Ordin nr.111 din 30.06.2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul "energie" al sistemului feroviar
MINISTERUL INFRASTRUCTURII
ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE
O R D I N
cu privire la aprobarea Regulamentului privind specificaţia
tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul
"energie" al sistemului feroviar
nr. 111 din 30.06.2025
(în vigoare 18.12.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-396 art. 595 din 23.07.2025
* * *
UE
Proiect
În temeiul pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.725/2024 cu privire la aprobarea unor regulamente în domeniul transportului feroviar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.529-532, art.955),
ORDON:
Prezentul ordin traspune parţial Regulamentul (UE) nr.1301/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul energie al sistemului feroviar din Uniune (Text cu relevanţă pentru SEE), CELEX: 32014R1301, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 356 din 12 decembrie 2014, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1694 al Comisiei din 10 august 2023.
1. Se aprobă Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul "energie" al sistemului feroviar (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina secretarului de stat responsabil de domeniul transporturilor.
3. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la 18 decembrie 2025.
| VICEPRIM-MINISTRU, | |
| MINISTRUL INFRASTRUCTURII | |
| ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE | Vladimir BOLEA |
| Nr.111. Chişinău, 30 iunie 2025. | |
Aprobat
prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
infrastructurii şi dezvoltării regionale
nr.111/2025
REGULAMENTUL
privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare
la subsistemul “energie” al sistemului feroviar
1. Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “energie” al sistemului feroviar (în continuare - Regulament), reglementează şi stabileşte specificaţia tehnică de interoperabilitate (în continuare – STI) referitoare la subsistemul “energie” al sistemului feroviar al sistemului feroviar, astfel cum se prevede în Anexă.
2. Prezenta STI se aplică oricărui subsistem “energie” nou, modernizat sau reînnoit al sistemului feroviar, astfel cum este definit la subpunctul 2.2 din Anexa nr.2 la Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025.
3. Regulamentul se aplică reţelei sistemului feroviar conform descrierii din Anexa nr.1 la Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025, cu excepţia cazurilor menţionate la punctele 3 şi 4 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025.
4. STI se aplică reţelelor cu următoarele ecartamente nominale: 1435 mm, 1520 mm, 1524 mm, 1600 mm şi 1668 mm.
5. Ecartamentul metric nu este inclus în domeniul de aplicare tehnic al prezentei STI.
6. Pentru elementele constitutive de interoperabilitate nou-produse trebuie să existe o declaraţie CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare.
7. Procedurile de evaluare a conformităţii şi a adecvării pentru utilizare, precum şi procedurile de verificare CE stabilite în punctul 6 din Anexă se bazează pe modulele stabilite prin Regulamentul privind modulele pentru procedurile de evaluare a conformităţii şi a adecvării pentru utilizare, precum şi de verificare CE care trebuie utilizate în specificaţiile tehnice de interoperabilitate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024.
8. Certificatul de examinare de tip sau de examinare a proiectului eliberat pentru elementele constitutive de interoperabilitate este valabil timp de şapte ani. În decursul acestei perioade, se permite darea în exploatare a unor elemente constitutive noi de acelaşi tip, fără a fi necesară o nouă evaluare a conformităţii.
9. Cerinţele privind implementarea unui subistem “energie” pe deplin interoperabil sunt stabilite la punctul 7 din Anexă.
Proiectele referitoare la reînnoirea şi modernizarea subsistemului “energie”, precum şi alte acţiuni care urmează a fi întreprinse în vederea respectării prezentei STI vor fi introduse în planul naţional de implementare menţionat la subpunctul 7.1. din Anexă.
10. Prezenta STI permite utilizarea soluţiilor inovatoare care nu se conformează specificaţiilor prevăzute în Anexă sau pentru care metodele de evaluare stabilite în aceasta nu sunt aplicabile.
11. Soluţiile inovatoare se pot referi la subsistemul “energie”, la părţi ale acestuia şi la elementele sale constitutive de interoperabilitate.
12. Dacă se propune o soluţie inovatoare, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia descrie modul în care soluţia se abate de la dispoziţiile relevante ale prezentei STI sau modul în care le completează şi comunică aceste abateri organului central de specialitate din domeniul transportului feroviar spre analiză. Organul central de specialitate din domeniul transportului feroviar solicită avizul de la autoritatea de implementare şi realizare a politicilor în domeniul transportului feroviar în legătură cu soluţia inovatoare propusă.
13. Organul central de specialitate din domeniul transportului feroviar transmite un aviz privind soluţia inovatoare propusă. Dacă acest aviz este pozitiv, specificaţiile funcţionale şi de interfaţă corespunzătoare şi metoda de evaluare care trebuie incluse în STI pentru a permite utilizarea soluţiei inovatoare respective trebuie să fie elaborate şi ulterior integrate în STI în cursul procesului de revizuire în temeiul capitolului IV din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025. Dacă avizul este negativ, soluţia inovatoare propusă nu poate fi folosită.
14. Până la revizuirea STI, avizul pozitiv emis de organul central de specialitate din domeniul transportului feroviar este considerat un mijloc acceptabil de demonstrare a conformităţii cu cerinţele esenţiale ale Regulamentului de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025 şi poate fi folosit pentru evaluarea subsistemului.
Anexa
la Regulamentul privind specificaţia tehnică de
interoperabilitate referitoare la subsistemul
“energie” al sistemului feroviar
1. Aspecte generale
1.1. Domeniul tehnic de aplicare
Prezenta STI se referă la subsistemul “energie” şi la o parte a subsistemului “întreţinere” ale sistemului feroviar naţional, în conformitate cu prevederile punctului 1 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025.
Subsistemele “energie” şi “întreţinere” sunt definite la subpunctul 2.2 şi 2.8 din Anexa nr.2 la Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025.
Domeniul tehnic de aplicare al prezentei STI este definit la punctele 2-5 din Regulament.
1.2. Domeniul geografic de aplicare
Domeniul geografic de aplicare al prezentei STI este definit la punctul 3.
1.3. Conţinutul prezentei STI
1.3.1. În conformitate cu punctul 12 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025, prezenta STI:
1.3.1.1. indică domeniul său de aplicare;
1.3.1.2. stabileşte cerinţele esenţiale pentru subsistemul “energie” şi pentru o parte a subsistemului “întreţinere”;
1.3.1.3. stabileşte specificaţiile funcţionale şi tehnice care trebuie respectate de subsistemul “energie” şi de partea subsistemului “întreţinere” şi interfeţele lor în raport cu alte subsisteme;
1.3.1.4. precizează elementele constitutive şi interfeţele de interoperabilitate care trebuie să facă obiectul unor specificaţii, inclusiv al unor standarde şi care sunt necesare pentru realizarea interoperabilităţii în cadrul sistemului feroviar;
1.3.1.5. specifică, pentru fiecare caz luat în considerare, procedurile care trebuie utilizate pentru evaluarea conformităţii sau a adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate, pe de o parte, sau a verificării CE a subsistemelor, pe de altă parte;
1.3.1.6. indică strategia de implementare a prezentei STI;
1.3.1.7. indică, pentru personalul în cauză, calificările profesionale şi condiţiile de sănătate şi de siguranţă la locul de muncă necesare pentru exploatarea şi întreţinerea subsistemului “energie”, precum şi pentru implementarea prezentei STI;
1.3.1.8. indică dispoziţiile aplicabile subsistemului “energie” existent, în special în cazul modernizării şi al reînnoirii, şi în astfel de cazuri, lucrările de modificare care impun solicitarea unei noi autorizaţii;
1.3.1.9. indică parametrii subsistemului “energie” care trebuie verificaţi de întreprinderea feroviară şi procedurile care trebuie aplicate pentru verificarea acestor parametri după eliberarea autorizaţiei de introducere pe piaţă a vehiculului şi înainte de prima utilizare a vehiculului pentru a se asigura compatibilitatea dintre vehicule şi rutele pe care acestea urmează să fie exploatate.
1.3.2. În conformitate cu punctul 14 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025, punctul 7 cuprinde prevederi pentru cazurile specifice.
1.3.3. Cerinţele prezentei STI sunt valabile pentru toate sistemele de ecartament de cale care intră în domeniul de aplicare al prezentei STI, cu excepţia cazului în care un punct se referă la anumite sisteme de ecartament sau la anumite ecartamente nominale.
2. Descrierea subsistemului “energie”
2.1. Definiţie
Prezenta STI reglementează toate instalaţiile fixe necesare pentru alimentarea trenurilor cu energie de tracţiune în vederea realizării interoperabilităţii.
Subsistemul energie este constituit din:
- substaţii : conectate în circuitul primar la reţeaua de înaltă tensiune, pentru a transforma înalta tensiune într-o tensiune adecvată trenurilor şi/sau pentru a o converti într-un sistem de alimentare cu energie electrică de tracţiune adecvat pentru trenuri. În circuitul secundar, substaţiile sunt conectate la sistemul de linii de contact al căii ferate;
- puncte de întrerupere : echipamente electrice amplasate în puncte intermediare între substaţii, pentru alimentarea şi punerea în paralel a liniilor de contact şi pentru asigurarea protecţiei, a izolării şi a unor surse de alimentare auxiliare;
- sectoare de separare : echipamente necesare pentru a asigura tranziţia între sisteme diferite din punct de vedere electric sau între faze diferite ale aceluiaşi sistem electric;
- sistem de linii de contact : sistem care distribuie energia electrică trenurilor ce circulă pe traseu, transmiţând-o acestora prin intermediul captatoarelor de curent. Sistemul de linii de contact este de asemenea echipat cu secţionoare controlate manual sau de la distanţă, necesare pentru a izola sectoare sau grupuri ale sistemului de linii de contact în funcţie de necesităţile operaţionale. Din sistemul de linii de contact fac parte şi liniile de alimentare;
- circuitul de întoarcere : toate conductoarele care formează calea prevăzută de întoarcere a curentului de tracţiune. Prin urmare, în ceea ce priveşte acest aspect, circuitul de întoarcere face parte din subsistemul “energie” şi are o interfaţă cu subsistemul “infrastructură”.
În conformitate cu subpunctul 2.2 din Anexa nr.2 la Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025, componenta terestră a sistemului de măsurare a consumului de energie electrică este prevăzută la subpunctul 4.2.17.
2.1.1. Alimentarea cu energie electrică de trancţiune
Obiectivul sistemului de alimentare cu energie electrică de tracţiune este acela de a alimenta fiecare tren cu energie electrică în vederea respectării orarului planificat.
Parametrii de bază ai sistemului de alimentare cu energie electrică de tracţiune sunt stabiliţi la subpunctul 4.2.
2.1.2. Geometria liniei aeriene de contact (în continuare - LAE) şi calitatea captării curentului
Se urmăreşte asigurarea unui transfer fiabil şi continuu al energiei electrice de la sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune la materialul rulant. Interacţiunea dintre linia aeriană de contact şi pantograf reprezintă un aspect important al interoperabilităţii.
Parametrii de bază referitori la geometria LAE şi la calitatea captării curentului sunt prevăzuţi la subpunctul 4.2.
2.2. Interfeţe cu alte subsisteme
2.2.1. Pentru a realiza performanţele preconizate, subsistemul “energie” are interfeţe cu alte subsisteme ale sistemului feroviar. Aceste subsisteme sunt enumerate mai jos:
- material rulant;
- infrastructură;
- control-comandă şi semnalizare la sol;
- control-comandă şi semnalizare la bord;
- exploatare şi gestionarea traficului.
Subpunctul 4.3 stabileşte specificaţiile funcţionale şi tehnice ale acestor interfeţe.
2.2.2. Interfeţele dintre prezenta STI şi STI privind siguranţa în tunelurile feroviare
Cerinţele aplicabile subsistemului “energie” pentru asigurarea siguranţei în tunelurile feroviare sunt stabilite în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la “siguranţa în tunelurile feroviare” a sistemului feroviar, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
3. Cerinţe esenţiale
Tabelul următor indică parametrii de bază şi corespondenţa acestora cu cerinţele esenţiale prevăzute şi numerotate în Anexa nr.3 la Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025.
| STI Punct |
Titlul punctului din STI | Sigu- ranţã |
Fiabilitate si dispo- nibilitate |
Sănă- tate |
Protecţia mediului | Compa- tibilitate tehnică |
Accesi- bilitate |
| 4.2.3 | Tensiunea şi frecventa | - | - | - | - | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.4 | Performanta alimentării cu energie electrică de tractiune | - | - | - | - | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.5 | Curentul în regim de stationare | - | - | - | - | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.6 | Frânare cu recuperarea energiei | - | - | - | 1.4.1 1.4.3 |
1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.7 | Măsuri de coordonare a protectiei electrice | 2.2.1 | - | - | - | 1.5 | - |
| 4.2.8 | Armonici şi efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tractiune de c.a. | - | - | - | 1.4.1 1.4.3 |
1.5 | - |
| 4.2.9 | Geometria liniei aeriene de contact | - | - | - | - | 1,5 2,23 |
- |
| 4.2.10 | Gabaritul pantografului | - | - | - | - | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.11 | Forta medie de contact | - | - | - | - | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.12 | Comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului | - | - | - | 1.4.1 2.2.2 |
1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.13 | Spatierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact | - | - | - | - | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.14 | Materialul firului de contact | - | - | 1.3.1 1.3.2 |
1.4.1 | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.15 | Sectoarele de separare a fazelor | 2.2.1 | - | - | 1.4.1 1.4.3 |
1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.16 | Sectoarele de separare a sistemelor | 2.2.1 | - | - | 1.4.1 1.4.3 |
1.5 2.2.3 |
- |
| 4.2.17 | Sistemul de colectare la sol a datelor energetice | - | - | - | - | 1.5 | - |
| 4.2.18 | Măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice | 1.1.1 1.1.2 2.2.1 |
- | - | 1.4.1 1.4.3 2.2.2 |
1.5 | - |
| 4.4 | Norme de exploatare | 2.2.1 | - | - | - | 1.5 | - |
| 4.5 | Norme de întretinere | 1.1.1 2.2.1 |
1.2 | - | - | 1.5 2.2.3 |
- |
| 4.6 | Calificări profesionale | 2.2.1 | - | - | - | - | - |
| 4.7 | Conditiii de sănătate şi de siguranṭă | 1.1.1 1.1.3 2.2.1 |
- | - | 1.4.1 1.4.3 2.2.2 |
- | - |
4. Caracterizarea subsistemului
4.1. Introducere
4.1.1. Întregul sistem feroviar căruia i se aplică Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025 şi din care face parte subsistemul “energie” este un sistem integrat, a cărui coerenţă trebuie verificată. Coerenţa trebuie verificată în special prin prisma specificaţiilor subsistemului “energie”, a interfeţelor dintre acesta şi sistemul în care este integrat, precum şi a normelor de exploatare şi de întreţinere. Specificaţiile funcţionale şi tehnice ale subsistemului şi ale interfeţelor sale, descrise la subpunctele 4.2 şi 4.3, nu impun utilizarea anumitor tehnologii sau soluţii tehnice, cu excepţia cazului în care acest lucru este strict necesar pentru interoperabilitatea reţelei feroviare.
4.1.2. Soluţiile inovatoare de asigurare a interoperabilităţii care nu îndeplinesc cerinţele specificate în prezenta STI şi care nu pot fi evaluate în conformitate cu prezenta STI necesită noi specificaţii şi/sau noi metode de evaluare. Pentru a permite inovarea tehnologică, aceste specificaţii şi metode de evaluare trebuie elaborate prin procesul pentru soluţii inovatoare descris la subpunctele 6.1.3 şi 6.2.3.
4.1.3. Ţinând seama de toate cerinţele esenţiale aplicabile, subsistemul “energie” este caracterizat de specificaţiile stabilite la subpunctele 4.2-4.7.
4.1.4. Procedurile de verificare CE a subsistemului “energie” sunt indicate la subpunctul 6.2.4 şi în tabelul B.1 din apendicele B.
4.1.5. Pentru cazuri specifice, a se vedea subpunctul 7.4.
4.2. Specificaţii funcţionale şi tehnice ale subsistemului
4.2.1. (neutilizat)
4.2.2. Parametrii de bază care caracterizează subsistemul “energie”
Parametrii de bază care caracterizează subsistemul “energie” sunt:
4.2.2.1. Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune
- tensiunea şi frecvenţa, menţionate la subpunctul 4.2.3;
- parametrii legaţi de performanţa sistemului de alimentare cu energie electrică de tracţiune, menţionaţi la subpunctul 4.2.4;
- curentul în regim de staţionare, menţionat la subpunctul 4.2.5;
- frânarea cu recuperarea energiei, menţionată la subpunctul 4.2.6;
- măsuri de coordonare a protecţiei electrice, menţionate la subpunctul 4.2.7;
- armonici şi efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tracţiune tracţiune de curent alternativ (în continuare - c.a.), menţionate la subpunctul 4.2.8.
4.2.2.2. Geometria LAE şi calitatea captării curentului:
- geometria liniei aeriene de contact, menţionate la subpunctul 4.2.9;
- gabaritul pantografului, menţionat la subpunctul 4.2.10;
- forţa medie de contact, menţionată la subpunctul 4.2.11;
- comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului, menţionat la subpunctul 4.2.12;
- spaţierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact, menţionată la subpunctul 4.2.13;
- materialul firului de contact, menţionat la subpunctul 4.2.14;
- sectoare de separare a fazelor, menţionate la subpunctul 4.2.15;
- sectoare de separare a sistemelor, menţionate la subpunctul 4.2.16;
4.2.2.3. Sistemul de colectare la sol a datelor energetice, menţionat la subpunctul 4.2.17;
4.2.2.4. Măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice, menţionate la subpunctul 4.2.18.
4.2.3. Tensiunea şi frecvenţa
Tensiunea nominală şi frecvenţa nominală a sistemului de alimentare cu energie electrică de tracţiune trebuie să corespundă unuia dintre cele patru sisteme:
4.2.3.1. c.a. 25 kV, 50 Hz;
4.2.3.2. c.a. 15 kV, 16.7 Hz;
4.2.3.3. c.c. 3 kV;
4.2.3.4. c.c. 1,5 kV.
Pentru liniile noi cu o viteză mai mare de 250 km/h, normele de implementare sunt specificate la subpunctul 7.1.1.
4.2.4. Performanţa sistemului de alimentare cu energie electrică de tracţiune
Pentru subsistemele nou construite sau în cazul în care sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune este modificat, indicele de calitate al subsistemului trebuie să respecte specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1], pentru a permite trenurilor să respecte calendarul proiectării.
4.2.5. Curentul în regim de staţionare
Linia aeriană de contact (LAE) trebuie proiectată astfel încât să susţină cel puţin valorile curentului în regim de staţionare per pantograf, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2].
4.2.6. Frânarea cu recuperarea energiei
4.2.6.1. Sistemele de alimentare cu energie electrică de tracţiune trebuie proiectate astfel încât să permită utilizarea frânării cu recuperarea energiei, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
4.2.6.2. Sistemele de alimentare c.c. trebuie proiectate astfel încât să permită utilizarea frânării cu recuperarea energiei cel puţin prin schimb de energie electrică cu alte trenuri.
4.2.7. Măsuri de coordonare a protecţiei electrice
Proiectarea coordonării protecţiei electrice a subsistemului “energie” trebuie să respecte cerinţele detaliate în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
4.2.8. Armonici şi efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tracţiune de c.a.
4.2.8.1. Interacţiunea dintre sistemul de alimentare cu energie de tracţiune şi materialul rulant poate genera instabilităţi electrice în sistem.
4.2.8.2. Pentru a evita instabilitatea şi a asigura compatibilitatea sistemului electric, supratensiunile armonice trebuie să nu depăşească valorile critice prevăzute în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
4.2.9. Geometria liniei aeriene de contact
Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru pantografe cu geometria armăturii specificată în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar, ţinând seama de normele prevăzute la subpunctul 7.1.2.
Înălţimea firului de contact şi devierea laterală a acestuia sub acţiunea unui vânt lateral sunt factori care afectează interoperabilitatea reţelei feroviare.
4.2.9.1. Înălţimea firului de contact
Valorile admisibile pentru înălţimea firului de contact sunt date în tabelul 4.2.9.1.
Tabelul 4.2.9.1
Înălţimea firului de contact
| Descriere | v ≥ 250 [km/h] | v < 250 [km/h] |
| Înălţimea nominală a firului de contact [mm] | Între 5 080 şi 5 300 | Între 5 000 şi 5 750 |
| Înălţimea minimă prin construcţie a firului de contact [mm] | 5 080 | În conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3], în funcţie de gabaritul ales |
| Înălţimea maximă prin construcţie a firului de contact [mm] | 5 300 | 6 200 |
|
Ţinând seama de toleranţe şi de ridicare în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3], înălţimea maximă a firului de contact nu trebuie să depăşească 6 500 mm. |
||
Pentru raportul dintre înălţimile firului de contact şi înălţimile de lucru ale pantografului, a se vedea specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3].
Înălţimea firului de contact la trecerile la nivel trebuie specificată prin norme naţionale sau, în lipsa acestora, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [4].
Pentru sistemul cu ecartament de 1 520 mm şi 1 524 mm, înălţimea firului de contact are următoarele valori:
- înălţimea nominală a firului de contact: între 6 000 mm şi 6 300 mm;
- înălţimea minimă prin construcţie a firului de contact: 5 550 mm;
- înălţimea maximă prin construcţie a firului de contact: 6 800 mm.
4.2.9.2. Devierea laterală maximă
Devierea laterală maximă a firului de contact faţă de axa căii ferate sub acţiunea unui vânt lateral trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2].
Tabelul 4.2.9.2
Devierea laterală maximă în funcţie de lungimea pantografului
| Lungimea pantografului [mm] | Devierea laterală maximă [mm] |
| 1 600 | 400 |
| 1 950 | 550 |
|
Valorile trebuie ajustate ţinând seama de mişcarea pantografului şi de toleranţele liniei, în conformitate cu punctul D.1.4 din apendicele D. |
|
În cazul firelor de cale cu ecartamente multiple, cerinţa privind devierea laterală trebuie îndeplinită pentru fiecare pereche de şine (proiectată pentru a fi exploatată ca fir de cale ferată separat) care este destinată evaluării pe baza STI.
Sistemul cu ecartament de 1 520 mm:
Profilul pantograful respectă prevederile Regulamentului privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar, devierea laterală maximă a firului de contact faţă de centrul pantografului sub acţiunea unui vânt lateral trebuie să fie de 500 mm.
4.2.10. Gabaritul pantografului
Sistem cu alt ecartament decât cel de 1 520 mm:
Gabaritul cinematic mecanic al pantografului se determină prin utilizarea metodei prezentate în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2] şi a profilurilor de pantograf definite în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
Sistem cu ecartament de 1 520 mm:
Profilul pantograful respectă prevederile Regulamentului privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar, gabaritul static disponibil pentru pantograf este definit în apendicele D.
Niciuna dintre părţile subsistemului “energie” nu trebuie să pătrundă în gabaritul pantografului prevăzut la subpunctele 1 şi 2, cu excepţia firului de contact şi a braţului stabil.
4.2.11. Forţa medie de contact
4.2.11.1. Forţa medie de contact Fm reprezintă valoarea mediei statistice a forţei de contact. Fm este compusă din componentele statică, dinamică şi aerodinamică ale forţei de contact a pantografului.
4.2.11.2. Intervalele în care este cuprinsă Fm pentru fiecare dintre sistemele de alimentare cu energie electrică de tracţiune sunt definite în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2].
4.2.11.3. Liniile aeriene de contact trebuie proiectate astfel încât să poată suporta limita superioară prin construcţie a Fm prevăzută în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2].
4.2.11.4. Curbele se aplică la viteze de până la 360 km/h. Pentru viteze de peste 360 km/h se aplică procedurile stabilite la subpunctul 6.1.3.
4.2.12. Comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului
4.2.12.1. În funcţie de metoda de evaluare, linia aeriană de contact trebuie să atingă valorile de performanţă dinamică şi de ridicare a firului de contact (la viteza prin construcţie) stabilite în tabelul 4.2.12.
Tabelul 4.2.12
Cerinţe privind comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului
| Cerinţă | v ≥ 250 [km/h] |
250 > v > 160 [km/h] | v ≤ 160 [km/h] |
| Spaţiu pentru ridicarea braţului stabil | 2S0 | ||
| Forţa medie de contact Fm | A se vedea 4.2.11 | ||
| Devierea standard la viteza maximă autorizată pe linie σmax [N] | 0,3Fm | ||
| Procentul de formare a arcelor electrice la viteza maximă autorizată pe linie, NQ [%] (durata minimă a arcului 5 ms) |
≤ 0,2 | ≤0,1 pentru sistemele c.a. ≤0,2 pentru sistemele c.c. |
≤0,1 |
4.2.12.2. S0 reprezintă valoarea simulată sau măsurată de ridicare a firului de contact la braţul stabil, cu cel puţin două pantografe exploatate simultan cu limita superioară a Fm la viteza prin construcţie a LAE. Atunci când ridicarea braţului stabil este limitată fizic ca urmare a proiectării liniei aeriene de contact, se admite reducerea spaţiului necesar la 1,5S0 (a se consulta specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3]).
4.2.12.3. Forţa maximă (Fmax) se situează în mod normal în intervalul Fm plus trei devieri standard σmax; în anumite locuri pot apărea valori mai mari, care sunt precizate în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3]. La componentele rigide precum izolatoarele de sector din sistemele de linii aeriene de contact, forţa de contact poate creşte până la o valoare maximă de 350 N.
4.2.13. Spaţierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact
Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru trenuri cu două pantografe exploatate simultan. Distanţa proiectată dintre axele celor două armături ale pantografelor trebuie să fie cel mult egală cu valorile prevăzute în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2].
4.2.14. Materialul firului de contact
4.2.14.1. Combinaţia dintre materialul firului de contact şi materialul patinei de contact are un impact puternic asupra uzurii patinelor de contact şi a firului de contact.
4.2.14.2. Materialele permise pentru patinele de contact sunt definite în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
4.2.14.3. Materialele permise pentru firele de contact sunt cuprul şi aliajul din cupru. Firul de contact trebuie să respecte cerinţele specificaţiei menţionate în apendicele E, indicele [5].
4.2.15. Sectoare de separare a fazelor
4.2.15.1. Generalităţi
4.2.15.1.1. Concepţia sectoarelor de separare a fazelor trebuie să asigure posibilitatea deplasării trenurilor dintr-un sector în sectorul învecinat fără şuntarea celor două faze. Schimbul de energie între LAE şi unitate trebuie adus la zero, prin oprirea disjunctorului de la bord sau prin alte mijloace echivalente, înainte de intrarea în sectorul de separare a fazelor. Trebuie puse la dispoziţie mijloace adecvate (cu excepţia sectorului de separare scurtă) pentru a permite repunerea în mişcare a unui tren oprit în sectorul de separare a fazelor.
4.2.15.1.2. Lungimea totală D a zonelor neutre este definită în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2]. Pentru calcularea D trebuie luate în considerare spaţiile libere, specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3] şi o ridicare de S0.
4.2.15.2. Linii cu viteza v ≥ 250 km/h
Se pot adopta două tipuri de concepţie a sectoarelor de separare a fazelor:
4.2.15.2.1. o concepţie a separării fazelor în cadrul căreia toate pantografele celor mai lungi trenuri conforme cu STI se află în zona neutră. Lungimea totală a zonei neutre trebuie să fie de cel puţin 402 m.
Pentru cerinţe detaliate, a se vedea specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2];
4.2.15.2.1 o separare a fazelor mai scurtă cu trei suprapuneri izolate, astfel cum se arată în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2]. Lungimea totală a zonei neutre este mai mică de 142 m, incluzând spaţiile libere şi toleranţele.
4.2.15.3. Linii cu viteza v < 250 km/h
Concepţia sectoarelor de separare trebuie să adopte, în mod normal, soluţiile descrise în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2]. În cazul în care se propune o soluţie alternativă, trebuie să se demonstreze că alternativa este cel puţin la fel de fiabilă.
4.2.16. Sectoare de separare a sistemelor
4.2.16.1. Generalităţi
Concepţia sectoarelor de separare a sistemelor trebuie să asigure posibilitatea deplasării trenurilor de la un sistem de alimentare cu energie electrică de tracţiune la un sistem de alimentare cu energie electrică de tracţiune adiacent diferit, fără şuntarea celor două sisteme. Există două posibilităţi de parcurgere a sectoarelor de separare a sistemelor:
- cu pantograful ridicat, atingând firul de contact;
- cu pantograful coborât, neatingând firul de contact.
Administratorii de infrastructură învecinaţi trebuie să convină asupra uneia dintre cele două posibilităţi în funcţie de circumstanţele predominante.
Lungimea totală D a zonelor neutre este definită în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2]. Pentru calcularea D trebuie luate în considerare spaţiile libere, specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3] şi o ridicare de S0.
4.2.16.2. Pantografe ridicate
Schimbul de energie între LAE şi unitate trebuie adus la zero, prin oprirea disjunctorului sau prin alte mijloace echivalente, înainte de intrarea în sectorul de separare a sistemelor.
Dacă sectoarele de separare a sistemelor sunt parcurse cu pantografele ridicate până la firul de contact, concepţia lor funcţională este specificată după cum urmează:
- geometria diferitelor elemente ale liniei aeriene de contact trebuie să prevină scurtcircuitarea pantografelor sau şuntarea celor două sisteme de energie electrică;
- în cadrul subsistemului “energie” trebuie adoptate măsuri de evitare a şuntării celor două sisteme adiacente de alimentare cu energie electrică de tracţiune în cazul nedeschiderii disjunctorului (disjunctoarelor) de la bord;
- variaţia înălţimii firului de contact de-a lungul întregului sector de separare trebuie să respecte cerinţele prevăzute în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [3].
4.2.16.3. Pantografe coborâte
Această opţiune trebuie aleasă dacă nu pot fi îndeplinite condiţiile de exploatare cu pantografele ridicate.
Dacă un sector de separare a sistemelor este parcurs cu pantografele coborâte, acesta trebuie conceput astfel încât să se evite conectarea electrică a celor două sisteme de alimentare cu energie electrică de tracţiune printr-un pantograf ridicat accidental.
4.2.17. Sistemul de colectare la sol a datelor energetice
4.2.17.1. Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar cuprinde cerinţele privind sistemele de măsurare a energiei electrice la bord (în continuare – SME) concepute să genereze şi să transmită date compilate pentru facturarea energiei către un sistem de colectare la sol a datelor energetice.
4.2.17.2. Sistemul de colectare la sol a datelor energetice (în continuare – SCD) trebuie să primească, să stocheze şi să exporte datele compilate pentru facturarea energiei fără a le afecta integritatea, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [6].
4.2.17.3. Sistemul de colectare la sol a SCD trebuie să răspundă tuturor cerinţelor privind schimbul de date definite în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar şi cerinţelor prevăzute în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [7].
4.2.18. Măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice
Siguranţa electrică a sistemului de linii aeriene de contact şi protecţia împotriva şocurilor electrice trebuie realizate în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [4], iar în ceea ce priveşte limitele tensiunii c.a. pentru siguranţa persoanelor şi limitele tensiunii c.c., în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [4].
4.3. Specificaţii funcţionale şi tehnice ale interfeţelor
4.3.1. Cerinţe generale
Din punctul de vedere al compatibilităţii tehnice, interfeţele sunt enumerate în ordinea subsistemelor, după cum urmează: material rulant, infrastructură, control-comandă şi semnalizare, exploatare şi gestionarea traficului.
4.3.2. Interfaţa cu subsistemul “material rulant”
| Referinta din STI referitoare la subsistemul “energie” | Referinta din STI referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” | ||
| Parametru | Punct | Parametru | Punct |
| Tensiunea şi frecvenţa | 4.2.3 | Exploatarea în intervalul de tensiuni şi frecvente | 4.2.8.2.2 |
| Performanţa alimentării cu energie electrică de tracţiune | 4.2.4 | Curentul maxim de la LAE Factorul de putere | 4.2.8.2.4 4.2.8.2.6 |
| Curentul în regim de stationare | 4.2.5 | Curentul maxim în regim de staţionare | 4.2.8.2.5 |
| Frânarea cu recuperarea energiei | 4.2.6 | Frânarea cu recuperare şi curent de întoarcere în linia aeriană de contact | 4.2.8.2.3 |
| Măsuri de coordonare a protectiei electrice | 4.2.7 | Protecţia electrică a trenului | 4.2.8.2.10 |
| Armonici şi efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tractiune de c.a. | 4.2.8 | Armonici şi efecte dinamice pentru sistemele de c.a. | 4.2.8.2.7 |
| Geometria liniei aeriene de contact | 4.2.9 | Cursa utilă a înăltimii pantografului Geometria armăturii pantografului |
4.2.8.2.9.1 4.2.8.2.9.2 |
| Gabaritul pantografului | 4.2.10 Apendicele D |
Geometria armăturii pantografului Gabarit |
4.2.8.2.9.2 4.2.3.1 |
| Forta medie de contact | 4.2.11 | Forţa de contact statică a pantografului | 4.2.8.2.9.5 |
| Forţa de contact şi comportamentul dinamic al pantografului | 4.2.8.2.9.6 | ||
| Comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului | 4.2.12 | Forţa de contact şi comportamentul dinamic al pantografului | 4.2.8.2.9.6 |
| Spatierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact | 4.2.13 | Dispunerea pantografelor | 4.2.8.2.9.7 |
| Materialul firului de contact | 4.2.14 | Materialul patinelor de contact | 4.2.8.2.9.4 |
| Sectoare de separare: a fazelor a sistemelor |
4.2.15 4.2.16 |
Trecerea prin sectoarele de separare a fazelor sau a sistemelor | 4.2.8.2.9.8 |
| Sistemul de colectare la sol a datelor energetice | 4.2.17 | Sistemul de măsurare a energiei la bord | 4.2.8.2.8 |
4.3.3. Interfaţa cu subsistemul “infrastructură”
| Referinţa din STI referitoare la subsistemul “energie” | Referinţa din STI referitoare la subsistemul “infrastructură” | ||
| Parametru | Punct | Parametru | Punct |
| Gabaritul pantografului |
4.2.10 |
Gabaritul de liberă trecere |
4.2.3.1 |
4.4. Norme de exploatare
4.4.1. Normele de exploatare se elaborează în cadrul procedurilor descrise în sistemul de management al siguranţei de care dispune administratorul de infrastructură. Aceste norme iau în considerare documentaţia legată de exploatare care face parte din dosarul tehnic obligatoriu conform punctului 60 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025 şi stabilit în Anexa nr.4 la aceasta.
4.4.2. În anumite situaţii care implică lucrări preplanificate, poate fi necesară o derogare temporară de la specificaţiile subsistemului “energie” şi ale elementelor sale constitutive de interoperabilitate definite în punctele 4 şi 5.
4.5. Norme de întreţinere
4.5.1. Normele de întreţinere se elaborează în cadrul procedurilor descrise în sistemul de management al siguranţei de care dispune administratorul de infrastructură.
4.5.2. Dosarul de întreţinere a elementelor constitutive de interoperabilitate şi a elementelor subsistemului trebuie întocmit înainte de darea în exploatare a subsistemului, ca parte a dosarului tehnic ce însoţeşte declaraţia de verificare.
4.5.3. Trebuie întocmit un plan de întreţinere a subsistemului pentru a asigura respectarea cerinţelor prevăzute în prezenta STI pe toată durata de funcţionare a acestuia.
4.6. Calificări profesionale
Calificările profesionale ale personalului necesare pentru exploatarea şi întreţinerea subsistemului “energie” sunt reglementate de procedurile descrise în sistemul de management al siguranţei de care dispune administratorul de infrastructură şi nu sunt prevăzute în prezenta STI.
4.7. Condiţii de sănătate şi de siguranţă
4.7.1. Condiţiile de sănătate şi de siguranţă a personalului necesare pentru exploatarea şi întreţinerea subsistemului “energie” trebuie să respecte legislaţia naţională relevantă.
4.7.2. Acest aspect este, de asemenea, reglementat de procedurile descrise în sistemul de management al siguranţei de care dispune administratorul de infrastructură.
5. Elementele constitutive de interoperabilitate
5.1. Lista elementelor constitutive
5.1.1. Elementele constitutive de interoperabilitate sunt reglementate de dispoziţiile relevante ale Regulamentului de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025, iar cele ale subsistemului “energie” sunt enumerate mai jos.
5.1.2. Linia aeriană de contact:
5.1.2.1. Elementul constitutiv de interoperabilitate “linie aeriană de contact” este format din componentele enumerate mai jos, care trebuie instalate într-un subsistem “energie”, şi din normele de proiectare şi de configurare conexe.
5.1.2.2. Componentele liniei aeriene de contact constau într-un ansamblu format din unul sau mai multe fire suspendate deasupra liniei de cale ferată pentru a furniza energie electrică trenurilor electrice, împreună cu echipamentele asociate, izolatorii liniari şi alte elemente, inclusiv cablurile de alimentare şi cablurile de şuntare. Aceasta este plasată deasupra limitei superioare a gabaritului vehiculelor şi alimentează vehiculele cu energie electrică prin intermediul pantografelor.
5.1.2.3. Componentele de susţinere, precum consolele, stâlpii şi fundaţiile, conductorii de întoarcere, cablurile de alimentare ale autotransformatoarelor, comutatoarele şi alţi izolatori nu fac parte din elementul constitutiv de interoperabilitate “linie aeriană de contact”. Ele intră sub incidenţa cerinţelor aplicabile subsistemului în măsura în care este vorba de interoperabilitate.
5.1.3. Evaluarea conformităţii trebuie să cuprindă fazele şi caracteristicile menţionate la subpunctul 6.1.4 şi marcate cu X în tabelul A.1 din apendicele A.
5.2. Performanţele şi specificaţiile elementelor constitutive
5.2.1. Linia aeriană de contact
5.2.1.1. Geometria LAE
Concepţia liniei aeriene de contact trebuie să respecte subpunctul 4.2.9.
5.2.1.2. Forţa medie de contact
Linia aeriană de contact trebuie proiectată folosind forţa medie de contact Fm prevăzută la subpunctul 4.2.11.
5.2.1.3. Comportamentul dinamic
Cerinţele privind comportamentul dinamic al liniei aeriene de contact sunt expuse la subpunctul 4.2.12.
5.2.1.4. Spaţiul pentru ridicarea braţului stabil
Linia aeriană de contact trebuie proiectată prevăzând spaţiul necesar pentru ridicare indicat la subpunctul 4.2.12.
5.2.1.5. Spaţierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact
Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru spaţierea pantografelor precizată la subpunctul 4.2.13.
5.2.1.6. Curentul în regim de staţionare
Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru cerinţele prevăzute la subpunctul 4.2.5.
5.2.1.7. Materialul firului de contact
Materialul firului de contact trebuie să respecte cerinţele prevăzute la subpunctul 4.2.14.
6. Evaluarea conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate şi verificarea CE a subsistemelor
Modulele pentru procedurile de evaluare a conformităţii şi a adecvării pentru utilizare, precum şi modulele pentru verificarea CE sunt descrise în Regulamentul privind modulele pentru procedurile de evaluare a conformităţii şi a adecvării pentru utilizare, precum şi de verificare CE care trebuie utilizate în specificaţiile tehnice de interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024.
6.1. Elementele constitutive de interoperabilitate
6.1.1. Proceduri de evaluare a conformităţii
6.1.1.1. Procedurile de evaluare a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate, definite în punctul 5, trebuie efectuate prin aplicarea modulelor relevante.
6.1.1.2. Procedurile de evaluare în raport cu cerinţe speciale privind elementul constitutiv de interoperabilitate sunt detaliate la subpunctul 6.1.4.
6.1.2. Aplicarea modulelor
6.1.2.1. Se utilizează următoarele module de evaluare a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate:
| CA | Controlul intern al producţiei |
| CB | Examinarea CE de tip |
| CC | Conformitatea cu tipul bazată pe controlul intern al producţiei |
| CH | Conformitatea bazată pe un sistem de management al calităţii complet |
| CH1 | Conformitatea bazată pe un sistem de management al calităţii complet plus examinarea proiectului |
Tabelul 6.1.2
Modulele de evaluare a conformităţii care trebuie aplicate pentru
Elementele constitutive de interoperabilitate
| Proceduri | Module |
| Introduse pe piaţa înainte de intrarea în vigoare a prezentei STI | CA sau CH |
| Introduse pe piaţa după intrarea în vigoare a prezentei STI | CB+CC sau CH1 |
6.1.2.2. Modulele de evaluare a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate se aleg dintre cele prezentate în tabelul 6.1.2.
6.1.2.3. În cazul produselor introduse pe piaţă înainte de publicarea STI-urilor relevante, se consideră că tipul a fost aprobat şi, prin urmare, examinarea CE de tip (modulul CB) nu este necesară, cu condiţia ca producătorul să demonstreze că încercările şi verificarea elementelor constitutive de interoperabilitate au fost considerate reuşite pentru aplicaţiile anterioare în condiţii comparabile şi că acestea sunt în conformitate cu cerinţele prezentei STI. În acest caz, evaluările respective rămân valabile pentru noua aplicaţie. Dacă nu se poate demonstra că soluţia a înregistrat rezultate pozitive în trecut, se aplică procedura pentru elementele constitutive de interoperabilitate introduse pe piaţă după intrarea în vigoare a Regulamentului.
6.1.3. Soluţii inovatoare pentru elementele constitutive de interoperabilitate
În cazul în care pentru un element constitutiv de interoperabilitate se propune o soluţie inovatoare, se aplică procedura descrisă la punctele 10-14 din Regulament.
6.1.4. Procedura specială de evaluare pentru elementul constitutiv de interoperabilitate “linie aeriană de contact”
6.1.4.1. Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului
6.1.4.1.1. Metodologie:
(a) Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului implică linia aeriană de contact (subsistemul “energie”) şi pantograful (subsistemul “material rulant”).
(b) Conformitatea cu cerinţele privind comportamentul dinamic se verifică prin evaluarea:
– ridicării firului de contact
şi fie a:
– forţei medii de contact Fm şi devierii standard σmax,
fie a
– procentului de formare a arcelor electrice.
(c) Entitatea contractantă declară care dintre metode trebuie utilizată pentru verificare.
(d) Proiectul unei linii aeriene de contact trebuie evaluat cu un instrument de simulare validat în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [8] şi prin măsurători în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [9].
Pentru LAE cu o viteză prin construcţie de până la 100 km/h inclusiv, simularea şi măsurarea comportamentului dinamic nu sunt necesare.
(e) Dacă un proiect de LAE existent se află în exploatare de cel puţin 20 de ani, cerinţa de simulare descrisă la subpunctul 6.1.4.1.2 este opţională. Măsurarea descrisă la subpunctul 6.1.4.1.3 trebuie efectuată pentru dispunerea cea mai nefavorabilă a pantografelor din punctul de vedere al performanţei de interacţiune cu respectivul proiect de LAE.
(f) Măsurarea se poate realiza pe un tronson de încercare special construit sau pe o linie a cărei linie aeriană de contact este în construcţie.
6.1.4.1.2. Simulare:
(a) În vederea simulării şi a analizării rezultatelor, trebuie să se ţină seama de caracteristicile reprezentative.
(b) Simulările trebuie realizate utilizându-se cel puţin două tipuri de pantografe diferite conforme cu STI pentru viteza adecvată şi pentru sistemul de alimentare adecvat, până la viteza prin construcţie a elementului constitutiv de interoperabilitate propus, şi anume linia aeriană de contact.
(c) Se permite executarea simulării prin utilizarea unor tipuri de pantograf care sunt în curs de certificare a elementelor constitutive de interoperabilitate, cu condiţia ca acestea să îndeplinească celelalte cerinţe ale Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
(d) Simularea trebuie realizată pentru un singur pantograf şi pentru mai multe pantografe a căror spaţiere este în conformitate cu cerinţele stabilite la subpunctul 4.2.13.
(e) Pentru a fi acceptabilă, calitatea captării simulate a curentului trebuie să fie în conformitate cu subpunctul 4.2.12 privind ridicarea, forţa medie de contact şi devierea standard pentru fiecare pantograf.
6.1.4.1.3. Măsurare:
(a) Dacă rezultatele simulării sunt acceptabile, se efectuează o încercare dinamică la faţa locului, utilizându-se un tronson reprezentativ al noii linii aeriene de contact.
(b) Această măsurare se poate efectua înainte de darea în exploatare sau în condiţii reale de exploatare.
(c) Pentru încercarea la faţa locului menţionată mai sus, unul dintre cele două tipuri de pantografe alese pentru simulare trebuie instalat pe un material rulant care să permită atingerea vitezei corespunzătoare pe tronsonul reprezentativ.
(d) Încercările trebuie realizate cel puţin pentru dispunerea cea mai nefavorabilă a pantografelor din punctul de vedere al performanţei de interacţiune rezultate în urma simulărilor. Dacă nu este posibilă încercarea la o spaţiere de 8 m între pantografe, pentru încercările la viteze de maximum 80 km/h se permite creşterea spaţierii dintre două pantografe consecutive până la maximum 15 m.
(e) Forţa medie de contact a fiecărui pantograf trebuie să îndeplinească cerinţele de la subpunctul 4.2.11 până la viteza prin construcţie avută în vedere pentru LAE supusă încercării.
(f) Pentru a fi acceptabilă, calitatea măsurată a captării curentului trebuie să fie în conformitate cu subpunctul 4.2.12, în ceea ce priveşte ridicarea şi fie forţa medie de contact şi devierea standard, fie procentul de formare a arcelor electrice. Se măsoară ridicarea a cel puţin două braţe stabile.
(g) Dacă toate evaluările de mai sus conduc la un rezultat pozitiv, se consideră că proiectul de linie aeriană de contact supus încercării este conform şi poate fi folosit pe liniile cu caracteristici de proiectare compatibile.
(h) Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului pentru elementul constitutiv de interoperabilitate “pantograf” este stabilită în , Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
6.1.4.2. Evaluarea curentului în regim de staţionare (numai sisteme de c.c.)
Pentru sistemele de c.c., evaluarea conformităţii trebuie realizată în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [2].
6.1.5. Declaraţia CE de conformitate a elementului constitutiv de interoperabilitate “linie aeriană de contact”
În conformitate cu punctul 40 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025, declaraţia de conformitate CE trebuie să fie însoţită de o declaraţie care să descrie condiţiile de utilizare:
(a) viteza maximă prin construcţie;
(b) tensiunea şi frecvenţa nominale;
(c) valoarea nominală a curentului continuu;
(d) profilul de pantograf admis.
6.2. Subsistemul “energie”
6.2.1. Dispoziţii generale
6.2.1.1. La cererea solicitantului, organismul notificat realizează verificarea CE în conformitate cu prevederile Capitolului XII din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025 şi cu dispoziţiile modulelor relevante.
6.2.1.2. Dacă solicitantul demonstrează că a înregistrat rezultate pozitive la încercările sau verificările unui subsistem “energie” utilizat în aplicaţii anterioare ale unui proiect în condiţii similare, organismul notificat ia în considerare încercările şi verificările respective pentru verificarea CE.
6.2.1.3. Procedurile de evaluare a cerinţelor speciale pentru subsistem sunt stabilite la subpunctul 6.2.4.
6.2.1.4. Solicitantul trebuie să întocmească declaraţia de verificare CE a subsistemului “energie” în conformitate cu prevederile punctul 57 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025 şi cu Anexa nr.4 la aceasta.
6.2.2. Aplicarea modulelor
Pentru procedura de verificare CE a subsistemului “energie”, solicitantul sau reprezentantul autorizat al acestuia poate alege între:
(a) modulul SG: verificarea CE bazată pe verificarea unităţii; sau
(b) modulul SH1: verificarea CE bazată pe un sistem de management al calităţii complet plus examinarea proiectului.
6.2.2.1. Aplicarea modulului SG
În cazul modulului SG, organismul notificat poate lua în considerare dovezi privind examinări, verificări sau încercări care au fost efectuate cu succes, în condiţii comparabile, de către alte organisme sau de către solicitant (sau în numele acestuia).
6.2.2.2. Aplicarea modulului SH1
Modulul SH1 poate fi ales doar în cazul în care activităţile care contribuie la subsistemul propus spre verificare (proiectare, fabricare, asamblare, instalare) fac obiectul unui sistem de management al calităţii privind proiectarea, producerea, inspecţia finală şi încercarea produsului, aprobat şi supravegheat de un organism notificat.
6.2.3. Soluţii inovatoare
Dacă pentru subsistemul “energie” se propune o soluţie inovatoare, trebuie aplicată procedura descrisă punctele 10-14 din Regulament.
6.2.4. Proceduri speciale de evaluare a subsistemului “energie”
6.2.4.1. Evaluarea tensiunii şi a frecvenţei
1. Solicitantul trebuie să declare în dosarul tehnic tensiunea nominală aleasă pentru alimentarea cu energie electrică de tracţiune numai în următoarele cazuri:
(a) se construieşte un nou subsistem “energie”;
(b) sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune este modificat.
2. Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune selectat trebuie evaluat printr-o analiză a documentelor în etapa de proiectare. Evaluarea este necesară numai în următoarele cazuri:
(a) se construieşte un subsistem nou;
(b) sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune este modificat.
6.2.4.1a. Evaluarea performanţei alimentării cu energie electrică de tracţiune
1. Solicitantul trebui să declare:
(a) indicele de calitate, astfel cum este definit la subpunctul 4.2.4, al subsistemului respectiv;
(b) că rezultatul studiului de proiectare respectă specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
2. Evaluarea se realizează doar prin verificarea existenţei declaraţiei.
6.2.4.2. Evaluarea frânării cu recuperarea energiei
1. Evaluarea instalaţiilor fixe pentru alimentarea cu energie electrică de tracţiune de c.a. trebuie demonstrată în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
2. Evaluarea alimentării cu energie electrică de tracţiune de c.c. trebuie demonstrată prin analizarea proiectului.
6.2.4.3. Evaluarea măsurilor de coordonare a protecţiei electrice
Evaluarea trebuie demonstrată pentru proiectarea şi exploatarea substaţiilor în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
6.2.4.4. Evaluarea armonicilor şi a efectelor dinamice pentru sistemele de alimentare cu energie de tracţiune de c.a.
1. Se realizează un studiu de compatibilitate în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
2. Acest studiu trebuie realizat doar în cazul introducerii de convertoare cu semiconductori activi în sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune.
3. Organismul notificat trebuie să evalueze îndeplinirea criteriilor prevăzute în specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [1].
6.2.4.5. Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului (integrare într-un subsistem)
1. Principalul scop al acestei încercări constă în identificarea erorilor de concepţie a alocării şi de construcţie, nu în evaluarea de principiu a concepţiei de bază.
2. Măsurarea parametrilor de interacţiune trebuie realizată în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele E, indicele [9].
3. Aceste măsurători se realizează cu un pantograf-element constitutiv de interoperabilitate care prezintă caracteristicile forţei medii de contact specificate la punctul 4.2.11 din prezenta STI pentru viteza prin construcţie a liniei, ţinând seama de aspecte legate de viteza minimă şi de liniile de garare.
4. Linia aeriană de contact instalată se acceptă dacă rezultatele măsurătorilor sunt în conformitate cu cerinţele de la subpunctul 4.2.12.
5. Pentru viteze de exploatare de maximum 120 km/h (sisteme c.a.) şi de maximum 160 km/h (sisteme c.c.), măsurarea comportamentului dinamic nu este obligatorie. În acest caz, se folosesc metode alternative de identificare a erorilor de construcţie, precum măsurarea geometriei LAE în conformitate cu subpunctul 4.2.9.
6. Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului pentru integrarea pantografului în subsistemul “material rulant” sunt stipulate în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
6.2.4.6. Evaluarea măsurilor de protecţie împotriva şocurilor electrice
1. Pentru fiecare instalaţie, trebuie să se demonstreze că proiectul de bază al măsurilor de protecţie împotriva şocurilor electrice este în conformitate cu subpunctul 4.2.18.
2. În plus, trebuie să se verifice existenţa unor norme şi proceduri care asigură faptul că instalaţia va fi montată conform proiectului.
6.2.4.7. Evaluarea planului de întreţinere
1. Evaluarea se realizează prin verificarea existenţei planului de întreţinere.
2. Organismul notificat nu este responsabil de evaluarea adecvării cerinţelor detaliate stabilite în plan.
6.3. Subsistem cu elemente constitutive de interoperabilitate fără declaraţie CE
6.3.1. Condiţii
6.3.1.1. Până la revizuirea listei elementelor constitutive de interoperabilitate enumerate în punctul 5, unui organism notificat îi este permis să emită un certificat de verificare CE a unui subsistem chiar dacă pentru unele elemente constitutive de interoperabilitate încorporate în subsistem nu există declaraţii CE de conformitate şi/sau de adecvare pentru utilizare relevante în conformitate cu prezenta STI, cu condiţia îndeplinirii următoarelor criterii:
(a) organismul notificat a verificat conformitatea subsistemului cu cerinţele stabilite în punctul 4, la subpunctele 6.2 şi 6.3 şi în punctul 7, cu excepţia subpunctului 7.4. În plus, conformitatea ECI cu punctul 5 şi cu subpunctul 6.1 nu se aplică; şi
(b) elementele constitutive de interoperabilitate pentru care nu există o declaraţie CE de conformitate şi/sau de adecvare pentru utilizare relevantă au fost utilizate în cadrul unui subsistem deja aprobat şi dat în exploatare înainte de intrarea în vigoare a prezentei STI.
6.3.1.2. Pentru elementele constitutive de interoperabilitate evaluate în acest mod nu se întocmesc declaraţii CE de conformitate şi/sau de adecvare pentru utilizare.
6.3.2. Documentaţie
6.3.2.1. Certificatul CE de verificare a subsistemului trebuie să specifice în mod clar ce elemente constitutive de interoperabilitate au fost evaluate de către organismul notificat în cadrul verificării subsistemului.
6.3.2.2. Declaraţia CE de verificare a subsistemului trebuie să indice în mod clar:
(a) ce elemente constitutive de interoperabilitate au fost evaluate ca parte a subsistemului;
(b) confirmarea faptului că subsistemul conţine elemente constitutive de interoperabilitate identice cu cele verificate ca parte a subsistemului;
(c) pentru respectivele elemente constitutive de interoperabilitate, motivul (motivele) pentru care producătorul nu a furnizat o declaraţie CE de conformitate şi/sau de adecvare pentru utilizare înainte de încorporarea lor în subsistem, inclusiv aplicarea normelor naţionale în temeiul punctului 56 din Regulamentului de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2025.
7. Implementarea STI energie
7.1. Planul naţional de implementare
Se va întocmi un plan naţional pentru implementarea prezentei STI. Acest plan trebuie să includă toate proiectele referitoare la subsistemul “energie”, precum şi la astfel de subsisteme noi.
(b) Pentru datele energetice există un sistem de colectare la sol a datelor necesare pentru facturarea energiei în conformitate cu punctul 4.2.17.
7.1.1. Norme de implementare privind tensiunea şi frecvenţa
Alimentarea liniilor noi cu o viteză mai mare de 250 km/h trebuie să se facă prin intermediul unuia dintre sistemele de c.a. enumerate la subpunctul 4.2.3.
7.1.2. Norme de implementare pentru geometria LAE
7.1.2.1. Norme de implementare pentru sistemul cu ecartament de 1435 mm
LAE trebuie proiectată ţinându-se seama de următoarele norme:
(a) Subsistemele “energie” noi cu o viteză mai mare de 250 km/h trebuie să fie compatibile atât cu pantograful de 1 600 mm, cât şi cu cel de 1 950 mm din Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
Dacă acest lucru nu este posibil, LAE trebuie proiectată pentru a fi utilizată cel puţin de un pantograf cu geometria armăturii specificată în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
(b) Subsistemele “energie” reînnoite sau modernizate cu o viteză mai mare de 250 km/h trebuie să fie compatibile cel puţin cu un pantograf cu geometria armăturii specificată în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar (1 600 mm).
(c) Alte cazuri: LAE trebuie proiectată pentru a fi utilizată cel puţin de unul dintre pantografele cu geometria armăturii specificată pentru 1600 mm sau pentru 1950 mm din Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
7.1.2.2. Sisteme cu alt cu alt ecartament decât cel de 1435 mm
LAE trebuie proiectată pentru a fi utilizată cel puţin de unul dintre pantografele cu geometria armăturii specificată în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
7.2. Aplicarea prezentei STI în cazul subsistemelor “energie” noi
(1) Pentru un subsistem “energie” nou, aplicarea prezentei STI este obligatorie.
(2) Un subsistem “energie” nou înseamnă un subsistem “energie” dat în exploatare după data intrării în vigoare a prezentei STI, care este sau va fi creat în cazul în care anterior nu au existat alimentare cu energie electrică de tracţiune şi LAE.
Orice alt subsistem “energie” este considerat subsistem “energie” existent.
(3) Următoarele situaţii sunt considerate a fi o modernizare, şi nu o dare în exploatare a unui subsistem “energie” nou:
(a) realinierea unei porţiuni a unui traseu existent;
(b) realizarea unei rute ocolitoare;
(c) adăugarea uneia sau mai multor linii la un traseu existent, indiferent de distanţa dintre liniile iniţiale şi liniile suplimentare.
Apendicele A
Evaluarea conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate
A.1. Domeniu de aplicare
Prezentul apendice indică modul de evaluare a conformităţii elementului constitutiv de interoperabilitate (linia aeriană de contact) al subsistemului “energie”.
Pentru elementele constitutive de interoperabilitate existente, trebuie urmat procesul descris la subpunctul 6.1.2.
A.2. Caracteristici
Caracteristicile elementului constitutiv de interoperabilitate care urmează să fie evaluat prin aplicarea modulelor CB sau CH1 sunt marcate cu X în tabelul A.1. Faza de producţie trebuie evaluată în cadrul subsistemului.
Tabelul A.1
Evaluarea elementului constitutiv
de interoperabilitate “linie aeriană de contact”
| Caracteristică – punct | Evaluare în faza următoare | |||
| Faza de proiectare şi dezvoltare | Faza de producţie |
|||
| Analiza proiectului | Analiza procesului de producţie | Încercare | Calitatea produsului (producţie în serie) |
|
| Geometria LAE – 5.2.1.1 | X | N/A | N/A | N/A |
| Forţa medie de contact – 5.2.1.2 | X | N/A | N/A | N/A |
| Comportamentul dinamic – 5.2.1.3 | X | N/A | X | N/A |
| Spaţiu pentru ridicarea braţului stabil – 5.2.1.4 | X | N/A | X | N/A |
| Spaţierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact – 5.2.1.5 | X | N/A | N/A | N/A |
| Curentul în regim de staţionare – 5.2.1.6 | X | N/A | X (numai pentru sistemele de c.c.) | N/A |
| Materialul firului de contact – 5.2.1.7 | X | N/A | N/A | N/A |
|
În sensul prezentului tabel: Forţa medie de contact – Măsurarea forţei de contact este integrată în procesul de evaluare a comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului; Încercare – Încercare descrisă la punctul 6.1.4 privind procedura specială de evaluare pentru elementul constitutiv de interoperabilitate “linie aeriană de contact”; N/A – nu se aplică. |
||||
Apendicele B
Verificarea CE a subsistemului “energie”
B.1. Domeniul de aplicare
Prezentul apendice indică modul de verificare CE a subsistemului “energie”.
B.2. Caracteristici
Caracteristicile subsistemului care urmează să fie evaluate în diferitele faze de proiectare, instalare şi exploatare sunt marcate cu X în tabelul B.1.
Tabelul B.1
Verificarea CE a subsistemului “energie”
| Parametri de bază | Faza de evaluare | |||
| Faza de proiectare şi dezvoltare | Faza de producţie | |||
| Analiza proiectului | Construire, asamblare, montare | Asamblat, înainte de darea în exploatare | Validare în condiţii reale de exploatare | |
| Tensiunea şi frecvenţa – 4.2.3 | X | N/A | N/A | N/A |
| Performanţa alimentării cu energie electrică de tracţiune – 4.2.4 | X | N/A | N/A | N/A |
| Numai pentru sistemele de c.c.: curentul în regim de staţionare – 4.2.5 | X (1) | N/A | N/A | N/A |
| Frânarea cu recuperarea energiei – 4.2.6 | X | N/A | N/A | N/A |
| Măsuri de coordonare a protecţiei electrice – 4.2.7 | X | N/A | N/A | |
| Armonici şi efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tracţiune de c.a. – 4.2.8 | X | N/A | N/A | N/A |
| Geometria liniei aeriene de contact – 4.2.9 | X (1) | N/A | N/A (3) | N/A |
| Gabaritul pantografului – 4.2.10 | X | N/A | N/A | N/A |
| Forţa medie de contact – 4.2.11 | X (1) | N/A | N/A | N/A |
| Comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului – 4.2.12 | X (1) | N/A | X (2) (3) | N/A (2) |
| Spaţierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact – 4.2.13 | X (1) | N/A | N/A | N/A |
| Materialul firului de contact – 4.2.14 | X (1) | N/A | N/A | N/A |
| Sectoare de separare a fazelor – 4.2.15 | X | N/A | N/A | N/A |
| Sectoare de separare a sistemelor – 4.2.16 | X | N/A | N/A | N/A |
| Sistemul de colectare la sol a datelor energetice – 4.2.17 | N/A | N/A | N/A | N/A |
| Măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice – 4.2.18 | X | X (4) | X (4) | N/A |
| Norme de întreţinere – 4.5 | N/A | N/A | X | N/A |
|
În sensul prezentului tabel: (1) – Se efectuează doar dacă linia aeriană de contact nu a fost evaluată ca element constitutiv de interoperabilitate; (2) – Validarea se efectuează în condiţii reale de exploatare doar în cazul în care nu este posibilă validarea în faza “Asamblat, înainte de darea în exploatare”; (3) – A se realiza ca metodă de evaluare alternativă în cazul în care nu se măsoară comportamentul dinamic al LAE integrată în subsistem (a se vedea punctul 6.2.4.5); (4) – A se realiza în cazul în care verificarea nu este efectuată de un alt organism independent; N/A – nu se aplică. |
||||
Apendicele D
Specificarea gabaritului static al pantografului (sistemul cu ecartament de 1520 mm)
Aceasta se aplică pentru profilul de pantograf stabilit în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive”, aprobat prin ordinul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
Gabaritul pantografului trebuie să fie în conformitate cu figura D.3 şi cu tabelul D.1.
Figura D.3
Gabaritul static al pantografului pentru sistemul cu ecartament de 1520 mm
Tabelul D.1
Distanţele dintre părţile sub tensiune ale LAE, pantograf, părţile împământate ale
materialului rulant şi instalaţiile fixe, pentru sistemul cu ecartament de 1 520 mm
| Tensiunea sistemului de contact în raport cu solul [kV] | Spaţiu liber vertical în aer A1 între materialul rulant şi poziţia inferioară a firului de contact [mm] | Spaţiu liber vertical în aer A2 între părţile sub tensiune ale LAE şi părţile împământate [mm] | Spaţiu liber lateral în aer α între părţile sub tensiune ale pantografului şi părţile împământate [mm] | Spaţiu vertical δ pentru părţile sub tensiune ale LAE [mm] | |||||||
| Valoarea normală | Valoarea minimă admisă pentru linii curente şi principale din gări pe care nu se prevede staţionarea trenurilor în aşteptare | Fără fir catenar | Cu fir catenar | ||||||||
| Linii curente şi principale din gări pe care nu se prevede staţionarea trenurilor în aşteptare | Alte linii din gări | Valoarea normală | Valoarea minimă admisă | Valoarea normală | Valoarea minimă admisă | Valoarea normală | Valoarea minimă admisă | Valoarea normală | Valoarea minimă admisă | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| 1,5 – 4 | 450 | 950 | 250 | 200 | 150 | 200 | 150 | 150 | 100 | 300 | 250 |
| 6 – 12 | 450 | 950 | 300 | 250 | 200 | 220 | 180 | 180 | 100 | 300 | 250 |
| 25 | 450 | 950 | 375 | 300 | 300 | 250 | 200 | 200 | 100 | 300 | 250 |
Apendicele E
Lista standardelor menţionate
| Indice | Caracteristici de evaluat | Punctul din STI | Punctul din standard obligatoiu |
| [1] | SM EN 50388-1:2023 Aplicaţii feroviare. Instalaţii fixe şi material rulant. Criterii tehnice pentru coordonarea între sistemele de alimentare cu energie electrică şi materialul rulant pentru realizarea interoperabilităţii. Partea 1: Generalităţi |
||
| [1.1] | Performanţa alimentării cu energie electrică de tracţiune | 4.2.4 | 8.2 |
| [1.2] | Frânarea cu recuperarea energiei | 4.2.6 | 12.2.2 |
| [1.3] | Măsuri de coordonare a protecţiei electrice | 4.2.7 | 11.2 şi 11.3 subpunctele 2 şi 3 |
| [1.4] | Armonici şi efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tracţiune de c.a. | 4.2.8 (2) | 10.3 – tabelul 6 |
| [1.5] | Evaluarea performanţei alimentării cu energie electrică de tracţiune | 6.2.4.1a | 8.4 |
| [1.6] | Evaluarea frânării cu recuperarea energiei | 6.2.4.2 (1) | 15.6.2 |
| [1.7] | Evaluarea măsurilor de coordonare a protecţiei electrice | 6.2.4.3 | 15.5.1.2 şi 15.5.2.1. |
| [1.8] | Evaluarea armonicilor şi a efectelor dinamice pentru sistemele de alimentare cu energie de tracţiune de c.a. | 6.2.4.4 (1) | 10.3 |
| [1.9] | Evaluarea armonicilor şi a efectelor dinamice pentru sistemele de alimentare cu energie de tracţiune de c.a. | 6.2.4.4 (3) | 10.3 |
| [2] | SM EN 50367:2020/A1:2023 Aplicaţii feroviare. Instalaţii fixe şi material rulant. Criterii pentru obţinerea compatibilităţii dintre pantograf şi linia aeriană de contact |
||
| [2.1] | Curentul în regim de staţionare | 4.2.5 | 7.2 – tabelul 5 |
| [2.2] | Devierea laterală maximă | 4.2.9.2 (1) | 5.2.5 |
| [2.3] | Gabaritul cinematic mecanic al pantografului | 4.2.10 (1) | 5.2.2 |
| [2.4] | Forţă medie de contact | 4.2.11 (2) şi (3) | Tabelul 6 |
| [2.5] | Spaţierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact | 4.2.13 | 8.2.2, tabelul 9 |
| [2.6] | Sectoare de separare a fazelor – generalităţi – lungimea D a zonei neutre | 4.2.15.1 (2) | 4 |
| [2.7] | Linii cu viteza v ≥ 250 km/h | 4.2.15.2 litera (a) | Anexa A.1.2 |
| [2.8] | Linii cu viteza v ≥ 250 km/h | 4.2.15.2 litera (b) | Anexa A.1.4 |
| [2.9] | Linii cu viteza v < 250 km/h | 4.2.15.3 | Anexa A.1 |
| [2.10] | Sectoare de separare a sistemelor – generalităţi – lungimea D a zonei neutre | 4.2.16.1 (3) | 4 |
| [2.11] | Evaluarea curentului în regim de staţionare (numai sisteme de c.c.) | 6.1.4.2 | Anexa A.3 |
| [3] | SM EN 50119:2020 Aplicaţii feroviare. Instalaţii fixe. Linii aeriene de contact pentru tracţiune electrică |
||
| [3.1] | Înălţimea minimă prin construcţie a firului de contact | 4.2.9.1 (1) | 5.10.4 |
| [3.2] | Înălţimea maximă prin construcţie a firului de contact | 4.2.9.1 subpunctul (1) [nota (1)] | figura 3 |
| [3.3] | Relaţia cu înălţimea de lucru a pantografului | 4.2.9.1 (2) | figura 3 |
| [3.4] | Comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului | 4.2.12 (2) | 5.10.2 |
| [3.5] | Comportamentul dinamic şi calitatea captării curentului | 4.2.12 (3) | 5.2.5.2 tabelul 4 |
| [3.6] | Sectoare de separare a fazelor - calculare D, spaţii libere | 4.2.15.1 (2) | 5.1.3 |
| [3.7] | Sectoare de separare a sistemelor – generalităţi – calculare D, spaţii libere | 4.2.16.1 (3) | 5.1.3 |
| [3.8] | Sectoare de separare a sistemelor – pantografe ridicate | 4.2.16.2 (2) | 5.10.3 |
| [4] | SM EN 50122-1:2023 Aplicaţii feroviare. Instalaţii fixe. Securitate electrică, legare la pământ şi circuit de retur. Partea 1: Măsuri de protecţie împotriva şocurilor electrice |
||
| [4.1] | Înălţimea firului de contact | 4.2.9.1 (3) | 5.2.5 şi 5.2.7 |
| [4.2] | Măsuri de protecţie împotriva şocurilor electrice | 4.2.18 | 5.1 şi în spaţiile publice: – 5.2.1, 5.2.2 sau – 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3, 5.3.4 |
| [4.3] | Limite de tensiune în c.a. | 4.2.18 | 9.2.2.2, 9.2.2.4 |
| [4.4] | Limite de tensiune în c.c. | 4.2.18 | 9.3.2.2, 9.3.2.4 |
| [5] | SM EN 50149:2015 Aplicaţii feroviare. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Fire de contact renurate din cupru şi aliaje de cupru |
||
| [5.1] | Materialul firului de contact | 4.2.14 (3) | 4.2 (cu excepţia trimiterii la anexa B la standard), 4.3 şi 4.6-4.8 |
| [6] | SM EN 50463-3:2018 Aplicaţii feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 3: Prelucrarea datelor |
||
| [6.1] | Sistemul de colectare la sol a datelor energetice | 4.2.17 (2) | 4.12 |
| [7] | SM EN 50463-4:2014 Aplicaţii feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 4: Comunicaţii |
||
| [7.1] | Sistemul de colectare la sol a datelor energetice | 4.2.17 (3) | 4.3.6 şi 4.3.7 |
| [8] | SM EN 50318-2019/A1:2022 Aplicaţii feroviare. Sisteme de captare a curentului. Validarea simulării interacţiunii dinamice dintre pantograf şi linia aeriană de contact |
||
| [8.1] | Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului – instrument de simulare | 6.1.4.1 (1) | 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 |
| [9] | SM EN 50318-2019/A1:2022 Aplicaţii feroviare. Sisteme de captare a curentului. Validarea simulării interacţiunii dinamice dintre pantograf şi linia aeriană de contact |
||
| [9.1] | Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului – măsurători | 6.1.4.1 (1) | 5, 6, 7, 8, 9 |
| [9.2] | Evaluarea comportamentului dinamic şi a calităţii captării curentului (integrare într-un subsistem) | 6.2.4.5 (2) | 5, 6, 7, 8, 9 |
Apendicele G
Glosar
| Termen definit | Abreviere | Definiţie |
| c.a. | Curent alternativ | |
| c.c. | Curent continuu | |
| Captator de curent | Echipament montat pe vehicul şi destinat captării curentului de la un fir de contact sau de la o şină conductoare | |
| Circuit de întoarcere | Toate conductoarele care formează calea prevăzută pentru întoarcerea curentului de tracţiune | |
| Contur de referinţă | Contur asociat fiecărui gabarit, care indică forma secţiunii transversale şi care este utilizat ca bază pentru stabilirea normelor de dimensionare a infrastructurii, pe de o parte, şi de dimensionare a vehiculului, pe de altă parte | |
| Date compilate pentru facturarea energiei | CEBD | Set de date compilat de sistemul de gestionare a datelor (SGD), adecvat pentru facturarea energiei |
| Deviere laterală | Decalaj lateral al firului de contact sub acţiunea unui vânt lateral maxim | |
| Exploatare normală | Mersul planificat al trenurilor | |
| Forţă de contact | Forţa verticală exercitată de pantograf asupra LAE | |
| Forţă de contact statică | Forţa verticală medie exercitată în sus, pe LAE, de armătura pantografului şi produsă de dispozitivul de ridicare a pantografului atunci când pantograful este ridicat, iar vehiculul este în regim de staţionare | |
| Forţă medie de contact | Valoarea medie statistică a forţei de contact | |
| Gabarit | Set de norme, inclusiv un contur de referinţă, şi normele de calcul aferente care permit definirea dimensiunilor exterioare ale vehiculului şi spaţiul care trebuie lăsat liber de infrastructură Notă: În funcţie de metoda de calcul implementată, gabaritul va fi static, cinematic sau dinamic. |
|
| Linie aeriană de contact | LAE | Linie de contact amplasată deasupra limitei superioare a gabaritului vehiculului (sau lângă aceasta), care alimentează vehiculul cu energie electrică prin echipamentul de captare a curentului montat pe acoperiş |
| Plan de întreţinere | O serie de documente care stabilesc procedurile de întreţinere a infrastructurii adoptate de un administrator de infrastructură | |
| Ridicarea firului de contact | Deplasare verticală în sus a firului de contact din cauza forţei exercitate de pantograf | |
| Sistem de colectare la sol a datelor energetice (serviciu de colectare a datelor) | SCD | Serviciu terestru de colectare a datelor compilate pentru facturarea energiei de la un sistem de măsurare a energiei |
| Sistem de linii de contact | Sistem care distribuie energia electrică trenurilor ce circulă pe traseu, transmiţând-o acestora prin intermediul captatoarelor de curent | |
| Tensiune nominală | Tensiunea pentru care este proiectată o instalaţie sau o parte a unei instalaţii | |
| Tensiune utilă medie (tren) | Tensiune care corespunde trenului de dimensionare şi care permite cuantificarea efectului asupra performanţelor sale | |
| Tensiune utilă medie (zonă) | Tensiune care furnizează o indicaţie cu privire la calitatea alimentării cu energie electrică într-o anumită zonă geografică în timpul perioadei de vârf de circulaţie a trenurilor | |
| Trecere la nivel | Intersectare la acelaşi nivel a unui drum cu una sau mai multe linii de cale ferată | |
| Viteză pe linie | Viteza maximă, măsurată în kilometri pe oră, pentru care a fost proiectată o linie |