Instrucţiune nr.10 din 10.03.95 cu privire la modul de calculare şi plată a taxei pe valoarea adăugată

MINISTERUL FINANŢELOR

I N S T R U C Ţ I U N I

cu privire la modul de calculare şi plată a taxei pe valoarea adăugată

nr. 10  din  10.03.1995

 (în vigoare 01.06.1995) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.29-30 art.7 din 01.06.1995

* * *

Ministerul Finanţelor, prin prezenta, Vă expediază Instrucţiunile Ministerului Finanţelor din 10 martie 1995 nr.10 "Cu privire la modul de calculare şi plată a taxei pe valoarea adăugată", elaborate în baza Legii "Privind taxa pe valoarea adăugată", care se pun în aplicare din momentul publicării lor.

În perioada pînă la 10.03.1995, în lucrul practic privitor la taxa pe valoarea adăugată, urmează a Vă conduce de materialele instructive în vigoare anterior, elaborate de Ministerul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor Vă atenţionează că Instrucţiunile "Cu privire la modul de calculare şi plată a taxei pe valoarea adăugată" sînt elaborate în baza Legii "Privind taxa pe valoarea adăugată", dar în legătură cu adoptarea Legii "Bugetului de stat pe anul 1995", pe parcursul anului 1995 ele nu-şi pot găsi aplicare deplină. Din aceste considerente în anul 1995 este necesar a se conduce în lucrul practic atît de prezentele Instrucţiuni, precum şi de scrisorile Ministerului Finanţelor din 23.12.1994 nr.18-6-02-43, din 24.01.1995 nr.09-6-02-2 privitor la tezele expuse în conformitate cu Legea "Bugetului de stat pe anul 1995".

În legătură cu punerea în aplicare a prezentelor Instrucţiuni îşi pierd valabilitatea Instrucţiunile Ministerului Finanţelor din 03.01.1992 nr.2 "Cu privire la modul de calculare şi plată a taxei pe valoarea adăugată", completările, modificările şi explicaţiile privitor la acestea, apărute în perioada pînă la 01.01.1995, cu excepţia scrisorii din 23.12.1994 nr.18-6-02-43 "Cu privire la particularităţile calculării şi plătirii taxei pe valoarea adăugată şi accizelor în anul 1995".

Cele expuse să fie aduse la cunoştinţa plătitorilor.

________________

Notă:

Legea "Privind taxa pe valoarea adăugată" nr.264-XIII din 8 noiembrie 1994şi Hotărîrea "Pentru punerea în aplicare a Legii privind taxa pe valoarea adăugată" nr.265-XIII din 8 noiembrie 1994 au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.10 din 17 februarie 1995.

INSTRUCŢIUNI

CU PRIVIRE LA MODUL DE CALCULARE ŞI PLATĂ

A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

(Elaborate în baza Legii Republicii Moldova

"Privind taxa pe valoarea adăugată")

1. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit republican (general de stat) şi se prezintă drept o formă de impozit indirect, ce se percepe din valoarea sporită a mărfurilor la fiecare etapă de producere şi comercializare a lor, de executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor, precum şi din mărfurile importate.

Conform clasificării în vigoare taxa pe valoarea adăugată face parte din categoria impozitelor generale pentru consum şi se referă la impozitele cu mai multe trepte.

Taxa pe valoarea adăugată se extinde asupra tuturor ramurilor economiei naţionale, în care se produc şi se comercializează producţie, se execută lucrări şi se prestează servicii cu plată, precum şi a importului.

2. Conform Legii "Privind bazele sistemului fiscal" taxa pe valoarea adăugată este virată în bugetul naţional public, fiind repartizată în bugetele de diferite niveluri, în modul şi în baza condiţiilor, stabilite de Parlament la aprobarea bugetului pe anul viitor.

3. Litigiile privind taxa pe valoarea adăugată dintre plătitori şi organele de control se examinează conform legislaţiei în vigoare.

II. PLĂTITORII TAXEI

1. Plătitori ai taxei pe valoarea adăugată sînt unităţile ce desfăşoară activitate de întreprinzător impozabilă:

a) întreprinderile, care au, conform legislaţiei Republicii Moldova, statut de persoane juridice, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermieri), precum şi întreprinderile cu investiţii străine;

b) societăţile în nume colectiv şi în comandită, care comercializează mărfuri (execută lucrări, prestează servicii) în numele lor, precum şi întreprinderile individuale;

c) alte subdiviziuni autonome ale întreprinderilor, care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi au conturi de decontare în instituţiile bancare, cu excepţia subdiviziunilor de sine stătător ale întreprinderilor pentru care legislaţia Republicii Moldova stabileşte suplimentar modul de efectuare centralizat al plăţii;

d) organizaţiile, asociaţiile internaţionale şi persoanele juridice străine, cu excepţia reprezentanţilor firmelor străine, care nu-şi investesc capitalul şi activitatea cărora pe teritoriul republicii nu are caracter de întreprinzător;

e) instituţiile şi organizaţiile - pentru activitatea de întreprinzător, cu excepţia activităţii finanţate de la buget;

f) persoanele, inclusiv cele străine, care desfăşoară în Republica Moldova activitate de întreprinzător, cu excepţia persoanelor care obţin din comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) un venit anual mai mic de 400 salarii minime;

g) agenţii economici - importatori, precum şi persoanele, care importă mărfuri cu o valoare mai mare de 1000 dolari SUA.

2. Plătitori ai taxei pe valoarea adăugată sînt, indiferent de formele lor organizaţional-juridice de administrare, atît întreprinderile, care efectuează permanent operaţii impozabile, cît şi cele pentru care asemenea operaţii poartă un caracter ocazional.

3. Persoanele juridice şi fizice, indicate în subpunctele "a"- "e" ale punctului 1 sînt numite în continuare "întreprinderi".

III. OBIECTUL IMPOZABIL

1. Drept obiect impozabil este considerat orice transfer al proprietăţii bunurilor materiale (mobile şi imobile) şi nemateriale pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv importarea lor în republică.

Prin transferul proprietăţii bunurilor materiale (mobile şi imobile) şi nemateriale se are în vedere desfacerea mărfurilor* executarea lucrărilor* şi prestarea serviciilor* de către un agent economic altui agent, precum şi populaţiei.

________________

* în continuare "mărfuri (lucrări, servicii)"

2. Drept obiect impozabil la comercializarea mărfurilor, impuse taxei, este întregul volum al mărfurilor comercializate, atît al acelor de fabricaţie proprie, cît şi al celor achiziţionate.

În calitate de obiect al impozitării se consideră articolul, producţia, inclusiv cea cu destinaţie tehnico-industrială, energia electrică, termică şi gazele, imobilul, precum şi edificiile şi construcţie, activele nemateriale.

3. La realizarea lucrărilor drept obiect al impunerii fiscale se consideră volumul lucrărilor de construcţie şi montaj executate, a celor de reparaţie, cercetări ştiinţifice, experimentale de construcţii, tehnologice, de proiectare şi exportare etc., nescutite de taxa pe valoarea adăugată.

4. La prestarea serviciilor drept obiect impozabil se consideră realizarea:

a) serviciilor la transportul de mărfuri, inclusiv transportarea energiei electrice şi termice, serviciile de încărcare, descărcare, transbordare şi depozitare a mărfii;

b) serviciilor de arendare a patrimoniului, inclusiv prin leasing;

c) serviciilor de intermediere, ce ţin de livrarea mărfurilor;

d) serviciilor de telecomunicaţii, sociale şi comunale;

e) serviciilor legate de organizarea excursiilor şi turismului;

f) serviciilor de comercializare a mărfurilor;

g) serviciilor legate de paza extradepartamentală;

h) serviciilor de reclamă;

i) serviciilor de inovaţii, a celor de prelucrare a datelor şi asigurare informaţională;

j) tuturor serviciilor cu plată, exceptîndu-le pe cele cu înlesniri

5. Din obiectul impozabil fac parte de asemenea, şi comercializarea (transmiterea) mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) în interiorul întreprinderii, cheltuielile cărora nu fac parte din cele de producţie (de circulaţie), precum şi pentru salariaţii întreprinderii. Din categoria acestor operaţii fac parte, de obicei, comercializarea (transmiterea) mărfurilor (lucrărilor,serviciilor), produse din contul propriilor surse de finanţare. De exemplu, costul montării în regie proprie a noului utilaj, construcţia clădirilor şi edificiilor etc.

6. În obiectul impozabil se includ, de asemenea, şi mijloacele băneşti, primite de întreprinderi sub formă de ajutor financiar, pentru completarea fondurilor cu destinaţie specială sau alocate în contul majorării profilului, rămas la dispoziţia întreprinderii, precum şi sumele primite ca plată parţială, conform documentelor de decontare pentru mărfurile comercializate şi lucrările executate, serviciile prestate.

7. Drept obiect impozabil din categoria valorilor materiale intrate pe teritoriul republicii se consideră volumul de mărfuri importate în Republica Moldova prin frontierele ei vamale.

IV. STABILIREA VOLUMULUI IMPOZABIL

1. În scopul stabilirii volumului circulant impozabil se ia:

a) pentru întreprinderile producătoare - valoarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) comercializate, calculată pe baza:

- preţurilor şi tarifelor libere (de piaţă), (fără a include în ele taxa pe valoarea adăugată şi sumele accizelor);

- preţurilor şi tarifelor reglementate de stat (fără a include în ele taxa pe valoarea adăugată) ce se aplică la serviciile cu destinaţie tehnico-industrială între întreprinderi (la serviciile de telecomunicaţii, energie electronică şi termică şi alte servicii, stabilite conform actelor normative);

- preţurilor şi tarifelor reglementate de stat, ce includ taxa pe valoarea adăugată, aplicate la mărfuri, servicii prestate populaţiei (la serviciile de telecomunicaţii, energie electrică şi termică etc., stabilite conform actelor normative);

b) pentru întreprinderile de comerţ cu amănuntul, de aprovizionare şi desfacere, cu ridicata, de achiziţionare etc., ce prestează servicii de comercializare a mărfurilor:

- venitul obţinut de la desfacerea mărfurilor, inclusiv de la cele de import, vîndute la preţuri libere, calculat ca sumă a diferenţei dintre preţurile de vînzare a mărfurilor şi cele de procurare, inclusiv suma taxei.

Astfel, preţul de realizare se formează în conformitate cu regulamentul în vigoare (inclusiv în funcţie de cerere şi ofertă sau conform evidenţei adaosurilor comerciale stabilite, a rabatului, recompenselor etc.).

c) pentru întreprinderile de consignaţie şi cele de intermediere (inclusiv bursele, licitaţiile) şi alte întreprinderi:

- venitul obţinut în urma acestei activităţi, stabilit sub formă de comision şi alte încasări;

d) pentru întreprinderile de alimentaţie publică:

- venitul obţinut de la realizarea producţiei de fabricaţie proprie, precum şi a celei procurate (inclusiv mărfurile de import), determinat sub formă de adaosuri comerciale, aplicate la preţurile de procurare a acestor mărfuri, ţinîndu-se cont de impozit;

e) pentru organizaţiile de construcţie, de construcţie şi montaj, de reparaţie - valoarea lucrărilor realizate, stabilită reieşind din preţurile contractuale.

Lucrările de construcţie şi montaj, executate prin regie proprie, echivalează cu lucrările executate în afara întreprinderii şi sînt impuse taxei, reieşind din costul lucrărilor executate.

2. La stabilirea volumului impozabil a bunurilor materiale (inclusiv activele nemateriale) importate în Republica Moldova se ia costul vamal (fără a se ţine cont de accizele ce trebuie plătite pentru mărfurile supuse accizelor în Republica Moldova taxelor vamale şi altor plăţi, stabilite de legislaţia vamală).

3. În volumul impozabil se includ:

a) mijloacele băneşti conform documentelor de plată, pentru mărfurile comercializate (lucrări, servicii)

- primite de la alte întreprinderi şi organizaţii sub formă de ajutor financiar, de completare a fondurilor cu destinaţie specială sau repartizate în contul majorării profitului, rămas la dispoziţia întreprinderii;

- primite ca plată parţială;

b) sumele primite sub formă de avans şi plată preliminară în contul viitoarei livrări a mărfurilor (lucrărilor,serviciilor).

În volumul impozabil nu se includ mijloacele băneşti transferate în fondurile statutare ale întreprinderilor de către fondatori în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova, precum şi mijloacele virate pentru finanţarea bugetară cu destinaţie specială.

Din categoria mijloacelor finanţării bugetare speciale, ce nu se includ în volumul impozabil, fac parte mijloacele transferate pe contul respectiv al întreprinderilor şi instituţiilor, prevăzute de bugetele de diferite niveluri pentru finanţarea programelor speciale.

[Pct.4 abrogat prin Scr. Min. Finanţe nr.10-23-02 din 17.02.97, în vigoare 27.03.1997]

5. În cazurile cînd retribuirea muncii se face cu mărfuri (inclusiv de fabricaţie proprie) sau în urma vinderii lor de către întreprindere populaţiei, inclusiv salariaţilor ei, prin casă, la preţuri mai mici decît cele de cost, volumul impozabil se stabileşte pe baza preţurilor de piaţă (incluzîndu-se şi adaosul comercial), formate la momentul desfacerii, dar nu mai mici decît preţul de cost efectiv (sau costul de achiziţie al mărfii) şi cheltuielile de păstrare şi comercializare.

6. În cazul achiziţionării producţiei de către întreprinderi de la populaţie şi realizării ei fără prelucrare, volumul impozabil se stabileşte sub formă de diferenţă dintre preţurile de realizare şi cele de achiziţionare. În cazul folosirii acestei producţii în fabricaţie în calitate de materie primă sau articole de completare - reieşind din preţurile de livrare la mărfurile finite, produse din ea.

7. La producerea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) din materia primă şi materialele clientului volumul impozabil reprezintă costul lucrărilor de prelucrare.

8. Costul ambalajului ce poate fi folosit de mai multe ori, inclusiv şi a recipientelor de sticlă cu valoarea de gaj, nu se include în volumul impozabil al mărfurilor vîndute, ambalate în acest ambalaj.

La folosirea acestui ambalaj, pentru întreprinderile producătoare volumul impozabil îl constituie preţul de vînzare al mărfurilor respective cumpărătorilor.

9. Circulaţia internă a producţiei de prefabricate, lucrări, servicii pentru subdiviziunile întreprinderii nu prezintă volum impozabil. Prin subdiviziuni structurale ale întreprinderii urmează să se înţeleagă acele unităţi structurale ce nu au cont de decontare în instituţiile bancare şi nu comercializează de sine stătător mărfuri (lucrări,servicii).

V. NOMENCLATORUL MĂRFURILOR (LUCRĂRILOR, SERVICIILOR)

SCUTITE DE TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1. Sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

a) mărfurile (lucrările, serviciile, inclusiv de transport) produse în Republica Moldova şi exportate, precum şi mărfurile importate, taxa la care a fost calculată şi vărsată la buget la momentul importării. Parlamentul, la adoptarea bugetului de stat, stabileşte modul de percepere a taxei pe valoarea adăugată la mărfurile (lucrările serviciile) produse în republică şi exportate în statele-membre ale C.S.I.;

b) mărfurile (lucrările, serviciile) procurate de reprezentanţele diplomatice ale statelor străine acreditate în Republica Moldova privind relaţiile diplomatice - pe bază de reciprocitate (conform Convenţiei de la Viena din 1961);

c) materia primă, garniturile de articole, utilajul tehnologic şi alte tipuri de utilaje, mijloace de transport importate (cu excepţia autoturismelor);

Această înlesnire referitoare la materia primă şi garniturile de articole se extinde doar asupra agenţilor economici din republică, ce folosesc bunurile materiale importate în procesul de producţie;

d) serviciile transportului de călători;

Noţiunea de servicii prestate la traficul de călători include serviciile de transport, prestate de către întreprinderi (indiferent de formele de proprietate) cu toate mijloacele de transport;

e) chiria, plata pentru cămin, serviciile comunale acordate populaţiei, instituţiilor şi organizaţiilor bugetare;

Din categoria serviciilor comunale fac parte:

- serviciile de aprovizionare şi scurgere a apei (canalizarea);

- serviciile de aprovizionare termică (încălzirea centrală şi aprovizionarea cu apă caldă);

- serviciile de asigurare sanitară a fondului locativ;

f) bunurile întreprinderilor de stat răscumpărate în procesul privatizării, locuinţele privatizate de cetăţeni din blocurile fondului de locuinţe de stat şi celui obştesc, din blocuri proprietate a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor;

În cazul obţinerii veniturilor în rezultatul prestării serviciilor la privatizare (vinderea invitaţiilor, biletelor de intrare, încasări speciale, vinderea proprietăţii întreprinderilor în procesul privatizării etc.) plata taxei pe valoarea adăugată se efectuează în modul stabilit;

g) operaţiunile de asigurare şi reasigurare, acordarea de credite şi transferul lor, operaţiunile privind circulaţia valutei,banilor, bancnotelor - mijloace legale de plată ,precum şi a titlurilor de valoare (acţiuni, obligaţiuni, certificate, cambii etc.), operaţiunile la depunerile băneşti, serviciile de decontare la casă, efectuate de instituţiile bancare.

Din categoria operaţiunilor bancare neimpozabile fac parte

- operaţiunile de credit;

- operaţiunile de transfer;

- serviciile de decontare la casă, deschiderea şi modificarea conturilor;

- operaţiunile de depozit fiduciar;

- eliberarea carnetelor de cecuri;

- operaţiuni de trast;

- operaţiuni şi servicii valutare;

- tranzacţii legate de hîrtiile de valoare (acţiuni, obligaţiuni etc.);

h) suma obţinută din vînzarea biletelor loteriei de stat, timbrelor poştale (cu excepţia celor de colecţie), plicurilor şi cărţilor poştale timbrate, serviciile de distribuire a pensiilor şi îndemnizaţiilor acordate pensionarilor şi invalizilor;

i) acţiunile organelor de resort pentru care se aplică taxa de stat, precum şi serviciile prestate de membrii colegiului avocaţilor, de birourile notariale de stat, de oficiile stării civile şi de traducători;

j) vînzarea bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor trecute în posesiunea statului cu drept de succesiune şi a comorilor;

k) eliberarea, primirea şi cesiunea patentelor, dreptul de autor, licenţelor;

l) serviciile în domeniul învăţămîntului legate de procesul didactic de producţie, serviciile de pregătire şi perfecţionare a cadrelor, taxa pentru instruirea copiilor şi adolescenţilor în cecuri, secţii, studiouri arenda clădirilor de sport, serviciile de întreţinere a copiilor în instituţii preşcolare;

Mărfurile (lucrările, serviciile) produse în conformitate cu cerinţele procesului de instruire şi producţie şi vîndute de instituţiile didactice (inclusiv atelierele de instruire şi producţie) sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată numai în cazul cînd venitul obţinut de pe urma acestei activităţi este repartizat instituţiei de învăţămînt date, nemijlocit pentru necesităţile asigurării, dezvoltării şi perfecţionării procesului de învăţămînt;

m) cercetările ştiinţifice, lucrările de experimentare, de prospecţiuni şi proiectări efectuate de instituţiile de cercetări ştiinţifice, indiferent de tipul de proprietate şi sursa de finanţare, precum şi producţia obţinută din sectoarele de experimentare;

n) serviciile din domeniul culturii, artei, culturii fizice şi sportului, prestate de instituţii şi organizaţii finanţate de la buget, din fondurile de beneficiare şi din contul sindicatelor, serviciile cultelor legate de exerciţiul ritualurilor religioase;

Din categoria instituţiilor de cultură şi artă, cultură fizică şi sport fac parte teatrele, cinematografele, organizaţiile şi colectivele artistice, circurile, bibliotecile, muzeele, sălile de expoziţii, palatele şi casele de cultură, căminele culturale staţionare şi mobile, cinematecile, casele scriitorilor, cineaştilor, compozitorilor etc., planetariile, universităţile populare, grădinile botanice şi menajeriile stadioanele, sălile de sport, sălile de tir, terenurile de tenis.

La prestarea serviciilor de către aceste instituţii nu se percepe taxa pe valoarea adăugată în special din:

- costul biletelor de intrare (abonamente) în cinematografe, la programe video, în sălile de spectacole, concrete, reprezentanţii de circ, în muzee, la expoziţii (inclusiv mobile), seratele de creaţie; în grădinile publice, parcuri de odihnă; la menajerii, planetarii;

- închirierea caselor audio şi video, a instrumentelor muzicale, a costumelor pentru teatru, a inventarului de cultură şi rechizitelor de teatru etc.;

- reproducerea înregistrărilor sonore, fonogramelor, concertelor, spectacolelor, operelor muzicale din fonotecile teatrelor, muzeelor, bibliotecilor, caselor de cultură;

- întocmirea listelor bibliografice şi a informaţiilor la solicitarea cititorilor (cu excepţia cererilor ce ţin de activitatea de producţie), alcătuirea cataloagelor de cărţi, ediţiilor periodice, manuscriselor, documentelor de arhivă şi colecţiilor de artă din arhivele şi bibliotecile personale ale cetăţenilor, livrarea literaturii la domiciliu sau la locul de lucru al cititorilor,ridicarea literaturii citite la domiciliu şi predarea ei bibliotecii, informarea în scris a cititorilor privind completarea fondurilor bibliotecii cu ediţiile şi materialele necesare;

- comercializarea filmelor şi programelor video, destinate prezentărilor de orice tip;

- tirajarea, înregistrarea şi reînregistrarea filmelor şi programelor video pentru a fi închiriate cinematografelor, sălilor video precum şi populaţiei;

- dublarea, subtitrarea filmelor şi a filmelor video, produse în ţară şi peste hotare;

- darea în chirie a filmelor, a programelor video şi de cinema, unităţilor cinematografice, instalaţiilor de cinema, sălilor video, precum şi populaţiei;

- repararea şi deservirea aparatelor de cinema şi protecţie video;

- alte servicii, prestate de către instituţiile de cultură şi artă, finanţate de la buget, conform profilului activităţii lor, prevăzute de statut;

- costul biletelor de intrare la competiţiile sportive, la acţiunile sportive de masă, întîlnirile sportive organizate în edificiile de sport costul abonamentelor şi biletelor valabile o singură dată la lecţiile de cultură fizică şi sport în grupele şi echipele de studiu, conform probelor sportive, în şcoli, cluburi de întremare, călire, înot, fugă şi mers sportiv, gimnastică atletică, artistică, curativă etc.

o) serviciile din domeniul ocrotirii sănătăţii, de îngrijire a bolnavilor şi bătrînilor, mărfurile legate de ocrotirea sănătăţii (inclusiv lentilele de ochelari), biletele pentru instituţiile curative de fortificare a sănătăţii şi casele de odihnă;

În cazul dat, sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată serviciile medicale, prestate populaţiei cu plată, indiferent de sursa de achitare. Serviciile veterinare nu sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Din categoria mărfurilor ce ţin de ocrotirea sănătăţii fac parte:

- medicamentele;

- plantele medicinale;

- articolele de cauciuc, utilizate în medicină;

- materialele de pansament;

- reactivele şi preparatele bacteriane, biochimice, chimice, radioizotopice, folosite în scopuri medicinale;

- tehnica medicală;

- accesoriile farmaceutice;

- mijloacele de profilaxie a invalidităţii şi de reabilitare a sănătăţii invalizilor.

Sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată serviciile prestate de către organizaţiile de comerţ şi achiziţie, de intermediere la comercializarea medicamentelor, preparatelor bacteriane şi a plantelor medicinale;

p) mărfurile (lucrările, serviciile) fabricate în atelierele sanitare de producţie (de muncă) de pe lîngă instituţiile de psihiatrie şi psihoneurologie, fondurile de binefacere pentru copii, precum şi în întreprinderile organizaţiilor obşteşte ale invalizilor, la alte unităţi în care invalizi sînt în proporţie de cel puţin 60 procente faţă de totalul lucrătorilor.

Numărul mediu al lucrătorilor din întreprindere se stabileşte în modul prevăzut de instrucţiunile cu privire la statistica numărului lucrătorilor şi salariul angajaţilor, aprobate prin Hotărîrea Departamentului de Stat pentru Statistică al Republicii Moldova din 27 iulie 1993, nr.25.

La stabilirea dreptului de a beneficia de înlesnirea menţionată pentru întreprinderi (cu excepţia întreprinderilor, organizaţiilor obşteşti ale invalizilor), în care invalizii sînt în proporţie de cel puţin 60 procente faţă de numărul total al lucrătorilor, urmează să se ţină cont de numărul mediu al lucrătorilor instituţiilor şi organizaţiilor, unde lucrează invalizii, în aceea perioadă (lună) gestionară, pentru care se face calculul taxei pe valoarea adăugată.

În cazul cînd în darea de seamă pe anul în curs numărul mediu al lucrătorilor instituţiilor şi organizaţiilor, unde lucrează invalizii, este mai mic de 60 procente faţă de numărul total al lucrătorilor, taxa pe valoarea adăugată se calculează în modul stabilit;

r) produsele de fabricaţie proprie ale cantinelor studenţeşti şi şcolare ale cantinelor din alte instituţii de învăţămînt, din spitale şi instituţii preşcolare finanţate de la buget;

s) serviciile prestate de băile publice şi duşurile publice;

t) serviciile de funeralii, de executare a monumentelor şi a pietrelor funerare;

u) jucăriile, literatura şi mărfurile nealimentare pentru copii, manualele şi rechizite şcolare, alimentaţia pentru copiii mici;

Nomenclatorul mărfurilor pentru copii, scutite de taxa pe valoarea adăugată, este dat în anexa 9 a instrucţiunii;

v) lucrările de întreţinere, reparaţie şi construcţie a drumurilor, lucrările de reparaţie a taberelor de fortificare pentru copii, lucrările de construcţie şi montaj în construcţia de locuinţe, precum şi lucrările de construcţii şi montaj finanţate de la buget şi din fondurile extrabugetare cu destinaţie specială;

x) serviciile de colectare, recepţionare, depozitare şi păstrare a deşeurilor toxice.

2. Înlesnirile, expuse în p.1 al acestui capitol, se extind atît asupra mărfurilor indigene, cît şi a celor de import.

3. Nomenclatorul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) scutite de taxa pe valoarea adăugată poate fi precizat de către Parlament la aprobarea Bugetului de Stat.

VI. COTA TAXEI

1. Taxa pe valoarea adăugată se calculează conform cotei, stabilite în mărime de 20 la sută faţă de volumul impozabil, ce a fost determinat, reieşindu-se din preţurile şi tarifele, ce nu includ taxa pe valoarea adăugată şi accizul. De regulă, această cotă se aplică de întreprinderile producătoare de mărfuri (lucrări, servicii) la volumul impozabil, calculat la preţuri libere (de piaţă) şi tarife, ce nu includ taxa pe valoarea adăugată şi accizul, precum şi de întreprinderile importatoare - la costul vamal al mărfurilor importate.

Conform aceleiaşi cote la aceste întreprinderi se calculează taxa pe valoarea adăugată pornind de la sumele (stabilite în urma controlului) neincluse în volumul impozabil şi neevidenţiate în documentele de achitare şi însoţire a taxei pe valoarea adăugată, obţinute de la comercializarea mărfurilor de producţie proprie, a materiei prime, materialelor şi a valorilor materiale (anterior recuperate), cît şi a mărfurilor de import.

2. Pentru calcularea taxei pe valoarea adăugată din volumul impozabil de la comercializarea mărfurilor (lucrărilor,serviciilor), ce include taxa pe valoarea adăugată în mărime de 20 la sută, se aplică cota recalculată în mărime de 16,67 la sută. Conform aceleiaşi cote recalculate se impozitează volumul impozabil la întreprinderile comerţului cu amănuntul, alimentaţiei publice, întreprinderilor de intermediare, la licitaţii, consignaţii etc.

Calcularea taxei pe valoarea adăugată, în cazul obţinerii de către întreprinderi, pentru mărfurile comercializate (lucrări, servicii), a mijloacelor băneşti sub formă de ajutor financiar, pentru completarea fondurilor cu destinaţie specială sau în cazul folosirii lor în scopul majorării profitului (venitului), rămas la dispoziţia întreprinderii, precum şi în formă de avans, plăţi prealabile sau plăţi parţiale, calcularea taxei pe valoarea adăugată se efectuează conform cotei recalculate - în mărime de 16,67 procente.

VII. MODUL DE ACHITARE PENTRU MĂRFURILE REALIZATE

ŞI LUCRĂRILE, SERVICIILE PRESTATE

1. Realizarea mărfurilor şi prestarea lucrărilor, serviciilor se efectuează de întreprinderile producătoare, altor întreprinderi, la preţuri şi tarife libere (formate conform normelor în vigoare) cu majorarea lor conform sumei TVA, iar la unele servicii - la preţuri şi tarife reglementate de stat, ce includ taxa pe valoarea adăugată.

În documentele de decontare (dispoziţii, dispoziţii de plată, dispoziţii de încasare), precum şi în registrele de cecuri şi de primire a mijloacelor de la acreditive pentru mărfurile (lucrările, serviciile) realizate suma taxei pe valoarea adăugată se indică separat.

2. Costul ambalajului de sticlă refolosibil, inclus în documentele de decontare şi prezentat la plată în momentul livrării producţiei către cumpărători, nu se ia în considerare la calcularea taxei pe valoarea adăugată.

3. Documentele primare de însoţire, ce adeveresc efectuarea operaţiei (scrisori de trăsură, facturi, procese-verbale de primire a lucrărilor executate, serviciilor prestate etc.) trebuie să corespundă formularelor-tip şi să reflecte toate elementele, evidenţiindu-se pentru operaţia economică, în mod separat, sumele taxei pe valoarea adăugată.

4. La comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) de fabricaţie proprie, precum şi a celor achiziţionate conform preţurilor şi tarifelor reglementate de stat, în care este inclusă taxa de valoarea adăugată, din suma totală prezentată pentru plată, taxa pe valoarea adăugată se evidenţiază separat.

5. În mod similar se evidenţiază în documentele de decontare taxa la mărfurile vîndute la licitaţie, burse, precum şi în alte cazuri, cînd preţurile la mărfuri includ taxa pe valoarea adăugată.

6. Întreprinderile comerciale, cele de desfacere cu ridicata etc., care comercializează mărfuri la preţuri libere şi plătesc în buget taxa pe valoarea adăugată din diferenţa dintre preţul de comercializare şi cel de achiziţionare, sînt obligate, în documentele de decontare şi de însoţire, să evidenţieze, de asemenea, şi taxa pe valoarea adăugată plătită atît furnizorului, cît şi la buget, din serviciile de comercializare.

7. Documentele de decontare şi de însoţire privind comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor), neimpuse taxei pe valoarea adăugată, sînt eliberate fără a se evidenţia sumele taxei, însă neapărat cu menţiunea "Fără taxa pe valoarea adăugată. În cazul aflării la întreprinderile industriale şi de desfacere cu ridicata a unui sortiment mare de mărfuri preferenţiale (lucrări, servicii), ce urmează a fi comercializate, documentele susmenţionate trebuie perfectate aparte de documentele pentru mărfuri (lucrări, servicii) impozabile.

8. În cazul acceptului parţial al cerinţei (dispoziţiilor), în care se evidenţiază taxa pe valoarea adăugată se micşorează respectiv şi sumele ce i se cuvin furnizorului. În cererea despre refuzul acceptului, cumpărătorul, din suma totală, pe care refuză s-o achite, este obligat să evidenţieze suma taxei ce urmează a fi plătită din suma refuzată.

9. Comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) populaţiei se efectuează la preţuri şi tarife cu amănuntul, libere şi reglementate, ce includ suma taxei pe valoarea adăugată.

VIII. MODUL DE CALCULARE A TAXEI

1. Taxa pe valoarea adăugată plătită la procurarea materiei prime, materialelor, combustibilului, articolelor de completat şi a altor articole (lucrări, servicii) utilizate în scopuri de producţie, nu se referă la cheltuielile de producţie şi de circulaţie.

2. Suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte ca diferenţa dintre sumele taxei, încasate de la cumpărători pentru mărfurile (lucrările, serviciile) comercializate lor şi sumele taxei plătite furnizorilor - plătitori de taxă pe valoarea adăugată la bugetul Republicii Moldova - sau plătite la importul de mărfuri, valoarea cărora referă la cheltuielile de producţie (de circulaţie).

3. Sumele taxei plătite furnizorilor din republică se referă la decontările cu bugetul pentru acea perioadă de dare de seamă, în care s-a efectuat plata pentru aceste bunuri materiale (lucrări, servicii) sau în cazul schimbului de mărfuri - intrate în evidenţă.

4. Nu se exclude din suma fiscală, încasată de la cumpărători, taxa plătită furnizorilor:

a) pentru mărfurile (lucrările, serviciile) folosite pentru necesităţile cu caracter neproductiv, precum şi pentru mijloacele fixe şi activele nemateriale. Plata taxei pentru mărfurile (lucrările, serviciile), folosite pentru necesităţile neproductive, se efectuează din contul surselor de finanţare respective.

Mijloacele fixe şi activele nemateriale se trec în evidenţă conform costului de achiziţie, cuprinzînd suma taxei plătite, inclusiv şi la import (cu excepţia cazurilor procurării lor, fără a fi achitată taxa pe valoarea adăugată pe bază de înlesniri, prevăzute de Legea "Privitor la taxa pe valoarea adăugată").

b) pentru materia primă, materiale, combustibil, articole de completare şi alte mărfuri (lucrări, servicii), folosite la fabricarea producţiei şi efectuarea operaţiilor, scutite de taxă, conform subpunctelor "d-x" ale capitolului V din prezenta instrucţiune. Sumele impozabile plătite furnizorilor fac parte în cazul dat din categoria cheltuielilor de producţie şi de circulaţie. Raportarea taxei plătite la preţul de cost al mărfurilor preferenţiale (lucrărilor, serviciilor) şi majorarea taxei cu această sumă, ce urmează a fi plătită la buget, se efectuează în acea perioadă de dare de seamă, în care au fost fabricate aceste mărfuri;

c) pentru mărfurile (lucrările, serviciile) achiziţionate de la populaţie, indiferent de scopul în care sînt folosite.

5. În cazul cînd în documentele de decontare (dispoziţii de plată etc.) nu se evidenţiază taxa pe valoarea adăugată, calcularea ei cu ajutorul cotei recalculate nu se efectuează şi la decontările cu bugetul aceste sume nu se referă.

6. În cazurile, cînd bunurile materiale au fost înregistrate în contul decontărilor reciproce pentru mărfurile expediate, prestării de servicii sau a lucrărilor efectuate (şi invers), la reducerea sumelor impozabile, cuvenite bugetului, pot fi acceptate acele sume ale taxei, care se reflectă în documentele iniţiale corespunzătoare, ce confirmă operaţia economică dată (actele de verificare la decontările reciproce pentru prestările de servicii, lucrările efectuate, mărfurile expediate, scrisorile de trăsură şi alte documente).

7. La decontările în numerar (prevăzute de legislaţie) pentru serviciile prestate şi mărfurile procurate, cheltuielile cărora se referă la preţul de cost, drept bază pentru micşorarea corespunzătoare a sumei taxei, supuse plăţii la buget, pot servi chitanţele de plată de la hotel (completate pe formulare de evidenţă strictă), precum şi bonurile aparatelor de casă, ce confirmă denumirea întreprinderii, denumirea mărfii (lucrărilor, serviciilor), volumul, suma plătită de cumpărător şi data procurării. Pe lîngă acestea, la achitarea între agenţii economici de pe teritoriul republicii pot fi luate în considerare, pentru micşorarea sumei taxei, supusă plăţii, dispoziţiile de plată la primirea banilor în casă, evidenţiindu-se separat sumele plătite pe taxa pe valoarea adăugată.

8. La comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) de către gospodăriile şi unităţile economice de deservire, ce se află la balanţa întreprinderilor (comunale şi de locuinţe, grădiniţe de copii, spălătorii, băi, cantine, ateliere de croitorie, sere etc.) achitarea taxei pe valoarea adăugată se efectuează în modul stabilit. În acest caz taxa la bunurile materiale, achiziţionate pentru aceste unităţi economice, precum şi la comercializarea de către ele a mărfurilor (lucrărilor, serviciilor), se reflectă într-un subcont separat.

9. În cazul cînd suma taxei la bunurile materiale procurate (lucrări, servicii) depăşeşte suma impozitului, calculat la mărfurile (lucrările, serviciile) comercializate, diferenţa ce apare se trece în contul plăţilor viitoare.

10. În cazurile returnării de către cumpărători a mărfurilor după plata documentelor de decontare, precum şi în cazul renunţării la lucrările (serviciile) plătite anterior, se reduc plăţile următoare la buget conform sumei taxei la astfel de operaţii. Recalculările taxei se fac după reflectarea în evidenţa operaţiilor respective a corectărilor operaţiilor de comercializare a mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) şi în cazul dacă n-a expirat termenul de un an din ziua virării sumelor taxei în buget. Recalculările menţionate se reflectă în calculele taxei pe valoarea adăugată în acea perioadă de dare de seamă în care a fost efectuată corectarea menţionată a volumului impozabil. Dacă mărfurile, la care este stabilit termenul de garanţie, sînt returnate întreprinderii-producătoare în limitele acestui termen, trecerea la cont a taxei pe valoarea adăugată se efectuează indiferent de termenul plăţii iniţiale a actelor de decontare de către cumpărători şi cel de vărsare a taxei la buget.

11. La returnarea totală sau parţială a mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) achiziţionate în scop de producţie, la care anterior a fost redusă suma TVA datorată bugetului, calcularea taxei pentru plata în buget se efectuează pentru acea perioadă de dare de seamă, în care s-au produs calculările la returnare.

IX. TERMENELE DE PREZENTARE A DECONTĂRILOR ŞI

PLĂTIRII TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1. Plătitorii taxei pe valoarea adăugată prezintă organelor fiscale, în a căror rază teritorială se află, calculele corespunzătoare ale taxei pe valoarea adăugată pînă la data de 20 după expirarea lunii calendaristice:

- la volumul impozabil (cu excepţia celui de import) - conform formularului prevăzut în anexa nr.1 a prezentelor instrucţiuni;

- la mărfurile (lucrările, serviciile) de import - conform formularului prevăzut în anexa nr.2 a prezentelor instrucţiuni.

Decontul taxei pe valoarea adăugată se face în două exemplare, al exemplar păstrîndu-se în dosarele plătitorului. Pentru simplificarea alcătuirii decontului se recomandă a ţine registre de evidenţă a mărfurilor achiziţionate şi comercializate (lucrări, servicii), care pot fi întocmite conform formularelor prevăzute în anexele nr.6, nr.7 şi nr.8 ale prezentelor instrucţiuni.

Dacă întreprinderea plătitoare din lipsa de date, în luna expirată nu a efectuat asemenea calcule, plătitorul este obligat să prezinte organului fiscal, în anumiţi termeni, o adeverinţă semnată de conducătorul întreprinderii şi contabilul-şef în vederea lipsei volumului de operaţii respective pentru perioada menţionată.

2. Plata taxei pe valoarea adăugată, cu excepţia celei la mărfurile (lucrările, serviciile) de import, se efectuează lunar, luîndu-se ca bază volumul efectiv de mărfuri comercializate (lucrări, servicii) în luna calendaristică expirată şi nu mai tîrziu de data de 20 a lunii următoare. La mărfurile importate în ţară - pînă la primire sau în momentul primirii declaraţiei vamale.

3. Ziua pentru calcularea taxei pe valoarea adăugată, conform volumului de operaţii, se consideră:

- ziua încasării mijloacelor pentru mărfuri (lucrări, servicii) pe conturile plătitorilor, în instituţiile bancare;

- ziua încasării banilor în casa întreprinderii, în cazul achitării în numerar, inclusiv la comercializarea mărfurilor în interiorul întreprinderii, precum şi salariaţilor săi;

- ziua intrării mărfurilor, primite în schimb, în cazul schimbului de mărfuri (barter);

- ziua transmiterii mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) gratuite;

- ziua primirii declaraţiei vamale asupra bunurilor materiale de import.

4. Dacă termenul prezentării decontului şi termenul de plată a taxei coincide cu o zi de odihnă sau de sărbătoare, el se amînă pentru prima zi lucrătoare, ce urmează după zilele de odihnă sau de sărbătoare.

5. La mărfurile (producţia) expediate, lucrările executate şi serviciile prestate, neachitate de către cumpărători după expirarea termenului de 6 luni, plata taxei pe valoarea adăugată se efectuează în modul stabilit.

X. PARTICULARITĂŢILE CALCULĂRII ŞI PLĂTIRII TAXEI PE

VALOAREA ADĂUGATĂ DE CĂTRE ÎNTREPRINDERILE

CE PRESTEAZĂ SERVICII DE TRANSPORT

1. Plătitorii taxei la transportul de mărfuri sînt întreprinderile ce realizează traficul de mărfuri:

a) căile ferate din Moldova;

b) companiile aeriene, aeroporturile;

c) întreprinderile şi asociaţiile Ministerului Transporturilor;

d) alte întreprinderi, indiferent de forma de proprietate.

2. Urmează să fie supuse taxei sumele încasate, obţinute la transportarea încărcăturilor, bagajelor şi poştei.

Taxei pe valoarea adăugată se impun, de asemenea, toate tipurile de servicii plătite, prestate de către aceste întreprinderi, inclusiv cele prestate pasagerilor la gări, în trenuri, aeroporturi (pentru deservirea cu lenjerie în trenuri, deservirea în camerele de odihnă, a mamei şi a copilului, de bagaje şi încărcături, prestarea serviciilor de arendă a vagoanelor de mărfuri şi pasageri, avioanelor, elicopterelor, localurilor etc.).

3. La prestarea altor servicii, inclusiv alimentarea cu combustibil şi lubrifianţi, vînzarea pieselor de schimb şi a altor valori materiale ale unor întreprinderi către alte întreprinderi din acelaşi sistem urmează a fi impus taxei costul serviciilor şi al valorilor materiale vîndute. Dacă la prestarea serviciilor se realizează bunuri materiale, la care anterior a fost micşorată taxa la vărsările în buget, atunci suma taxei urmează să fie calculată în modul stabilit.

4. Ordinea raportării la decontările cu bugetul a sumelor taxei achitate întreprinderilor-furnizoare de mărfuri (lucrări, servicii), preţul cărora face parte din cheltuielile de transportare, este expusă în compartimentul VIII al instrucţiunilor date. În acest caz, taxa pe valoarea adăugată plătiră furnizorilor pentru materia primă, materiale, combustibil şi alte resurse materiale (lucrări, servicii), folosite la transportarea pasagerilor, nu fac parte din decontările cu bugetul, ci se includ în cheltuielile de producţie şi circulaţie ale acestor servicii.

XI. PARTICULARITĂŢILE CALCULĂRII TAXEI PE VALOAREA

ADĂUGATĂ PE CĂTRE ÎNTREPRINDERILE CE PRESTEAZĂ

SERVICII CU PLATĂ, INCLUSIV ŞI POPULAŢIEI

1. Preţurile şi tarifele la serviciile cu plată se stabilesc după metodologia în vigoare. La serviciile preţurile (tarifele cărora se stabilesc cu includerea în ele a costului materiei prime şi a materialelor (reparaţia şi confecţionarea încălţămintei, serviciile prestate de către frizerii, ateliere de fotografii, spălătorii, curăţătorii chimice etc.), precum şi la prestarea serviciilor fără completarea chitanţelor în cazul formei contractuale de organizare a muncii, volumul impozabil se stabileşte în baza încasărilor obţinute de la prestarea acestor servicii. Pentru achitarea cu beneficiarul, la preţul de realizare se includ taxa pe valoarea adăugată, calculată în raport procentual la preţul total al serviciilor prestate.

În situaţia dată, materia primă şi materialele se includ în costul serviciului la preţurile de achiziţie, fără a se ţine cont de taxa pe valoarea adăugată.

2. Dacă la prestarea serviciilor cu plată materialele şi piesele de schimb sînt plătite de către client suplimentar faţă de costul lucrărilor executate (cusutul îmbrăcămintei şi al articolelor din blană, reparaţia transportului auto, mobilei, bijuteriilor etc.), urmează a fi supuse impozitării:

a) costul serviciilor prestate şi plătite de beneficiar;

b) diferenţa dintre costul materialului, încasată de la beneficiari, şi costul de achiziţie, ţinîndu-se cont de impozit (în cazurile cînd materialul nu aparţine beneficiarului).

3. Serviciile ce ţin de reparaţiile cu garanţie, nu se impun taxei pe valoarea adăugată. Totodată, conform "Regulamentului de bază cu privire la structura cheltuielilor de fabricare şi desfacere a producţiei (lucrărilor, serviciilor), incluse în preţul de cost, şi modul de formare a rezultatelor financiare ale întreprinderilor", costul lucrărilor ce ţin de deservirea cu garanţie fac parte din cheltuielile de producţie a mărfurilor (lucrări, servicii). Livrarea pieselor de schimb de către întreprinderile-producătoare pentru executarea reparaţiilor cu garanţie nu se impun taxei pe valoarea adăugată.

În cazul livrării de către întreprinderile-producătoare a pieselor de schimb la preţuri impuse taxei pe valoarea adăugată întreprinderilor, ce execută reparaţii cu garanţie (cu condiţia confirmării documentare a faptului folosirii pieselor în scopul acestor reparaţii), între aceste întreprinderi urmează să fie efectuate recalculările corespunzătoare. Totodată, referitor la taxa pe valoarea adăugată se efectuează trecerea sumelor plătite anterior în contul plăţilor viitoare.

XII. PARTICULARITĂŢILE CALCULĂRII ŞI PLĂŢII TAXEI PE VALOAREA

ADĂUGATĂ DE CĂTRE ÎNTREPRINDERILE, CARE OBŢIN VENITURI

DIN ACTIVITATEA DE INTERMEDIERE ŞI COMERCIALĂ, PRECUM

ŞI ÎNTREPRINDERILE ALIMENTAŢIEI PUBLICE

1. Întreprinderile de colectare, de comerţ angro, de aprovizionare şi desfacere, precum şi cele care prestează servicii de intermediere la realizarea mărfurilor şi materialelor (comercializarea mărfurilor şi materialelor, livrarea lor consumatorilor şi alte forme de servicii), întreprinderile de comerţ cu amănuntul, care obţin beneficiu sub formă de suprapreţ, recompensă şi alte încasări, calculează acest beneficiu pentru a-l impune TVA sub formă de diferenţă dintre preţurile de comercializare a mărfurilor şi cele de achiziţionare, adăugînd suma taxei (inclusiv de import).

2. Calcularea taxei se face prin aplicarea cotei recalculate în mărime de 16,67% la sumele beneficiului obţinut.

3. Suma taxei, ce urmează să fie vărsată la buget, se calculează ca diferenţă dintre sumele taxei, calculate la beneficiile obţinute, şi cele plătite pentru cheltuielile de circulaţie.

4. Beneficiul întreprinderilor indicat în punctul 1 al compartimentului dat, obţinut la comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) (comp.V) scutite de taxa pe valoarea adăugată, urmează să fie impus taxei în modul stabilit, cu excepţia beneficiului, obţinut la vinderea medicamentelor, preparatelor bacteriane, a plantelor medicinale (subpunctul "o", compartimentul V).

[Pct.5 abrogat prin Scr. Min. Finanţe nr.10-23-02 din 17.02.97]

6. Întreprinderile de alimentaţie publică la vinderea producţiei de fabricaţie proprie (inclusiv prin reţeaua la comerţ cu amănuntul), precum şi a mărfurilor cumpărate (inclusiv cele de import) calculează impozitul conform cotei recalculate în mărime de 16,67% din suma venitului, obţinut sub formă de adaosuri comerciale şi suprapreţuri, care se aplică la preţurile de procurare cu impozit.

Totodată, la decontările cu bugetul se include TVA plătită întreprinderilor-furnizoare la achiziţionarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor), costul cărora face parte din cheltuielile de circulaţie.

7. În mod similar se stabileşte volumul impozabil al taxei pe valoarea adăugată şi de către unităţile alimentaţiei publice, care se află la balanţa întreprinderilor. Decontarea sumelor taxei plătite pentru cheltuielile de circulaţie poate fi raportată la achitarea cu bugetul numai în cazul ţinerii unei evidenţe separate a cheltuielilor în subdiviziunile structurale ale plătitorului.

8. În cazul activităţii de intermediere, inclusiv comerţul de comision şi obţinerii în urma acestei activităţi a unui venit sub formă de încasări de comision şi recompense, taxa se calculează din suma totală a comisionului conform cotei recalculate în mărime de 16,67 procente.

9. La calcularea taxei pe valoarea adăugată din sumele avansurilor transferate organizaţiilor de comerţ în contul viitoarelor livrări de mărfuri, la suma avansului primit se foloseşte procentul mediu din impunerea comercială, creat în ultima lună de dare de seamă, şi din suma obţinută a venitului se calculează taxa conform cotei recalculate în mărime de 16,67 procente.

Totodată, la încheierea operaţiei se efectuează recalcularea taxei, în urma aplicării impunerii comerciale efective.

10. Volumul producţiei proprii a întreprinderilor de colectare şi desfacere (conservarea cărnii, legumelor, fructelor, uscarea şi conservarea etc.) se impune taxei pe valoarea adăugată în modul stabilit după comercializarea acestei producţii.

Totodată, taxa pe valoarea adăugată, plătită la achiziţionarea materiei prime, materialelor etc., folosite la prelucrare, face parte din decontările cu bugetul în acea perioadă de dare de seamă, cînd au fost puse la dispoziţia sectorului de producţie pentru prelucrare.

Ambalajul, fabricat la întreprinderile de colectare şi desfacere, este impus taxei pe valoarea adăugată nemijlocit în momentul comercializării sau comercializării lui odată cu producţia ambalată.

În cazul lipsei unei evidenţe separate a ambalajului produs şi a celui achiziţionat, taxa pe valoarea adăugată se plăteşte în momentul predării la depozit a ambalajului confecţionat.

XIII. PARTICULARITĂŢILE CALCULĂRII TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

DE CĂTRE ÎNTREPRINDERILE, CARE OBŢIN VENITURI DE LA

COMERCIALIZAREA MĂRFURILOR PRIN LICITAŢIE, DE LA

ACTIVITATEA DE BURSĂ ŞI REALIZAREA FOILOR DE ODIHNĂ

1. La comercializarea mărfurilor prin licitaţie, inclusiv a celor de import, calcularea taxei se efectuează conform cotei recalculate în mărime de 16,67 procente din suma diferenţei dintre preţul definitiv de comercializare al mărfurilor şi preţul lor de intrare la licitaţie, inclusiv încasările, obţinute din prestarea serviciilor cu plată la desfăşurarea licitaţiei, precum şi plata pentru biletele de intrare.

2. Bursele stabilesc suma taxei conform cotei recalculate în mărime de 16,67 procente din venitul, obţinut în formă de comision de la tranzacţie, încheiate la licitaţiile de bursă, din încasările obţinute de la acordarea pe un termen limitat a locurilor de agenţi, a plăţii pentru dreptul de particulare la licitaţii, din costul serviciilor de informaţie şi comerciale şi a altor servicii cu plată.

3. Costul foilor de odihnă (cu excepţia foilor la instituţiile curativ-sanatoriale şi în casele de odihnă) se stabileşte incluzînd taxa pe valoarea adăugată în mărime de 20 procente.

Totodată, suma taxei pe valoarea adăugată se stabileşte la realizarea foilor de odihnă conform cotei recalculate în mărime de 16,67 procente.

4. În cazurile realizării foilor de odihnă cumpărate anterior de la alte întreprinderi , inclusiv de la cele de peste hotarele Republicii Moldova, întreprinderea-realizator plăteşte taxa pe valoarea adăugată din diferenţa dintre preţul de vînzare şi preţul de cumpărare conform cotei recalculate, în mărime de 16,67 procente.

5. La cheltuielile, suportate de către organizaţiile de turism peste hotarele republicii, suma taxei plătite la decontările cu bugetul nu se referă.

XIV. PARTICULARITĂŢILE CALCULĂRII TAXEI PE VALOAREA

ADĂUGATĂ ÎN INSTITUŢIILE BANCARE ŞI DE ASIGURĂRI

1. Modul descris în acest capitol se aplică la calcularea taxei de către agenţii economici, care activează în sfera bancară şi de asigurare.

2. Se impun taxei pe valoarea adăugată următoarele servicii cu plată (operaţii):

- veniturile de la serviciile de informaţie, consultaţie, expertize, intermediare (inclusiv cele de la achiziţionarea şi arendarea locurilor de agenţi la burse);

- predarea în arendă, conform contractului de leasing, inclusiv leasingul financiar al dispoziţiilor de plată;

- serviciile de încasare şi transportare a banilor în numerar clienţilor;

- serviciile de primire, păstrare şi reexpediere a valorilor, hîrtiilor de valoare şi actelor;

- veniturile de la operaţiile de gaj, ce se referă la administrarea averii clienţilor, lichidarea averii întreprinderilor ce au dat faliment;

- asigurarea, contra plată, a clienţilor cu acte normative şi cu extrase din ele;

- veniturile de la operaţiile de factoring, realizarea amanetelor nerestituite, comercializarea rambursărilor de marfă şi dreptului la ea, conform creditelor eliberate anterior;

- alte venituri, cu excepţia veniturilor de la serviciile prestate, expuse în subpunctul g, punctul 1, compartimentul V;

3. În întreprinderile, ce practică activitate de asigurare, se impun taxei pe valoarea adăugată toate tipurile de servicii prestate cu plată, ce nu se referă la activitatea de asigurare şi la alte activităţii ce se bucură de înlesniri fiscale.

4. Modul de calculare a TVA de către plătitorii, ce prestează servicii bancare şi de asigurare, prevede vărsarea la buget a diferenţei sumelor taxei primite de la clienţi pentru serviciile prestate impozabile şi sumele taxei, plătite întreprinderilor republicii conform cheltuielilor pentru efectuarea operaţiilor impozabile.

Modul de calculare a taxei este descris în compartimentul VIII al prezentelor instrucţiuni.

XV. PARTICULARITĂŢILE DE CALCULARE A TAXEI PE

VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN CONSTRUCŢII

1. Unităţile de construcţie şi montaj şi alte unităţi ce efectuează lucrări de construcţie, reparaţie şi montaj plătesc taxa pe valoarea adăugată din volumul impozabil, ce reprezintă costul lucrărilor executate contra plată pentru beneficiar. Totodată, se ia în vedere faptul, că plata în avans se impune taxei în modul stabilit.

2. Costul tuturor resurselor materiale achiziţionate, a utilajului, transportului de mărfuri şi serviciilor, lucrărilor de proiectare şi cercetare etc., se include în planul cheltuielilor pentru construcţii şi reparaţii capitale a obiectelor, fără taxa pe valoarea adăugată.

3. La construcţiile în antrepriză taxa pe valoarea adăugată se calculează în mărime de 20 procente din suma, formată din cheltuieli directe şi alte cheltuieli, acumulări planificate, precum şi diferite compensări antreprenorului de către beneficiar, alte cheltuieli şi adaosuri. Sumele compensărilor, cheltuielilor şi a plăţilor suplimentare se includ în actul lucrărilor executate, fără calcularea taxei (exemplu: suma cheltuielilor suplimentare cu taxa pe valoarea adăugată - 84 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată - 14 lei. În actul lucrărilor executate se includ 70 lei (84-14 lei).

4. La executarea lucrărilor de construcţie şi montaj efectuate prin regie proprie, volumul impozabil constituie preţul de cost efectiv. Taxa pe valoarea adăugată se calculează din acest volum conform cotelor stabilite. Taxa pe valoarea adăugată la materialele achiziţionate, folosite la executarea lucrărilor, se referă la decontările cu bugetul în modul stabilit.

5. În cazul utilizării, la executarea lucrărilor de construcţie şi montaj prin regie proprie, a materialelor la preţul de cost, ce include în sine taxa pe valoarea adăugată, se impune taxei doar costul lucrărilor de construcţie şi montaj.

6. Volumul lucrărilor de construcţie şi montaj, executate în contul mijloacelor din buget şi a mijloacelor extrabugetare cu destinaţie specială, a lucrărilor de construcţie şi montaj în sfera construcţiei de locuinţe, a construcţiei şi reparaţiei drumurilor, precum şi a lucrărilor de reparaţie a taberelor de întremare pentru copii nu se impune taxei pe valoarea adăugată.

În aceste cazuri taxa pe valoarea adăugată, plătită furnizorilor pentru materialele, lucrări, servicii se raportă la preţul de cost al lucrărilor executate.

XVI. PARTICULARITĂŢILE DE CALCULARE ŞI PLATĂ A TAXEI PE

VALOAREA ADĂUGATĂ DE CĂTRE GOSPODĂRIILE ŢĂRĂNEŞTI

(DE FERMIERI) ŞI ÎNTREPRINDERILE INDIVIDUALE

1. Gospodăriile ţărăneşti (de fermieri), precum şi întreprinderile individuale sînt plătitori ai taxei pe valoarea adăugată pe baze generale, însă să se ţină cont de faptul, că în conformitate cu legea "Privind taxa pe valoarea adăugată" persoanele fizice, care se ocupă cu activitate de întreprinzător, dacă sumele încasate anual de la comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) constituie mai puţin de 400 salarii minime, sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată.

În legătură cu aceasta, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinderile individuale, la care sumele încasate anual constituie mai puţin de 400 salarii minime, se scutesc de taxa pe valoarea adăugată. În acest scop, la începutul fiecărui an, organele fiscale stabilesc lista gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) şi a întreprinderilor individuale, care nu s-au declarat plătitori ai taxei pe valoarea adăugată.

Dacă sumele încasate de către gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinderile individuale pe parcursul anului depăşesc 400 salarii minime, ele sînt impuse taxei pe valoarea adăugată şi prezintă calculele respective.

Celelalte gospodării ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinderi individuale, la care volumul sumelor încasate depăşeşte 400 salarii minime şi s-au declarat plătitori, plătesc taxa pe valoarea adăugată din volumul total al mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) produse şi comercializate. Modul de calculare şi plată a taxei pe valoarea adăugată de către aceste întreprinderi este similar cu cel descris în compartimentul VIII al prezentelor instrucţiuni.

XVII. PARTICULARITĂŢILE DE CALCULARE ŞI PLATĂ A TAXEI

PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA MĂRFURILE DE IMPORT

1. Plătitorii taxei pe valoarea adăugată la mărfurile de import sînt agenţii economici-importatori, precum şi persoanele care nu sînt înregistrate ca agenţi economici, însă importă marfă în valoare de peste 1000 dolari SUA.

2. Volumul impozabil la calcularea taxei pe valoarea adăugată privind mărfurile de import îl constituie valoarea vamală a mărfurilor. Valoarea vamală a mărfurilor importate pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte în conformitate cu legislaţia vamală.

3. Taxa pe valoarea adăugată la bunurile materiale de import se stabileşte în mărime de 20 procente din volumul impozabil.

4. Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile de import se plăteşte odată cu plata altor taxe vamale în termenele şi condiţiile stabilite de legislaţia vamală.

Totodată, amînarea termenului de plată a taxelor vamale nu eliberează importatorului de la plata penalităţilor la taxa pe valoarea adăugată.

Amînarea termenului de plată a taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată se permite în cazul respectării uneia din următoarele condiţii:

a) dacă se prezintă organelor vamale obligaţia de gaj a băncii, ce deserveşte agentul economic;

b) dacă se lasă ca amanet la depozitul vamei marfa importată în volumul echivalent sumelor taxei pe valoarea adăugată.

Durata termenului de depozitare a mărfurilor lăsate amanet se stabileşte de organele vamale conform normelor în vigoare, fapt despre care se informează în scris.

După expirarea termenului dat, mărfurile, în modul stabilit, se transmit organelor fiscale, care, la rîndul lor, le transmit în venitul statului.

În cazul nerespectării de către plătitor sau de către banca împuternicită a obligaţiei de gaj în legătură cu amînarea termenului de plată a taxei, organele vamale au dreptul de a încasa sumele respective în mod administrativ de la plătitor sau împuternicitul băncii, care a eliberat scrisoarea de garanţie, comunicînd despre aceasta Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Băncii Naţionale.

5. Departamentului Controlului Vamal, prin intermediul organelor vamale teritoriale, prezintă lunar Inspectoratelor Fiscale de Stat, în ale căror rază teritorială se află plătitorii, informaţii despre bunurile materiale importate de către ei, despre sumele calculate şi transferate a taxei pe valoarea adăugată şi amînarea termenelor de plată a taxelor vamale.

6. La comercializarea ulterioară a mărfurilor de import, după punerea lor de către organele vamale în circulaţia liberă, taxa pe valoarea adăugată la aceste mărfuri se calculează şi se varsă la buget în modul stabilit, evidenţa ei se ţine de către organele fiscale, în ale căror rază teritorială se află plătitorii. Mărfurile indicate în subpunctul "C" al articolului 5 al Legii "Privind taxa pe valoare adăugată", care n-au fost impozitate la intrarea în ţară, se impun taxei la comercializarea lor ulterioară, pe baza preţurilor de vînzare, în modul stabilit.

7. Sumele taxei pe valoarea adăugată la bunurile materiale importate se trec în contul de depozit al vamei. Instituţiile vamale controlează încasările taxei la contul de depozit conform extraselor din bancă (cu anexarea la extras a unui exemplar al dispoziţiei de plată cu semnătura băncii, ce confirmă plata) şi a borderourilor de casă cumulative, completate pe baza bonurilor de casă de încasări a sumelor taxei pe valoarea adăugată în numerar.

8. Sumele taxei pe valoarea adăugată, depuse la contul de depozit al vamei, o dată la cinci zile, după expirarea lor, se transferă la conturile speciale ale Băncii Naţionale a Republicii Moldova, pentru a fi virate în bugetul republican în următoarele termene:

pe data de 8 a lunii curente - primele 5 zile,

pe data de 13 a lunii curente - următoarele 5 zile,

pe data de 18 a lunii curente - următoarele 5 zile,

pe data de 23 a lunii curente - următoarele 5 zile,

pe data de 28 a lunii curente - următoarele 5 zile,

pe data de 3 a lunii următoare - pentru restul zilelor ale lunii în curs.

9. În cazul calculării greşite a taxei pe valoarea adăugată, inclusiv corectarea valorii vamale a mărfii, restituirea sumelor plătite a taxei pe valoarea adăugată se efectuează din contul vărsărilor generale la TVA din Bugetul de stat, de către inspectoratele fiscale, în a căror rază teritorială se află plătitorii. Importatorul se poate adresa Inspectoratului Fiscal de Stat din raza de reşedinţă cu cererea de a i se restitui sumele taxei pe valoarea adăugată plătite în plus, inclusiv cele legate de corectarea valorii vamale, pe parcursul primului an din momentul achitării plăţilor.

Pentru aceasta organelor fiscale li se prezintă următoarele acte:

- cererea plătitorului de a i se restitui sumele taxei pe valoarea adăugată, plătite în plus;

- adeverinţa instituţiei vamale, ce confirmă sumele plătite în plus, precum şi cauza calculării greşite.

În cazul cînd se datorează alte plăţi la buget, restituirea sumelor nu se efectuează, ci se ia în consideraţie la stingerea lor.

10. La depozitare mărfurile de import nu se impun taxei pe valoarea adăugată. Plata taxei pe valoarea adăugată se efectuează doar din momentul eliberării de la depozit a mărfurilor, punerii lor în circulaţia liberă, în modul stabilit.

11. La reimportarea mărfurilor produse în Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată se calculează în modul stabilit din valoarea lor vamală, adică ca şi la mărfurile produse în străinătate.

12. Întreprinderile, care temporar exportă peste hotarele ţării bunuri materiale, fără comercializarea lor, şi le întorc înapoi sub alt aspect (ambalate, îmbuteliate etc.), taxa pe valoarea adăugată nu se plăteşte. Dacă însă, ulterior aceste bunuri materiale se comercializează taxa pe valoarea adăugată se calculează şi se plăteşte în modul stabilit. Bunurile materialele, importate în ţară (fără plată) pentru executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, în procesul prelucrării lor, cu rambursarea lor ulterioară proprietarului, care se află peste hotarele Republicii Moldova, nu se impun taxei pe valoarea adăugată.

La achitarea cu partenerii străini, pentru serviciile prestate, lor, cu o parte din producţia gata, materie primă sau mărfuri importate, această producţie la comercializarea ei ulterioară se impune taxei pe valoarea adăugată în modul stabilit.

În informaţiile prezentate Inspectoratelor Fiscale de Stat Teritoriale aceste mărfuri se evidenţiază aparte.

[Pct.13 exclus prin Scrisoarea Min.Fin. nr.11(10-23-02/1-740) din 19.03.1998, în vigoare 12.02.1998]

14. La bunurile materiale de tranzit de schimb pe teritoriul Republicii Moldova taxa pe valoarea adăugată nu se încasează. În cazul cînd mărfurile nu sînt aduse la vama de destinaţie, taxa este plătită de către agentul de transport în acelaşi mod ca şi la punerea mărfurilor în circulaţia liberă. Controlul asupra plăţii taxei pe valoarea adăugată se efectuează în cazurile acestea de către organele vamale.

15. Mărfurile (lucrările, serviciile) vîndute în zonele controlului vamal de către magazinele scutite de taxe vamale, nu sînt impuse taxei pe valoarea adăugată ca fiind neimportate în ţară.

16. La distrugerea mărfurilor sau în cazul renunţării la ele în folosul statutului, taxa pe valoarea adăugată nu se plăteşte.

XVIII. RELAŢIILE CU BUGETUL ÎN CAZUL ACORDĂRII UNOR

ÎNLESNIRI LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1. Mărfurile (lucrările, serviciile) achiziţionate de către reprezentantele diplomatice ale statelor străine, acreditate în Republica Moldova, se scutesc de taxa pe valoarea adăugată în modul următor:

Pentru restituirea sumelor impozitelor plătite reprezentanţa diplomatică prezintă lunar, pînă la data de 25 a lunii următoare după aceea în care a fost făcută decontarea pentru marfa achiziţionată (lucrările, serviciile), Inspectoratului Fiscal Principal de Stat o cerere în care indică suma taxei pe valoarea adăugată plătite, care urmează a-i fi restituită.

La cerere se anexează nomenclatorul mărfurilor cumpărate în luna gestionară, în care se indică suma cu taxa pe valoarea adăugată, precum şi copiile documentelor de decontare, ce confirmă plata efectuată.

Suma taxei, ce urmează a fi restituită, se stabileşte de către reprezentanţe, conform sumei evidenţiate în documentele de calcul, dispoziţiile de plată, bonuri etc.

2. Suma taxei pe valoarea adăugată, plătită antreprenorului pentru lucrările de construcţie şi montaj, de reparaţie, efectuate la comanda fondurilor de binefacere pentru copii, se restituie în baza cererii, depuse la Inspectoratul Fiscal de Stat în a cărui rază teritorială se află, ce confirmă sumele taxei pe valoarea adăugată plătite la buget de către antreprenor pentru lucrările efectuate. Formularul cererii este identic cu cel indicat în anexa 3 a prezentelor instrucţiuni.

3. Mărfurile (lucrările, serviciile) exportate din Republica Moldova cu excepţia celor precizate de Parlament la adoptarea Legii despre buget, sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată în modul următor:

a) mărfurile (lucrările, serviciile) exportate nemijlocit de către producător sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată la prezentarea declaraţiei vamale cu ştampila "Sub control vamal" şi a documentelor de însoţire cu ştampila vamei de frontieră "Expediere permisă", ce confirmă trecerea mărfurilor peste hotare;

b) la exportarea mărfurilor achiziţionate cu taxa pe valoarea adăugată de către întreprinderile ce au relaţii cu sistemul bugetar al republicii (inclusiv cele importate cu taxă plătită la intrarea în ţară) sumele vărsate anterior la bugetul Republicii Moldova se iau în considerare la achitările viitoare sau achitarea restanţelor la alte impozite la prezentarea în Inspectoratul Fiscal a următoarelor documente:

- cererea plătitorului privitor la trecerea sumelor taxei pe valoarea adăugată în contul plăţilor viitoare (anexa nr.3);

- declaraţia vamală a mărfii cu ştampila vamei "Sub control vamal";

- documentele de însoţire ale mărfii cu ştampila vamei de frontieră "Expediere permisă", ce confirmă trecerea peste hotare;

- adeverinţa-concluzie a Inspectoratului Fiscal de la locul de înregistrare a furnizorului mărfii despre vărsarea sumelor impozabile de la această livrare la buget. Totodată, în cazul mai multor livrări, începînd de la producător şi pînă la exportator, adeverinţele-concluzie se prezintă la fiecare livrare aparte, conform formei prevăzute în anexa nr.4 a prezentelor instrucţiuni;

c) la operaţiile de export, de asemenea nu se plăteşte taxa pe valoarea adăugată din venitul obţinut de la diferenţa dintre preţul de achiziţie şi cel de comercializare a mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) în cazul respectării modului, expus în subpunctul "a" al punctului 3.

Intermediarii, care nu exportă nemijlocit mărfuri (lucrări, servicii), dar obţin venit sub formă de comision sau alte remunerări, nu sînt plătitori ai taxei pe valoarea adăugată din suma veniturilor obţinute, dacă prestarea serviciilor se efectuează de către agenţii economici (persoane) aflaţi peste hotarele ţării.

4. Toate tipurile de compensări şi recuperări la taxa pe valoarea adăugată se efectuează în condiţia că din ziua achitării cu furnizorii pentru mărfuri (lucrări, servicii) n-a expirat termenul de un an.

5. Compensările la TVA se fac în termen de 10 zile din momentul primirii cererii plătitorului, fapt despre care el este informat în scris.

XIX. MODUL DE REFLECTARE ÎN CONTABILITATE

A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1. Evidenţa relaţiilor cu bugetul aferentă reflectării în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului de bilanţ 68 "Decontări cu bugetul", reprezentînd un aspect distinct al plăţilor.

În vederea evidenţei în contabilitate a taxelor pe valoarea adăugată precum şi a altor impozite şi plăţi în buget, în cadrul contului sintetic 68 "Decontări cu bugetul" se introduc următoarele subconturi:

1. Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi;

2. Depăşirea impozitelor şi plăţilor la buget;

3. TVA spre compensare după achitarea cu furnizorii;

4. TVA calculată la plăţile de avans, preliminare şi parţiale;

5. Penalităţile, calculate la restanţele de plată datorate bugetului.

2. Evidenţa analitică a decontărilor cu bugetul referitoare la taxa pe valoarea adăugată, în cazul aplicării formei de înregistrare contabilă pe jurnale-ordere, se realizează cu ajutorul jurnalului-order nr.8 în tabelul "Date analitice" la contul 68 "Decontări cu bugetul". În acest tabel la subcontul I "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi" pe un rînd distinct se reflectă lunar operaţiunile de calculare, evidenţiere a sumelor de taxă plătite, a sumelor ce urmează a fi plătite în modul stabilit în limitele datoriei neachitate la sfîrşitul lunii gestionare şi de achitare a TVA datorată bugetului (sold la începutul lunii). La sfîrşitul lunii gestionare acest subcont trebuie să reprezinte suma creditoare datorată de întreprindere bugetului.

3. Suma reprezentînd taxa pe valoarea adăugată, care depăşeşte la sfîrşitul lunii valoarea TVA, adică sumele debitoare care urmează a se încasa de la buget de către întreprinderi, se reflectă la subcontul 2 "Depăşirea impozitelor şi plăţilor la buget" prin trecerea în debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (la subcontul 2 "Depăşirea impozitelor şi plăţilor la buget") a sumei recuperate de la creditul conturilor 51 "Cont de decontare" şi 60 "Decontări cu furnizării şi antreprenorii". În cazul depăşirii sumelor taxei la valoare în mărfuri şi materiale achiziţionate (lucrările, serviciile) faţă de sumele taxei calculată la comercializarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor), diferenţa este vărsată la buget în contul plăţilor viitoare.

4. Sumele reprezentînd taxa pe valoarea adăugată neachitată, indicate în documentele de însoţire ale furnizorilor şi subantreprenorilor pentru mărfurile (lucrările, serviciile) şi valorile în mărfuri şi materiale intrate, incluse în cheltuielile de producţie şi de circulaţie, fapt pentru care urmează să fie restituite din buget după achitarea lor, sînt evidenţiate separat la subcontul 3 "Taxa pe valoarea adăugată spre compensare după achitarea cu furnizorii". Pentru reflectarea corectă şi în termen a sumelor taxei pe valoarea adăugată neachitată, reprezentînd plăţile sau recompensările de la buget după achitarea pe fiecare caz (la începutul şi sfîrşitul lunii) în contul analitic aceste sume urmează să fie evidenţiate separat din componenţa datoriilor de creditor furnizorilor, antreprenorilor şi altor creditori (într-o rubrică separată "inclusiv taxa pe valoarea adăugată compensată după achitare". Sumele indicate ale taxelor se completează în registrele de evidenţă analitică şi evidenţă sintetică pe baza documentelor de însoţire ale furnizorilor pentru mărfurile (lucrările, serviciile) şi valorile în mărfuri şi materiale intrate.

Suma totală a acestui indice trebuie să fie identică cu datele contului 68 "Decontări cu bugetul", subcontul 3 "TVA spre compensare după achitarea cu furnizorii".

În cazul plăţii sau achitării sumelor creditoare furnizorilor şi antreprenorilor se confruntă minuţios datele evidenţei analitice cu documentele de plată; sumele neachitate ale taxei se stornează în debitul subcontului 3 "TVA spre compensare după achitarea cu furnizorii" şi se trec în modul stabilit în debitul subcontului I "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi" al contului 68 "Decontări cu bugetul".

În condiţiile aplicării formei de înregistrare contabilă pe jurnale-ordere înregistrările indicate se reflectă şi se verifică în jurnalele-order nr.6,7 şi 8 precum şi în situaţiile 7 şi 8 la jurnalul-order nr.8.

5. În cazul restanţelor de plată la taxa pe valoarea adăugată penalitatea se calculează pe baza actului de verificare cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în debitul contului 81 "Utilizarea beneficiului" (subcontul 2 "Utilizarea beneficiului în alte scopuri") şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 5 "Penalităţile calculate la restanţele de plată datorate bugetului").

6. Toate operaţiunile ce ţin de plata, calcularea şi virarea în buget a taxei pe valoarea adăugată se reflectă în contabilitate pe baza documentelor primare şi a registrelor de evidenţă contabilă, completate conform regulilor existente.

7. Sumele reprezentînd taxa pe valoarea adăugată aferentă valorilor în mărfuri şi materiale (materie primă, materiale, semifabricate, piese de completat, piese de schimb, combustibil, energie, obiecte de mică valoare şi scurtă durată, ambalaj, lucrări, servicii etc.) achiziţionate de întreprinderi (inclusiv pe bază de barter) incluse la cheltuielile de producţie şi de circulaţie şi folosite ulterior la producerea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) pentru necesităţile producţiei de bază şi auxiliare, precum şi pentru activitatea producţiilor şi gospodăriilor auxiliare la exercitarea lucrărilor şi serviciilor întreprinderilor terţe şi pentru necesităţile activităţii de bază, se reflectă în debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (la conturile corespunzătoare) şi creditul conturilor 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii", 71 "Decontări cu titulari de avans" şi contul 76 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori". Totodată, se va ţine cont de faptul că sumele taxei, plătite furnizorilor republicii, se trec la decontările cu bugetul pentru acea perioadă gestionară pentru care s-a efectuat achitarea acestor resurse materiale (lucrări, servicii) sau în care au fost trecute la intrări valorile în mărfuri şi materiale în cazul operaţiilor de schimb.

În mod analogic se ţine evidenţa sumelor reprezentînd taxa pe valoarea adăugată aferentă valorilor în mărfuri şi materiale, achiziţionate de către întreprinderi, care se includ la cheltuielile de producţie şi circulaţie şi se consumă ulterior atît pentru necesităţile producţiei de bază şi auxiliare, cît şi pentru fabricarea producţiei (mărfurilor, executarea şi prestarea serviciilor), scutite de taxa pe valoarea adăugată, şi pentru necesităţile neproductive ale producţiilor de deservire.

Totodată, se va releva faptul că în măsura consumării acestora pentru necesităţile neproductive ale producţiei auxiliare şi la producerea articolelor, scutite de taxa pe valoarea adăugată, taxa corespunzătoare, calculată direct, se reflectă respectiv în debitul conturilor 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" şi 43 "Cheltuieli comerciale" de la creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (la subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi").

În cazurile, în care valorile în mărfuri şi materiale pentru scopuri de producţie sînt achiziţionate în contul decontărilor reciproce pentru serviciile prestate sau lucrările executate (precum şi invers) la reducerea sumelor reprezentînd taxa pe valoarea adăugată, cuvenită bugetului, pot fi reflectate numai acele sume ale taxei, care a fost reflectate în documentele de însoţire sau alte documente justificative, ce confirmă operaţia economică dată (scrisorile de trăsură pentru mărfuri, actele de recepţionare a lucrărilor executate şi alte documente iar în cazul imposibilităţii completării lor actele de verificare a decontărilor reciproce pentru serviciile prestate, lucrările executate, mărfurile expediate. În acest caz, extind documentele justificative susnumite, sumele reprezentînd taxa pe valoarea adăugată se reflectă în debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (la subcontul I "Impozite şi plăţi, calculate pentru plată în termenii stabiliţi" şi creditul 62 "Decontări prin cereri reciproce şi cooperare").

În cazurile, în care în documentele de decontare şi de însoţire (dispoziţii, facturi, scrisori de trăsură) nu este evidenţiată taxa pe valoarea adăugată şi nu este confirmată, la cererea cumpărătorului, de către furnizor prin alte documente justificative, aceasta este nedeductibilă şi nu se trece la decontările cu bugetul. Urmează să se ia în vedere că aferenta materialelor (lucrărilor, serviciilor), folosite pentru necesităţi neproductive, precum şi aferentă mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, sumele achitate reprezentînd taxa pe valoarea adăugată nu se înregistrează la decontările cu bugetul. Taxa, plătită furnizorilor, aferentă mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) folosite pentru necesităţi neproductive, se trec în subconturi speciale de cheltuieli pentru control, cu o ulterioară reflectare în modul stabilit pe direcţii de cheltuieli ale materialelor la costul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) corespunzătoare sau în contul surselor de finanţare prevăzute pentru aceste scopuri.

8. La restituirea totală sau parţială a mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) achiziţionate în scopuri de producţie, la care anterior a fost încasată la buget taxa pe valoarea adăugată micşorată, aceste sume trebuie restabilite la debitul contului 63 "Decontări privind reclamaţiile" (la subcontul corespunzător în momentul prezentării reclamaţiei) şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (la subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") să fie plătite în buget pe acea perioadă gestionară, pentru care au fost efectuate decontările de restituire.

9. Taxa pe valoarea adăugată aferentă valorilor în mărfuri şi materiale achiziţionate de către întreprinderi de la terţi (inclusiv pe bază de barter), folosite doar pentru necesităţi neproductive ale producţiei unităţilor economice de deservire, pentru controlul şi reflectarea cheltuielilor efective pe destinaţii speciale şi pe direcţii de cheltuieli materiale se reflectă nemijlocit la contul 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire".

Pentru reflectarea corectă a taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor cu caracter neproductiv, drept destinaţie specială, la achiziţionarea valorilor în mărfuri şi materiale, se consideră locul înregistrării la intrări de către gestionarii subdiviziunilor de producţie. De exemplu, valorile în mărfuri şi materiale achiziţionate de la furnizor sînt transmise nemijlocit magazinerului (şefului de magazine) sau altor responsabili pentru bunurile materiale ale subdiviziunilor neproductive.

În acest caz valorile în mărfuri şi materiale sînt folosite numai în scopuri neproductive şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora urmează să fie reflectată, pentru controlul asupra înregistrării ei pe destinaţii de cheltuieli materiale, la debitul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (la subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive") de la creditul conturilor 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii", 71 "Decontări cu titulari de avans" şi contul 76 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori".

În cazul înregistrării serviciilor acestor producţii şi unităţi economice auxiliare la necesităţile neproductive (cum sînt: spălatul, repararea şi cusutul lenjeriei de pat pentru cămine, camere pentru străini sau hoteluri, pentru gospodăriile comunal-locative, grădiniţe de copii, creşe, pensionate, case de odihnă şi preventorii, unităţi sanitaro-medicale şi alte subdiviziuni neproductive, care figurează la bilanţul întreprinderilor) suma reprezentînd taxa pe valoarea adăugată, calculată pe baza cheltuielilor materiale, se reflectă la contul 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire", la debitul subconturilor de evidenţă a cheltuielilor pentru cămine, camere pentru străini, hoteluri, gospodării comunal-locative, grădiniţe de copii, creşe, pensionate, case de odihnă şi preventorii, unităţi sanitaro-medicale şi alte subdiviziuni neproductive, de la creditul subcontului "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate pentru scopuri neproductive". În mod analogic la livrarea mărfurilor (executarea lucrărilor, prestarea serviciilor) de producţie proprie (ale producţiilor şi unităţilor economice auxiliare) de către unele subdiviziuni neproductive, care figurează la bilanţul întreprinderii, altor subdiviziuni neproductive ale întreprinderii (comunal-locative, grădiniţe de copii, case de odihnă pensionate şi preventorii, spălătorii şi ateliere de confecţii etc.) taxa pe valoarea adăugată achitată este repartizată asupra costului acestor mărfuri (lucrări, servicii) în modul stabilit pentru decontarea acestora de la subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate pentru scopuri neproductive" la cheltuielile şi sursele de finanţare corespunzătoare.

În cazul transferului intern de valori în mărfuri şi materiale între subdiviziunile productive şi neproductive pe baza situaţiei privind mişcarea valorilor materiale, formularul nr.10, la sfîrşitul lunii se întocmeşte nota de contabilitate, pe baza căreia sistematic se efectuează corectările sumelor ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată la debitul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive").

De exemplu, la livrarea valorilor materiale de la depozitele întreprinderilor şi de la subdiviziunile de producţie magazinerilor sau altor persoane responsabile pentru bunurile materiale ale subdiviziunilor neproductive, suma corespunzătoare a TVA în mărime de 20% se restabileşte în vederea decontărilor cu bugetul prin înregistrarea contabilă la debitul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive") şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul I "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi").

În mod similar la transmiterea valorilor materiale de către magazineri sau alţi gestionari din subdiviziunile neproductive, subdiviziunilor productive sau la restituirea în depozit a valorilor materiale primite anterior, suma corespunzătoare a taxei pe valoarea adăugată în mărime de 20% se restabileşte, raportînd-o la decontările cu bugetul prin înregistrarea contabilă în debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi) şi creditul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive"). Se admite următoarea rectificare: se întocmeşte doar una din înregistrările contabile indicate mai sus reprezentînd diferenţa de cost a valorilor în mărfuri şi materiale primite şi transmise în cadrul transferului intern între subdiviziunile neproductive, depozitele principale şi subdiviziunile productive, în cazul în care în nota de contabilitate, completată la sfîrşitul lunii în baza situaţiei privind mişcarea valorilor materiale conform formularului nr.10 sînt indicate sumele totale (primite, transmise şi diferenţele în plus) în baza cărora se efectuează înregistrările corespunzătoare în evidenţa contabilă la debitul sau creditul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale achiziţionate în scopuri neproductive").

În cazul primirii de către subdiviziunile neproductive a materialelor de construcţii cu destinaţie neproductivă, pentru reparaţia clădirilor şi edificiilor, achiziţionate pentru a le transmite antreprenorului, suma corespunzătoare ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată, aplicîndu-se cota de 20 de procente, se trece de la creditul 08 "Investiţii capitale" (la subcont) în debitul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale achiziţionate în scopuri neproductive").

Dacă din gestiunea magazinerului sau a altor gestionari ai subdiviziunilor neproductive sînt eliberate către SCC materiale de construcţii pentru antreprenori în scopul construcţiei obiectelor întreprinderii, suma corespunzătoare ce reprezintă TVA, aplicîndu-se cota de 20%, se reflectă la debitul contului 08 "Investiţii capitale" (la subcont) şi creditul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (la subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive").

În cazul eliberării din gestiunea magazinerului sau altor gestionari din subdiviziunile neproductive către antreprenori a materialelor de construcţii pentru reparaţia clădirilor şi construcţiilor cu destinaţie neproductivă, suma reprezentînd taxa pe valoarea adăugată în mărime de 20% se raportează la decontările cu bugetul cu înregistrarea la debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") şi creditul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (la subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive") pentru o reflectare ulterioară în modul stabilit cu titlu de realizare a altor active la debitul contului 48 "Realizarea altor active" şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (la subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi").

La raportarea serviciilor acestor producţii şi unităţi economice auxiliare la necesităţi de producţie (de exemplu, spălatul, repararea şi cusutul echipamentului de lucru (salopetelor), a sacilor de filtrat şi sacilor-ambalaj pentru mărfurile în vrac şi alte lucrări şi servicii analogice) TVA, calculată din cheltuielile materiale pentru aceste scopuri, se raportează la decontările cu bugetul.

În acest caz se întocmeşte nota de contabilitate în baza calculului de repartizare a serviciilor (completat în tabelul nr.9) şi suma taxei pe valoarea adăugată se reflectă la debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul I "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") şi creditul contului 29 "Producţii şi unităţi economice auxiliare" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive").

10. Sumele reprezentînd taxa pe valoarea adăugată aferentă utilajului, ce necesită montaj, se includ în valoarea efectivă şi se reflectă prin înregistrare contabilă la debitul contului 07 "Utilaj destinat instalării" de la creditul conturilor de decontări 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii", 71 "Decontări cu titulari de avans" şi 76 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori".

11. Mijloacele fixe şi activele nemateriale se reflectă în evidenţă la valoarea de achiziţie, cuprinzînd taxa achitată, inclusiv şi aferentă importului (cu excepţia cazurilor achiziţionării acestora fără plata taxei pe valoarea adăugată în baza înlesnirilor, prevăzute de Legea "Privind taxa pe valoarea adăugată").

Sumele reprezentînd taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor de construcţie şi montaj, executate prin antrepriză, aferentă lucrărilor de cercetare şi proiectare a noilor obiecte, executate de instituţiile de proiectare, şi aferentă utilajului achiziţionat, ce nu necesită lucrări de montare, se includ în valoarea lor efectivă şi se reflectă prin înregistrarea contabilă la debitul contului 08 "Investiţii capitale" (subcontul 1 "Construcţia şi procurarea mijloacelor fixe", 2 "Lucrări de cercetare şi proiectare a noilor obiecte"), iar cea aferentă materialelor de construcţie: construcţiilor, pieselor utilizate în construcţia capitală pentru transmitere antreprenorilor pentru construcţia obiectelor beneficiarului - în debitul contului 08 "Investiţii capitale" (la subcontul nou instituit 7 "TVA aferentă materialelor de construcţie şi altor materiale pentru livrare şi compensare din contul beneficiarilor") de la creditul conturilor de decontări 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii", 71 "Decontări cu titulari de avans" şi 76 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori".

La eliberarea (transmiterea) către antreprenori a materialelor de construcţie pentru realizarea obiectelor suma reprezentînd TVA, aplicîndu-se cota de 20%, este raportată de beneficiar la decontările cu bugetul prin înregistrare la debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") şi creditul contului 08 "Investiţii capitale" (la subcontul nou instituit 7 "TVA aferentă materialelor de construcţie şi altor materiale pentru livrare şi compensare din contul beneficiarilor").

Înregistrarea specificată mai sus se face pentru reflectarea ulterioară în modul stabilit a realizării altor active aferente la debitul contului 48 "Realizarea altor active" şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi").

12. Taxele pe valoarea adăugată aferentă activelor nemateriale achiziţionate se includ în valoarea acestora prin înregistrarea contabilă trecută la debitul contului 04 "Active nemateriale" de la creditul conturilor de decontări 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii" şi 76 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori", care ulterior se raportează la cheltuieli (speze) sub formă de uzură calculată în modul stabilit.

13. Întreprinderile de comerţ de aprovizionare şi desfacere (de mediere) ale alimentaţiei publice sumele reprezentînd taxa pe valoarea adăugată la mărfurile achiziţionate pentru comercializare le includ în valoarea mărfii cu reflectare la debitul contului 41 "Mărfuri" şi creditul contului 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii".

14. Taxa pe valoarea adăugată, aferentă valorilor materiale, utilizată doar la realizarea operaţiunii şi fabricarea producţiei (mărfurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor) scutite de TVA conform nomenclatorului special la subp.d-x, compartimentul V al prezentelor instrucţiuni se evidenţiază separat şi se reflectă în debitul contului 29 "Producţii şi unităţi economice auxiliare" şi 43 "Cheltuieli comerciale" la subconturile instituite special pentru aceste cheltuieli, de la creditul conturilor de decontări 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii", 71 "Decontări cu titulari de avans" şi 76 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori".

În cazurile în care întreprinderile producătoare de mărfuri (ce execută lucrări, prestează servicii) preferenţiale produc concomitent şi mărfuri (execută lucrări, prestează servicii) nepreferenţiale şi neasimilate acestui grup de mărfuri, pentru aceste mărfuri (lucrări servicii) evidenţa tuturor cheltuielilor materiale de producţie directe se ţine distinct atît pentru producerea mărfurilor (executarea lucrărilor, prestarea serviciilor) preferenţiale, cît şi pentru producerea celor nepreferenţiale.

Taxa aferentă materiei prime, materialelor, consumate la fabricarea mărfurilor (executarea lucrărilor, prestarea serviciilor) preferenţiale trebuie să fie raportată asupra costului de producţie al acestora, aplicîndu-se cota de 20% din costul cheltuielilor materiale efective.

Suma indicată a taxei este repartizată pentru majorarea cuantumului taxei ce urmează să fie vărsată în buget pe perioada gestionară, fapt pentru care se raportează la cheltuielile de producţie şi de circulaţie.

În cazul imposibilităţii deducerii şi raportării în mod direct la cheltuielile materiale efective, se pot aplica alte metode indirecte de deducere, ce asigură fundamentarea rezultatelor deducerii - adică proporţional cu alte date confirmate privind producerea sau vînzarea producţiei preferenţiale sau nepreferenţiale (volumul mărfurilor produse şi comercializate în expresie bănească, dimensiunile suprafeţelor de producţie folosite etc.).

Suma TVA calculată pentru materia primă, materiale consumate la producerea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) preferenţiale ce urmează să fie inclusă în costul de producţie al acestor mărfuri (lucrări servicii), în evidenţa contabilă pe baza calculului întocmit se stornează în debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcont 1 "Impozitele şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") şi creditul contului 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii". Concomitent această sumă se raportează la cheltuielile de producţie cu titlu de cheltuieli în afara producţiei în debitul contului 43 "Cheltuieli comerciale" (în subcontul special instituit pentru aceste cheltuieli "TVA pentru includerea în costul de producţie al mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) preferenţiale comercializate" de la creditul contului 60 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii". Pe durata comercializării mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) preferenţiale taxa aferentă materiei prime, materialelor, consumate la fabricarea lor, se raportează la costul de producţie al mărfurilor vîndute în debitul contului 46 "Realizarea produselor (lucrărilor, serviciilor)" de la creditul contului 43 "Cheltuieli comerciale" (subcont "TVA aferentă includerii în costul de producţie al mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) preferenţiale").

15. Suma taxei pe valoarea adăugată aferente volumului operaţiilor impozabile de mărfuri (lucrări, servicii) comercializate (inclusiv pe bază de barter, salariaţilor săi cu titlu de retribuire a muncii în natură), aferente mijloacelor fixe şi altor active, se reflectă corespunzător în debitul conturilor 46 "Realizarea produselor (lucrărilor, serviciilor)", 47 "Realizări şi alte ieşiri de mijloace fixe", 48 "Realizarea altor active" şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul".

În cazul returnării mărfurilor de către cumpărători după achitarea documentelor de decontare, precum şi în cazul refuzării lucrărilor (serviciilor) achitate anterior, suma calculată a taxei la astfel de operaţii, în evidenţa contabilă se stornează în debitul contului 46 "Realizarea produselor" (lucrărilor, serviciilor) şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") şi se trece în contul diminuării plăţilor datorate bugetului, Recalculările de taxe se efectuează după reflectarea în evidenţă a operaţiilor corespunzătoare de corectare a volumului de mărfuri (lucrări, servicii) comercializate. Aceste recalculări se reflectă în deconturile privind taxa pe valoarea adăugată în acea perioadă gestionară, în care au fost constatate aceste fapte şi au fost efectuate rectificările volumului de operaţii.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor la care sînt stabilite termene de garanţie, în cazul returnării articolelor rebutate în limitele acestui termen întreprinderii-producătoare (dacă nu s-a efectuat înlocuirea sau reparaţia articolelor), se stornează în debitul contului 46 "Realizarea produselor (lucrărilor, serviciilor)" şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul I "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") şi se trec în contul plăţilor viitoare indiferent de termenul iniţial de achitare a documentelor de decontare de către cumpărători şi de încasare a taxei în buget.

Suma taxei pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor de construcţie şi montaj executate în regie proprie, se stabileşte pe măsura dării în exploatare a obiectelor sau conform volumului de lucrări executate (ordine de succesiune şi etape) în baza proceselor-verbale de recepţie şi se reflectă în debitul contului 08 "Investiţii capitale" de la creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi").

În cazul livrărilor de mărfuri, executării de lucrări şi prestări de servicii către terţi de subdiviziunile neproductive ce figurează în bilanţul întreprinderilor, încasările de la realizarea acestora se includ în volumul operaţiilor impozabile în modul stabilit cu restabilirea concomitentă din contul decontărilor cu bugetul (sumelor reprezentînd TVA raportate anterior în debitul contului 29 "Producţii şi unităţi economice de deservire" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale, achiziţionate în scopuri neproductive") a sumelor corespunzătoare reprezentînd taxa pe valoarea adăugată aplicîndu-se cota de 20% din suma cheltuielilor materiale pentru acestea prin înregistrarea contabilă în debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi") şi creditul contului 29 "Producţii şi unităţi economice auxiliare" (subcontul "TVA aferentă valorilor materiale achiziţionate în scopuri neproductive").

16. Întreprinderile, ce desfăşoară activitate de comerţ de aprovizionare şi desfacere (de intermediere), suma TVA, stabilită din diferenţa dintre preţul de vînzare şi preţul de cumpărare al mărfurilor (adaos comercial), se reflectă la debitul contului 46 "Realizarea producţiei (lucrărilor, serviciilor)" şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul".

17. Suma calculată a taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor obţinute în luna gestionară sub formă de avans, plăţi preliminare şi parţiale pentru mărfurile (lucrările, serviciile) comercializate, clasificate ca fiind neacoperite cu marfă pe luna viitoare, în evidenţa contabilă, pentru controlul operativ, precum şi pentru a se exclude dublările şi denaturările, în contul analitic se reflectă doar la contul 68 "Decontări cu bugetul" în debitul subcontului 4 "TVA aferentă plăţilor în avans, preliminare şi parţiale" şi creditul subcontului 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi". Pe măsura expedierii mărfurilor, prestării serviciilor, prezentării şi predării lucrărilor executate beneficiarilor în contul plăţilor preliminare şi a celor neacoperite cu marfă, precum şi a sumelor încasate de la vînzarea mărfurilor (lucrărilor, serviciilor), care în lunile precedente s-au plătit parţial, sumele corespunzătoare ale TVA, calculate anterior conform documentelor de însoţire şi de decontare, se reflectă în modul stabilit conform înregistrărilor contabile în debitul conturilor 46 "Realizarea produselor (lucrărilor, serviciilor)", 47 "Realizarea şi alte ieşiri de mijloace fixe", 48 "Realizarea altor active" şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul" (la subcontul 4 "TVA aferentă plăţilor în avans, preliminare şi parţiale").

18. Taxa pe valoarea adăugată aferentă valorilor materiale (lucrărilor, serviciilor) transmise gratuit altor întreprinderi sau cetăţeni (inclusiv salariaţilor întreprinderii), achitată din contul mijloacelor proprii, obţinute din beneficiul, restant la dispoziţia întreprinderii, în evidenţă se reflectă spre majorarea preţului costului valorilor materiale (lucrărilor, serviciilor) transmise gratuit prin înregistrare în debitul contului 68 "Fonduri cu destinaţie specială" (în subcontul 2 "Valori intrate cu titlu gratuit") şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul". Ulterior se raportează din contul surselor disponibile prin înregistrări în debitul următoarelor conturi:

81 "Utilizare beneficiului" (subcontul 2 "Folosirea beneficiului în alte scopuri");

87 "Beneficiul nerepartizat (pierderi neacoperite)" în subcontul 2 "Beneficiul nerepartizat (pierderi) provenite din anii precedenţi)";

88 "Fonduri cu destinaţie specială" (în subcontul 1 "Fondul de acumulare (destinat dezvoltării producţiei sociale")

5. "Fondul destinat măsurilor culturale"

6. "Fondul de stimulare materială";

96 "Finanţări şi încasări cu destinaţie specială" (în subcontul 6 "Alte surse de finanţare şi încasări cu destinaţie specială") şi creditul contului 88 "Fonduri cu destinaţie specială (subcontul 3 "Valorile primite şi transmise gratuit").

19. Sumele reprezentînd taxa pe valoarea adăugată aferentă valorilor realizate, anterior primite de la alte întreprinderi sub formă de ajutor financiar, repartizate pentru creşterea (sporirea) valorii, se reflectă corespunzător înregistrărilor la debitul conturilor: 46 "Vinderea produselor (lucrărilor, serviciilor), 47 "Realizarea şi alte ieşiri de mijloace fixe", 48 "Realizarea altor active" şi creditul contului 68 "Decontări cu bugetul".

20. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate se determină din volumul impozabil, calculat ca depăşirea sumelor încasate de la realizare asupra valorii rămase a mijloacelor fixe, aplicîndu-se cota de 16,67 procente din volumul impozabil.

21. Lunar datoria creditoare aferentă taxei pe valoarea adăugată, adică soldul creditor al contului 68 "Decontări cu bugetul" (subcontul 1 "Impozite şi plăţi calculate pentru plată în termenii stabiliţi" - în contul analitic "Taxa pe valoarea adăugată"), se trec în contul bugetului cu reflectarea în evidenţă, prin înregistrarea la debitul contului 68 "Decontări cu bugetul" şi creditul contului 51 "Cont de decontare" şi alte conturi de evidenţă a mijloacelor băneşti.

22. Fiecare plătitor este obligat să ţină evidenţă taxei pe valoarea adăugată, primite de la cumpărători pentru mărfuri (lucrări, servicii) şi a sumelor primite (încasate) sub formă de plată parţială pentru mărfurile (lucrările, serviciile) comercializate, a ajutorului financiar repartizat spre completarea fondurilor cu destinaţie specială, sau evidenţa beneficiului după impozitare, precum şi evidenţa sumelor, plătite furnizorilor conform prezentelor instrucţiuni în următoarele registre de evidenţă, utilizate în cazul de înregistrare contabilă pe jurnale-ordere, a maşinogramelor corespunzătoare întocmite în cazul evidenţie automate prevăzute în modul stabilit:

la sumele plătite furnizorilor - în jurnalele-ordere nr.6, 7 şi 8, precum şi borderourile 7 şi 8 la jurnal-orderul 8 sau în maşinogramele corespunzătoare;

la sumele TVA, plătite furnizorilor pentru valorile în mărfuri şi materiale, lucrări şi servicii, ce urmează să fie raportate la preţul de cost al articolelor, scutite de TVA - în jurnalele-ordere nr.6, 7 şi 8, 9, 10, 10-a, 10/1, 12 şi 16, precum şi în borderourile 7 şi 8 (în jurnalul-order nr.8), 12, 13 şi 15 (în jurnalul-order nr.10 şi 10/1), 18 şi 18/1 (în jurnalul-order nr.16) sau în maşinogramele corespunzătoare;

la sumele volumului de operaţii impozabile şi TVA, încasate la cumpărători pentru mărfuri (lucrări,servicii), şi sumele, încasate sub formă de plată parţială pentru mărfurile comercializate (lucrări, servicii) - în jurnalul-order nr.11, precum şi în borderourile 16 şi 17 sau în maşinogramele corespunzătoare;

la sumele volumului de operaţii impozabile şi TVA, ajutorului financiar primit, repartizat spre completarea fondurilor cu destinaţie specială sau beneficiului după impozitare - în jurnalul-order nr.12 şi în datele analitice anexate la el sau în maşinogramele corespunzătoare şi alte registre similare.

ANEXE

[Anexa nr.5 exclusă prin Scrisoarea Min.Fin. nr.11(10-23-02/1-740) din 19.03.1998, în vigoare 12.02.1998]