Ordin nr.10 din 25.01.2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi infrastructurii nr.119/2020

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI INFRASTRUCTURII

O R D I N

cu privire la modificarea "Regulamentului privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă",

aprobat  prin  Ordinul  ministrului  economiei

şi infrastructurii nr. 119/2020

nr. 10  din  25.01.2021

 (în vigoare 09.05.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 96-99 art. 361 din 09.04.2021

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1635 din 18 martie 2021

Ministru ____ Fadei NAGACEVSCHI

În temeiul art.46 alin.(1) şi (3) din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104, art.189),

ORDON:

1. Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă", aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi infrastructurii nr.119/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.188-192, art.620), se modifică după cum urmează:

1) Punctul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"33. Sistemul de clasificare a riscurilor care permite organizaţiilor şi autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile să clasifice evenimentele din punctul de vedere al riscului se regăseşte în Anexa nr.9.".

2) Punctul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"95. Formularul de raportare ce urmează a fi completat în temeiul prezentului Regulament se regăseşte în Anexa nr.10."

3) Se completează cu Anexele nr.9 şi nr.10 cu următorul cuprins:

Anexa nr.9

la Regulamentul privind raportarea,

analiza şi acţiunile subsecvente cu

privire la evenimentele de aviaţie civilă

SISTEMUL DE CLASIFICARE

a riscurilor evenimentelor raportate în conformitate

cu "Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile

subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă"

ETAPA 1

Stabilirea contextului

Primul pas al procesului de management al riscului este stabilirea termenilor de referinţă ai evaluării. Aceasta stabileşte parametrii în limitele cărora sunt aplicate celelalte etape ale procesului şi stabileşte baza pentru decizia în privinţa riscului ce trebuie luată. Acest pas presupune, de asemenea:

1. Definirea problemei/descrierea schimbărilor;

2. Identificarea părţilor interesate interne şi externe;

3. Dimensionarea discuţiei – cât de mult, cât de mari (bani, oameni, avioane etc.);

4. Determinarea ratingului consecinţelor relevante pentru această evaluare.

Întrebări – cheie la stabilirea contextului

1. Care este politica, programul, procesul sau activitatea?

2. Care sunt rezultatele aşteptate majore?

3. Care sunt valorile materiale?

4. Care sunt principalele ameninţări şi oportunităţi pe care le prezintă politica, programul, procesul sau activitatea?

5. Care sunt punctele sale forte şi punctele slabe?

6. Cine sunt persoanele interesate?

7. Care sunt factorii semnificativi din mediul intern şi extern ai organizaţiei?

NOTĂ: Luaţi în considerare, de asemenea, contextul mai larg în care există politica, programul, procesul sau activitatea. Acest lucru poate include factorii economici, geografici, politici, de mediu, sociali şi tehnologici care pot influenţa politica, programul, procesul sau activitatea.

8. Problemele ce au fost identificate la revizuirile anterioare?

Este vital să avem o imagine clară a scopurilor şi obiectivelor de politică, program, proces sau activitate pentru a obţine o înţelegere cuprinzătoare a semnificaţiei sale pentru organizaţie.

Înţelegerea semnificaţiei pentru organizaţie

Care este semnificaţia strategică, operaţională şi tactică а politicii, programului, procesului sau activităţii?

Primul pas în înţelegerea importanţei unei politici, program, proces sau activitate în ceea ce priveşte contribuţia sa la obiectivele de nivel superior ale organizaţiei este înţelegerea fundamentală а tuturor aspectelor ale tuturor operaţiunilor. Contextul este format atât din mediul în care există riscul, cât şi din factorii care pot influenţa modul în care politica, programul, procesul sau activitatea se desfăşoară.

Pentru а stabili contextul, este necesar de а avea о înţelegere clară а:

1. Organizaţiei;

2. Activităţii de bază sau a operaţiunilor;

3. Mediilor interne şi externe, în care organizaţia îşi desfăşoară activitatea;

4. Riscului sau riscurilor susceptibile de a avea impact asupra organizaţiei.

Stabilirea părţilor interesate

Cine are un interes în politică, programul, procesul sau activitatea dată?

Părţile interesate sunt "acele persoane şi organizaţii care pot afecta, fi afectate de, sau se percep pe ei înşişi de а fi afectate de о decizie sau о activitate în timpul procesului de management а riscurilor".

ETAPA 2

Identificarea pericolelor

NOTĂ: Acest pas caută să identifice riscurile care urmează să fie gestionate. Identificarea cuprinzătoare utilizând un proces bine structurat sistematic este critică, deoarece un risc potenţial care nu este identificat la această etapă este exclus de la analiza ulterioară. Identificarea trebuie să includă toate riscurile indiferent dacă sunt sau nu sunt sub controlul organizaţiei.

Acest pas presupune:

1. Ce se poate întâmpla – se identifică şi se formează o listă care urmează să fie gestionate;

2. Cum se poate întâmpla – se ia în considerare posibilele cauze şi scenarii.

Ce este un pericol?

Un pericol este о situaţie sau condiţie care, dacă sunt lăsate necontrolate, ar putea duce la un efect sau rezultat negativ. Un pericol nu este rezultatul negativ (sau incidentul sau accidentul) în sine.

Care pericole trebuie să fie incluse?

Pericolele trebuie să fie identificate pentru toate aspectele contextului identificat la etapa precedentă. Pericolele neidentificate pot reprezenta о ameninţare majoră pentru orice organizaţie. Este important să se asigure că cea mai largă gamă de pericole sunt identificate. Pericolele ar trebui să fie identificate în rândul tuturor aspectelor ale următoarelor domenii:

1. Sarcini de operare. De exemplu, pentru operaţiunile de zbor vor fi incluse toate activităţile personalului implicat în aeroporturi, de întreţinere tehnică, de deservire la sol, echipajul de zbor, echipajul de cabină şi ATC, în toate fazele de zbor (de la pregătirea de zbor până la aterizare);

2. Mediul de lucru, inclusiv vremea, constrângerile la locul de muncă (zgomot, presiunea de timp, volumul traficului), manuale şi proceduri (exactitatea, integralitatea, actualitatea, uşurinţa de utilizare, inclusiv lizibilitatea şi accesibilitatea fizică, şi nivelul de cunoaştere а limbii engleze ale forţei de muncă), familiarizarea cu echipamente, procese şi activităţi, nivelurile de supraveghere, diferenţe culturale şi probleme de securitate şi de formare profesională.

3. Condiţiile stabilite la nivel organizaţional, inclusiv design-ul procedurilor scrise, de formare, de proprietate, instalaţii şi echipamente, managementul resurselor (inclusiv stabilirea turelor sau orele suplimentare şi probleme legate de oboseală), procedurile formale şi informale de comunicare, calitatea de informaţii, materiale şi piese de schimb furnizate.

Metode posibile de identificare a pericolelor

1. Brainstorming;

2. Interviuri;

3. Discuţiile de grup;

4. Experienţa personală sau experienţa anterioară a organizaţiei;

5. Audituri sau inspecţii fizice;

6. Sondaje sau chestionare;

7. Examinarea experienţei locale sau mondiale;

8. Istoria şi analizele eşecurilor anterioare;

9. Analize de scenarii;

10. Analize de degradare a structurii de lucru;

11. Modelarea operaţională.

Validarea pericolelor

Odată ce un set de pericole а fost identificat, este important ca întregul grup de lucru (GL sau GL mixt) implicaţi în evaluarea riscurilor să fie de acord că fiecare pericol este valabil în ceea ce priveşte contextul identificat la Etapa 1, şi că fiecare pericol, de fapt, există. Parte а acestui proces este de asemenea determinarea dacă pericolele diferit etichetate sunt, de fapt, acelaşi lucru şi astfel pot fi grupate împreună sub aceeaşi etichetă.

ETAPA 3

Analiza şi evaluarea riscurilor

Această etapă implică evaluarea nivelului de risc asociat cu fiecare pericol identificat şi validat la Etapa 2. Riscul este evaluat prin combinarea consecinţelor potenţiale ale pericolului şi probabilitatea că aceste consecinţe vor avea loc.

Evaluarea măsurilor de protecţie existente

1. Identificarea măsurilor de protecţie existente care vor oferi о anumită protecţie împotriva acestui pericol. Măsurile de protecţie sunt barierele puse în aplicare pentru а proteja un sistem de eşec. Exemple ale măsurilor de protecţie includ proceduri sigure de lucru, echipament individual de protecţie şi dispozitive electronice de avertizare, cum ar fi TCAS şi GPWS.

2. Evaluarea riscului asociat cu fiecare pericol, luând în considerare măsurile de protecţie existente care sunt aplicabile pericolului care este evaluat. Dacă, de exemplu, о procedură care se preconizează de а fi schimbată este evaluată şi există deja un curs de formare care va oferi о anumită protecţie împotriva pericolelor luate în considerare, atunci acest lucru trebuie luat în considerare la evaluarea consecinţelor şi probabilitatea lor.

3. Evaluarea eficacităţii măsurilor de protecţie existente. Aceasta oferă о bază pentru а considera consecinţele şi probabilitatea asociată cu pericolul în cauză.

Determinarea consecinţelor

Pentru fiecare pericol identificat la Etapa 2, este necesar să se determine cea mai rea consecinţă fezabilă. Ulterior acestei consecinţe trebuie să-i fie atribuit calificativul respectiv de probabilitate. Acest lucru se realizează prin:

1. Descrierea celui mai rău scenariu posibil. Adică un scenariu care ar putea rezulta din pericolul în curs de evaluare şi care reprezintă cel mai nedorit rezultat. Este important ca această evaluare să se bazeze pe о situaţie care este considerată fezabilă. în timp ce ar putea fi posibil să se identifice о succesiune de evenimente, eventual independente, implicând multiple eşecuri, ceea ce ar putea duce la un rezultat sever, aceasta nu ar fi о bază utilă pentru analiză, cu excepţia cazului când succesiunea de evenimente este fezabila prin combinarea lor. Pentru о mare majoritate а pericolelor, este mult mai realist descrierea unui scenariu în care pericolul duce direct la rezultate negative, dar nu severe;

2. Consecinţei i se atribuie un calificativ de probabilitate utilizând scara de mai jos în absenţa oricărei acţiuni corective suplimentare, dar ţinând cont de măsurile de protecţie existente şi eficienţa acestora.

Consecinţa unui risc este evaluată folosind о scară de cinci puncte. Există două standarde de măsurare utilizate în această evaluare:

1. Leziuni (pentru angajaţi, contractori, vizitatori şi pentru public);

2. Financiar (de exemplu, costul şi nivelul prejudiciului adus facilităţilor, cum ar fi proprietatea şi echipamentul).

Trebuie să fie utilizată măsurarea, care duce la cele mai grave consecinţe fezabile pentru pericol, orice categorii care au ca rezultat о consecinţă mai puţin severă trebuie ignorate. De exemplu, un incident care ar putea duce practic la peste 20 milioane de dolari daune de proprietate sau echipamente, dar nu şi victime, va fi evaluat ca "sever" şi nu "catastrofal".

Atribuirea calificativelor de probabilitate

Următorul pas implică atribuirea unui calificativ de probabilitate pentru consecinţă dintre următoarele acţiuni:

1. Sigur – este de aşteptat că va avea loc;

2. Probabil – va avea loc în cele mai multe cazuri;

3. Verosimil – va avea loc în anumite circumstanţe;

4. Puţin probabil – ar putea avea loc în anumite circumstanţe;

5. Rar - ar putea să apară, dar numai în circumstanţe excepţionale.

La atribuirea calificativului de probabilitate este necesar să se evalueze probabilitatea că Consecinţa (identificata în Etapa 3) va avea loc, având în vedere măsurile de protecţie existente şi eficacitatea acestor măsuri de protecţie/apărare.

NOTĂ: calificativul de probabilitate se atribuie pentru consecinţă şi nu pentru probabilitatea de pericol.

Evaluarea nivelurilor de risc

Nivelul de risc atribuit unui pericol este determinat în matricea următoare, care, ia în considerare consecinţele potenţiale ale pericolului şi probabilitatea că aceste consecinţe vor avea loc.

Anexa nr.10

la Regulamentul privind raportarea,

analiza şi acţiunile subsecvente cu

privire la evenimentele de aviaţie civilă

FORMULAR DE RAPORTARE

a evenimentelor de aviaţie civilă

2. Controlul asupra executării prezentului Ordin se pune în sarcina Secretarului de stat pe domeniul transportului.