Ordin nr.1115 din 05.12.2025 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind siguranţa pacienţilor pentru anii 2026 - 2030
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
O R D I N
cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind
siguranţa pacienţilor pentru anii 2026 – 2030
nr. 1115 din 05.12.2025
(în vigoare 24.01.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 630-632 art.1130 din 24.12.2025
* * *
UE
În scopul realizării Hotărârii Guvernului nr.387/2023 cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale de Sănătate "Sănătate 2030", Obiectivul general 2.5, Direcţia de acţiune 2.5.4 Asigurarea siguranţei pacientului la toate etapele de acordare a asistenţei medicale şi farmaceutice în cadrul sistemului de sănătate, în baza prevederilor Planului de acţiuni global al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru calitatea îngrijirilor şi siguranţa pacienţilor, pentru anii 2021–2030, în baza Legii nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, în temeiul pct.9 subpct. 11) al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.148/2021,
Prezentul Ordin se aliniază parţial la Recomandarea Consiliului din 9 iunie 2009 privind siguranţa pacienţilor, inclusiv prevenirea şi controlul infecţiilor asociate asistentei medicale, publicată în Jumalul Oficial al Uniunii Europene C 151/1 din 3 iulie 2009 (CELEX: 32009H0703(01)),
ORDON:
1. Se aprobă Planul de acţiuni privind siguranţa pacienţilor pentru anii 2026 – 2030 (în continuare-Planul de acţiuni), conform anexei.
2. Prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, vor asigura:
2.1 întreprinderea măsurilor necesare pentru realizarea Planului de acţiuni;
2.2 actualizarea Planului de dezvoltare strategică prin includerea îmbunătăţirii continue a siguranţei pacienţilor ca obiectiv prioritar;
2.3 actualizarea Regulamentului intern al instituţiei, prin includerea în atribuţiile subdiviziunilor medicale a responsabilităţilor referitoare la siguranţa pacientului;
2.4 condiţii sigure de muncă şi acordare a serviciilor medicale, conform cadrului normativ;
2.5 implementarea standardelor medicale, protocoalelor clinice şi ghidurilor practice pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale şi siguranţei pacienţilor;
2.6 implementarea şi monitorizarea managementul riscurilor clinice şi non-clinice;
2.7 organizarea auditurilor medicale interne, în special pentru procesele cu risc crescut;
2.8 identificarea, gestionarea şi raportarea, în mod activ, a infecţiilor asociate asistenţei medicale, evenimentelor adverse şi incidentelor medicale, la adresa instituţiilor desemnate conform domeniului de competenţă;
2.9 accesul pacienţilor la informaţii privind siguranţa serviciilor, prin publicarea actelor normative pe pagina web oficială a instituţiei şi/sau prezentarea lor la solicitare;
2.10 informarea pacienţilor privind reacţiile adverse, riscurile şi complicaţiile posibile ale investigaţiilor şi tratamentului indicat, pentru a facilita alegerea şi luarea deciziilor informate;
2.11 informarea pacienţilor privind procedurile de reclamaţie, inclusiv modalităţile de depunere şi termenele de soluţionare;
2.12 instruirea angajaţilor în domeniul de management al calităţii serviciilor medicale şi siguranţei pacienţilor, inclusiv la locul de muncă, pentru aplicarea corectă a actelor normative instituţionale;
2.13 evaluarea feedbackului/gradului de satisfacţie a beneficiarilor serviciilor de sănătate/pacienţilor, rudelor şi aparţinătorilor, pentru a valorifica experienţele acestora în îmbunătăţirea practicilor instituţionale.
3. Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate va asigura:
3.1 adoptarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru realizarea Planului de acţiuni şi raportarea gradului de implementare conform cerinţelor stabilite în capitolul IV din anexă;
3.2 actualizarea standardelor de evaluare şi acreditare în sănătate în vederea integrării cerinţelor privind siguranţa pacienţilor în conformitate cu prevederile Planului de acţiuni.
4. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va asigura:
4.1 adoptarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru realizarea Planului de acţiuni şi raportarea gradului de implementare conform cerinţelor stabilite în capitolul IV din anexă;
4.2 supervizarea practicilor de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale în instituţiile medico-sanitare;
4.3 controlul implementării planurilor instituţionale de pregătire şi răspuns la urgenţe de sănătate publică.
5. Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale va asigura:
5.1 adoptarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru realizarea Planului de acţiuni şi raportarea gradului de implementare conform cerinţelor stabilite în capitolul IV din anexă;
5.2 întreprinderea măsurilor necesare în vederea autorizării şi înregistrării medicamentelor şi dispozitivelor medicale sigure şi calitative incluse în actele normative de standardizare a serviciilor de sănătate;
5.3 consolidarea mecanismului de raportare a reacţiilor adverse la medicamente şi evenimente adverse postimunizare în sistemul naţional de farmacovigilenţă;
5.4 consolidarea mecanismului de raportare a incidentelor cu implicarea dispozitivelor medicale în sistemul naţional de vigilenţă în domeniul dispozitivelor medicale.
6. Agenţia de Transplant va asigura:
6.1 adoptarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru realizarea Planului de acţiuni şi raportarea gradului de implementare conform cerinţelor stabilite în capitolul IV din anexă;
6.2 implementarea sistemului de vigilenţă în domeniului transplantului de organe, ţesuturi şi celule umane;
6.3 monitorizarea şi supravegherea tuturor activităţilor în domeniul de transplant la nivel naţional.
7. Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui va asigura:
7.1 adoptarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru realizarea Planului de acţiuni şi raportarea gradului de implementare conform cerinţelor stabilite în capitolul IV din anexă;
7.2 consolidarea mecanismului de raportare, analiză şi răspuns la incidentele şi reacţiile adverse posttransfuzionale;
7.3 realizarea anuală a auditului medical extern în instituţiile medico-sanitare spitaliceşti, ca mecanism de evaluare a securităţii hemotransfuzionale şi siguranţei pacientului.
8. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie "Raisa Pacalo" şi colegiile de medicină vor asigura:
8.1 includerea subiectelor privind siguranţa pacienţilor în programele de formare atât la nivel preuniversitar, universitar şi postuniversitar, precum şi în educaţia medicală continuă;
8.2 raportarea gradului de implementare a Planului de acţiuni conform cerinţelor stabilite în capitolul IV din anexă.
9. Subdiviziunile Ministerului Sănătăţii vor asigura:
9.1 dezvoltarea politicilor ce asigură implementarea reglementărilor internaţionale privind siguranţa pacientului în cadrul normativ naţional;
9.2 revizuirea şi actualizarea sistematică a protocoalelor clinice, ghidurilor practice şi standardelor medicale în vederea asigurării îmbunătăţirii continue a siguranţei pacienţilor, conform noilor recomandări şi dovezi ştiinţifice;
9.3 accesul tuturor părţilor interesate la informaţii privind actele normative ce asigură îmbunătăţirea continuă a siguranţei pacienţilor, prin publicarea acestora pe pagina web oficială a instituţiei şi/sau prezentarea lor la solicitare.
10. Direcţia managementul calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii va elabora, până la 15 martie a fiecărui an calendaristic, raportul de progres cu privire la realizarea Planului de acţiuni în baza datelor colectate şi sistematizate de la autorităţile şi instituţiile publice responsabile de realizare, nominalizate în capitolul III din anexă.
11. Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
12. Controlul executării prezentului ordin se pune în sarcina secretarilor de stat.
| MINISTRU | Emil CEBAN |
| Nr.1115. Chişinău, 5 decembrie 2025. | |
Aprobat
prin Ordinul nr.1115/2025
PLANUL DE ACŢIUNI PRIVIND SIGURANŢA PACIENŢILOR
PENTRU ANII 2026 – 2030
Capitolul I
CONTEXT
1. Context global
1.1 Agenda ONU 2030 pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) solicită un angajament ferm şi acţiuni consolidate din partea sistemelor de sănătate pentru asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor persoanelor, la toate vârstele.
1.2 Orientarea sistemelor de sănătate pentru a furniza şi îmbunătăţi calitatea constituie un aspect fundamental al progresului către îndeplinirea aşteptărilor populaţiilor şi ale lucrătorilor din domeniul sănătăţii şi pentru atingerea Acoperirii Universale de Sănătate.
1.3 În realizarea acestui obiectiv, Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine conceptul conform căruia serviciile de sănătate de înaltă calitate trebuie să fie eficiente, sigure şi centrate pe oameni, precum şi oportune, echitabile şi eficiente.
1.4 Pentru a conduce o transformare pozitivă şi pentru a realiza Acoperirea Universală de Sănătate este imperativ să se stabilească calitatea îngrijirii şi siguranţa pacienţilor ca principiu fundamental de organizare sistemică.
1.5 Prejudiciul adus pacientului din cauza îngrijirii nesigure rămâne o mare provocare globală de sănătate publică şi este una dintre principalele cauze de deces şi dizabilitate la nivel mondial.
1.6 Cercetările realizate denotă că cea mai mare parte a daunelor aduse pacientului sunt evitabile. Beneficiile unei abordări strategice şi coordonate a siguranţei pacienţilor, analizând cauzele comune ale vătămărilor şi măsurile pentru prevenirea acestora, au fost recunoscute de factorii de decizie şi de liderii politici, inclusiv din domeniul sănătăţii din întreaga lume.
1.7 Cea de-a şaptezeci şi doua Adunare Mondială a Sănătăţii din mai 2019 a adoptat rezoluţia WHA72.6 cu referire la "Acţiunea globală privind siguranţa pacienţilor" pentru a acorda prioritate siguranţei pacienţilor ca pas esenţial în proiectarea, construirea, operarea şi evaluarea performanţei tuturor îngrijirilor medicale.
1.8 Pentru a răspunde la rezoluţia WHA72.6 şi pentru a trece de la angajamentul global la acţiuni concrete, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dezvoltat Planul de acţiune global pentru siguranţa pacienţilor 2021–2030, aliniat la Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 9 iunie 2009 (2009/C 151/01), care evidenţiază siguranţa pacienţilor ca condiţie prealabilă pentru asigurarea îngrijirii de înaltă calitate şi un drept fundamental al omului.
2. Context naţional
2.1 Strategia naţională de sănătate "Sănătatea 2030", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023, fiind aliniată la Agenda ONU 2030, concentrându-se pe realizarea ODD 3, de asemenea, pune accent pe asigurarea sănătăţii şi bunăstării populaţiei de toate vârstele.
2.2 Un element central al Strategiei îl constituie angajamentul faţă de Acoperirea Universală a Sănătăţii, subliniind nu doar accesibilitatea serviciilor de sănătate, dar şi calitatea acestora şi siguranţa pacientului la toate etapele de acordare a asistenţei medicale şi farmaceutice în cadrul sistemului de sănătate.
2.3 Strategia, fiind axată pe realizarea iniţiativelor globale, inclusiv rezoluţia Adunării Mondiale a Sănătăţii privind siguranţa pacienţilor şi Planul de acţiune global al OMS pentru siguranţa pacienţilor 2021-2030, pune accent pe leadership, investiţii şi reducere a decalajelor în domeniul sănătăţii la diferite niveluri pentru a consolida serviciile de sănătate în mod eficient, având siguranţa pacienţilor ca prioritate principală pentru toţi cei care lucrează în cadrul sistemului de sănătate sau supraveghează activitatea acestuia.
Capitolul II
TERMENI COMUNI, VIZIUNE, SCOP ŞI PRINCIPII
ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI PACIENŢILOR
3. În sensul prezentului document, se aplică termenii comuni în domeniul siguranţei pacienţilor, după cum urmează:
3.1 "Siguranţa pacientului"
- libertatea, pentru un pacient, de a nu fi supus vătămării inutile sau potenţiale asociate cu asistenţa medicală;
- reprezintă prevenirea riscurilor, erorilor şi prejudiciilor care pot apărea în timpul furnizării serviciilor de sănătate.
Conform OMS, aceasta implică reducerea riscului de vătămare inutilă asociată cu îngrijirea medicală la un minim acceptabil. Un sistem sigur este unul care minimizează daunele evitabile şi învaţă din erori pentru a preveni repetarea acestora.
3.2 "Cultura siguranţei pacientului" - ansamblul valorilor, atitudinilor, percepţiilor, competenţelor şi comportamentelor individuale şi colective, care determină angajamentul unei instituţii în promovarea siguranţei şi prevenirea daunelor pentru pacienţi. O cultură deschisă, non-punitivă, promovează raportarea erorilor medicale şi învăţarea din acestea.
3.3 "O alertă de siguranţă" - un mecanism oficial de comunicare privind riscurile grave identificate în cadrul sistemului de sănătate, care necesită acţiuni urgente pentru prevenirea unor prejudicii viitoare.
3.4 "Managementul riscului clinic" - proces sistematic de identificare, evaluare, control şi reducere a riscurilor asociate cu îngrijirea pacienţilor, prin măsuri organizatorice şi clinice care să îmbunătăţească siguranţa acestora.
3.5 "Indicator de structură" – indicator privind resursele, infrastructura, comitetele, personalul.
3.6 "Indicator de proces" – indicator privind respectarea unor activităţi convenite, cum ar igiena mâinilor, supravegherea, procedurile operaţionale standard etc.
3.7 "Indicator de rezultat" – indicator de măsurare a efectelor intervenţiilor, în special în ceea ce priveşte destinatarii direcţi.
3.8 "Infecţii asociate asistenţei medicale"
- boli sau patologii legate de prezenţa unui agent infecţios sau a produselor acestuia ca urmare a expunerii la instalaţiile asistenţei medicale sau la procedurile sau tratamentele acesteia;
- infecţii dobândite de pacienţi în timpul furnizării serviciilor de sănătate, care nu erau prezente şi nici în perioada de incubaţie la momentul internării. Acestea pot apărea în instituţii spitaliceşti, ambulatorii, centre de îngrijire pe termen lung sau la domiciliu şi pot afecta atât pacienţii, cât şi personalul medical.
3.9 "Incident medical" - un eveniment neintenţionat sau neaşteptat care a dăunat unui pacient/îngrijitor sau are potenţialul de a le dăuna.
3.10 "Eveniment advers"
- incident care dăunează unui pacient;
- o suferinţă ca urmare a îngrijirii medicale şi nu din cauza bolii de bază. Aceste evenimente pot rezulta din erori de medicaţie, infecţii asociate asistenţei medicale, greşeli chirurgicale, căderi, decizii clinice inadecvate sau alte deficienţe ale sistemului.
3.11 "Eveniment evitabil" - un eveniment advers care ar fi putut fi prevenit printr-o intervenţie eficientă, aplicată la timp, în conformitate cu standardele de bună practică.
3.12 "Eroare medicală" - eroare profesională comisă de personalul medical, de furnizorul de produse sau de prestatorul de servicii medicale, sanitare sau farmaceutice în realizarea actului medical sau medico-farmaceutic, eroare care îi provoacă daune pacientului, atrăgând răspunderea civilă.
3.13 "Daună"- deteriorarea structurii sau funcţionării corpului şi/sau efectele vătămătoare care rezultă din aceasta.
4. Viziunea Planului de acţiuni privind siguranţa pacienţilor este ca toţi beneficiarii serviciilor de sănătate/pacienţii să primească în mod constant cele mai sigure servicii de sănătate, într-un mediu sigur.
5. Scopul Planului de acţiuni este asigurarea implementării setului de măsuri fundamentale, expuse în capitolul III, conform bunelor practici internaţionale ce vizează siguranţa pacienţilor la toate nivelurile sistemului de sănătate, susţinute de un angajament puternic de conducere şi de procese de îngrijire bazate pe dovezi şi resurse umane bine pregătite, pentru reducerea daunelor evitabile în îngrijirea medicală acordată pacienţilor.
6. Principiile de bază privind siguranţa pacientului sunt:
6.1 Dezvoltarea culturii siguranţei – personalul medical, pacienţii şi aparţinătorii trebuie să încurajeze raportarea evenimentelor adverse, incidentelor şi erorilor medicale, fără frică de pedeapsă, pentru a învăţa şi preveni repetarea acestora.
6.2 Comunicare clară şi eficientă – schimbul de informaţii atât între echipele medicale, cât şi cu pacienţii, trebuie să fie complet, corect şi înţeles de toţi participanţii.
6.3 Identificarea corectă a pacientului – utilizarea a cel puţin doi identificatori (nume, prenume, dată de naştere, număr de identificare de stat (IDNP)) pentru a preveni confuziile de identificare a pacientului.
6.4 Administrarea corectă a tratamentului – verificarea dozei, substanţei, momentului şi pacientului potrivit.
6.5 Prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale – respectarea igienei mâinilor, utilizarea corectă a echipamentului de protecţie, respectarea procedurilor de sterilizare şi dezinfectare.
6.6 Implicarea pacientului – încurajarea pacientului şi a familiei să participe activ la deciziile privind îngrijirea, să clarifice şi să semnaleze nelămuririle, inclusiv să participe prin intermediul asociaţiilor care îi reprezintă în elaborarea documentelor de politici în domeniul sănătăţii.
6.7 Învăţarea continuă – actualizarea permanentă a cunoştinţelor personalului medical şi adaptarea la noi standarde şi recomandări.
Capitolul III
SET DE MĂSURI PRIVIND REALIZAREA PLANULUI DE ACŢIUNI PRIVIND
SIGURANŢA PACIENŢILOR PENTRU ANII 2026 – 2030
| Obiective specifice | Descrierea acţiunilor | Termeni de realizare | Instituţii responsabile | Indicatori de realizare |
|
OBIECTIV GENERAL I. Guvernanţă şi leadership instituţional pentru integrarea durabilă a conceptului siguranţei pacientului în toate componentele sistemului de sănătate |
||||
| 1.1 Consolidarea sistemului de evaluare şi acreditare în sănătate, până la sfârşitul anului 2030, ca mecanism esenţial pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale şi a siguranţei pacientului | 1.1.1 Revizuirea şi actualizarea standardelor de evaluare şi acreditare în sănătate, în conformitate cu cerinţele cadrului normativ naţional şi internaţional privind siguranţa pacientului | 2026-2030 | MS CNEAS |
% de standarde revizuite şi aprobate % criteriilor de siguranţă aliniate cu cerinţele privind siguranţa pacientului |
| 1.1.2 Elaborarea Ghidului de implementare a standardelor de evaluare şi acreditare în sănătate, pentru asigurarea aplicării uniforme şi eficiente la nivelul IMS | 2026 | MS CNEAS USMF |
Ghid aprobat | |
| 1.1.3 Dezvoltarea şi instituţionalizarea programului de formare profesională destinat experţilor evaluatori, pentru consolidarea competenţelor tehnice în domeniul managementului calităţii şi siguranţei pacienţilor | 2027 | USMF CNEAS |
Program de formare profesională aprobat şi implementat | |
| 1.2 Instituirea, până la sfârşitul anului 2028, a unui sistem interactiv şi interoperabil de management al datelor în sănătate, destinat monitorizării şi susţinerii continue a măsurilor de îmbunătăţire a siguranţei pacienţilor la nivel de sistem | 1.2.1 Elaborarea cadrului normativ şi metodologic pentru colectarea, procesarea şi utilizarea datelor privind siguranţa pacientului | 2027 | MS ANSP CNAM IMS |
Ordin emis |
| 1.2.2 Stabilirea indicatorilor naţionali de monitorizare a siguranţei pacientului, compatibili cu standardele OMS, ECDC, UE | 2027 | MS ANSP CNAM IMS |
Indicatori naţionali de structură, de proces, de rezultat aprobaţi şi implementaţi | |
| 1.2.3 Elaborarea cadrului naţional de notificare a evenimentelor adverse şi incidentelor medicale legate de siguranţa pacientului | 2027 | MS ANSP CNAM IMS |
Ordin privind notificarea evenimentelor adverse şi incidentelor medicale legate de siguranţa pacientului emis | |
| 1.2.4 Efectuarea unei expertize internaţionale a sistemului naţional de colectare şi analiză a datelor privind siguranţa pacientului, în scopul alinierii la standardele şi bunele practici ale OMS, ECDC şi OECD | 2028 | MS ANSP |
Raport de expertiză cu recomandări de îmbunătăţire elaborat şi publicat | |
| 1.3 Consolidarea sistemului naţional de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM), ca mecanism esenţial pentru siguranţa pacienţilor, prin asigurarea existenţei unui program funcţional de prevenire şi control al infecţiilor (PCI) în 100% dintre IMS până în 2030 |
1.3.1 Elaborarea şi actualizarea cadrului normativ naţional privind prevenirea şi controlul IAAM | 2027 | MS ANSP USMF |
Acte normative privind prevenirea şi controlul IAAM (ordine, ghiduri etc.) aprobate |
| 1.3.2 Elaborarea şi aprobarea cadrului normativ privind colectarea, procesarea şi raportarea indicatorilor naţionali de monitorizare a IAAM, aliniaţi cu standardele OMS, ECDC | 2027 | MS ANSP IMS |
Ordin privind colectarea şi raportarea indicatorilor IAAM emis | |
| 1.3.3 Stabilirea indicatorilor naţionali de structură, proces şi rezultat pentru IAAM şi PCI, aliniaţi cu platformele internaţionale | 2027 | MS ANSP IMS |
Indicatori pentru IAAM şi PCI aprobaţi şi implementaţi | |
| 1.3.4 Crearea unui mecanism de alertă timpurie pentru focarele de IAAM la nivel instituţional/naţional | 2027-2030 | MS ANSP IMS |
Instrucţiune privind alerta timpurie pentru focarele de IAAM aprobată Numărul de focare raportate în timp real prin sistemul de alertă în ≤48h Ţintă: cel puţin 90% din focarele detectate să fie raportate |
|
| 1.3.5 Supervizarea implementării programelor de prevenire şi control al infecţiilor (PCI) în IMS | 2026-2030 | ANSP | % IMS care dispun de un program funcţional de PCI, cu responsabilităţi şi structură instituită Ţintă: 100% din IMS până în 2030 Numărul IMS care includ PCI în Planul de management al riscurilor clinice – Ţintă: ≥80% din IMS până în 2027 |
|
| 1.3.6 Integrarea indicatorilor-cheie privind IAAM şi implementarea măsurilor de prevenire şi control în criteriile de evaluare pentru acreditarea IMS | 2026-2030 | CNEAS ANSP |
% criteriilor de evaluare axaţi pe indicatorii-cheie privind implementarea măsurilor de prevenire şi control al IAAM | |
| 1.3.7 Elaborarea rapoartelor anuale privind IAAM | anual | ANSP | Rapoarte anuale naţionale privind IAAM elaborate şi publicate | |
| 1.4 Integrarea, până la sfârşitul anului 2030, a principiilor siguranţei pacienţilor în politicile şi strategiile naţionale privind accesul la medicamente şi dispozitive medicale calitative şi sigure | 1.4.1 Armonizarea cadrului normativ naţional în domeniul medicamentelor şi dispozitivelor medicale cu reglementările UE | 2026 | MS AMDM |
Acte normative revizuite şi armonizate cu reglementările UE |
| 1.4.2 Revizuirea şi actualizarea cadrului normativ cu privire la modul de prescriere şi eliberare a medicamentelor | 2026 | MS AMDM |
Ordin revizuit şi emis | |
| 1.4.3 Consolidarea mecanismului de raportare a reacţiilor adverse la medicamente şi evenimentelor adverse postimunizare în sistemul naţional de farmacovigilenţă | 2026-2030 | MS AMDM ANSP IMS |
Cel puţin 5 campanii şi/sau sesiuni de informare realizate; Număr de personal medical instruit; Număr de raportări a reacţiilor adverse şi evenimente adverse postimunizare |
|
| 1.4.4 Revizuirea listei antimicrobienelor compensate, cu extinderea indicaţiilor terapeutice pentru antimicrobienele din categoria “Acces” (conform clasificării AWaRe a OMS) şi introducerea unor măsuri de limitare a indicaţiilor pentru antibioticele din categoriile “Watch” şi “Reserve”, în scopul promovării utilizării raţionale a antibioticelor compensate | 2026 | MS CNAM AMDM ANSP |
Listă revizuită şi actualizată; Număr de DCI de antimicrobiene din categoria “Acces” incluse în Lista medicamentelor compensate după extinderea indicaţiei de compensare |
|
| 1.4.5 Consolidarea mecanismului de raportare a incidentelor cu implicarea dispozitivelor medicale în sistemul naţional de vigilenţă în domeniul dispozitivelor medicale | 2026-2028 | MS AMDM IMS |
Cadrul normativ privind incidentele cu implicarea dispozitivelor medicale aliniat la regulamentele UE; Instrumente de raportare, prelucrare şi analiză a datelor instituite; Registrul electronic al operatorilor economici creat |
|
| 1.4.6 Consolidarea mecanismului naţional de alertă rapidă şi retragere a medicamentelor | 2029 | AMDM | Mecanism naţional de alertă aprobat; Număr de alerte rapide emise anual privind medicamentele; Număr de medicamente retrase |
|
| 1.5 Consolidarea, până la sfârşitul anului 2030, a sistemului naţional de supraveghere şi trasabilitate a proceselor de donare, procesare, stocare, distribuţie şi transplant de celule, ţesuturi şi organe, în vederea asigurării calităţii şi siguranţei pentru pacienţi şi respectării standardelor etice şi tehnice aplicabile | 1.5.1 Dezvoltarea şi implementarea unui registru naţional al donatorilor şi primitorilor de celule, ţesuturi şi organe, cu asigurarea trasabilităţii complete de la donator la primitor | 2026 | MS AT |
Registru al donatorilor şi primitorilor de organe, ţesuturi şi celule elaborat şi implementat |
| 1.5.2 Implementarea la nivel naţional a sistemului de vigilenţă în domeniul transplantului de organe, ţesuturi şi celule umane | 2026 | MS AT IMS |
Modulul pentru sistemul de vigilenţă în SI “Transplant” elaborat şi implementat; Numărul de incidente adverse grave şi reacţii adverse grave raportate, evaluate/ investigate anual |
|
| 1.5.3 Dezvoltarea mecanismului de inspecţie şi a măsurilor de control privind conformitatea cu standardele de calitate şi siguranţă pentru substanţele de origine umană, activităţile de la donare până la utilizare la om în vederea asigurării protecţiei sănătăţii umane | 2026-2030 | MS AT |
Ordin cu privire la inspecţii elaborat şi emis; % de inspecţii efectuate conform planului |
|
| 1.5.4 Revizuirea şi actualizarea Protocolului clinic standardizat “Moartea cerebrală” şi Protocolului clinic standardizat “Menţinerea potenţialului donator aflat în moarte cerebrală” | 2026-2027 | MS AT USMF |
Protocoale actualizate şi aprobate | |
| 1.6 Îmbunătăţirea, până în anul 2030, a siguranţei pacienţilor prin consolidarea sistemului naţional de securitate hemotransfuzională, asigurând calitatea, trasabilitatea şi utilizarea sigură a produselor şi componentelor sanguine | 1.6.1 Revizuirea şi actualizarea actelor normative de standardizare a serviciilor medicale ce asigură securitatea hemotransfuzională | 2026-2030 | MS CNTS |
Acte normative (protocoale, ghiduri, standarde, algoritmi) actualizate şi aprobate |
| 1.6.2 Actualizarea standardelor de audit extern al conformităţii cu cerinţele de securitate hemotransfuzională, ca instrumente pentru auditul extern realizat în instituţiile medico-sanitare spitaliceşti | 2026 | MS CNTS |
Standarde actualizate şi aprobate | |
| 1.6.3 Elaborarea şi implementarea Ghidului privind managementul riscului pentru activităţile de producere, stocare şi transportare a produselor sanguine | 2026 | MS CNTS |
Ghid aprobat şi implementat | |
| 1.6.4 Consolidarea mecanismului de raportare, analiză şi răspuns la incidentele şi reacţiile adverse posttransfuzionale, ca element central al monitorizării securităţii hemotransfuzionale şi siguranţei pacientului | anual | CNTS IMS |
% de IMS care utilizează activ sistemul de raportare (SIA‑SS); Ţintă: ≥90% până în 2030 Număr de rapoarte de incidente şi reacţii adverse posttransfuzionale colectate anual; Număr de instruiri organizate |
|
| 1.6.5 Consolidarea capacităţilor laboratoarelor CNTS şi a centrelor regionale de transfuzie | 2026-2030 | MS CNTS |
Cel puţin 3 laboratoare regionale şi toate laboratoarele CNTS dotate cu echipamente conforme standardelor internaţionale de siguranţă transfuzională | |
| 1.7 Reconfigurarea şi adaptarea a mecanismelor de finanţare a serviciilor de sănătate, în baza evidenţelor, pentru a sprijini îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale şi a siguranţei pacienţilor | 1.7.1 Revizuirea mecanismului de contractare a prestatorilor de servicii medicale cu orientare pe îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacienţilor | anual | CNAM MS |
Mecanism de contractare a prestatorilor de servicii medicale actualizat şi aprobat |
| 1.7.2 Instituirea unui mecanism transparent, standardizat pentru evaluarea tehnologiilor medicale, în vederea fundamentării deciziilor privind includerea medicamentelor şi dispozitivelor medicale în lista celor compensate din fondurile publice | 2026 | CNAM MS |
Metodologia pentru evaluarea tehnologiilor medicale elaborată, aprobată şi implementată | |
| 1.7.3 Consolidarea interoperabilităţii sistemului electronic de evidenţă şi monitorizare a prescrierii serviciilor medicale, în scopul asigurării transparenţei, eficienţei utilizării resurselor şi îmbunătăţirii siguranţei pacienţilor | 2026-2030 | CNAM IMS |
Sistem informaţional dezvoltat; % IMS care utilizează sistemul electronic de prescriere şi evidenţă a serviciilor; Ţintă: ≥95% până în 2030 |
|
| 1.7.4 Îmbunătăţirea mecanismului de monitorizare şi evidenţă a serviciilor medicale prestate | 2028 | CNAM | Mecanism ajustat; Algoritm de semnalare automată a serviciilor neconforme în sistemul informaţional instituit şi funcţional |
|
| 1.7.5 Monitorizarea anuală a consumului şi accesului la medicamente compensate pe categorii de boli prioritare | anual | CNAM | Rata de acoperire cu medicamente compensate raportată la numărul pacienţilor cu afecţiuni cronice prioritare (boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli ale sistemului nervos, boli respiratorii cronice). | |
|
OBIECTIV GENERAL 2: Sporirea siguranţei la toate etapele procesului de îngrijire a pacienţilor |
||||
| 2.1 Consolidarea guvernanţei instituţionale şi a responsabilităţii organizaţionale privind siguranţa pacientului, până la sfârşitul anului 2030 | 2.1.1 Adoptarea pentru ghidare în dezvoltarea funcţionalităţii SMC la nivel de IMS a Standardului internaţional ISO 7101:2023 Healthcare organization management - Management systems for quality in healthcare organizations – Requirements | 2027 | MS ISM |
Standardul internaţional ISO 7101:2023 adoptat |
| 2.1.2 Implementarea şi monitorizarea aplicării procedurilor operaţionale standard pentru realizarea obiectivelor internaţionale de siguranţă a pacientului (identificarea corectă a pacientului, comunicarea eficientă, prevenirea evenimentelor adverse, inclusiv a erorilor de diagnostic şi de medicaţie, complicaţiilor chirurgicale, infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) şi a căderilor) | 2026-2030 | IMS CNEAS |
% IMS din cele evaluate care implementează proceduri operaţionale standard pentru realizarea obiectivelor internaţionale de siguranţă a pacientului | |
| 2.1.3 Instituirea unui sistem de avertizare timpurie pentru pacienţii cu risc crescut în secţiile critice (anestezie şi terapie intensivă, bloc operator, centru perinatal) | 2027-2030 | IMS CNEAS |
Sistem de avertizare timpurie la nivel de IMS instituit; % IMS din cele evaluate care implementează un sistem de avertizare timpurie la nivel instituţional |
|
| 2.2 Standardizarea serviciilor de sănătate, în baza recomandărilor de bune practici internaţionale, bazate de dovezi ştiinţifice actuale, pentru a îmbunătăţi siguranţa pacienţilor | 2.2.1 Elaborarea şi aprobarea Ghidului practic privind siguranţa pacienţilor în cadrul IMS | 2026 | MS USMF |
Ghid elaborat şi aprobat |
| 2.2.2 Revizuirea şi actualizarea Protocolului clinic standardizat “Triajul în Unităţile Primire Urgenţe” | 2026 | MS USMF |
Protocol actualizat şi aprobat | |
| 2.2.3 Revizuirea Ghidului naţional “Triajul medical în incidente soldate cu victime multiple şi dezastre” în contextul obiectivelor internaţionale de siguranţa a pacientului | 2027 | MS USMF |
Ghid actualizat şi aprobat | |
| 2.2.4 Elaborarea şi diseminarea unui ghid practic privind profilaxia şi administrarea raţională a antibioticelor, în scopul reducerii rezistenţei antimicrobiene şi îmbunătăţirii siguranţei pacientului | 2027 | MS USMF AMDM ANSP |
Ghid elaborat şi aprobat | |
| 2.3 Consolidarea mecanismului de audit medical la nivel de IMS pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor prestate şi siguranţa pacienţilor | 2.3.1 Revizuirea şi actualizarea Ghidului cu privire la auditul medical | 2026 | MS USMF |
Ghid actualizat şi aprobat |
| 2.3.2 Organizarea misiunilor de audit medical extern în domeniile cu riscuri sporite | anual | MS IMSP republicane |
Misiuni de audit medical extern realizate | |
|
OBIECTIV GENERAL III. Dezvoltarea şi promovarea culturii siguranţei pacientului |
||||
| 3.1 Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor practice ale personalului medical şi non-medical din IMS pentru a implementa cultura siguranţei pacienţilor, până la sfârşitul anului 2030 | 3.1.1 Dezvoltarea/actualizarea modulului de instruire privind siguranţa pacientului şi calitatea îngrijirii medicale în formarea medicală preuniversitară | 2026-2027 | CEMF Colegiile de medicină |
Modul aprobat şi implementat |
| 3.1.2 Dezvoltarea/actualizarea modulului de instruire privind siguranţa pacientului şi calitatea îngrijirii medicale în formarea medicală universitară, inclusiv masterat | 2026-2027 | USMF | Modul aprobat şi implementat | |
| 3.1.3 Dezvoltarea/actualizarea modulelor de instruire privind siguranţa pacientului şi calitatea îngrijirii medicale în formarea medicală postuniversitară (rezidenţiat, educaţie medicală continuă) | 2026-2027 | USMF | Module aprobate şi implementate | |
| 3.1.4 Dezvoltarea/actualizarea modulului de instruire în domeniul prevenirii şi controlului IAAM, destinat personalului medical şi auxiliar | 2026 | USMF CEMF Colegiile de medicină |
Modul aprobat şi implementat | |
| 3.1.5 Dezvoltarea/actualizarea modulului de instruire privind farmacovigilenţa (utilizare raţională a medicamentelor şi prevenirea erorilor de medicaţie) | 2026 | USMF AMDM |
Modul aprobat şi implementat | |
| 3.2 Dezvoltarea cunoştinţelor beneficiarilor serviciilor de sănătate/pacienţilor în domeniul de siguranţă a pacienţilor, până la sfârşitul anului 2030 | 3.2.1 Elaborarea şi distribuirea materialelor informaţionale pentru beneficiarii serviciilor de sănătate/pacienţi şi aparţinătorii lor privind drepturile, responsabilităţile şi rolul lor în siguranţa actului medical | 2026-2030 | ANSP CNAM |
Materiale informaţionale elaborate şi distribuite |
| 3.2.2 Elaborarea şi distribuirea materialelor informaţionale pentru pacienţi cu privire la utilizarea sigură a medicamentelor şi raportarea evenimentelor adverse | 2026-2030 | AMDM CNAM |
Materiale informaţionale elaborate şi distribuite | |
| 3.3 Organizarea evenimentelor ştiinţifice, campaniilor naţionale şi cercetărilor în domeniul siguranţei pacienţilor, până la sfârşitul anului 2030 | 3.3.1 Includerea tematicii privind siguranţa pacienţilor în agenda evenimentele ştiinţifice organizate, pentru a promova şi partaja bunele practici în domeniu | 2026-2030 | USMF CEMF Colegiile de medicină IMSP republicane |
Conferinţe, congrese organizate care au inclus siguranţa pacienţilor în agendă |
| 3.3.2 Organizarea evenimentelor şi campaniilor naţionale de marcare a Zilei Mondiale a Siguranţei Pacienţilor, cu tematică aliniată la sloganul declarat anual de OMS | anual | MS ANSP USMF |
Evenimente/ campanii naţionale de marcare a Zilei Mondiale a Siguranţei Pacienţilor realizate | |
| 3.3.3 Organizarea campaniilor de informare şi educare a pacienţilor privind utilizarea sigură a medicamentelor şi raportarea evenimentelor adverse | 2026-2030 | AMDM USMF |
Campanii realizate | |
| 3.3.4 Organizarea campaniilor naţionale de educare şi conştientizare privind prevenirea şi controlul IAAM, cu implicarea activă a personalului medical, pacienţilor şi publicului larg | 2026-2030 | ANSP USMF |
Număr de campanii realizate | |
| 3.3.5 Realizarea cercetărilor în domeniul siguranţei pacienţilor, pentru a furniza evidenţe în scopul dezvoltării recomandărilor robuste pentru îmbunătăţirea continuie a practicilor sigure | 2026-2030 | USMF ANSP IMSP republicane |
Număr de cercetări în domeniul siguranţei pacienţilor realizate | |
| 3.4 Dezvoltarea, până la sfârşitul anului 2027, a funcţionalităţii şi diversificarea mecanismelor de feedback din partea beneficiarilor serviciilor de sănătate/pacienţilor şi aparţinătorilor privind siguranţa şi calitatea serviciilor medicale, pentru integrare în procesele de îmbunătăţire continuă | 3.4.1 Actualizarea Ghidului practic “Evaluarea gradului de satisfacţie a beneficiarilor serviciilor de sănătate/pacienţilor şi angajaţilor din sistemul de sănătate” prin crearea mecanismului de evaluare la nivel de sistem de sănătate cu privire la calitatea şi siguranţa serviciilor de sănătate | 2027 | MS USMF ANSP CNEAS |
Ghid actualizat şi aprobat |
| 3.4.2 Implementarea la nivel de sistem de sănătate a aplicaţiei digitale pentru colectarea feedback-ului beneficiarilor serviciilor de sănătate/ pacienţilor | 2027 | MS CNEAS CNAM ANSP |
Aplicaţia digitală pentru colectarea feedback-ului implementată la nivel de sistem | |
Abrevieri
| AMDM | Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | AT | Agenţia de Transplant |
| ANSP | Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică | ISM | Institutul de Standardizare din Moldova |
| CEMF | Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie “Raisa Pacalo” | IMS | Instituţiile medico-sanitare |
| CNAM | Compania Naţională de Asigurări în Medicină | IMSP | Instituţiile medico-sanitare publice |
| CNEAS | Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate | MS | Ministerul Sănătăţii |
| CNTS | Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui | USMF | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” |
Capitolul IV.
COORDONAREA ŞI MONITORIZAREA REALIZĂRII PLANULUI DE ACŢIUNI
PRIVIND SIGURANŢA PACIENŢILOR PENTRU ANII 2026 – 2030
7. Responsabilitatea privind coordonarea generală a realizării Planului de acţiuni privind siguranţa pacienţilor pentru anii 2026 – 2030 revine subdiviziunilor Ministerului Sănătăţii, conform domeniului de competenţă.
8. Procesul de monitorizare a implementării Planului de acţiuni privind siguranţa pacienţilor la nivel naţional se va realiza de către Direcţia managementul calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii.
9. La nivel de instituţie medico-sanitară, vicedirectorul medical sau persoana desemnată va coordona realizarea cerinţelor privind îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor, conform prevederilor prezentului ordin.
10. Subdiviziunea de Management al Calităţii serviciilor medicale sau responsabilul de managementul calităţii din cadrul instituţiei medico-sanitare va gestiona procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor medicale şi siguranţei pacientului, va colecta şi sintetiza informaţia prezentată de subdiviziunile implementatoare la nivelul instituţiei şi va elabora proiectul raportului anual privind implementarea Planului anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale şi siguranţei pacienţilor, conform prevederilor cadrului normativ.
11. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din sistemul de sănătate vor asigura planificarea resurselor pentru realizarea acţiunilor incluse în Planul aprobat prin prezentul ordin, conform domeniului de competenţă.
12. La nivel de autoritate şi instituţie publică din sistemul de sănătate vicedirectorul sau directorul adjunct, sau persoana desemnată, va coordona realizarea acţiunilor incluse în Planul aprobat prin prezentul ordin, conform domeniului de competenţă, în limita mijloacelor financiare alocate din bugetul instituţiei, şi va prezenta, anual (până la 31 ianuarie), în adresa Direcţiei managementul calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii, informaţia privind gradul de implementare a acţiunilor din Plan, conform următorului exemplu:
| Nr. d/o | Acţiunile întreprinse pentru realizarea obiectivelor | Termenul de realizare | Instituţiile responsabile de implementare | Activităţile şi indicatorii realizaţi |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|
2. Obiectiv general: |
||||
|
1.1 Obiectiv specific: |
||||
| 1.1.1 | ||||
13. La îndeplinirea tabelului vor fi respectate următoarele cerinţe:
1) în coloana 1: se indică numărul obiectivului specific conform Planului de acţiuni aprobat prin prezentul ordin;
2) în coloana 2: se indică numărul şi denumirea acţiunii raportate conform Planului de acţiuni;
3) în coloana 3: se indică termenul prevăzut de Planul de acţiuni pentru implementarea acţiunii raportate;
4) în coloana 4: se transpun din Planul de acţiuni instituţiile responsabile pentru acţiunea raportată;
5) în coloana 5: informaţia detaliată pentru raportarea fiecărei acţiuni în parte şi pe fiecare din indicatorii setaţi pentru acţiuni.
Pentru fiecare acţiune va fi setat unul din statutele prestabilite: “Realizat”, “În proces de realizare”, “Nerealizat” sau “Suspendat” – în cazul acţiunilor, pe marginea cărora s-a decis încetarea realizării acestora conform justificărilor.
Pentru acţiunile nerealizate sau care sunt în proces de realizare şi care presupun un efort considerabil pentru a le finaliza, pe marginea cărora s-a decis a fi transferate spre realizare în anul următor, la statut se va adăuga sintagma “Transferat pentru anul următor”.