilor economici vizitaţi conformarea la prevederile Legii nominalizate.

Acţiuni de monitorizare a muncii copilului

Printre obiectivele activităţilor de control în perioada de referinţă se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. În anul 2016, în cadrul vizitelor de control (3 vizite au fost planificate, 2 – în baza petiţiilor şi 8 – în baza sesizărilor autorităţilor poliţieneşti) în procesul de lucru au fost depistaţi salariaţi mai tineri de 18 ani. La 6 agenţi economici din sectorul privat şi 7 angajatori persoane fizice au fost monitorizate în procesul de muncă 22 persoane mai tinere de 18 ani. Repartizarea pe domenii de activitate este prezentată astfel: în agricultură – 4 persoane, în industria prelucrătoare – 4 persoane, construcţie – 10 persoane, câte 1 persoană în comerţ, reparaţie automobile, prestare internet servicii, fabricarea peleţilor (biocombustibil).

Muncă nedeclarată prestau 15 persoane (la construcţie – 10 persoane, câte 2 persoane la lucrări agricole şi alte servicii, în comerţ – 1 persoană).

La activităţi proscrise minorilor au fost antrenate 13 persoane (la lucrări de construcţie 10 persoane, la recoltarea fructelor 2 persoane cu vârsta de până la15 ani, la comercializarea băuturilor alcoolice 1 persoană). Pentru a asigura aplicarea corectă a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă inspectorii de muncă au emis prescripţii de retragere a celor 13 persoane mai tinere de 18 ani de la muncile exercitate contrar legii. Ulterior minorii au fost retraşi din activităţile proscrise.

Faţă de minori au fost comise şi consemnate şi alte încălcări din domeniul muncii şi ca urmare inspectorii de muncă au dispus măsuri de remediere a acestora.

Examinarea petiţiilor şi sesizărilor

În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au examinat 2537 petiţii de la cetăţeni şi 950 sesizări din partea autorităţilor publice centrale şi locale, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Clasificarea problemelor abordate în petiţiile parvenite din partea cetăţenilor este următoarea:

- 48% – constituie probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului;

- 11% – cazuri de concediere şi reducere a personalului;

- 7 % – semnalizează munca nedeclarată;

- 5% – invocă încălcări ce ţin de neacordarea/neplata concediilor de odihnă şi sociale;

- 4% - încălcări ce ţin de evidenţa şi completarea carnetelor de muncă;

- 2% – constituie abateri de la prevederile legale la încheierea contractelor individuale de muncă;

- câte 1% – vizează probleme privind crearea şi neasigurarea de către angajator a unor condiţii de muncă adecvate, cazuri de accidentare şi de încălcare a regimului de muncă;

- 20% – invocă alte probleme.

Din numărul total de petiţii:

- 52,5% – constituie petiţiile parvenite de la bărbaţi,

- 38,6% – de la femei;

- 8,9% – adresări colective.

Informaţia privind indicatorii referitori la problemele abordate în petiţiile examinate este reflectată în anexa nr.7 la prezentul Raport.

Constatări, acţiuni de prevenire, sancţionare şi combatere

Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de examinare a petiţiilor şi sesizărilor întreprinse de Inspectoratul de Stat al Muncii scot în evidenţă faptul că angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:

- contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art.47, 49, 55, 58, 68, 74, 86);

- durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art.95 – 105, 107,109, 110, 111);

- salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim garantat de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenelor legale de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art.128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesionale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr.186-XVI din 10.07.2008).

În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani cele mai frecvente cazuri de încălcare a legislaţiei muncii au constituit: admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă; neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, cu atragerea la muncă în zilele de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare; neacordarea concediului suplimentar plătit; lacune în calcularea salariului, atragerea la munci proscrise ş.a.

Concomitent se mai constată şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi fondate şi cu un efectiv de personal mic.

Nesoluţionarea problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile, care nu desfăşoară activităţii de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.

Un obstacol deosebit în prevenirea accidentelor îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau al reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.

Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitelor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.

În acest sens de către inspectorii de muncă au fost emise prescripţii în care se conţin 44614 măsuri şi acţiuni de remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii proscrise. Astfel, la unităţile din domeniul educaţiei în procesele-verbale de control au fost consemnate 17038 încălcări – ce constituie 38,2 % din numărul total de prescripţii, în administraţie publică – 6904 încălcări sau 15,5%, în comerţ - 5590 încălcări, sau 12,5%, în agricultură – 3319 încălcări sau 7,4%, alte activităţi şi servicii – 3122 încălcări, sau 7% din numărul total de prescripţii.

Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere a acestora la prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 165 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 10 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (în baza art.55 al.1 şi al.2, art.55¹, 58 Cod contravenţional (CC)), în 68 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale, în 24 procese-verbale cu privire la contravenţie se constată încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată şi alte încălcări în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă

În temeiul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale în cadrul unităţii se realizează de către conducător, lucrătorii desemnaţi prin decizia angajatorului, serviciului intern de protecţie şi prevenire şi serviciului extern de protecţie şi prevenire. Activitatea de protecţie şi prevenire la unităţile economice monitorizate în anul 2016 a fost realizată de: conducător – la 2672 unităţii, lucrător desemnat de angajator – 747, serviciu intern – 47, serviciu extern – 29.

Informaţia privind desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă la unităţile monitorizate de inspectorii de muncă este reflectată în anexa nr.8 la prezentul Raport.

Evidenţa statelor de personal

Pe parcursul perioadei raportate, la inspecţiile teritoriale de muncă în baza articolului 10 alineatul (2) litera c) din Codul muncii, au fost prezentate spre înregistrare statele de personal de la 16921 unităţi din sectorul real al economiei, cu un efectiv de 323277 unităţi de personal.

Indicatori referitori la numărul statelor de personal înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.9 la prezentul Raport.

Evidenţa contractelor colective de muncă

În anul 2016, în temeiul articolului 33 alineatul 1 din Codul muncii, de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au fost luate la evidenţă 1274 contracte colective de muncă şi acorduri adiţionale la ele.

Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale la ele luate la evidenţă sînt reflectaţi în anexa nr.10 la prezentul Raport.

Date statistice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, referitoare la accidentele de muncă şi cercetarea accidentelor de muncă

Din cauza deficienţilor de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 371 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă.

Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 12997, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 35,03 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat).

Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr.11 şi nr.12 la prezentul Raport.

Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Potrivit art.13 lit.p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termene stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.

Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Regulamentul stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul Regulamentului angajatorului îi revine obligaţia să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.

Astfel, pe parcursul anului 2016, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 449 accidente (inclusiv 8 accidente produse în anii precedenţi).

Prin dispoziţia Directorului Inspectoratului de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 112 de accidente, din care 66 cu caracter mortal.

De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 337 accidente cu incapacitate temporară de muncă.

Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 61 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 33 mortale – în urma cărora şi-au pierdut viaţa 36 persoane (inclusiv 10 femei), 28 grave – în care au suferit 39 persoane (inclusiv 12 femei).

Pe parcursul anului inspectorii de muncă au mai cercetat:

- accidente în afara muncii (AÎAM): mortale –29, grave – 4;

- accidente care nu se încadrează în prevederile Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă (NÎR): mortale – 4, grave – 5;

- accidente cu incapacitate temporară de muncă (ITM) – 9 (15 persoane).

Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă că ponderea cea mai mare revine ramurii de transporturi, depozitare şi comunicaţii (6 accidente mortale şi 12 grave), în industria prelucrătoare (6 accidente mortale şi 6 grave), în domeniul agriculturii şi silviculturii (3 accidente mortale şi 4 grave), în domeniul comerţului (3 accidente mortale şi 3 grave), în domeniul energiei electrice, gazelor şi apei (3 accidente mortale şi 2 grave) şi alte activităţi de servicii (3 accidente mortale şi 1 grav). Printre cele mai frecvente împrejurări de accidentare a salariaţilor la locurile de muncă rămîn a fi căderea executantului de la înălţime; prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport pe drumuri publice şi maşini sau utilaje în funcţiune. De ase-menea, ca rezultat al cercetării accidentelor s-a stabilit că, acestea s-au produs cel mai frecvent din cauza încălcării de către executanţi a normelor de securitate şi sănătate în muncă, cît şi din cauza sarcinii de muncă inadecvate.

Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.

Din informaţiile parvenite, Organele de urmărire penală au intentat proceduri penale pe marginea a 5 dosare. Au fost înaintate spre examinare instanţelor de judecată 5 dosare penale care se află în proces de examinare.

Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea acestor evenimente. Pe parcursul anului 2016 au fost comunicate 8 accidente produse în anii precedenţi, din care – 4 accidente de muncă grave, inclusiv cu accidentarea gravă a 2 femei, 2 accidente în afara muncii (inclusiv 1 mortal), 2 – cu incapacitate temporară de muncă.

O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată. Astfel în anul 2016 un accident mortal s-a produs cu o persoană, care nu avea o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Acest eveniment s-a produs la un angajator persoană juridică.

În asemenea situaţii cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.

Repartizarea accidentelor de muncă grave şi mortale, cercetate de inspectorii de muncă, pe împrejurări şi cauze se reprezintă în anexa nr.13 la prezentul Raport.

Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2016 se estimează la 11767,9 mii lei, din care 15,2 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 0,8 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 12,2 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 71,8 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

Acţiuni de sensibilizare, informare şi consultare

Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, şi despre activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 20 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 46 participări în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate 79 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – 28 aprilie, ISM cu sprijinul şi în colaborare cu OIM a desfăşurat o masă rotundă cu genericul "Stresul la locul de muncă: O provocare colectivă", pentru atragerea atenţiei asupra tendinţelor globale actuale privind stresul la locul de muncă şi impactul acestuia cu participarea partenerilor sociali, reprezentanţilor administraţiei publice centrale şi a agenţilor economici.

Pe parcursul anului reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat activ în acţiunile prevăzute de Programul de ţară privind munca decentă. În vederea promovării muncii decente inspectorii de muncă au participat în sesiuni, seminare de sensibilizare, mese rotunde, în cadrul cărora au fost desemnate cele mai bune practici de dezvoltare a muncii decente. Cu ocazia celebrării Zilei Internaţionale a Justiţiei Sociale (20 februarie), menită să sprijine eforturile comunităţilor internaţionale şi naţionale în eradicarea sărăciei, promovarea ocupării depline şi a muncii decente, egalitatea de gen şi accesul la bunăstarea socială şi justiţie pentru toţi, în scopul creşterii gradului de conştientizare în materie de justiţie socială din perspectiva Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a fost elaborat şi semnat Programul de Ţară privind Munca Decentă (PŢMD) pe anii 2016-2020 – un Program de cooperare al OIM pentru Republica Moldova, eveniment la care a luat parte activul ISM.

Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspectoratul de Stat al Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioada raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspectoratului de Stat al Muncii şi subdiviziunilor sale structurale circa 1400 persoane.

În scopul minimizării practicii de utilizare a muncii copiilor, cît şi pentru familiarizarea cu prevederile legislaţiei referitoare la munca persoanelor cu vîrsta de pînă la 18 ani, pe parcursul anului 2016 de către inspectorii de muncă au fost organizate seminare instructiv-consultative pentru tineretul studios. În cadrul acestor seminare participanţii au fost informaţi despre prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi despre modalităţile de aplicare a acesteia. La seminarele în cauză au participat mai mult de 2683 tineri din 110 instituţii de învăţămînt preuniversitar din localităţi urbane şi rurale.

O altă modalitate de a sensibiliza şi informa tinerii despre legislaţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă a fost participarea inspectorilor de muncă la desfăşurarea tîrgurilor locurilor de muncă. La Târgurile locurilor de muncă pentru tineret desfăşurate în cadrul Forului meseriilor/profesiilor, inspectorii de muncă şi-au adus contribuţia oferind vizitatorilor interesaţi informaţii şi consultaţii privind legislaţia muncii şi relaţiile de muncă, fiind un avantaj pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi angajatorilor.

În perioada de referinţă, Inspectoratul de Stat al Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat, au fost pregătite mai mult de 5900 persoane, din care 5228 – conducători şi 740 – persoane desemnate care se ocupă de activităţile de protecţie şi prevenire la unitate.

Reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat în cadrul diferitor şedinţe, ateliere de lucru, mese rotunde, lansări de programe cu diferite tematici, printre care se înscriu:

- Şedinţele grupului de lucru al Consiliului Economic în format lărgit.

- Şedinţele Grupului tehnic coordonator al Secretariatului permanent al Comitetului Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane şi Conferinţa de lansare a Campaniei Naţionale "Săptămâna de luptă împotriva traficului de fiinţe umane".

- Masa rotundă cu genericul "Protecţia social-economică a femeilor – în atenţia sindicatelor", organizată de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova.

- Lansarea primului Program de stagii pentru diversitate dedicat persoanelor din grupurile vulnerabile, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent şi Organizaţia Naţiunilor Unite.

- Reuniunea Subcomitetului pentru Ocuparea Politică Socială, Oportunităţi Egale şi Sănătate Publică în cadrul Dialogului RM-UE.

- Şedinţe de lucru cu tematica "Oportunitatea creării Registrului Salariaţilor, cu scopul reducerii poverii administrative pentru agenţii economici din Republica Moldova", desfăşurate prin intermediul Programului USAID BRITE.

- Atelierul de lucru cu tematica "Elaborarea soluţiilor cu privire la şomajul în Republica Moldova", organizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

- Conferinţa Internaţională "Instanţe specializate în litigii de muncă – o opţiune de reformă pentru Republica Moldova", organizată de Friedrich-Ebert-Stiftung în parteneriat cu CNSM şi Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională.

- Atelierul de lucru cu tema "Politici de reducere a ocupării informale", desfăşurat la Bucureşti, România.

- Atelierul de lucru cu tema "Combaterea corupţiei în sectorul privat", organizat de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene în colaborare cu Institutul de Politici Europene de la Berlin.

- Şedinţa organizată de OSCE în Moldova pe tema "Plată egală pentru muncă egală".

- Întrunirea anuală cu genericul Acţiuni de protecţie a copilului, care a avut loc în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei cu participarea reprezentanţilor Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Participarea inspectorilor de muncă în cadrul Grupurilor de lucru privind monitorizarea Pregătirii şi mersului secerişului 2016, organizate de Direcţiile agricultură ale Consiliilor raionale, cu scopul desfăşurării fără pericol a lucrărilor de recoltare a culturilor cerealiere.

Pe parcursul anului 2016 Inspectoratul de Stat al Muncii a informat Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele în desfăşurarea activităţilor de inspecţie, precum şi în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii. Şi-a adus contribuţia la coordonarea şi promovarea unor acte care conţin cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la modificarea unor norme din legislaţia muncii. A participat la şedinţele grupului de lucru privind elaborarea şi examinarea Proiectului de modificare a Codului contravenţional. În vederea conformării cadrului legislativ de reglementare a activităţilor de inspecţie la prevederile actelor internaţionale Inspectoratul de Stat al Muncii a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. A fost elaborat Ghidul pentru angajatori sub denumirea Îndrumar de elaborare şi întreţinere a actelor normative din domeniul legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, pe care angajatorul este obligat să le deţină ca dovadă a conformităţii la prevederile legislaţiei în vigoare, privind actele solicitate de inspectorii de muncă de la angajatori cu prilejul vizitelor de control în unităţi economice.

Resurse de timp consumate în activităţile de inspecţie

Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2016 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 7448 zile-om, ce constituie 62,42 la sută din fondul timpului utilizat pe teren (11933 zile-om). Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 1377 zile-om sau 11,54 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 506 zile-om, ceea ce constituie 4,24 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,7 zile.

Consolidarea capacităţilor profesionale şi logistice ale inspectorilor de muncă

În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă şi în conformitate cu Programul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul 2016 au fost desfăşurate diferite măsuri instructive.

Astfel, în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie, pe parcursul lunii martie au fost desfăşurate patru seminare cu tematica "Consideraţiuni generale cu privire la integritate".

Pe parcursul lunilor aprilie-iunie 2016 au fost desfăşurate trei seminare regionale de instruire continuă a inspectorilor de muncă cu tematica: "Cerinţe minime de securitate în muncă";

Privind lucrul în sistemul informaţional automatizat al controalelor de stat au fost efectuate 9 seminare regionale de instruire continuă a inspectorilor de muncă.

În contextul desfăşurării programului de instruire a specialiştilor în domeniul resurselor umane în cadrul proiectului Twining al UE, reprezentantul Secţiei resurse umane a ISM a participat la modulul de instruire pe tema: Managementul conflictelor, organizat de Cancelaria de Stat.

Participarea reprezentantului ISM la Cursul de instruire "Managementul resurselor umane" la Warşovia, Polonia prin intermediul Academiei de Administrare Publică.

Asigurarea logistică a inspectorilor de muncă reprezintă una din priorităţile de dezvoltare strategică al Inspectoratului de Stat al Muncii. În acest context, urmează a fi finalizată integrarea Sistemului Informaţional Automatizat al Inspectoratului de Stat al Muncii cu Registrul de Stat al Controalelor.

Încheiere

Rezultatele obţinute confirmă că activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni. Eforturile depuse de Inspectoratul de Stat al Muncii contribuie la o aplicare mai sigură şi mai adecvată a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, fapt care conduce la sporirea gradului de implementare a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspectoratului de Stat al Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspectoratul de Stat al Muncii:

- să elaboreze şi să formuleze propuneri în vederea conformării cadrului naţional de reglementare a activităţilor de inspecţie cu normele internaţionale respective la care Republica Moldova este parte;

- să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:

- monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;

- monitorizarea muncii femeilor şi persoanelor mai tinere de 18 ani;

- monitorizarea muncii persoanelor cu dizabilităţi;

- monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului "muncii nedeclarate";

- monitorizarea nediscriminării în muncă.

Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor.