Ordin nr.105 din 18.06.2024 cu privire la aprobarea Ghidului privind evaluarea biodiversităţii

MINISTERUL MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Ghidului privind evaluarea biodiversităţii

nr. 105  din  18.06.2024

 (în vigoare 09.08.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 295-298 art. 539 din 09.07.2024

* * *

În conformitate cu prevederile pct.9 subpct.11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.145/2021, reieşind din prevederile art.10¹⁰ alin.(8) din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.414-417, art.716),

ORDON:

1. Se aprobă Ghidul privind evaluarea biodiversităţii (se anexează).

2. Agenţia de Mediu va asigura implementarea prevederilor Ghidului privind evaluarea biodiverităţii.

3. Direcţia politici de prevenire a poluării va asigura publica-rea prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina dlui Gheorghe Hajder.

Aprobat

prin Ordinul ministrului mediului nr.105/2024

G H I D

privind evaluarea biodiversităţii

INTRODUCERE

1. Urmare a angajamentelor internaţionale asumate în urma aderării Republicii Moldova la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Convenţia de la Berna), prin Hotărârea Parlamentului nr.511/1994 a fost desemnată reţeaua Emerald, care prezintă reţeaua ecologică constituită din zone speciale de conservare şi include arii naturale cu statut de arii protejate, conform legislaţiei naţionale, atât şi alte arii, care nu sunt incluse în fondul de arii naturale protejate de stat. Această reţea, înfiinţată în conformitate cu Legea nr.94/2007 privind reţeaua ecologică, cuprinde siturile Emerald care găzduiesc aşa-numitele tipuri de habitate şi specii (animale, plante şi păsări) de interes european specificate în anexele la legea prenotată. Selecţionarea şi desemnarea unui teritoriu drept sit al reţelei Emerald se efectuează în conformitate cu art.12² al Legii nr.94/2007 privind reţeaua ecologică şi ţinând cont de prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Reţeaua Emerald face parte din eforturile similare din alte ţări candidate la aderarea la UE, care vizează crearea unei reţele paneuropene de zone de conservare. În statele membre ale UE, această reţea se numeşte Natura 2000.

2. Obiectivul reţelei Emerald este de a contribui la conservarea tipurilor de habitate şi a speciilor de interes european de pe teritoriul Republicii Moldovei şi asigurarea suficienţei siturilor Emerald pentru asigurarea supravieţuirii lor pe termen lung. Pentru a asigura acest obiectiv general, zonele din reţeaua Emerald trebuie să fie gestionate în mod corespunzător. O astfel de gestionare necesită implementarea a două tipuri de măsuri:

1) măsuri proactive - ce presupune o gestionare conservativă a siturilor în conformitate cu cerinţele ecologice ale anumitor tipuri de habitate şi specii care locuiesc în aceste zone.

2) măsuri reactive - măsuri orientate spre evitarea deteriorării şi a perturbării semnificative şi bazate pe garanţii procedurale pentru gestionarea activităţilor planificate care pot avea impact semnificativ asupra siturilor Emerald.

Orice activitate planificată susceptibilă să afecteze în mod negativ orice sit Emerald trebuie să facă obiectul procedurii numite - evaluare a biodiversităţii. Evaluarea biodiversităţii trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu prezentul ghid.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

3. Prezentul Ghid este elaborat în baza art.10¹⁰ alin.(8) din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.174-177, art.393) (în continuare Legea nr.86/2014) şi art.12¹-12⁶ al Legii nr.94/2007 privind reţeaua ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.395) (în continuare Legea nr.94/2007).

4. Ghidul este destinat:

1) iniţiatorilor activităţilor planificate;

2) autorităţilor publice centrale şi locale care, în virtutea atribuţiilor şi responsabilităţilor specifice în domeniul mediului sau ca urmare a competenţelor lor la nivel local, sunt sau pot fi interesate de potenţialul impact asupra siturilor Emerald generat de activitatea planificată;

3) experţilor implicaţi la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii;

4) membrilor Comisiei tehnice pentru analiza calităţii raportului privind evaluarea impactului asupra mediului (art. 5¹ al Legii nr.86/2014);

5) publicului vizat şi interesat de procedura evaluării biodiversităţii.

5. Obiectul prezentului Ghid este stabilirea procedurii, a documentelor tehnice şi a condiţiilor pentru luarea măsurilor necesare în vederea implementării mecanismului de evaluare a biodiversităţii asupra activităţilor planificate (Figura nr.1).

6. Procedura de evaluare a biodiversităţii face parte integrantă din procedura de aprobare de dezvoltare a activităţilor planificate care, separat şi/sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, pot avea un impact semnificativ asupra siturilor Emerald şi care nu sunt direct legate de gestionarea acestor situri sau nu rezultă din această gestionare.

7. Procedura de evaluare a biodiversităţii asupra activităţilor planificate este realizată de Agenţia de Mediu în temeiul art.5 lit.g) din Legea nr.86/2014.

8. Noţiunile utilizate în prezentul ghid sunt cele prevăzute în Legea nr.86/2014, Legea nr.94/2007, precum şi în legislaţia naţională de mediu. În sensul prezentului ghid, următoarele noţiuni principale semnifică:

1) Reţea Emerald: reţea ecologică constituită din zone speciale de conservare care au fost desemnate în temeiul Directivei 2009/147/CE privind păsările şi a Directivei 92/43/CEE privind habitatele, fiind parte componentă a reţelei ecologice naţionale, reprezentând extinderea în ţările ne-membre ale Uniunii Europene a reţelei ecologice europene coerente de zone speciale de conservare "NATURA 2000". Este creată în conformitate cu cerinţele stabilite de Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna şi în conformitate cu prevederile art.12¹ din Legea nr.94/2007. Lista actuală a siturilor Emerald desemnate la nivel naţional este prevăzută în anexa nr.5 la Legea nr.94/2007.

2) Obiecte de conservare ale siturilor Emerald: tipurile de "habitate de interes european" şi/sau "specii de interes european" (inclusiv păsări), sunt enumerate în anexele nr.1-4 la Legea nr.94/2007. Fiecare sit Emerald a fost desemnat pentru unul sau mai multe obiecte de conservare.

3) Obiectivele de conservare ale siturilor Emerald: starea ţintă sau gradul de conservare care trebuie atins pe termen lung, pentru tipul de habitat/specie prezent în situl respectiv, asigurând menţinerea şi conservarea acestuia. Obiectivele de conservare a speciilor de floră şi faună şi a habitatelor acestora sunt incluse în planurile de management ale siturilor Emerald în conformitate cu prevederile art.12⁴ al Legii nr.94/2007. Toate măsurile şi activităţile planificate din cadrul sitului Emerald, precum şi cele din afara acestuia, care pot avea un potenţial impact asupra sitului Emerald, trebuie să fie puse în aplicare într-un mod care să nu pună în pericol obiectivele de conservare a sitului Emerald.

4) Activitate planificată: orice activitate planificată atât în zonele rezidenţiale, cât şi în peisajul deschis, care ar putea afecta obiectivele de conservare a unuia sau mai multor situri Emerald.

5) Activităţi de gestionare a sitului Emerald: acţiuni/măsuri de management al sitului Emerald, orientate să atingă obiectivele de conservare ale acestuia pe termen lung. Unele situri Emerald necesită un regim de non-intervenţie, pentru a permite dezvoltarea şi menţinerea acestora în mod natural. Astfel de situri vor fi în minoritate (dacă există vreunul), deoarece obiectivele de conservare ale majorităţii siturilor Emerald necesită fie gestionare constantă, fie gestionare ocazională a conservării. Această gestionare ar trebui să respecte cerinţele ecologice ale obiectelor individuale de conservare şi ar trebui să fie guvernată de obiectivele de conservare stabilite pentru orice obiect de conservare din orice sit.

6) Studiu de evaluare a biodiversităţii: document care identifică, analizează şi cuprinde o evaluare cuprinzătoare a potenţialului impact al activităţii planificate, separat şi/sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, asupra obiectivelor de conservare a tuturor siturilor Emerald susceptibile de a fi afectate. Acest studiu se elaborează atât în baza datelor publice privind siturile Emerald, privind alte activităţi existente şi/sau aprobate care ar putea avea un impact negativ cumulativ cu activitatea planificată, cât şi în baza datelor colectate şi prelucrate din teren.

7) Experţi – persoane fizice sau grup de persoane implicate la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii asupra mediului. Pentru a desfăşura acest tip de activitate, trebuie să fie demonstrate calificările academice, în special în domeniile de formare profesională: ştiinţe ale mediului (ecologie), ştiinţe biologice, ştiinţe ale solului sau discipline similare, obţinute la nivel de învăţământ superior. Actele de studii/calificări trebuie să fie ataşate ca dovadă în timpul prezentării studiilor şi/sau investigaţiilor care sunt parte a evaluării biodiversităţii pentru activităţile planificate, cum ar fi studiile privind avifauna, solul, hidrologia, geologia, ihtiologia, biodiversitatea, dendrologia. Competenţele şi aptitudinile profesionale ale expertului care contribuie la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii trebuie să fie susţinute prin prezentarea calificărilor şi a experienţei dobândite în domeniul evaluării de mediu. O echipă formată din experţi competenţi poate simplifica procesul de evaluare a biodiversităţii şi poate reduce consumul de resurse (financiare şi de timp) necesare pentru implementarea activităţilor planificate.

8) Efecte - schimbările fizice, chimice şi biologice în mediu ca rezultat al implementării activităţii planificate (de exemplu: sporirea nivelului de zgomot, creşterea concentraţiilor de poluanţi în aer, apă sau sol, intensificarea luminozităţii, pătrunderea speciilor invazive şi alte efecte).

9) Impact - descrie modificările produse la nivelul receptorilor sensibili (habitate şi specii) ca rezultat al interacţiunii cu efectele. Impactul se manifestă doar atunci când zona afectată de efecte intră în contact cu receptorii. De exemplu, o instalaţie industrială poate avea un efect sonor, însă dacă acest efect afectează doar un sit cu plante şi habitate, nu există un impact, deoarece plantele nu aud.

Capitolul II

DOMENIUL DE APLICARE ŞI ETAPELE

EVALUĂRII BIODIVERSITĂŢII

9. În conformitate cu prevederile art.10⁸ din Legea nr.86/2014 şi art.12⁶ din Legea nr.94/2007, orice activitate planificată, care fie individual, fie în combinaţie cu alte activităţi, poate avea un impact semnificativ asupra siturilor Emerald şi care nu are o legătură directă cu/sau necesară pentru gestionarea siturilor Emerald, este supusă evaluării biodiversităţii.

10. Domeniul de aplicare a evaluării biodiversităţii este mai larg ca cel al evaluării impactului asupra mediului. Astfel, activităţile enumerate în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014 trebuie să fie întotdeauna evaluate în ceea ce priveşte potenţialul impact semnificativ asupra siturilor Emerald. Cu toate acestea, orice altă activitate planificată care nu este specificată în Legea nr.86/2014 trebuie să facă, de asemenea, obiectul evaluării biodiversităţii, dacă nu poate fi exclusă cu certitudine existenţa unui impact negativ asupra oricărui sit Emerald. Singura excepţie de la această regulă o reprezintă activităţile planificate care au o legătură cu, sau sunt necesare pentru gestionarea siturilor Emerald.

11. Pentru activităţile planificate specificate în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014, evaluarea biodiversităţii se realizează în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

12. Activităţile planificate care nu cad sub incidenţa anexelor nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014, însă care pot avea un potenţial impact semnificativ asupra siturilor Emerald, se supun doar evaluării biodiversităţii fără a fi supuse evaluării impactului asupra mediului.

13. Procedura de evaluare a biodiversităţii este o combinaţie de proceduri administrative, de expertiză şi de luare a deciziilor care conduc la concluzia privind aprobarea de dezvoltare (autorizarea) sau refuzul aprobării de dezvoltare a activităţii planificate în cauză. Evaluarea biodiversităţii cuprinde următoarele etape:

1) determinarea domeniului de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii;

2) colectarea datelor privind activitatea planificată şi potenţialul impact semnificativ al activităţii planificate, separat şi/sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, asupra mediului;

3) suprapunerea suprafeţelor de manifestare a efectelor activităţii planificate separat şi/sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, cu harta siturilor Emerald;

4) identificarea siturilor Emerald potenţial afectate;

5) colectarea datelor, cercetarea pe teren şi toate celelalte activităţi necesare în interiorul şi în jurul siturilor Emerald potenţial afectate;

6) efectuarea evaluării impactului al activităţii planificate separat şi/sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, asupra obiectivelor de conservare a siturilor Emerald potenţial afectate şi a semnificaţiei acestui impact;

7) elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii, evaluarea completitudinii şi calităţii acestuia şi luarea deciziei privind acceptabilitatea studiului sau necesitatea de al modifica, în funcţie de alte necesităţi prevăzute de legislaţie;

8) emiterea concluziei privind evaluarea biodiversităţii care stabileşte refuzul sau acceptabilitatea aprobării de dezvoltare a activităţii planificate sub condiţia obligatorie de a pune în aplicare măsuri compensatorii;

9) efectuarea unei analize post-proiect privind eficacitatea măsurilor compensatorii.

Capitolul III

DETERMINAREA NECESITĂŢII DE EFECTUARE

A EVALUĂRII BIODIVERSITĂŢII

(evaluarea prealabilă)

Secţiunea 1

Autoritatea competentă şi scopul determinării

necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii

14. Procedura de evaluare a biodiversităţii este precedată de o etapă prealabilă, ce implică determinarea necesităţii de efectuare a evaluării biodiversităţii realizată în conformitate cu art.10¹⁰ alin.(1) - (3) al Legii nr.86/2014 şi care nu poate fi iniţiată şi efectuată după demararea lucrărilor de investiţie sau realizarea activităţilor planificate. Locaţia activităţii planificate în raport cu siturile Emerald reprezintă unul din factorii de identificare a potenţialelor impacturi semnificative în procesul de determinare a necesităţii de efectuare a evaluării biodiversităţii şi demarare a acesteia. Indiferent dacă activitatea este planificată în interiorul sau în afara oricărui sit Emerald, factorul decisiv pentru determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii şi declanşării acesteia este doar probabilitatea impactului semnificativ al activităţii planificate vizate asupra oricărui sit Emerald, în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia.

15. Determinarea necesităţii de efectuare a evaluării biodiversităţii, se realizează de către Agenţia de Mediu cu scopul de a stabili şi decide dacă:

1) activitatea planificată, are o legătură directă cu, sau este necesară pentru gestionarea sitului Emerald;

2) nu poate fi exclusă cu certitudine probabilitatea unui impact negativ al activităţii planificate separat sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, asupra sitului Emerald, în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia. Prin urmare, Agenţia de Mediu, va lua în calcul existenţa altor activităţi implementate şi a celor aflate în procedură de aprobare pentru a aprecia, pe cât posibil în această etapă, potenţialul impact cumulativ.

Secţiunea a 2-a

Activităţile planificate legate direct cu, sau necesare

pentru gestionarea siturilor Emerald

16. Activităţile planificate legate direct cu, sau necesare pentru gestionarea siturilor Emerald, care pun în aplicare măsurile de conservare prevăzute în planul de management al sitului Emerald, nu fac obiectul procedurii de evaluare a biodiversităţii, cu excepţia activităţilor planificate din siturile Emerald care pe lângă măsurile de conservare necesare, cuprind şi alte măsuri care nu sunt direct legate cu, sau necesare pentru atingerea obiectivelor de conservare a sitului (de exemplu, tăierea sanitară) şi care ar putea avea un potenţial impact semnificativ asupra obiectivelor de conservare a sitului Emerald.

17. În cazul activităţilor planificate care au legătură directă cu, sau sunt necesare pentru gestionarea sitului Emerald, iniţiatorul depune la Agenţia de Mediu cererea pentru determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii. Cererea se întocmeşte în conformitate cu cerinţele anexei nr.1, cu excepţia informaţiei prevăzute la pct.3) al anexei respective.

18. În termen de 15 zile lucrătoare de la recepţionarea cererii pentru determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii, Agenţia de Mediu analizează şi evaluează următoarele aspecte:

1) dacă informaţiile şi datele din cerere corespund datelor prevăzute în planul de management a sitului Emerald;

2) dacă activitatea planificată este în conformitate cu obiectivele de conservare a sitului Emerald;

3) dacă activitatea direct legată cu, sau necesară pentru gestionarea unui sit Emerald (situl ţintă) poate avea un impact negativ asupra unui alt sit Emerald. (De exemplu, pentru a îmbunătăţi gestionarea inundaţiilor dintr-un sit ţintă, activitatea planificată poate propune construirea unei bariere într-un alt sit, ceea ce poate avea un impact negativ semnificativ asupra acelui sit). În astfel de cazuri, activitatea planificată trebuie să facă obiectul unei evaluări complete a biodiversităţii pentru celălalt sit.

19. În cazul în care Agenţia de Mediu constată că datele şi informaţiile din cerere sunt în conformitate cu planul de gestionare a sitului Emerald şi cu obiectivele de conservare a acestuia, aceasta emite o decizie privind lipsa necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii, o comunică iniţiatorului şi o publică pe pagina sa web oficială în termen de 5 zile lucrătoare de la data luării deciziei.

20. În cazul în care Agenţia de Mediu constată că datele şi informaţiile din cerere nu sunt în conformitate cu planul de gestionare a sitului Emerald şi cu obiectivele de conservare ale acestuia, sau dacă nu poate fi exclus, cu certitudine, pe baza unor elemente obiective, că activitatea planificată afectează situl în cauză, Agenţia de Mediu emite o decizie privind necesitatea efectuării evaluării biodiversităţii în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepţionării cererii, şi determină domeniul de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii, în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării deciziei.

Secţiunea a 3-a

Activităţile planificate care nu au legătură cu, sau nu

sunt necesare pentru gestionarea siturilor Emerald

21. Pentru activităţile planificate specificate în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014, necesitatea evaluării biodiversităţii se determină în cadrul etapei de evaluare prealabilă a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului realizată în conformitate cu art.7 - 10 ale Legii nr.86/2014. Necesitatea evaluării biodiversităţii pentru aceste activităţi planificate se determină în baza informaţiilor incluse în cererea privind emiterea acordului de mediu depusă de iniţiator, ţinând cont de avizele autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale interesate, comentariile şi propunerile publicului vizat şi interesat, precum şi a oricăror altor informaţii disponibile la această etapă.

22. Pentru orice altă activitate planificată care nu face obiectul evaluării impactului asupra mediului, dar care ar putea avea un impact semnificativ asupra siturilor Emerald, iniţiatorul depune către Agenţia de Mediu cererea privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii, până la solicitarea aprobării de dezvoltare a activităţii planificate (până la solicitarea emiterii actului permisiv) de la autoritatea emitentă. În caz contrar, autoritatea emitentă a actului permisiv specificat în anexa nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, suspendă procedura de eliberare a actului permisiv şi notifică iniţiatorul despre necesitatea iniţierii procedurii de evaluare a biodiversităţii prin depunerea cererii privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii către Agenţia de Mediu, în conformitate cu art.10¹⁰ alin.(1) al Legii nr.86/2014. Procedura de eliberare a actului permisiv (certificatul de urbanism, autorizaţia de construire, după caz) se suspendă până la emiterea concluziei privind evaluarea biodiversităţii sau, după caz, a deciziei de evaluare prealabilă cu privire la lipsa necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii în conformitate cu Legea nr.86/2014.

23. Modelul cererii privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii pentru activităţile planificate specificate la pct.22, este prezentat în anexa nr.1.

24. În procesul de determinare a necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii, Agenţia de Mediu întreprinde următoarele măsuri:

1) analizează informaţia furnizată în cerere şi apreciază caracterul calitativ şi complet al cererii;

2) plasează cererea privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii pe pagina sa web oficială în termen de 3 zile lucrătoare de la data considerării caracterului complet a cererii;

3) constată în baza informaţiilor furnizate de către iniţiator în cerere, dacă activitatea planificată vizată, are sau nu o legătură directă cu, sau este necesară pentru gestionarea sitului Emerald, inclusiv în conformitate cu orientările practice prevăzute la anexa nr.2;

4) analizează şi compară datele privind amplasamentul în care se preconizează implementarea activităţii planificate şi datele privind impactul preconizat a activităţii planificate asupra siturilor Emerald (furnizate de către iniţiator în cerere), cu datele publice privind siturile Emerald care sunt amplasate în zona de impact al activităţii planificate, precum şi cu datele publice privind obiectele şi obiectivele de conservare ale acestor situri Emerald şi concluzionează dacă există probabilitatea ca activitatea planificată să afecteze sau nu în mod semnificativ un oarecare sit Emerald;

5) ia decizia privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii (art. 10¹⁰ alin.(3) din Legea nr.86/2014).

25. Necesitatea efectuării evaluării biodiversităţii se determină în baza principiului precauţiei. Aceasta înseamnă că Agenţia de Mediu trebuie să fie absolut sigură că activitatea planificată în cauză va avea sau nu un impact semnificativ asupra oricărui sit Emerald. Prin urmare, iniţiatorii trebuie să furnizeze în cererea lor cât mai multe date şi informaţii posibile, în special, în cazul în care sunt convinşi că impactul activităţii planificate asupra siturilor Emerald este nesemnificativ sau chiar lipseşte în totalitate. Atâta timp cât nu se poate exclude, cu certitudine, pe baza unor elemente obiective, că activitatea planificată afectează situl în cauză în mod semnificativ, fie separat, fie în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, Agenţia de Mediu este obligată să dispună efectuarea evaluării biodiversităţii.

26. După ce evaluează cererea privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii depusă de către iniţiator, în baza listei de control conform modelului prevăzut în anexa nr.4 şi verifică dacă activitatea planificată este susceptibilă de a avea un impact semnificativ asupra oricărui sit Emerald, Agenţia de Mediu ia una dintre următoarele decizii:

1) activitatea planificată nu este susceptibilă de a afecta în mod semnificativ nici un sit Emerald şi nu este necesară efectuarea evaluării biodiversităţii;

2) probabilitatea unui impact semnificativ al activităţii planificate asupra oricărui sit Emerald nu poate fi exclusă cu certitudine şi, prin urmare, activitatea planificată urmează să fie supusă evaluării biodiversităţii.

27. Decizia privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii întocmită în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.5, trebuie să fie justificată şi plasată de către Agenţia de Mediu pe pagina sa web oficială.

28. Decizia Agenţiei de Mediu emisă conform pct.26, subpct. 1) constituie temei pentru autoritatea emitentă de a continua procedura de emitere a actului permisiv suspendată în conformitate cu pct.22.

29. Pentru activităţile planificate specificate în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014, decizia privind determinarea necesităţii efectuării evaluării biodiversităţii este parte componentă a deciziei privind evaluarea prealabilă emisă în conformitate cu art.10 al Legii nr.86/2014.

Capitolul IV

DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE A

STUDIULUI DE EVALUARE A BIODIVERSITĂŢII

30. În termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei privind necesitatea evaluării biodiversităţii conform pct.26 subpct. 2), Agenţia de Mediu determină domeniul de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii. Domeniul de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii se determină în scopul stabilirii gradului de detaliere a informaţiei care va fi inclusă în studiul de evaluare a biodiversităţii elaborat de iniţiator şi prezentat Agenţiei de Mediu. La determinarea domeniului de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii se indică preliminar ce situri Emerald ar putea fi afectate de activitatea planificată, recomandări privind metodologiile aplicabile, în special, în ceea ce priveşte examinarea sitului în teren, precum şi caracteristicile cheie ale siturilor Emerald care nu trebuie evitate în timpul studiului de evaluare a biodiversităţii.

31. Agenţia de Mediu determină domeniul de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii în baza informaţiilor furnizate de iniţiatorul activităţii planificate, a informaţiilor şi datelor actuale accesibile privind siturile Emerald şi a conţinutului cadru al studiului privind evaluarea biodiversităţii prevăzut în anexa nr.8 la Legea nr.86/2014. Domeniul de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii se stabileşte de la caz la caz şi variază în funcţie de:

1) caracteristicile specifice şi potenţialul impact al activităţii planificate (suprafaţa totală afectată de activitatea planificată, emisiile, utilizarea resurselor naturale, fazele, planificarea etc.); relaţia dintre activitatea planificată şi siturile Emerald (de exemplu, distanţe sau căi principale); caracteristicile altor activităţi cunoscute (puse în aplicare în trecut, aprobate sau propuse pentru implementare) care pot avea impact în combinaţie cu activitatea planificată vizată asupra siturilor Emerald;

2) caracteristicile specifice ale siturilor Emerald potenţial afectate (condiţiile în care se află obiectele de conservare a siturilor, obiectivele de conservare specifice sitului, precum şi alte elemente care determină integritatea sitului);

3) metodologia utilizată (metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele din cadrul sitului Emerald);

4) analiza necesară care trebuie efectuată, ţinând cont de caracteristicile specifice ale siturilor Emerald care ar putea fi afectate.

32. Agenţia de Mediu informează în scris iniţiatorul cu privire la domeniul de aplicare şi procedura de efectuare a studiului de evaluare a biodiversităţii, în conformitate cu art.10¹⁰ alin.(7) al Legii nr.86/2014.

33. Pentru activităţile planificate specificate în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014, pentru care s-a stabilit în procesul de evaluare prealabilă a impactului asupra mediului şi anume în decizia privind evaluarea prealabilă, faptul că activitatea planificată urmează a fi supusă evaluării impactului asupra mediului, inclusiv a evaluării biodiversităţii, Agenţia de Mediu include rezultatele procedurii de determinare a domeniului de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii, în programul de realizare a evaluării impactului asupra mediului stabilit în conformitate cu art.10¹ al Legii nr.86/2014.

34. Domeniul de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii, elaborat de către Agenţia de Mediu, are scop de orientare a iniţiatorului activităţii planificate cu privire la informaţia minimă care trebuie analizată şi inclusă în studiul de evaluare a biodiversităţii. Experţii implicaţi în calitate de elaboratori ai studiului de evaluare a biodiversităţii poartă întreaga responsabilitate, în timpul pregătirii şi elaborării studiului de evaluare a biodiversităţii, de a identifica toate siturile Emerald susceptibile de a fi potenţial afectate şi de a alege metodologia potrivită atât pentru munca de teren, cât şi pentru realizarea cercetărilor necesare în vederea obţinerii unei concluzii fără echivoc cu privire la probabilitatea producerii unui impact semnificativ al activităţii planificate, precum şi cu privire la gradul de semnificaţie al impactului preconizat.

Capitolul V

PROCEDURA DE PREGĂTIRE, REALIZARE ŞI PREZENTARE

A STUDIULUI DE EVALUARE A BIODIVERSITĂŢII

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

35. În baza informaţiilor furnizate de către Agenţia de Mediu privind domeniul de aplicare a studiului de evaluare a biodiversităţii şi în conformitate cu cerinţele stabilite pentru studiul de evaluare a biodiversităţii în anexa nr.8 la prezentul ghid, iniţiatorul activităţii planificate, prin implicarea unor experţi, pregăteşte şi realizează studiul de evaluare a biodiversităţii, bazat pe informaţia existentă la moment şi/sau obţinută prin cercetări şi studii specifice, care face parte integrantă a studiului, ce urmează a fi înaintat spre examinare Agenţiei de Mediu şi supus consultărilor publice.

36. Pentru activităţile planificate specificate în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014, studiul de evaluare a biodiversităţii constituie un capitol separat în raportul privind evaluarea impactului asupra mediului şi consultarea acestuia se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.86/2014.

Secţiunea a 2-a

Selectarea experţilor implicaţi în procesul de elaborare

a studiului de evaluare a biodiversităţii

37. Activităţile planificate, de regulă, pot să afecteze diferite obiecte de conservare a siturilor Emerald (tipuri de habitate, specii de animale, plante şi/sau păsări). Prin urmare, pentru asigurarea elaborării studiului de evaluare a biodiversităţii, apare necesitatea implicării unei echipe de experţi pe diferite tipuri de habitate şi specii de plante, animale şi păsări (de exemplu, pentru evaluarea biodiversităţii la un sit Emerald de tip SPA (protecţie specială avifaunistică) se solicită experţi ornitologi, iar la un SCI (sit de interes comunitar) se solicită experţi specializaţi pe habitate, mamifere, herpetofauna etc., după caz). În cazul în care la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii sunt implicaţi mai mulţi experţi, aceştia trebuie să convină asupra unui lider (autor principal) care va fi responsabil pentru organizarea activităţii lor de specialitate, precum şi pentru editarea studiului propriu-zis şi formularea unor concluzii fără echivoc cu privire la probabilitatea impactului activităţii planificate şi semnificaţia acestui impact asupra obiectivelor de conservare a tuturor siturilor Emerald potenţial afectate.

38. Experţii implicaţi la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii trebuie să fie liberi de orice conflict de interese şi să fie independenţi. Înainte de începerea activităţii lor, aceştia confirmă lipsa conflictului de interese prin semnarea unei declaraţii de imparţialitate care se anexează la studiul de evaluare a biodiversităţii.

Secţiunea a 3-a

Etapele şi regulile fundamentale ale evaluării biodiversităţii

39. La prima etapă, experţii trebuie să colecteze date privind activitatea planificată, cum ar fi:

1) date privind intrările: - utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a apei (captare şi consum), a materiilor prime şi a resurselor energetice, precum şi a biodiversităţii (după caz);

2) date privind ieşirile: - cantitatea şi tipul de reziduuri şi emisii preconizate, dacă este cazul, clasificarea şi cantitatea de deşeuri şi/sau apă caldă evacuată şi poluarea acesteia, vibraţiile, riscurile de accidente datorate utilizării substanţelor şi tehnologiilor propuse, etc. În cazuri specifice, trebuie luat în considerare inclusiv efectele asupra apelor subterane, chiar dacă acestea nu sunt menţionate în mod explicit în documentaţia activităţii planificate (de exemplu, la lucrările de construcţie în subteran care pot duce la modificarea nivelului apei, a cantităţii şi a direcţiei apelor subterane). Intrările şi ieşirile trebuie să fie atribuite tuturor fazelor activităţii planificate (demolare (după caz), pregătire, construcţie, exploatare şi dezafectare).

40. Următoarea etapă constă în corelarea efectelor activităţii planificate cu tipuri specifice de intrări şi ieşiri. În această etapă, anumite efecte nu ar trebui să fie asociate cu anumite situri şi cu obiectivele de conservare ale acestora. Scopul acestei etape este de a identifica toate potenţialele efecte ale activităţii planificate în cauză.

41. După ce au fost identificate efectele activităţii planificate, experţii stabilesc zona geografică asupra căreia se vor răsfrânge aceste efecte. De exemplu, o instalaţie industrială poate avea atât efecte directe, care pot fi uşor de măsurat (ocuparea terenului pentru instalaţia propriu-zisă, infrastructura rutieră şi electrică), cât şi multe alte efecte cu o rază de acţiune diferită (captarea apei pentru răcire, ceea ce duce la scăderea debitului în râul sursă; poluarea apei care se îndreaptă în aval pe mai mulţi kilometri, dar care se limitează doar la albia râului şi la malurile acestuia; poluarea aerului care afectează o zonă mare în direcţia vânturilor dominante (afectată de configuraţia terenului); zona de poluare luminoasă într-un cerc relativ mic în jurul instalaţiei; zona de poluare fonică modelată de configuraţia terenului; etc). În cazul instalaţiilor industriale mai mari, pot apărea modificări ale micro- şi mezoclimatului care pot afecta semnificativ comunităţile de plante şi animale pe termen lung. Identificarea acestor efecte necesită adesea măsurători şi modelări. În mod similar, traseul unei noi autostrăzi va avea un efect direct uşor de cuantificat asupra terenului ocupat (atât prin autostradă, cât şi prin toate legăturile rutiere, nodurile şi infrastructura auxiliară), dar şi o zonă diferită de impact a zgomotului până la niveluri care deranjează unele animale sensibile (benzi de o anumită lăţime de-a lungul ambelor părţi ale autostrăzii), o zonă de poluare luminoasă (determinată de configuraţia terenului), o zonă de poluare cu oxizi de azot (NOx) (o centură de o anumită lăţime de-a lungul autostrăzii, dar în anumite locuri extinsă la o distanţă mai mare de vânturile predominante) etc. Este evident că, în ciuda caracterului previzibil al efectelor multor activităţi, raza de acţiune a acestora şi, ulterior, suprafaţa de manifestare a efectelor (zona de influenţă a activităţii planificate) va depinde întotdeauna de condiţiile de teren, de configuraţia terenului etc.

42. Reprezentarea grafică a suprafeţelor cu efecte specifice ale unei anumite activităţi planificate (a), precum şi a suprafeţei totale a tuturor efectelor activităţii respective luate împreună (b), este prezentată în figura nr.2

43. Suprafeţele de manifestare a efectelor activităţii planificate trebuie să fie reprezentate pe o hartă cu siturile Emerald. Cea mai bună metodă este utilizarea unui software GIS care să permită combinarea diferitelor straturi de date şi prezentarea grafică a tuturor elementelor.

44. Suprapunerea zonelor de manifestare a efectelor activităţii planificate cu harta Emerald - cunoscută sub numele de "zonă de impact", identifică siturile Emerald potenţial afectate. Cu toate acestea, este important să se ţină cont de faptul că activităţile planificate pot avea, de asemenea, efecte indirecte (neintenţionate), dar adesea foarte grave asupra biodiversităţii (de exemplu, crearea de bariere de migraţie, uciderea pe şosea, poluarea luminoasă care atrage insecte şi poate modifica comportamentul de hrănire şi rutele liliecilor, modificări ale micro- şi mezoclimatului etc.). De exemplu, o nouă autostradă care traversează o zonă situată între două situri desemnate pentru protecţia râşilor poate crea o barieră de migraţie pentru indivizii care fac naveta între aceste situri, chiar dacă autostrada este destul de îndepărtată de ambele situri. Din acest motiv, harta de suprapunere trebuie modificată întotdeauna pentru a include aceste tipuri de efecte probabile (dacă este cazul), chiar dacă nu există nici o suprapunere între efectele directe ale activităţii planificate şi un oarecare sit Emerald.

45. Reprezentarea grafică a suprapunerii suprafeţei de manifestare a efectelor activităţii planificate cu harta siturilor Emerald, care are ca rezultat identificarea siturilor potenţial afectate este prezentată în figura nr.3.

46. În cazul în care nu există o suprapunere a efectelor şi a siturilor, studiul de evaluare a biodiversităţii poate concluziona că este puţin probabil ca activitatea planificată să se desfăşoare pe un oarecare sit Emerald.

47. În cazul în care există o suprapunere, experţii trebuie să identifice, în baza datelor publice privind obiectele de conservare ale anumitor situri Emerald şi localizarea lor în cadrul siturilor Emerald, dacă oricare dintre aceste obiecte de conservare din zona de impact ar putea fi afectate de orice tip de efecte generate de activitatea planificată (doar teoretic la această etapă). Chiar dacă suprafaţa de manifestare a efectelor activităţii planificate se suprapune cu situl Emerald, acest lucru nu garantează în mod necesar că acel efect va avea loc în realitate. De exemplu, dacă se aşteaptă ca o activitate planificată să genereze zgomot care va afecta doar un sit desemnat pentru plante sau tipuri de habitate, este posibil să nu existe nici-un impact asupra obiectelor protejate din sit. În acest sens, trebuie acordată o atenţie deosebită efectelor indirecte asupra speciilor în privinţa cărora lipsesc date şi/sau migratoare (în special râşi, lilieci, păsări, dar şi unii amfibieni) în diferite etape ale ciclului lor de viaţă sau ale ciclului anual.

48. Această etapă trebuie realizată separat pentru orice sit Emerald suprapus sau potenţial afectat.

Secţiunea a 4-a

Identificarea impactului cumulativ şi cercetările în teren

49. După ce experţii au întocmit o listă a siturilor Emerald potenţial afectate de activitatea planificată în cauză, aceştia identifică alte activităţi existente şi/sau aprobate care pot avea un impact negativ suplimentar asupra acestor situri Emerald.

50. Siturile Emerald şi obiectivele de conservare ale acestora pot fi sub influenţa unor activităţi desfăşurate în trecut (chiar înainte ca siturile să fie desemnate), care pot afecta negativ gradul de conservare a acestor tipuri de habitate şi specii. Aceasta înseamnă că starea "de referinţă" a acestor situri este mai puţin optimă, iar aceste tipuri de habitate sau specii pot fi degradate, suprafaţa lor în cadrul siturilor poate fi redusă în mod artificial sau populaţiile speciilor pot fi ameninţate (de exemplu, prin crearea de bariere de migraţie sau prin degradarea habitatelor lor). În acest caz, este vorba de "preîncărcări", adică de presiuni negative asupra obiectelor de conservare ale siturilor - care au afectat deja siturile Emerald fără nici o activitate umană suplimentară (nouă). Un exemplu, foarte actual este impactul poluării cu oxizi de azot (NOx) proveniţi din traficul auto asupra habitatelor de pajişti de lângă drumuri. În zonele cu trafic intens, nivelul acestei poluări preexistente poate fi critic şi poate ameninţa însăşi existenţa anumitor tipuri de habitate de pajişti. Prin urmare, orice poluare suplimentară cu NOx cauzată, de exemplu, de reconstrucţia vechilor drumuri sau de construcţia de drumuri noi, trebuie întotdeauna evaluată împreună cu încărcătura/presiunea preexistentă care acţionează asupra obiectelor de conservare a sitului Emerald.

51. Celălalt tip de impact "cumulativ" poate apărea din activităţi a căror punere în aplicare a fost deja aprobată, care sunt în curs de implementare sau care au fost recent implementate în zona de impact a activităţii planificate în cauză. Acestea pot fi activităţi care, în sine, nu au nici un impact sau doar un impact nesemnificativ asupra siturilor Emerald, dar în combinaţie cu impactul (uneori, de asemenea, nesemnificativ) activităţii planificate, pragul de semnificaţie al impactului cumulativ poate fi depăşit. În cazul în care, la un moment dat, următoarea activitate planificată cu un impact nesemnificativ depăşeşte pragul de semnificaţie al impactului cumulativ, aceasta nu poate obţine aprobarea de dezvoltare de la autoritatea emitentă.

52. Reprezentarea grafică a impactului cumulativ nesemnificativ până la pragul de semnificaţie a impactului este reprezentat în figura nr.4. Această diagramă ilustrează regula "primul venit, primul servit" (de exemplu, cea de-a 4-a activitatea din această diagramă, deşi are acelaşi impact ca şi cele trei activităţi anterioare, depăşeşte "în cumul" pragul de semnificaţie a impactului şi prin urmare nu poate obţine aprobarea de dezvoltare).

53. Impactul "cumulativ" nu se limitează la evaluarea impactului activităţilor identice sau similare cu activitatea planificată în cauză. Impactul cumulativ poate rezulta adesea din combinarea unor activităţi foarte diferite. De exemplu, o activitate planificată de marcare a traseelor turistice în cadrul unui sit Emerald poate avea un impact nul sau nesemnificativ asupra obiectivelor de conservare a sitului respectiv. Cu toate acestea, dacă lângă sit se construieşte un nou restaurant pe marginea drumului cu o parcare auto mare (care, de asemenea, are un impact zero, deoarece se află în afara sitului), acest lucru poate duce la o creştere semnificativă a numărului de vizitatori care, după ce vor folosi serviciile restaurantului, vor vizita situl Emerald atât pe jos, cât şi cu bicicleta, iar traseele marcate le vor permite să pătrundă în părţile interioare ale sitului Emerald cu tipuri de habitate sau specii sensibile la perturbări, etc. Astfel, impactul negativ cumulativ al acestor activităţi absolut diferite poate fi foarte semnificativ.

54. În vederea, identificării oricăror activităţi existente şi/sau aprobate în zona activităţii planificate (inclusiv în zonele mai îndepărtate) pentru estimarea şi evaluarea ulterioară a impactului cumulativ cu activitatea planificată, experţii pot să acceseze registrele publice a actelor permisive eliberate, să intervieveze reprezentanţi ai comunităţilor locale cu privire la activităţile desfăşurate în regiune (nu toate activităţile necesită aprobare de dezvoltare, unele fiind desfăşurate de către antreprenori sau fermieri privaţi, însă impactul lor trebuie luat în considerare la evaluarea impactului cumulativ).

55. Odată ce au fost identificate activităţile existente şi/sau aprobate, experţii evaluează preliminar impactul potenţial al acestor activităţi în acelaşi mod ca şi pentru activitatea planificată în cauză.

56. Evaluarea impactului cumulativ nu include activităţile care sunt doar planificate în cadrul documentelor de politici şi planificare. Impactul activităţii planificate trebuie să fie evaluat numai în raport cu presiunile existente şi cu alte activităţi existente şi/sau deja aprobate. Oricât de importante ar fi activităţile prevăzute în documentele de politici şi planificare, acestea sunt întotdeauna doar "planuri", a căror punere în aplicare nu este încă sigură. În cazul în care astfel de activităţi vor fi efectiv realizate în viitor, acestea vor necesita o evaluare a biodiversităţii în conformitate cu aceleaşi reguli: vor trebui evaluate în combinaţie cu impactul tuturor presiunilor existente, inclusiv ale activităţii planificate în cauză.

57. În urma identificării activităţilor existente şi/sau aprobate, experţii întocmesc o listă a tipurilor de habitate şi a speciilor potenţial afectate atât de activitatea planificată, cât şi de alte activităţi existente şi/sau aprobate în cadrul fiecărui sit Emerald. Enumerarea acestor habitate şi specii nu înseamnă că acestea vor fi efectiv afectate. Această listă serveşte ca punct de plecare pentru o evaluare a probabilităţii unui impact semnificativ în următoarele etape ale procesului de evaluare a biodiversităţii.

58. Abia în urma parcurgerii etapelor prevăzute mai sus, poate fi realizată evaluarea efectivă a probabilităţii unui impact semnificativ. Studiile în teren ale siturilor Emerald potenţial afectate şi ale împrejurimilor (mai largi) acestora reprezintă o condiţie prealabilă pentru o implementare corectă şi semnificativă a evaluării biodiversităţii, care să genereze concluzii clare şi lipsite de ambiguitate în studiul de evaluare a biodiversităţii.

59. Cercetările în teren şi datele obţinute în rezultatul acestor cercetări au un rol indispensabil în cadrul evaluării biodiversităţii. Întotdeauna este necesar să fie verificate datele "de birou" (starea de jure) cu datele colectate la faţa locului (starea de facto) şi să se investigheze alte circumstanţe şi relaţii ale tipurilor de habitate şi ale speciilor identificate cu împrejurimile lor. Pentru multe specii şi tipuri de habitate, determinarea suprafeţei şi a gradului de conservare a acestora va necesita o cartografiere detaliată a habitatelor, care poate fi realizată numai în timpul sezonului de creştere. De exemplu, pentru unele specii de plante vernale, care înfloresc doar la începutul primăverii şi supravieţuiesc în restul anului sub formă de bulbi subterani care nu sunt detectabili - vor fi necesare cercetări de primăvară; pentru unele tipuri de specii de animale/păsări migratoare - vor fi necesare cercetări multianuale (de exemplu, cercetare a procesului de migraţie).

Secţiunea a 5-a

Evaluarea semnificaţiei impactului activităţii planificate

60. Odată ce situaţia de pe teren a fost evaluată cu atenţie, experţii analizează obiectivele de conservare stabilite pentru obiectele individuale de conservare din cadrul siturilor Emerald potenţial afectate. Raţionamentul acestei analize constă în faptul că evaluarea biodiversităţii trebuie să evalueze impactul activităţii propuse asupra obiectivelor de conservare ale sitului, nu doar asupra obiectelor de conservare din cadrul sitului. Care este diferenţa? Obiectivele de conservare a sitului Emerald în legătură cu anumite obiecte de conservare pot fi de două tipuri:

1) Obiective de conservare de "menţinere". Aceste obiective sunt orientate spre menţinerea pe termen lung a obiectului de conservare din cadrul sitului Emerald, astfel încât suprafaţa, mărimea populaţiei şi gradul de conservare al acestuia să fie menţinute la acelaşi nivel (de exemplu, dacă un tip de habitat are o suprafaţă de 41,234 ha în cadrul sitului Emerald şi starea sa de conservare este "X", obiectivul de conservare pentru acest tip de habitat ar putea fi: "menţinerea pe termen lung a aproximativ 41 ha din acest tip de habitat la starea de conservare X"). Într-un astfel de caz, obiectivul de conservare a sitului este echivalent cu starea sa actuală. În cadrul evaluării semnificaţiei impactului activităţii planificate, o mică pierdere de suprafaţă de habitat care nu depăşeşte 0,2 ha este acceptabilă şi poate fi considerată nesemnificativă. Acest impact va fi marcat cu -1 în cadrul evaluării.

2) Obiective de conservare de "îmbunătăţire". Aceste obiective sunt orientate spre îmbunătăţirea obiectului de conservare din cadrul sitului Emerald. Folosind exemplul anterior, în care: suprafaţa obiectului de conservare (acest tip de habitat) este de 41,234 ha în cadrul sitului Emerald şi starea sa de conservare este "X", obiectivul de conservare de "îmbunătăţire" pentru acest tip de habitat ar putea fi: "creşterea suprafeţei acestui tip de habitat cu 5 ha în următorii 20 de ani şi îmbunătăţirea stării de conservare la "A" prin măsuri de gestionare specifice". În acest caz, o activitatea planificată care ar avea ca rezultat o pierdere de suprafaţă de 0,2 ha trebuie considerată semnificativă, deoarece ea reduce suprafaţa actuală a obiectului de conservare cu 0,48%, în timp ce obiectivul de conservare este de a creşte suprafaţa cu 12%. Concluzia în acest caz ar fi că activitatea planificată este susceptibilă de a avea un impact semnificativ asupra obiectivului de conservare a sitului Emerald şi nu poate fi aprobată spre dezvoltare. Prin urmare, este clar că stabilirea obiectivului de conservare de "îmbunătăţire", va avea ca rezultat cerinţe mult mai stricte pentru evaluarea biodiversităţii, iar pragul de semnificaţie a impactului va fi, de regulă, mult mai mic decât în cazul siturilor cu obiective de conservare "de menţinere".

61. Pentru fiecare obiectiv de conservare a sitului, evaluarea semnificaţiei impactului activităţii planificate, împreună cu orice alte impacte cumulative, se încheie prin atribuirea valorii numerice neechivoce a acestuia. Această atribuire se face utilizând o scală de cinci puncte cu o parte "pozitivă" şi una "negativă". Activităţilor planificate care nu au nici un impact asupra obiectivelor de conservare a sitului li se atribuie valoarea 0. Activităţilor planificate cu impact pozitiv moderat li se atribuie valoarea +1, iar activităţilor planificate cu impact pozitiv semnificativ li se atribuie valoarea +2. În mod similar, activităţilor cu impact moderat negativ asupra obiectivelor de conservare a sitului li se atribuie valoarea -1, iar activităţilor cu impact negativ semnificativ li se atribuie -2.

O descriere detaliată a acestor punctaje şi a semnificaţiei lor se găseşte în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Semnificaţia impactului activităţii planificate asupra

fiecărui obiectiv de conservare a sitului Emerald.

62. Partea "pozitivă" a impactului activităţii planificate reflectată în scala de gradare este aplicabilă mai mult în teorie, decât în practică, deoarece impactul activităţii planificate poate fi considerat impact pozitiv "moderat" sau impact pozitiv "semnificativ" doar dacă activitatea planificată este benefică şi favorabilă siturilor Emerald şi obiectivelor de conservare ale acestora. În majoritatea cazurilor, se consideră că doar activităţile legate direct cu, sau necesare pentru gestionarea sitului Emerald au impact pozitiv asupra obiectivelor de conservare ale sitului Emerald. Cu toate acestea, după cum se menţionează în capitolul III, secţiunea a 2-a, măsurile care sunt legate direct cu, sau necesare pentru gestionarea siturilor Emerald sunt exceptate de la cerinţa de evaluare a biodiversităţii. Prin urmare, în practică, se utilizează doar partea "negativă" a scalei de gradare.

63. Experţii implicaţi la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii, selectează un obiect de conservare (obiectivul său de conservare), unul câte unul şi evaluează impactul:

1) activităţii planificate;

2) presiunilor preexistente, adică a impactului activităţilor existente (care au fost deja desfăşurate pe situl în cauză) şi/sau aprobate;

3) orice altă activitate care afectează acelaşi sit.

Sarcina experţilor este de a determina dacă impactul cumulativ al activităţilor prevăzute la subpct. 1), 2) şi 3) este susceptibil:

- să nu afecteze deloc obiectul de conservare (impact zero), sau

- să afecteze moderat (nesemnificativ) obiectul de conservare (impact nesemnificativ), sau

- să afecteze semnificativ obiectul de conservare.

64. Scopul evaluării biodiversităţii este de a identifica şi de a exclude de la implementare orice activitate planificată care poate avea un impact semnificativ asupra sitului Emerald. Experţii evaluează impactul activităţii planificate în baza probabilităţii impactului, şi nu a certitudinii că astfel de impact va surveni efectiv. Ei au sarcina de a identifica şi de a trasa linia între potenţialul impact "nesemnificativ" şi cel "semnificativ" asupra obiectivelor de conservare a sitului Emerald. Aceasta necesită o cunoaştere aprofundată a biologiei şi ecologiei obiectelor individuale de conservare (tipuri de habitate şi specii) din cadrul unui sit, o înţelegere a relaţiilor ecologice dintre acestea, precum şi a relaţiei dintre sit şi împrejurimile sale (şi chiar cu alte situri în cazul speciilor rare care se deplasează în mod regulat între situri). Lista orientativă a tipurilor de impact care pot fi considerate "semnificative" este prevăzută la anexa nr.6.

65. Regula generală este că, în cazurile de incertitudine sau de lipsă de date care nu pot exclude probabilitatea unui impact semnificativ, impactul dat al activităţii planificate asupra obiectului dat de conservare a unui sit Emerald trebuie considerat semnificativ (principiul precauţiei). Incertitudinile neclarificate sau parţial clarificate vor fi enumerate în studiul de evaluare a biodiversităţii şi pentru fiecare dintre acestea, se va oferi o explicaţie detaliată, însoţite de acţiunile întreprinse pentru a asigura că lipsa datelor, informaţiilor sau rezultatelor nu poate fi atribuită iniţiatorului activităţii planificate sau experţilor implicaţi la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii. Scopul este de a garanta că aceste absenţe nu vor influenţa rezultatele evaluării şi că măsurile propuse pentru prevenire, evitare, reducere sau compensare, după caz, sunt suficiente şi eficiente pentru a preveni un impact semnificativ asupra habitatelor şi speciilor în cadrul activităţii planificate analizate.

66. Procesul de evaluare a impactului activităţii planificate separat şi/sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, trebuie repetat pentru fiecare obiectiv de conservare din toate siturile Emerald potenţial afectate. La final, impactul fiecărui tip de habitat şi fiecărei specii identificate ca fiind potenţial afectate i se atribuie o valoare de 0 (nici-un impact), -1 (impact nesemnificativ) sau -2 (impact semnificativ). Atribuirea oricăreia dintre aceste valori trebuie să fie justificată în mod corespunzător şi susţinută de date ştiinţifice. Simpla presupunere fără o justificare ştiinţifică nu este acceptabilă.

Secţiunea a 6-a

Concluzia evaluării semnificaţiei impactului activităţii

planificate asupra siturilor Emerald potenţial afectate

(concluzia studiului de evaluare a biodiversităţii elaborată de către experţi)

67. După efectuarea evaluării complete, expertul/experţii implicaţi la elaborarea studiului de evaluare a biodiversităţii trebuie să ajungă la o concluzie clară şi fără echivoc cu privire la semnificaţia impactului asupra tuturor siturilor Emerald potenţial afectate. Modelul concluziei evaluării semnificaţiei impactului activităţii planificate asupra siturilor Emerald potenţial afectate este prezentat în tabelul nr.2.

Tabel nr.2.

Modelul concluziei evaluării semnificaţiei impactului activităţii

planificate asupra siturilor Emerald potenţial afectate

68. Concluzia semnificaţiei impactului activităţii planificate asupra siturilor Emerald potenţial afectate se bazează pe evaluarea impactului activităţii planificate separat şi în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, pe baza valorilor numerice atribuite impactului asupra anumitor obiective de conservare a sitului. Concluzia trebuie să fie făcută separat pentru fiecare sit Emerald potenţial afectat. În cele din urmă, concluzia finală se face pe baza acestor concluzii separate.

69. Regula de bază este că, în cazul în care există probabilitatea unui impact negativ semnificativ (-2) chiar şi asupra unui singur obiectiv de conservare a sitului Emerald, activitatea planificată nu poate fi aprobată spre dezvoltare, cu excepţia cazului în care a fost îndeplinită prevederea art.10¹² alin.(3) din Legea nr.86/2014, care face obiectul procedurilor ulterioare administrate de Agenţia de Mediu. Această concluzie finală trebuie să fie indicată fără ambiguitate chiar la sfârşitul studiului de evaluare a biodiversităţii.

70. Proiectul de studiu de evaluare a biodiversităţii este înaintat de către iniţiatorul activităţii planificate către Agenţia de Mediu. Agenţia de Mediu examinează studiul şi dacă identifică lacune semnificative în informaţiile furnizate, metode de evaluare necorespunzătoare sau concluzii incorecte sau nefondate ale studiului de evaluare a biodiversităţii, va returna studiul iniţiatorului cu o argumentare scrisă în care va indica modificările necesare. Agenţia de Mediu are dreptul de a returna studiul de evaluare a biodiversităţii pentru modificări în mod repetat, atâta timp cât toate lacunele identificate nu au fost remediate.

71. În cazul în care concluzia studiului de evaluare a biodiversităţii exclude probabilitatea ca activitatea planificată să aibă un impact semnificativ asupra unui sit Emerald, Agenţia de Mediu va iniţia procedura de consultare publică a studiului de evaluare a biodiversităţii în conformitate cu capitolul VI.

72. În cazul în care concluzia studiului de evaluare a biodiversităţii confirmă faptul că activitatea planificată, separat şi/sau în combinaţie cu alte activităţi existente şi/sau aprobate, este susceptibilă de a avea un impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald, Agenţia de Mediu va informa iniţiatorul că activitatea planificată nu poate fi aprobată spre dezvoltare, decât dacă iniţiatorul completează studiul de evaluare a biodiversităţii cu date şi descrierea unor soluţii alternative care nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald. Procedura de selectare a soluţiilor alternative şi de evaluare a acestora este stabilită în anexa nr.9.

73. În cazul în care se găsesc soluţii alternative care nu au impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald, iniţiatorul activităţii planificate nu este obligat să completeze studiul de evaluare a biodiversităţii cu informaţii conform pct.74. Studiul de evaluare a biodiversităţii completat se transmite Agenţiei de Mediu.

74. În cazul în care studiul de evaluare a biodiversităţii completat nu identifică nici o soluţie alternativă la activitatea planificată sau dacă astfel de alternative nu pot elimina probabilitatea unui impact negativ semnificativ asupra oricărui sit Emerald, studiul de evaluare a biodiversităţii este completat în continuare cu informaţii privind existenţa unor considerente imperative de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, care să justifice aprobarea de dezvoltare a activităţii planificate, în ciuda impactului negativ semnificativ al acesteia asupra siturilor Emerald.

75. În cazul în care nu se găsesc soluţii alternative, dar sunt demonstrate considerente imperative de interes public major privind sănătatea umană, siguranţa publică sau beneficiile de mediu, inclusiv beneficiile sociale sau economice, iniţiatorul trebuie să se asigure că studiul de evaluare a biodiversităţii este completat cu măsuri compensatorii.

76. Măsurile compensatorii reprezintă o "ultimă soluţie" pentru aprobarea de dezvoltare a activităţilor planificate care au un impact negativ semnificativ asupra sitului Emerald. Aceste măsuri se aplică numai dacă:

1) lipsesc soluţiile alternative care nu au un impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald;

2) există considerente imperative confirmate de interes public major legate de sănătatea umană, siguranţa publică sau beneficiile de mediu, inclusiv beneficiile sociale sau economice.

77. Măsurile compensatorii şi planul de punere în aplicare a acestora se stabilesc de către iniţiatorul activităţii planificate în conformitate cu orientările practice pentru stabilirea măsurilor compensatorii prevăzute în anexa nr.10.

78. La recepţionarea studiului de evaluare a biodiversităţii de la iniţiatorul activităţii planificate, Agenţia de Mediu evaluează caracterul complet al studiului de evaluare a biodiversităţii şi verifică toate informaţiile furnizate în studiu, inclusiv concluziile privind semnificaţia impactului, soluţiile alternative, considerentele imperative de interes public major şi măsurile de compensare propuse. În cazul în care Agenţia de Mediu constată erori şi omisiuni semnificative, aceasta returnează studiul de evaluare a biodiversităţii iniţiatorului, în conformitate cu pct.70, pentru a fi completat.

Capitolul VI

CONSULTAREA PUBLICĂ A STUDIULUI

DE EVALUARE A BIODIVERSITĂŢII

79. Pentru activităţile planificate specificate în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, studiul de evaluare a biodiversităţii ca parte componentă a raportului privind evaluarea impactului asupra mediului se supune consultărilor şi dezbaterilor publice în conformitate cu art.10²- 10³ din Legea nr.86/2014.

80. Pentru activităţile planificate care nu cad sub incidenţa anexelor nr.1 sau 2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, Agenţia de Mediu plasează conţinutul studiului de evaluare a biodiversităţii pe pagina sa web oficială şi transmite o copie autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază este preconizată implementarea activităţii planificate.

81. Autorităţile administraţiei publice locale în a cărei rază este preconizată implementarea activităţii planificate, plasează la sediul său anunţul privind consultarea studiului de evaluare a biodiversităţii şi publică studiul respectiv pe pagina sa web oficială.

82. Iniţiatorul informează publicul interesat cu privire la studiul de evaluare a biodiversităţii, inclusiv prin publicarea unui anunţ într-un ziar local sau, după caz, naţional. Anunţul este elaborat de către iniţiator după modelul din anexa nr.11.

83. Publicul interesat poate prezenta comentarii şi propuneri la adresa Agenţiei de Mediu în termen de 30 de zile lucrătoare de la data publicării anunţului privind consultarea studiul de evaluare a biodiversităţii.

Capitolul VII

ETAPA CONCLUZIEI PRIVIND EVALUAREA BIODIVERSITĂŢII

84. Agenţia de Mediu, în termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului de consultare a publicului interesat prevăzut la pct.83, ţinând cont de constatările studiului, comentariile şi propunerile publicului interesat, decide următoarele:

1) evaluarea biodiversităţii nu a determinat probabilitatea unui impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald; sau

2) evaluarea biodiversităţii a determinat probabilitatea unui impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald, dar sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) alternativa propusă spre aprobare este cea care are impactul cel mai redus asupra obiectivelor de conservare a sitului Emerald şi nu există nici o altă alternativă fezabilă care ar avea un impact nesemnificativ asupra sitului Emerald;

b) există motive imperative de interes public major inclusiv cele de natură socială şi economică;

c) măsurile compensatorii propuse de iniţiator vor fi de natură să înlăture impactul negativ al activităţii planificate şi să asigure coerenţa şi buna funcţionare a siturilor Emerald.

3) evaluarea biodiversităţii a determinat un impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald şi nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpct. 2).

85. În cazul în care se ia decizia conform pct.84 subpct. 1) şi 2), Agenţia de Mediu stabileşte în concluzia privind evaluarea biodiversităţii condiţiile de realizare a activităţii planificate ţinând cont de obiectivele de conservare a siturilor Emerald.

86. În cazul deciziei conform pct.84 subpct. 2), în concluzia privind evaluarea biodiversităţii este prevăzută obligaţia iniţiatorului activităţii planificate de a efectua o analiză post-proiect, se stabilesc termenele şi domeniul de aplicare a acesteia, în special în legătură cu evidenţierea furnizării măsurilor compensatorii necesare pentru a asigura coerenţa şi buna funcţionare a reţelei Emerald şi eficacitatea acestor măsuri compensatorii.

87. În cazul în care Agenţia de Mediu ia decizia conform pct.84 subpct. 3), concluzia privind evaluarea biodiversităţii prevede că iniţiatorul nu este în drept să desfăşoare activitatea planificată, aceasta poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

88. Pentru activităţile planificate specificate în anexele nr.1 sau 2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, concluzia privind evaluarea biodiversităţii este parte componentă a acordului de mediu.

89. Agenţia de Mediu informează iniţiatorul şi autoritatea emitentă a actului permisiv cu privire la concluzia privind evaluarea biodiversităţii, pe care o plasează pe pagina sa web oficială.

90. Iniţiatorul, sub îndrumarea Agenţiei de Mediu, informează publicul interesat cu privire la concluzia privind evaluarea biodiversităţii.

91. Concluzia privind evaluarea biodiversităţii este obligatorie pentru autoritatea emitentă a actului permisiv şi constituie temei pentru a continua procedura suspendată de emitere a actului permisiv sau, după caz, de refuz al emiterii actului permisiv în cazul deciziei prevăzute la pct.87.