Ordin nr.107-A din 16.02.2016 privind aprobarea Mecanismului de includere a străinilor în activităţi de integrare

COMPANIA NAŢIONALĂ DE
ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ

O R D I N

privind aprobarea Mecanismului de includere

a străinilor în activităţi de integrare

nr. 107-A  din  16.02.2016

 (în vigoare 01.07.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 184-192 art. 1117 din 01.07.2016

* * *

În scopul executării prevederilor Legii nr.274 din 27 decembrie 2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, întru implementarea Articolului 14 alineatul (2) litera c) a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, precum şi a măsurii 26 pentru implementarea priorităţii 2.3 din Agenda de Asociere din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 şi în vederea constituirii unei platforme de interacţiune interinstituţională pe domeniul integrării străinilor şi asigurării respectării drepturilor acestora,

ORDONĂM:

1. Se aprobă Mecanismul de includere a străinilor în activităţi de integrare, conform anexei.

2. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Casa Naţională de Asigurări Sociale vor asigura punerea în aplicare a prezentului Mecanism şi utilizarea acestuia în practică de către autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor.

3. Ministerele, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor, autorităţile şi instituţiile publice autonome vor desemna persoane de contact în vederea facilitării coordonării interinstituţionale.

4. În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ministerul Afacerilor Interne va încheia acordurile necesare privind schimbul de date între sistemele informaţionale deţinute cu autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor, autorităţile şi instituţiile publice autonome, întru implementarea acestuia.

5. Controlul instituţional asupra executării prevederilor prezentului ordin se pune în sarcina conducătorilor părţilor semnatare.

6. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Anexă

la Ordinul nr.42/26/46/128/61/28-A/107-A

din 16 februarie 2016

MECANISMUL

de includere a străinilor în activităţi de integrare

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Mecanismul de includere a străinilor în activităţi de integrare (în continuare Mecanism) este elaborat în contextul stabilirii unei coordonări eficiente a procesului de integrare a străinilor în Republica Moldova.

2. Mecanismul conţine drept puncte de reper indicatorii politicilor de integrare ale migranţilor (în continuare MIPEX, în baza cărora Republica Moldova a fost evaluată în anul 2015), care contribuie la formarea unei imagini multifuncţionale despre participarea acestora în societate.

3. Prezentul mecanism este aplicabil faţă de categoriile de persoane specificate la Articolul 2 alin.(1) al Legii privind integrarea străinilor în Republica Moldova, după cum urmează:

1) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru reîntregirea familiei;

2) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie în scop de muncă;

3) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru studii;

4) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie pentru activităţi umanitare sau religioase;

5) străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă;

6) persoanele cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid în Republica Moldova;

7) străinii care au obţinut una din următoarele forme de protecţie în Republica Moldova: statut de refugiat, protecţie umanitară, azil politic.

4. În sensul prezentului Mecanism, noţiunile principale au următoarele semnificaţii:

coordonare interinstituţională – proces în care ministerele, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor, autorităţile şi instituţiile publice autonome coordonează anumite aspecte referitoare la executarea activităţilor prevăzute de Mecanism;

mecanism de redirecţionare – proces de referire a străinului către ministerul responsabil/autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor/autorităţile şi instituţiile publice autonome/autorităţile administraţiei publice locale, în vederea facilitării şi asigurării accesului la activitatea de integrare solicitată;

societatea gazdă – locuitorii Republicii Moldova;

situaţii de urgenţă - situaţia geopolitică din regiune, fluxul de persoane, izbucnirea unor conflicte care ar putea provoca creşterea numărului străinilor sosiţi în Republica Moldova, inclusiv creşterea numărului persoanelor vulnerabile.

5. Mecanismul reglementează procedurile de acces la activităţile de integrare:

1) sesiunile de acomodare socioculturală;

2) cursurile de studiere a limbii de stat;

3) accesul la piaţa muncii;

4) accesul la educaţie;

5) accesul la sistemul de protecţie socială;

6) accesul la serviciile medicale.

6. În aplicarea prevederilor prezentului Mecanism, ministerele, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor, autorităţile şi instituţiile publice autonome vor ţine cont de următoarele principii:

1) Nondiscriminare

Ministerele, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor, autorităţile şi instituţiile publice autonome se obligă să respecte legislaţia naţională cu privire la asigurarea egalităţii.

2) Colaborare

Ministerele, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor, autorităţile şi instituţiile publice autonome asigură schimbul de informaţii pe marginea prevederilor acestui Mecanism, tratează oricare problemă apărută din perspectiva colegialităţii, a parteneriatului şi interesului public.

3) Confidenţialitatea datelor

În procesul implementării prezentului Mecanism activităţile desfăşurate urmează a fi realizate cu respectarea Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr.133 din 08.07.2011 şi Legii privind accesul la informaţii nr.982-XIV din 11.05.2000, care prevăd confidenţialitatea datelor cu caracter personal, precum şi neadmiterea utilizării acestor informaţii în alte scopuri decît cele declarate.

4) Interesul superior al copilului

Orice activitate cu privire la copii va ţine cont de interesul superior al acestora, prin asigurarea condiţiilor adecvate pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului, ţinînd cont de particularităţile individuale ale personalităţii lui şi de situaţia concretă în care acesta se află.

5) Egalitate de tratament

Asigurarea egalităţii.

6) Abordarea individuală

Activităţile de integrare prevăzute la Articolul 5 alin.(1) al Legii privind integrarea străinilor în Republica Moldova se realizează prin evaluarea fiecărui caz în parte.

7. Ministerul Afacerilor Interne prin structura sa responsabilă – Biroul migraţie şi azil (în continuare Birou) – coordonează procesul de integrare al străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, fiind responsabil pentru executarea şi monitorizarea implementării eficiente a prezentului Mecanism.

8. La nivel interinstituţional procesul de coordonare se realizează prin intermediul persoanelor de contact din cadrul fiecărui minister, autoritate administrativă şi instituţie din subordinea ministerelor, autoritate şi instituţie publică autonomă, responsabilităţile cărora sunt stabilite în Mecanism. Persoane de contact sunt desemnate în cadrul ministerelor, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea acestora, autorităţilor şi instituţiilor publice autonome, şi anume: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, structurile teritoriale de asistenţă socială.

II. PROCEDURA DE ACCEDERE LA ACTIVITĂŢI DE INTEGRARE

9. Activităţile de integrare pot fi solicitate de străini din momentul legalizării şederii acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

10. Procedura de includere a străinului într-un program de integrare sau acordarea accesului la anumite activităţi de integrare va consta din 7 etape:

1) informarea/consilierea/promovarea activităţilor de integrare;

2) depunerea cererii privind solicitarea activităţilor de integrare pentru străini sau includerea în program de integrare;

3) acordarea străinului a dreptului de a participa în activităţi de integrare anumite sau includerea în program de integrare sau refuzul în acordarea acestor măsuri de integrare;

4) participarea străinului la activităţile de integrare;

5) monitorizarea realizării activităţilor de integrare acordate străinilor;

6) finalizarea activităţilor de integrare de către străini;

7) evaluarea cazului (impactul/calitatea serviciilor).

11. Obligaţia de a informa categoriile de străini prevăzute la punctul 3 despre dreptul de a solicita activităţi de integrare se pune în sarcina Biroului. Totodată autorităţile publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă, se pot implica în procesul de informare, în colaborare cu Biroul.

12. Străinii, cărora le-a fost acordată o formă de protecţie în baza prevederilor Legii nr.270 din 18.12.2008 privind azilul în Republica Moldova, urmează a fi informaţi despre dreptul de a fi încadraţi în programe sau activităţi de integrare după comunicarea deciziei privind acordarea unei forme de protecţie.

13. Solicitarea activităţii de integrare de către străin se realizează prin depunerea unei cereri la Birou, inclusiv la Ghişeele de documentare a străinilor din mun. Chişinău, Bălţi, Comrat şi Cahul, precum şi în cadrul centrelor de integrare, care urmează a fi instituite.

14. Autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor oferă activităţi de integrare străinilor care se adresează direct şi asigură evidenţa solicitărilor. În acest caz va fi asigurat schimbul de date cu Biroul referitor la numărul şi conţinutul adresărilor, la nivel interinstituţional, precum şi în cadrul şedinţelor comune.

15. În privinţa persoanelor care solicită activităţi de integrare Biroul evaluează necesităţile de integrare, iar ministerele implicate în realizarea activităţilor de integrare pot consulta Biroul în vederea identificării soluţiilor optimale de integrare, reieşind din necesităţile identificate.

16. Întru asigurarea conlucrării eficiente interinstituţionale, schimbului de informaţii şi monitorizarea participării străinilor în activităţile de integrare solicitate, pînă la implementarea sistemului informaţional de schimb de date, se implementează mecanismul de redirecţionare interinstituţională în baza îndreptărilor de la Ministerul Educaţiei (Anexa nr.1), structurile teritoriale de asistenţă socială din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi (Anexa nr.2), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (în continuare ANOFM – Anexa 3), Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare CNAS – Anexa nr.4), Compania Naţională de Asigurări în Medicină (în continuare CNAM – Anexa nr.5).

III. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DE INTEGRARE

Secţiunea 1.

Sesiunile de acomodare socioculturală

17. Sesiunile de acomodare socioculturală reprezintă modalitatea de transmitere eficace a culturii şi valorilor societăţii gazdă.

18. Ministerul Culturii este responsabil de organizarea şi desfăşurarea sesiunilor de acomodare socioculturală pentru categoriile de străini prevăzute la punctul 3, în scopul asigurării integrării acestora în viaţa economică, socială şi culturală a ţării. Sesiunile sunt organizate în baza metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr.15 din 22 ianuarie 2013, cu modificările ulterioare.

19. Ministerul Culturii împreună cu Biroul vor întreprinde măsuri pentru familiarizarea şi promovarea în rîndul străinilor a specificului tradiţiilor moldave, culturii, istoriei, economiei şi al societăţii per ansamblu, fără a leza particularităţile culturale ale străinilor.

20. Sesiunile de acomodare socioculturală vor fi organizate şi cu implicarea autorităţilor publice locale în regiunile populate de imigranţi.

21. În scopul organizării fiecărei sesiuni de acomodare socioculturală, Biroul va transmite către unitatea responsabilă din cadrul Ministerului Culturii solicitarea privind organizarea sesiunilor de acomodare socioculturală pentru străini cu cel puţin 10 zile înainte de începerea cursului.

22. La rîndul său, Ministerul Culturii stabileşte locaţia, data şi ora desfăşurării acestora, în coordonare cu Biroul. În acest scop pot fi utilizate, după posibilităţi, şi spaţiile din cadrul centrelor de integrare.

23. Biroul informează străinii despre desfăşurarea sesiunilor de acomodare socioculturală, formează grupurile de participanţi conform limbii vorbite, şi transmite informaţia privind numărul de participanţi şi limba de desfăşurare a sesiunii (română sau, după caz, altă limbă de circulaţie internaţională) Ministerului Culturii.

24. Ministerul Culturii organizează sesiuni de acomodare socioculturală de bază cu durata de o zi. În caz de necesitate Biroul de comun cu Ministerul Culturii pot organiza sesiuni tematice suplimentare întru promovarea culturii moldave.

25. În procesul de organizare şi desfăşurare a sesiunilor de acomodare socioculturală pot fi implicate şi alte autorităţi de stat cu preocupări specifice în domeniu. Reprezentanţii societăţii civile pot fi implicaţi în desfăşurarea activităţilor cu caracter cultural pentru străini.

26. La finalul sesiunii de acomodare socioculturală se organizează evaluarea cunoştinţelor obţinute de către străini şi li se eliberează gratuit un certificat de participare, în caz de reuşită.

27. Străinul poate beneficia de o singură sesiune gratuită, avînd posibilitatea s-o urmeze în mod repetat contra plată.

28. Persoana de contact din cadrul Ministerului Culturii coordonează cu autoritatea competentă pentru străini modalitatea de organizare şi numărul participanţilor la sesiune. Pentru organizarea acestor sesiuni pot fi atrase ONG-uri specializate.

29. Suplimentar la sesiuni, Ministerul Culturii împreună cu Biroul, autorităţile locale, societatea civilă pot organiza evenimente culturale, sesiuni de informare, dezbateri publice întru promovarea toleranţei, evitarea discriminării, xenofobiei şi implicarea activă a străinilor în societatea gazdă, inclusiv familiarizarea populaţiei locale despre fenomenul imigrării şi convieţuirea comună.

Secţiunea 2.

Educaţia şi studierea limbii de stat Educaţia

30. În contextul indicatorilor MIPEX educaţia străinilor trebuie să fie abordată prin prisma asigurării accesului la toate formele de învăţămînt, punîndu-se accentul atît pe modul de instruire, pregătirea cadrelor didactice, implicarea comunităţilor şi autorităţilor locale, precum şi acordarea rolului activ nemijlocit străinului în procesul de instruire.

31. Ministerul Educaţiei împreună cu Biroul vor promova şi susţine înscrierea străinilor în sistemul naţional de învăţămînt, precum şi educaţia incluzivă. Un accent deosebit va fi pus pe asigurarea accesului copiilor şi promovarea implicării părinţilor, precum şi societăţii civile, în procesul educaţional.

32. Minorilor le este garantat accesul la învăţămîntul obligatoriu în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova. Biroul va informa străinii despre obligaţia de a încadra minorii în sistemul de învăţămînt naţional din momentul obţinerii unui drept de şedere sau a unei forme de protecţie în Republica Moldova.

33. Ministerul Educaţiei de comun cu Biroul vor identifica şi întreprinde măsuri comune pentru ducerea evidenţei minorilor străini înregistraţi în sistemul de învăţămînt, vor monitoriza instituţiile de învăţămînt unde sunt înscrişi minori străini, precum şi vor desfăşura activităţi, inclusiv campanii de informare, axate pe incluziune socială, egalitatea şi respectarea drepturilor, evitarea violenţei în familie şi societate per ansamblu, rasismului şi xenofobiei, promovarea diversităţii. Totodată activităţile comune se vor axa pe implicarea activă a părintelui/părinţilor minorului în educaţia sa şi dezvoltarea armonioasă întru asigurarea integrării sale în societatea gazdă.

34. În cazul străinilor-minori, care au obţinut o formă de protecţie, şi nu vorbesc limba de stat, autorităţile vor monitoriza includerea acestora în cursurile gratuite de iniţiere şi încadrarea acestora în sistemul de învăţămînt.

35. Accesul străinilor la alte forme de învăţămînt se realizează în conformitate cu prevederile Articolului 150 a Codului educaţiei din 17.07.2014. Pentru înscrierea la studii la nivelurile respective, candidaţii urmează să realizeze procedura de recunoaştere a actelor de studii obţinute în străinătate. Procedura de recunoaştere a actelor de studii se realizează de către Ministerul Educaţiei, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

36. În cazul persoanelor care au obţinut o formă de protecţie şi urmare unor situaţii excepţionale nu dispun de acte de studii/situaţia şcolară/certificat academic, vor fi supuşi unei testări de către instituţia de învăţămînt primitoare în vederea stabilirii nivelului de cunoştinţe şi încadrării în sistemul de învaţămînt.

37. Ministerul Educaţiei în comun cu Biroul, şi, după caz, alte autorităţi relevante, vor monitoriza participarea străinilor în alte forme de învăţămînt decît cel obligatoriu, şi vor desfăşura activităţi cu caracter social în vederea integrării sociale a acestora pe parcursul aflării în ţara-gazdă.

38. Ministerul Educaţiei ţine evidenţa minorilor străini încadraţi în sistemul de învăţămînt şi raportează anual datele Biroului.

Cursurile de studiere a limbii de stat

39. Cunoaşterea limbii de stat este o precondiţie obligatorie pentru acordarea dreptului de şedere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova şi una din precondiţiile de bază ale integrării economice, sociale şi culturale a străinilor.

40. Cursurile sunt organizate în baza "Metodologiei cursurilor de studiere a limbii de stat pentru străini, prevăzute de Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova", aprobată prin Hotărîrea nr.23 din 12 aprilie 2013 a Colegiului Ministerului Educaţiei, cu modificările ulterioare.

41. Cursurile de studiere a limbii de stat pentru beneficiarii unei forme de protecţie sunt oferite gratuit, iar pentru celelalte categorii de străini - contra cost, fiind organizate în centrele desemnate de Ministerul Educaţiei.

42. Persoana de contact din cadrul Ministerului Educaţiei coordonează cu Biroul modalitatea de organizare şi numărul estimativ al participanţilor la cursurile de studiere a limbii de stat.

43. Ministerul Educaţiei informează Biroul despre centrele desemnate pentru organizarea cursurilor de studiere a limbii de stat precum şi orarul desfăşurării lecţiilor.

44. Biroul va prezenta persoanei desemnate lista persoanelor pentru care urmează să fie organizate cursurile, cu divizarea acestora după limba posedată (vorbită/ maternă), cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi a principiului confidenţialităţii (Anexa nr.1).

45. Cursurile de studiere a limbii de stat au o durată de 3 luni şi 6 luni, cu începerea din 1 septembrie şi 1 februarie al anului academic în curs. Totodată centrele de studiere a limbii de stat pot stabili cursuri adiţionale de studiere a limbii de stat, în dependenţă de numărul solicitărilor, sau completarea cursurilor aflate în desfăşurare.

46. Cursurile sînt oferite în baza cererii depuse de către solicitant la Birou. Înscrierea la cursurile de studiere a limbii de stat se face în baza:

1) formularului de înscriere a solicitantului;

2) actul de identitate;

3) actele de studii (după caz).

47. Participanţii la cursuri primesc certificate. Modelul certificatului este aprobat de Ministerul Educaţiei. Certificatul de participare la cursul de studiere a limbii de stat nu va fi luat în considerare la înscrierea străinului în sistemul de învăţămînt, la evaluarea competenţei sale lingvistice în vederea obţinerii cetăţeniei Republicii Moldova sau la stabilirea nivelului de cunoaştere a limbii de stat în cazul solicitării dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova.

48. În cazul străinilor-minori, care au obţinut o formă de protecţie, şi nu vorbesc limba de stat, autorităţile vor monitoriza includerea acestora în cursurile gratuite de iniţiere şi încadrarea acestora în sistemul de învăţămînt.

Secţiunea 3.

Accesul la sistemul de asistenţă socială

49. În contextul indicatorilor MIPEX este asigurat accesul străinilor la sistemul de asistenţă socială şi asigurată o protecţie efectivă a acestora.

50. Obiectivele asistenţei sociale constau în prevenirea şi depăşirea situaţiei de dificultate a persoanelor sau a familiilor şi în asigurarea integrării lor sociale, cu respectarea principiului autonomiei.

51. Străinii beneficiază de asistenţă socială în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova.

52. Accesul străinilor la asistenţa socială se realizează prin mecanismul de redirecţionare către structurile teritoriale de asistenţă socială (Anexa nr.2).

53. Structura teritorială de asistenţă socială este o subdiviziune structurală din subordinea autorităţii reprezentative deliberative.

În cazul mun. Chişinău, mun. Bălţi şi al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, instituţia locală de specialitate este o subdiviziune structurală din subordinea Consiliului mun. Chişinău, mun. Bălţi şi, respectiv din subordinea Comitetului executiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

54. Structura teritorială de asistenţă socială este responsabilă de:

1) organizarea, coordonarea, evaluarea şi monitorizarea funcţionării sistemului asistenţă socială în unitatea administrativ-teritorială de nivelul al doilea/UTA Găgăuzia, în scopul asigurării implementării politicii de stat în domeniul asistenţei sociale şi protecţia familiei;

2) îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor şi familiilor defavorizate, prin acordarea asistenţei şi suportului în vederea prevenirii, diminuării sau depăşirii situaţiei de dificultate şi integrarea socială a acestora.

55. Structura teritorială de asistenţă socială este obligată să ţină evidenţa străinilor încadraţi în sistemul de asistenţă socială şi să prezinte anual Biroului migraţie şi azil şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei date referitoare la străinii aflaţi în evidenţă.

56. Atribuţiile de autoritate tutelară locală sunt exercitate de către primari de sate (comune) şi de oraşe.

57. Atribuţiile de autoritate tutelară teritorială sunt exercitate de secţiile/direcţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia municipală pentru protecţia copilului Chişinău. În municipiile Bălţi şi Chişinău autorităţile tutelare teritoriale exercită şi atribuţiile de autoritate tutelară locală, cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale autonome din componenţa acestora, în cadrul cărora atribuţiile de autoritate tutelară locală sunt exercitate de primarii unităţilor administrativ-teritoriale respective.

58. Atribuţiile autorităţilor tutelare locale şi teritoriale sunt reglementate în Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

59. Minorii neînsoţiţi beneficiază de acces egal şi echitabil la asistenţa socială ca şi cetăţenii Republicii Moldova, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

60. Autoritatea tutelară locală în a cărei rază este locul aflării minorului neînsoţit, în baza sesizării Biroului migraţie şi azil, dispune plasamentul de urgenţă al copilului şi informează în acest sens autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază este locul de plasament al copilului. Plasamentul de urgenţă este realizat pe un termen de 72 ore cu posibilitatea prelungirii pînă la 45 de zile.

61. Plasamentul planificat al minorului neînsoţit este dispus de autoritatea tutelară teritorială de la locul aflării minorului.

62. Evidenţa minorilor neînsoţiţi se ţine de autoritatea tutelară care a dispus plasamentul minorului.

63. Asistenţa socială se acordă la cerere, în baza referirii sau din oficiu, în condiţiile legii.

Dreptul la asistenţă socială se stabileşte în temeiul evaluării necesităţilor persoanei, confirmate prin ancheta socială şi prin alte acte constatatoare. Persoana sau familia are dreptul să fie informată asupra condiţiilor de acordare a asistenţei sociale, asupra rezultatelor privind evaluările necesităţilor individuale, asupra datei de constituire a dreptului la asistenţă socială şi asupra modalităţii de primire a ei.

Asistenţa socială, se acordă în baza consimţămîntului liber exprimat al persoanei care necesită sprijin şi are discernămînt sau al reprezentantului ei legal, în cazul în care aceasta este lipsită de sau limitată în capacitate de exerciţiu.

Beneficiarul de asistenţă socială este obligat să comunice în scris autorităţii, care i-a stabilit acest drept, despre orice eveniment de natură să conducă la modificarea, suspendarea sau încetarea.

Dreptul la asistenţă socială nu exonerează persoana de responsabilitate pentru sine şi pentru propria familie.

În cazul în care se încalcă drepturile şi libertăţile beneficiarului de asistenţă socială, acesta sau reprezentantul său legal are dreptul să sesizeze instanţa de judecată.

64. Asistenţa socială se acordă sub formă de servicii sociale şi de prestaţii sociale. Serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi realizate pentru satisfacerea necesităţilor sociale ale persoanei sau familiei, în scop de depăşire a unor situaţii de dificultate, precum şi de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale. Prestaţiile sociale se acordă sub formă de compensaţii, alocaţii, indemnizaţii, de ajutor social, material.

65. Dreptul la asistenţa socială încetează odată cu anularea/revocarea dreptului de şedere în Republica Moldova, încetarea/anularea statutului de apatrid sau a formei de protecţie.

Secţiunea 4.

Accesul la piaţa forţei de muncă Consiliere şi oportunităţi de angajare

66. În contextul indicatorilor MIPEX prin accesarea pieţei forţei de muncă de către străini este asigurată implicarea acestora în dezvoltarea economică a statului, participarea activă în dezvoltarea afacerilor şi crearea locurilor de muncă, implicarea directă prin calitatea de contribuabil, precum şi asigurarea autoîntreţinerii sale, devenind autonom şi independent.

67. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, oferă servicii de ocupare prin intermediul structurilor sale teritoriale.

68. Întru desfăşurarea acestor activităţi agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă pot fi asistate de către Birou, precum şi reprezentanţii societăţii civile. În acest sens eforturile sunt îndreptate spre valorificarea potenţialului migranţilor şi identificarea sectorului de activitate conform calificării migrantului din ţara de origine raportată la condiţiile Republicii Moldova.

69. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu suportul Biroului, va promova politicile ocupaţionale, inclusiv cu un accent deosebit pe categoriile speciale (tineret, femei, persoane cu dezabilităţi, persoanele care au obţinut o formă de protecţie etc.).

70. Accesul străinilor la piaţa forţei de muncă se realizează prin mecanismul de redirecţionare către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă (Anexa nr.3).

71. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin intermediul structurilor sale teritoriale, în limita legislaţiei în vigoare este responsabilă de:

1) elaborarea pentru străini (în continuare beneficiari) cu statut de şomer planuri individuale de angajare, cu trasarea obligaţiunilor şi acţiunilor concrete care urmează a fi întreprinse şi respectate de fiecare parte în scopul sporirii şanselor de angajare în cîmpul muncii;

2) oferirea beneficiarilor care se vor adresa la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în căutarea unui loc de muncă, în dependenţă de necesităţile fiecăruia şi de situaţia pieţei muncii:

a) servicii de mediere a muncii, care includ următoarele:

- oferirea de informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare ale acestora;

- ghidarea beneficiarilor pentru accesarea locurilor de muncă vacante prin intermediul diverselor canale de informare, inclusiv posturilor de autoinformare;

- informarea beneficiarilor despre organizarea şi participarea la tîrgurile locurilor de muncă, inclusiv la cele on-line;

- oferirea de informaţii privind posibilităţile de integrare pe piaţa muncii şi facilitarea contactului cu angajatorul prin intermediul cabinelor telefonice;

b) servicii de informare şi consiliere profesională, inclusiv cu implicarea acestora la diferite seminare informative, trening-uri privind tehnicile şi metodele de căutare a unui loc de muncă, întocmirea CV-lor;

c) servicii de formare profesională pentru beneficiarii cu statut de şomer: cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare;

d) asistenţă la identificarea şi angajarea beneficiarilor cu statut de şomer în activităţi remunerate în folosul comunităţii, cu caracter temporar;

e) servicii de preconcediere beneficiarilor care urmează a fi disponibilizaţi (concediaţi), pentru a nu permite trecerea lor în şomaj de lungă durată, în scopul reîncadrării cît mai rapide în cîmpul muncii;

f) protecţie socială în caz de şomaj pentru beneficiarii cu statut de şomer, prin acordarea:

- ajutorului de şomaj;

- alocaţiei pentru integrare sau reintegrare profesională.

72. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prezintă anual datele referitoare la prezenţa străinilor pe piaţa forţei de muncă şi activităţile solicitate.

Secţiunea 5.

Accesul la sistemul de asigurări sociale

73. În contextul indicatorilor MIPEX accesul la asigurarea socială este unul din drepturile asociat cu statutul străinului în teritoriu. Sistemul public de asigurări sociale poate fi accesat de către străinii prevăzuţi la punctul 3 în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii Republicii Moldova.

74. Posibilitatea accesării sistemului public de asigurări sociale se realizează prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

75. Străinii beneficiază de prestaţiile de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, corelativ contribuţiilor de asigurări sociale achitate. Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare şi sub alte forme prevăzute de lege.

Casa Naţională de Asigurări Sociale, prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale, în limita legislaţiei în vigoare este responsabilă de:

1) stabilirea şi plata indemnizaţiilor de maternitate;

2) stabilirea şi plata pensiilor pentru limită de vîrstă, pensiilor de dizabilitate (invaliditate), pensiilor de urmaş;

3) stabilirea şi plata alocaţiei sociale de stat pentru persoanele care nu îndeplinesc condiţiile de stabilire a pensiei de asigurări sociale de stat (persoanele care au atins vîrsta de pensionare, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, copii cu dizabilităţi pînă la vîrsta de 18 ani, copiii care au pierdut întreţinătorul);

4) stabilirea şi plata indemnizaţiilor familiilor cu copii (indemnizaţia unică la naştere, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 1,5 ani) ;

5) stabilirea şi plata ajutorului de deces.

76. Dreptul la pensie în sistemul public de asigurări sociale îl au străinii care la data stabilirii pensiei îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi după caz reglementările acordurilor în domeniul securităţii sociale la care Republica Moldova este parte. Exportul prestaţiilor sociale este realizat în strictă corespundere cu prevederile acordurilor în domeniul securităţii sociale la care Republica Moldova este parte.

77. Accesul străinilor la sistemul public se realizează prin mecanismul de redirecţionare către structurile teritoriale de asigurări sociale (Anexa nr.4).

78. Casa Naţională de Asigurări Sociale prezintă anual datele referitoare la străinii înregistraţi în sistemul public de asigurări sociale.

79. Dreptul la prestaţii sociale încetează odată cu anularea/revocarea dreptului de şedere în Republica Moldova, încetarea/anularea statutului de apatrid sau a formei de protecţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

80. Obligaţiile străinilor faţă de sistemul public de asigurări sociale sunt aceleaşi ca şi pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Secţiunea 6.

Ocrotirea sănătăţii şi accesul la serviciile medicale

Priorităţi

81. Sănătatea migranţilor urmează a fi examinată ca o parte componentă a sistemului sănătăţii din Republica Moldova. Astfel va fi asigurat accesul la serviciile medicale profilactice, la informaţii privind modul de organizare şi volumul serviciilor medicale prestate, la sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

82. Ministerul Sănătăţii în comun cu Biroul promovează accesul la serviciile medicale în rîndul migranţilor, atît prin intermediul Ghişeelor de documentare, cît şi prin intermediul instituţiilor medico-sanitare din teritoriu.

83. Fără a afecta accesul la serviciile medicale a populaţiei locale, personalul medical va fi instruit pentru a oferi servicii medicale migranţilor prin prisma elementului cultural, sensibil sau diversităţii, luînd în considerare comunicarea interculturală a caracteristicilor individuale şi de familie ale migranţilor, experienţele trăite în ţara de origine, respectul pentru diferite credinţe, religii, culturi.

84. Sănătatea migranţilor urmează a fi analizată şi abordată în toate aspectele de integrare, politicile promovate. Categoria de străini va fi luată în considerare, inclusiv la elaborarea şi implementarea planurilor naţionale, pentru profilaxia anumitor boli cu impact social.

85. Întru protejarea sănătăţii populaţiei locale şi evitarea cazurilor de îmbolnăvire însăşi a migranţilor cu maladii nespecifice, Ministerul Sănătăţii şi Biroul vor monitoriza cele mai răspîndite boli în rîndurile migranţilor prin intermediul instituţiilor medicale, întru evitarea apariţiei a careva focare, precum şi înaintarea măsurilor concrete de intervenţie.

Încadrarea străinilor în sistemul asigurării

obligatorii de asistenţă medicală

86. Migranţii se încadrează în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – AOAM), după cum urmează:

1) Străinii angajaţi în cîmpul muncii în baza unui contract de muncă, au aceleaşi drepturi şi obligaţii în domeniul AOAM ca şi cetăţenii Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel şi achită prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în cotă procentuală din salariul şi alte recompense, beneficiind de poliţa de asigurare eliberată de către agenţia teritorială prin intermediul angajatorului.

Calitatea de persoană asigurată angajată încetează odată cu desfacerea contractului individual de muncă, concedieri, decese, suspendării, în temei legal a activităţii unităţii, încorporării în serviciul militar în termen, acordării concediului neplătit cu o durată mai mare de 60 de zile calendaristice pe parcursul unui an calendaristic, şomajului tehnic, suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, cu excepţia cazurilor de aflare în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani şi concediul pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pînă la un an, conform certificatului medical etc.

În cazul în care străinul deţine permisul de şedere provizoriu în scop de muncă dar nu deţine contract individual de muncă încheiat în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova, acesta nu poate fi încadrat în sistemul AOAM. Pentru eliberarea/prelungirea permisului de şedere provizoriu, acesta va prezenta Biroului dovada asigurării facultative de sănătate pe teritoriul Republicii Moldova.

2) Străinii neangajaţi, titulari ai dreptului de şedere provizoriu pentru reîntregirea familiei, pentru studii, activităţi umanitare sau religioase, vor avea obligaţia de a se asigura în mod individual, achitînd prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală similar cetăţenilor Republicii Moldova care achită prima de asigurare stabilită în sumă fixă, dacă tratatele internaţionale nu stipulează altfel.

3) Străini neangajaţi cu drept de şedere permanent pe teritoriul Republicii Moldova, refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară au acces la sistemul de AOAM în aceleaşi condiţii cu cele stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Străinii cu drept de şedere permanent, refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară obţin statutul de persoană asigurată în AOAM, după cum urmează:

a) străinii cu drept de şedere permanent, refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară ce deţin statut de persoană angajată vor fi asiguraţi în condiţiile prevăzute la pct.86 subpct.1) menţionat mai sus;

b) străinii cu drept de şedere permanent, refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară neangajaţi şi neobligaţi prin lege să se asigure în mod individual care se încadrează în una din categoriile de persoane asigurate din contul statului vor obţine statutul de persoană asigurată în baza listelor prezentate de către instituţiile abilitate din Republica Moldova responsabile de evidenţa acestor categorii de persoane asigurate din contul statului la evidenţa cărora se află străinul cu drept de şedere permanentă, refugiatul şi beneficiarul de protecţie umanitară;

c) străinii cu drept de şedere permanent, refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară neangajaţi şi neasiguraţi din contul statului vor achita prima de AOAM în sumă fixă în termenii prevăzuţi de legislaţie. Prima de asigurare pentru aceste categorii de persoane se va calcula începînd cu data obţinerii unei forme de protecţie. Pentru achitarea primelor AOAM aceştia se vor adresa la agenţiile teritoriale ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi ale reprezentanţelor acestora cu prezentarea actelor de identitate şi stabilirea statutului străinului în sistemul AOAM. Prima de asigurare pentru această categorie de străini se va achita din data obţinerii dreptului de şedere în Republica Moldova sau a unei forme de protecţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4) străinii beneficiari a unei forme de protecţie incluşi într-un program de integrare fac parte din categoriile neangajate asigurate din contul statului în perioada desfăşurării programului. Accesul acestora la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se realizează prin mecanismul de redirecţionare (Anexa nr.5). Beneficiarii unei forme de protecţie incluşi într-un program de integrare obţin statutul de persoană asigurată prin intermediul Biroului. Biroul completează lista de persoane neangajate asigurate din contul statului, adică a străinilor incluşi într-un program de integrare şi prezintă Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină – subdiviziunii responsabile de eliberarea poliţelor de asigurare. Subdiviziunea responsabilă completează poliţele de asigurare şi le eliberează străinilor incluşi în lista prezentată de Birou.

87. Poliţele de asigurare facultativă de sănătate, procurate de străini pe teritoriul Republicii Moldova anterior obţinerii dreptului de şedere provizorie, pot fi folosite de către aceştia în limitele termenului indicat în ele, fără obligaţia de a achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă.

88. Străinii, care au obţinut statutul de persoană angajată ulterior procurării poliţei de asigurare facultativă de sănătate pe teritoriul Republicii Moldova, pentru obţinerea dreptului de şedere provizorie nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sub formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru perioada valabilităţii poliţei de asigurare facultativă de sănătate. În acest caz nu se calculează nici prime ce urmează să fie achitate de către angajator pentru asigurarea persoanelor nominalizate.

89. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează odată cu anularea/revocarea dreptului de şedere în Republica Moldova, încetarea/anularea statutului de apatrid sau a formei de protecţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

90. În cazul nerespectării de către străini a modului şi termenelor de achitare a primei de asigurare în sumă fixă, aceştia vor achita mărimea integrală a primei de asigurare calculate în sumă fixă pentru anul respectiv de gestiune cu aplicarea sancţiunilor în conformitate cu Codul contravenţional al Republicii Moldova, nr.218-XVI din 24.10.2008, şi a penalităţilor aferente primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în conformitate cu Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

91. Străinii alţii decît cei enumeraţi în pct.86 nu pot fi încadraţi în sistemul AOAM şi, pentru a beneficia de serviciile medicale pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele în cauză urmează să se adreseze companiilor de asigurare care practică asigurarea facultativă de sănătate pe teritoriul Republicii Moldova sau vor achita costul serviciilor medicale prestate de către instituţiile medico-sanitare."

92. Persoana asigurată are dreptul în sistemul AOAM :

1) să aleagă prestatorul de servicii medicale primară şi medicul de familie;

2) să i se acorde asistenţă medicală pe întreg teritoriul Republicii Moldova;

3) să beneficieze de servicii medicale în volumul şi de calitatea prevăzute în Programul unic, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate;

4) să intenteze acţiuni asiguratului, asigurătorului, prestatorului de servicii medicale, inclusiv pentru a obţine compensarea materială a prejudiciului cauzat din culpa acestora.

IV. COORDONAREA PROCESULUI DE INTEGRARE

Secţiunea 1

93. Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne este structura responsabilă pentru coordonarea procesului de integrare pe teritoriul Republicii Moldova.

94. Pentru facilitarea procedurii de coordonare interinstituţională şi implementarea în practică a prevederilor Legii privind integrarea străinilor în Republica Moldova, se desemnează persoana de contact (focal point) în fiecare minister, inclusiv în autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea ministerelor, autorităţile şi instituţiile publice autonome.

95. Procedura de coordonare interinstituţională în cazul solicitărilor de includere în program de integrare se realizează prin intermediul persoanelor de contact desemnate din cadrul instituţiilor, pe fiecare domeniu în parte.

96. În cazul solicitărilor de activităţi de integrare separate, Biroul poate redirecţiona cazul la oficiile teritoriale ale autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea ministerelor, precum şi autorităţilor şi instituţiile publice autonome, în funcţie de locul de trai al persoanei.

Secţiunea 2

97. Responsabilităţile persoanelor de contact

- vor facilita activitatea de coordonare cu subdiviziunile subordonate fiind responsabile pentru domeniile de gestiune;

- vor participa în cadrul şedinţelor trimestriale;

- vor înainta propuneri Biroului privind politicile care urmează a fi promovate pe fiecare domeniu de competenţă cu referire la integrarea străinilor;

- vor generaliza informaţia şi efectua analiza pe fiecare domeniu în parte, cu înaintarea propunerilor Biroului, inclusiv la capitolul planificare bugetară;

- vor sesiza Biroul privind modificările ce urmează a fi operate în cadrul normativ-legislativ care pot afecta realizarea drepturilor migranţilor, precum şi obligaţiile acestora.

Secţiunea 3.

Coordonarea interinstituţională

98. Persoanele de contact din cadrul fiecărui minister, autorităţi administrative şi instituţii din subordinea ministerelor, autorităţi şi instituţii publice autonome se întrunesc trimestrial pentru a evalua procesul de integrare al străinilor, stabili deficienţele în procesul de implementare a activităţilor de integrare, planificare a unor activităţi comune şi sistematizarea informaţiei pe domeniul integrării.

99. Şedinţele trimestriale constituie o platformă de interacţiune dintre autorităţi şi contribuie la abordarea tuturor aspectelor referitoare la procesul de integrare şi realizarea drepturilor străinilor pe teritoriul ţării, în limita competenţelor. În cadrul şedinţelor pot fi abordate cazuri concrete care necesită o abordare complexă pentru soluţionare. Biroul este responsabil de organizarea şedinţelor.

100. Persoanele de contact în cadrul şedinţelor pot înainta propuneri pentru politicile de integrare care urmează a fi promovate pe fiecare segment de activitate, acestea fiind sistematizate de către Ministerul Afacerilor Interne cu prezentarea Guvernului şi în cadrul Comisiei pentru coordonarea unor procese migraţionale în cadrul rapoartelor anuale.

101. La necesitate sau situaţii de urgenţă pot fi organizate şedinţe ad-hoc ale grupului interinstituţional.

Secţiunea 4.

 Consultările

102. Întru promovarea unei politici eficiente în domeniul integrării străinilor sunt organizate semestrial consultări cu societatea civilă în vederea identificării domeniilor de intervenţie, acţiuni care ar completa şi contribui la implementarea cadrului legal, precum şi asigurarea implementării unui sistem transparent pentru toţi partenerii. Adiţional consultări pot fi efectuate şi cu comunităţile migranţilor.

V. DISPOZIŢII FINALE

103. Ministerul Afacerilor Interne va asigura implementarea prevederilor prezentului Mecanism, inclusiv prin intermediul centrelor de integrare.

104. Biroul, la depistarea încălcărilor, în urma monitorizării implementării cadrului legal din domeniul integrării străinilor, va sesiza autorităţile vizate în vederea lichidării acestora.

105. Toate părţile semnatare, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului Mecanism, vor asigura implementarea acestuia, inclusiv prin intermediul autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea ministerelor şi a structurilor teritoriale.

Anexa nr.1