Ordin nr.1024 din 13.10.2022 privind aprobarea Metodologiei cu privire la prevenirea şi combaterea bullying-ului
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
O R D I N
privind aprobarea Metodologiei cu privire la
prevenirea şi combaterea bullying-ului
nr. 1024 din 13.10.2022
(în vigoare 11.11.2022)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 349-361 art.1268 din 11.11.2022
* * *
ÎNREGISTRAT:
Ministerul Justiţiei
al Republicii Moldova
nr.1750 din 20 octombrie 2022
Ministru _______ Sergiu LITVINENCO
În temeiul art.136 alin.(7) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634), cu modificările ulterioare,
ORDON:
1. Se aprobă Metodologia cu privire la prevenirea şi combaterea bullying-ului (se anexează).
2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| MINISTRU | Anatolie TOPALĂ |
| Nr.1024. Chişinău, 13 octombrie 2022. | |
Aprobată
prin Ordinul ministrului educaţiei
şi cercetării nr.1024 /2022
METODOLOGIA
cu privire la prevenirea şi combaterea bullying-ului
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia cu privire la prevenirea şi combaterea bullying-ului (în continuare Metodologie) este parte a politicii de prevenire a violenţei faţă de copii şi adolescenţi în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova. Metodologia stabileşte particularităţile procesului de prevenire şi de intervenţie în cazurile de bullying, complementar cadrului normativ existent.
2. În sensul prezentei Metodologii, următoarele noţiuni principale semnifică:
bullying – formă de agresivitate care se manifestă în mod intenţionat, repetat şi prin dezechilibru de putere în relaţiile dintre copii, elevi sau studenţi şi care se referă la acele comportamente prin care un copil, un elev, un student ori un grup răneşte, dăunează, provoacă suferinţă, neputinţă sau aduce prejudicii demnităţii umane. Acest tip de agresivitate se desfăşoară, în principal, în instituţiile de învăţământ şi în spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale;
cyberbullying (bullying cibernetic) – acţiuni de bullying realizate prin folosirea telefoanelor mobile, poştei electronice, internetului, reţelelor sociale, blogurilor, chaturilor etc. Distribuirea prin postări, mesaje, imagini, poze, filme a datelor cu caracter personal, informaţiilor confidenţiale, bârfelor;
victimă/ţintă a acţiunilor de bullying – copil sau elev/elevă (în continuare elev) expus/expusă în mod sistematic şi afectat/afectată de acţiunile de bullying realizate la adresa sa de către alt copil/elev sau grup de copii/elevi;
autor al acţiunilor de bullying – copil sau elev care iniţiază, planifică, realizează şi/sau participă la desfăşurarea, în mod sistematic, a acţiunilor de bullying faţă de alt copil/elev sau grup de copii/elevi;
martor al situaţiei de bullying – copil sau elev care asistă la acţiuni de bullying în mod direct sau virtual, în cazul cyberbullying.
II. ORGANIZAREA INSTITUŢIONALĂ ÎN SCOPUL PREVENIRII
ŞI INTERVENŢIEI ÎN SITUAŢIILE DE BULLYING
3. Personalul de conducere al instituţiei educaţionale realizează următoarele activităţi în scopul prevenirii şi intervenţiei în cazurile de bullying:
1) studiază periodic manifestările bullying-ului în mediul educaţional, consultând opinia copiilor/ elevilor, părinţilor/ altor reprezentanţi legali ai copilului (în continuare părinţi) şi utilizează datele pentru intervenţiile ulterioare;
2) asigură includerea în documentele de politici şi de planificare interne angajamentul şi activităţile instituţiei privind prevenirea şi combaterea bullying-ului, inclusiv în Politica de protecţie a copilului;
3) după caz, elaborează planul de acţiuni pentru prevenirea bullying-ului la nivelul instituţiei de învăţământ, care conţine acţiuni de nivel primar, secundar, terţiar şi face deosebire între intervenţia în situaţiile de abuz şi în cele de bullying;
4) monitorizează formarea competenţelor de prevenire a bullying-ului prin curricula;
5) organizează acţiuni de prevenire primară, secundară şi terţiară a bullying-ului cu copiii/ elevii, părinţii, membrii comunităţii;
6) pune la dispoziţia copiilor/ elevilor mijloace şi instrumente pentru raportarea cazurilor de bullying. Examinează sesizările copiilor/ elevilor şi oferă răspuns despre acţiunile întreprinse;
7) asigură formarea continuă a cadrelor didactice, inclusiv a personalului nedidactic şi didactic auxiliar, cu privire la desfăşurarea activităţilor de prevenire şi de intervenţie în situaţiile de bullying;
8) semnează acorduri de colaborare cu agenţii economici, care includ angajamentul lor de prevenire şi raportare a situaţiilor de bullying în timpul desfăşurării stagiilor de practică pentru elevii din învăţământul profesional tehnic.
4. Se interzice personalului instituţiei de învăţământ să delege copiilor/ elevilor responsabilităţi ce ţin de prevenirea şi gestionarea situaţiilor de bullying.
5. Grupul de lucru intraşcolar/ echipa multidisciplinară din instituţie pentru identificarea, evaluarea şi asistenţa cazurilor de violenţă realizează următoarele activităţi referitoare la bullying:
1) analizează situaţiile de bullying identificate şi raportate;
2) elaborează planul de acţiuni pentru soluţionarea situaţiei de bullying (în continuare plan de acţiuni), care conţine activităţi pentru fiecare din părţile implicate;
3) informează toate părţile implicate/ interesate despre acţiunile stabilite;
4) monitorizează şi evaluează implementarea planului de acţiuni;
6. Coordonatorul activităţilor de prevenire, identificare, raportare, referire şi asistenţă a elevilor în cazurile de abuz (în continuare coordonator) realizează următoarele activităţi referitoare la bullying:
1) identifică nevoile de formare ale personalului instituţiei, părinţilor, copiilor/ elevilor în domeniul prevenirii bullying-ului (conform Anexei nr.1. Identificarea nevoilor de formare ale personalului didactic, părinţilor, copiilor/ elevilor în prevenirea bullying-ului);
2) informează personalul de conducere despre cazurile de bullying identificate şi despre acţiunile întreprinse;
3) monitorizează aplicarea instrumentelor de identificare a potenţialelor situaţii de bullying de către personalul instituţiei.
7. Personalul didactic realizează următoarele activităţi referitoare la bullying:
1) informează copiii/ elevii despre: bullying ca formă de violenţă; manifestări comportamentale şi consecinţe; modalităţi de comportament în situaţii de bullying şi siguranţa personală; bunăstarea emoţională şi fizică acasă/ în familie, în instituţie şi în alte locuri pe care le vizitează; persoanele şi instituţiile la care se pot adresa pentru asistenţă, etc.;
2) formează la copii/ elevi competenţe emoţionale, sociale, inclusiv de rezilienţă: susţine copiii/ elevii în adaptarea la situaţii stresante, în trecerea prin experienţe însoţite de risc, în procesul de recuperare după o stare de criză, în depăşirea unei traume etc. (conform Anexei nr.2. Strategii de lucru în activităţile de prevenire a bullying-ului);
3) formează şi menţine un climat de cooperare în clasă/ grupă, care să contribuie la formarea unor relaţii respectuoase între copii/ elevi, precum şi între copii/ elevi şi personal;
4) monitorizează colectivul de copii/ elevi pentru a observa precoce apariţia conflictelor interpersonale, formarea grupărilor, izolarea unor copii/ elevi, încercările de hărţuire la adresa copiilor/ elevilor timizi, retraşi, instabili emoţional, cu necesităţi speciale în dezvoltare şi comportament. Cadrul didactic intervine prompt, oferă susţinere imediat ce au fost identificate asemenea comportamente;
5) discută cu părinţii teme care vizează: bullying-ul ca formă de violenţă; manifestări comportamentale şi consecinţe; comunicarea cu copiii în funcţie de specificul vârstei; oferirea susţinerii emoţionale etc.;
6) realizează acţiuni specifice din planul de acţiuni, atunci când în clasă/ grupă au avut loc situaţii de bullying;
7) în timp util, informează părinţii şi discută cu ei despre problemele observate în comportamentul copilului/ elevului;
8) participă la şedinţele grupului de lucru intraşcolar/ echipei multidisciplinare pentru identificarea, evaluarea şi asistenţa cazurilor de bullying în clasă/ grupă.
8. Personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic şi partenerii instituţiei de învăţământ profesional-tehnic în organizarea stagiilor de practică realizează următoarele activităţi referitoare la bullying:
1) monitorizează spaţiile instituţiei şi observă situaţiile potenţiale de bullying;
2) intervine imediat ce observă o situaţie de bullying pentru a o stopa;
3) comunică potenţiala situaţie de bullying personalului de conducere sau coordonatorului.
9. Părinţii sunt încurajaţi să realizeze următoarele activităţi:
1) observă schimbările în comportamentul copilului şi comunică despre acestea personalului instituţiei;
2) participă la şedinţele grupului de lucru intraşcolar/ echipei multidisciplinare dacă copilul lor este parte a unei situaţii de bullying.
10. Copiii/ elevii sunt încurajaţi să realizeze următoarele activităţi:
1) accesează resurse despre bullying;
2) solicită ajutor de la un adult de încredere atunci când se simt ameninţaţi, hărţuiţi etc. sau când observă o situaţie de bullying;
3) comunică despre situaţiile potenţiale de bullying personalului instituţiei sau altor adulţi de încredere.
III. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREVENIRE
A BULLYING-ULUI ÎN INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
11. Scopul de bază al activităţilor de prevenire este consolidarea încrederii în sine a copiilor/ elevilor, dezvoltându-le competenţele sociale într-o atmosferă de colaborare, respectuoasă, protectivă şi incluzivă;
12. Activităţile de prevenire a bullying-ului cu copiii/ elevii şi părinţii sunt parte componentă a planului de dezvoltare instituţională şi a planului anual de activitate.
13. Activităţile de prevenire a fenomenului bullying în cadrul instituţiei de învăţământ sunt structurate pe trei niveluri: primar, secundar, terţiar.
14. Activităţile de prevenire a bullying-ului adresate părinţilor au ca finalitate împuternicirea şi implicarea acestora în dezvoltarea competenţelor sociale ale copiilor/ elevilor şi se referă la informarea despre cauzele şi consecinţele bullying-ului, metodele de recunoaştere, modalităţile de intervenţie, mijloacele de sesizare, modalităţile de oferire a susţinerii emoţionale etc.
15. În situaţia când există mai mulţi factori de risc ce ţin de familia sau mediul copilului/ elevului, cazul este abordat la nivel de autoritate tutelară locală (structură teritorială de asistenţă socială), stabilindu-se acţiuni la nivelul echipei multidisciplinare (conform Anexei nr.3. Factori de risc care au legătură cu mediul familial).
IV. INTERVENŢIA ÎN SITUAŢIA DE BULLYING
Secţiunea 1
Etapele soluţionării cazului de bullying
16. Soluţionarea cazului de bullying se realizează în cinci etape:
1) identificarea situaţiei de bullying;
2) investigarea cazului suspect de bullying;
3) asistenţa tuturor copiilor/ elevilor implicaţi;
4) monitorizarea situaţiei;
5) închiderea cazului.
17. Activităţile întreprinse în vederea soluţionării cazului suspect de bullying sunt orientate spre identificarea şi raportarea situaţiilor de bullying, gestionarea cazurilor de bullying prin oferirea suportului tuturor copiilor/ elevilor implicaţi în situaţia de bullying și stoparea episodului (conform Anexei nr.4. Model de intervenţie în situaţiile de bullying).
18. Toate intervenţiile personalului instituţiei urmăresc protecţia şi acordarea asistenţei copiilor/ elevilor implicaţi în situaţia de bullying, indiferent de rolul pe care îl au.
19. Responsabilii de soluţionarea cazului au o înţelegere critică a fenomenului, intervin prompt şi colaborează pentru examinarea fiecărei situaţii de bullying.
20. Personalul instituţiei analizează fiecare sesizare sau caz raportat în cel mai scurt timp posibil cu respectarea demnităţii umane a copiilor/ elevilor implicaţi în situaţia de bullying.
21. Angajaţii instituţiei în procesul examinării situaţiei de bullying respectă şi asigură dreptul la intimitate şi confidenţialitate.
Secţiunea 2
Identificarea cazurilor de bullying
22. Personalul de conducere al instituţiei asigură copiilor/ elevilor diverse modalităţi de sesizare a cazurilor de bullying, inclusiv adresarea la persoane de încredere direct, prin telefon, sms, email, chat, boxă pentru colectarea sesizărilor etc.
23. Personalul instituţiei are obligaţia de a identifica cazurile de bullying prin diferite metode observarea directă, studierea climatului psiho-social, comunicarea cu copiii/ elevii şi părinţii (conform Anexei nr.5. Comportamente manifestate de copiii/ elevii implicaţi în bullying).
24. Personalul instituţiei informează părinţii că pot sesiza/ raporta o situaţie de bullying în cadrul unei întâlniri faţă în faţă, prin telefon sau email, pot depune o cerere pe numele directorului, se pot adresa organului ierarhic superior de specialitate, organelor de drept şi organizaţiilor de protecţie a drepturilor omului/ copilului.
25. Cazurile suspecte de bullying raportate sunt înregistrate în Registrul de evidenţă a cazurilor suspecte de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului (în continuare Registru de evidenţă a cazurilor suspecte de abuz).
26. Personalul instituţiei investighează orice sesizare primită din partea copiilor/ elevilor şi a părinţilor, inclusiv anonimă (conform Anexei nr.6. Algoritmul de identificare/ screening a comportamentului de bullying).
27. Angajaţii verifică veridicitatea mesajelor anonime despre bullying realizat asupra altui copil/ elev fără a-şi pune drept scop depistarea autorului mesajului.
28. Angajaţii instituţiei întreprind toate măsurile pentru identificarea autorului mesajului, dacă copilul/ elevul a sesizat anonim un comportament violent la adresa sa, cu scopul de a stopa violenţa şi a-i oferi ajutor.
29. După raportarea/ identificarea cazului suspect de bullying, un angajat al instituţiei care se bucură de încrederea copiilor/ elevilor discută separat cu fiecare dintre părţile implicate (interviu de protecţie): copilul/ elevul asupra căruia se realizează acţiunea de bullying, copilul/ elevul care realizează acţiunea de bullying, copiii/ elevii martori ai cazului de bullying (conform Anexei nr.7. Repere pentru discuţiile cu copiii/ elevii implicaţi în situaţia de bullying).
30. Grupul de lucru intraşcolar realizează evaluarea primară a cazului, care presupune:
1) constatarea acţiunilor/ comportamentelor cu caracter violent;
2) determinarea duratei şi frecvenţei acestora;
3) stabilirea circumstanţelor în care au avut loc;
4) identificarea participanţilor la acţiunile violente şi a rolurilor copiilor/ elevilor implicaţi: copilul/ elevul supus bullying-ului, copilul/ elevul care a realizat acţiuni de bullying, copiii/ elevii adepţi activi ai autorului acţiunilor de bullying, copiii/ elevii martori ai cazului de bullying, copiii/ elevii apărători ai copilului/ elevului supus acţiunilor de bullying;
5) determinarea modalităţii de lucru ulterioare cu părţile implicate (conform Anexei nr.8. Evaluarea primară a cazului şi alegerea strategiilor de intervenţie).
31. Personalul de conducere al instituţiei educaţionale referă cazul de bullying evaluat drept grav (viaţa şi sănătatea copilului/ elevului sunt în pericol) către structurile corespunzătoare, în funcţie de competenţele pe care le au. Personalul instituţiei completează Fişa de sesizare a cazului suspect de violenţă şi acţionează în temeiul Instrucţiunii privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.270/2014.
32. Cazurile mai puţin grave de bullying sunt examinate în cadrul instituţiei. Pentru aceste cazuri nu se completează Fişa de sesizare.
33. În procesul de investigare a cazului, membrii grupului de lucru intraşcolar stabilesc modalitatea de comunicare cu copiii/ elevii implicaţi. După caz, invită specialişti din afara instituţiei.
34. Membrii grupului de lucru nu au competenţa de a aplica măsuri disciplinare faţă de copiii/ elevii implicaţi. După caz, această responsabilitate îi revine directorului instituţiei sau Consiliului profesoral (conform Anexei nr.9. Particularităţi ale folosirii consecinţelor în gestionarea situaţiilor de bullying).
Secţiunea 3
Asistenţa copiilor/ elevilor implicaţi în cazurile de bullying
35. În urma examinării cazului de bullying, membrii grupului de lucru intraşcolar elaborează un plan de acţiuni pentru toţi copiii/ elevii implicaţi, inclusiv, după caz, pentru părinţi şi este comunicat fiecărei părţi (conform Anexei nr.10. Algoritm de acţiune în cazurile de bullying).
36. Planul de acţiuni conţine următoarele elemente:
1) scurtă descriere a cazului de bullying cu indicarea datei, timpului, locului, frecvenţei acţiunilor, numelui şi prenumelui părţilor implicate, clasei/ grupei în care învaţă, consecinţelor acţiunilor violente, factorilor determinanţi;
2) obiectivele acţiunilor adresate fiecărei părţi implicate;
3) scurtă descriere a activităţilor recomandate pentru părţile implicate, inclusiv perioada de desfăşurare;
4) numele şi prenumele specialiştilor responsabili de realizarea activităţilor.
37. Activităţile recomandate pentru susţinerea copiilor/ elevilor implicaţi în acţiuni de bullying au drept scop realizarea nevoilor acestora şi se bazează pe identificarea factorilor de risc care determină comportamentul într-o situaţie de bullying.
38. Personalul didactic observă comportamentul copiilor/ elevilor aflaţi în proces de asistenţă, contribuie în cadrul orelor la realizarea nevoilor lor de exprimare a emoţiilor şi îngrijorărilor şi oferă reacţie de răspuns (feedback) membrilor grupului de lucru intraşcolar.
Secţiunea 4
Direcţii de lucru cu părinţii
39. Personalul instituţiei comunică părinţilor copiilor/ elevilor implicaţi în situaţia de bullying despre cele întâmplate şi îi familiarizează cu planul de acţiuni.
40. Convorbirile cu părinţii copiilor/ elevilor implicaţi în acţiuni de bullying au loc separat (conform Anexei nr.11. Recomandări privind colaborarea cu părinţii copiilor/ elevilor implicaţi în acţiuni de bullying).
41. Personalul instituţiei se asigură că părinţii posedă capacităţi de susţinere psiho-emoţională a copilului şi de comunicare asertivă, evitând pedepsele.
Secţiunea 5
Monitorizarea şi evaluarea cazurilor de bullying
42. Progresul soluţionării cazului de bullying este evaluat pentru a analiza măsura în care au fost atinse obiectivele planului de acţiuni şi pentru a orienta deciziile de management viitoare.
43. Planul de acţiuni este revizuit periodic. În cazul în care obiectivele planului nu sunt realizate, poate fi dezvoltat un nou plan de acţiuni pentru a identifica alte căi de soluţionare.
Secţiunea 6
Închiderea cazului soluţionat de bullying
44. Cazul de bullying este închis după ce tuturor părţilor implicate le-a fost acordată asistenţa necesară, la adresa copiilor/ elevilor care au realizat acţiuni de bullying au fost luate măsuri educaţionale şi, după caz, disciplinare, atmosfera în clasă/ grupă a revenit la normal şi timp de 6 luni nu au fost observate acţiuni repetate de violenţă comise de copiii/ elevii autori ai acţiunilor de bullying sau de alţi copii/ elevi în raport cu copilul/ elevul supus acţiunilor de bullying sau cu alţi copii/ elevi.
45. La încheierea cazului soluţionat de bullying, în Registrul de evidenţă a cazurilor suspecte de abuz se face o însemnare privind măsurile luate, susţinerea acordată şi rezultatele obţinute.
Anexele 1 - 11
la Metodologia cu privire la prevenirea
şi combaterea bullying-ului