Ordine

Ordin nr.119 din 02.07.2020 cu privire la aprobarea reglementarii aeronautice civile "Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă"

Tipul documentului: Ordine
Data adoptării: 02.07.2020

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI INFRASTRUCTURII

O R D I N

cu privire la aprobarea reglementarii aeronautice civile

"Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile

subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă"

nr. 119 din 02.07.2020

(în vigoare 24.08.2020)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 188-192 art. 620 din 24.07.2020

* * *

Actul urmează a fi modificat de:	În vigoare
- Ordin nr.181 din 11.11.2025 Se modifică şi se completează	13.12.2025

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1578 din 10 iulie 2020

Ministru___________Fadei NAGACEVSCHI

Rectificare: În câmpul dedicat înregistrării la Ministerul Justiţiei din Ordinul Ministerului economiei şi infrastructurii nr.119/2020 cu privire la aprobarea reglementării aeronautice civile "Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.188-192, art.620), numărul "1528" se va citi "1578".

(Monitorul Oficial nr.205-211 din 14.08.2020, pag.177)

În temeiul art.46 alin.(1) şi (3) din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104, art.189),

ORDON:

Prezentul Ordin:

- transpune Regulamentul (UE) nr.376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, de modificare a Regulamentului (UE) nr.996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de abrogare a Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi a Regulamentelor (CE) nr.1321/2007 şi (CE) nr.1330/2007 ale Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), CELEX: 32014R0376, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 122 din 24 aprilie 2014, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2018;

- transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1018 al Comisiei din 29 iunie 2015 de stabilire a unei liste de clasificare a evenimentelor de aviaţie civilă care trebuie raportate în mod obligatoriu în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), CELEX: 32015R1018, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 163 din 30 iunie 2015, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/3 al Comisiei din 4 ianuarie 2022;

- transpune Regulamentul delegat (UE) 2020/2034 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) nr.376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul european comun de clasificare în funcţie de risc, CELEX: 32020R2034, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 416/1 din 11 decembrie 2020;

- transpune parţial Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2082 al Comisiei din 26 noiembrie 2021 de stabilire a modalităţilor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul comun european de clasificare în funcţie de risc, CELEX: 32021R2082, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 426 din 29 noiembrie 2021.

[Clauza de armonizare în redacţia Ordinului Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025, în vigoare 13.12.2025]

1. Se aprobă reglementarea aeronautică civilă "Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă RAC-RAASEAC" (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentului Ordin se pune în sarcina Secretarului de stat pe domeniu.

3. Se abrogă reglementarea aeronautică civilă RAC-REAC, aprobată prin Ordinul Autorităţii Aeronautice Civile nr.06/GEN din 14.01.2007.

MINISTRU	Serghei RAILEAN
Nr.119. Chişinău, 2 iulie 2020.

Aprobat

prin Ordinul ministrului economiei

şi infrastructurii

nr.119 din 02.07.2020

REGULAMENT

privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente

cu privire la evenimentele de aviaţie civilă

Capitolul I

OBIECT

1. Prezentul regulament are drept obiectiv îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei asigurând raportarea, colectarea, stocarea, protecţia, schimbul, diseminarea şi analizarea informaţiilor relevante privind siguranţa aviaţiei civile.

Prezentul regulament asigură:

1) adoptarea cu promptitudine, atunci când este cazul, a unor măsuri de siguranţă pe baza analizei informaţiilor colectate;

2) disponibilitatea permanentă a informaţiilor privind siguranţa prin introducerea de norme ce vizează confidenţialitatea şi utilizarea corespunzătoare a informaţiilor, precum şi protecţia armonizată şi consolidată a raportorului şi a persoanelor menţionate în rapoartele de eveniment; şi

3) examinarea şi tratarea riscurilor pentru siguranţa aviaţiei la nivel naţional.

2. Unicul obiectiv al raportării evenimentelor este prevenirea accidentelor şi incidentelor, şi nu stabilirea culpei sau a răspunderii.

Capitolul II

NOŢIUNI

3. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

"asigurarea anonimatului" – înseamnă eliminarea din rapoartele de eveniment a tuturor datelor de identificare referitoare la raportor şi la persoanele menţionate în rapoartele de eveniment şi a oricăror detalii, inclusiv numele organizaţiei (organizaţiilor) implicate în eveniment, care pot dezvălui identitatea raportorului sau a unor terţi ori care pot determina deducerea informaţiilor din raportul de eveniment;

"autoritate administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile" – în sensul prezentului Regulament este Autoritatea Aeronautică Civilă;

"autoritate responsabilă de investigaţiile privind siguranţa" – autoritatea naţională permanentă responsabilă de investigaţiile privind siguranţa aviaţiei civile, care efectuează sau supervizează investigaţiile în domeniul siguranţei, astfel cum este menţionată la articolul 46 din Codul aerian nr.301/2017;

"cultură justă" – un regim în care operatorii din prima linie sau alte persoane nu sunt sancţionate pentru acţiuni, omisiuni sau decizii care sunt proporţionale cu experienţa sau pregătirea lor, dar în care neglijenţele grave, încălcările deliberate şi actele de distrugere nu sunt tolerate;

"Eurocontrol - Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene, înfiinţată prin Convenţia Internaţională din 13 decembrie 1960 privind cooperarea pentru siguranţa navigaţiei aeriene;

"eveniment" – orice eveniment legat de siguranţă care pune în pericol sau care, dacă nu este remediat sau abordat, ar putea pune în pericol o aeronavă, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană şi include în special accidentele şi incidentele grave;

"incident grav" – un incident produs în circumstanţe care arată că a existat o probabilitate mare de producere a unui accident şi este asociat cu operarea unei aeronave care, în cazul unei aeronave cu pilot uman, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau, în cazul unei aeronave fără pilot, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mişcare în scopul efectuării unui zbor şi momentul în care aceasta intră în repaus la finalul zborului şi sistemul principal de propulsie este oprit. În anexă figurează o listă cu exemple de incidente grave;

"informaţii din care sunt eliminate date de identificare" – informaţii provenite din rapoarte de eveniment din care au fost eliminate toate datele cu caracter personal, cum ar fi numele sau adresele persoanelor fizice;

management al traficului aerian (ATM)” - ansamblul funcţiilor şi serviciilor de la bordul aeronavelor şi de la sol, şi anume servicii de trafic aerian, managementul spaţiului aerian şi managementul fluxului de trafic aerian, inclusiv proiectarea procedurilor de zbor, necesare pentru a asigura mişcarea sigură şi eficientă a aeronavelor în toate fazele lor de operare;

“matricea ERCS” - o grilă alcătuită din variabilele descrise la Anexa nr.9¹, sbp. 2.2 la Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, care serveşte pentru reprezentarea ilustrativă a punctajului privind riscul pentru siguranţă;

“metodologia ARMS-ERC” - metodologia elaborată de un grup de lucru al industriei de profil intitulat Air Risk Management Solutions (ARMS) pentru evaluarea riscurilor operaţionale;

“metodologia RAT” - metodologia instrumentului de analiză a riscurilor elaborat de Eurocontrol pentru a clasifica evenimentele legate de siguranţă în domeniul ATM;

"organizaţie" – orice organizaţie care furnizează produse în domeniul aviaţiei şi/sau care utilizează, contractează sau recurge la serviciile persoanelor care sunt obligate să raporteze evenimentele în conformitate cu punctul 10;

"organizaţie mică" – orice organizaţie care furnizează produse în domeniul aviaţiei şi care are mai puţin de 21 de angajaţi permanent.

"organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile" – în sensul prezentului regulament este Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

"parte interesată" – orice persoană fizică sau juridică ori organism oficial, cu sau fără personalitate juridică, care este în măsură să contribuie la îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei prin accesul la informaţiile privind evenimentele raportate şi care este inclusă în una dintre categoriile de părţi interesate stabilite în Anexa 2;

"pericol" – o situaţie sau un obiect care poate cauza moartea sau vătămarea unei persoane, avarierea unui echipament sau a unei structuri, pierderea de materiale sau reducerea capacităţii unei persoane de a îndeplini o funcţie prevăzută;

"punct de contact" – autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, în cazul în care informaţiile sunt solicitate de către o parte interesată stabilită în Republica Moldova sau organul central de specialitate, în cazul în care informaţiile sunt solicitate de către o parte interesată stabilită în afara Republicii Moldova;

punctaj privind riscul pentru siguranţă - rezultatul clasificării în funcţie de risc a unui eveniment prin combinarea valorilor variabilelor descrise la Anexa nr.9¹, sbp. 2.2 la Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă;

“punctajul de gravitate ATM aer” - partea din metodologia RAT care evaluează performanţa evenimentului din perspectiva operaţiunilor aeriene;

“punctajul de gravitate ATM global” - punctajul de gravitate ATM sol şi punctajul de gravitate ATM aer combinate într-un punctaj unic;

“punctajul de gravitate ATM sol” - partea din metodologia RAT care evaluează performanţele (din punctul de vedere al procedurilor, al echipamentelor şi al resurselor umane) ale sistemului ATM;

"raportor" – persoana fizică care raportează un eveniment sau alte informaţii legate de siguranţă în temeiul prezentului regulament;

sistemul european de clasificare în funcţie de risc - metodologia aplicată pentru evaluarea riscului prezentat de un eveniment pentru aviaţia civilă, sub forma unui punctaj privind riscul pentru siguranţă;

“vătămare care afectează calitatea vieţii” - o vătămare care reduce calitatea vieţii persoanei în cauză, în ceea ce priveşte reducerea mobilităţii sau a capacităţilor cognitive sau fizice în viaţa de zi cu zi;

“zonă de risc ridicat” - o zonă în care impactul unei aeronave ar provoca numeroase vătămări, ar duce la un număr mare de decese sau ambele, din cauza naturii activităţilor din zona respectivă, precum centrale nucleare sau uzine chimice;

“zonă populată” - o zonă cu clădiri grupate sau dispersate şi cu o populaţie umană permanentă, precum un municipiu, o aşezare, un oraş sau un sat.

[Pct.3 completat prin Ordinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025, în vigoare 13.12.2025]

Capitolul III

OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE

4. Prezentul regulament stabileşte norme privind:

1) raportarea evenimentelor care pun în pericol sau care, dacă nu sunt remediate sau abordate, ar pune în pericol o aeronavă, ocupanţii acesteia, orice altă persoană, echipament sau instalaţie care joacă un rol în exploatarea aeronavelor, precum şi raportarea altor informaţii relevante legate de siguranţă în acest context;

2) analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele raportate şi alte informaţii legate de siguranţă;

3) protecţia personalului aeronautic;

4) utilizarea corespunzătoare a informaţiilor legate de siguranţă colectate;

5) integrarea informaţiilor în Baza de date naţională;

6) diseminarea către părţile interesate a informaţiilor care permit asigurarea anonimatului, în scopul furnizării către aceste părţi interesate de informaţii de care au nevoie pentru a îmbunătăţi siguranţa aviaţiei.

5. Prezentul regulament se aplică evenimentelor şi altor informaţii legate de siguranţă care implică aeronavele civile cărora li se aplică Codul aerian nr.301/2017, inclusiv aeronavelor specificate în Anexa 2 la Codul aerian nr.301/2017. Cu toate acestea, prezentul regulament nu se aplică evenimentelor şi altor informaţii legate de siguranţa care implică aeronave fără pilot la bord pentru care nu este obligatoriu un certificat sau o declaraţie în conformitate cu normele privind utilizarea aparatelor de zbor fără pilot, cu excepţia cazului în care evenimentul sau respectivele alte informaţii legate de siguranţă care au implicat astfel de aeronave fără pilot la bord au dus la rănirea mortală sau gravă a unei persoane sau au implicat alte aeronave decât aeronavele fără pilot la bord.

Capitolul IV

RAPORTAREA OBLIGATORIE

6. Evenimentele care pot reprezenta un risc semnificativ pentru siguranţa aviaţiei şi care sunt cuprinse în următoarele categorii sunt raportate de persoanele enumerate la punctul 10 prin sistemele de raportare obligatorie a evenimentelor în temeiul prezentului Capitol:

1) evenimente legate de funcţionarea aeronavei, cum ar fi:

a) evenimente legate de coliziuni;

b) evenimente legate de decolare şi aterizare;

c) evenimente legate de combustibil;

d) evenimente survenite în timpul zborului;

e) evenimente legate de comunicaţii;

f) evenimente legate de vătămări, situaţii de urgenţă şi alte situaţii critice;

g) incapacitatea echipajului şi alte evenimente legate de echipaj;

h) condiţiile meteorologice sau evenimente legate de securitate;

2) evenimente legate de condiţiile tehnice, întreţinerea şi repararea aeronavei, cum ar fi:

a) defecte structurale;

b) funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor;

c) probleme de întreţinere şi reparaţie;

d) probleme de propulsie (inclusiv motoare, elice şi sisteme cu rotor) şi probleme ale unităţilor auxiliare de alimentare;

3) evenimente legate de serviciile şi instalaţiile de navigaţie aeriană, cum ar fi:

a) coliziuni, cvasi-coliziuni sau potenţial de coliziuni;

b) evenimente specifice legate de managementul traficului aerian şi servicii de navigaţie aeriană (ATM/ANS);

c) evenimente operaţionale legate de ATM/ANS;

4) evenimente legate de aerodromuri şi servicii la sol, cum ar fi:

a) evenimente legate de activităţile şi instalaţiile de aerodrom;

b) evenimente legate de transbordarea pasagerilor, manipularea bagajelor, a corespondenţei şi a mărfii;

c) evenimente legate de deservirea la sol a aeronavelor (handling) şi servicii asociate.

7. Fiecare organizaţie instituie un sistem de raportare obligatorie pentru a facilita colectarea de informaţii detaliate privind evenimentele menţionate la punctul 6.

8. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile prin intermediul autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile instituie un sistem de raportare obligatorie pentru a facilita colectarea de informaţii detaliate privind evenimentele, inclusiv colectarea de informaţii detaliate privind evenimentele, colectate în temeiul punctului 7 de organizaţiile care au fost certificate, autorizate sau aprobate de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile.

9. Listele de clasificare a evenimentelor care urmează să fie menţionate în cazul raportării evenimentelor în temeiul punctului 6 se regăseşte în anexele IV-VII, iar lista separată de clasificare a evenimentelor care se aplică aeronavelor, cu excepţia aeronavelor complexe motorizate se regăseşte în Anexa 8.

10. Persoanele fizice enumerate în prezentul punct raportează evenimentele menţionate la punctul 6, prin intermediul sistemului instituit în conformitate cu punctul 7 de organizaţia care a angajat, a contractat sau a utilizat serviciile raportorului sau, alternativ, prin intermediul sistemului instituit în conformitate cu punctul 8 de către autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile:

1) pilotul comandant sau, în cazul în care pilotul comandant nu poate raporta evenimentul, orice alt membru al echipajului care urmează în lanţul de comandă al unei aeronave înmatriculate în Republica Moldova sau al unei aeronave înmatriculate în afara Republicii Moldova, dar utilizate de un operator ale cărui operaţiuni fac obiectul supravegherii de către autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile sau de un operator stabilit în Republica Moldova;

2) orice persoană implicată în proiectarea, fabricarea, monitorizarea continuităţii navigabilităţii, întreţinerea sau modificarea unei aeronave sau a oricărui echipament sau a oricărei părţi a acesteia, sub supravegherea autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile;

3) orice persoană care semnează un certificat de examinare a navigabilităţii sau o autorizare a dării în exploatare pentru o aeronavă sau pentru orice echipament sau parte a acesteia, sub supravegherea autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile ;

4) orice persoană care îndeplineşte o funcţie pentru care are nevoie, din partea autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile , de autorizaţie ca membru al unui echipaj al unui prestator de servicii pentru traficul aerian având responsabilităţi legate de serviciile de navigaţie aeriană sau de dispecer al serviciului de informare pentru zbor;

5) orice persoană care îndeplineşte o funcţie legată de managementul siguranţei unui aeroport din Republica Moldova;

6) orice persoană care îndeplineşte o funcţie legată de instalarea, modificarea, întreţinerea, repararea, revizia, verificarea în zbor sau inspecţia instalaţiilor de navigaţie aeriană pentru care autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile asigură supravegherea;

7) orice persoană care îndeplineşte o funcţie legată de serviciile de deservire la sol a aeronavelor (handling), inclusiv alimentarea cu combustibil, deservirea, întocmirea fişelor de încărcare, încărcarea, degivrarea şi tractarea într-un aeroport din Republica Moldova;

11. Persoanele menţionate la punctul 10 raportează evenimentele în termen de 72 de ore de la momentul în care au luat cunoştinţă de eveniment, cu excepţia situaţiilor excepţionale care le împiedică să facă aceasta.

12. În urma notificării unui eveniment, orice organizaţie care nu face obiectul punctului 13 raportează autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, informaţiile detaliate privind evenimentele colectate conform punctului 7, în cel mai scurt timp posibil şi în orice caz nu mai târziu de 72 de ore de la luarea la cunoştinţă a evenimentului.

13. În urma notificării unui eveniment, fiecare organizaţie care este certificată, autorizată sau aprobată de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile raportează acesteia informaţiile detaliate privind evenimentele colectate conform punctului 7, în cel mai scurt timp posibil şi în orice caz nu mai târziu de 72 de ore de la luarea la cunoştinţă a evenimentului.

Capitolul V

RAPORTAREA VOLUNTARĂ

14. Fiecare organizaţie instituie un sistem de raportare voluntară pentru a facilita colectarea:

1) informaţiilor detaliate privind evenimentele care pot să nu fie captate prin sistemul de raportare obligatorie;

2) alte informaţii legate de siguranţă care sunt percepute de raportor ca fiind un pericol real sau potenţial pentru siguranţa aviaţiei.

15. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile prin intermediul autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile instituie un sistem de raportare voluntară pentru a facilita colectarea:

1) informaţiilor detaliate privind evenimentele care pot să nu fie captate prin sistemul de raportare obligatorie;

2) alte informaţii legate de siguranţă care sunt percepute de raportor ca fiind un pericol real sau potenţial pentru siguranţa aviaţiei.

Acest sistem include, de asemenea, colectarea informaţiilor transferate de organizaţii în temeiul punctului 18, fără a se limita la aceasta.

16. Sistemele de raportare voluntară sunt utilizate pentru facilitarea colectării de informaţii detaliate cu privire la evenimente şi informaţii legate de siguranţă:

1) a căror raportare nu este obligatorie în temeiul punctului 6;

2) raportate de către persoane care nu sunt enumerate la punctul 10.

17. Fiecare organizaţie care este certificată, autorizată sau aprobată de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile raportează acesteia, cu promptitudine, informaţiile detaliate privind evenimentele şi alte informaţii legate de siguranţă care au fost colectate în temeiul punctului 14.

18. Fiecare organizaţie care nu este certificată, autorizată sau aprobată de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile raportează acesteia, cu promptitudine informaţiile detaliate privind evenimentele şi alte informaţii legate de siguranţă care au fost colectate în temeiul punctului 14.

19. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile şi organizaţiile pot să instituie alte sisteme de colectare şi prelucrare a informaţiilor privind siguranţa pentru a colecta informaţii detaliate privind evenimentele care ar putea să nu fie captate prin sistemele de raportare menţionate în Capitolul IV şi la punctele 14 şi 15. Astfel de sisteme pot include raportarea către altă entitate decât cea prevăzută la punctul 24¹ şi pot implica participarea activă a:

1) sectorului industriei aviatice;

2) organizaţiilor profesionale ale personalului din sectorul aviaţiei.

Rectificare: În punctul 19, cifra "24" se va citi "24¹";

(Monitorul Oficial nr.212-220 din 21.08.2020, pag.248)

20. Informaţiile primite în urma raportării voluntare şi obligatorii pot fi integrate într-un sistem unic.

Capitolul VI

COLECTAREA ŞI STOCAREA INFORMAŢIILOR

21. Fiecare organizaţie desemnează una sau mai multe persoane care să gestioneze în mod independent colectarea, evaluarea, prelucrarea, analiza şi stocarea informaţiilor detaliate privind evenimentele raportate în temeiul Capitolelor IV şi V.

22. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile prin intermediul autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile instituie un mecanism care să efectueze în mod independent colectarea, evaluarea, prelucrarea, analizarea şi stocarea informaţiilor detaliate privind evenimentele raportate în temeiul Capitolelor IV şi V.

23. Gestionarea rapoartelor menţionate la punctele 21 şi 22 este realizată pentru a se preveni utilizarea informaţiilor în alte scopuri decât siguranţa şi asigură în mod corespunzător confidenţialitatea identităţii raportorului şi a persoanelor menţionate în rapoartele de eveniment în vederea promovării unei "culturi juste".

24. Cu acordul autorităţii competente, organizaţiile mici pot institui un mecanism simplificat pentru colectarea, evaluarea, prelucrarea, analizarea şi stocarea informaţiilor detaliate privind evenimentele. Organizaţiile mici pot partaja aceste sarcini cu organizaţii de aceeaşi natură, respectând totodată normele privind confidenţialitatea şi protecţia în conformitate cu prezentul regulament.

24¹. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile este desemnată să gestioneze mecanismul de colectare, evaluare, prelucrare, analizare şi stocare menţionat la punctul 22.

Rectificare: Punctul "24. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile este desemnată să gestioneze mecanismul de colectare, evaluare, prelucrare, analizare şi stocare menţionat la punctul 22." se va citi "24¹. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile este desemnată să gestioneze mecanismul de colectare, evaluare, prelucrare, analizare şi stocare menţionat la punctul 22."

(Monitorul Oficial nr.212-220 din 21.08.2020, pag.248)

25. Organizaţiile stochează într-una sau mai multe baze de date rapoartele de eveniment elaborate pe baza informaţiilor detaliate privind evenimentele colectate în temeiul Capitolelor IV şi V.

26. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile stochează într-o bază de date naţională rapoartele de eveniment elaborate pe baza informaţiilor detaliate privind evenimentele colectate în temeiul Capitolelor IV şi V.

27. Informaţiile relevante privind accidentele şi incidentele grave colectate sau emise de autorităţile responsabile de investigaţiile privind siguranţa sunt, de asemenea, stocate în baza de date naţională.

28. Autoritatea responsabilă de investigaţiile privind siguranţa are acces deplin la baza de date naţională menţionată la punctul 26 în vederea îndeplinirii responsabilităţilor ce le revin în conformitate cu legislaţia naţională.

Capitolul VII

CALITATEA ŞI CONŢINUTUL RAPOARTELOR DE EVENIMENT

29. Rapoartele privind evenimentele menţionate în Capitolul VI conţin cel puţin informaţiile enumerate în Anexa 1.

30. Rapoartele privind evenimentele menţionate la punctele 25 şi 26 includ o clasificare a riscului evenimentului în cauză. Clasificarea respectivă este reexaminată şi modificată dacă este cazul, şi aprobată de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, în conformitate cu sistemul de clasificare a riscurilor menţionat la punctul 33.

31. Organizaţiile şi autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile instituie proceduri de verificare a calităţii datelor în vederea îmbunătăţirii coerenţei datelor, în special între informaţiile colectate iniţial şi raportul stocat în baza de date.

32. Bazele de date menţionate la punctele 25 şi 26 utilizează formate care sunt:

1) standardizate pentru a facilita schimbul de informaţii; şi

2) compatibile cu software-ul Eccairs şi taxonomia ADREP.

33. Sistemul de clasificare a riscurilor care permite organizaţiilor şi autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile să clasifice evenimentele din punctul de vedere al riscului se regăseşte în Anexa nr.9.

[Pct.33 în redacţia Ordinului Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr.10 din 25.01.2021, în vigoare 09.05.2021]

Capitolul VIII

DISEMINAREA INFORMAŢIILOR STOCATE ÎN BAZA DE DATE NAŢIONALĂ

37. Entităţile cu atribuţii de reglementare în domeniul siguranţei aviaţiei civile sau autorităţile responsabile de investigaţiile privind siguranţa, au acces online deplin securizat la informaţiile privind evenimentele cuprinse în Baza de date naţională, care sunt utilizate în conformitate cu Capitolele XII şi XIII.

38. Părţile interesate enumerate în Anexa 2 pot solicita accesul la anumite informaţii cuprinse în Baza de date naţională.

39. Părţile interesate stabilite în Republica Moldova adresează solicitările de informaţii autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile.

40. Părţile interesate care sunt stabilite în afara Republicii Moldova îşi adresează solicitările organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile.

41. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile informează autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile atunci când este adresată o solicitare în temeiul punctului 38.

42. Informaţiile cuprinse în Baza de date naţională cu privire la investigaţiile în curs în domeniul siguranţei desfăşurate în conformitate cu cadrul normative în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă nu sunt divulgate până la finalizarea investigaţiei.

43. Din motive de securitate, părţile interesate nu beneficiază de acces direct la Baza de date naţională.

Capitolul IX

PRELUCRAREA SOLICITĂRILOR ŞI DECIZIILOR

44. Solicitările de informaţii cuprinse în Baza de date naţională se transmit utilizând formularele aprobate de punctul de contact. Aceste formulare conţin cel puţin elementele prevăzute în Anexa 3.

45. Punctul de contact care primeşte o solicitare verifică dacă:

1) solicitarea provine de la o parte interesată;

2) este competent să trateze această solicitare.

46. Punctul de contact care primeşte o solicitare evaluează, în fiecare caz în parte, dacă solicitarea este justificată şi realizabilă.

47. Punctele de contact pot furniza informaţii către părţile interesate pe hârtie sau utilizând mijloace de comunicare electronice sigure.

48. În cazul în care solicitarea este acceptată, punctul de contact stabileşte volumul şi nivelul de informaţii care urmează să fie furnizate. Fără a aduce atingere Capitolelor XII şi XIII, informaţiile se limitează la ceea ce este strict necesar pentru a servi scopului solicitării.

49. Informaţiile care nu privesc domeniul de activitate, echipamentele sau operaţiunile părţii interesate se furnizează numai în formă agregată sau cu asigurarea anonimatului. Informaţiile în formă neagregată pot fi furnizate dacă partea interesată prezintă o justificare scrisă detaliată. Aceste informaţii sunt utilizate în conformitate cu Capitolele XII şi XIII.

50. Punctele de contact furnizează părţilor interesate enumerate în Anexa 2 punctul 2 doar informaţii referitoare la domeniul de activitate, echipamentele sau operaţiunile proprii.

51. Punctul de contact care primeşte o solicitare de la o parte interesată care figurează în lista din Anexa 2 punctul 1 poate lua o decizie generală pentru furnizarea de informaţii în mod regulat către partea interesată respectivă, în următoarele condiţii:

1) informaţiile solicitate sunt legate de echipamentele şi operaţiunile proprii ale părţii interesate sau domeniul său de activitate;

2) decizia generală nu acordă acces la întregul conţinut al bazei de date;

3) decizia generală se referă numai accesul la informaţii care permit asigurarea anonimatului.

52. Partea interesată utilizează informaţiile primite în temeiul prezentului Capitol sub rezerva următoarelor condiţii:

1) partea interesată utilizează informaţiile exclusiv în scopul specificat în formularul de solicitare, care ar trebui să fie compatibil cu obiectivul prezentului regulament, enunţat la Capitolul I; şi

2) partea interesată nu dezvăluie informaţiile primite fără consimţământul scris al persoanei care le-a furnizat şi ia măsurile necesare pentru a asigura confidenţialitatea necesară a informaţiilor primite.

53. Decizia de a disemina informaţii în temeiul prezentului Capitol se limitează la ceea ce este strict necesar pentru a servi scopului utilizatorului lor.

54. Punctele de contact înregistrează fiecare solicitare primită şi acţiunea întreprinsă în temeiul solicitării respective.

Capitolul X

ANALIZA EVENIMENTELOR ŞI ACŢIUNILE SUBSECVENTE LA NIVEL NAŢIONAL

55. Fiecare organizaţie elaborează o procedură pentru analizarea evenimentelor colectate în conformitate cu punctul 7 şi punctul 14, pentru a identifica pericolele pentru siguranţă asociate cu evenimentele sau grupurile de evenimente identificate.

56. În baza analizelor specificate în punctul 55, fiecare organizaţie stabileşte măsurile corective sau preventive corespunzătoare, necesare pentru îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei.

57. Dacă, în urma analizei menţionată la punctul 55, o organizaţie identifică o măsură corectivă sau preventivă necesară pentru rezolvarea deficienţelor de siguranţă a aviaţiei reale sau potenţiale, aceasta:

1) pune în aplicare măsura respectivă în mod prompt; şi

2) stabileşte o procedură de monitorizare a punerii în aplicare şi a eficacităţii acţiunii.

58. Fiecare organizaţie comunică periodic angajaţilor săi şi personalului contractual informaţii privind analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele pentru care sunt luate măsuri preventive sau corective.

59. Atunci când o organizaţie, care nu face obiectul punctului 62, identifică un risc real sau potenţial pentru siguranţa aviaţiei ca urmare a analizei evenimentelor sau grupului de evenimente raportate în temeiul punctului 12 şi 18, aceasta transmite autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile , în termen de 30 de zile de la data notificării evenimentului de către raportor, următoarele informaţii:

1) rezultatele preliminare ale analizei efectuate în temeiul punctului 55, dacă există; şi

2) orice măsură care urmează a fi luată în temeiul punctului 57.

60. Organizaţia menţionată în punctul 59 raportează rezultatele finale ale analizei, atunci când sunt certe, imediat ce sunt disponibile şi, în termen de 3 luni de la data notificării evenimentului.

61. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile poate solicita unei organizaţii să îi transmită rezultatele preliminare sau rezultatele finale ale analizei oricărui eveniment cu privire la care a fost notificată, dar pentru care nu a primit informaţii subsecvente sau a primit numai rezultatele preliminare.

62. Atunci când o organizaţie certificată, autorizată sau aprobată de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile identifică un risc real sau potenţial pentru siguranţa aviaţiei ca urmare a analizei evenimentelor sau grupului de evenimente raportate în temeiul punctului 13 şi 17, aceasta transmite autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, în termen de 30 de zile de la data notificării evenimentului de către raportor, următoarele informaţii:

1) rezultatele preliminare ale analizei efectuate în temeiul punctului 55, dacă există; şi

2) orice acţiune care urmează a fi întreprinsă în temeiul punctului 57.

63. Organizaţia certificată, autorizată sau aprobată de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile transmite acesteia rezultatele finale ale analizei, după caz, imediat ce sunt disponibile şi, în principiu, în termen de maximum trei luni de la data notificării evenimentului.

64. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile poate solicita organizaţiilor să îi transmită rezultatele preliminare sau rezultatele finale ale analizei oricărui eveniment cu privire la care a fost notificată, dar în legătură cu care a primit informaţii subsecvente sau a primit numai rezultatele preliminare.

65. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile elaborează o procedură pentru analizarea informaţiilor privind evenimentele care le sunt semnalate în conformitate cu punctul 10 şi punctul 15, pentru a identifica pericolele pentru siguranţă pe care le implică evenimentele respective. Pe baza acestei analize, aceasta stabileşte măsurile corective sau preventive necesare pentru îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei.

66. Atunci când în urma analizei menţionate la punctul 65, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile identifică măsuri corective sau preventive necesare pentru rezolvarea deficienţelor de siguranţă reale sau potenţiale, aceasta:

1) pune în aplicare măsura respectivă în mod prompt; şi

2) stabileşte o procedură de monitorizare a punerii în aplicare şi a eficacităţii măsurii.

67. Pentru fiecare eveniment sau grup de evenimente monitorizate în conformitate cu punctele 59 sau 62, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile are acces la analiza efectuată şi monitorizează în mod corespunzător măsurile luate de organizaţiile de care răspunde.

68. În cazul în care autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile stabileşte că punerea în aplicare şi eficacitatea măsurilor transmise sunt inadecvate pentru rezolvarea deficienţelor de siguranţă reale sau potenţiale, aceasta solicită organizaţiei relevante să adopte şi să pună în aplicare măsuri suplimentare corespunzătoare .

69. În cazul în care sunt disponibile, informaţiile referitoare la analiza fiecărui eveniment sau a grupurilor de evenimente şi la acţiunile subsecvente întreprinse, obţinute în temeiul prezentului punct, se stochează în Baza de date naţională, conform punctelor 35 şi 36, în mod prompt şi în termen de două luni de la introducerea lor în baza de date.

70. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile de comun acord cu autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile utilizează informaţiile obţinute în urma analizării rapoartelor de eveniment pentru a identifica eventualele măsuri de remediere ce trebuie luate în cadrul programului naţional de siguranţă.

71. În vederea informării publicului cu privire la nivelul de siguranţă al aviaţiei civile, organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile publică, cel puţin o dată pe an, un raport privind siguranţa, care:

1) conţine informaţii în formă agregată şi care permit asigurarea anonimatului privind tipul de evenimente şi informaţii legate de siguranţă raportate prin intermediul sistemelor de raportare obligatorie şi voluntară;

2) identifică tendinţele;

3) identifică măsurile adoptate.

72. Organul central de specialitate în domeniul aviaţie civile poate publica, de asemenea, rapoarte de eveniment, cu asigurarea anonimatului, precum şi rezultatele analizelor de risc.

73. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile şi autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile colaborează şi participă periodic la schimbul şi analiza informaţiilor cuprinse în Baza de date naţională.

74. Fără a aduce atingere cerinţelor de confidenţialitate prevăzute de prezentul regulament, pot fi invitaţi observatori, în funcţie de fiecare caz în parte, atunci când se dovedeşte oportun.

75. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile include informaţii despre rezultatele analizei informaţiilor menţionate la punctul 73 în raportul anual privind siguranţa menţionat la articolul 41 alineatul (5) din Codul aerian nr.301/2017.

Capitolul XI

CONFIDENŢIALITATEA ŞI UTILIZAREA ADECVATĂ A INFORMAŢIILOR

76. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile precum şi organizaţiile iau măsurile necesare pentru a garanta un nivel adecvat de confidenţialitate pentru informaţiile detaliate privind evenimentele raportate pe care acestea le primesc în temeiul Capitolelor IV, V şi IX.

77. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile precum şi alte organizaţii care prelucrează date cu caracter personal numai în măsura în care acest lucru este necesar în scopul prezentului regulament şi fără a aduce atingere cadrului normativ în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.

78. Fără a aduce atingere dispoziţiilor referitoare la protecţia informaţiilor privind siguranţa prevăzute în cadrul normativ privind investigarea accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă, informaţiile provenite din rapoartele de eveniment sunt utilizate exclusiv în scopul pentru care au fost colectate.

79. Organul central de specialitate, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile precum şi organizaţiile nu pun la dispoziţie sau nu utilizează informaţiile despre evenimente pentru:

1) stabilirea culpei sau răspunderii; sau

2) orice alt scop decât menţinerea sau îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei.

80. La îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la Capitolul XI referitoare la informaţiile incluse în Baza de date naţională, organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile şi autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile:

1) asigură confidenţialitatea informaţiilor; şi

2) limitează utilizarea informaţiilor la ceea ce este strict necesar pentru a-şi îndeplini obligaţiile în domeniul siguranţei, fără a atribui culpa sau răspunderea; în acest sens, informaţiile sunt utilizate în special în vederea gestionării riscurilor şi a analizării tendinţelor în domeniul siguranţei, ceea ce poate duce la recomandări sau acţiuni în domeniul siguranţei, abordând deficienţele de siguranţă reale sau potenţiale.

Capitolul XII

PROTECŢIA SURSELOR DE INFORMAŢII

81. În sensul prezentului Capitol, "datele de identificare" includ în special numele şi/sau datele de contact ale persoanei fizice (telefon, adresă, email etc.).

82. Fiecare organizaţie se asigură că toate datele de identificare sunt puse la dispoziţia personalului organizaţiei respective, cu excepţia persoanelor desemnate în conformitate cu punctul 21, numai atunci când acest lucru este absolut necesar pentru investigarea evenimentelor în vederea consolidării siguranţei aviaţiei.

83. În cadrul organizaţiei, se diseminează, după caz, informaţii din care sunt eliminate datele de identificare.

84. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile se asigură că datele de identificare nu sunt niciodată înregistrate în baza de date naţională menţionată la punctul 26. Părţilor relevante li se pun la dispoziţie informaţii din care sunt eliminate datele de identificare, de exemplu pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească obligaţiile în legătură cu îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei.

84¹. Fără a aduce atingere dreptului penal intern aplicabil, Republica Moldova se abţine de la iniţierea unor acţiuni în justiţie pentru încălcări ale legii săvârşite fără premeditare sau fără intenţie, despre care iau cunoştinţă exclusiv ca urmare a raportării acestora în temeiul Capitolului IV şi V.

[Pct.84¹ introdus prin Ordinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025, în vigoare 13.12.2025]

85. Informaţiile cuprinse în rapoartele de eveniment nu sunt utilizate împotriva:

1) raportorilor; sau

2) persoanelor menţionate în rapoartele de eveniment.

86. Cu excepţia cazurilor în care se aplică punctul 87, angajaţii şi personalul contractat care raportează sau care sunt menţionaţi în rapoartele de evenimente colectate în conformitate cu Capitolele IV şi V nu pot face obiectul niciunui fel de prejudicii din partea angajatorilor lor sau a organizaţiei pentru care furnizează servicii pe baza informaţiilor furnizate de raportor.

87. Protecţia în baza punctelor 84¹, 85 şi 86 nu se aplică în următoarele situaţii:

1) în cazul abaterilor săvârşite cu intenţie;

2) atunci când a fost o ignorare clară, gravă şi serioasă a unui risc evident şi o neîndeplinire gravă a responsabilităţii profesionale de a lua măsurile care sunt necesare în mod evident în aceste circumstanţe, provocând daune previzibile unei persoane sau unor bunuri sau care afectează grav nivelul de siguranţă a aviaţiei.

[Pct.87 în redacţia Ordinului Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025, în vigoare 13.12.2025]

88. Fiecare organizaţie adoptă, după consultarea cu reprezentanţii personalului, norme interne prin care se descrie modul în care se garantează şi se aplică în cadrul organizaţiei respective principiile "culturii juste", în special principiul menţionat la punctul 86.

89. Organismul desemnat, în temeiul punctului 90, poate solicita reexaminarea normelor interne ale organizaţiilor, anterior punerii în aplicare a normelor respective.

90. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile este entitatea responsabilă cu punerea în aplicare a punctelor 86 şi 88.

91. Angajaţii şi personalul contractual pot raporta autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile presupusele încălcări ale normelor prevăzute la prezentul Capitol.

92. Angajaţii şi personalul contractual nu pot fi sancţionaţi pentru raportarea presupuselor încălcări.

93. Angajaţii şi personalul contractual pot informa organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile în cazul în care raportează către autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile aceste presupuse încălcări.

94. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile oferă consultanţă, dacă este cazul, autorităţilor relevante ale statului cu privire la măsurile reparatorii sau la sancţiuni

Capitolul XIII

ACCESUL LA DOCUMENTE ŞI PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

95. Formularul de raportare ce urmează a fi completat în temeiul prezentului Regulament se regăseşte în Anexa nr.10.

[Pct.95 în redacţia Ordinului Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr.10 din 25.01.2021, în vigoare 09.05.2021]

96. Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere cadrului normativ naţional în domeniul protecţiei consumatorului.

97. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile de comun cu entitatea responsabilă de investigarea accidentelor şi incidentelor aeronautice vor elabora şi prezenta spre aprobare către organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile formularele de raportare ce urmează a fi completate în temeiul prezentului Regulament.

98. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament atrage răspundere în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova.

98¹. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile înaintează toate informaţiile relevante legate de siguranţă către autorităţile relevante ale altor state, în cel mai scurt timp posibil, dacă, atunci când colectează informaţii detaliate privind evenimentele sau când stochează rapoarte de eveniment, ori analize efectuate în conformitate cu punctul 65, identifică probleme de siguranţă pe care le consideră:

1) de interes pentru alte state; sau

2) ca necesitând luarea unor măsuri de siguranţă de către alte state.

[Pct.98¹ introdus prin Ordinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025, în vigoare 13.12.2025]

Anexa 1

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

LISTA CERINŢELOR APLICABILE

ÎN CADRUL SISTEMELOR DE RAPORTARE OBLIGATORIE

ŞI VOLUNTARĂ A EVENIMENTELOR

1. Câmpurile de date trebuie completate cu informaţiile solicitate. În cazul în care autoritatea competentă nu are posibilitatea să includă aceste informaţii, deoarece nu au fost puse la dispoziţie de organizaţie sau de raportor, câmpul de date poate fi completat cu valoarea "necunoscut". Cu toate acestea, pentru a se asigura că sunt transmise informaţiile corespunzătoare, ar trebui să se evite, în măsura posibilului, utilizarea valorii "necunoscut", urmând ca raportul să fie completat ulterior cu informaţii, dacă este posibil.

2. CÂMPURI DE DATE OBLIGATORII

În cazul introducerii în bazele de date corespunzătoare a informaţiilor privind evenimentele raportate obligatoriu şi, în măsura posibilului, a evenimentelor raportate voluntar, organizaţiile precum şi autoritatea competentă trebuie să se asigure că rapoartele de eveniment înregistrate în bazele lor de date cuprind cel puţin următoarele informaţii:

1) Titlu

– Titlu

2) Informaţii pentru clasare

– Entitatea responsabilă

– Numărul dosarului

– Statutul evenimentului

3) Când

– Data UTC

4) Unde

– Statul/Zona în care survine evenimentul

– Locul în care survine evenimentul

5) Clasificare

– Clasa evenimentului

– Categoria evenimentului

6) Relatarea

– Limba relatării

– Relatarea

7) Evenimente

– Tipul evenimentului

8) Clasificarea în funcţie de risc

3. CÂMPURI DE DATE SPECIFICE OBLIGATORII

3.1. Câmpuri de date legate de aeronavă

1) Identificarea aeronavei

– Statul de înmatriculare

– Marcă/model/serie

– Numărul de serie al aeronavei

– Numărul de înmatriculare al aeronavei

– Indicativ de apel

2) Operarea aeronavei

– Operator

– Tipul de operare

3) Descrierea aeronavei

– Categoria aeronavei

– Tipul de propulsie

– Grupa de masă

4) Jurnal de zbor

– Ultimul punct de plecare

– Destinaţia planificată

– Faza de zbor

5) Vremea

– Condiţiile meteorologice relevante

3.2. Câmpuri de date privind serviciile de navigaţie aeriană

1) Legătura cu ATM

– Contribuţia ATM

– Capacitatea de a oferi servicii afectată (efect asupra serviciului ATM)

2) Numele de unitate ATS

3.2.1 Câmpuri de date privind încălcarea eşalonării minime/pierderea încălcării eşalonării şi a spaţiului aerian

1) Spaţiul aerian

– Tipul de spaţiu aerian

– Clasa de spaţiu aerian

– Denumirea FIR/UIR

3.3. Câmpuri de date legate de aerodrom

1) Indicator de localizare (indicator OACI al aeroportului)

2) Localizarea pe aerodrom

3.4. Câmpuri de date privind avarierea aeronavei sau vătămarea persoanelor

1) Gravitate

– Daunele cele mai severe

– Nivelul de vătămare

2) Vătămări suferite de persoane

– Numărul vătămărilor la sol (mortale, grave, minore)

– Numărul vătămărilor în aeronavă (mortale, grave, minore)

Anexa 2

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

PĂRŢILE INTERESATE

1. Lista părţilor interesate care pot primi informaţii pe baza unei decizii adoptate de la caz la caz în temeiul punctului 48 sau pe baza unei decizii generale în temeiul punctului 51:

1) Producători: proiectanţi şi producători de aeronave, motoare, elice şi repere şi dispozitive pentru aeronave şi asociaţiilor corespunzătoare ale acestora; proiectanţi şi producători de sisteme pentru managementul traficului aerian (ATM) şi de componente pentru acestea; proiectanţi şi producători de sisteme şi componente pentru servicii de navigaţie aeriană (ANS); proiectanţi şi producători de sisteme şi echipamente utilizate în zona de operaţiuni aeriene a aerodromurilor;

2) Întreţinere: organizaţii implicate în activităţi de întreţinere sau revizie a aeronavelor, motoarelor, elicelor şi reperelor şi dispozitivelor pentru aeronave, în activităţi de montaj, modificare, întreţinere, reparaţii, revizie, verificare în zbor sau inspecţie a instalaţiilor de navigaţie aeriană sau în activităţi de întreţinere sau revizie a sistemelor, componentelor şi echipamentelor din zonele de operaţiuni aeriene ale aerodromurilor;

3) Operatori: companii aeriene şi operatori de aeronave, precum şi asociaţii de companii aeriene şi operatori; operatori de aerodromuri şi asociaţii de operatori de aerodromuri;

4) Furnizori de servicii de navigaţie aeriană şi furnizori de funcţii specifice ATM;

5) Furnizori de servicii aeroportuare: organizaţii responsabile de deservirea la sol a aeronavelor (handling), inclusiv alimentarea cu combustibil, deservirea, întocmirea fişelor de încărcare, încărcarea, degivrarea şi tractarea pe aerodrom, precum şi de salvare şi stingerea incendiilor sau de alte servicii pentru situaţii de urgenţă;

6) Organizaţii de pregătire a personalului aeronautic;

7) Organizaţii din alte state: autorităţi guvernamentale pentru aviaţie civilă şi autorităţi responsabile de investigarea accidentelor din alte state;

8) Organizaţii internaţionale de aviaţie civilă;

9) Cercetare: laboratoare, centre sau entităţi de cercetare publice sau private sau universităţi care realizează studii sau cercetări privind siguranţa în aviaţia civilă;

2. Lista părţilor interesate care pot primi informaţii pe baza unei decizii adoptate de la caz la caz în temeiul punctelor 48 şi 50 din Regulament:

1) Piloţi (cu titlu personal)

2) Controlori de trafic aerian (cu titlu personal) şi alte categorii de personal ATM/ANS cu atribuţii legate de siguranţă

3) Ingineri/tehnicieni/personal responsabil de dispozitivele electronice de siguranţă a traficului aerian/Administratori în domeniul aviaţiei (sau de aeroport) (cu titlu personal)

4) Organisme de reprezentare profesională a personalului care desfăşoară activităţi legate de siguranţă

Anexa 3

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

SOLICITARE DE INFORMAŢII DIN BAZA DE DATE NAŢIONALĂ

1. Nume:

Funcţie/poziţie:

Societate:

Adresă:

Telefon:

E-mail:

Data:

Tipul de activitate:

Categoria de solicitant (a se vedea Anexa 2 la Regulament):

2. Informaţiile solicitate (vă rugăm să furnizaţi detalii cât mai concrete, specificând data/perioada care vă interesează):

3. Motivul solicitării:

4. Explicaţi scopul în care vor fi folosite informaţiile:

5. Data până la care se solicită informaţiile:

6. Formularul completat se transmite prin e-mail către: (punctul de contact)

7. Accesul la informaţii

Punctul de contact nu are obligaţia de a furniza informaţiile solicitate. El poate face acest lucru numai dacă are convingerea că solicitarea este conformă cu Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă. Solicitantul se angajează că atât personal, cât şi organizaţia din care face parte, să limiteze utilizarea informaţiilor la scopul pe care l-a descris la punctul 4 din prezenta anexă. De asemenea, se reaminteşte că informaţiile furnizate pe baza prezentei solicitări sunt puse la dispoziţie numai în scopul siguranţei zborului, astfel cum se prevede în Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, şi nu în alte scopuri, cum ar fi, în special, stabilirea culpei sau a răspunderii ori scopuri comerciale.

Solicitantul nu are dreptul de a dezvălui informaţiile primite fără consimţământul scris al punctului de contact.

Nerespectarea acestor condiţii poate conduce la refuzul accesului la alte informaţii din Baza de date naţională şi la aplicarea de sancţiuni, dacă este cazul.

8. Data, locul şi semnătura:

Anexa 4

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

EVENIMENTE LEGATE DE FUNCŢIONAREA AERONAVEI

1. Prezenta anexă este structurată în aşa fel încât evenimentele pertinente să fie corelate cu categoriile de activităţi în cursul cărora, în baza experienţei dobândite, ele sunt observate în mod normal, în scopul de a facilita raportarea evenimentelor. Totuşi, această prezentare nu trebuie să fie interpretată în sensul că evenimentele nu trebuie raportate în cazul în care se produc în afara categoriei de activităţi cu care sunt corelate în listă.

2. OPERAŢIUNI AERIENE

2.1. Pregătirea zborului

1) Utilizarea unor date incorecte sau introduse incorect în echipamentele utilizate pentru navigaţie sau pentru calculele de performanţă, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

2) Transportul sau tentativa de transport de mărfuri periculoase, în contravenţie cu legislaţiile aplicabile, inclusiv etichetarea, ambalarea şi manipularea incorectă a mărfurilor periculoase.

2.2. Pregătirea aeronavei

1) Tip de combustibil incorect sau combustibil contaminat.

2) Tratament de degivrare/antigivrare neefectuat, incorect sau inadecvat.

2.3. Decolarea şi aterizarea

1) Ieşire de pe calea de rulare sau de pe pistă.

2) Pătrunderea neautorizată, reală sau potenţială, pe calea de rulare sau pe pistă.

3) Pătrunderea neautorizată în zona de apropiere finală şi de decolare (FATO).

4) Orice decolare întreruptă.

5) Incapacitatea de a atinge performanţele cerute sau preconizate în timpul decolării, al manevrei "go-around" sau al aterizării.

6) Decolare, apropiere sau aterizare efectivă ori încercare de aterizare cu aeronava în configuraţie incorectă.

7) Lovirea cozii, a palelor ori a extremităţilor aripii sau a nacelei motorului în timpul decolării sau al aterizării.

8) Continuarea unei apropieri cu încălcarea criteriilor de apropiere stabilizată ale operatorului aerian.

9) Continuarea unei apropieri instrumentale sub valorile minime publicate, cu referinţe vizuale inadecvate.

10) Aterizare preventivă sau forţată.

11) Aterizare prea scurtă sau prea lungă.

12) Aterizare violentă.

2.4. Orice fază a zborului

1) Pierderea controlului.

2) Zborul în afara parametrilor normali, depăşirea tangajului normal, a asietei sau o viteză inadecvată condiţiilor.

3) Deviere de la nivelul de zbor.

4) Activarea oricărei protecţii a anvelopei de zbor, inclusiv avertizarea de depăşire a unghiului de atac critic, vibrarea manşei, împingătorul manşei (stick pusher) şi protecţiile automate.

5) Deviere involuntară de la traiectoria prevăzută sau atribuită cu o valoare egală cu dublul performanţei de navigaţie cerute sau cu 10 mile marine, dacă această din urmă valoare este inferioară celei dintâi.

6) Depăşirea limitelor prevăzute în manualul de zbor al aeronavei.

7) Operarea cu reglarea incorectă a altimetrului.

8) Evenimente legate de jetul motoarelor reactive, de suflul rotorului sau al elicei care au pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

9) Interpretare greşită a modului automat sau a oricăror informaţii privind cabina de pilotaj furnizate echipajului de comandă, care au pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

2.5. Alte tipuri de evenimente

1) Eliberarea involuntară a încărcăturii sau a altor echipamente transportate în exteriorul aeronavei.

2) Pierderea conştientizării situaţiei (inclusiv nerecunoaşterea mediului, a modului şi a sistemului, dezorientarea spaţială şi pierderea noţiunii de timp).

3) Orice eveniment în cursul căruia performanţele umane au contribuit în mod direct sau ar fi putut contribui la producerea unui accident sau a unui incident grav.

3. EVENIMENTE TEHNICE

3.1. Structură şi sisteme

1) Pierderea în zbor a oricărei părţi din structura aeronavei.

2) Pierderea unui sistem.

3) Pierderea redundanţei unui sistem.

4) Scurgerea oricărui fluid care a dus la un risc de incendiu sau la posibila contaminare periculoasă a structurii, a sistemelor sau a echipamentului aeronavei ori care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

5) Defecţiuni sau funcţionări incorecte ale sistemului de combustibil care afectează alimentarea cu combustibil şi/sau transvazarea combustibilului.

6) Funcţionarea necorespunzătoare sau defectarea oricărui sistem indicator, când aceasta duce la apariţia unor indicaţii care pot induce în eroare echipajul.

7) Funcţionarea anormală a comenzilor de zbor, cum ar fi blocarea sau funcţionarea asimetrică a comenzilor de zbor [de exemplu: elemente de comandă ale portanţei (flapsuri/voleţi), ale rezistenţei aerodinamice (spoilere), ale atitudinii (eleroane, profundoare, cârme de direcţie)].

3.2. Propulsie (inclusiv motoare, elice şi sisteme de rotor) şi grupuri de putere auxiliare (APU)

1) Defectarea sau funcţionarea necorespunzătoare a oricărei părţi sau a comenzii unei elice, a unui rotor sau a unui grup motopropulsor.

2) Deteriorarea sau scoaterea din funcţiune a rotorului principal/anticuplu sau a transmisiei şi/sau a sistemelor echivalente.

3) Întreruperea arderii, oprirea în zbor a oricărui motor sau APU, atunci când sunt solicitate [de exemplu: ETOPS (operaţiuni pe rază extinsă cu avioane bimotoare), MEL (lista echipamentului minim)].

4) Depăşirea limitelor de funcţionare a motorului, inclusiv supraturarea sau imposibilitatea de a controla turaţia oricărei componente de rotaţie mare (de exemplu: APU, starter cu aer, climatizor, turbină, elicea sau rotorul).

5) Funcţionarea necorespunzătoare sau defectarea oricărei părţi a motorului, a grupului propulsor, a APU sau a transmisiei, care provoacă una sau mai multe dintre situaţiile următoare:

(a) nefuncţionarea la comandă a sistemului de inversare a tracţiunii;

(b) incapacitatea de a controla puterea, tracţiunea sau turaţia;

4. INTERACŢIUNEA CU SERVICIILE DE NAVIGAŢIE AERIANĂ (ANS) ŞI MANAGEMENTUL TRAFICULUI AERIAN (ATM)

1) Autorizare ATC (controlul traficului aerian) periculoasă.

2) Întrerupere prelungită a comunicării cu unitatea ATS (servicii de trafic aerian) sau ATM.

3) Instrucţiuni contradictorii de la diferite unităţi ATS, care ar putea duce la o pierdere de distanţă între aeronave.

4) Interpretarea greşită a unei transmisii radio, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

5) Abaterea intenţionată de la o instrucţiune ATC, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

5. SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI ALTE SITUAŢII CRITICE

1) Orice eveniment care conduce la declararea stării de urgenţă (apel "MAYDAY" sau "PAN").

2) Orice tip de ardere, topire, fum, vapori, formare de arcuri electrice, supraîncălzire, incendiu sau explozie.

3) Prezenţa aerului contaminat în postul de pilotaj sau în compartimentul pasagerilor, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

4) Neaplicarea de către echipajul de comandă sau de cabină a unei proceduri speciale sau de urgenţă pentru a face faţă unei situaţii de urgenţă.

5) Utilizarea unui echipament de urgenţă sau a unei proceduri speciale, care afectează performanţele de zbor sau de aterizare.

6) Defectarea oricărui sistem sau echipament de urgenţă sau de salvare care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

7) Imposibilitatea de a controla presurizarea cabinei.

8) O cantitate de combustibil redusă critic sau o cantitate de combustibil la destinaţie inferioară rezervei finale de combustibil regulamentare.

9) Orice utilizare de către echipaj a sistemului de oxigen.

10) Incapacitatea oricărui membru al echipajului de comandă sau de cabină care generează o reducere a efectivului total al echipajului de la bord sub numărul minim certificat.

11) Oboseala echipajului, care afectează sau care ar putea afecta capacitatea sa de a-şi îndeplini sarcinile de zbor în condiţii de siguranţă.

6. MEDIU EXTERIOR ŞI METEOROLOGIE

1) O coliziune sau o proximă coliziune, la sol sau în aer, cu o altă aeronavă, cu solul sau un obstacol (obstacolele includ vehiculele).

2) ACAS RA (semnal de avertizare al sistemului de bord pentru prevenirea coliziunilor).

3) Activarea unui sistem autentic de prevenire a coliziunii cu solul, precum "avertismentul" sistemelor GPWS (sistemul de avertizare privind apropierea faţă de sol) sau TAWS (sistemul de avertizare şi de informare asupra configuraţiei terenului).

4) Coliziune cu păsări sau animale sălbatice.

5) Deteriorarea produsă de obiecte străine/resturi desprinse (FOD).

6) Întâlnirea neaşteptată a stării precare a suprafeţei pistei.

7) Turbulenţe de siaj.

8) Interferenţă cu aeronava cauzate de arme de foc, focuri de artificii, zmeie, echipamente de iluminare laser, lumini de mare intensitate, lasere, sisteme de aeronave telecomandate, aeromodele sau prin alte mijloace similare.

9) Un trăsnet care a provocat avarii ale aeronavei sau pierderea sau funcţionarea necorespunzătoare a oricărui sistem al aeronavei.

10) O rafală de grindină care a provocat daune aeronavei sau pierderea sau funcţionarea necorespunzătoare a oricărui sistem al aeronavei.

11) Turbulenţe puternice sau orice situaţii care provoacă rănirea ocupanţilor aeronavei sau în urma cărora se consideră necesară o "verificare după situaţii de turbulenţă" a aeronavei.

12) Vânt de forfecare sau furtună cu descărcări electrice, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

13) Givraj care provoacă dificultăţi de comandă, avarii ale aeronavei sau pierderea sau funcţionarea necorespunzătoare a oricărui sistem al aeronavei.

14) Întâlnirea cu cenuşă vulcanică.

7. SECURITATE

1) Deturnarea aeronavei;

2) Descoperirea armelor de foc şi a muniţiei;

3) Descoperirea explozivilor;

4) Descoperirea articolelor interzise ascunse în mod intenţionat de un pasager pentru a ocoli securitatea;

5) Descoperirea obiectelor interzise;

6) Acces neautorizat:

a) în ZSAR;

b) la aeronave;

c) la infrastructura sensibilă (ANS, facilităţi de marfă şi poştă, facilităţi pentru furnizorii de zbor, altele);

7) Ameninţări cu bomba;

8) Atacuri împotriva:

a) aeroportului;

b) Aeronavei;

c) Infrastructurii sensibile (ANS, facilităţi de marfă şi poştă, facilităţi pentru furnizorii de zbor, altele);

9) Pasageri turbulenţi;

10) Atacuri/incidente cibernetice;

11) Alte incidente de securitate care nu figurează în listă, dar necesită a fi raportate.

Anexa 5

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

EVENIMENTE LEGATE DE CONDIŢIILE TEHNICE,

DE ÎNTREŢINEREA ŞI DE REPARAREA AERONAVEI

1. FABRICAŢIE

Produse, piese sau echipamente date în exploatare de întreprinderea de producţie, cu abateri faţă de datele de proiectare aplicabile şi care sunt de natură să pună în pericol siguranţa, identificate împreună cu titularul certificatului de tip sau al aprobării de proiect.

2. PROIECTARE

2.1. Orice avarie, funcţionare necorespunzătoare, defecţiune sau alt eveniment, legate de un produs, de o piesă sau de un echipament, care au pus sau ar putea pune în pericol siguranţa.

2.2. Prezenta listă se aplică evenimentelor legate de un produs, o piesă sau un echipament reglementate de un certificat de tip, de un certificat de tip restricţionat, de un certificat de tip suplimentar, de o autorizaţie a ETSO, de o aprobare a unui proiect de reparaţie majoră sau de orice altă aprobare pertinentă, considerată a fi fost eliberată în conformitate cu Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative de certificare pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi de producţie.

3. ÎNTREŢINEREA ŞI MANAGEMENTUL MENŢINERII NAVIGABILITĂŢII

1) Daune structurale grave (de exemplu: fisurile, deformarea permanentă, exfolierea, desprinderea, arderea, uzura excesivă sau coroziunea) depistate în cursul operaţiunilor de întreţinere a aeronavei sau a unei componente a acesteia.

2) Scurgere semnificativă sau contaminare gravă a fluidelor (de exemplu: fluide hidraulice, combustibil, ulei, gaz sau alte fluide).

3) Funcţionare necorespunzătoare sau defectare a oricărei părţi a motorului sau a grupului propulsor şi/sau a transmisiei, care provoacă una sau mai multe dintre situaţiile următoare:

(a) nereţinerea componentelor/resturilor desprinse;

(b) deteriorarea structurii de fixare a motorului.

4) Daună, avarie sau defectare a elicei, care ar fi putut duce la desprinderea în zbor a elicei sau a unei părţi importante a acesteia şi/sau la funcţionarea necorespunzătoare a comenzii elicei.

5) Daună, avarie sau defectare a cutiei de transmisie sau a prinderii rotorului principal, care poate duce la o separare a ansamblului rotorului în timpul zborului şi/sau la funcţionarea necorespunzătoare a comenzii rotorului.

6) Defectarea gravă a unui sistem sau a unui echipament esenţial pentru siguranţă, inclusiv a sistemului sau a echipamentului de urgenţă în cursul testelor de întreţinere, sau imposibilitatea de a activa aceste sisteme după activităţile de întreţinere.

7) Asamblarea sau instalarea incorectă a componentelor aeronavei, depistată în cursul unei inspecţii sau al unei proceduri de încercare, care nu a fost destinată special acestui scop.

8) Evaluarea greşită a unui defect grav sau a unei neconformităţi grave faţă de MEL şi de procedurile tehnice operaţionale.

9) Daune grave cauzate sistemului de interconectare a cablurilor electrice (EWIS).

10) Orice defecţiune a unei componente esenţiale cu durată de viaţă limitată, care duce la retragerea sa înainte de încheierea duratei sale totale de viaţă.

11) Utilizarea unor produse, componente sau materiale de origine necunoscută sau suspectă ori a unor componente esenţiale inutilizabile.

12) Date sau proceduri de întreţinere incorecte sau insuficient aplicabile, care pot provoca erori de întreţinere importante, inclusiv probleme lingvistice.

13) Control incorect sau aplicare incorectă a limitelor ori a programului de întreţinere a aeronavei.

14) Punerea în serviciu a unei aeronave ieşite de la întreţinere, în caz de neconformitate care pune în pericol siguranţa zborului.

15) Deteriorarea gravă a unei aeronave în cursul activităţilor de întreţinere din cauza unor lucrări de întreţinere incorecte sau a utilizării unor echipamente de deservire la sol necorespunzătoare sau inutilizabile, care necesită acţiuni suplimentare de întreţinere.

16) Identificarea unor cazuri de ardere, topire, fum, formare de arcuri electrice, supraîncălzire sau incendiu.

17) Orice eveniment în cursul căruia performanţele umane, inclusiv starea de oboseală a personalului, au contribuit în mod direct sau ar fi putut contribui la producerea unui accident sau a unui incident grav.

18) Disfuncţii importante, probleme de fiabilitate sau probleme recurente de calitate a înregistrării care afectează un înregistrator de date de zbor (precum un sistem de înregistrare a datelor de zbor, un sistem de transmisie de date sau un înregistrator de voce din cabina de pilotaj) sau lipsa informaţiilor necesare pentru a asigura buna funcţionare a unui înregistrator de date de zbor.

Anexa 6

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

EVENIMENTE LEGATE DE SERVICIILE ŞI MIJLOACELE DE NAVIGAŢIE AERIANĂ

1. Prezenta anexă este structurată în aşa fel încât evenimentele pertinente să fie corelate cu tipurile de activităţi în cursul cărora, în baza experienţei dobândite, sunt observate în mod normal, în scopul de a facilita raportarea evenimentelor. Totuşi, această prezentare nu trebuie să fie interpretată în sensul că evenimentele nu trebuie raportate în cazul în care se produc în afara categoriei de activităţi cu care sunt corelate în listă.

2. EVENIMENTE LEGATE DE AERONAVĂ

1) O coliziune sau o proximă coliziune, la sol sau în aer, între o aeronavă şi o altă aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (obstacolele includ vehiculele), inclusiv o proximă coliziune cu solul a unui zbor controlat (proximă CFIT).

2) Nerespectarea distanţelor minime de separaţie între aeronave (este vorba despre o situaţie în care distanţele minime de separare regulamentare nu au fost menţinute între două aeronave sau între o aeronavă şi spaţiul aerian căruia i se aplică distanţele minime).

3) Separaţie inadecvată (în lipsa distanţelor minime de separare regulamentare, o situaţie în care distanţa dintre două aeronave este considerată insuficientă pentru ca piloţii să poată asigura o separare sigură).

4) Semnalări ACAS.

5) Coliziune cu păsări sau animale sălbatice.

6) Ieşire de pe calea de rulare sau de pe pistă.

7) Pătrunderea neautorizată, reală sau potenţială, pe calea de rulare sau pe pistă.

8) Pătrunderea neautorizată în zona de apropiere finală şi decolare (FATO).

9) Deviere a aeronavei de la autorizarea ATC.

10) Deviere a aeronavei de la regulamentul de organizare a traficului aerian (ATM) aplicabil:

(a) nerespectarea de către aeronavă a procedurilor ATM aplicabile publicate;

(b) încălcarea spaţiului aerian, inclusiv pătrunderea neautorizată în spaţiul aerian;

(c) nerespectarea prescripţiilor referitoare la transportul şi la utilizarea echipamentelor aeronautice legate de ATM, prevăzute de reglementările aplicabile.

11) Evenimente determinate de o confuzie în ceea ce priveşte indicativele de apel.

3. DEGRADAREA SAU PIERDEREA TOTALĂ A SERVICIILOR SAU A FUNCŢIILOR

1) Imposibilitatea de a furniza serviciile ATM sau de a executa funcţiile ATM:

(a) imposibilitatea de a furniza servicii de trafic aerian sau de a îndeplini funcţiile ATS corespunzătoare;

(b) imposibilitatea de a furniza servicii de management al spaţiului aerian sau de a executa funcţiile ATM corespunzătoare;

(c) imposibilitatea de a furniza servicii de management al capacităţii fluxului traficului aerian sau de a asigura funcţii de management al capacităţii fluxului traficului aerian.

2) Informaţii incomplete sau preponderent incorecte, deteriorate, inadecvate sau care induc în eroare din partea oricărui serviciu suport (de exemplu: servicii de trafic aerian (ATS), serviciul automat de informare pentru zona terminală (ATIS), servicii meteorologice, baze de date de navigaţie, hărţi, grafice, serviciul de informare aeronautică (AIS), manuale), inclusiv cele referitoare la starea precară a suprafeţei pistei.

3) Funcţionarea necorespunzătoare a serviciului de comunicaţii.

4) Funcţionarea necorespunzătoare a serviciului de supraveghere.

5) Funcţionarea necorespunzătoare a funcţiei sau a serviciului de procesare şi distribuire a datelor.

6) Funcţionarea necorespunzătoare a serviciului de navigaţie.

7) Defectare a sistemului de securitate ATM, care a avut sau ar fi putut avea un impact negativ direct asupra furnizării în condiţii de siguranţă a serviciului.

8) Supraîncărcare semnificativă a sectorului sau a poziţiilor ATS, care poate afecta negativ furnizarea serviciilor.

9) Recepţionarea sau interpretarea incorectă a unor comunicaţii importante, inclusiv neînţelegerea limbii folosite, care a avut sau ar fi putut avea un impact negativ direct asupra furnizării în condiţii de siguranţă a serviciului.

10) Întrerupere prelungită a comunicării cu o aeronavă sau cu o altă unitate ATS.

4. ALTE EVENIMENTE

1) Declararea unei situaţii de urgenţă ("MAYDAY" sau "PAN").

2) Interferenţă externă semnificativă cu serviciile de navigaţie aeriană [de exemplu, staţiile de radio care transmit în bandă FM şi interferează cu sistemul de aterizare instrumentală (ILS), radiofarul omnidirecţional VHF (VOR) şi comunicaţiile].

3) Interferarea cu o aeronavă, o unitate ATS sau cu un sistem de comunicaţii radio, inclusiv prin arme de foc, focuri de artificii, zmeie, iluminare laser, lumini de mare intensitate, lasere, sisteme de aeronave telecomandate, aeromodele sau prin alte mijloace similare.

4) Evacuarea în aer a combustibilului.

5) Ameninţare cu bombă sau deturnare.

6) Oboseală care afectează sau care ar fi putut afecta capacitatea de a exercita în condiţii de siguranţă funcţiile de navigaţie sau de circulaţie aeriană.

7) Orice eveniment în cursul căruia performanţele umane au contribuit în mod direct sau ar fi putut contribui la producerea unui accident sau a unui incident grav.

Anexa 7

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

EVENIMENTE LEGATE DE AERODROMURI ŞI SERVICII LA SOL

1. GESTIONAREA SIGURANŢEI UNUI AERODROM

Prezenta secţiune este structurată în aşa fel încât evenimentele pertinente să fie corelate cu tipurile de activităţi în cursul cărora, în baza experienţei dobândite, ele sunt observate în mod normal, în scopul de a facilita raportarea evenimentelor. Totuşi, această prezentare nu trebuie să fie interpretată în sensul că evenimentele nu trebuie raportate în cazul în care se produc în afara categoriei de activităţi cu care sunt corelate în listă.

1.1. Evenimente legate de aeronave şi de obstacole

1) O coliziune sau o proximă coliziune, la sol sau în aer, între o aeronavă şi o altă aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (obstacolele includ vehiculele).

2) Coliziune cu păsări sau animale sălbatice.

3) Ieşire de pe calea de rulare sau de pe pistă.

4) Pătrunderea neautorizată, reală sau potenţială, pe calea de rulare sau pe pistă.

5) Pătrunderea sau ieşirea neautorizată în zona de apropiere finală şi decolare (FATO).

6) Nerespectarea de către o aeronavă sau un vehicul a autorizaţiilor, a instrucţiunilor sau a restricţiilor în timpul deplasării pe suprafaţa de mişcare a unui aerodrom (de exemplu: eroare privind pista, calea de rulare sau zona restricţionată a unui aerodrom).

7) Obiect străin aflat pe suprafaţa de mişcare a aerodromului, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

8) Prezenţa unor obstacole, pe aerodrom sau în vecinătatea acestuia, care nu sunt publicate în AIP (publicaţia de informare aeronautică) sau în NOTAM (avizele către navigatori) şi/sau care nu sunt marcate sau balizate luminos corespunzător.

9) Interferenţă cu vehicule, echipamente sau persoane în cursul procedurilor de push-back, de power-back sau de rulaj.

10) Pasageri sau persoane neautorizate lăsate nesupravegheate pe platformă.

11) Suflul jetului reactiv, suflu de rotor sau suflu de elice.

12) Declararea unei situaţii de urgenţă ("MAYDAY" sau "PAN").

1.2. Degradarea sau pierderea totală a serviciilor sau a funcţiilor

1) Întreruperea sau defecţiuni ale comunicaţiilor între:

(a) personalul de aerodrom, personalul de la bordul unui vehicul sau la sol şi o unitate a serviciilor de trafic aerian sau serviciul de management al platformei;

(b) o unitate responsabilă cu serviciul de management al platformei şi o aeronavă, un vehicul sau o unitate a serviciilor de trafic aerian.

2) Avarierea, funcţionarea necorespunzătoare sau defectarea semnificativă a unui echipament sau a unui sistem al aerodromului, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava sau ocupanţii acesteia.

3) Deficienţe semnificative ale balizării luminoase, marcării sau semnalizării aerodromului.

4) Defectarea sistemului de alertă pentru situaţii de urgenţă al aerodromului.

5) Indisponibilitatea serviciilor de salvare şi de stingere a incendiilor conform cerinţelor aplicabile.

1.3. Alte evenimente

1) Incendiu, fum sau explozie la instalaţiile, în împrejurimile şi la echipamentele aerodromului, care au pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

2) Evenimente legate de securitatea aerodromului (de exemplu: intrare ilegală, acţiuni de sabotaj, ameninţare cu bombă).

3) Neraportarea unei schimbări semnificative în condiţiile de funcţionare ale aerodromului, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

4) Tratament de degivrare/antigivrare neefectuat, incorect sau inadecvat.

5) Scurgere semnificativă în timpul operaţiunilor de alimentare cu combustibil.

6) Alimentarea cu combustibil sau cu alte fluide esenţiale (inclusiv oxigen, azot, ulei şi apă potabilă), contaminate sau de tip incorect.

7) Incapacitatea de a gestiona starea precară a suprafeţei pistei.

8) Orice eveniment în cursul căruia performanţele umane au contribuit în mod direct sau ar fi putut contribui la producerea unui accident sau a unui incident grav.

2. DESERVIREA LA SOL A UNEI AERONAVE

Prezenta secţiune este structurată în aşa fel încât evenimentele pertinente să fie corelate cu tipurile de activităţi în cursul cărora, în baza experienţei dobândite, sunt observate în mod normal, în scopul de a facilita raportarea evenimentelor. Totuşi, această prezentare nu trebuie să fie interpretată în sensul că evenimentele nu trebuie raportate în cazul în care se produc în afara categoriei de activităţi cu care sunt corelate în listă.

2.1. Evenimente legate de aeronave şi de aerodromuri

1) O coliziune sau o proximă coliziune, la sol sau în aer, între o aeronavă şi o altă aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (obstacol include vehiculele).

2) Pătrunderea neautorizată pe pistă sau pe calea de rulare.

3) Ieşirea neautorizată de pe pistă sau de pe calea de rulare.

4) Contaminarea semnificativă a structurii, sistemelor şi echipamentelor aeronavei, rezultată din transportul bagajelor, al poştei sau al mărfii.

5) Interferenţă cu alte vehicule, echipamente sau persoane în cursul procedurilor de push-back, de power-back sau de rulaj.

6) Obiecte străine pe suprafaţa de mişcare a aerodromului, care au pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

7) Pasageri sau persoane neautorizate lăsate nesupravegheate pe platformă.

8) Incendiu, fum sau explozie la instalaţiile, în împrejurimile şi la echipamentele aerodromului, care au pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

9)Evenimente legate de securitatea aerodromului (de exemplu: intrare ilegală, acţiuni de sabotaj, ameninţare cu bombă).

2.2. Degradarea sau pierderea totală a serviciilor sau a funcţiunilor

1) Întreruperea sau defecţiuni ale comunicaţiilor cu o aeronavă, un vehicul, o unitate responsabilă cu serviciile de trafic aerian sau o unitate responsabilă cu serviciul de management al platformei.

3) Deficienţe semnificative ale balizării luminoase, ale marcării sau ale semnalizării aerodromului.

2.3. Evenimente specifice serviciilor de deservire la sol a aeronavelor (handling):

1) Deservirea la sol a aeronavelor sau transbordarea incorectă a pasagerilor, încărcarea incorectă a bagajelor, a poştei sau a mărfii, care poate avea un efect semnificativ asupra masei şi/sau a echilibrului aeronavei (inclusiv erori importante în calculele fişei de încărcare).

2) Retragerea echipamentelor de îmbarcare cu punerea în pericol a ocupanţilor aeronavei.

3) Stivuirea sau fixarea incorectă a bagajelor, a poştei sau a mărfii, care poate periclita în orice mod aeronava, echipamentele aeronavei sau ocupanţii săi, ori de natură să împiedice evacuarea de urgenţă.

4) Transportul, tentativa de transport sau deservirea la sol a aeronavelor cu mărfuri periculoase, care au generat sau ar fi putut genera un risc pentru siguranţa exploatării sau care au creat o situaţie periculoasă [de exemplu: incident sau accident datorat mărfurilor periculoase, conform definiţiei din cadrul instrucţiunilor tehnice ale OACI (Instrucţiunile tehnice privind siguranţa transportului aerian al bunurilor periculoase (OACI – Doc. 9284))].

5) Nerespectarea corelaţiei între pasageri şi bagaje.

6) Nerespectarea procedurilor cerute în materie de deservire la sol a aeronavelor (handling) şi de asistenţă aeroportuară, în special a procedurilor de degivrare, de realimentare sau de încărcare, inclusiv în ceea ce priveşte poziţionarea incorectă sau retragerea echipamentelor.

7) Scurgere semnificativă în timpul operaţiunilor de alimentare cu combustibil.

8) Încărcarea unor cantităţi incorecte de combustibil, care poate avea un efect semnificativ asupra anduranţei, performanţei, echilibrului sau rezistenţei structurale a aeronavei.

9) Alimentarea cu combustibil sau cu alte fluide esenţiale (inclusiv oxigen, azot, ulei şi apă potabilă), contaminate sau de tip incorect.

10) Orice disfuncţie, funcţionare necorespunzătoare sau defectare a echipamentelor utilizate pentru deservirea la sol, care provoacă sau poate provoca daune aeronavei [de exemplu: bară de remorcare sau grup electric de sol (GPU)].

11) Tratament de degivrare/antigivrare neefectuat, incorect sau inadecvat.

12) Deteriorări provocate aeronavelor de echipamente sau de vehicule de asistenţă la sol, inclusiv daune nedeclarate anterior.

13) Orice eveniment în cursul căruia performanţele umane au contribuit în mod direct sau ar fi putut contribui la producerea unui accident sau a unui incident grav.

Anexa 8

la Regulamentul privind raportarea, analiza

şi acţiunile subsecvente cu privire

la evenimentele de aviaţie civilă

EVENIMENTE LEGATE DE ALTE AERONAVE DECÂT CELE MOTORIZATE COMPLEXE,

INCLUSIV PLANOARE ŞI VEHICULE MAI UŞOARE DECÂT AERUL

În sensul prezentei anexe:

(a) "alte aeronave decât cele motorizate complexe" desemnează aeronavele diferite de cele definite la punctul 4 din Hotărârea Guvernului nr.831/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedurile administrative referitoare la operaţiunile aeriene;

(b) "planor" - înseamnă o aeronavă mai grea decât aerul care este susţinută în zbor de reacţia dinamică a aerului asupra suprafeţelor sale portante fixe şi al cărei zbor liber nu depinde de un motor, incluzând şi deltaplanele, parapantele şi alte aeronave comparabile;

(c) "vehicule mai uşoare decât aerul" are înţelesul de aeronave special concepute sau modificate pentru utilizări militare, incluzând cercetare din aer, atac, antrenament, transport, desantare de trupe sau echipamente militare, sprijin logistic, precum şi componente special concepute pentru acestea.

1. ALTE AERONAVE DECÂT CELE MOTORIZATE COMPLEXE, CU EXCEPŢIA PLANOARELOR ŞI A VEHICULELOR MAI UŞOARE DECÂT AERUL

1.1. Prezenta secţiune este structurată în aşa fel încât evenimentele pertinente să fie corelate cu tipurile de activităţi în cursul cărora, în baza experienţei dobândite, sunt observate în mod normal, în scopul de a facilita raportarea evenimentelor. Totuşi, această prezentare nu trebuie să fie interpretată în sensul că evenimentele nu trebuie raportate în cazul în care se produc în afara categoriei de activităţi cu care sunt corelate în listă.

1.2. Operaţiuni aeriene

1) Pierderea involuntară a controlului asupra aeronavei.

2) Aterizare în afara zonei prevăzute pentru aterizare.

3) Imposibilitatea de a atinge performanţele cerute ale aeronavei, prevăzute în condiţii normale, în timpul decolării, al urcării sau al aterizării.

4) Pătrunderea neautorizată pe pistă.

5) Ieşirea neautorizată de pe pistă.

6) Orice zbor care a fost efectuat cu o aeronavă inadecvată pentru zbor sau pentru care pregătirea zborului nu a fost finalizată, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

7) Zbor neintenţionat în condiţii IMC (condiţii meteorologice de zbor instrumental) al unei aeronave necertificate în conformitate cu IFR (regulile de zbor instrumental) sau al unui pilot necalificat pentru IFR, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

8) Descărcarea involuntară a încărcăturii (Acest punct se aplică numai operării comerciale în sensul articolului 5 din Codul aerian al Republicii Moldova).

1.3. Evenimente tehnice

1) Vibraţii intense anormale (de exemplu: oscilaţii ale eleronului, ale profundorului sau ale elicei).

2) Orice comandă de zbor care nu funcţionează corect sau care este deconectată.

3) O defecţiune sau o deteriorare importantă a structurii aeronavei.

4) Pierderea în zbor a oricărei părţi din structura aeronavei sau a unei instalaţii a acesteia.

5) O defecţiune a unui motor, a unui rotor, a unei elice, a unui sistem de alimentare cu combustibil sau a unui alt sistem esenţial.

6) Scurgerea oricărui fluid care a dus la un risc de incendiu sau la posibila contaminare periculoasă a structurii, a sistemelor sau a echipamentului aeronavei ori la un risc pentru ocupanţii săi.

1.4. Interacţiunea cu serviciile de navigaţie aeriană şi managementul traficului aerian

1) Interacţiunea cu serviciile de navigaţie aeriană (de exemplu: furnizarea unor servicii incorecte, comunicaţii contradictorii sau abaterea de la autorizare), care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

2) Încălcarea spaţiului aerian.

1.5. Situaţii de urgenţă şi alte situaţii critice

1) Orice eveniment care determină un apel de urgenţă.

2) Incendiu, explozie, fum, gaze toxice sau emanaţii toxice în aeronavă.

3) Incapacitatea pilotului, care duce la imposibilitatea de a îndeplini îndatoririle profesionale.

1.6. Mediu exterior şi meteorologie

1) O coliziune, la sol sau în aer, cu o altă aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (obstacolele includ vehiculele).

2) O proximă coliziune, la sol sau în aer, cu o altă aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (obstacolele includ vehiculele), care impune o manevră de evitare de urgenţă pentru a evita o coliziune.

3) Coliziune cu păsări sau animale sălbatice, care provoacă deteriorări aeronavei sau pierderea ori funcţionarea necorespunzătoare a oricărui serviciu esenţial.

4) Interferenţa cu aeronava prin arme de foc, focuri de artificii, zmeie, iluminare laser, lumini de mare intensitate, lasere, sisteme de aeronave telecomandate, aeromodele sau prin alte mijloace similare.

5) Un trăsnet care a provocat daune aeronavei sau pierderea funcţiilor acesteia.

6) Turbulenţe puternice care au provocat rănirea ocupanţilor aeronavei sau în urma cărora se consideră necesară o "verificare după situaţii de turbulenţă" a aeronavei.

7) Givrajul, inclusiv givrajul carburatorului, care a pus sau ar fi putut pune în pericol aeronava, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană.

2. PLANOARE

2.1. Prezenta secţiune este structurată în aşa fel încât evenimentele pertinente să fie corelate cu tipurile de activităţi în cursul cărora, în baza experienţei dobândite, sunt observate în mod normal, în scopul de a facilita raportarea evenimentelor. Totuşi, această prezentare nu trebuie să fie interpretată în sensul că evenimentele nu trebuie raportate în cazul în care se produc în afara categoriei de activităţi cu care sunt corelate în listă.

2.2. Operaţiuni aeriene

1) Pierderea involuntară a controlului asupra planorului.

2) Un eveniment în cursul căruia pilotul planorului nu a fost în măsură să elibereze cablul troliului sau cablul de remorcare şi a fost nevoit să facă acest lucru prin aplicarea procedurii de urgenţă.

3) Orice eliberare a cablului troliului sau a cablului de remorcare care a pus sau ar fi putut pune în pericol planorul, ocupanţii acestuia sau orice altă persoană.

4) În cazul unui motoplanor, defectarea motorului în timpul decolării.

5) Orice zbor efectuat cu un planor inapt pentru zbor sau în cazul căruia o pregătire a zborului incompletă a pus sau ar fi putut pune în pericol planorul, ocupanţii acestuia sau orice altă persoană.

2.3. Evenimente tehnice

1) Vibraţii intense anormale (de exemplu: oscilaţii ale eleronului, ale profundorului sau ale elicei).

2) Orice comandă de zbor care nu funcţionează corect sau care este deconectată.

3) O defecţiune sau o deteriorare importantă a structurii planorului.

4) Pierderea în zbor a oricărei părţi din structura sau instalaţiile planorului.

2.4. Interacţiunea cu serviciile de navigaţie aeriană şi gestionarea traficului aerian

1) Interacţiunea cu serviciile de navigaţie aeriană (de exemplu: furnizarea unor servicii incorecte, comunicaţii contradictorii sau abaterea de la autorizare), care a pus sau ar fi putut pune în pericol planorul, ocupanţii acestuia sau orice altă persoană.

2) Încălcarea spaţiului aerian.

2.5. Situaţii de urgenţă şi alte situaţii critice

1) Orice eveniment care determină un apel de urgenţă.

2) Orice situaţie în care nu rămâne disponibilă nicio zonă de aterizare în condiţii de siguranţă.

3) Incendiu, explozie, fum, gaze sau emanaţii toxice în planor.

4) Incapacitatea pilotului, care conduce la imposibilitatea de a îndeplini îndatoririle profesionale.

2.6. Mediu exterior şi meteorologie

1) O coliziune, la sol sau în aer, cu o aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (obstacolele includ vehiculele).

2) O proximă coliziune, la sol sau în aer, cu o aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (obstacolele includ vehiculele), care impune o manevră de evitare de urgenţă pentru a evita o coliziune.

3) Interferarea cu planorul prin arme de foc, focuri de artificii, zmeie, iluminare laser, lumini de mare intensitate, lasere, sisteme de aeronave telecomandate, aeromodele sau prin alte mijloace similare.

4) Un trăsnet care a provocat daune planorului.

3. VEHICULE MAI UŞOARE DECÂT AERUL (BALOANE ŞI DIRIJABILE)

3.1. Prezenta secţiune este structurată în aşa fel încât evenimentele pertinente să fie corelate cu tipurile de activităţi în cursul cărora, în baza experienţei dobândite, sunt observate în mod normal, în scopul de a facilita raportarea evenimentelor. Totuşi, această prezentare nu trebuie să fie interpretată în sensul că evenimentele nu trebuie raportate în cazul în care se produc în afara categoriei de activităţi cu care sunt corelate în listă.

3.2. Operaţiuni aeriene

1) Orice zbor care a fost efectuat cu un vehicul mai uşor decât aerul inapt pentru zbor sau în cazul căruia o pregătire a zborului incompletă a pus sau ar fi putut pune în pericol vehiculul mai uşor decât aerul, ocupanţii acestuia sau orice altă persoană.

2) Stingere permanentă involuntară a flăcării de veghe.

3.3. Evenimente tehnice

1) Defectarea oricăreia dintre piesele sau comenzile următoare: tub de imersie al cilindrului de combustibil, scripeţi ai voalurii (anvelopei), circuit de comandă, supapă de evacuare pentru arzător, supapă de evacuare pentru cilindrul de combustibil, cârlig, daune aduse conductei de combustibil, valvei de gaz portant, anvelopei (voalurii) sau balonetului, suflantei, supapei de siguranţă (baloane cu gaz) sau troliului (baloane captive cu gaz).

2) Scurgere sau pierdere semnificativă de gaz portant (de exemplu: porozitate, valve de gaz portant în poziţie verticală).

3.4. Interacţiunea cu serviciile de navigaţie aeriană şi managementul traficului aerian

1) Interacţiunea cu serviciile de navigaţie aeriană (de exemplu: furnizarea unor servicii incorecte, comunicaţii contradictorii sau abaterea de la autorizare), care a pus sau ar fi putut pune în pericol vehiculul mai uşor decât aerul, ocupanţii acestuia sau orice altă persoană.

2) Încălcarea spaţiului aerian.

3.5. Situaţii de urgenţă şi alte situaţii critice

1) Orice eveniment care determină un apel de urgenţă.

2) Incendiu, explozie, fum sau emanaţii toxice în vehiculul mai uşor decât aerul (dincolo de funcţionarea normală a arzătorului).

3) Căderea ocupanţilor vehiculului mai uşor decât aerul în afara nacelei sau a platformei.

4) Incapacitatea pilotului, care conduce la imposibilitatea de a îndeplini orice sarcină.

5) Ridicarea sau târârea accidentală a unui membru al echipei de la sol, având drept consecinţă decesul sau vătămarea unei persoane.

3.6. Mediu extern şi meteorologie

1) O coliziune sau o proximă coliziune, la sol sau în aer, cu o aeronavă, cu solul sau cu un obstacol (6), care a pus sau ar fi putut pune în pericol vehiculul mai uşor decât aerul, ocupanţii săi sau orice altă persoană.

2) Interferenţa cu vehiculul mai uşor decât aerul prin arme de foc, focuri de artificii, zmeie, iluminare laser, lumini de mare intensitate, lasere, sisteme de aeronave telecomandate, aeromodele sau prin alte mijloace similare.

3) Condiţii meteorologice nefavorabile neaşteptate, care au pus sau ar fi putut pune în pericol vehiculul mai uşor decât aerul, ocupanţii acestuia sau orice altă persoană.

Anexa nr.9

la Regulamentul privind raportarea,

analiza şi acţiunile subsecvente cu

privire la evenimentele de aviaţie civilă

SISTEMUL DE CLASIFICARE

a riscurilor evenimentelor raportate în conformitate

cu "Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile

subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă"

ETAPA 1

Stabilirea contextului

Primul pas al procesului de management al riscului este stabilirea termenilor de referinţă ai evaluării. Aceasta stabileşte parametrii în limitele cărora sunt aplicate celelalte etape ale procesului şi stabileşte baza pentru decizia în privinţa riscului ce trebuie luată. Acest pas presupune, de asemenea:

1. Definirea problemei/descrierea schimbărilor;

2. Identificarea părţilor interesate interne şi externe;

3. Dimensionarea discuţiei – cât de mult, cât de mari (bani, oameni, avioane etc.);

4. Determinarea ratingului consecinţelor relevante pentru această evaluare.

Întrebări – cheie la stabilirea contextului

1. Care este politica, programul, procesul sau activitatea?

2. Care sunt rezultatele aşteptate majore?

3. Care sunt valorile materiale?

4. Care sunt principalele ameninţări şi oportunităţi pe care le prezintă politica, programul, procesul sau activitatea?

5. Care sunt punctele sale forte şi punctele slabe?

6. Cine sunt persoanele interesate?

7. Care sunt factorii semnificativi din mediul intern şi extern ai organizaţiei?

NOTĂ: Luaţi în considerare, de asemenea, contextul mai larg în care există politica, programul, procesul sau activitatea. Acest lucru poate include factorii economici, geografici, politici, de mediu, sociali şi tehnologici care pot influenţa politica, programul, procesul sau activitatea.

8. Problemele ce au fost identificate la revizuirile anterioare?

Este vital să avem o imagine clară a scopurilor şi obiectivelor de politică, program, proces sau activitate pentru a obţine o înţelegere cuprinzătoare a semnificaţiei sale pentru organizaţie.

Înţelegerea semnificaţiei pentru organizaţie

Care este semnificaţia strategică, operaţională şi tactică а politicii, programului, procesului sau activităţii?

Primul pas în înţelegerea importanţei unei politici, program, proces sau activitate în ceea ce priveşte contribuţia sa la obiectivele de nivel superior ale organizaţiei este înţelegerea fundamentală а tuturor aspectelor ale tuturor operaţiunilor. Contextul este format atât din mediul în care există riscul, cât şi din factorii care pot influenţa modul în care politica, programul, procesul sau activitatea se desfăşoară.

Pentru а stabili contextul, este necesar de а avea о înţelegere clară а:

1. Organizaţiei;

2. Activităţii de bază sau a operaţiunilor;

3. Mediilor interne şi externe, în care organizaţia îşi desfăşoară activitatea;

4. Riscului sau riscurilor susceptibile de a avea impact asupra organizaţiei.

Stabilirea părţilor interesate

Cine are un interes în politică, programul, procesul sau activitatea dată?

Părţile interesate sunt "acele persoane şi organizaţii care pot afecta, fi afectate de, sau se percep pe ei înşişi de а fi afectate de о decizie sau о activitate în timpul procesului de management а riscurilor".

ETAPA 2

Identificarea pericolelor

NOTĂ: Acest pas caută să identifice riscurile care urmează să fie gestionate. Identificarea cuprinzătoare utilizând un proces bine structurat sistematic este critică, deoarece un risc potenţial care nu este identificat la această etapă este exclus de la analiza ulterioară. Identificarea trebuie să includă toate riscurile indiferent dacă sunt sau nu sunt sub controlul organizaţiei.

Acest pas presupune:

1. Ce se poate întâmpla – se identifică şi se formează o listă care urmează să fie gestionate;

2. Cum se poate întâmpla – se ia în considerare posibilele cauze şi scenarii.

Ce este un pericol?

Un pericol este о situaţie sau condiţie care, dacă sunt lăsate necontrolate, ar putea duce la un efect sau rezultat negativ. Un pericol nu este rezultatul negativ (sau incidentul sau accidentul) în sine.

Care pericole trebuie să fie incluse?

Pericolele trebuie să fie identificate pentru toate aspectele contextului identificat la etapa precedentă. Pericolele neidentificate pot reprezenta о ameninţare majoră pentru orice organizaţie. Este important să se asigure că cea mai largă gamă de pericole sunt identificate. Pericolele ar trebui să fie identificate în rândul tuturor aspectelor ale următoarelor domenii:

1. Sarcini de operare. De exemplu, pentru operaţiunile de zbor vor fi incluse toate activităţile personalului implicat în aeroporturi, de întreţinere tehnică, de deservire la sol, echipajul de zbor, echipajul de cabină şi ATC, în toate fazele de zbor (de la pregătirea de zbor până la aterizare);

2. Mediul de lucru, inclusiv vremea, constrângerile la locul de muncă (zgomot, presiunea de timp, volumul traficului), manuale şi proceduri (exactitatea, integralitatea, actualitatea, uşurinţa de utilizare, inclusiv lizibilitatea şi accesibilitatea fizică, şi nivelul de cunoaştere а limbii engleze ale forţei de muncă), familiarizarea cu echipamente, procese şi activităţi, nivelurile de supraveghere, diferenţe culturale şi probleme de securitate şi de formare profesională.

3. Condiţiile stabilite la nivel organizaţional, inclusiv design-ul procedurilor scrise, de formare, de proprietate, instalaţii şi echipamente, managementul resurselor (inclusiv stabilirea turelor sau orele suplimentare şi probleme legate de oboseală), procedurile formale şi informale de comunicare, calitatea de informaţii, materiale şi piese de schimb furnizate.

Metode posibile de identificare a pericolelor

1. Brainstorming;

2. Interviuri;

3. Discuţiile de grup;

4. Experienţa personală sau experienţa anterioară a organizaţiei;

5. Audituri sau inspecţii fizice;

6. Sondaje sau chestionare;

7. Examinarea experienţei locale sau mondiale;

8. Istoria şi analizele eşecurilor anterioare;

9. Analize de scenarii;

10. Analize de degradare a structurii de lucru;

11. Modelarea operaţională.

Validarea pericolelor

Odată ce un set de pericole а fost identificat, este important ca întregul grup de lucru (GL sau GL mixt) implicaţi în evaluarea riscurilor să fie de acord că fiecare pericol este valabil în ceea ce priveşte contextul identificat la Etapa 1, şi că fiecare pericol, de fapt, există. Parte а acestui proces este de asemenea determinarea dacă pericolele diferit etichetate sunt, de fapt, acelaşi lucru şi astfel pot fi grupate împreună sub aceeaşi etichetă.

ETAPA 3

Analiza şi evaluarea riscurilor

Această etapă implică evaluarea nivelului de risc asociat cu fiecare pericol identificat şi validat la Etapa 2. Riscul este evaluat prin combinarea consecinţelor potenţiale ale pericolului şi probabilitatea că aceste consecinţe vor avea loc.

Evaluarea măsurilor de protecţie existente

1. Identificarea măsurilor de protecţie existente care vor oferi о anumită protecţie împotriva acestui pericol. Măsurile de protecţie sunt barierele puse în aplicare pentru а proteja un sistem de eşec. Exemple ale măsurilor de protecţie includ proceduri sigure de lucru, echipament individual de protecţie şi dispozitive electronice de avertizare, cum ar fi TCAS şi GPWS.

2. Evaluarea riscului asociat cu fiecare pericol, luând în considerare măsurile de protecţie existente care sunt aplicabile pericolului care este evaluat. Dacă, de exemplu, о procedură care se preconizează de а fi schimbată este evaluată şi există deja un curs de formare care va oferi о anumită protecţie împotriva pericolelor luate în considerare, atunci acest lucru trebuie luat în considerare la evaluarea consecinţelor şi probabilitatea lor.

3. Evaluarea eficacităţii măsurilor de protecţie existente. Aceasta oferă о bază pentru а considera consecinţele şi probabilitatea asociată cu pericolul în cauză.

Determinarea consecinţelor

Pentru fiecare pericol identificat la Etapa 2, este necesar să se determine cea mai rea consecinţă fezabilă. Ulterior acestei consecinţe trebuie să-i fie atribuit calificativul respectiv de probabilitate. Acest lucru se realizează prin:

1. Descrierea celui mai rău scenariu posibil. Adică un scenariu care ar putea rezulta din pericolul în curs de evaluare şi care reprezintă cel mai nedorit rezultat. Este important ca această evaluare să se bazeze pe о situaţie care este considerată fezabilă. în timp ce ar putea fi posibil să se identifice о succesiune de evenimente, eventual independente, implicând multiple eşecuri, ceea ce ar putea duce la un rezultat sever, aceasta nu ar fi о bază utilă pentru analiză, cu excepţia cazului când succesiunea de evenimente este fezabila prin combinarea lor. Pentru о mare majoritate а pericolelor, este mult mai realist descrierea unui scenariu în care pericolul duce direct la rezultate negative, dar nu severe;

2. Consecinţei i se atribuie un calificativ de probabilitate utilizând scara de mai jos în absenţa oricărei acţiuni corective suplimentare, dar ţinând cont de măsurile de protecţie existente şi eficienţa acestora.

Consecinţa unui risc este evaluată folosind о scară de cinci puncte. Există două standarde de măsurare utilizate în această evaluare:

1. Leziuni (pentru angajaţi, contractori, vizitatori şi pentru public);

2. Financiar (de exemplu, costul şi nivelul prejudiciului adus facilităţilor, cum ar fi proprietatea şi echipamentul).

Trebuie să fie utilizată măsurarea, care duce la cele mai grave consecinţe fezabile pentru pericol, orice categorii care au ca rezultat о consecinţă mai puţin severă trebuie ignorate. De exemplu, un incident care ar putea duce practic la peste 20 milioane de dolari daune de proprietate sau echipamente, dar nu şi victime, va fi evaluat ca "sever" şi nu "catastrofal".

Atribuirea calificativelor de probabilitate

Următorul pas implică atribuirea unui calificativ de probabilitate pentru consecinţă dintre următoarele acţiuni:

1. Sigur – este de aşteptat că va avea loc;

2. Probabil – va avea loc în cele mai multe cazuri;

3. Verosimil – va avea loc în anumite circumstanţe;

4. Puţin probabil – ar putea avea loc în anumite circumstanţe;

5. Rar - ar putea să apară, dar numai în circumstanţe excepţionale.

La atribuirea calificativului de probabilitate este necesar să se evalueze probabilitatea că Consecinţa (identificata în Etapa 3) va avea loc, având în vedere măsurile de protecţie existente şi eficacitatea acestor măsuri de protecţie/apărare.

NOTĂ: calificativul de probabilitate se atribuie pentru consecinţă şi nu pentru probabilitatea de pericol.

Evaluarea nivelurilor de risc

Nivelul de risc atribuit unui pericol este determinat în matricea următoare, care, ia în considerare consecinţele potenţiale ale pericolului şi probabilitatea că aceste consecinţe vor avea loc.

Probabilitatea riscului	Severitatea riscului
Probabilitatea riscului	A (Persoane – fatalităţi, Bunuri – extensive)	B (Persoane – traumatizări serioase, Bunuri – majore)	C (Persoane – traumatizări medii, Bunuri – importante)	D (Persoane – traumatizări uşoare, Bunuri – minore)	E (Persoane – traumatizări minore, Bunuri - neglijabile)
Sigur 5	5A (R)	5B (R)	5C (R)	5D (M)	5E (M)
Probabil 4	4A (R)	4B (R)	4C (M)	4D (M)	4E (M)
Verosimil 3	3A (R)	3B (M)	3C (M)	3D (M)	3E (S)
Puţin probabil 2	2A (M)	2B (M)	2C (M)	2D (S)	2E (S)
Rar 1	1A (M)	1B (S)	1C (S)	1D (S)	1E (S)
Nivelul riscului: (R) – ridicat; (M) – mediu; (S) – scăzut.

[Anexa nr.9 introdusă prin Ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr.10 din 25.01.2021, în vigoare 09.05.2021]

Anexa nr.9¹

la Regulamentul privind raportarea,

analiza şi acţiunile subsecvente cu

privire la evenimentele de aviaţie civilă

[Anexa nr.9¹ introdusă prin Ordinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025, în vigoare 13.12.2025]

Notă: Anexa nr.9¹ la Regulament se aplică de la data la care Republica Moldova va avea acces la Centrul European de Coordonare pentru Raportarea Accidentelor şi Incidentelor Aeriene (European Coordination Centre for Air Accident and Incident Reporting System - ECCAIRS 2.0) conform Ordinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025 pct.2

SISTEMUL EUROPEAN DE CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE RISC

1. Prezenta Anexă stabileşte:

1.1. sistemul european de clasificare în funcţie de risc (în continuare ERCS) pentru determinarea riscului pentru siguranţă al unui eveniment;

1.2. modalităţile de punere în aplicare a sistemului european de clasificare în funcţie de risc.

2. ERCS este prevăzut în Apendicele nr.1 la prezenta Anexă.

2.1. ERCS tratează riscul pentru siguranţă al unui eveniment şi nu rezultatul efectiv al acestuia. Evaluarea fiecărui eveniment determină cel mai grav rezultat de accident probabil care ar fi putut să survină în urma evenimentului, precum şi cât de aproape de rezultatul de accident respectiv s-a aflat evenimentul;

2.2. ERCS se bazează pe matricea ERCS alcătuită din următoarele două variabile:

2.2.1. gravitatea: identificarea celui mai grav rezultat de accident probabil care ar fi survenit dacă evenimentul evaluat s-ar fi transformat într-un accident;

2.2.2. probabilitatea: identificarea probabilităţii ca evenimentul evaluat să se transforme în cel mai grav rezultat de accident probabil, menţionat la sbp. 2.2.1.

3. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare AAC) revizuieşte şi, dacă este necesar, modifică şi aprobă clasificarea în funcţie de riscul de siguranţă, cuprinsă în raportul de eveniment, în conformitate cu ERCS, astfel cum este prevăzut în prezenta Anexă.

4. Fără a aduce atingere punctul 3, AAC utilizează procedura de conversie directă prevăzută în Apendicele nr.2 la prezenta Anexă, atunci când converteşte clasificarea în funcţie de riscul la adresa siguranţei, determinată prin metodologiile ARMS/ERC 4x4 sau RAT “ATM global”. Pentru clasificările riscurilor la adresa siguranţei determinate prin alte metodologii, AAC poate utiliza procedura de conversie manuală prevăzută la punctul 2 din Apendicele nr.2 la prezenta Anexă sau alte proceduri de conversie, după caz, atâta vreme cât se realizează o clasificare ERCS echivalentă.

Apendicele nr.1

la Anexa nr.9¹

la Regulamentul privind raportarea,

analiza şi acţiunile subsecvente cu

privire la evenimentele de aviaţie civilă

Etapele Sistemului european de clasificare în funcţie de risc

ERCS constă în următoarele etape:

ETAPA 1: Determinarea valorilor celor două variabile: gravitatea şi probabilitatea.

ETAPA 2: Calcularea punctajului privind riscul pentru siguranţă în cadrul matricei ERCS pe baza celor două valori determinate ale variabilelor.

ETAPA 1: DETERMINAREA VALORILOR VARIABILELOR

1. Gravitatea rezultatului de accident potenţial

1.1. Identificare

Identificarea gravităţii rezultatului de accident potenţial trebuie să urmeze aceste două etape:

(a) determinarea tipului de accident cel mai probabil la care ar fi putut ajunge evenimentul evaluat (aşa-numitul “domeniu de risc principal”);

(b) determinarea categoriei potenţialei pierderi de vieţi omeneşti pe baza dimensiunii aeronavei şi a proximităţii de zonele populate sau de risc ridicat.

Există următoarele domenii de risc:

a) coliziune în aer: o coliziune între aeronave, în timp ce cele ambele aeronave se află în aer, sau o coliziune între aeronave şi alte obiecte aflate în aer (cu excepţia păsărilor şi a faunei sălbatice);

b) pierderea atitudinii normale de zbor: o stare nedorită a aeronavei caracterizată prin abateri neintenţionate de la parametrii normali în timpul operaţiunilor, care ar putea duce în cele din urmă la un impact necontrolat cu solul;

c) coliziune pe pistă: o coliziune între o aeronavă şi un alt obiect (alte aeronave, vehicule etc.) sau o persoană, care are loc pe o pistă a unui aerodrom sau a altei zone de aterizare prestabilite. Aceasta nu include coliziuni cu păsări sau cu specii ale faunei sălbatice;

d) ieşire de pe pistă: un eveniment în cadrul căruia o aeronavă părăseşte pista sau suprafaţa de mişcare a unui aerodrom ori suprafaţa de aterizare a oricărei alte zone de aterizare prestabilite, fără a decola. Aceasta include aterizări verticale cu impact ridicat pentru giravioane sau aeronave cu decolare şi aterizare verticală şi pentru baloane sau dirijabile;

e) incendiu, fum şi presurizare: un eveniment care implică situaţii de incendiu, fum sau presurizare ce pot deveni incompatibile cu viaţa umană. Aceasta include evenimente care implică un incendiu, fum sau emanaţii care afectează orice parte a unei aeronave, în zbor sau la sol, şi care nu reprezintă rezultatul unui impact sau al unor acte răuvoitoare;

f) avariere la sol: avariere a aeronavei produsă de operarea aeronavei la sol pe orice alt teren decât o pistă sau o zonă de aterizare prestabilită, precum şi avarierea survenită în timpul întreţinerii;

g) coliziune cu obstacole în timpul zborului: o coliziune între o aeronavă aflată în aer şi obstacole care se ridică de la suprafaţa terestră. Printre obstacole se numără construcţiile înalte, copacii, cablurile electrice, cablurile de telegraf şi antenele, precum şi obiectele captive;

h) coliziune cu solul: un eveniment în cadrul căruia o aeronavă aflată în aer intră în coliziune cu solul, fără o indicaţie a faptului că echipajul de zbor nu a fost în măsură să controleze aeronava. Aceasta include situaţii în care echipajul de zbor este afectat de iluzii vizuale sau de un mediu vizual degradat;

i) alte vătămări: un eveniment în cadrul căruia au fost cauzate vătămări mortale sau nemortale şi care nu poate fi atribuit niciunui alt domeniu de risc principal;

j) securitate: un act de intervenţie ilicită contra aviaţiei civile. Aceasta include toate incidentele şi încălcările legate de supraveghere şi de protecţie, de controlul accesului, de controlul de securitate, de implementarea controalelor de securitate şi orice alte acte menite să producă, în scopuri răuvoitoare sau în mod iresponsabil, distrugerea aeronavelor şi a bunurilor, punând în pericol aviaţia civilă şi instalaţiile aferente sau conducând la intervenţii ilicite în legătură cu acestea. Aici sunt incluse atât evenimentele de securitate fizică, cât şi cele de securitate cibernetică.

Potenţiala pierdere de vieţi omeneşti se clasifică după cum urmează:

(a) mai mult de 100 de decese posibile – în cazul în care evenimentul evaluat implică cel puţin oricare dintre următoarele:

- o aeronavă certificată de mari dimensiuni care poate transporta peste 100 de pasageri;

- o aeronavă pentru marfă, de dimensiuni echivalente;

- o aeronavă de orice tip într-o zonă dens populată sau într-o zonă de risc ridicat sau ambele;

- orice situaţie care implică orice tip de aeronavă şi în care pot fi posibile peste 100 de decese;

(b) între 20 şi 100 de decese posibile – în cazul în care evenimentul evaluat implică cel puţin oricare dintre următoarele:

- o aeronavă certificată de dimensiuni medii care poate transporta 20-100 de pasageri sau o aeronavă pentru marfă de dimensiuni echivalente;

- orice situaţie în care pot fi posibile între 20 şi 100 de decese.

- o aeronavă certificată de mici dimensiuni care poate transporta maximum 19 pasageri;

- o aeronavă pentru marfă, de dimensiuni echivalente;

- orice situaţie în care pot fi posibile între 2 şi 19 decese;

(d) 1 deces posibil – în cazul în care evenimentul evaluat implică cel puţin oricare dintre următoarele:

- o aeronavă necertificată, şi anume o aeronavă care nu face obiectul cerinţelor de certificare ale Agenţiei Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei;

- orice situaţie în care poate fi posibil un singur deces;

(e) 0 decese posibile – în cazul în care evenimentul evaluat implică doar vătămări corporale, indiferent de numărul de vătămări uşoare şi grave, atât timp cât nu există decese.

1.2. Determinare

- “A” – nicio probabilitate de producere a unui accident;

- “E” – un accident care implică vătămări uşoare şi grave (care nu afectează calitatea vieţii) sau avarieri minore ale aeronavei;

- “I” – un accident care implică un singur deces, o singură vătămare care afectează calitatea vieţii sau o singură avariere substanţială a aeronavei;

- “M” – un accident major, cu un nivel limitat de decese, de vătămări care afectează calitatea vieţii sau de distrugere a aeronavei;

- “S” – un accident semnificativ, cu potenţial de decese şi de vătămări;

- “X” – un accident extrem catastrofic, cu potenţialul de a cauza un număr semnificativ de decese.

Punctajul de gravitate se calculează combinând domeniul de risc principal şi pierderea potenţială de vieţi omeneşti, astfel cum se arată în tabelul de mai jos:

DOMENIU DE RISC PRINCIPAL	CATEGORIE	PUNCTAJ GRAVITATE
Coliziune în aer	Mai mult de 100 de decese posibile	X
	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
Pierderea atitudinii normale de zbor	Mai mult de 100 de decese posibile	X
	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
Coliziune pe pistă	Mai mult de 100 de decese posibile	X
	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
	0 decese posibile	E
Ieşiri de pe pistă	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
	0 decese posibile	E
Incendiu, fum şi presurizare	Mai mult de 100 de decese posibile	X
	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
Avariere la sol	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
	0 decese posibile	E
Coliziune cu obstacole în timpul zborului	Mai mult de 100 de decese posibile	X
	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
Coliziune cu solul	Mai mult de 100 de decese posibile	X
	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
Alte vătămări	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
	0 decese posibile	E
Securitate	Mai mult de 100 de decese posibile	X
	Între 20 şi 100 de decese posibile	S
	Între 2 şi 19 decese posibile	M
	1 deces posibil	I
	0 decese posibile	E

2. Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potenţial

Probabilitatea survenirii celui mai grav rezultat de accident probabil se obţine utilizând modelul de barieră ERCS definit în secţiunea 2.1.

2.1. Modelul de barieră ERCS

Scopul modelului de barieră ERCS este acela de a evalua eficacitatea (şi anume numărul şi puterea) barierelor din sistemul de siguranţă prevăzute în tabelul din secţiunea 2.1.1, rămase între evenimentul efectiv şi cel mai grav rezultat de accident probabil. În cele din urmă, modelul de barieră ERCS va stabili cât de aproape s-a aflat evenimentul evaluat de producerea accidentului potenţial.

2.1.1. Bariere

Modelul de barieră ERCS constă în opt bariere, ordonate într-o secvenţă logică şi ponderate conform tabelului următor:

Nr. barierei	Bariera	Ponderea barierei
1	“Proiectarea aeronavei, a echipamentelor şi a infrastructurii” – include întreţinerea şi remedierea, sprijinirea operaţiunilor, prevenirea problemelor legate de factorii tehnici care ar putea duce la un accident.	5
2	“Planificarea tactică” – include planificarea organizaţională şi individuală înainte de zbor sau o altă activitate operaţională care sprijină reducerea cauzelor şi a factorilor care contribuie la producerea de accidente.	2
3	“Reglementări, proceduri, procese” – include reglementări, proceduri şi procese eficace, uşor de înţeles şi disponibile care sunt respectate (cu excepţia utilizării procedurilor legate de barierele de recuperare).	3
4	“Conştientizarea situaţiei şi luarea de măsuri” – include vigilenţa umană în ceea ce priveşte ameninţările operaţionale, care asigură identificarea pericolelor operaţionale şi a măsurilor eficace de prevenire a unui accident.	2
5	“Funcţionarea şi acţionarea sistemelor de avertizare” care ar putea preveni un accident şi care sunt adecvate scopului, în funcţiune, operaţionale şi respectate.	3
6	“Recuperarea tardivă în urma unei situaţii de accident potenţial”	1
7	“Protecţii” – atunci când a avut loc un eveniment, nivelul rezultatului este atenuat sau se împiedică agravarea evenimentului prin bariere intangibile sau prin măsuri preventive.	1
8	“Eveniment cu nivel scăzut de energie” – are acelaşi punctaj ca “Protecţii”, dar numai pentru domenii de risc principale care implică un nivel scăzut de energie (avariere la sol, ieşiri de pe pistă, vătămări). “Nu se aplică” pentru toate celelalte domenii de risc principale.	1

2.1.2. Eficacitatea barierelor

- “Stopped” (“oprit”): dacă bariera a prevenit producerea accidentului;

- “Remaining Known” (“cunoscută ca rămasă”): în cazul în care se ştie dacă bariera a rămas între evenimentul evaluat şi rezultatul de accident potenţial;

- “Failed Known” (“cunoscută ca eşuată”): dacă se ştie că bariera a eşuat

- “Failed Assumed” (“presupusă ca eşuată”): dacă se presupune că bariera a eşuat, chiar dacă nu sunt disponibile informaţii suficiente (sau deloc) pentru a stabili acest lucru;

- “Not Applicable” (“nu se aplică”): dacă bariera nu este relevantă pentru evenimentul evaluat.

2.1.3. Evaluarea barierelor

Barierele se evaluează în două etape:

Etapa 1: Pentru a identifica, dintre barierele definite în tabelul din secţiunea 2.1.1, care barieră: (1-8) a oprit transformarea evenimentului în rezultatul de accident potenţial (denumită “barieră de oprire”).

Etapa 2: Pentru a identifica, în conformitate cu secţiunea 2.1.2, eficacitatea barierelor rămase. Barierele rămase sunt acele bariere enumerate în tabelul din secţiunea 2.1.1 care sunt plasate între bariera de oprire şi rezultatul de accident potenţial. Nu trebuie să se considere că barierele enumerate în tabelul din secţiunea 2.1.1 care sunt plasate înainte de bariera de oprire au contribuit la prevenirea rezultatului de accident şi, în consecinţă, barierele respective nu sunt punctate ca “Stopped” sau “Remaining”.

2.2. Calcul

Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potenţial este valoarea numerică rezultată în urma etapelor de mai jos:

Etapa 1: O sumă a tuturor ponderilor barierelor (de la 1 la 5) prevăzute în tabelul din secţiunea 2.1.1 aferente tuturor barierelor evaluate care au fost punctate ca “Stopped”, “Remaining known” sau “Remaining assumed”. Barierele “Failed” şi “Not Applicable” nu sunt incluse în calcularea punctajului final, deoarece aceste bariere nu ar fi putut preveni accidentul. Suma rezultată a ponderilor barierelor este o valoare numerică între 0 şi 18.

Etapa 2: Suma ponderilor barierelor corespunde unui punctaj de barieră între 0 şi 9, conform tabelului de mai jos, care acoperă întreaga gamă dintre barierele rămase puternice şi cele slabe.

Suma ponderilor barierelor	Punctajul de barieră corespunzător
0 Nu a mai rămas nicio barieră. S-a produs rezultatul de accident potenţial cel mai grav.	0
1-2	1
3-4	2
5-6	3
7-8	4
9-10	5
11-12	6
13-14	7
15-16	8
17-18	9

ETAPA 2: PUNCTAREA RISCULUI PENTRU

SIGURANŢĂ ÎN CADRUL MATRICEI ERCS

Punctajul riscului pentru siguranţă este o valoare din două cifre, prima cifră corespunzând valorii alfabetice rezultate din calculul gravităţii evenimentului (punctaj de gravitate de la A la X), iar a doua cifră reprezentând valoarea numerică obţinută în urma calculării punctajului corespunzător al evenimentului (0-9).

Punctajul riscului pentru siguranţă se introduce în matricea ERCS.

Pentru fiecare punctaj al riscului pentru siguranţă dat, există şi un punctaj echivalent numeric pentru scopuri de agregare şi de analiză, care este explicat mai jos la rubrica “Punctajul echivalent numeric” .

Matricea ERCS reflectă punctajul riscului pentru siguranţă şi cifrele numerice asociate ale unui eveniment după cum urmează:

În plus faţă de punctajul riscului pentru siguranţă şi pentru a facilita determinarea caracterului urgent al măsurii recomandate care trebuie luată în legătură cu evenimentul, în matricea ERCS ar putea fi utilizate următoarele trei culori:

Culoare	Punctaj ERCS	Semnificaţie
ROŞU	X0, X1, X2, S0, S1, S2, M0, M1, I0	Risc ridicat. Evenimentele cu cel mai ridicat nivel de risc.
GALBEN	X3, X4, S3, S4, M2, M3, I1, I2, E0, E1	Risc sporit. Evenimente cu nivel de risc intermediar.
VERDE	X5-X9, S5-S9, M4-M9, I3-I9, E2-E9.	Evenimente cu nivel de risc scăzut

Zona verde a matricei conţine valori de risc scăzute. Ele oferă date pentru o analiză aprofundată cu privire la evenimentele legate de siguranţă care, fie singure, fie în combinaţie cu alte evenimente, ar putea spori valorile de risc ale unor astfel de evenimente.

Punctajul echivalent numeric

Punctaj ERCS	X9	X8	X7	X6	X5	X4	X3	X2	X1	X0
Valoare numerică corespunzătoare	0,001	0,01	0,1	1	10	100	1 000	10 000	100 000	1 000 000
Punctaj ERCS	S9	S8	S7	S6	S5	S4	S3	S2	S1	S0
Valoare numerică corespunzătoare	0,0005	0,005	0,05	0,5	5	50	500	5 000	50 000	500 000
Punctaj ERCS	M9	M8	M7	M6	M5	M4	M3	M2	M1	M0
Valoare numerică corespunzătoare	0,0001	0,001	0,01	0,1	1	10	100	1 000	10 000	100 000
Punctaj ERCS	I9	I8	I7	I6	I5	I4	I3	I2	I1	I0
Valoare numerică corespunzătoare	0,00001	0,0001	0,001	0,01	0,1	1	10	100	1 000	10 000
Punctaj ERCS	E9	E8	E7	E6	E5	E4	E3	E2	E1	E0
Valoare numerică corespunzătoare	0,000001	0,00001	0,0001	0,001	0,01	0,1	1	10	100	1 000

Fiecare punctaj ERCS primeşte o valoare numerică de magnitudine a riscului corespunzătoare, pentru a facilita agregarea şi analiza numerică a evenimentelor multiple cu un punctaj ERCS:

Atât coloana 10, cât şi rândul A din matrice au valoarea 0 ca valoare numerică corespunzătoare.

Apendicele nr.2

la Anexa nr.9¹

la Regulamentul privind raportarea,

analiza şi acţiunile subsecvente cu

privire la evenimentele de aviaţie civilă

Proceduri de conversie

a punctajelor atribuite conform metodelor RAT (Risk Analysis Tool) şi

ARMS-ERC (Aviation Risk Management Solutions – Event Risk Classification)

în punctaje ERCS (European Risk Classification Scheme)

Apendicele nr.2 stabileşte proceduri de conversie a punctajelor RAT şi ARMS-ERC în punctajul ERCS definit în etapa 2 din Apendicele nr.1 la prezenta Anexă. Punctajul ERCS este o valoare din două poziţii, prima poziţie corespunzând valorii alfabetice rezultate din calculul gravităţii evenimentului (punctaj de gravitate de la A la X), iar a doua poziţie reprezentând valoarea numerică obţinută din calculul punctajului corespunzător al evenimentului (probabilitate).

Următoarele proceduri de conversie oferă fie o conversie directă, fie o conversie manuală pentru a obţine o clasificare ERCS echivalentă cu punctajele RAT şi/sau ARMS-ERC în conformitate cu punctul 3 şi 4 din Anexa nr.9¹.

1. CONVERSIE DIRECTĂ

Procedura de conversie obligatorie constă în următoarele două fluxuri de lucru:

- fluxul 1 – realizează o conversie directă pentru a obţine punctajul de gravitate ERCS;

- fluxul 2 – realizează o conversie directă pentru a obţine punctajul de probabilitate ERCS.

În figura 1 se face o prezentare generală a procedurii. Punctul de plecare al procesului este caseta “Raportul de eveniment depus” şi caseta de rezultat “Punctaj echivalent ERCS”. Liniile punctate din figura 1 indică faptul că pentru fiecare proces este necesară o singură sursă.

Figura 1. Proceduri de conversie

1.1. FLUXUL DE LUCRU 1 – Punctajul de gravitate ERCS

a. Informaţii privind “Categoria evenimentelor” şi “Grupa de masă”

- În cazul în care raportul de eveniment conţine informaţii privind “categoria evenimentului” şi “grupa de masă”, acestea pot fi convertite în punctajul ERCS “Gravitatea rezultatului de accident potenţial”. Etapa următoare este litera b din figura 1.

- În cazul în care raportul de eveniment nu conţine informaţii cu privire la “categoria evenimentului”, la “grupa de masă” sau la niciuna dintre acestea, conversia directă nu este posibilă. Dacă se utilizează conversia manuală descrisă la punctul 2 din prezenta anexă, următoarea etapă este D din figurile 1 şi 5.

b. Conversia “Categoriei evenimentului” şi a domeniului de risc principal (KRA – Key Risk Area)

- În cazul în care “categoria evenimentului” din raportul de eveniment corespunde direct unui domeniu de risc principal ERCS definit la sbp. 1.2. din anexa 1 la prezentul Regulament, etapa următoare este litera c din figura 1.

- La rapoartele de eveniment care conţin “categorii de evenimente” diferite de domeniile de risc principal ERCS, nu se face conversia directă. Dacă se utilizează conversia manuală descrisă la punctul 2 din prezenta anexă, următoarea etapă este D din figurile 1 şi 5.

c. Punctajul ERCS “gravitatea rezultatului de accident potenţial” – conversie directă

- În cazul în care raportul de eveniment conţine informaţii despre “categoria evenimentului” şi “grupa de masă”, punctajul de gravitate este convertit direct într-un punctaj ERCS corespunzător – “gravitatea rezultatului de accident potenţial”. Rezultatul este k, care reprezintă prima poziţie corespunzătoare valorii alfabetice rezultate din calculul gravităţii evenimentului (punctaj de gravitate de la A la X).

1.2. FLUXUL DE LUCRU 2 – punctajul de probabilitate ERCS

d. Raportul de eveniment căruia i s-a acordat punctajul prin RAT

Dacă raportului de eveniment i s-a acordat un punctaj prin utilizarea metodologiei RAT:

- Rapoartele de eveniment care sunt însoţite de un clasament în funcţie de punctajul de gravitate RAT “ATM global” pot fi introduse direct în coloanele ERCS referitoare la probabilitate, după cum se explică la litera g din figura 1;

- Rapoartele de eveniment care au doar un punctaj de gravitate “ATM sol” trebuie să fie convertite manual pentru a furniza punctajul de probabilitate ERCS. Dacă se utilizează conversia manuală descrisă la punctul 2 din prezenta anexă, următoarea etapă este L din figura 5.

“Gravitatea” din cadrul metodologiei RAT indică gradul de gravitate al evenimentului respectiv în comparaţie cu alte evenimente. Metodologia RAT stabileşte “gravitatea” prin intermediul unei evaluări a apărărilor/barierelor.

- În cazul rapoartelor de eveniment codificate ca “evenimente specifice ATM”, nu este posibilă conversia între punctajele RAT şi ERCS.

Metodologia RAT clasifică evenimentele legate de managementul traficului aerian. Metodologia RAT nu acordă un punctaj în caz de accident, ci măsoară doar cât de aproape a fost evenimentul ATM de a deveni accident. Metodologia RAT este împărţită în mai multe elemente principale (şi anume “ATM sol”, “ATM aer”), fiecare furnizând o parte a inputului pentru punctajul de gravitate final RAT “ATM global”. Pentru a obţine punctajul de gravitate “ATM global”, trebuie să fie disponibile atât punctajul de gravitate “ATM sol”, cât şi punctajul de gravitate “ATM aer”.

e. Punctajul de gravitate RAT “ATM global”

- În cazul în care un raport de eveniment conţine punctajul de gravitate “ATM global”, etapa următoare este litera g din figura 1.

f. Coloana ERCS “Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potenţial”, convertită din valoarea RAT “ATM global” (relevantă numai pentru valorile A, B, C şi E)

Pentru rapoartele de eveniment legate de ATM având un clasament (A, B, C, E) în funcţie de punctajul de gravitate “ATM global”, se aplică următoarea conversie directă în categoriile de probabilitate ERCS:

Figura 2. Conversia punctajului de gravitate RAT ATM

global în punctajul de probabilitate ERCS

g. Rapoarte de eveniment clasificate folosind metodologia ARMS-ERC

- Pentru rapoartele de eveniment cărora li s-a acordat un punctaj prin metoda ARMS-ERC, următoarea etapă este litera i din figura 1.

- Pentru rapoartele de eveniment cărora nu li s-a acordat un punctaj prin metoda ARMS-ERC, următoarea etapă este M din figura 5.

h. Matricea standard 4x4 a ARMS-ERC

În cazul în care se utilizează matricea 4x4 a ARMS-ERC descrisă în figura 3 pentru a obţine punctajul raportului de eveniment, pasul următor este litera j din figura 1.

Figura 3. Matricea standard 4x4 a ARMS-ERC

i. Punctajul ERCS “Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potenţial” – conversie direct

În cazul în care raportul de eveniment conţine o valoare ARMS “Eficacitatea barierelor”, pentru a stabili punctajul ERCS “Probabilitatea survenirii rezultatului potenţial de accident” se utilizează următoarea conversie directă la matricea ERCS.

Figura 4. Conversia categoriilor de probabilitate ARMS-ERC în ERCS

j. Punctajul ERCS echivalent

Punctajele ERCS “Gravitatea rezultatului potenţial de accident” şi “Probabilitatea rezultatului de accident potenţial” sunt combinate în matricea ERCS pentru a genera un punctaj ERCS echivalent, astfel cum se prevede în etapa 2 din anexa 1 la prezentul Regulament

2. CONVERSIE MANUALĂ

Procedura de conversie manuală constă în următoarele două fluxuri de lucru:

fluxul 1 – realizează o conversie manuală pentru a obţine punctajul de gravitate ERCS;

fluxul 2 – realizează o conversie manuală pentru a obţine punctajul de probabilitate ERCS

Figura 5. Conversia manual

2.1. FLUXUL DE LUCRU 1

D. Punctajul ERCS “Gravitatea rezultatului de accident potenţial” – conversie manual

- În cazul în care raportul de eveniment nu conţine informaţii cu privire la “categoria evenimentului”, la “grupa de masă” sau la niciuna dintre acestea, se aplică metodologia ERCS definită în anexa la prezentul Regulament pentru determinarea “rezultatului de accident potenţial” sau a “domeniului de risc principal”. Rezultatul final este k, care reprezintă prima poziţie corespunzătoare valorii alfabetice rezultate din calculul gravităţii evenimentului (punctaj de gravitate de la A la X).

2.2. FLUXUL DE LUCRU 2

L. Coloana ERCS “Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potenţial” – procedura manual

- Pentru rapoartele de eveniment care nu conţin niciun punctaj de gravitate “ATM global”, nu se face conversia directă la punctajul ERCS “Probabilitatea de rezultat de accident potenţial”.

Cu toate acestea, gravitatea punctajului “ATM sol” poate să permită o conversie parţială prin punerea în corespondenţă a evaluării barierelor “ATM sol” şi a procesului de evaluare a barierelor ERCS, definite la punctul 2.1.3 Evaluarea barierelor din anexa 1 la prezentul Regulament.

M. Punctajul ERCS “Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potenţial” – proces manual

În cazul în care rapoartele de eveniment nu utilizează matricea 4x4 a ARMS-ERC la obţinerea punctajului evenimentului, pentru a genera un punctaj ERCS “Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potenţial”, valoarea de evaluare a barierelor ARMS-ERC este convertită în evaluarea barierelor ERCS prevăzută la punctul 2.1.3 Apendicele nr.1 la prezenta Anexă.

k. Punctajul ERCS echivalent

[Anexa nr.9¹ introdusă prin Ordinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nr.181 din 11.11.2025, în vigoare 13.12.2025]

Anexa nr.10

la Regulamentul privind raportarea,

analiza şi acţiunile subsecvente cu

privire la evenimentele de aviaţie civilă

FORMULAR DE RAPORTARE

a evenimentelor de aviaţie civilă

☐ OBLIGATORIE

☐ VOLUNTARĂ

☐ CONFIDENŢIALĂ

Câmpurile de date trebuie completate cu informaţiile solicitate. În cazul în care nu există posibilitatea includerii acestor informaţii, câmpul de date poate fi completat cu valoarea "necunoscut". Cu toate acestea, pentru a se asigura că sunt transmise informaţiile corespunzătoare, ar trebui să se evite, în măsura posibilului, utilizarea valorii "necunoscut".

CÂMPURI DE DATE OBLIGATORII
1. Titlu
Data şi locul evenimentului
2. Data UTC
3. Statul/Zona
4. Locul
Clasificare
5. Clasa evenimentului	☐ Accident ☐ Incident grav ☐ Incident ☐ Fără afectarea siguranţei ☐ Nedeterminat
6. Categoria evenimentului (conform taxonomiei ICAO ADREP)
Relatarea evenimentului
7. Limba relatării
8. Relatarea
9. Tipul evenimentului	☐ Operare aeronavă (se vor completa obligatoriu punctele 11-24) ☐ ATM (se vor completa obligatoriu punctele 25-30) ☐ Aerodrom (se vor completa obligatoriu punctele 31-32) ☐ Altul _________________
10. Clasificarea in funcţie de risc
CÂMPURI DE DATE SPECIFICE OBLIGATORII
Date legate de aeronavă
Identificarea aeronavei
11. Statul de înmatriculare
12. Marcă/model/serie
13. Numărul de serie al aeronavei
14. Numărul de înmatriculare al aeronavei
15. Indicativ de apel
Operarea aeronavei
16. Operator
17. Tipul de operare
Descrierea aeronavei
18. Categoria aeronavei
19. Tipul de propulsie
20. Grupa de masă
Jurnal de zbor
21. Ultimul punct de plecare
22. Destinaţia planificată
23. Faza de zbor
Vremea
24. Condiţiile meteorologice relevante

Date privind serviciile de navigaţie aeriană
Legătura cu ATM
25. Contribuţia ATM
26. Capacitatea de a oferi servicii afectată (efect asupra serviciului ATM)
27. Numele de unitate ATS
Spaţiul aerian
28. Tipul de spaţiu aerian
29. Clasa de spaţiu aerian
30. Denumirea FIR/UIR

Date legate de aerodrom
31. Indicator de localizare (ICAO)
32. Localizarea pe aerodrom

Date privind avarierea aeronavei sau vătămarea persoanelor
Gravitatea
33. Daunele cele mai severe
34. Nivelul de vătămare
Vătămări suferite de persoane
35. Numărul vătămărilor la sol (mortale, grave, minore)
36. Numărul vătămărilor în aeronavă (mortale, grave, minore)

Date cu privire la raportor
Organizaţia raportoare
Raportor	Nume, prenume: Funcţie: Date de contact:
Data	Semnătura

[Anexa nr.10 introdusă prin Ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr.10 din 25.01.2021, în vigoare 09.05.2021]