Ordin nr.118 din 01.09.2016 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2015

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la publicarea Raportului privind executarea

 bugetului de stat pentru anul 2015

nr. 118  din  01.09.2016

 (în vigoare 23.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 315-328 art. 1548 din 23.09.2016

* * *

Întru executarea prevederilor articolului 2 din Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.172 din 21 iulie 2016 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2015,

ORDON:

De a prezenta spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2015 (se anexează).

RAPORT

privind executarea bugetului de stat pe anul 2015

INTRODUCERE

Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 a fost adoptată de către Parlament la 12 aprilie 2015.

Conform acestei legi, indicatorii bugetului de stat pe toate componentele au fost aprobaţi la venituri în sumă de 30338,6 mil. lei, la cheltuieli – 34315,1 mil. lei, cu un deficit de 3976,5 mil. lei.

Pe parcursul anului 2015 la legea menţionată au fost operate modificări şi completări prin legea nr.200 din 20 noiembrie 2015.

În afară de aceasta, conform prevederilor art.16 alin.(1) din Legea bugetului de stat pe anul 2015, Ministerul Finanţelor a fost autorizat să modifice, la cererea întemeiată a executorilor primari de buget, indicatorii stabiliţi ai bugetului de stat:

1) privind mijloacele speciale (excluzînd granturile, donaţiile, sponsorizările şi alte intrări cu titlu gratuit) şi fondurile speciale, ca urmare a acumulărilor de venituri la acestea peste limitele anuale aprobate în total executorului primar de buget;

2) privind proiectele finanţate din surse externe, ca urmare a intrărilor suplimentare de împrumuturi şi granturi externe, precum şi a utilizării soldurilor băneşti existente la începutul anului în conturile proiectelor respective;

3) privind granturile, donaţiile, sponsorizările şi alte mijloace intrate suplimentar cu titlu gratuit în posesia instituţiilor bugetare, precum şi utilizarea soldurilor băneşti existente la începutul anului din aceste surse.

Ca urmare a modificărilor operate la lege şi a aplicării prevederilor art.16 alin.(1), indicatorii precizaţi ai bugetului de stat au constituit la venituri – 29372,8 mil. lei,

la cheltuieli – 33062,7 mil. lei, cu un deficit de 3689,9 mil. lei.

I. EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

Caracteristica cadrului macroeconomic în anul 2015, dinamica şi tendinţele indicilor în comparaţie cu anii precedenţi

În anul 2015 evoluţia economică a ţării s-a desfăşurat în condiţii nefavorabile, generate atît de factori externi cît şi de factori interni. Astfel, printre principalii factori externi se enumeră: încetinirea creşterii economice în ţările partenere (şi în ţările europene dar şi în Federaţia Rusă şi Ucraina), scăderea preţurilor mondiale şi, în special, la produsele petroliere, reducerea cererii pe pieţele forţei de muncă. Pe plan intern un impact negativ asupra situaţiei economice a avut reducerea producţiei agricole, ca urmare a secetei din vara acestui an, reducerea consumului gospodăriilor populaţiei pe fondul stagnării veniturilor disponibile în termene reale, accelerarea inflaţiei, devalorizarea semnificativă a monedei naţionale.

Prognozele iniţiale ale indicatorilor macroeconomici pentru anul 2015 faţă de realizarea efectivă a acestora diferă esenţial şi la valorile nominale, dar şi la ritmurile de creştere ale acestora. Cele mai mari abateri de la indicatorii prognozaţi au înregistrat indicatorii ce ţin de nivelul de inflaţie, comerţul exterior şi cursul de schimb al monedei naţionale. Prognoza indicatorilor macroeconomici care au fost luaţi în calcul la elaborarea bugetului pentru anul 2015, prognoza precizată pe parcursul anului 2015, utilizată la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015, şi executarea efectivă a acestora se prezintă în tabelul de mai jos.

Conform rezultatelor activităţii economice, în anul 2015, produsul intern brut (PIB) a însumat 121,9 mild. lei, reducîndu-se faţă de anul 2014 cu 0,5% (în preţuri comparabile).

Volumul producţiei industriale, în anul 2015, a crescut cu 0,6% faţă de anul 2014, inclusiv producţia industriei prelucrătoare cu 2,3%, pe cînd producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a înregistrat o descreştere cu 1,0%, iar producţia industriei extractive de – 9,0%.

Producţia agricolă, în toate categoriile de gospodării, în anul 2014, s-a redus cu 13,8% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2014. Reducerea producţiei agricole a fost determinată de condiţiile climaterice nefavorabile (regimul termic înalt şi deficitul de precipitaţii din vară) fapt ce a compromis creşterea şi dezvoltarea culturilor vegetale. Astfel, micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 22,6%, producţia animalieră fiind în creştere cu 2,2%.

În ianuarie-decembrie 2015, volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 20,8 mlrd. lei, fiind în descreştere de 8,8% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-decembrie 2014. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 9,9 mlrd. lei, şi cu o descreşere de 16,1%, iar investiţiile în utilaje, maşini şi mijloace de transport au însumat 10,1 mlrd. lei, fiind în creştere cu 1,1% faţă de 2014.

Preţurile de consum au înregistrat o creştere pronunţată. În anul 2015 rata inflaţiei a constituit 13,6% faţă de decembrie 2014, înregistrînd o majorare de 8,9 p.p. comparativ cu rata inflaţiei anul 2014. Majorarea preţurilor de consum a fost determinată, în general, de deprecierea monedei naţionale, ceea ce a afectat preţurile la bunurile de import şi tarifele la servicii comunal-locative. Rata inflaţiei anuală a constituit 9,7%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de BNM (5% +/- 1,5%).

Leul moldovenesc s-a depreciat esenţial. În anul 2015 moneda naţională a marcat o depreciere de 34,0% faţă de dolarul SUA în termeni nominali. Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 12,2%. Principalii factori care au determinat deprecierea monedei naţionale au fost diminuarea exporturilor şi remiterilor valutare de peste hotare, fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum şi problemele în sectorul bancar, ceea ce a afectat piaţa valutară internă. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 31.12.2015 a atins o valoare de 1756,8 mil. dolari, micşorîndu-se cu 18,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2014.

Exporturile şi importurile s-au diminuat esenţial. În anul 2015 exporturile au scăzut cu 15,9%, importurile - cu 25,0%, iar soldul negativ al balanţei comerciale a cu 32,2%. Este de menţionat că valorile exporturilor şi importurilor au înregistrat diminuări semnificative şi ca urmare a scăderii accentuate a preţurilor mondiale la produse alimentare şi nealimentare, inclusiv la produsele petroliere. Totodată, faţă de perioada respectivă a anului precedent, volumele fizice ale exporturilor în anul 2015 a înregistrat o creştere de circa 1,0%, iar a importurilor o diminuare de circa 5,0%.

Astfel faţă de 2014, volumul exporturilor s-au diminuat: către ţările Uniunii Europene – cu 2,3%, către ţările CSI – cu 33,1%, către alte ţări – cu 28,2%.

Totodată, volumul importurilor a scăzut: din ţările Uniunii Europene cu – 23,9%, din ţările CSI – cu 29,7% şi cel din alte ţări – cu 20%.

Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în anul 2015 a unui deficit al balanţei comerciale de 2019,9 mil. dolari SUA, cu 957,6 mil. Dolari SUA. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2015 a constituit 49,3%, faţă de 44,0% înregistrat în anul 2014.

Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în anul 2015 a constituit 4 610,9 lei şi s-a majorat cu 10,5% faţă de anul 2014 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 0,7%.

II. IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR POLITICII BUGETAR-FISCALE

Politica fiscală şi vamală aplicată în anul 2015, impactul asupra bugetului

Măsurile de politică fiscală şi vamală realizate în anul 2015 au rezultat din prevederile Programului de activitate al Guvernului pe anii 2015-2018, Strategiei Naţionale “Moldova 2020”, Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, altor programe şi strategii naţionale, avînd drept scop relaxarea agenţilor economici în aspect de desfăşurare a activităţii economice, reducerea presiunii fiscale a cetăţenilor, consolidarea veniturilor fiscale şi simplificarea administrării fiscale şi vamale.

Principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2015 au fost următoarele:

▪ majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015;

▪ acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilităţii fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obţinute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat;

▪ anularea facilităţilor fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obţinute din dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depăşeşte 3 ani şi valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni emise pe un termen ce depăşeşte 3 ani;

▪ anularea scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din dobînzi de la creditele şi împrumuturile acordate de către băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare;

▪ introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale în partea ce ţine de reziduuri, deşeuri şi perisabilităţi naturale, precum şi întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de directorii generali, directorii executivi şi asimilaţi, precum şi conducătorii în domeniul administrativ, cu revederea modului de trecere în cont a sumei TVA achitată pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor;

▪ deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate de către angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută;

▪ micşorarea limitei de deducere în scopuri fiscale a donaţiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice şi juridice în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice, organizaţiilor necomerciale, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial, de la 10% la 2% din venitul impozabil;

▪ anularea scutirii de vărsarea la buget a sumei TVA aferente mărfurilor produse şi serviciilor prestate de întreprinderile penitenciarelor;

▪ acordarea posibilităţii înregistrării benevole în calitate de contribuabil al TVA, în cazul în care agentul economic intenţionează să efectueze livrări impozabile de mărfuri şi servicii, cu excluderea plafonului actual de înregistrare de 100 000 lei;

▪ introducerea scutirii de TVA, taxa vamală şi accize la importul mostrelor de mărfuri, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 22 euro;

▪ menţinerea şi revederea facilităţii fiscale privind cota redusă a TVA de 8% pentru producţia agricolă primară, prin aplicarea acesteia faţă de producţia din zootehnie în formă naturală şi masă vie destinate reproducerii, fitotehnie şi horticultură în formă naturală;

▪ extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie;

▪ extinderea cotei zero a TVA pentru livrarea biomasei, destinată producerii energiei termice şi apei calde;

▪ majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015;

▪ majorarea cotelor accizelor pentru combustibili: benzina şi derivatele acesteia, motorina şi derivatele acesteia, gazele lichefiate şi naturale, prin indexarea acestora la coeficientul de creştere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru 2015 faţă de 2014;

▪ majorarea cotelor accizelor pentru ţigarete cu filtru, prin ajustarea acestora la nivelul ţărilor din regiune, cît şi la Directivele UE;

▪ micşorarea cotei accizului pentru păcură;

▪ extinderea dreptului de restituire a sumei accizului pentru toţi agenţii economici ce efectuează exporturi de mărfuri supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate în ţară, fie în mod independent, fie în baza contractului de comision;

▪ extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin impozitarea agenţilor economici care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în locul în care aceştia desfăşoară activitate economică;

▪ majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, cu 50%;

▪ introducerea scutirii de TVA, accize, taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la importul cu titlu gratuit (donaţie) a mijloacelor de transport, indiferent de termenul de exploatare, destinate pentru: scopuri medicale, transportarea persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor (reutilate în modul corespunzător), stingerea incendiilor, curăţarea străzilor, împrăştiat materialele, colectarea deşeurilor;

▪ introducerea scutirii de TVA şi taxa vamală la importul şi livrarea aeronavelor, elicopterelor, locomotivelor, vagoanelor automotoare pentru cale ferată antrenate în transportul public de pasageri, precum şi părţile acestora;

▪ introducerea scutirii de TVA la importul şi livrarea serviciilor de leasing operaţional sau financiar ale aeronavelor, elicopterelor, locomotivelor, vagoanelor automotoarelor pentru cale ferată antrenate în transportul public de pasageri;

▪ reducerea de 2 ori, de la 10 mii la 5 mii lei, a mărimii amenzii privind neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în timpul controlului, precum şi neexecutarea cerinţelor din citaţia organului fiscal;

▪ reducerea termenului de stingere a obligaţiei fiscale amînate sau eşalonate, de la 24 la 12 luni consecutive, concomitent cu introducerea obligaţiei de aplicare a majorării de întîrziere pe perioada amînării sau eşalonării obligaţiilor fiscale;

▪ implementarea Nomenclaturii Combinate a Republicii Moldova, care include în sine atît tariful vamal, cît şi nomenclatorul mărfurilor, concomitent cu modificarea mărimii cotelor taxelor vamale pentru unele categorii de mărfuri;

▪ reglementarea conceptului de exportator aprobat care prevede scutirea de la prezentarea certificatului de origine a agenţilor economici care deţin acest statut, în cazul exporturilor sau importurilor din/în ţările cu care este semnat un acord de comerţ liber ratificat de Republica Moldova;

▪ revizuirea conceptului de control ulterior în scopul implementării procedurii simplificate de vămuire, care presupune reverificarea obligatorie a declaraţiilor vamale distribuite pe culoarul albastru de vămuire;

▪ introducerea sistemului de două coridoare privind reglementarea coridoarelor de trecere a bunurilor şi mărfurilor peste frontiera vamală destinate persoanelor fizice (culoarul verde şi culoarul roşu);

▪ introducerea termenului de exploatare de 10 ani admisibil la importul motocicletelor.

Impactul măsurilor de politică fiscală şi vamală

Estimările privind impactul măsurilor de politică fiscală şi vamală asupra veniturilor publice pentru anul 2015 se prezintă în tabelul 1.

- facilităţile fiscale şi vamale acordate în anul 2015, pe tipuri de venituri – comunicăm că costul total al facilităţilor fiscale şi vamale în anul 2015 s-a estimat în sumă totală la circa 7857,9 mil. lei, ceea ce este cu 2395,7 mil. lei sau cu 43,9% mai mult faţă de anul 2014. Ponderea acestor facilităţi fiscale şi vamale în PIB a constituit 6,5 la sută.

Majorarea respectivă a fost determinată de introducerea/reintroducerea/menţinerea facilităţilor fiscale şi vamale la:

- importul serviciilor financiare, inclusiv bancnote şi monede metalice în monedă naţională şi în valută străină;

- importul şi/sau livrarea tractoarelor agricole şi tehnicii agricole;

- includerea în capitalul statutar a activelor materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;

- livrarea materiei prime secundare, inclusiv deşeurilor şi reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase, reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora;

- importul mărfurilor originare din statele membre ale UE conform Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, precum şi din statele membre ale CSI conform Acordului de comerţ liber cu ţările CSI.

Totodată, menţionăm că costul general al facilităţilor fiscale şi vamale nu include costul facilităţilor fiscale acordate la impozitul pe venitul persoanelor juridice.

Informaţia cu privire la costul facilităţilor fiscale şi vamale pe tipuri de impozite şi taxe acordate pe anul 2015 în comparaţie cu anul 2014 se prezintă în tabelul 2.

Administrarea fiscală

Pe parcursul anului 2015, Serviciul Fiscal de Stat, sub egida motto-ului “Funcţionarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, a activat în vederea realizării obiectivului de bază, şi anume majorarea nivelului de conformare voluntară la prevederile legislaţiei în vigoare în rîndul contribuabililor prin aplicarea metodelor noi şi eficiente de interacţiune şi comunicare, astfel încît accesul liber la consultaţii şi echitatea să se manifeste în toate acţiunile întreprinse de SFS.

Astfel, pe parcursul anului 2015, de către Serviciul Fiscal de Stat au fost întreprinse următoarele acţiuni:

1. În domeniul administrării fiscale

1.1. Perfecţionarea cadrului normativ de administrare fiscală:

În vederea alinierii actelor normative în domeniul administrării fiscale şi aducerea acestora în conformitate cu prevederile reglementărilor actelor legislative şi normative în vigoare, au fost aprobate ordine ale IFPS:

- Indicaţiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale;

- Regulamentul privind perfectarea dosarelor aferente rezultatelor controalelor efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat şi procedura remiterii acestora procurorului sau organului de urmărire penală;

- Regulamentul privind funcţionarea posturilor fiscale;

- Regulamentul privind stimularea morală (nonfinanciară) a contribuabililor oneşti;

- Regulamentul comun privind activitatea echipelor multidisciplinare, menirea cărora este de a întreprinde măsuri de contracarare a fenomenului “muncii la negru” şi achitarea “salariilor în plic”.

1.2. Asistenţă internaţională:

Unul din evenimentele importante ale anului 2015 a fost iniţierea procesului de pregătire a unui proiect important de dezvoltare a SFS, în colaborare cu Banca Mondială – Proiectul de modernizare a administrării fiscale (TAMP), care va acoperi practic toate domeniile de administrare fiscală:

• Politica şi analiza fiscală;

• Dezvoltarea Instituţională;

• Dezvoltarea Operaţională;

• Infrastructura IT şi Modernizarea Sistemului;

• Managementul Proiectului şi Managementul Schimbării.

Din contul Grantului TF017415 acordat de către BM s-a iniţiat elaborarea proiectului pregătitor, care va asigura:

- descrierea proceselor de business din cadrul SFS;

- dezvoltarea capacităţilor de management al proiectelor şi al schimbării;

- descrierea cerinţelor pentru sistemul informaţional integrat.

1.3. Proiectul-pilot “Funcţionarul fiscal de sector”:

În scopul stabilirii şi menţinerii unor relaţii de încredere cu contribuabilii, educării fiscale a societăţii, SFS promovează comunicarea directă, proactivă şi personalizată cu contribuabilii prin intermediul proiectului-pilot “Funcţionarul fiscal de sector”. Astfel, în cadrul proiectului-pilot (au fost implicate cîteva organe fiscale 7+4), în scopul îmbunătăţirii gradului de conformare fiscală voluntară, SFS a decis de a numi funcţionari fiscali de sector pentru monitorizarea sectorială a transparenţei activităţii contribuabililor.

Urmare a generalizării respective, s-au constatat următoarele rezultate ale activităţii funcţionarului fiscal în sectorul de administrare fiscală, pentru perioada martie-decembrie 2015 (în cadrul proiectului pilot):

- 3654 subiecţi depistaţi care activează ilicit;

- 10819 patente eliberate;

- 14785,9 mii lei încasate de la eliberarea patentelor;

- 875 subdiviziuni anulate;

- 1338 subdiviziuni noi înregistrate;

- 455 contribuabili noi înregistraţi.

Totodată, numărul de contracte de dare în chirie a apartamentelor şi a altor obiecte înregistrate a crescut cu 822 contracte comparativ cu perioada similară a anului precedent. Suma încasată a impozitului din valoarea contractului a crescut cu 420,4 mii lei.

1.4.Ghidul de deservire a contribuabililor – etica inspectorului fiscal în deservirea contribuabilului:

Prin Ordinul IFPS nr.41 din 24 ianuarie 2015 a fost aprobat Ghidul de deservire a contribuabililor, acest document stabileşte obligaţii pentru funcţionarii fiscali în procesul de acordare a asistenţei contribuabililor, principiile fundamentale şi obiectivele ce ţin de domeniul deservirii contribuabililor, în scopul creşterii încrederii contribuabililor în autoritatea fiscală.

Pornind de la sloganul Serviciului Fiscal de Stat “Funcţionarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, reieşind din viziunea care constă în aspirarea spre o societate în care fiecare doreşte să contribuie la formarea bugetului, Ghidul impune funcţionarilor fiscali următoarele obiective generale de deservire a contribuabililor;

- acordarea serviciilor pornind de la necesităţile contribuabililor;

- asigurarea unui tratament bazat pe respect şi deschidere faţă de contribuabili;

- asigurarea unei interacţiuni eficiente între SFS şi contribuabil prin diverse canale de comunicare;

- lărgirea spectrului de servicii acordate contribuabililor;

- furnizarea unor informaţii comprehensive, inclusiv procesele de administrare fiscală;

- utilizarea tehnologiilor informaţionale şi eficientizarea serviciilor fiscale acordate.

1.5. Asistenţa on-line contribuabililor:

Centrul de apel a fost instituit în conformitate cu Strategia de Dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010 (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1208 din 20.10.2006), Planul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului”, iar lansarea a avut loc la 19 martie 2009.

În scopul realizării obiectivului ”Creşterea gradului de conformare fiscală”, un rol important revine acţiunilor de popularizare a legislaţiei fiscale, promovarea civismului fiscal şi acordarea asistenţei contribuabililor.

În acest sens, acţiunile Serviciului Fiscal de Stat au inclus atît examinarea şi prezentarea explicaţiilor la adresările scrise ale contribuabililor cît şi asistenţa metodologică prin intermediul Centrul Unic de Apel - 080001525.

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor de consultanţă acordate de Centrului Unic de Apel a fost elaborat şi implementat sistemul de ”Rapoarte statistice şi monitorizarea apelurilor” la SI CRM ce permite identificarea indicilor de calitate, precum ponderea apelurilor nepreluate, durata medie a unui apel, structura apelurilor pe tipuri de impozite, care vor constitui bază pentru stabilirea obiectivelor de performanţă. A fost elaborat şi plasat pe pagina oficială a SFS www.fisc.md sondajul electronic care evaluează satisfacţia contribuabilului în raport cu organul fiscal, referitor la serviciile oferite, sondaj la care poate participa orice contribuabil.

1.6. Modernizarea sistemului informaţional fiscal – suport eficient pentru SFS şi contribuabili:

O importanţă deosebită în eficientizarea administrării fiscale, precum şi în diminuarea costurilor afacerilor îl joacă serviciile electronice, astfel, pe parcursul anului 2015 au fost lansate şi modernizate un şir de servicii informaţionale automatizate:

SIA “e-Cerere” constituie o soluţie informaţională menită să înlocuiască procedura tradiţională de depunere a cererilor (privind înregistrarea în calitate de plătitor al T.V.A. şi/sau de înregistrare a subdiviziunilor) cu un mecanism modern, bazat pe tehnologii informaţionale.

SIA “Diseminare mesaje” reprezintă o modalitate nouă de comunicare la distanţă, prin intermediul mijloacelor electronice şi care asigură o informare promptă, deplină şi corectă a contribuabililor.

SIA “Anticamera online”” reprezintă un nou instrument al Strategiei de comunicare a SFS, care prin o mai bună exploatare a potenţialului tehnologiilor informaţionale, permite de a fluidiza comunicarea dintre contribuabili şi conducerea SFS oferind posibilitatea persoanelor fizice şi juridice să discute prin internet cu reprezentanţii SFS pe diverse subiecte de interes comun.

SIA “Declaraţia precompletată” reprezintă un instrument şi o soluţie de eficientizare a procesului de raportare către SFS destinat persoanelor fizice. În anul 2015, pe lîngă declaraţia precompletată disponibilă posesorilor cheilor electronice, a fost creată posibilitatea generării acesteia la sediile oficiilor fiscale teritoriale, implicînd şi modificarea lor la solicitarea contribuabilului.

Îmbunătăţirea Sistemului informaţional fiscal a permis de a majora funcţionalităţile şi posibilităţile utilizării datelor, în scopul creşterii acumulărilor la buget, şi anume: “Gestionarea fluxurilor informaţionale fiscale”; “Gestionarea informaţiei trezoreriale” (TREZOR); “Prelucrarea electronică a documentelor fiscale”; “Declaraţie electronică pentru persoane fizice”; “Cadastrul Fiscal”; “Colectarea informaţiilor din surse indirecte”; “Comanda on-line a formularelor tipizate”; “e-Factura”.

S-au efectuat lucrări de modernizare a portalului www.fisc.md în scopul asigurării unei transparenţe şi accesibilităţi precum este vizat în Hotărîrea Guvernului nr.188 din 03.04.2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice:

- Ajustarea formei CET08 conform cotelor în vigoare pentru anul 2014 pentru SIA “Declaraţia electronică” şi fişierul Excel de pe portalul www.servicii.fisc.md;

- Elaborarea şi implementarea rubricii noi “Raportul asupra propunerilor la legislaţie” în modulul “Scriem Codul Fiscal”;

- Elaborarea şi implementarea compartimentului “Stema SFS” pe portalul www.fisc.md;

- Elaborarea şi implementarea “Calculatorului contribuabilului” care va permite calcularea obligaţiunilor fiscale aferente impozitului pe venit;

- Elaborarea sarcinii tehnice pentru implementarea rubricii “Hotărîri ale instanţelor de judecată” pe portalul www.fisc.md;

- Elaborarea şi implementarea banner-ului privind apropierea termenului-limită de prezentare a declaraţiei şi achitare a impozitului pe venit pe portalul www.fisc.md;

- Elaborarea şi implementarea subrubricii “Deciziile consiliului consultativ ale IFPS” pe portalul www.fisc.md;

- Elaborarea, implementarea şi plasarea modulului “Acces public la restanţa admisă de un contribuabil” pe portalul www.fisc.md;

- Elaborarea şi implementarea sondajului electronic în scopul determinării gradului de satisfacţie a contribuabililor;

- Plasarea noutăţilor pe portalul www.fisc.md;

- Ajustarea rubricii “Contacte” subrubrica “IFS Teritoriale” de pe pagina www.fisc.md;

- Elaborarea şi implementarea “Calculatorului impozitului auto”;

- Elaborarea şi implementarea rubricii “Deciziile privind cotele şi taxele locale”;

- Elaborarea şi implementarea compartimentului “Servicii fiscale” pe portalul www.fisc.md.

La situaţia din 31 decembrie 2015 prin intermediul ÎS “Fiscservinform”, SFS acorda 55 servicii fiscale electronice. Lista serviciilor fiscale electronice prestate de SFS (anexa nr.1) a fost perfectată şi plasată pe pagina oficială www.fisc.md unde contribuabilii se pot familiariza cu serviciile oferite de SFS, precum şi cu descrierea succintă a acestora.

Prestînd servicii contribuabililor, SFS a dezvoltat în continuare şi a îmbunătăţit administrarea fiscală, astfel, creînd şi plasînd pe pagina sa oficială un Sondaj electronic privind gradul de satisfacţie a contribuabilului, la care poate participa orice persoană.

1.7. Activităţi de minimizare a practicii de achitare a salariilor “în plic” şi a muncii “la negru”:

În vederea respectării legislaţiei în domeniul raporturilor de muncă şi protejării drepturilor salariaţilor, precum şi întreprinderii măsurilor de contracarare a fenomenului “muncii la negru” şi a practicii de achitare a salariilor “în plic”, avînd ca bază Regulamentul comun privind activitatea echipelor multidisciplinare, aprobat prin ordinul comun al IFPS nr.393, ISM nr.12-a, IGP nr.82, CNSM nr.150 din 05.05.2015, organele semnatare ale Regulamentului au întreprins, în perioada 01.01.2015-31.12.2015, un şir de acţiuni conform competenţelor.

Astfel, pe parcursul anului 2015, au fost supuşi verificărilor 3424 de contribuabili cu ieşire la faţa locului şi/sau prin aplicarea metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiilor fiscale. În urma controalelor efectuate de către SFS au fost întocmite 1587 acte de control şi 17594 procese-verbale contravenţionale pentru activitate ilicită şi 2424 procese-verbale contravenţionale întocmite conform competenţelor în care au fost consemnate încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative.

În cadrul acţiunilor demarate au fost întreprinse controale în comun cu reprezentanţii subdiviziunilor teritoriale ale sindicatelor şi ai Inspectoratului de Stat al Muncii, fiind efectuate 69 controale privind respectarea legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă, examinate 22 petiţii, 7 sesizări şi cercetate 4 accidente de muncă.

Activităţile respective au avut un impact direct şi indirect asupra majorării încasărilor la buget. Astfel:

- la bugetul public naţional administrat de SFS la compartimentul impozitul pe venit din salariu încasările au crescut cu 11,9%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, şi au constituit 2690439,6 mii lei pentru anul 2015 faţă de 2403881,7 mii lei pentru anul 2014;

- la bugetul asigurărilor sociale de stat (total) încasările au crescut cu 11,4% şi au constituit 8914937,9 mii lei pentru anul 2015 faţă de 80022796,9 mii lei pentru anul 2014;

- la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (total) încasările au crescut cu 19,1%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, şi au constituit 2765989,1 mii lei pentru anul 2015 faţă de 2321998,5 mii lei pentru anul 2014.

2. Conformarea contribuabililor

Activităţile de conformare benevolă au ca scop asigurarea prevenirii eschivării de la plata şi calculul impozitelor, comiterii încălcărilor fiscale, precum şi legalizarea afacerilor din cadrul economiei tenebre prin înregistrarea agenţilor economici în modul stabilit şi atribuire a unui statut legal al genurilor de activitate desfăşurate.

Astfel, conform Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2015 în baza Modelului gestionării riscurilor de conformare a agenţilor economici a fost selectată lista contribuabililor, care urmau a fi supuşi monitorizării în anul 2015 de către IFS teritoriale cu scopul asigurării conformării contribuabililor ce activează în domeniul comerţului cu ridicata şi amănuntul, industriei prelucrătoare, transportului şi comunicaţiilor şi construcţiilor.

Analizînd informaţia referitoare la rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare voluntară efectuate de către IFS teritoriale în perioada anului 2015, suma obligaţiilor fiscale calculate la bugetul public naţional pentru anul 2015 constituie 1341218 mii lei, ce este cu 228524,1 mii lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent – majorarea în medie cu 120,5%, inclusiv pe domenii:

• industria prelucrătoare – majorare cu 117,59%, sau cu 36308,1 mii lei;

• construcţii – majorare cu 111,69%, sau cu 8696,3 mii lei;

• comerţ cu ridicata şi amănuntul – majorare cu 123,34%, sau cu 176550,3 mii lei;

• transporturi şi comunicaţii – majorare cu 109,24%, sau cu 6969,4 mii lei.

Suma obligaţiilor fiscale achitate la bugetul public naţional constituie 1381931 mii lei, ce este cu 263922,1 mii lei mai mult comparativ anul precedent – majorarea cu 123,61%, inclusiv pe domenii:

• industria prelucrătoare – majorare cu 124,66%, sau cu 50881,7 mii lei;

• construcţii – majorare cu 110,02%, sau cu 7881,6 mii lei;

• comerţ cu ridicata şi amănuntul – majorare cu 126,11%, sau cu 199427 mii lei;

• transporturi şi comunicaţii – majorare cu 108,28%, sau cu 5730,9 mii lei.

În baza a 18745 procese-verbale contravenţionale întocmite pentru practicarea activităţilor ilicite au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în sumă de 17996,50 mii lei, din care 8114,27 mii lei achitate în perioada de gestiune, adică integral, folosindu-se de dreptul de reducere a amenzii în mărime de 50% în cazul achitărilor în termen de 3 zile.

Ca rezultat al monitorizării contribuabililor supuşi verificărilor au fost aduşi în cadrul legal 4267, inclusiv prin eliberarea a 3496 patente de întreprinzător, prin angajare în calitate de salariaţi 391 persoane, au fost înregistrate: 114 întreprinderi individuale (ÎI), 116 societăţi cu răspundere limitată (SRL) şi 150 gospodării ţărăneşti (GŢ).

În baza a 1587 acte de control, au fost emise 845 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei, fiind calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi în sumă totală de 11921,9 mii lei, inclusiv prin metode şi surse indirecte 5955,06 mii lei, din ele achitate în perioada de gestiune 6516,2 mii lei.

Povara fiscală

Ponderea impozitelor şi taxelor calculate la un leu vînzări în urma acţiunilor de conformare s-a majorat de două ori, s-au cu 0,0618 bani la un leu vînzări mai mult comparativ cu anul 2014, inclusiv pe domenii:

• industria prelucrătoare – o majorare cu 115,62% (12,1% : 10,5%), sau cu 0,0164 bani la un leu vînzări;

• construcţii – majorare cu 196,10%, sau cu 0,0507 bani la un leu vînzări;

• comerţ cu ridicata şi amănuntul – majorare de două ori, sau cu 0,0428 bani la un leu vînzări;

• transporturi şi comunicaţii – majorare de nouă ori (de la 4,7% în 2014 la 42,6% în 2015), sau cu 0,3790 bani la un leu vînzări.

3. Analiza rezultatelor controalelor fiscale şi

măsuri de combatere a evaziunii fiscale:

3.1. Analiza rezultatelor controalelor fiscale

În perioada anului 2015 au fost efectuate 56 936 controale fiscale, ce constituie cu 3464 controale fiscale mai puţin (5,7%) comparativ cu anul precedent (60400 controale fiscale).

Numărul controalelor fiscale în cadrul cărora au fost depistate încălcări ale legislaţiei fiscale s-a majorat cu 2626 sau cu 9% faţă de anul precedent (33101 controale în anul 2015 comparativ cu 30475 controale în anul 2014), iar suma impozitelor, taxelor şi altor plăţi, inclusiv sancţiunile, calculate suplimentar la buget în rezultatul controalelor fiscale s-a majorat cu 269032,3 mii lei sau cu 22% faţă de anul precedent (1470214,3 mii lei, inclusiv sancţiuni 610363,5 mii lei în anul 2015 comparativ cu 1201182,0 mii lei, inclusiv sancţiuni fiscale 457828,3 mii lei în anul 2014).

Concomitent, suma încasată a impozitelor, taxelor şi altor plăţi, inclusiv sancţiunile, s-a micşorat cu 50138,1 mii lei sau cu 28% faţă de anul precedent (130811,5 mii lei, inclusiv sancţiuni fiscale 59708,5 mii lei în 2015 comparativ cu 180 949,6 mii lei, inclusiv sancţiuni fiscale 64561,5 mii lei în 2014).

3.2 Posturile fiscale:

În perioada de referinţă au fost monitorizate 224 de posturi fiscale, din care 150 au fost instituite pe parcursul anului 2015, iar 74 de posturi fiscale au fost instituite în perioadele precedente, iar activitatea acestora s-a efectuat inclusiv şi în 2015.

Totodată, în perioada de referinţă au fost instituite 48 de posturi fiscale, avînd drept bază analiza unor genuri de activitate per ansamblu.

În urma funcţionării posturilor fiscale instituite cu scopul stopării pseudo activităţii, indicatorii de eficienţă se prezintă astfel:

Astfel, achitările aferente Bugetului Public Naţional a contribuabililor monitorizaţi prin intermediul postului fiscal au crescut în 2015, faţă de 2014 cu 46223,7 mii lei (sau circa 113%) şi respectiv achitările TVA au crescut cu 3315,8 mii lei (sau circa 20%).

3.3. Remiterea materialelor către organele de drept:

Pe parcursul anului 2015, au fost identificate elemente ale infracţiunilor fiscale şi prin urmare, sesizate organele de drept, fiind remise de către organele fiscale 438 de materiale, Suma evaziunii calculată fiind de 3.083 mil. lei. Organele de drept, la rîndul său au iniţiat urmărirea penală în 128 de cazuri, iar în 24 au emis ordonanţă de refuz.

Administrarea vamală

În anul 2015, Serviciul Vamal a continuat implementarea reformelor, în vederea eficientizării sistemului de administrare vamală, facilitării comerţului internaţional, simplificării procedurilor vamale, calităţii serviciilor prestate şi asigurării securităţii frontierei de stat.

În perioada anului 2015 au fost percepute drepturi de import/export şi alte taxe în sumă de 15 829,9 mil. lei, fiind în creştere cu 2,6% (+404,8 mil. lei), comparativ cu anul 2014.

Întru asigurarea perceperii integrale a drepturilor de import, în anul 2015 au fost întreprinse un set de măsuri de eficientizare a administrării vamale şi implementate instrumente de sporire a controlului în domeniile de risc. Aceste măsuri au caracter complex şi cuprind toate etapele procedurii de vămuire a mărfurilor, sporind controlul corectitudinii datelor ce stau la baza calculării impozitelor şi taxelor şi anume: controlul corectitudinii determinării valorii în vamă, a codului tarifar, originii şi cantităţii mărfurilor, controlul corectitudinii acordării facilităţilor fiscale, respectarea condiţiilor regimurilor vamale suspensive (antrepozite vamale, zona liberă), depistarea şi anihilarea tentativelor de eschivare de la plata drepturilor de import/export.

În anul 2015 suma majorării valorii în vamă a constituit 453,7 mil. lei, respectiv, suma taxelor şi impozitelor încasate suplimentar, după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor, a constituit 120,2 mil. lei.

Unul din mecanismele deja implementate şi care s-a adeverit a fi eficient reprezintă auditul post-vămuire. La acest capitol în anul trecut s-au înregistrat realizări importante, iar odată cu modificarea cadrului legal, Serviciul Vamal a obţinut toate pîrghiile necesare pentru contracararea tentativelor de eschivare de la plata obligaţiei vamale. Ponderea controalelor ulterioare rezultative din totalul controalelor a fost la nivel de 67,6%. Au fost supuşi controlului 244 agenţi economici, unde în rezultatul controalelor au fost calculate obligaţii vamale în sumă de 35,05 mil. lei.

Serviciul Vamal a realizat o serie de activităţi orientate spre introducerea normelor şi standardelor internaţionale în domeniul vamal, în vederea simplificării procedurilor vamale, reducerii duratei şi costurilor efective suportate de agenţii economici la vămuirea mărfurilor.

Durata medie a procedurii de trecere a mărfurilor peste frontieră la import a constituit 20 minute la import şi 15 minute la export.

Datorită eficientizării sistemului de selectivitate şi analiza de risc, a fost posibilă extinderea ariei de aplicare a procedurilor simplificate de vămuire pentru agenţii economici credibili.

Ca rezultat, datorită procedurilor simplificate este limitat contactul direct între inspectorii vamali şi agenţii economici, minimizînd riscurile de corupţie, iar costul şi durata procedurilor vamale se reduc considerabil. În urma măsurilor de eficientizare a sistemului de selectivitate, prin consolidarea colaborării cu subdiviziunile Serviciului Vamal, s-a reuşit diminuarea cotei declaraţiilor vamale direcţionate pe culoarul roşu de vămuire pentru controlul fizic şi a constituit 14% la import (24% în 2013) şi 3% la export (13% în 2013).

Întru reducerea duratei procedurilor vamale şi costurilor aferente vămuirii au fost întreprinse următoarele măsuri:

Serviciul Vamal a continuat promovarea conceptului de Agent economic autorizat (AEO) şi procedurile simplificate. Astfel, la finele anului 2015 au fost înregistrate 96 companii care beneficiază de certificatul AEO, iar 43 companii beneficiază de vămuire la domiciliu.

Serviciul Vamal a continuat promovarea vămuirii electronice (e-customs). Începînd cu 1 martie 2015, toţi agenţii economici pot declara electronic nu doar exportul dar şi importul de mărfuri. Odată cu eliminarea documentelor pe suport de hîrtie şi trecerea la procesarea doar electronică a tranzacţiilor de export, Serviciul Vamal a oferit posibilitatea producătorilor de a deveni mai competitivi pe piaţa străină, minimizînd timpul de vămuire şi reducîndu-le considerabil costurile aferente exportului produselor autohtone. Drept urmare a măsurilor de promovare a procedurii declarării electronice, ponderea exportului perfectat electronic a depăşit 61% din totalul exporturilor.

Activitatea pe dimensiunea antifraudă s-a realizat în strînsă colaborare cu autorităţile vamale din ţările vecine. Anul 2015 a fost deosebit de rezultativ sub aspectul dezvoltării colaborării cu autorităţile vamale din România şi Ucraina, au avut loc mai multe întruniri de lucru a conducătorilor administraţiilor vamale, în cadrul cărora au fost convenite mecanisme concrete de colaborare .

Politica în domeniul cheltuielilor aplicată în anul 2015 (pe ramuri)

Politica promovată în domeniul cheltuielilor publice în anul 2015 a fost una prudentă, orientată spre asigurarea stabilităţii bugetului public naţional, asigurarea disciplinei, echităţii, transparenţei, simplităţii şi onestităţii în repartizarea finanţelor publice. Conform datelor raportului anual, executarea bugetului public naţional în anul 2015 s-a soldat cu un deficit de 2,2% comparativ cu cel stabilit de 3,9% faţă de PIB.

Obiectivul general în domeniul apărarea naţională este dezvoltarea unui sistem eficient de planificare şi gestionare în vederea asigurării apărării naţionale, în funcţie de riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale, precum şi instrumentele politice disponibile, trecerea la standardele noi de pregătire a trupelor, asigurarea securităţii spaţiului aerian, dotarea cu echipament nou şi materiale cît şi modernizarea echipamentului şi a tehnicii existente.

Principalele priorităţi pentru anul 2015 în domeniul Apărării Naţionale conform documentelor de politici sectoriale şi naţionale, au fost axate pe următoarele:

• dezvoltarea capacităţilor de apărare şi modernizarea Armatei Naţionale;

• profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale prin majorarea ponderii militarilor prin contract;

• dezvoltarea infrastructurii obiectivelor militare;

• participarea Republicii Moldova la eforturile regionale şi subregionale de promovare a stabilităţii şi securităţii internaţionale.

Obiectivul general în domeniul justiţiei este edificarea unui sector accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii, respectarea drepturilor omului şi să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de justiţie. Urmare a asigurării realizării obiectivelor specifice ale sectorului au fost atinse următoarele rezultate, şi anume:

• Au fost consolidate capacităţile de autoadministrare şi independenţă a sistemului judecătoresc;

• S-au elaborate şi se aplică metode şi programe de instruire moderne pentru actorii din justiţie;

• Au fost fortificat capacităţile de expertiză judiciară;

• Servicii de asistenţă juridică garantată de stat au devenit mai accesibile, diversificate şi calitative;

• Sistem de probaţiune a fost modernizat şi consolidat;

• A sporit accesul publicului la bazele de date ale actelor normative;

• S-a asigurat perfecţionarea şi îmbunătăţirea calităţii prestării serviciilor informaţional-juridice către cetăţeni şi mediul de afaceri.

Obiectivul principal în domeniul jurisdicţiei constituţionale este sporirea calităţii actelor emise de Curtea Constituţională. Pentru a atinge obiectivul propus, au fost optimizate modalităţile de sesizare a Curţii de către subiecţii abilitaţi cu acest drept. S-a pus accentul pe examinarea complexă şi argumentată a admisibilităţii sesizării, procedură care vine să faciliteze pregătirea materialelor dosarului, precum şi să lichideze cazurile de sistare a procesului pe motiv că obiectul sesizării nu ţine de competenţa Curţii.

În anul 2015 pe rolul Curţii s-au aflat 66 sesizări (53 de sesizări depuse în 2015 şi 7 preluate din 2014) fiind examinate 53.

Obiectivul general în domeniul menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională este asigurarea legalităţii, ordinii publice, drepturilor cetăţenilor, creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni, îmbunătăţirea capacităţii de coordonare şi de gestionare a resurselor in caz de situaţii excepţionale, asigurarea unui sistem eficient de management al frontierei, ce ar permite libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor.

Principalele priorităţi de politici pentru anul 2015 în domeniul menţinerii ordinii publice şi securităţii statului au fost axate pe următoarele aspecte:

• continuarea implementării reformei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

• consolidarea capacităţilor instituţionale de asigurare eficientă a securităţii statului;

• implementarea managementului integrat al frontierei în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene;

• fortificarea capacităţilor şi dotărilor tehnice ale salvatorilor şi pompierilor;

• crearea condiţiilor de detenţie ce ar respecta standardele naţionale şi internaţionale în domeniu, completarea bazei tehnico-materiale întru respectarea drepturilor omului în detenţie;

• consolidarea sistemului naţional de prevenire şi combatere a corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului;

• reconstrucţia penitenciarelor existente şi construcţia unei case de arest;

• asigurarea respectării drepturilor copiilor aflaţi în detenţie;

• îmbunătăţirea condiţiilor pentru instruirea şi perfecţionarea adecvată a colaboratorilor şi funcţionarilor sistemului penitenciar;

• revizuirea politicii de angajare şi a sistemului de recrutare a personalului instituţiilor penitenciare;

• administrarea eficientă a serviciilor medicale.

Una din măsurile de politică noi, realizate în domeniul învăţămîntului în anul 2015, se axează pe implementarea în continuare a reformei descentralizării financiare, în baza Legii nr.267 din 1 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care prevede finanţarea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general, special şi extraşcolar (complimentar) prin transferuri cu destinaţie specială. În acest scop, în cheltuielile ramurii au fost executate mijloace în volum de 5533,3 mil. lei.

Din cheltuielile ramurii fac parte achitarea serviciilor educaţionale pentru realizarea comenzii de stat de pregătire a cadrelor conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.983 din 22 decembrie 2012 “Cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior de stat în condiţii de autonomie financiară”, în care scop au fost utilizate 747,3 mil. lei.

În 2015 ramura a beneficiat de mijloace din suportul bugetar în cadrul proiectului “Reforma educaţiei în Moldova”, susţinut de Banca Mondială şi în domeniul reformei învăţămîntului profesional tehnic, oferit de Comisia Europeană.

Politica cheltuielilor în domeniul ştiinţei şi inovării în anul 2015 a fost axată pe următoarele direcţii:

- Finanţare instituţională - 265,7 mil. lei;

- Finanţarea programelor de stat de stat - 3,5 mil. lei;

- Finanţarea proiectelor prin concurs - 7,6 mil. lei;

- Finanţarea proiecte individuale - 2,9 mil. lei;

- Finanţarea proiecte internaţionale - 3,9 mil. lei;

- Proiecte finanţate din surse externe în cadrul proiectului “Programul-cadru al UE pentru cercetare şi inovare – Orizont 2020” - 14,1 mil. lei;

- Proiecte finanţate din surse externe în cadrul proiectului “Programul Cadru 7” - 5,5 mil. lei.

- Proiecte finanţate din surse externe în cadrul proiectului “Suport pentru cooperarea ştiinţifică şi tehnică” - 14,8 mil. lei.

Politica promovată în domeniul cheltuielilor publice pe domeniul cultură, artă, sport şi activităţi pentru tineret în anul 2015 a fost orientată spre asigurarea activităţii instituţiilor de cultură, tineret şi sport din subordinea autorităţilor publice centrale, a televiziunii şi radiofuziunii publice, precum şi acordarea transferului cu destinaţie specială pentru şcolile sportive din cadrul autorităţilor publice locale.

Conform datelor, transferurilor cu destinaţie specială de la bugetul de stat către autorităţile publice locale, asigurate conform Legii nr.397 din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale, pentru finanţarea activităţii şcolilor sportive, au fost executate în mărime de 136,1 mil. lei din cele 145,7 mil. lei prevăzute.

În ramura dată au fost prevăzute mijloace financiare în scopul implementării proiectelor de reabilitare a edificiilor culturale din contul asistenţei financiare nerambursabile din partea Guvernului României în mărime de 23,5 mil. lei, care au fost executate în mărime de 4,7 mil. lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr.21 din 1 martie 2013 cu privire la oamenii de creaţie şi uniunile de creaţie au fost acordate indemnizaţii de merit pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi de notorietate în domenii ale culturii în mărime de 2,3 mil. lei.

Cheltuielile efectuate în domeniul ocrotirea sănătăţii în anul 2015 s-au axat pe asigurarea implementării în continuare a priorităţilor strategice ale sectorului, precum şi a angajamentelor de cheltuieli asumate.

În conformitate cu politica în domeniul sănătăţii pe parcursul anului 2015 au fost realizate următoarele măsuri:

• Asigurarea transferurilor de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală întru:

a) asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane conform legislaţiei;

b) realizarea programului naţional de ocrotire a sănătăţii “Controlul şi profilaxia diabetului zaharat”;

• implementarea în continuare a programelor naţionale şi speciale în domeniul ocrotirii sănătăţii;

• implementarea de către Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină a proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova” (componenta Program) din contul împrumutului acordat de Banca Mondială;

• realizarea a 4 proiecte finanţate din surse externe conform acordurilor de împrumuturi şi granturi;

• asigurarea activităţii instituţiilor de ocrotire a sănătăţii.

Măsurile de politică întreprinse pe parcursul anului 2015 în domeniul asigurarea şi asistenţa socială s-au axat pe asigurarea implementării în continuare a reformelor structurale demarate în domeniu, prin următoarele:

• majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat de stat de la 720 lei pînă la 765 lei, începînd cu 1 aprilie 2015;

• majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat de stat de la 765 lei pînă la 900 lei, începînd cu 1 octombrie 2015;

• majorarea mărimii ajutorului pentru perioada rece a anului de la 250 lei pînă la 315 lei, începînd cu 1 noiembrie 2015;

• indexarea la 1 aprilie a pensiilor de asigurări sociale de stat cu 7,95% şi a pensiilor militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne cu 5,1%;

• majorarea cu 10% a cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea/îngrijirea copilului persoanelor asigurate şi neasigurate, începînd cu 1 octombrie 2015;

• asigurarea transferurilor cu destinaţie specială de la bugetul de stat către bugetele locale;

• implementarea proiectului finanţat din sursă externă “Consolidarea eficacităţii reţelei de protecţie socială conform acordului de împrumut;

• asigurarea activităţii instituţiilor de asistenţă socială.

În domeniul agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor continuarea implementării măsurilor de politici existente au permis şi în anul 2015 dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie şi horticultură prin încurajarea investiţiilor în sectorul agroindustrial, crearea infrastructurii rurale şi modernizarea bazei materiale a sectorului agroalimentar prin intermediul proiectelor cu finanţare externă “Programul de Restructurare a Sectorului Viticulturii şi Vinificaţiei”, “Agricultura Competitivă”, Programele IFAD şi a Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, crearea a 5717 locuri de muncă noi prin prisma subvenţionării producătorilor agricoli, crearea/renovarea a 44 de ferme zootehnice, subvenţionarea a 2276 capete animale de prăsilă, subvenţionarea a 965 de unităţi de tehnică agricolă, subvenţionarea a 46 de linii de ambalare şi procesare a fructelor şi legumelor, subvenţionarea a 4405 ha plantaţii pomicole şi viticole, asigurarea durabilităţii sistemului de extensiune rurală SER-ACSA prin întreţinerea reţelei formate din 430 de consultanţi locali şi regionali, crearea a 24 de grupuri de producători noi prin continuarea proiectului MAC-P, conformarea la cerinţele internaţionale şi cele comunitare privind siguranţa alimentelor, sistemelor de control şi standardelor de calitate asigurarea activităţii laboratoarelor de referinţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, menţinerea suprafeţei protejate de căderi de grindină la nivel de 1486,0 ha prin cele 117 puncte de influenţe rachetare existente, renovarea bazei tehnico-materiale a Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de plante. Pentru scopurile menţionate, pe parcursul anului 2015 au fost executate cheltuieli în sumă de 2173,3 mil. lei.

În bugetul de stat 2015, pentru ramura protecţiei mediului şi hidrometeorologia au fost preconizate alocaţii financiare pe toate componentele în sumă de 293,8 mil. lei. Ponderea de 45,03 la sută o constituie activităţile şi lucrările finanţate din contul fondurilor ecologice.

Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor sunt autorităţile, sau ordonatorii principali de credite responsabili de implementarea politicilor la grupul dat.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor din contul mijloacelor financiare prevăzute pentru Fondul pentru dezvoltare regională au fost alocate 1,6 mil. lei. Mijlocele în cauză au fost valorificate pentru amenajarea, salubrizarea rîului Bîc în s. Temeleuţi (r.Călăraşi).

Ministerul Mediului în anul 2015, a executat pe toate componentele cheltuieli în sumă de 174,2 mil. lei. Principale domenii au fost asigurarea politicilor şi managementul în domeniul protecţiei mediului prin asigurarea cadrul adecvat normativ şi legislativ în domeniu, asigurarea activităţilor de conştientizare ecologică, asigurarea cu servicii de colectare a deşeurilor în localităţile rurale ale republicii, reparaţia şi consolidarea barajului Stînca-Costeşti, majorarea suprafeţelor terenurilor împădurite.

Cheltuielile efectuate în domeniul transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica în anul 2015 s-au axat pe asigurarea implementării în continuare a priorităţilor strategice ale sectorului.

În anul 2015 au fost realizate următoarele măsuri:

• implementarea în continuare a programelor naţionale în domeniul transporturilor;

• implementarea de către Administraţia de Stat a Drumurilor a proiectului “Susţinerea Programului în sectorul drumurilor ” finanţat din surse externe conform acordurilor de împrumuturi şi granturi;

• asigurarea activităţii instituţiilor din domeniul transporturilor;

• realizarea finanţării Programului de repartizare a mijloacelor fondului rutier aprobat prin H.G. nr.235 din 6 mai 2015 conform căruia au fost planificate alocaţii în mărime de 1523,7 mil. lei, iar suma precizată conform HG nr.897 din 30 decembrie 2015 constituie 1038,5 mil. lei. Cheltuielile fondului rutier au fost finanţate în mărime de 765,6 mil. lei, ceea ce reprezintă 73,7% din plan.

• finanţarea lucrărilor de întreţinere a drumurilor publice naţionale şi locale în mărime de 639,0 mil. lei, sau 61,5% din suma planificată.

• finanţarea conform Anexei la Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2015, pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală din intravilanul localităţilor pentru care au fost planificate mijloace financiare în mărime de 450,0 mil. lei, suma precizată constituind 127,3 mil. lei, fiind finanţate 126,6 mil. lei sau 99,5% din precizat.

Principalele politici implementate în anul 2015 în domeniul complexul pentru combustibil şi energie constituie:

• Integrarea Republicii Moldova în piaţa energetic europeană şi realizarea proiectelor de interconexiune prioritare;

• Diversificarea căilor şi surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi energie electrică prin sporirea securităţii energetice în sectorul gazelor naturale;

• Asigurarea activităţii eficiente a S.A. ”Termoelectrica” precum şi crearea unei platforme performante de generare a energiei electrice şi termice prin asigurarea modernizării întreprinderii respective.

• Implementarea proiectelor de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor regenerabile de energie.

În bugetul de stat la ramura dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii financiare în sumă de 595,0 mil. lei, din care 523,7 mil. lei componenta de bază şi 71,3 proiecte finanţate din surse externe. Ulterior, conform modificărilor operate pe parcursul anului în Legea bugetului de stat pe anul 2015, alocaţiile totale au fost diminuate cu 348,6 mil. lei care, în final, au constituit 246,4 mil. lei. Diminuarea în cauză a fost ca rezultat al excluderii alocaţiilor pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău – 300,0 mil. lei şi diminuării fondului pentru eficienţă energetică cu 122,8 mil. lei.

Cheltuielile principale au fost alocate pentru:

• îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi valabilităţii financiare a companiei nou-formate SA ”Termoelectrica”, îmbunătăţirea calităţii şi fiabilităţii serviciilor de alimentare cu energie termică prestate populaţiei în municipiul Chişinău – 38,5 mil. lei;

• elaborarea unui studiu de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Ucraina cu ENTSO-E – 31,3 mil. lei;

• întreţinerea activităţii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică – 22,0 mil. lei.

Obiectivul general al programului în domeniul completarea rezervelor de stat reprezintă promovarea unei politici coerente a statului pentru sporirea gradului de securitate a ţării în domeniul rezervelor materiale de stat şi de mobilizare, ca element component al siguranţei publice şi securităţii naţionale.

Principalele priorităţi de politici pentru anul 2015 în domeniul completării rezervelor de stat au fost:

• eficientizarea şi optimizarea activităţii funcţionale în domeniu;

• completarea volumelor stabilite de nomenclatoarele rezervelor materiale de stat şi de mobilizare;

• dezvoltarea cadrului legal în domeniul rezervelor materiale ale statului.

În bugetul de stat pe ramura alte servicii legate de activitatea economică pe toate componentele au fost preconizate alocaţii în sumă de 545,7 mil. lei, sau executarea de casă a constituit nivelul de 63% la sută, sau 343,8 mil. lei, dintre care cheltuielile pe componenta de bază au fost valorificate în sumă de 179,1 mil. lei, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă –164,0 mil. lei, şi din contul mijloacelor speciale – 2.2 mil. lei.

Executarea de casă totală a bugetului la ramura dată se prezintă după cum urmează: 289,3 mil. lei Ministerul Economiei; 27,8 mil. lei - Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; 21,1 mil. lei - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; 1,0 mil. lei - Ministerul Finanţelor; 4,1 mil. lei - Agenţia Turismului.

Principalele activităţi în sectorul menţionat sunt determinate de promovarea ţării în cadrul unor evenimente interne şi internaţionale, susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii armonizarea standardelor naţionale cu standardele europene şi internaţionale, dezvoltarea sistemului naţional de standardizare etc. Principalul eveniment care a avut loc în anul 2015 este expoziţia internaţională Milano 2015. Fabricat în Moldova etc.

Alt domeniu prioritar este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii prin facilitarea accesului acestora la resurse financiare prin garantarea de stat a creditelor solicitate de la instituţiile financiare, dezvoltarea acestora prin cadrul unor programe naţionale cum ar fi: Programul de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1. Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET).

Alt aspect este dezvoltarea infrastructurii pentru dezvoltarea activităţilor antreprenoriale, precum şi dezvoltarea turismului. Principalele obiecte investiţionale:

- Conectarea parcului Industrial Edineţ la infrastructura de acces si utilităţile publice; Grup de producători si casa de ambalare pentru servicii moderne de marketing la export (Costesti, Ialoveni);

- Sporirea atractivităţii turistice a zonei centru prin consolidarea patrimoniului existent (Donici, Orhei);

- Deschiderea traseului turistic (Vama Veche Lapuşna) prin restaurarea obiectelor de patrimoniu istoric, Conacul “Manuc-Bey” din oraşul Hincesti, locaţia geto-dacică din satul Stolnicen.

Politica în domeniul remunerării muncii în anul 2015, analiza sistemului de salarizare şi a cheltuielilor salariale în sistemul bugetar la general şi pe ramuri

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12 aprilie 2015 au fost stabilite limitele cheltuielilor de personal pe anul 2015 pentru autorităţile (instituţiile) bugetare finanţate de la bugetul de stat la nivel de 4902,7 mil. lei. În bugetele unităţilor administrativ – teritoriale cheltuielile de personal au fost aprobate la nivel de 5703,1 mil. lei. În total, în bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2015, cheltuielile de personal au fost aprobate în suma de 10605,8 mil. lei, cu 1578,4 mil. lei sau 17,48% mai mult faţă de cele aprobate pe anul 2014.

Pe parcursul anului 2015, volumul cheltuielilor de personal a fost reexaminat în aspectul diminuării acestuia şi precizat la nivelul de 10510,4 mil. lei, cu 1483,0 mil. lei sau 16,43% mai mult comparativ cu cel aprobat pe anul 2014, iar faţă de planul precizat pe anul 2014 creşterea a constituit 1270,6 mil. lei sau 13,75%.

Factorii principali, care au condiţionat creşterea cheltuielilor de personal, modificarea structurii acestora şi majorarea ponderii lor în PIB în anul 2015, au fost majorările salariale implementate şi modificările structurale realizate în perioada de raportare.

Pe parcursul anului 2015 a continuat procesul de implementare a normelor salariale prevăzute de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23 decembrie 2005, Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nr.48 din 22 martie 2012, precum şi de Legea privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23 decembrie 2013. Astfel, în volumul cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2015 au fost prevăzute mijloace financiare pentru asigurarea costului tranzitoriu al majorărilor salariale implementate în anul 2014 precum şi pentru asigurarea măsurilor noi de majorări salariale, avînd termenul de punere în aplicare pe parcursul anului 2015.

Costul măsurilor tranzitorii din anul 2014 de majorare a salariilor a constituit 1210,9 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 514,5 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 696,4 mil. lei.

Totodată, în conformitate cu politica în domeniul remunerării muncii, pe parcursul anului 2015, au fost realizate următoarele măsuri de majorare a salariului angajaţilor din sectorul bugetar:

- A fost recalculat, începînd cu 1 ianuarie 2015, costul sporului lunar pentru eficienţă în prevenirea şi combaterea corupţiei în funcţie de salariul mediu pe economia naţională realizat în anul precedent pentru colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie (Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 art.21 alin.1)). Costul acestei măsuri a constituit 2,4 mil. lei.

- Trecerea funcţionarilor publici la următoarele trepte de salarizare conform rezultatelor evaluării performanţelor obţinute în anul 2014, în aplicare începînd cu 01.03.2015. (Legea nr.48 din 22.03.2012, art.6 alin.9) şi 10¹)). Majorarea constituie în mediu 4% la fondul anual de salarizare pentru categoria respectivă de angajaţi. Costul acestei măsuri a constituit 36,3 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 25,1 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 11,2 mil. lei.

- A fost acordat sporul pentru performanţă colectivă funcţionarilor publici în mărime de 15% în vigoare de la 01.03.2015, faţă de 10% în anul 2014, care se recalculează anual conform legislaţiei în vigoare ţinînd cont de trecerea la următoarele trepte de salarizare (Legea nr.48 din 22.03.2012, art.8 alin.2)). Costul acestei măsuri a constituit de 70,9 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 49,1 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 21,8 mil. lei.

- Majorarea graduală a salariilor judecătorilor, începînd cu 1 aprilie 2015, în conformitate cu prevederile art.10 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23.12.2013, prin aplicarea coeficientului K=0,90 faţă de K=0,80 în anul 2014, ţinînd cont de majorarea salariului mediu realizat pe economie pînă la 4172 lei. Costul acestei măsuri a constituit 8,6 mil. lei.

Costul măsurilor noi de majorare a salariilor implementate pe parcursul anului 2015 a constituit 118,2 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 85,2 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 33,0 mil. lei.

Concomitent, pe parcursul anului 2015 a fost implementată o normă salarială suplimentară, pentru cadre didactice, pentru care iniţial în bugetul de stat aprobat pentru anul 2015 nu au fost prevăzute mijloace financiare şi au fost aprobate la rectificarea bugetului pe anul 2015. Costul majorării cu 3% a salariilor cadrelor didactice de la 1 septembrie 2015, în conformitate cu pct.2 din Note la tabel din anexa nr.11 la Legea nr.355-XVI din 23.12.2005. Costul acestei măsuri pentru 3 luni ale anului 2015 a constituit 29,0 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 3,9 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 25,1 mil. lei.

Cheltuielile de casă pentru achitarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar au fost executate la nivelul de 98,0% din planul precizat pe anul 2015. Creşterea cheltuielilor de personal executate în anul 2015 faţă de cele executate în anul 2014 a constituit 13,3%.

Sub aspect ramural, cheltuielile de personal executate în anul 2015 au atestat o creştere faţă de cele executate în anul 2014 pe toate ramurile economiei naţionale, cu excepţia ramurii “Complexul pentru combustibil şi energie”, inclusiv preponderent pe ramurile: “Apărarea naţională” – cu 20,1%, “Asigurare şi asistenţă socială” – cu 18,1%, “Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” – 16,4%, “Cultura, arta, sportul şi activităţi pentru tineret” – cu 16,2%, “Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională” – 15,4%, “Învăţămîntul” – 14,8%, “Justiţia” – cu 12,0%; “Ştiinţa şi inovarea” – cu 11,7%.

Structura cheltuielilor de personal executate în anul 2015 pe componente bugetare s-au constituit după cum urmează:

- componenta de bază – 10030,6 mil. lei sau 97,41%;

- mijloacele speciale – 261,2 mil. lei sau 2,54%;

- fondurile speciale – 5,0 mil. lei sau 0,05%.

În comparaţie cu anul 2014 ponderea cheltuielilor de personal executate în PIB în anul 2015 s-a majorat şi a constituit 8,45%, comparativ cu 8,11% în anul 2014. Acest fapt se datorează, în special, normelor de majorări salariale implementate.

Analiza cheltuielilor de personal pentru anul 2015, pe bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe componente bugetare şi pe ramuri, în comparaţie cu situaţia din anul 2014, se reflectă în tabela de la pagina 32.

Numărul de unităţi de personal aprobat pe anul 2015 pentru autorităţile (instituţiile) bugetare finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele unităţilor administrativ – teritoriale, a constituit 198771,5 unităţi. Pe parcursul anului numărul unităţilor de personal a fost precizat şi majorat cu 60 unităţi, şi a constituit 198831,5 unităţi.

Conform Raportului operativ lunar nr.8 “Privind statele şi efectivul de personal din instituţiile publice din sectorul bugetar” numărul unităţilor de personal real încadrat la finele anului 2015 a constituit 190587,0 unităţi, sau 95,9% din numărul de unităţi precizat pe aceeaşi perioadă. Numărul de unităţi real încadrat în mediu lunar pe an a constituit 188660,0 unităţi, sau 94,9% faţă de numărul de unităţi precizat. Numărul de unităţi de personal încadrat la finele anului 2015 s-a diminuat faţă de anul 2014 cu 560,0 unităţi sau 0,3%, cauzat de optimizările efectuate de instituţiile bugetare.

Analiza numărului unităţilor de personal în anul 2015 la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe componente bugetare şi pe ramuri, în comparaţie cu situaţia din anul 2014, se reflectă în tabela de la pagina 66.

Politica în domeniul datoriei de stat

Pe parcursul anului 2015, politica în domeniul datoriei de stat a fost orientată spre realizarea obiectivului fundamental şi obiectivelor specifice ale managementului datoriei de stat.

Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat stabilit pentru perioada anilor 2015-2017 în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)” constituie asigurarea necesităţilor de finanţare ale bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate.

În scopul atingerii obiectivului fundamental, pe parcursul anului 2015, au fost prioritare următoarele obiective specifice de gestionare a datoriei de stat:

1) limitarea extinderii garanţiilor de stat la cazurile care promovează proiectele prioritare pentru economia naţională, cu condiţia că toate cerinţele legii sînt realizate;

2) dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat.

La capitolul contractării împrumuturilor de stat externe, pe parcursul anului 2015, întru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, cît şi a suportului bugetar au fost contractate 4 acorduri de împrumuturi de stat externe pe termen lung, în sumă totală de 222,9 mil. dolari SUA, dintre care au intrat în vigoare 3 acorduri, inclusiv:

Proiecte finanţate din surse externe:

♦ Banca Mondială

1. Un împrumut în sumă 40,5 mil. dolari SUA, contractat în baza Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind proiectul “Îmbunătăţirea eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică”. Acordul a fost semnat la 15 aprilie 2015, intrat în vigoare la 14 august 2015.

2. Un împrumut în sumă de 8,7 mil. DST (circa 12,2 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, privind proiectul “Finanţare Adiţională pentru Competitivitate în Agricultură”. Acordul dat a fost semnat la 21 mai 2015, intrat în vigoare la 7 iulie 2015.

3. Un împrumut în sumă de 1,5 mil. DST (circa 2,0 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, privind proiectul “Finanţare Adiţională pentru Managementul Dezastrelor şi Riscurilor Climaterice”. Acordul a fost semnat la 21 mai 2015, intrat în vigoare la 19 august 2015.

Susţinerea bugetului:

♦ Guvernul României

4. Un împrumut în sumă de 150,0 mil. Euro (circa 168,2 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi România, privind “Asistenţa financiară rambursabilă”. Acordul a fost semnat la 7 octombrie 2015.

Adiţional, pe parcursul anului 2015 au intrat în vigoare 2 acorduri de împrumut semnate de Republica Moldova în anul 2014:

1. Un împrumut în sumă de 20,0 mil. DST (circa 30,8 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, privind proiectul “Modernizarea Sectorului Sănătăţii în Republica Moldova”. Acordul a fost semnat la 11 iulie 2014, intrat în vigoare la 8 aprilie 2015.

2. Un împrumut în sumă de 6,0 mil. Euro (circa 7,5 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de credit export dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, privind proiectul “Consolidarea serviciului salvatori şi pompieri în localităţile rurale ale Republicii Moldova”. Acordul a fost semnat la 21 noiembrie 2014, intrat în vigoare la 29 iunie 2015.

La capitolul intrări de împrumuturi de stat externe, iniţial a fost planificată suma de 3601,2 mil. lei (186,6 mil. dolari SUA), inclusiv 2259,8 mil. lei (117,1 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 1341,4 mil. lei (69,5 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi externe destinate susţinerii bugetului de stat.

Ulterior, aceste sume au fost rectificate, intrările de împrumuturi externe constituind 3869,6 mil. lei (200,5 mil. dolari SUA), inclusiv 2259,8 mil. lei (117,1 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 1609,8 mil. lei (83,4 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi externe destinate susţinerii bugetului de stat.

Pe parcursul anului 2015 au avut loc intrări de împrumuturi externe în sumă totală de 2528,7 mil. lei (133,6 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o executare de 61,0% faţă de suma precizată pe an de 4147,2 mil. lei, şi care după destinaţia lor se împart în:

♦ pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe – 2240,9 mil. lei (118,5 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 88,6% din suma totală de intrări din împrumuturi de stat externe şi o executare de 88,3% faţă de suma precizată pe an de 2537,4 mil. lei;

♦ pentru susţinerea bugetului de stat – 287,8 mil. lei (15,0 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 11,4% din suma totală de intrări din împrumuturi şi o executare de 17,9% faţă de suma rectificată pe an. Executarea în proporţie de 17,9 la sută se datorează faptului că nu a intrat în vigoare Acordul privind “Asistenţa financiară rambursabilă” între România şi Republica Moldova semnat la 7 octombrie 2015 şi respectiv nu a avut loc prima debursare din împrumutul respectiv în valoare de 60,0 mil. Euro.

În structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori, volumul cel mai mare îl deţin creditorii multilaterali în valoare de 1907,7 mil. lei (99,7 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 74,6% din totalul intrărilor de împrumuturi externe.

Cea mai mare pondere în structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori este deţinută de către AID cu 699,1 mil. lei (36,4 mil. dolari SUA), urmată de BEI cu 677,9 mil. lei (35,4 mil. dolari SUA), JICA cu 571,0 mil. lei (31,2 mil. dolari SUA), BERD cu 212,4 mil. lei (11,0 mil. dolari SUA), BIRD cu 193,0 mil. lei (10,1 mil. dolari SUA), FIDA cu 66,2 mil. lei (3,7 mil. dolari SUA), BCDE – 59,0 mil. lei (3,1 mil. dolari SUA) şi în cele din urmă UniCredit Bank Austria – 50,0 mil. lei (2,7 mil. dolari SUA).

Ca pondere procentuală, la situaţia din 31 decembrie 2015, AID deţine 27,2%, la sută din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, urmată de BEI - 26,5%, JICA - 23,4%, BERD – 8,3%, BIRD - 7,6%, FIDA – 2,7%, BDCE – 2,4%, şi în cele din urmă UniCredit Bank Austria cu 2,0%.

III. EXECUTAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL

În anul 2015, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 43681,1 mil. lei, cu 1138,0 mil. lei mai puţin decît suma precizată, ceea ce constituie 97,5% faţă de prevederile anuale, iar faţă de acumulările anului 2014, cu 1234,3 mil. lei, sau cu 2,9% mai mult. Nivelul acumulării veniturilor în anul 2015 a fost influenţat, în primul rînd, de scăderea drastică a comerţului exterior, care a fost determinată atît de reducerea preţurilor de export/import, cît şi de modificarea structurii comerţului, reducerea transferurilor de bani de peste hotare, precum şi producerea şi prelucrarea producţiei agricole cauzată de seceta severă, la fel şi suspendarea finanţării externe.

În afară de aceasta, pentru acumularea veniturilor la bugetul public naţional pînă în luna mai a anului 2015 au fost implementate prevederile politicii fiscale a anului 2014, iar începînd cu luna mai a anului 2015 – noile prevederi a politicii fiscale, aprobate prin Legea nr.71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

La partea de cheltuieli bugetul public naţional a fost executat în sumă de 46 395,8 mil. lei, cu 3555,6 mil. lei mai puţin decît suma precizată, sau la nivel de 92,9% din prevederile anuale. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile s-au majorat cu 2002,7 mil. lei sau cu 4,5 la sută.

Executarea bugetului public naţional în anul 2015 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2714,7 mil. lei, cu 2417,6 mil. lei mai puţin decît suma precizată, iar faţă de anul 2014 - cu 768,4 mil. lei mai mult.

Pe tipuri de bugete, indicatorii bugetari se prezintă în următorul tabel:

1. Realizarea părţii de venituri a bugetului public

naţional, inclusiv pe componente

Pentru anul 2015, partea de venituri a bugetului public naţional a fost iniţial estimată şi aprobată în sumă totală de 45 420,5 mil. lei.

Totodată, ţinînd cont de evoluţia executării părţii de venituri pe parcursul anului 2015 au fost operate anumite modificări la legile bugetului de stat, bugetului asigurării sociale de stat şi a deciziilor adoptate de către organele deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale. Ca urmare, veniturile iniţiale au fost reduse cu 601,4 mil. lei (cu 1,3 la sută) şi au constituit 44819,1 mil. lei.

Conform rezultatelor anului 2015, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 43681,1 mil. lei, cu 1138,0 mil. lei mai puţin decît suma precizată, constituind 97,5 la sută faţă de prevederile anuale.

Evoluţia veniturilor bugetului public naţional pe anii 2013-2015, se prezintă în următoarea diagramă.

Totodată, în comparaţie cu anul 2014, la toate bugetele au fost acumulate venituri cu 1234,3 mil. lei sau cu 2,9 la sută mai mult.

Ca pondere în PIB, veniturile bugetului public naţional în anul 2015 au atins un nivel de 35,8% şi s-au redus cu 2,1 p.p. faţă de anul 2014.

Dinamica încasării veniturilor bugetului public naţional în anii 2014-2015 pe tipuri, se prezintă în tabelul următor.

Structura bugetului public naţional la partea de venituri pe anii 2014 şi 2015 pe componente se reflectă în următoarele diagrame.

La situaţia din 31.12.2015 numărul contribuabililor luaţi la evidenţa fiscală constituie 465434 contribuabili, cu 220302 contribuabili mai puţin faţă de anul 2014 şi cu 216157 contribuabili mai puţin faţă de anul 2013.

Pe parcursul anului 2015 au fost radiaţi din Registrul fiscal de stat 223336 contribuabili, ceea ce constituie 48% din numărul total (465 434). Scăderea considerabilă a numărului contribuabililor se explică prin faptul că, în anul 2014 a fost completată Legea nr.1353-X din 03.11.2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), cu art.36 alin.(5) prin care gospodăriile ţărăneşti care au fost înregistrate pînă la data de 08.02.2001 şi nu au efectuat reînregistrarea conform legii menţionate urmează a fi radiate din oficiu de organul fiscal.

Astfel, pe parcursul anului 2015 de către organele fiscale de stat teritoriale au fost radiate din oficiu 219176 gospodării ţărăneşti ceea ce constituie 77,4% din numărul total de gospodării ţărăneşti înregistrate la situaţia din 31.12.2015.

Sub aspectul principalelor forme de proprietate, numărul contribuabililor se prezintă precum urmează.

• proprietate de stat – 3744 contribuabili sau 0,8% în total;

• proprietate municipală – 2352 contribuabili sau 0,5%;

• proprietate privată – 398747 contribuabili sau 85,7%,

• proprietate colectivă – 33964 contribuabili sau 7,3%;

• proprietatea organizaţiilor şi mişcărilor obşteşti – 14156 contribuabili sau 3,0%;

• proprietatea întreprinderilor mixte străine – 5886 contribuabili sau 1,3%;

• proprietatea cetăţenilor, a persoanelor juridice – 4877 contribuabili sau 1,0%.

• proprietatea organizaţiilor religioase – 1738 contribuabili sau 0,4%.

În structura veniturilor bugetului public naţional, partea de venituri proprii (fără transferuri interbugetare) a bugetului de stat a fost executată la nivel 95,5 la sută, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – 101,6 la sută, bugetului asigurărilor sociale de stat – 101,0 la sută, fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 100,9 la sută, faţă de prevederile anuale.

Partea majoră din veniturile bugetului public naţional, continuă să o deţină veniturile fiscale, astfel în anul 2015 acestea au constituit circa 87,2 la sută faţă de 83,9 la sută în 2014. Pe parcursul anului 2015 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri fiscale în sumă de 38 111,0 mil. lei, cu 396,6 mil. lei mai puţin decît suma precizată pe an. Comparativ cu executat pe anul precedent, aceste încasări s-au majorat cu 2480,2 mil. lei sau 7,0 la sută.

Din totalul veniturilor fiscale (38111,0 mil. lei), 47,3 la sută le revin impozitelor directe (18040,7 mil. lei) şi 49,6 la sută – impozitelor indirecte (18886,2 mil. lei). Comparativ cu prevederile aprobate iniţial, ponderea impozitelor directe s-a majorat cu 2,9 la sută, iar impozitelor indirecte s-a redus cu 3,1 la sută.

Structura veniturilor, încasate la bugetul public naţional pe impozite directe, indirecte şi alte venituri pe anii 2014 şi 2015, se prezintă în următoarele diagrame.

În suma totală a veniturilor bugetului public naţional, impozitele directe au fost aprobate iniţial în sumă de 17453,3 mil. lei, ca ulterior să fie precizate pînă la 17766,7 mil. lei, astfel fiind majorate cu 313,4 mil. lei preponderent ca urmare a majorării încasărilor de la impozitele pe venit cu 212,9 mil. lei şi contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat cu 99,2 mil. lei. De facto, încasările impozitelor date în anul 2015 au constituit 18040,7 mil. lei, cu 274,0 mil. lei mai mult sau la nivel de 101,5 la sută faţă de prevederile anuale, comparativ cu anul 2014, încasările impozitelor directe s-au majorat cu 2043,7 mil. lei sau cu 12,8 la sută. Ca raport în PIB, ponderea acestor impozite în anul 2015, s-a majorat şi a constituit 14,8% faţă de 14,3% – în anul 2014.

Dinamica încasărilor impozitelor directe în bugetul public naţional în anii 2013-2015 se prezintă în următorul grafic.

Pentru anul 2015, veniturile din impozitele indirecte au fost aprobate iniţial în sumă de 20707,3 mil. lei. Pe parcursul anului 2015, reieşind din tendinţele economice şi factorilor interni şi externi, sumele prognozate iniţial au fost diminuate – cu 1539,2 mil. lei şi planul precizat de la aceste impozite a constituit 19168,1 mil. lei. Conform rezultatelor atinse, în buget în 2015 au fost colectate impozite indirecte în sumă de 18886,2 mil. lei sau la nivel de 98,5 la sută (cu 281,9 mil. lei mai puţin faţă de precizat anual). În comparaţie cu anul 2014, încasările de la aceste impozite au crescut cu 1148,2 mil. lei sau cu 6,5 la sută. Ca pondere în PIB, impozitele indirecte în anul de referinţă s-au redus faţă de 2014 cu 0,3 p.p. şi au constituit 15,5%.

Evoluţia încasării impozitelor indirecte în anii 2013-2015, se prezintă în următoarea diagramă.

Încasările din alte impozite şi taxe au fost aprobate iniţial în sumă de 3008,6 mil. lei, ulterior fiind precizate pînă la 3634,8 mil. lei şi executate pe parcursul anului în suma de 3298,0 mil. lei sau la nivel de 90,7 la sută faţă de prevederile anuale. Totodată, în comparaţie cu anul 2014, aceste încasări s-au majorat neesenţial cu 48,0 mil. lei sau cu 1,5 la sută. Ponderea veniturilor nominalizate în PIB în anul 2015 au constituit 2,71% faţă de 2,90% în anul 2014.

Încasările din mijloacele speciale ale instituţiilor bugetare au fost aprobate iniţial în sumă de 998,9 mil. lei, fiind precizate pe parcursul anului la propunerile autorităţilor publice centrale şi locale în sumă de 1044,7 mil. lei, şi fiind realizate în suma de 998,2 mil. lei sau la nivel de 95,5 la sută faţă de prevederile anuale. Ponderea veniturilor date în PIB au înregistrat în anul 2015 – 0,8%, rămînînd practic la nivelul anului 2014.

Veniturile fondurilor speciale au fost aprobate iniţial în sumă de 405,4 mil. lei ca mai apoi, la propunerile autorităţilor publice centrale şi locale suma preconizată spre încasare să fie precizată pînă la 404,4 mil. lei şi realizate în sumă de 390,3 mil. lei, cu 14,1 mil. lei sau cu 3,5 la sută mai puţin faţă de prevederile anuale stabilite. Comparativ cu anul 2014, încasările s-au redus cu 14,3 mil. lei sau cu 3,6 la sută. Ponderea acestor venituri în PIB a constituit 0,32% faţă de 0,36% în anul 2014.

În anul 2015, conform acordurilor încheiate cu investitorii interni şi donatorii externi, în buget, iniţial au fost aprobate debursări în formă de granturi în sumă de 2847,0 mil. lei. Pe parcursul anului, conform precizării termenelor de debursare a tranşelor, efectuarea lucrărilor şi prezentarea serviciilor, precum şi semnării a acordurilor noi, suma granturilor a fost stabilită în volum de 2800,4 mil. lei. În suma totală precizată, granturi externe au însumat – 2657,5 mil. lei şi granturi interne – 142,9 mil. lei. În realitate debursările din partea partenerilor de dezvoltare şi donatorilor interni au constituit 2067,7 mil. lei, dintre care, granturi externe – 1953,6 mil. lei şi granturi interne – 114,1 mil. lei. În comparaţie cu anul precedent, sumele debursate în formă de granturi s-au redus cu 2059,4 mil. lei sau cu circa 49,9 la sută. Ponderea lor în PIB a constituit 1,7% comparativ cu 3,7% în anul 2014.

În anul 2015 din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, 58,3% revine veniturilor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi 36,3% – veniturilor administrate de către Serviciul Vamal. La general, indicatorii de colectare a veniturilor de către organele fiscale, prevăzuţi pentru anul 2015, au fost realizaţi la nivel de 99,4 la sută (cu 157,4 mil. lei mai puţin decît suma preconizată) şi de către organele vamale – la nivel de 98,8 la sută (cu 197,2 mil. lei mai puţin). Totodată, faţă de anul 2014, încasările veniturilor administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat au crescut cu 1710,6 mil. lei sau cu 7,2 la sută, iar cele administrate de către organele Serviciului Vamal – cu 404,9 mil. lei sau cu 2,6 la sută.

Încasarea veniturilor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, se prezintă în tabelul următor.

1.1. Venituri fiscale

Impozitele directe

În suma totală a veniturilor bugetului public naţional în anul 2015 impozitele directe au constituit 41,3 la sută (37,7 la sută – în anul 2014) şi au însumat 18040,7 mil. lei, majorîndu-se faţă de planul precizat cu 274,0 mil. lei sau cu 1,5 la sută iar faţă de încasările anului 2014 cu 2043,7 mil. lei sau cu 12,8 la sută.

Ca structură în suma totală, veniturile nominalizate se caracterizează astfel:

• impozitele pe venit – 30,8%;

• impozitele pe proprietate – 2,0%;

• contribuţii de asigurări sociale de stat – 51,4%;

• primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală – 15,8%.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice a fost încasat în sumă de 2745,4 mil. lei, cu o majorare în raport cu anul 2014 cu 298,4 mil. lei sau cu 12,2 la sută. Comparativ cu planul precizat încasările s-au majorat cu 110,1 mil. lei sau cu 4,2 la sută. E de menţionat că majorarea încasărilor impozitului pe venit din salariu certifică despre creşterea veniturilor sub formă de salariu atît în sfera bugetară cît şi în sectorul real. Ponderea impozitului dat în suma totală a veniturilor, în perioada raportată, a constituit 6,3 la sută, majorîndu-se cu 0,5 la sută faţă de anul precedent. Ponderea impozitului în PIB a constituit 2,25%, faţă de 2,18% în anul 2014 .

Cota medie a impozitului pe venitul reţinut din salariu către fondul de remunerare a muncii pentru anul 2015 (preliminar) a constituit 8,32% faţă de 8,16% în anul 2014.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice în anul 2015 a fost încasat în sumă de 2808,3 mil. lei, fiind în creştere faţă de anul 2014 cu 377,8 mil. lei sau 15,5 la sută. Majorările faţă de anul 2014 se explică prin faptul accelerării inflaţiei şi devalorizării semnificative a monedei naţionale care a influenţat la volumul veniturilor, în deosebi în sectorul bancar. Pe parcursul anului, planul aprobat iniţial (2583,6 mil. lei) a fost majorat cu 173,4 mil. lei mai mult şi, respectiv, la finele anului a constituit 2757,0 mil. lei. Faţă de planul anual precizat încasările pe acest tip de venit au fost supraîndeplinite cu 51,3 mil. lei sau 1,9 la sută. Ponderea impozitului dat în suma totală a veniturilor bugetului public naţional a constituit 6,4%, iar în PIB – 2,3%, majorîndu-se faţă de nivelul anului 2014 cu 0,13 puncte procentuale. În structură, partea preponderentă o deţin încasările impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător – 1963,1 mil. lei (69,9%), reţinut la sursa de plată – 388,5 mil. lei (13,8%), din suma dividendelor achitate – 359,5 mil. lei (12,8%), iar impozitul pe venit din activitatea operaţională – 97,2 mil. lei (3,5%).

Dinamica încasărilor la buget a impozitelor pe venit pe anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

Impozitul funciar. Încasările la buget a impozitului funciar au constituit 182,1 mil. lei, inclusiv pe terenurile cu destinaţie agricolă – 146,5 mil. lei, pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă – 9,3 mil. lei şi pe loturile de pe lîngă casă – 26,3 mil. lei. Faţă de prevederile anuale încasările au fost mai mici cu 2,0 mil. lei sau 1,1 la sută iar faţă de anul 2014 s-au majorat cu 3,0 mil. lei sau 1,7 la sută.

În anul 2015, suma calculată spre plată (inclusiv restanţa la începutul anului) la impozitul funciar a constituit 209,5 mil. lei, iar nivelul încasărilor au constituit 86,9%.

Impozitul pe bunurile imobiliare. În anul 2015, încasările impozitului pe bunurile imobiliare au constituit 177,2 mil. lei.

Faţă de suma prevederilor anuale încasările impozitului pe bunurile imobiliare au fost cu 2,9 mil. lei sau cu 1,7 la sută mai mult, iar comparativ cu anul precedent acestea s-au majorat cu 13,9 mil. lei sau cu 8,5 la sută.

Din suma totală a impozitului pe bunurile imobiliare, încasările de la persoanele juridice pe sistemul vechi au constituit 13,2 mil. lei, de la persoanele fizice în localităţile rurale – 8,3 mil. lei, de la impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni, din valoarea estimată (pe piaţă) – 104,8 mil. lei şi impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piaţă) – 50,8 mil. lei.

În anul 2015, sumele calculate spre plată (inclusiv restanţa la începutul anului) la impozitul pe bunurile imobiliare au constituit 213,4 mil. lei, pe cînd nivelul încasărilor au atins doar 83,0 la sută.

Dinamica încasărilor la buget a impozitului funciar şi a impozitului pe bunurile imobiliare în anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

Pe parcursul anului 2015, conform art.283-284 din titlul VI al Codului fiscal, contribuabililor le-au fost acordate înlesniri fiscale la plata impozitului funciar, în suma totală de 89,0 mil. lei, dintre care terenurile: autorităţilor publice şi instituţiilor publice finanţate de la bugetele de toate nivelurile – 41,0 mil. lei, proprietarilor sau deţinătorilor bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei – 3,5 mil. lei, proprietarilor terenurilor atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare – 3,16 mil. lei, proprietarilor şi beneficiarilor terenurilor de uz public în localităţi – 9,0 mil. lei, proprietarilor terenurilor destinate fondului silvic – 15,1 mil. lei, proprietarilor şi beneficiarilor ai căror terenuri sunt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografe ş.a. – 2,0 mil. lei şi alte înlesniri fiscale – 3,1 mil. lei.

Pentru contribuabili - persoane fizice, şi anume: persoanelor de vîrstă pensionară, invalizi au fost acordate înlesniri în sumă de 12,2 mil. lei.

În baza aceloraşi articole ale Codului fiscal, înlesnirile la impozitul pe bunurile imobiliare au constituit 113,4 mil. lei, dintre care: la autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile – 51,1 mil. lei, instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 15,7 mil. lei, instituţiile de cultură, artă, cinematografie, de învăţămînt – 13,6 mil. lei şi alte înlesniri fiscale – 1,3 mil. lei. Pentru contribuabili-persoane fizice au fost acordate înlesniri în sumă de 31,8 mil. lei.

Totodată, potrivit alineatelor (7) şi (9) ale articolului 4 din Legea cu privire la punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal, contribuabilii, care pînă la 30 iunie a anului respectiv au achitat integral sumele impozitului funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, au avut dreptul la o reducere a sumei impozitului calculat cu 15%. Sumele facilităţilor fiscale la contribuabilii, care au beneficiat de acest drept, au constituit respectiv, pe impozitul funciar – 15,8 mil. lei, pe impozitul pe bunurile imobiliare – 18,0 mil. lei. În total, suma înlesnirilor fiscale la impozitul funciar şi la impozitul pe bunurile imobiliare a constituit 104,8 mil. lei şi 131,4 mil. lei, respectiv.

Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate de la diferite categorii de contribuabili în sumă totală de 9273,1 mil. lei, estimările revizuite (9182,1 mil. lei) fiind realizate cu 91,0 mil. lei mai mult. Din suma totală a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii acumulate la buget, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, virate de angajatori şi contribuţiile individuale au constituit 9227,6 mil. lei sau 99,5 la sută. Totodată, în anul 2015, comparativ cu anul 2014, toate încasările sînt în creştere cu 910,5 mil. lei sau cu 10,9 la sută. Ponderea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în PIB a constituit 7,6%, iar în suma totală a veniturilor bugetului public naţional – 21,2 la sută, faţă de nivelul atins în anul 2014 ponderea în PIB s-a majorat cu 0,15 p.p, iar ca pondere în suma totală cu 1,5 p.p respectiv.

Primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală au fost realizate în sumă de 2854,6 mil. lei. Estimările precizate au fost îndeplinite cu 20,7 mil. lei sau la nivel de 100,7 la sută. Comparativ cu anul 2014, încasările în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală s-au majorat cu 440,1 mil. lei sau cu 18,2 la sută. E de menţionat că, de la 1 mai 2015 mărimea primei de asigurare a fost majorată de la 8% la 9%. Din suma totală a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, suma achitată de angajatori şi angajaţi a constituit 2764,3 mil. lei sau la nivel de 101,2 la sută, iar în sumă fixă – 90,3 mil. lei sau la nivel de 87,2 la sută. Ponderea în suma totală a bugetului public naţional a primelor de asigurare a constituit 6,5% , iar în PIB – 2,34%.

Dinamica încasărilor la buget a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

Impozitele indirecte

Conform rezultatelor anului 2015 impozitele indirecte în suma totală a veniturilor bugetului public naţional au constituit 43,3 la sută (41,8% – în anul 2014) şi au însumat 18886,2 mil. lei (17738,0 mil. lei – în anul 2014). Planul aprobat iniţial pentru anul 2015 a fost îndeplinit la nivel de 91,2 la sută şi cel revizuit la nivel de – 98,5 la sută sau mai puţin cu 1821,1 mil. lei şi 281,9 mil. lei, respectiv.

Ca structură, veniturile nominalizate se caracterizează astfel:

• taxa pe valoarea adăugată – 72,6% (72,4% – în anul 2014);

• accizele – 20,4% (19,3% – în anul 2014);

• impozitele asupra comerţului exterior şi a operaţiunilor externe – 7,0% (8,2% – în anul 2014).

Încasările taxei pe valoarea adăugată (TVA) (fără restituiri) au însumat 15782,8 mil. lei, cu o majorare faţă de anul 2014 cu 520,6 mil. lei sau cu 3,4 la sută. Faţă de prevederile anuale, aceste încasări au fost realizate la nivel de 97,2 la sută (16243,3 mil. lei) sau cu 460,5 mil. lei mai puţin. În structura încasărilor, TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova a constituit 4830,4 mil. lei sau 30,6% (în anul 2014 – 4369,8 mil. lei sau 28,6%) şi la TVA la mărfurile importate – 10952,4 mil. lei sau 69,4% (în anul 2014 – 10892,4 mil. lei sau 71,4%).

Totodată, restituirile TVA, efectuate pe parcursul anului, s-au cifrat în sumă de 2068,8 mil. lei sau cu 341,3 mil. lei mai puţin faţă de anul 2014. În total, încasările nete ale TVA se cifrează în sumă de 13714,0 mil. lei, cu o creştere faţă de încasările din anul 2014 de 862,0 mil. lei sau cu 6,7 la sută.

În totalul veniturilor bugetului public naţional, ponderea încasărilor TVA (nete) constituie 31,4% cu o majorare faţă de nivelul anului 2014 cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea în PIB – 11,25% faţă de 11,47% în anul 2014.

Nivelul încasărilor TVA la sumele calculate pentru anul 2015 (inclusiv restanţa la începutul anului) la mărfurile produse pe teritoriul republicii a constituit 85,2 la sută şi la mărfurile importate – 98,5 la sută.

Dinamica încasărilor TVA în anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

Încasările TVA pe mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul republicii au constituit 4830,4 mil. lei, cu 460,6 mil. lei sau cu 10,5 la sută mai mult faţă de nivelul anului 2014. Prevederile revizuite pe anul 2015 au fost realizate cu 73,4 mil. lei mai puţin sau la nivelul de 98,5 la sută.

În anul 2015 au fost înregistraţi 2123 de contribuabili plătitori de TVA, mai mult cu 310 contribuabili faţă de 2014. Comparativ cu anul 2014, numărul contribuabililor anulaţi ca plătitori de TVA s-a micşorat de la 1287 la 705, ceea ce reprezintă cu 582 de contribuabili mai puţini. În anul 2015 numărul plătitorilor TVA care au achitat sume TVA la buget (de la 100 mii lei) s-a micşorat cu 229 (de la 15440 în anul 2014 pînă la 15211 în anul 2015). Concomitent a crescut şi numărul contribuabililor care au achitat sume TVA considerabile la buget (mai mari de 1 mln. lei) cu 110 mai mult (de la 597 în anul 2014 pînă la 707 în anul 2015).

O influenţă negativă asupra situaţiei economice, a avut-o reducerea producţiei agricole ca urmare a secetei din avara anului 2015, reducerea consumului gospodăriilor populaţiei pe fonul stagnării veniturilor disponibile în termeni reali, accelerarea inflaţiei, devalorizarea semnificativă a monedei naţionale – factori principali care au influenţat încasările TVA pe teritoriul republicii.

Totodată, faţă de 2014, în anul 2015 au fost înregistrate majorări a încasărilor TVA în domeniul energetic, radiotelecomunicaţiilor, serviciilor financiare, în domeniul producerii şi comercializării produselor petroliere, iar la întreprinderile în domeniul producerii şi comercializării produselor alcoolice, materialelor de construcţie sumele achitate la buget s-au diminuat.

Cota efectivă a TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul republicii pentru anul 2015, în consumul final, a constituit 3,88% faţă de 3,52% în anul 2014.

Conform datelor statisticii, în anul 2015, importul total al mărfurilor a constituit 3986,8 mil. dolari SUA, comparativ cu 5317,0 mil. dolari SUA în anul 2014. Totodată, tendinţele negative ale restricţiilor impuse asupra exporturilor moldoveneşti, precum şi situaţia economică din regiune, scăderea preţurilor mondiale la produsele petroliere, reducerea cererii pe pieţele forţei de muncă au afectat respectiv creşterea indicatorilor la importuri, fiind în descreştere cu circa 25,0 la sută dar nu cu 23,0 la sută descreştere cum au fost precizate pe parcursul anului.

Un impact negativ asupra încasărilor TVA la buget, îl au modificările operate în art.96 al Codului fiscal – cota TVA 8% la producţia din fitotehnie şi horticultură importată. În afară de aceasta, s-au redus volumele cantitative a importurilor la unele categorii de mărfuri (băuturi, combustibil mineral, maşini şi echipamente, produse chimice şi organice, făinuri, îngrăşăminte minerale etc.). Valoarea importurilor a înregistrat diminuări semnificative şi ca urmare a scăderii accentuate a preţurilor mondiale la produse alimentare şi nealimentare, inclusiv la produsele petroliere.

Ca rezultat, încasările TVA la mărfurile importate au fost acumulate în anul 2015 în sumă de 10952,4 mil. lei sau la nivel de 96,6 la sută, cu 387,1 mil. lei mai puţin faţă de prevederile anuale. Comparativ cu anul 2014 încasările TVA la mărfurile importate s-au majorat neesenţial cu 60,0 mil. lei sau cu 0,6 la sută.

Cota efectivă a TVA la mărfurile importate în anul 2015, în volumul importurilor echivalent în moneda naţională, a constituit 14,6%, practic rămînînd la nivelul anului 2014.

Pe parcursul anului 2014 restituirile TVA au constituit 2068,8 mil. lei, cu 68,8 mil. lei mai mult faţă de ce a fost prevăzut în buget. Comparativ cu anul precedent, sumele restituite s-au redus cu 341,4 mil. lei, sau cu 14,2%. De asemenea s-a redus şi numărul contribuabililor care au beneficiat de restituirea TVA cu 143 de la 1214 în anul 2014 la 1071 în anul 2015.

Din suma totală (2068,8 mil. lei), sumele restituite pentru exportul de mărfuri au constituit 1199,8 mil. lei (1362,4 mil. lei în 2014), de la exportul serviciilor – 554,8 mil. lei (718,2 mil. lei în 2014), livrări efectuate la cota redusă a TVA – 70,9 mil. lei (65,5 mil. lei în 2014), energia termică, apa caldă, energia electrică – 5,7 mil. lei (24,2 mil. lei în 2014), livrări în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică sau investiţională – 35,9 mil. lei (33,6 mil. lei în 2014).

Conform art.101¹ din Codul fiscal, suma restituirilor TVA aferente investiţiilor capitale a constituit – 144,5 mil. lei (164,4 mil. lei în 2014).

În conformitate cu prevederile titlului III al Codului fiscal şi Legii pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal, în anul 2015 agenţilor economici le-au fost acordate facilităţi fiscale la TVA, în suma totală de circa 4909,9 mil. lei, dintre care pentru:

• produsele petroliere destinate realizării prin unităţile comerciale a produselor petroliere, primite prin terminalul petrolier situat în Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” – 126,9 mil. lei;

• locuinţele, pămîntul, precum şi arenda acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective – 379,7 mil. lei;

• energia electrică importată şi livrată către reţelele de distribuţie sau importată de acestea, cu excepţia serviciilor de transport al energiei electrice importate – 768,1 mil. lei;

• serviciile financiare – 226,7 mil. lei;

• proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte – 301,2 mil. lei;

• serviciile medicale, materia primă medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizat la prepararea şi producerea medicamentelor – 309,3 mil. lei;

• tractoare agricole şi tehnică agricolă – 317,3 mil. lei;

• autoturisme şi alte autovehicule – 883,4 mil. lei;

• materia primă secundară, inclusiv deşeurile şi reziduurile de hîrtie de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă, de metale feroase şi neferoase – 145,3 mil. lei;

• active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar – 133,7 mil. lei;

• serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării, precum şi serviciile de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării – 141,7 mil. lei;

• comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free – 342,8 mil. lei;

• cazare în cămine şi serviciile comunale acordate populaţiei – 114,6 mil. lei.

• mărfurilor precum şi produsele alimentare pentru copii – 67,2 mil. lei;

• serviciile poştale, inclusiv distribuirea pensiilor – 65,1 mil. lei;

• serviciile legate de jocurile de noroc – 60,3 mil. lei;

• producţia de carte şi publicităţii periodice – 57,5 mil. lei.

Accize. În anul 2015, încasările la accize (fără restituiri) au constituit 4064,7 mil. lei, cu 116,0 mil. lei sau cu 2,9 la sută mai mult faţă de prevederile anuale.

Pe parcursul anului 2015, agenţilor economici le-au fost restituite accize în sumă de 220,8 mil. lei cu 38,6 mil. lei mai puţin faţă de 2014. Totodată numărul contribuabililor care au beneficiat de restituirea accizelor s-a redus de la 32 în anul 2014 pînă la 30 în 2015.

În suma totală a veniturilor bugetului public naţional, ponderea încasărilor accizelor a constituit 8,8%, iar în PIB – 3,15% faţă de 8,1 şi 3,06% în 2014 respectiv.

În total încasările de la accize (nete) s-au majorat cu 170,2 mil. lei faţă de prevederile anuale şi au constituit 3843,9 mil. lei. În comparaţie cu anul 2014, încasările accizelor s-au majorat cu 415,8 mil. lei sau 12,1 la sută.

Încasările pe tipurile mărfurilor accizate în anii 2014-2015 se prezintă în tabelul următor.

Structura încasărilor pe mărfurile accizate în anii 2014-2015 (fără restituire) se prezintă în următoarele diagrame.

La situaţia din 31 decembrie 2015 în Sistemul Informaţional al SFS au fost înregistraţi 434 contribuabili plătitori de accize.

În suma totală a accizelor, încasarea accizelor la mărfurile produse pe teritoriul republicii a constituit 580,8 mil. lei sau 14,3 la sută şi la mărfurile importate – 3483,8 mil. lei sau 85,7 la sută. Prevederile anuale la mărfurile accizate, produse pe teritoriul republicii, au fost realizate la nivel de 98,8 la sută iar la mărfurile importate – 102,9 la sută. În comparaţie cu anul 2014, încasările accizelor la mărfurile produse pe teritoriul republicii s-au micşorat cu 67,2 mil. lei iar la mărfurile importate – s-a majorat cu 444,4 mil. lei.

Dinamica încasărilor accizelor în anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

În conformitate cu prevederile titlului IV al Codului fiscal, în anul 2015, agenţilor economici le-au fost acordate facilităţi fiscale la accize în sumă de 547,1 mil. lei, dintre care la mărfurile comercializate în magazinele duty-free – 530,4 mil. lei, şi alte facilităţi fiscale – 16,7 mil. lei.

Încasările impozitelor asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe în anul 2015 au însumat 1328,3 mil. lei, cu 76,5 mil. lei mai mult (6,1 la sută) decît estimările precizate pe an (1251,8 mil. lei). Ponderea acestor venituri în suma totală a veniturilor bugetului public naţional a constituit 3,0%, iar în PIB – 1,09%. Comparativ cu anul 2014, aceste încasări s-au redus cu 129,6 mil. lei sau cu 8,9 la sută.

Încasările la buget a taxelor vamale au însumat 907,9 mil. lei, cu 49,5 mil. lei sau 5,8 la sută mai mult faţă de prevederile anuale precizate. Comparativ cu anul 2014, încasările date s-au redus cu 145,7 mil. lei sau 13,8 la sută.

E de menţionat, că la evoluţia încasărilor de la taxa vamală faţă de anul precedent, au fost influenţate de prevederile Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat de Parlament prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014 precum şi reducerea volumului importurilor la care se aplică taxa vamală.

Pe parcursul anului 2015, s-au acordat facilităţi fiscale la taxele vamale în sumă de 2138,6 mil. lei, dintre care la importul mărfurilor conform Acordului de comerţ liber cu ţările CSI – 1041,1 mil. lei, conform Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană – 759,3 mil. lei, la moneda naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare – 102,2 mil. lei, la mărfurile plasate şi comercializate în magazinele duty-free – 89,0 mil. lei, majorările destinate proiectelor de asistenţă tehnică şi din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului – 29,9 mil. lei, active materiale pe termen lung – 25,3 mil. lei.

Încasările de la taxa pentru efectuarea procedurilor vamale au constituit 372,7 mil. lei, cu 22,7 mil. lei mai mult decît a fost planul precizat pentru anul 2015 (350,0 mil. lei). Comparativ cu 2014 încasările de la taxa pentru efectuarea procedurilor vamale s-au majorat cu 6,1 mil. lei sau cu 1,7 la sută din contul fluctuaţiei cursului de schimb a monedei naţionale faţă de valutele străine. Facilităţile fiscale acordate în anul 2015 pentru efectuarea procedurilor vamale a constituit – 5,8 mil. lei.

Încasările de la taxele consulare, prestate de către instituţiile serviciilor diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au constituit 47,6 mil. lei, cu 4,3 mil. lei mai mult decît prevederile anuale. Faţă de anul 2014 încasările s-au majorat cu 9,9 mil. lei din contul fluctuaţiei cursului de schimb al monedei naţionale faţă de valutele străine.

1.2. Alte taxe şi impozite

Suma încasărilor din alte taxe şi impozite pentru anul 2015 iniţial a fost aprobată în volum de 3008,6 mil. lei. Pe parcursul anului, în urma modificărilor introduse, planul precizat a constituit 3634,8 mil. lei. Conform rapoartelor, încasările au fost realizate în sumă de 3298,0 mil. lei, cu 336,8 mil. lei sau cu 9,3 la sută mai puţin decît suma prevăzută pe an. Ponderea acestora în suma totală a veniturilor bugetului public naţional a înregistrat 7,6% şi 2,7% în PIB.

În aceste venituri, ponderea taxelor rutiere reprezintă 21,4%, prevederile anuale s-au realizat la nivel de 101,9 la sută şi constituind 706,0 mil. lei. Faţă de planul precizat încasările s-au majorat cu 13,4 mil. lei, iar faţă de 2014 - cu 189,2 mil. lei, ca rezultat al majorării cu 50% începînd cu 1 mai 2015 a taxelor pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi a fluctuaţiei cursului de schimb valutar la unele taxe.

Din suma totală a încasărilor taxelor rutiere, încasările de la taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova a constituit 585,6 mil. lei sau 82,9 la sută, de la implementarea vinietei – 89,4 mil. lei sau 12,7 la sută, de la alte taxe stabilite prin lege – 31,0 mil. lei sau 4,4 la sută.

Încasările de la taxele pentru resursele naturale iniţial au fost aprobate în sumă de 31,8 mil. lei, ulterior fiind precizate, conform deciziilor organelor publice locale, în sumă de 33,0 mil. lei şi realizate la nivel de 35,7 mil. lei sau 108,2 la sută. Faţă de planul precizat încasările au constituit 2,7 mil. lei. În suma totală a acestor plăţi, 65,5 la sută sînt veniturile obţinute de la taxa pentru apă (plan precizat – 22,3 mil. lei, executat – 23,4 mil. lei), 1,4% – taxa pentru lemnul eliberat pe picior (plan precizat – 0,4 mil. lei, executat – 0,5 mil. lei), 32,5% – taxa pentru extragerea mineralelor utile (plan precizat – 10,2 mil. lei, executat – 11,6 mil. lei).

În conformitate cu prevederile titlului VIII al Codului fiscal, în anul 2015, agenţilor economici le-au fost acordate facilităţi fiscale la încasările de la taxele pentru resursele naturale în sumă de 15,9 mil. lei, dintre care 15,4 mil. lei la taxa pentru apă şi 0,5 la taxa pentru extragerea mineralelor utile de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar.

Încasările în buget de la taxe de licenţe pentru un anumit gen de activitate în anul 2015 au fost prevăzute iniţial în sumă de 370,8 mil. lei. Totodată, în baza Hotărîrii Guvernului nr.316 din 02.06.2015 “Cu privire la modificarea hotărîrii Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013”, conform căreia urmau a fi expuse la concurs licenţe pentru resursele de spectru radio disponibile din benzile de frecvenţă 800 MHz, 900 MHz, 2100 MHz, 2600 MHz, 3400-3600 MHz, suma încasărilor a fost majorată cu 440,0 mil. lei. Împreună cu modificările introduse de către APL, planul precizat a constituit 810,8 mil. lei, dintre care taxa de licenţă de la eliberarea licenţelor conform hotărîrii nominalizate – 660,0 mil. lei. Totodată, conform rezultatelor anuale, la buget au fost încasate 407,8 mil. lei, sau cu 403,0 mil. lei mai puţin. Comparativ cu anul 2014 încasările s-au redus cu 895,4 mil.lei. Din suma totală 407,8 mil. lei – 252,2 mil. lei (echivalentul a 11,9 mil. euro) au constituit sumele de la eliberarea licenţelor operatorului de telefonie mobilă ÎM ”Orange Moldova SA”, iar încasările de la taxa de licenţă eliberate conform prevederilor Legii nr.451-XV din 30.07.2001 a constituit 155,6 mil. lei cu 9,5 mil. lei mai mult decît în anul 2014.

Alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate au fost încasate în sumă totală de 1283,3 mil. lei. Suma aprobată iniţial a constituit 1253,4 mil. lei şi precizată pe parcursul anului pînă la 1251,7 mil. lei, cu 1,7 mil. lei mai puţin. Faţă de prevederile anuale precizate, veniturile nominalizate au crescut cu 31,6 mil. lei sau cu 2,4 la sută, iar comparativ cu anul 2014 s-au majorat cu 762,0 mil. lei sau de 2,5 ori.

Din suma totală încasată în 2015, soldul profitului net al Băncii Naţionale a Moldovei transferat în buget a constituit 889,4 mil. lei, sau la nivelul aprobat, fiind în creştere faţă de anul 2014 cu 764,4 mil lei. Suma totală a altor venituri din activitatea de întreprinzător şi proprietate include: dividendele aferente cotei de participare a statului şi autorităţilor publice locale în societăţi pe acţiuni – 75,9 mil. lei (planul precizat – 76,5 mil. lei, executarea – 99,2 la sută din prevederi), dintre care la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 5,2 mil. lei (executarea 148,5 la sută din prevederi), defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat – 66,2 mil. lei (plan precizat 66,7 mil. lei, executat 99,3 la sută din prevederi) dintre care bugetele UAT 3,0 mil. lei (plan precizat – 4,0 mil. lei, executat – 74,6 la sută).

Dobînzile de la creditele acordate de la bugetul de stat, dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale şi conturile de depozit în instituţiile bancare au însumat 93,8 mil. lei (cu 23,6 la sută mai mult faţă de prevederi), plata pentru toate tipurile de chirie/arendă a terenurilor agricole şi neagricole şi patrimoniului public – 106,1 mil. lei (cu 4,3 la sută mai mult faţă de prevederi), taxa pentru patenta de întreprinzător – 41,1 mil. lei (cu 9,0 la sută mai mult faţă de prevederi), alte venituri din proprietate – 10,8 mil. lei (cu 55,0 la sută mai mult faţă de prevederi).

Veniturile de la taxele şi plăţile administrative (fără taxele locale) au fost realizate în sumă de 221,4 mil. lei. Acumulările de la aceste taxe şi plăţi s-au realizat mai mult cu 16,4 mil. lei faţă de prevederile anuale, iar faţă de anul 2014 – cu 32,1 mil. lei mai puţin. În structura acestor venituri sînt incluse: încasările taxei de stat – 157,3 mil. lei (98,3 la sută din prevederi), taxa specială pentru asigurarea stabilităţii financiare – 6,9 mil. lei (100% din prevederi), încasări de la investitorii sau proprietarii construcţiilor pentru elaborarea documentelor normative în construcţie – 10,7 mil. lei (cu 3,4 la sută mai mult faţă de prevederi), mijloacele încasate în legătură cu excluderea terenurilor din circuitul agricol – 6,3 mil. lei (cu 6,8 la sută mai mult faţă de prevederi), mijloacele încasate în fondul de risc – 12,2 mil. lei (cu 7,5 la sută mai mult faţă de prevederi), încasările din salariul net al executantului serviciului civil – 4,0 mil. lei (cu 4,2 la sută mai mult faţă de prevederi), alte încasări – 24,0 mil. lei (cu 83,5 la sută mai mult faţă de prevederi).

Alte încasări în bugetul asigurărilor sociale de stat au constituit 4,6 mil. lei (suma precizată – 4,0 mil. lei) şi au fost îndeplinite la nivel de 115,0 la sută. În suma totală a acestor venituri se includ dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare – 2,6 mil. lei şi alte venituri – 2,0 mil. lei.

Alte încasări în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au constituit 8,9 mil. lei şi au fost îndeplinite cu 3,6 mil. lei mai mult (suma precizată – 5,3 mil. lei). În suma totală a acestor încasări se includ dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare – 4,5 mil. lei, alte venituri – 4,4 mil. lei.

Amenzile şi sancţiunile administrative au constituit 253,8 mil. lei (109,0 la sută faţă de prevederi). Comparativ cu anul 2014, încasările de la aplicarea normelor prevăzute în Codul fiscal, Codul contravenţional şi alte acte normative, s-au majorat cu 10,1 mil. lei sau cu 4,1 la sută. Din suma totală, amenzile şi sancţiunile aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 71,1 mil. lei, amenzile şi sancţiunile administrative aplicate conform prevederilor Codului contravenţional – 40,1 mil. lei, aplicate de Inspectoratul Naţional de Patrulare şi Inspectoratele Generale de Poliţie – 44,7 mil. lei, amenzile aplicate de Inspectoratul Naţional de Patrulare şi subdiviziunile Inspectoratului General de Poliţie cu ajutorul foto-video – 46,8 mil. lei, aplicate de instanţele judecătoreşti – 31,5 mil. lei, amenzile şi sancţiunile pecuniare aplicate de Serviciul Vamal – 4,6 mil. lei, amenzile aplicate de Inspecţia financiară – 2,8 mil. lei, încasările de vînzarea averii şi valutei confiscate – 0,1 mil. lei, amenzile aferente plăţilor la BASS – 1,8 mil. lei, amenzile aferente plăţilor la FAOAM – 1,7 mil. lei, amenzile aplicate de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor – 4,0 mil. lei, alte amenzi aplicate de către alte organe abilitate – 4,6 mil. lei.

Taxele locale au fost acumulate în sumă de 376,5 mil. lei. Faţă de prevederile anuale încasările din taxele locale nu s-au realizat cu 13,8 mil. lei sau la nivel de 96,4 la sută. Comparativ cu anul 2014, încasările din taxele locale s-au majorat cu 13,7 mil. lei sau cu 3,8 la sută.

În structura taxelor locale, ponderea preponderentă a constituit taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări de servicii – 54,7% (prevăzut – 214,4 mil. lei, executat – 218,8 mil. lei), taxa pentru amenajarea teritoriului – 14,8% (prevăzut – 57,9 mil. lei, executat – 58,2 mil. lei), taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto – 6,9% (prevăzut – 26,8 mil. lei, executat – 23,3 mil. lei), taxa de piaţă – 8,6% (prevăzut – 33,4 mil. lei, executat – 23,8 mil. lei), taxa pentru dispozitivele publicitare şi taxa de amplasare a publicităţii – 7,2% (prevăzut – 34,5 mil. lei, executat – 27,4 mil. lei), taxa pentru salubrizare – 1,1% (prevăzut – 3,9 mil. lei, executat – 3,2 mil. lei), taxa pentru cazare – 2,7% (prevăzut – 10,3 mil. lei, executat – 12,3 mil. lei). Pe parcursul anului 2015 au fost acordate facilităţi fiscale la taxele locale în sumă de 4,4 mil. lei.

1.3. Granturi

În anul 2015, prevederile iniţiale anuale pentru debursarea granturilor au constituit 2847,0 mil. lei. Pe parcursul anului din partea donatorilor interni şi externi, au fost luate decizii pentru precizarea debursării granturilor pînă la 2800,4 mil. lei. În realitate, la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost debursate granturi în sumă de 2067,7 mil. lei, dintre care: granturile externe pentru susţinerea bugetului – n-au fost debursate, granturile externe pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe – 1905,6 mil. lei şi granturile externe pentru instituţiile bugetare – 48,0 mil. lei. Granturile interne au constituit 114,1 mil. lei, dintre care pentru instituţiile bugetare 113,4 mil. lei, pentru susţinerea bugetului – 0,7 mil. lei.

Iniţial, pentru suportul bugetar au fost aprobate granturi în sumă de 896,8 mil. lei (echivalent 37,1 mil. Euro). Pe parcursul anului 2015, conform deciziilor primite de către Comisia Europeană referitor la suspendarea temporară a suportului bugetar pînă la restabilirea relaţiilor cu FMI, intrări de granturi pentru suport bugetar au fost precizate pînă la 391,4 mil. lei (echivalentul a 14,5 mil. Euro). La situaţia din 31 decembrie 2015 granturi pentru suport bugetar nu au fost debursate.

Granturi pentru finanţarea proiectelor din surse externe iniţial au fost aprobate în sumă de 1921,4 mil. lei (99,5 mil. dolari SUA). Pe parcursul anului, reieşind din nivelul executării lucrărilor şi efectuarea achiziţiilor pe proiecte în curs de execuţie, precum şi iniţierea proiectelor noi la nivel local sumele precizate pentru debursări au constituit 2212,6 mil. lei (116,5 mil. dolari SUA) sau cu 291,2 mil. lei mai mult faţă de estimările iniţiale. Real au fost debursate granturi externe în sumă de 1905,6 mil. lei (100,3 mil. dolari SUA). Nivelul executării a constituit 86,1 la sută.

Pentru instituţiile bugetare, pe parcursul anului 2015, de la donatorii externi şi investitorii autohtoni, au fost debursate granturi în sumă de 162,1 mil. lei (planul aprobat iniţial – 28,9 mil. lei, planul precizat – 196,4 mil. lei).

La capitolul atragerii granturilor externe în anul 2015 au fost semnate 10 acorduri de granturi externe, în sumă totală de aproximativ 86,2 mil. dolari SUA, inclusiv pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe au fost contractate 9 granturi în sumă totală de 28,0 mil. dolari SUA şi un grant acordat pentru susţinerea bugetului de stat în sumă totală de 58,2 mil. dolari SUA.

Proiecte finanţate din surse externe

♦ Banca Mondială

1. Grantul acordat de către Banca Mondială pentru finanţarea Proiectului “Fortificarea capacităţilor Sistemului Informaţional de Management în Educaţie ”, în valoare de 0,37 mil. dolari SUA;

2. Grantul acordat de către Banca Mondială pentru finanţarea Proiectului “Îmbunătăţirea drumurilor locale”, în valoare de 0,4 mil. dolari SUA;

♦ Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

3. Grantul acordat de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului “Reabilitarea Drumurilor În Moldova IV”, în valoare de 15,0 mil. EUR (echivalentul a 16,7 mil. dolari SUA);

4. Grantul acordat de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea “Proiectului de reconstrucţie şi reabilitare a infrastructurii feroviare şi achiziţie a materialului rulant”, în valoare de 0,25 mil. EUR (echivalentul a 0,28 mil. dolari SUA);

♦ Banca de Dezvoltare a Germaniei (KfW)

5. Grantul acordat de către Institutul de Credit pentru Reconstrucţie a Germaniei pentru realizarea Proiectului “Îmbunătăţirea infrastructurii de apă în centrul Moldovei”, în valoare de 0,73 mil. EUR (echivalentul a 0,77 mil. dolari SUA).

♦ Agenţia de Dezvoltare a Austriei

6. Grantul acordat de către Agenţia de Dezvoltare a Austriei pentru finanţarea Proiectului “Dunărea Uneşte”, în valoare de 0,48 mil. EURO (echivalentul a 0,52 mil. dolari SUA).

♦ Fondul Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei şi Malariei

7. Grantul acordat de Fondul Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei şi Malariei pentru finanţarea “Programului de profilaxie si control al infecţiei HIV/SIDA, al infecţiilor cu transmitere sexuală şi a tuberculozei” în valoare de 7,96 mil. EURO (echivalentul a 8,84 mil. dolari SUA);

♦ Guvernul României

8. Grantul acordat de către Guvernul României pentru finanţarea Proiectului “Inovare, dezvoltare şi comunicare pentru o mai bună educaţie în sistemul penitenciar (IDECOM” în valoare de 0,05 mil. EUR (echivalentul a 0,06 mil. dolari SUA);

9. Grantul acordat de către Guvernul României pentru finanţarea Proiectului “Învăţăm prin acţiune” în valoare de 0,05 mil. EUR (echivalentul a 0,06 mil. dolari SUA).

Susţinerea bugetului

♦ Comisia Europeană

1. Grantul acordat de către Comisia Europeană pentru realizarea “Programului ENPARD Moldova – Suport pentru agricultură şi dezvoltare rurală”, în valoare de 53,0 mil. EUR (echivalentul a 58,2 mil. dolari SUA).

La capitolul intrări de granturi externe, iniţial a fost planificată suma de 2745,5 mil. lei (142,3 mil. dolari SUA), inclusiv 1848,7 mil. lei (95,8 mil. dolari SUA) intrări de granturi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 896,8 mil. lei (46,5 mil. dolari SUA) intrări de granturi externe destinate susţinerii bugetului.

Ulterior, aceste sume au fost rectificate, intrările de granturi externe constituind 2240,1 mil. lei (116,1 mil. dolari SUA), inclusiv 1848,7 mil. lei (95,8 mil. dolari SUA) intrări de granturi externe destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 391,4 mil. lei (20,3 mil. dolari SUA) intrări de granturi externe destinate susţinerii bugetului.

Pe parcursul anului 2015 au avut loc intrări de granturi externe în sumă totală de 1703,6 mil. lei (89,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o executare de 71,0% din suma anuală precizată de 2400,7 mil. lei, dintre care:

♦ pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe – 1703,6 mil. lei (echivalentul a 89,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 100,0% din suma totală de intrări din granturi externe şi o executare de 84,8% faţă de suma precizată pe an de 2009,3 mil. lei;

♦ pentru susţinerea bugetului – nu au fost efectuate debursări.

Pe parcursul anului 2015, suma totală a intrărilor de granturi destinată realizării proiectelor finanţate din surse externe, precum şi susţinerii bugetului a reprezentat o pondere de 6,1% din suma totală a veniturilor bugetului de stat, şi o pondere de 5,7% din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat.

În structura intrărilor de granturi externe pe donatori, ponderea cea mai mare o deţine Guvernul SUA cu 1334,8 mil. lei (echivalentul a 69,6 mil. dolari SUA), urmat de Comisia Europeană cu 148,2 mil. lei (echivalentul a 7,8 mil. dolari SUA), Banca Mondială cu 62,7 mil. lei (echivalentul a 3,4 mil. dolari SUA), Fondul Global cu 51,6 mil. lei (echivalentul a 2,7 mil. dolari SUA), urmat de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională - 37,8 mil. lei (echivalentul a 2,0 mil. dolari SUA), Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă - 35,7 mil. lei (echivalentul a 1,8 mil. dolari SUA), precum şi alţi donatori cu o pondere mai mică.

Totodată, analizînd volumul intrărilor de granturi externe după structura donatorilor, putem constata că ponderea cea mai mare revine Guvernului SUA (78,4%), urmat de Comisia Europeană (8,7%), Banca Mondială (3,7%), Fondul Global (3,0%), SIDA (2,2%), FIDA (2,1%) si alţi donatori cu ponderea cumulativă de 1,9%.

Neplăţile la buget

La situaţia din 31 decembrie 2015, restanţele agenţilor economici la plăţile în bugetul public naţional (fără penalităţi, amenzi, plăţi prolongate) au însumat 1203,5 mil. lei. Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2014, restanţele la bugetul public naţional s-au micşorat cu 35,8 la sută sau cu 672,8 mil. lei.

Restanţele la plăţile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat, la general s-au micşorat cu 654,0 mil. lei sau cu 39,0 la sută, inclusiv la bugetul de stat cu 58,9 mil. lei sau cu 9,5 la sută, la fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – s-a majorat cu 8,7 mil. lei sau cu 38,3 la sută, la bugetul asigurărilor sociale de stat – s-au micşorat cu 566,8 mil. lei sau cu 68,3 la sută, la bugetele UAT s-au diminuat cu 37,0 mil. lei sau cu 18,2 la sută.

Restanţele la impozitele şi taxele administrate de către Serviciul Vamal s-au diminuat cu 18,8 mil. lei sau cu 9,3 la sută mai puţin faţă de anul precedent.

Dinamica restanţelor la bugetul public naţional (plăţi de bază)pe anii 2014-2015

În structura restanţelor, partea preponderentă o deţine plăţile la impozitele şi taxele administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat – 84,8% (1020,5 mil. lei). Restanţelor la impozitele şi taxele administrate de către Serviciul Vamal le revin 15,2% (183,0 mil. lei).

În volumul total al restanţelor, restanţele faţă de bugetul de stat au constituit – 559,6 mil. lei (54,8% din suma totală), la bugetele UAT – 166,2 mil. lei (16,3% din suma totală), bugetul asigurărilor sociale de stat – 263,3 mil. lei (25,8% din suma totală), fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 31,4 mil. lei (3,1% din suma totală).

În aspect teritorial, cele mai mari majorări ale restanţelor s-au admis la:

• bugetul de stat – restanţele s-au majorat în 21 IFS teritoriale, cele mai mari majorări înregistrînd IFS pe raioanele Străşeni – 3 ori, Nisporeni – 2,3 ori, Făleşti – 2 ori, Cimişlia – 99,8 la sută, Cahul – 98,4 la sută, Ungheni – 98,3 la sută, Călăraşi – 91,1 la sută, Orhei – 88,8 la sută, Briceni – 75,8 la sută, Edineţ – 70,6 la sută;

• bugetul unităţilor administrativ-teritoriale – au înregistrat majorări de restanţe la 6 IFS teritoriale: Dubăsari – 91,4 la sută, IFS Rîşcani – 52,6 la sută, Ocniţa – 27,0 la sută, Şoldăneşti – 26,2 la sută, Teleneşti– 21,7 la sută, Cantemir – 15,6 la sută;

• bugetul asigurărilor sociale de stat – au înregistrat micşorări de restanţe la toate IFS teritoriale;

• fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – au înregistrat majorări de restanţe la 27 IFS teritoriale, cele mai mari majorări înregistrînd raioane Rezina – de 91 ori, Leova – de 5 ori, Cahul – 4,6 ori, Edineţ – de 3,7 ori, Dubăsari – 3,6 ori, Căuşeni – 2,4 ori, Făleşti – de 1,7 ori, Cimişlia – de 1,5 ori.

Printre factorii care au contribuit la majorarea restanţei pe unele tipuri de venituri sunt:

• din cauza situaţiei economice precare, agenţii economici nu achită în termen obligaţiile fiscale sau se eschivează de la plata acesteia, generînd în aşa fel şi calcularea majorării de întîrziere;

• calcularea sumelor în urma controalelor fiscale, exercitate prin metode şi surse indirecte;

• o bună parte din agenţii economici care admit restanţă nu dispun de patrimoniu liber de careva sarcini, acestea fiind gajate la instituţiile financiare, sau urmărite de alţi creditori prin intermediul executorilor judecătoreşti.

Totodată, întru stingerea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor restanţieri, de către organele fiscale teritoriale au fost aplicate modalităţile de executare silită prevăzute de Codul fiscal prin intermediul cărora, la situaţia din 31.12.2015, au fost încasate 879,2 mil. lei sau cu 397,2 mil. lei mai mult faţă de 31.12.2014, dintre care:

• 710,1 mil lei încasate de la conturile bancare ale restanţierilor şi debitorilor acestora, sau cu 336,6 mil lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

• 83,4 mil. lei au fost ridicate mijloace băneşti din casieriile agenţilor economici restanţieri, sau cu 8,8 mil. lei mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent;

• 82,5 mil. lei achitate benevol de restanţier drept rezultat al aplicării sechestrelor pe bunurile deţinute sau cu 53,5 mil. lei mai mult faţă de aceiaşi perioada a anului precedent;

• 3,2 mil. lei încasat în urma comercializării bunurilor sechestrate sau cu 1,6 mil. lei mai puţin faţă de 31.12.2014.

Pe parcursul anului 2015 au fost înaintate 26016 dispoziţii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare la 19176 agenţi economici, pe motivul nestingerii în termenul stabilit a obligaţiei fiscale.

La situaţia din 31.12.2015 au fost sechestrate bunuri ca modalitate de asigurare a executării silite a obligaţiei fiscale în valoare de 205,3 mil. lei, care pe parcurs vor fi comercializate, în cazul în care contribuabilii restanţieri nu vor achita benevol obligaţiile fiscale.

Structura restanţelor la plăţile la buget, pe tipuri de impozite şi taxe (fără amenzi şi penalităţi), la finele anilor 2014-2015, se prezintă în tabelul următor.

Pe parcursul anului 2015, inspectoratele fiscale de stat teritoriale, conform prevederilor art.180 din Codul fiscal a încheiat 237 contracte de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale în sumă totală de 46,4 mil. lei, dintre care achitate obligaţii fiscale în mărime de 18,0 mil. lei. Pe motivul neexecutării clauzelor contractelor au fost reziliate 152 contracte.

În afară de aceasta organele Serviciului Vamal au încheiat contracte privind prelungirea termenului de plată a TVA în sumă de 0,9 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2015, restanţele la achitarea sancţiunilor financiare la buget s-au cifrat în sumă de circa 394,6 mil. lei, inclusiv sancţiunile financiare aplicate de Serviciul Fiscal – 361,6 mil. lei şi Serviciul Vamal – 33,0 mil. lei, iar suma restanţelor la majorările de întîrziere neachitate a constituit 571,7 mil. lei, inclusiv aplicate de Serviciul Fiscal – 480,5 mil. lei şi aplicate de Serviciul Vamal – 91,2 mil. lei.

Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2015, suma totală a restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul public naţional (suma principală, sumele prolongate, eşalonate, penalităţi şi sancţiuni financiare) a constituit 2199,1 mil. lei şi s-a micşorat comparativ cu 31 decembrie 2014 cu 818,7 mil. lei sau cu 27,2 la sută.

2. Executarea părţii de cheltuieli a bugetului public naţional

Partea de cheltuieli al bugetului public naţional în anul 2015 iniţial aprobată în sumă de 50060,5 mil. lei, pe parcursul anului a fost diminuată cu 109,1 mil. lei (ţinînd cont de transferurile între bugete), dintre care cheltuielile bugetului de stat au fost reduse cu 1252,5 mil. lei, atunci cînd cheltuielile au fost majorate: la bugetul asigurărilor sociale de stat cu 104,1 mil. lei şi la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale – cu 1691,9 mil. lei. Cheltuielile din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nu au suportat modificări. Astfel, cheltuielile bugetului public naţional, cu modificările efectuate, au fost precizate în sumă de 49951,4 mil. lei, fiind executate în sumă de 46 395,8 mil. lei sau la nivel de 92,9% din prevederile anuale.

Conform rapoartelor anuale, comparativ cu prevederile incluse în bugetele respective nu au fost executate 3555,6 mil. lei, dintre care la bugetul de stat – 2961,5 mil. lei, la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 1260,1 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 180,4 mil. lei şi 107,6 mil. lei, respectiv.

În aspectul tipurilor de bugete se constată că, la un nivel mai jos decît cel mediu de realizare pe bugetul public naţional (92,9%), au fost realizate cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – 90,1 la sută şi cheltuielile bugetului de stat – 91,0 la sută.

În aspect funcţional, la nivel mai jos decît media pe bugetul public naţional (92,9%), s-au valorificat alocaţiile bugetare în ramurile: complexul pentru combustibil şi energie – 51,0% (din cauza nevalorificării cheltuielilor bugetului de stat: la componenta de bază şi la proiecte finanţate din surse externe), gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe – 69,8% (în special din cauza nevalorificării mijloacelor bugetelor UAT precum şi din contul proiectelor finanţate din surse externe ale bugetului de stat), protecţia mediului şi hidrometeorologia – 77,5% (din contul proiectelor finanţate din surse externe ale bugetului de stat precum şi nevalorificării alocaţiilor fondurilor ecologice), agricultura, gospodăria silvică, piscicolă şi a apelor – 83,2% (din contul componentei de bază şi proiectelor finanţate din surse externe ale bugetului de stat), transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica – 84,5% (din contul componentei de bază şi proiectelor finanţate din surse externe ale bugetului de stat), cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret – 90,6% (din contul componentei de bază a bugetului de stat precum şi bugetele UAT), servicii de stat cu destinaţie generală – 91,4% (din contul componentei de bază a bugetului de stat şi bugetele UAT), justiţia şi jurisdicţia constituţională – 91,8% (din contul componentei de bază a bugetului de stat), industria şi construcţiile – 92,6% (din contul componentei de bază a bugetului de stat şi bugetele UAT). Explicaţiile de rigoare privind executarea cheltuielilor bugetului de stat se conţin în capitolul IV. B al prezentului Raport.

În valoare nominală, cheltuielile bugetului public naţional în anul 2015 au depăşit cu 2002,7 mil. lei sau cu 4,5% nivelul anului 2014 şi cu 7744,5 mil. lei sau cu 20,0% nivelul anului 2013. În raport cu PIB, cheltuielile publice au constituit 38,1% şi denotă o descreştere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul 2014 şi 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2013.

Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2013-2015 se prezintă în diagrama următoare.

În aspectul structurii cheltuielilor bugetului public naţional, în anul 2015 comparativ cu anul 2014 se atestă o descreştere a ponderii cheltuielilor bugetului de stat cu 1,8 puncte procentuale şi a ponderii cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (BUAT) cu 0,8 puncte procentuale, iar la cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) se atestă o creştere cu 0,6 şi cu 2,0 puncte procentuale, respectiv.

Structura cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2014-2015 pe tipuri de bugete (ţinînd cont de transferurile între bugete) se prezintă în următoarele diagrame.

Ţinînd cont de structura sectorială a cheltuielilor, bugetul rămîne orientat social. Pentru blocul social de cheltuieli în anul 2015 s-au utilizat 68,4% din cheltuielile publice, iar pentru cele de ordin economic – 13,6%, pentru apărare, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 6,1%, pentru serviciile de stat cu destinaţie generală – 4,7%, pentru justiţie – 1,3% şi pentru serviciul datoriei de stat – 2,2%.

Evoluţia şi structura cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2013-2015, în aspect funcţional, se prezintă în tabelul următor.

Datele privind executarea bugetului public naţional conform clasificaţiei funcţionale se prezintă în Formularul nr.8 la Raport.

În aspectul categoriilor economice, cheltuielile curente au fost stabilite iniţial în sumă de 40255,2 mil. lei, fiind micşorate pe parcursul anului pînă la 40160,6 mil. lei şi executate în sumă de 38725,0 mil. lei sau la nivel de 96,4% faţă de prevederi.

Pentru cheltuieli capitale au fost prevăzute iniţial mijloace în sumă de 9925,9 mil. lei, fiind micşorate ulterior pînă la 9918,4 mil. lei şi executate în sumă de 7933,6 mil. lei sau la nivel de 78,6% faţă de prevederi.

Evoluţia şi structura cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2013-2015, în aspect economic, se prezintă în tabelul următor.

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 cheltuielile curente s-au majorat cu 3651,2 mil. lei sau cu 10,4% de asemenea s-a înregistrat o majorare cu 4,5 puncte procentuale ca pondere în cheltuielile totale.

Totodată, cheltuielile capitale s-au micşorat cu 1555,1 mil. lei, cu 16,4% sau cu 4,3 puncte procentuale ca pondere în cheltuielile totale, şi ca pondere în PIB - cu 2,0 puncte procentuale. Această descreştere este cauzată de revizuirea cheltuielilor prevăzute din contul suportului acordat de partenerii de dezvoltare.

3. Rezultatele executării bugetului public naţional

(deficit/excedent şi sursele de finanţate)

Iniţial, deficitul bugetul public naţional pentru anul 2015 a fost estimat în sumă de 4640,0 mil. lei sau la nivel de 3,92% din PIB.

În condiţiile revizuirii veniturilor, cheltuielilor şi a surselor de finanţare a deficitului pe parcursul anului 2015, deficitul bugetului public naţional pe anul 2015 estimat a constituit circa 5132,3 mil. lei, sau 4,28% din PIB.

Executarea bugetului public naţional s-a încheiat cu un deficit bugetar în sumă de 2714,7 mil. lei, faţă de prevederile anuale în sumă de 5132,3 mil. lei. Raportat la PIB, deficitul menţionat reprezintă 2,23%, cu 0,49 p.p. mai mult decît în anul 2014.

Sursele de finanţare a deficitului bugetului public naţional s-au constituit din: venituri de la valorile mobiliare de stat emise pe piaţa primară în sumă de 243,2 mil. lei, răscumpărarea VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 93,1 mil. lei, împrumuturile debursate de către donatorii externi şi creditorii interni – 3398,9 mil. lei, mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public – 219,1 mil. lei, mijloace împrumutate de la conturi de mijloace extrabugetare – 107,7 mil. lei, alte surse interne – 210,5 mil. lei (diferenţa dintre cursul de schimb, mijloacele intrate temporar în posesia instituţiilor, plăţi-garanţie şi plăţi în avans, mijloace de la valorificarea activelor BC “Investprivatbank” SA). În anul de raportare au fost onorate obligaţiuni faţă de creditorii interni şi externi în sumă totală de 1375,1 mil. lei. Totodată, de la conturile mijloacelor băneşti ale bugetelor respective au fost utilizate 3,5 mil. lei.

Bugetul de stat, cu modificările operate pe parcursul anului, a fost prevăzut cu un deficit în sumă de 3689,9 mil. lei. Conform rezultatelor executării bugetului de stat suma acestuia a constituit 2046,5 mil. lei. Deficitul a fost finanţat din sursele interne şi externe ale bugetului de stat.

La bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a fost prevăzut un deficit în sumă de 1250,8 mil. lei, dar în urma executării anuale s-a înregistrat un deficit în sumă de 478,6 mil. lei. Deficitul a fost finanţat din sursele interne şi externe a bugetelor respective.

Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost încheiat cu un deficit (faţă de precizat - 50,9 mil. lei) în suma de 57,7 mil. lei. Deficitul a fost finanţat din contul utilizării mijloacelor băneşti la conturile acestui buget.

Executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală s-a soldat cu un deficit în sumă de 89,6 mil. lei, faţă de cel prevăzut în sumă de 100,0 mil. lei. Deficitul a fost finanţat din contul utilizării mijloacelor băneşti la conturile acestui buget.

Structura deficitului BPN în anul 2015

La situaţia din 31 decembrie 2015, soldurile mijloacelor băneşti în conturile bugetelor de toate nivelurile s-au redus faţă de situaţia din 31 decembrie 2014 cu 3,5 mil. lei şi au însumat 3208,3 mil. lei, inclusiv pe bugete:

• bugetul de stat – 2327,8 mil. lei (s-a majorat cu 259,2 mil. lei faţă de 31.12.2014);

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 697,0 mil. lei (s-a redus cu 115,4 mil. lei faţă de 31.12.2014);

• bugetul asigurărilor sociale de stat – 30,4 mil. lei (s-a redus cu 57,7 mil. lei faţă de 31.12.2014);

• fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 153,1 mil. lei (s-a redus cu 89,6 mil. lei faţă de 31.12.2014).

4. Datoria sectorului public

La situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei sectorului public⁴ a fost format din 1702,0 mil. dolari SUA datorie externă a sectorului public şi 9724,6 mil. lei datorie internă a sectorului public.

Soldul datoriei externe a sectorului public, exprimat în dolari SUA, s-a diminuat cu 29,0 mil. dolari SUA sau cu 1,7% comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2014.

La situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei externe a sectorului public a fost format din:

• Datoria de stat externă – 1337,0 mil. dolari SUA;

• Datoria externă a BNM – 339,3 mil. dolari SUA;

• Datoria externă a UAT⁵ – 16,7 mil. dolari SUA;

• Datoria externă a întreprinderilor din sect. public⁶ – 9,1 mil. dolari SUA.

Conform datelor privind PIB-ul operativ pentru anul 2015, ponderea datoriei externe a sectorului public în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2015, a constituit 27,5%, cu 3,3 p.p. mai mult decît ponderea înregistrată la sfîrşitul anului 2014.

______________________

⁴ Soldul datoriei sectorului public, exprimat în lei, la situaţia din 31.12.2015, a constituit 43183,8 mil. lei.

⁵ Include datoria direct contractată de către UAT cu maturitatea ≥ 1 an.

⁶ Include datoria direct contractată de către întreprinderile sectorului public cu maturitatea ≥ 1 an.

Diminuarea soldului datoriei externe a sectorului public, exprimat în dolari SUA, la situaţia din 31 decembrie 2015 în comparaţie cu sfîrşitul anului 2014, este condiţionată de micşorarea soldului datoriei externe a BNM cu 51,4 mil. dolari SUA şi a datoriei externe a întreprinderilor din sectorul public cu 10,9 mil. dolari SUA.

În structura datoriei externe a sectorului public pe componente, partea majoră îi revine datoriei de stat externe - cu ponderea de 78,6%, urmată de datoria externă a BNM – 19,9%, datoria externă a UAT – 1,0% şi datoria externă a întreprinderilor din sectorul public – 0,5%. Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2014, se observă majorarea ponderii datoriei de stat externă cu 3,1 p.p. şi a datoriei UAT cu 0,2 p.p., şi, respectiv, diminuarea ponderii datoriei BNM cu 2,6 p.p. şi datoriei întreprinderilor din sectorul public cu 0,6 p.p.

Soldul datoriei interne a sectorului public s-a majorat cu 388,3 mil. lei sau cu 4,2% comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2014 şi a fost format din:

• Datoria de stat internă – 7225,4 mil. lei;

• Datoria internă a întreprinderilor din sectorul public – 2413,9 mil. lei;

• Datoria internă a UAT – 85,2 mil. lei.

Conform datelor privind PIB-ul operativ pentru anul 2015, ponderea datoriei interne a sectorului public în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2015, a constituit 8,0%, cu 0,4 p.p. mai puţin decît ponderea înregistrată la sfîrşitul anului 2014.

Modificarea soldului datoriei interne a sectorului public, la situaţia din 31 decembrie 2015 în comparaţie cu sfîrşitul anului 2014, este condiţionată de majorarea soldului tuturor componentelor care formează datoria internă a sectorului public. Astfel, în cea mai mare măsură s-a majorat soldul datoriei interne a întreprinderilor din sectorul public - cu 216,5 mil. lei, după care urmează soldul datoriei de stat interne - cu 150,1 mil. lei şi soldul datoriei interne a UAT - cu 21,8 mil. lei.

În structura datoriei interne a sectorului public pe componente, partea majoră îi revine datoriei de stat interne - cu ponderea de 74,3%, urmată de datoria internă a întreprinderilor din sectorul public – 24,8% şi datoria internă a UAT – 0,9%.

Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2014, este de menţionat majorarea ponderii datoriei interne a întreprinderilor din sectorul public cu 1,3 p.p. şi a ponderii datoriei interne a UAT cu 0,2 p.p. şi, respectiv, diminuarea ponderii datoriei de stat interne cu 1,5 p.p.

În ce priveşte arieratele la împrumuturile sectorului public, acestea au înregistrat la 31 decembrie 2015 valoarea de 231,6 mil. lei, fiind formate în totalitate din arieratele la împrumuturile interne ale întreprinderilor din sectorul public şi ale UAT. Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2014, valoarea arieratelor la împrumuturile interne s-a diminuat cu 38,5 mil. lei sau 14,2%.

Arierate la împrumuturile externe ale sectorului public nu au fost înregistrate.

5. Datorii interne ale bugetului public naţional (debitoare/creditoare)

Datoriile debitoare interne

La situaţia din 31 decembrie 2015 la bugetul public naţional s-au înregistrat datorii debitoare în sumă totală de 1185,0 mil. lei, inclusiv pe: bugetul de stat – 1123,2 mil. lei, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 61,2 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – 0,4 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 0,2 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2014, datoriile s-au majorat cu 2,1 mil. lei, inclusiv pe: bugetul de stat – cu 39,2 mil. lei şi s-au micşorat pe bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – cu 4,3 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 1,4 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – cu 31,4 mil. lei.

Datoriile creditoare interne

La situaţia din 31 decembrie 2015 la bugetul public naţional s-au înregistrat datorii creditoare în sumă totală de 2062,1 mil. lei, inclusiv pe: bugetul de stat – 1225,0 mil. lei, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 761,9 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – 72,1 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 3,1 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2014, datoriile s-au majorat cu 418,3 mil. lei, inclusiv pe: bugetul de stat – cu 530,1 mil. lei şi s-au micşorat pe bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – cu 11,4 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 1,0 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – cu 99,4 mil. lei.

IV. EXECUTAREA BUGETULUI DE STAT

A. Veniturile bugetului de stat

Pentru anul 2015, bugetul de stat (toate componentele) la partea de venituri a fost aprobat iniţial în sumă de 30 338,6 mil. lei.

Conform modificărilor operate prin Legea nr.200 din 20.11.2015 şi conform art.16 al Legii bugetului de stat pe anul 2015, veniturile bugetului de stat au fost precizate în sumă de 29372,7 mil. lei, cu 965,9 mil. lei (3,2%) mai puţin decît suma aprobată iniţial. Veniturile componentei de bază au fost reduse cu 1240,0 mil. lei (4,5%), fondurilor speciale - cu 3,4 mil. lei (0,8%), iar veniturile componentelor mijloacelor speciale au fost majorate cu 86,1 mil. lei (11%) şi proiectelor finanţate din surse externe - cu 196,5 mil. lei (10,6%) respectiv.

Conform raportului anual, încasările la bugetul de stat la venituri (toate componentele) au fost realizate în sumă de 28054,6 mil. lei, cu 4,5 la sută sau cu 1318,1 mil. lei mai puţin decît prevederile anuale precizate. Totodată, în comparaţie cu anul 2014, au fost încasate venituri cu 336,9 mil. lei sau cu 1,2 la sută mai mult.

Ponderea veniturilor bugetului de stat (toate componentele) în bugetul public naţional a constituit 64,1%, şi ca pondere în PIB – 23,0%. Faţă de anul 2014, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public naţional s-a redus cu 1,2 p.p, şi ponderea în PIB cu 1,7 puncte procentuale.

În suma totală a veniturilor bugetului de stat, încasările de la veniturile fiscale au constituit 23648,5 mil. lei sau 84,3%, veniturile nefiscale – 1515,1 mil. lei sau 5,4%, granturile – 1762,8 mil. lei sau 6,3%, veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor bugetare – 703,1 mil. lei sau 2,5%, veniturile fondurilor speciale – 371,9 mil. lei sau 1,3%, transferurile la bugetul de stat de la bugetele de alt nivel – 53,2 mil. lei sau 0,2%.

Comparativ cu sumele precizate, veniturile fiscale au fost realizate la nivel de 97,5%, veniturile nefiscale – 102,3 la sută, granturi – 71,6 la sută, veniturile mijloacelor speciale – 95,8 la sută, veniturile fondurilor speciale – 95,3 la sută.

Dinamica încasărilor veniturilor bugetului de stat pe toate componentele pe anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

mil. lei

Structura veniturilor încasate la bugetul de stat în anii 2014-2015 sub aspectul componentelor se prezintă în următoarele diagrame.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2015, veniturile bugetului de stat la componenta de bază iniţial au fost aprobate în sumă de 27354,4 mil. lei.

Evoluţia economiei naţionale pe parcursul anului 2015, introducerea unor modificări în politica fiscală pentru anul 2015 după aprobarea bugetului, precum şi mersul încasărilor pe unele tipuri de venituri, în primul rînd la taxa pe valoarea adăugată şi accize, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate, precum şi suspendarea temporară a debursării granturilor de către partenerii de dezvoltare a impus necesitatea operării modificărilor la buget prin Legea nr.200 din 20.11.2015.

Conform modificărilor operate, veniturile componentei de bază a bugetului de stat au fost precizate pînă la sumă de 26 114,4 mil. lei şi s-au redus – cu 1240,0 mil. lei sau cu 5,5 la sută.

Modificările aferente se caracterizează după cum urmează:

Principalele diminuări au intervenit la următoarele tipuri de venituri:

- taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate (reducerea ritmurilor de creştere a importurilor faţă de cele luate în calcul, fluctuaţia cursului de schimb) –1235,9 mil. lei;

- granturi externe pentru susţinerea bugetului (suspendarea finanţării din partea UE) – 578,9 mil. lei. În estimările scontate ale bugetului de stat la granturile pentru suport bugetar au rămas doar 2 granturi din partea UE (Dezvoltarea rurală – 264,0 mil. lei (echivalentul a 12 mil. euro) şi Educaţia vocaţională – 53,9 mil. lei (echivalentul a 2,45 mil. euro) pe care au fost finalizate procedurile de evaluare a progresului atins, pasibile a fi debursate odată cu deblocarea finanţărilor externe din partea UE.

- accizele la autoturisme (reducerea importurilor autoturismelor), accizele la rachiu (reducerea producţiei) – 255,3 mil. lei;

- taxele vamale (reducerea ritmurilor de creştere a importurilor faţă de cele prognozate) – 144,6 mil. lei;

- venituri din dobînzi (reieşind din evoluţia încasărilor) – 32,3 mil. lei;

- alte venituri – 20,6 mil. lei;

Total diminuări – 2267,6 mil. lei.

Principalele majorări, pe unele tipuri de venituri, au fost:

- taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate (includerea adiţional a 20 mil. euro de la vînzarea licenţelor în domeniul comunicaţiilor electronice, în urma desfăşurării concursului de către ANRCETI în trimestru IV) – 440,0 mil. lei;

- impozitul pe venit de la persoanele fizice şi juridice (reieşind din evoluţia încasărilor pe parcursul anului şi creşterea mai mare a cîştigului salarial mediu lunar faţă de cel luat în calcul) – 202,0 mil. lei;

- introducerea încasărilor din amenzi şi sancţiuni contravenţionale care la etapa adoptării bugetului nu au fost incluse (reieşind din evoluţia încasărilor) – 183,4 mil. lei;

- taxa pe valoare adăugată pe mărfurile produse pe teritoriul Republicii Moldova (ca rezultat a măsurilor de administrare fiscală) – 54,2 mil. lei;

- taxa pentru procedurile vamale (reieşind din evoluţia încasărilor, fluctuaţia cursului de schimb) – 38,7 mil. lei;

- defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat (reieşind din rezultatele activităţii în anul 2014) – 24,3 mil. lei;

- vinieta (fluctuaţia cursului de schimb şi creşterea numărului de autoturisme neînmatriculate în RM, care circulă pe drumurile naţionale) – 9,3 mil. lei;

- grant pentru suport bugetar din partea Guvernului României destinat reabilitării, modernizării şi/sau renovării de construcţii aparţinînd instituţiilor publice din RM – 73,5 mil. lei (echivalentul 3,34 mil. euro);

- alte venituri – cu 2,2 mil. lei;

Total majorări – 1027,6 mil. lei.

Conform rezultatelor, în anul 2015, încasările veniturilor la componenta de bază a bugetului de stat au constituit 25 409,9 mil. lei, cu 704,5 mil. lei sau cu 2,7 la sută mai puţin decît volumul anual precizat. Totodată, veniturile au crescut faţă de anul 2014 cu 1123,6 mil. lei sau cu 4,6 la sută.

Evoluţia încasărilor veniturilor bugetului de stat pe componenta de bază pe anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

mil. lei

Pe parcursul anului, acumulările veniturilor la componenta de bază a bugetului de stat au înregistrat un caracter variabil. În semestrul I au fost încasate 12069,1 mil. lei (prognoza fiind 12327,7 mil. lei) sau 47,5% din suma totală a veniturilor şi în semestrul II – 13340,8 mil. lei (prognoza 13786,6 mil. lei) sau 52,5%. Încasările medii zilnice au constituit 100,4 mil. lei, comparativ cu 95,6 mil. lei – în anul 2014.

Veniturile fiscale pe parcursul anului 2015 s-au încasat în sumă de 23648,5 mil. lei, la nivel de 97,5 la sută din prevederile anuale, şi constituie circa 93,1 la sută din încasările totale.

Din veniturile fiscale acumulate, le revin:

• impozitelor pe venit 16,8% sau 3983,1 mil. lei;

• încasărilor TVA – 57,8 la sută sau 13672,0 mil. lei;

• accizelor – 16,2 la sută ori 3844,0 mil. lei;

• impozitelor asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe – 5,6 la sută sau 1328,3 mil. lei;

• alte taxe şi plăţi – 3,6 la sută sau 821,1 mil. lei.

Impozitele directe au deţinut 16,8 la sută din volumul veniturilor componentei de bază a bugetului de stat şi au însumat 3983,1 mil. lei. Ca urmare a introducerii de la 1 ianuarie 2015 integral pe toată republica a noului sistem de formare a bugetelor locale şi anume acumularea la bugetul de stat a diferenţei din suma impozitului pe venitul persoanelor fizice şi defalcările sumelor nealocate bugetelor UAT din acest impozit, precum şi vărsarea integrală a impozitului pe venitul persoanelor juridice, încasările impozitelor directe la bugetul de stat s-au majorat faţă de anul 2014 cu 51,7 la sută, venitul respectiv fiind redistribuit către APL ca transferuri cu destinaţie generală şi specială.

Din suma totală a impozitelor pe venit, încasările de la impozitul pe venitul persoanelor fizice a constituit 1211,2 mil. lei faţă de 1195,5 mil. lei prevăzute sau realizate la nivel de 101,3 la sută, iar de la impozitul pe venitul persoanelor juridice încasările au fost supraîndeplinite cu 1,8 la sută şi au constituit 2771,9 mil. lei faţă de 2724,1 mil. lei prevăzut.

În anul de gestiune, impozitele indirecte au deţinut în volumul veniturilor componentei de bază a bugetului de stat 74,2 la sută şi au însumat 18844,3 mil. lei, (în anul 2014 – 17700,0 mil. lei). Ponderea majoră în structura impozitelor indirecte – 72,5 la sută revine TVA, care constituie 13672,0 mil. lei, dintre care:

• TVA la mărfurile şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – 4788,4 mil. lei,

• TVA la mărfurile importate – 10952,4 mil. lei,

• restituirea TVA la mărfurile şi serviciile exportate şi livrate cu cote reduse – 2068,8 mil. lei.

Accizele au fost încasate în sumă de 3844,0 mil. lei sau 20,4% din suma impozitelor indirecte. Pe grupe acestea sînt:

• accizele la producţia vinicolă şi băuturile alcoolice – 312,0 mil. lei,

• accizele la bere – 220,9 mil. lei,

• accizele la produsele din tutun – 1365,5 mil. lei,

• accizele la produsele petroliere – 1411,2 mil. lei,

• accizele la autoturisme – 551,9 mil. lei,

• accizele la alte mărfuri – 23,4 mil. lei,

• accizele la gazele lichefiate – 168,2 mil. lei,

• accizele la bijuterii – 11,1 mil. lei,

• restituirea accizelor s-a cifrat – 220,8 mil. lei.

Impozitele asupra comerţului exterior şi a operaţiunilor externe în anul 2015 au fost încasate în sumă de 1328,3 mil. lei sau 7,0% din totalul impozitelor indirecte, dintre care taxele vamale – 908,0 mil. lei, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – 372,7 mil. lei, taxele consulare – 47,6 mil. lei.

Alte taxe şi plăţi din venituri fiscale au fost încasate în sumă de 821,1 mil. lei, dintre care taxele rutiere – 413,2 mil. lei, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate – 406,9 mil. lei, alte încasări – 1,0 mil. lei.

Încasările veniturilor nefiscale au constituit 1507,0 mil. lei sau 5,9 la sută din totalul acumulărilor la bugetul de stat, cu 27,4 mil lei sau cu 1,8 la sută mai mult faţă de prevederile anuale (1479,6 mil. lei). În suma totală a încasărilor nefiscale, alte venituri din activitate de întreprinzător şi din proprietate au constituit 1107,3 mil. lei sau cu 1,0 la sută mai mult decît prevederile anuale (1096,2 mil. lei), taxele şi plăţile administrative – 199,8 mil. lei cu 0,1 la sută mai puţin faţă de prevederile anuale (199,9 mil. lei), amenzile şi sancţiunile administrative – 199,9 mil. lei cu 9,0 la sută mai mult decît sumele precizate (183,4 mil. lei).

Granturile externe pentru susţinerea bugetului

Iniţial în bugetul de stat au fost aprobate granturi pentru susţinerea bugetului în sumă de 896,8 mil. lei (echivalentul a 37,13 mil. Euro). Tranşele respective urmau a fi debursate de către Comisia Europeană în felul următor: pentru dezvoltarea sectorului rural – 250,8 mil. lei (11,4 mil. euro), pentru reforma sectorului energetic(construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău) – 220,0 mil. lei (10 mil. euro), reforma sectorului justiţiei 280,5 mil. lei (12,75 mil. euro), pentru educaţia vocaţională – 64,5 mil. lei (2,98 mil. euro), precum şi de la Guvernul României pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău – 80,0 mil. lei (3,64 mil. euro). Totodată, în legătură cu suspendarea temporară de către Comisia Europeană a finanţării programelor existente, şi condiţionarea reluării finanţării odată cu atingerea înţelegerilor cu FMI, în bugetul precizat la acest capitol, au rămas numai tranşele la care la momentul luării deciziei au fost finalizate procedurile de evaluare a progresului atins în sumă de 391,4 mil. lei (echivalentul a 14,45 mil. euro) şi anume: dezvoltarea sectorului rural – 264,0 mil. lei (12,0 mil. Euro), educaţia vocaţională – 53,9 mil. lei (2,45 mil. euro). În planul precizat a fost inclus şi un grant de la Guvernul României în sumă de 73,5 mil. lei (3,34 mil. euro) destinat reabilitării, modernizării şi/sau renovării instituţiilor publice. Însă, pînă la finele anului 2015 înţelegerile cu FMI nu au fost atinse, ca rezultat nici o tranşă nu a fost debursată.

Transferuri de la alte componente ale bugetului de stat

Reieşind din faptul că începînd cu 1 ianuarie 2016, Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 a intrat în vigoare integral, conform prevederilor art.42 alin.(3) şi art.43 alin.(3), care prevede că cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare se aprobă se execută şi se raportează fără divizare pe surse de acoperire, la partea de venituri a componentei de bază au fost transferate soldurile mijloacelor în conturi de la componenta mijloace speciale ale instituţiilor bugetare şi fondurilor speciale în sumă de 253,6 mil. lei, dintre care: de la mijloace speciale – 179,9 mil. lei şi fonduri speciale – 73,7 mil. lei.

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la impozite şi taxe, la situaţia din 31 decembrie 2015, a constituit 742,6 mil. lei, dintre care TVA – 504,6 mil. lei (în 2014 – 646,1 mil. lei), accize – 16,0 mil. lei (în 2014 – 14,5 mil. lei), impozitul pe venitul persoanelor juridice – 151,1 mil. lei (în 2014 – 106,0 mil. lei), impozitul pe venitul persoanelor fizice – 32,1 mil. lei (în 2014 – 10,2 mil. lei), taxa vamală – 27,5 mil. lei (în 2014 – 27,8 mil. lei), alte impozite şi plăţi – 11,3 mil. lei (în 2014 – 15,6 mil. lei). Comparativ cu anul 2014, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la plăţile impozitelor şi taxelor s-au redus cu 77,7 mil. lei. Din suma totală a restanţelor, impozitele şi taxele administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit – 559,6 mil. lei (în 2014 – 618,5 mil. lei), iar a Serviciului Vamal – 183,0 mil. lei (în 2014 – 201,8 mil. lei).

Analiza factorilor, ce au determinat nivelul încasării pe tipuri de venituri este reflectată în capitolul “Veniturile bugetului public naţional”.

În structura bugetului de stat, componenta mijloace speciale ale instituţiilor bugetare finanţate de la bugetul de stat, partea de venituri, a fost aprobată iniţial în Legea bugetului de stat pe anul 2015, în sumă de 741,1 mil. lei. În urma modificărilor operate la legea menţionată pe parcursul anului 2015, precum şi modificările operate de executorii de buget în planurile de finanţare în baza prevederilor art.16 alin.(1) din Legea bugetului de stat pe anul 2015, volumul precizat al mijloacelor menţionate a însumat la venituri – 827,2 mil. lei, dintre care: mijloace speciale – 734,3 mil. lei, granturi externe – 41,4 mil. lei, granturi interne – 18,9 mil. lei, transferuri de la alte componente şi bugete – 32,6 mil. lei. Pe parcursul anului, instituţiile bugetare finanţate de la bugetul de stat au acumulat venituri la componenta mijloace speciale în sumă de 778,7 mil. lei sau la nivel de 94,1 la sută din prevederile anuale precizate. Comparativ cu anul 2014 încasările date s-au redus – cu 8,8 mil. lei sau cu 1,1%.

Dinamica încasărilor la componenta mijloacele speciale pe anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

Din suma totală a mijloacelor speciale încasate în anul 2015, circa 72,8 la sută (549,7 mil. lei) reprezintă venituri de la acordarea serviciilor cu plată. De la darea în chirie/arendă a bunurilor în proprietate publică de stat s-au acumulat 122,3 mil. lei sau 16,2 la sută din suma totală a mijloacelor speciale. Granturile, sponsorizările şi donaţiile atrase de către instituţiile bugetare pentru implementarea unor programe au constituit în total 52,0 mil. lei sau 6,9 la sută. Mijloacele instituţiilor medicale finanţate de la bugetul de stat, provenite din prestarea serviciilor în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, s-au acumulat în sumă totală de 18,2 mil. lei sau 2,4 la sută şi alte mijloace speciale – 18,7 mil. lei sau 2,5 la sută din suma totală a mijloacelor speciale. Transferuri de la bugetele de alt nivel au constituit – 23,6 mil. lei, dintre care de la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă în medicină – 20,5 mil. lei şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 1,7 mil. lei, alte componente a bugetului de stat – 1,4 mil. lei.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2015, la componenta fonduri speciale, conform cadrului legal existent, au fost aprobate 5 fonduri speciale, cu un volum de venituri în sumă totală de 411,4 mil. lei, inclusiv: transferuri de la componenta de bază a bugetului de stat – 17,6 mil. lei, dintre care: pentru fondul viei şi vinului – 15,0 mil. lei şi 2,6 mil. lei pentru fondul special pentru manuale. Planul precizat, în urma modificărilor introduse pe parcursul anului, a constituit 408,0 mil. lei, dintre care: 17,6 mil. lei – transferuri de la componenta de bază a bugetului de stat, veniturile proprii au fost reduse cu 3,4 mil. lei la fondul viei şi vinului. La cele 5 fonduri speciale au fost acumulate venituri în sumă totală de 373,7 mil. lei, inclusiv veniturile proprii ale fondurilor în sumă de 371,9 mil. lei şi transferuri în sumă de 1,8 mil. lei.

Dinamica încasărilor veniturilor la componenta fondurile speciale pe anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

Ponderea majoră în veniturile fondurilor speciale revine taxelor şi defalcărilor în fondul ecologic naţional – 61,5% (229,8 mil. lei) şi fondul republican pentru susţinerea populaţiei – 27,0% (101,0 mil. lei). Veniturile fondului viei şi vinului au constituit – 2,5% (9,4 mil. lei), fondurilor ecologice locale – 4,6% (17,2 mil. lei), fondului special pentru manuale – 4,8% (16,3 mil. lei). Comparativ cu suma precizată, veniturile totale a fondurilor speciale au fost cu 18,5 mil. lei sau cu 4,7 la sută mai puţin, primordial din contul neîncasării veniturilor la fondul ecologic naţional cu 24,8 mil. lei. Transferurile către fondul special pentru manuale au fost constituit 1,8 mil. lei. Faţă de anul 2014, încasările veniturilor proprii ale fondurilor au fost în descreştere cu 16,3 mil. lei sau cu 4,2 la sută.

Pentru componenta proiecte finanţate din surse externe, susţinute de Banca Mondială, Guvernul SUA, Comisia Europeană şi alţi donatori, în bugetul de stat pe anul 2015, iniţial, au fost prevăzute debursarea granturilor în sumă de 1848,7 mil. lei (echivalent 95,8 mil. dolari SUA). Pe parcursul anului 2015, suma veniturilor pe proiectele finanţate din surse externe a fost precizată cu suma de 160,6 mil. lei mai mult faţă de prevederile iniţiale din contul fluctuaţiei cursului de schimb al monedei naţionale, a executării lucrărilor şi efectuarea achiziţiilor şi intrării în vigoare a acordurilor noi pe unele proiecte. În afară de aceasta, la acest component au fost preconizate alte venituri în sumă de 1,8 mil. lei şi transferuri de la alte componente ale bugetului de stat şi bugetele UAT pentru implementarea unor proiecte – 34,7 mil. lei. În total, prevederile anuale au constituit 2045,8 mil. lei. Ţinînd cont de mersul realizării lucrărilor în proiectele respective, pe parcursul anului au fost debursate din partea donatorilor externi granturi în sumă de 1710,1 mil. lei (echivalent 90,0 mil. dolari SUA), transferuri de la alte componente ale bugetului de stat şi bugetele UAT – 34,7 mil. lei, alte încasări au constituit – 8,0 mil. lei.

Total, încasările au constituit 1752,8 mil. lei sau cu 293,0 mil. lei mai puţin decît suma precizată pe an, nivelul îndeplinirii constituind 85,7 la sută.

Dinamica debursărilor de granturi externe pentru proiecte finanţate din surse externe pe anii 2013-2015 se prezintă în următoarea diagramă.

Din suma totală, partea majoră a granturilor au fost debursate pentru implementarea proiectelor în sectoarele: drumuri – 164,1 mil. lei (9,6% din suma totală), agricultură – 1187,5 mil. lei (69,4% din suma totală), sănătate – 51,0 mil. lei (3,0% din suma totală), energetic – 25,2 mil. lei (1,5% din suma totală), protecţia mediului – 37,1 mil. lei (2,2% din suma totală), îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere – 34,5 mil. lei (4,0% din suma totală), menţinerii ordinii publice – 45,7 mil. lei (2,6% din suma totală), în domeniul cercetărilor ştiinţifice – 35,3 mil. lei (2,1% din suma totală).

B. Cheltuielile bugetului de stat

Bugetul de stat în anul 2015 la partea de cheltuieli a fost aprobat iniţial în sumă de 34315,1 mil. lei, care pe parcursul anului a fost diminuată cu 1252,5 mil. lei, dintre care cheltuielile componentei de bază au fost reduse cu 1659,5 mil. lei, iar cheltuielile din contul mijloacelor speciale au fost majorate cu 70,6 mil. lei.

Astfel, cheltuielile componentei de bază aprobate iniţial în sumă de 28563,2 mil. lei pe parcursul anului au fost ajustate la 26903,7 mil. lei, fiind executate în sumă de 24759,0 mil. lei sau la nivel de 92,0 la sută.

Cheltuielile componentei mijloace speciale au fost majorate pînă la 840,4 mil. lei fiind realizate în sumă de 745,4 mil. lei sau la nivel de 85,9%. Totodată, în volumul cheltuielilor realizate sunt reflectate soldurile de mijloace în conturi, transferate la finele anului la componenta de bază în sumă de 179,9 mil .lei.

Cheltuielile fondurilor speciale aprobate în sumă de 601,4 mil. lei, au fost executate în sumă de 501,2 mil. lei sau la nivel de 83,3% la sută. De asemenea, în volumul cheltuielilor realizate sunt reflectate soldurile de mijloace în conturi, transferate la finele anului, la componenta de bază în sumă de 73,7 mil. lei.

Pentru implementarea activităţilor din cadrul proiectelor finanţate din surse externe, au fost aprobate cheltuieli în sumă de 4398,2 mil. lei, care au fost valorificate la nivel de 87,1% din prevederi.

Luînd în considerare modificările operate de către autorităţile publice centrale, în baza prevederilor art.16 din Legea bugetului de stat pe anul 2015, cheltuielile precizate au însumat 33062,6 mil. lei, fiind executate în sumă de 30101,1 mil. lei, ce constituie cu 2961,5 mil. lei sau cu 9,0% sub nivelul prevăzut. Informaţia detaliată vizînd modificările la prevederile anuale ale bugetului, operate pe parcursul anului, se conţin în capitolul IV. D al prezentului Raport, la descrierea cheltuielilor pe grupe funcţionale.

Realizarea cheltuielilor bugetului de stat în anul 2015, pe componente,comparativ cu prevederile anuale, se prezintă în diagrama următoare.

Notă: Volumul cheltuielilor executate la componentele mijloace speciale şi fonduri speciale nu include soldurile de mijloace din conturi transferate la finele anului la componenta de bază.

Ca rezultat, volumul major al cheltuielilor neexecutate, se atribuie la componenta de bază – 2144,7 mil. lei sau (8,0%), inclusiv pentru învăţămînt – 425,4 mil. lei (1,6% din prevederile actualizate); agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor – 345,9 mil. lei (1,3%); asigurarea şi asistenţa socială – 336,3 mil. lei (1,3%); transporturile, gospodăria drumurilor; comunicaţiile şi informatica – 303,0 mil. lei (1,2%); ocrotirea sănătăţii – 148,9 mil. lei (0,6%); gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe - 136,9 mil. lei (0,5%); servicii de stat cu destinaţie generală – 122,8 mil. lei (0,5%); protecţia mediului şi hidrometeorologia - 117,9 mil. lei (0,4%); complexul pentru combustibil şi energie – 72,6 mil. lei (0,3%); cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret – 44,8 mil. lei (0,2%). Totodată, în baza art.361 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 cu modificările şi completările ulterioare şi documentelor executorii judecătoreşti, în anul 2015, de la bugetul de stat au fost achitate mijloace băneşti în sumă de 85,8 mil. lei.

La componenta mijloace speciale, cheltuielile neexecutate constituie 122,5 mil. lei (14,1%), dintre care: pentru ocrotirea sănătăţii – 34,1 mil. lei, învăţămînt – 20,5 mil. lei, agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor – 12,6 mil. lei, menţinerea ordinii publice şi apărarea naţională – 10,9 mil. lei.

Cheltuielile neexecutate din contul fondurilor speciale constituie 100,2 mil. lei (6,7%), dintre care 71,3 mil. lei se atribuie fondurilor ecologice.

La componentele mijloace speciale şi fonduri speciale, cheltuielile, de regulă, s-au finanţat în măsura încasărilor de venituri şi capacităţilor de valorificare ale APC.

Cheltuielile neexecutate în cadrul proiectelor finanţate din surse externe constituie 610,1 mil. lei sau 12,9%. Aceste devieri se atribuie, în special, neutilizării mijloacelor prevăzute pentru gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe - 116,0 mil. lei, transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica - 78,3 mil. lei, agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor - 77,4 mil. lei, complexul pentru combustibil şi energie - 66,8 mil. lei, protecţia mediului şi hidrometeorologia - 57,1 mil. lei, alte servicii legate de activitatea economică – 120,1 mil. lei. Cheltuielile pe proiectele finanţate din surse externe s-au efectuat în măsura capacităţilor autorităţilor publice centrale şi a unităţilor din subordinea acestora de implementare a proiectelor respective.

Nivelul executării părţii de cheltuieli a bugetului de stat, este rezultatul faptului că finanţarea cheltuielilor sa efectuat pe măsura încasării mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat, în baza prevederilor şi prioretizărilor stipulate la art.10 alin.(4) din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 (cu modificările şi completările ulterioare).

Evoluţia cheltuielilor bugetului de stat în anii 2013-2015 se prezintă în diagrama următoare.

Creşterea cheltuielilor bugetului de stat, în anul 2015, faţă de anul 2014, constituie 2,6%, comparativ cu 22,8% în anul 2014 faţă de anul 2013.

Structura şi dinamica cheltuielilor totale ale bugetului de stat pe sectoare şi ramuri în anii 2014-2015 se prezintă în tabelul următor.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, partea majoră revine cheltuielilor destinate sectoarelor sociale - circa 57,9%, care au fost realizate la nivel de 94,3% faţă de prevederile anuale. Cheltuielile pentru sectoarele economice constituie circa 15,8%, fiind realizate la nivel de 78,5%, cele pentru apărare, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională - 9,4%, realizate la nivel de 96,6%, pentru finanţarea serviciilor de stat cu destinaţie generală - 4,6% şi executate la nivel de 90,8%, pentru serviciul datoriei de stat - 3,5%, realizate la nivel de 98,0%, şi pentru alte domenii (incluzînd transferurile către bugetele UAT) - 8,8%, executate la nivel de 88,7% faţă de prevederile anuale.

Comparativ cu anul 2014, cheltuielile bugetului de stat au înregistrat majorări practic la toate ramurile, cele mai considerabile fiind înregistrate la sectoarele sociale - cu 5139,5 mil. lei (41,8%), dintre care la învăţămînt cu 4293,2 mil. lei (125,3%), la asigurare şi asistenţă socială cu 590,8 mil. lei (11,4%) iar la sectoarele economice au fost înregistrate micşorări cu 1030,9 mil. lei (17,8%), dintre care la transporturi şi gospodăria drumurilor cu 1161,1 mil. lei (59,7%), iar la agricultură, gospodăria silvică, piscicolă şi a apelor şi industria şi construcţiile au fost înregistrate majorări cu 164,5 mil. lei (8,2%) şi respectiv cu 3,1 mil. lei (7,8%). Informaţia privind cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele în aspect funcţional se conţine în Formularul nr.1 la Raport, iar descrierea detaliată a executării bugetului de stat la cheltuieli pe grupe funcţionale – în capitolul IV.D. al prezentului Raport.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, circa 54,0% sau 16246,3 mil. lei reprezintă cheltuielile pentru programe şi servicii finanţate din bugetul de stat şi 46,0% sau 13854,8 mil. lei reprezintă transferuri către alte bugete, inclusiv:

- transferurile către fondurile asigurările obligatorii de asistenţă medicală – 2319,5 mil. lei, fiind executate 2197,7 mil. lei, sau la nivel de 94,7% din prevederi;

- transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat – 4431,9 mil. lei, fiind executate în sumă de 4153,0 mil. lei, sau la nivel de 93,7%;

- transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 8046,7 mil. lei, executate în sumă de 7504,0 sau la nivel de 93,3% faţă de prevederile anuale, dintre care: transferuri cu destinaţie generală – 852,9 mil. lei, transferuri cu destinaţie specială – 5826,0 mil. lei şi fondul de compensare – 208,3 mil. lei.

Structura şi dinamica cheltuielilor totale ale bugetului de stat pe categorii economice în anii 2014 - 2015 se prezintă în tabelul care urmează.

Cheltuielile curente ale bugetului de stat aprobate iniţial în sumă totală de 26177,7 mil. lei, pe parcursul anului au fost micşorate cu 551,5 mil. lei. Conform rezultatelor executării bugetului, în anul 2015, acestea au atins nivelul de 94,5% sau cu 1406,7 mil. lei mai puţin faţă de prevederi şi cu 2393,3 mil. lei sau cu 11,0% mai mult, comparativ cu anul 2014.

Cheltuielile de personal aprobate iniţial în sumă totală de 4902,7 mil. lei, pe parcursul anului, s-au diminuat la total cu 122,3 mil. lei, ţinînd cont de posturile vacante şi alte măsuri de optimizare.

În urma modificărilor operate, cheltuielile de personal au constituit 4780,4 mil. lei, fiind executate în sumă de 4735,4 mil. lei sau la nivel de 99,1% din prevederi.

E de menţionat că, la situaţia din 31 decembrie 2015, cererile pentru cheltuieli de personal ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, depuse în trezoreriile teritoriale au fost îndeplinite integral.

Pentru achitarea dobînzilor aferente datoriei de stat, cheltuielile au fost aprobate iniţial în sumă de 1260,5 mil. lei, care pe parcursul anului au fost diminuate cu 196,4 mil. lei, în special la serviciul datoriei de stat externe, ca rezultat al fluctuaţiei de schimb valutar, precum şi la serviciul datoriei de stat interne ca urmare a micşorării emisiunii valorii mobiliare de stat pe piaţa primară. Astfel, conform datelor raportate, suma dobînzilor interne şi externe au fost executate la nivel de 98,0% sau cu 20,8 mil. lei mai puţin faţă de prevederi şi cu 451,5 mil. lei sau cu 1,8 ori mai mult, comparativ cu anul 2014.

Pentru achitarea pensiilor, indemnizaţiilor viagere şi alocaţiilor lunare de stat invalizilor de război şi participanţilor la cel de-al doilea război mondial (articolele 135.1, 135.2) au fost utilizate mijloace în sumă de 894,2 mil. lei, sau la nivel de 5,5% din cheltuielile fără transferuri şi cu 5,2% mai mult faţă de anul 2014, plata burselor (articolul 135.7) – 118,0 mil. lei sau 0,7% din cheltuielile fără transferuri, cu 3,4% mai puţin faţă de anul precedent. Serviciile complexului energetic (articolele 113.1, 113.2, 113.4, 113.26) au consumat 387,3 mil. lei sau 2,4% din cheltuielile fără transferuri, cu 6,8% mai puţin faţă de anul 2014.

Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat aprobate iniţial în sumă de 4390,3 mil. lei s-au majorat la total cu 41,6 mil. lei, atingînd suma de 4431,9 mil. lei fiind realizate în sumă de 4153,0 mil. lei sau la nivel de 93,7% faţă de prevederi, iar comparativ cu anul 2014 cu o majorare de 492,8 mil. lei sau cu 13,5 la sută.

Cheltuielile capitale ale bugetului de stat, în comparaţie cu cele aprobate iniţial, au fost diminuate cu 678,4 mil. lei, dat fiind revizuirea acestora în legătură cu suspendarea suportului bugetar extern din partea partenerilor de dezvoltare. Conform rapoartelor, cheltuielile capitale au fost executate în sumă de 6192,3 mil. lei sau la nivel de 81,2%, cu o micşorare de 1508,5 mil. lei comparativ cu anul 2014. Totodată, au rămas neexecutate cheltuieli capitale în sumă de 1433,0 mil. lei, care se atribuie în special, nevalorificării mijloacelor de la componenta de bază în sumă de 856,3 mil. lei şi de la componenta proiecte finanţate din surse externe în sumă de 498,0 mil. lei.

Informaţia detaliată a cheltuielilor bugetului de stat în aspectul categoriilor economice pe toate componentele este prezentată în Formularul nr.5 la Raport.

C. Rezultatele executării bugetului de stat (deficit/excedent şi sursele de finanţare)

Bugetul de stat la total pe toate componentele pe anul 2015 iniţial a fost aprobat cu un deficit în sumă de 3976,5 mil. lei. Sursele de finanţare a deficitului bugetului de stat au fost mijloacele de la emisia VMS la piaţa primară în sumă de 600 mil. lei, intrări de împrumuturi externe în sumă de 3601,2 mil. lei (echivalentul a 186,6 mil. dolari SUA), mijloacele de la vînzarea şi privatizarea patrimoniului public – 230,0 mil. lei, alte surse interne – 10,0, mijloace din solduri băneşti în conturi în sumă de 406,3 mil. lei. Totodată, pentru onorarea obligaţiunilor pentru creditorii interni şi externi au fost prevăzute mijloace în sumă de 93,1 mil. lei şi 777,8 mil. lei (echivalentul de 40,3 mil. dolari SUA). În urma modificărilor operate pe parcursul anului la indicatorii părţii de venituri şi cheltuieli a bugetului de stat, volumul deficitului şi a surselor de finanţare a acestuia a fost precizat pînă la 3689,9 mil. lei.

Criza din sectorul bancar, politica monetară austeră din anul 2015, au avut un impact negativ asupra pieţei primare a VMS, reducînd cererea faţă de VMS din partea sectorului bancar, pe de o parte, şi majorînd dobînzile la VMS, pe de altă parte. Astfel, emiterea VMS (în bază netto) în anul 2015 a fost estimată la ”0”, faţă de 600 mil. lei în bugetul aprobat.

Suma împrumuturilor externe a fost majorată cu 546,1 mil. lei, ca urmare a includerii împrumutului din partea Guvernului României, în sumă de 60 mil. euro (echivalentul a 1320,1 mil. lei) şi excluderea concomitentă a împrumutului Băncii Mondiale DPO-II, în sumă de 45 mil. dolari SUA (echivalentul a 868,5 mil. lei). Ca urmare a suspendării debursării acestui împrumut în anul 2015 din motivul instabilităţii din ţară. Totodată, a fost precizată suma împrumuturilor din partea Băncii Mondiale, destinate suportului bugetar sectorial – 15,03 mil. dolari SUA (echivalentul a 289,7 mil. lei) faţă de 24,5 mil. dolari SUA (echivalentul a 472,8 mil. lei) în bugetul aprobat. Împrumuturile pentru proiectele finanţate din surse externe au fost precizate de la 2259,2 mil. lei (echivalentul a 117 mil. dolari SUA) pînă la 2537,4 mil. lei (echivalentul a 135,5 mil. dolari SUA).

Sumele destinate rambursării împrumuturilor externe au fost ajustate în urma precizării termenilor de rambursare şi a fluctuaţiei cursului de schimb.

Veniturile din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public au fost precizate pînă la 120,0 mil. lei faţă de 230,0 mil. lei aprobat.

Descifrarea surselor de finanţare a bugetului de stat pe toate componentele se prezintă în următorul tabel.

Conform rezultatelor executării în anul 2015, bugetul de stat s-a soldat cu un deficit în sumă de 2046,5 mil. lei faţă de 1630,2 mil. lei înregistrat în anul 2014. Ponderea în PIB a constituit 1,68% faţă de 3,36% aprobat iniţial. Comparativ cu anul 2014, nivelul deficitului în PIB s-a majorat cu 0,23 puncte procentuale.

Descifrarea deficitului bugetului de stat în anul 2015, pe componente, se prezintă în următorul tabel.

Surse de finanţare

Sursele de finanţare ale deficitului s-au constituit din:

la componenta de bază:

• emisiunea valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară – în sumă de 243,2 mil. lei;

• mijloace împrumutate de la solduri în contul proiectelor finanţate din surse externe – 250,2 mil. lei;

• mijloace împrumutate de la solduri în contul de mijloace extrabugetare – 107,7 mil. lei;

• mijloacele diferenţei cursului de schimb al surselor valutare – 5,9 mil. lei;

• mijloace din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public – 35,2 mil. lei;

• plăţi-garanţie de la drepturile de export-import şi plăţi în avans – 23,2 mil. lei;

• mijloace de la valorificarea activelor BC “Investprivatbank” SA – 5,0 mil. lei;

• răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru stabilitatea financiară – 93,1 mil. lei;

• intrări de împrumuturi de stat externe – 287,2 mil. lei (echivalent 15,01 mil. dolari SUA) din partea Băncii Mondiale;

• onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi – 724,2 mil. lei (echivalent 38,5 mil. dolari SUA);

• soldurile mijloacelor băneşti la cont de la începutul anului au fost majorate cu 791,2 mil. lei;

la componenta mijloace speciale:

• deficitul în sumă de 146,5 mil. lei s-a finanţat din:

√ mijloacelor temporar intrate în posesia instituţiilor – 4,7 mil. lei;

√ reducerea soldurilor la ajutoarele umanitare – 0,7 mil. lei;

√ diferenţa între cursul de schimb al surselor valutare – 6,4 mil. lei;

√ soldurile mijloacelor băneşti în conturile instituţiilor bugetare – 136,1 mil. lei;

la componenta fondurile speciale:

• deficitul în sumă de 201,3 mil. lei a fost finanţat din contul soldurilor la conturile ale acestor fonduri;

la componenta proiecte finanţate din surse externe:

• deficit în sumă de 2349,6 mil. lei a fost finanţat din:

√ intrări de împrumuturi externe – în sumă de 2242,8 mil. lei (echivalent a 118,5 mil. dolari SUA);

√ diferenţa cursului de schimb al surselor valutare – în sumă de 162,4 mil. lei;

√ contul soldurilor băneşti în conturile proiectelor– 194,6 mil. lei.

Totodată, pentru finanţarea componentei de bază au fost împrumutate 250,2 mil. lei.

În total, la finele anului 2015, soldurile la conturile bugetului de stat pe toate componentele au fost majorate cu 259,2 mil. lei şi a constituit 2327,8 mil. lei, inclusiv:

- componenta de bază – 1215,3 mil. lei,

- mijloace speciale – 25,6 mil. lei,

- fonduri speciale – 0 mil. lei,

- proiecte finanţate din surse externe – 1086,9 mil. lei.

D. Executarea bugetului de stat la cheltuielile pe grupe principale

1. Servicii de stat cu destinaţie generală

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 1454,0 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 66,7 mil. lei, (excluzînd transferul în sumă de 1,4 mil. lei de la componenta de bază la componenta mijloace speciale) şi a constituit 1520,7 mil. lei, sau 4,6% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Cheltuielile la grupul dat în anul 2015 au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Pentru anul 2015, pentru acest grup la componenta de bază au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă de 1257,2 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a diminuat cu 12,1 mil. lei şi a constituit 1245,1 mil. lei.

La componenta de bază, principalii factorii care au generat modificările faţă de bugetul aprobat, se prezintă după cum urmează:

• reduceri de alocaţii:

- reducerea cheltuielilor curente şi capitale (procurarea mijloacelor fixe), reieşind din soldurile de mijloace financiare necontractate/libere, existente la situaţia din 01.10.2015 – 26,4 mil. lei;

- optimizarea cheltuielilor de personal din contul economiilor aferente funcţiilor vacante – 4,1 mil. lei;

- reducerea cheltuielilor autorităţilor publice cu finanţare din contul suportului bugetar acordat pentru realizarea reformei în domeniul justiţiei (inclusiv pentru procurarea sediilor Oficiului Avocatului Poporului şi Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurării egalităţii), reieşind din soldurile de mijloace financiare necontractate/libere, existente la situaţia din 01.10.2015 – 31,3 mil. lei;

- reducerea cheltuielilor autorităţilor publice cu finanţare din contul suportului bugetar acordat pentru liberalizarea regimului de vize, reieşind din soldurile de mijloace financiare necontractate/libere, existente la situaţia din 01.10.2015 – 2,7 mil. lei;

- reducerea parţială a cheltuielilor la investiţii capitale aferente reconstrucţiei sediului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat – 28,0 mil. lei;

- repartizarea cheltuielilor pentru activităţile de reintegrare a ţării conform Programului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.796 din 29.10.2015 – 7,0 mil. lei;

• majorări de alocaţii:

- asigurarea cheltuielilor ce ţin de implementarea Sistemului informaţional “e-Parlament” – 22,0 mil. lei;

- procurarea utilajului şi echipamentului, lucrări de montare a sistemului de ventilare şi climatizare, şi a sistemului antiincendiar a sediului clădirii Parlamentului RM – 51,5 mil. lei;

- majorarea plafonului de cheltuieli la Comisia Electorală Centrală ocazionată de alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă al Guvernului pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor locale generale din 14 iunie 2015 cu restabilirea la rectificarea bugetului, potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.354 din 10.06.2015 – 10,0 mil. lei;

- asigurarea cheltuielilor Consiliului Concurenţei ce ţin de plata chiriei sediului autorităţii publice, inclusiv pentru stingerea datoriilor creditoare acumulate – 2,4 mil. lei.

- alocarea parţială a mijloacelor financiare necesare pentru finalizarea procesului de generalizare şi sistematizare a rezultatelor Recensămîntului Populaţiei şi al Locuinţelor din Republica Moldova în anul 2014 – 0,9 mil. lei.

La componenta mijloace speciale au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă de 113,7 mil. lei. În legătură cu revizuirea părţii de venituri şi valorificarea soldurilor de mijloace financiare obţinute din granturi, volumul de alocaţii s-a majorat cu 11,6 mil. lei şi a constituit 125,3 mil. lei.

La componenta proiecte finanţate din surse externe au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă de 83,1 mil. lei. În legătură revizuirea părţii de intrări, ca rezultat al evoluţiei cursului valutar, precum şi desfăşurarea unor activităţi suplimentare, volumul de alocaţii s-a majorat cu 68,6 mil. lei şi a constituit 151,7 mil. lei.

Finanţarea cheltuielilor la grupul dat s-a efectuat în sumă de 1380,2 mil. lei sau la nivel de 90,8% din alocaţiile precizate. Cheltuielile efective au efectuate în sumă de 1388,5 mil.lei.

La componenta mijloace speciale, executarea de casă a mijloacelor speciale a constituit 113,2 mil. lei la venituri şi 117,2 mii lei la cheltuieli sau la nivel de 99,0% şi, respectiv, 93,5% faţă de planul precizat.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, au fost planificate cheltuieli în sumă de 151,7 mil. lei. Executarea la acest capitol a constituit 142,2 mil. lei sau 93,7% faţă de precizat.

Efectivul de personal la grupul dat pentru perioada de raportare a anului 2015 a fost aprobat în număr de 7944,0 unităţi, fiind precizat pe parcursul anului pînă la 7976,0 unităţi, numărul real încadrat la finele anului constituind 7415,0 unităţi.

Fondul de rezervă. Pentru activităţile aferente grupului dat, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate mijloace în sumă de 2502,4 mii lei, care au fost repartizate după cum urmează:

Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova – 1502,4 mii lei, inclusiv:

• Pentru acoperirea cheltuielilor de transport a delegaţiei moldoveneşti în legătură cu participarea domnului Nicolae Timofti, Preşedintele Republicii Moldova, la lucrările Summitului Parteneriatului Estic (or.Riga, Republica Letonia, 21-22 mai 2015) – 486,7 mii lei.

• Pentru acoperirea cheltuielilor de transport a delegaţiei moldoveneşti în legătură cu participarea domnului Nicolae Timofti, Preşedintele Republicii Moldova, la lucrările Summitului Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (or.Tirana, Republica Albania, 25-26 mai 2015) – 464,9 mii lei.

• Pentru acoperirea cheltuielilor de transport pe ruta specială Chişinău-Minsk-Chişinău a delegaţiei moldoveneşti în legătură cu vizita oficială a domnului Nicolae Timofti, Preşedinte al Republicii Moldova, în Republica Belarus (or.Minsk, 16-17 iulie 2015) – 550,8 mii lei.

Cancelaria de Stat – 1000,0 mii lei, inclusiv:

• Pentru acoperirea cheltuielilor aferente premierii laureaţilor Premiului Naţional pe anul 2015 – 1000,0 mii lei.

Performanţa înregistrată în cadrul subprogramelor aferente grupei principale se prezintă după cum urmează:

Pentru programul “Auditul extern” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 38627,3 mii.lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 44685,7 mii.lei, şi executate la nivel de 97 la sută faţă de prevederi.

Pentru programul “Servicii de suport pentru exercitarea guvernării” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 169793,7 mii.lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 198944,7 mii.lei, şi executate la nivel de 98,2 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Administrarea achiziţiilor publice” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 6270,5 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 8712,4 mii lei, şi executate la nivel de 96,2 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Lucrările statistice” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 50248,8 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 51487,5 mii lei, şi executate la nivel de 98,3 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Politici şi managementul în domeniul minorităţilor naţionale” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 2457,7 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 2616,8 mii lei, şi executate la nivel de 98,1 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Relaţii interetnice” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 543,8 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 756,4 mii lei, şi executate la nivel de 77,2 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Sistemul electoral” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 72996,8 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 80397,7 mii lei, şi executate la nivel de 99,3 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Sistemul de curierat” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 3537,1 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 3740,7 mii lei, şi executate la nivel

de 98,2 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Protecţia Concurenţei” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 13357,2 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 15664,8 mii lei, şi executate la nivel de 99,0 la sută faţă de prevederi.

2. Activitatea externă

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 364,5 mil. lei.

Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a micşorat cu 3,7 mil. lei şi a constituit 360,8 mil. lei.

Factorii ce au determinat modificările în cauză sunt următorii:

la componenta de bază:

- reducerea cheltuielilor curente ce ţin de activitatea misiunilor diplomatice (solduri libere necontractate) – 6,0 mil. lei;

- reducerea cheltuielilor cu finanţare din contul suportului bugetar acordat pentru liberalizarea regimului de vize – 0,7 mil. lei.

la mijloace speciale:

- majorarea cheltuielilor în sumă de 3,0 mil. lei în legătură cu planificarea obţinerii veniturilor suplimentare, precum şi utilizarea soldului de mijloace financiare acumulat la categoria 03 “Granturi”;

Cheltuielile la grupa dată în anul 2015 au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Conform rapoartelor, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 337,1 mil. lei, ce constituie 93,4% faţă de prevederi, inclusiv la componenta de bază – 309,2 mil. lei sau 94,9% şi la mijloace speciale – 27,9 mil. lei sau 79,9% din prevederi.

Pentru activităţile aferente grupului dat, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate mijloace financiare în sumă de 20,0 mii lei, în scopul achitării cotei de membru a Societăţii de Cruce Roşie din Moldova pe anul 2015.

Colaborarea internaţională

La grupul “Colaborarea internaţională”, pentru plata cotizaţiilor de membru a Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale a fost aprobată suma de 64526,2 mii lei, dintre care pentru achitarea contribuţiilor anuale de membru cca 50,5 mln lei şi pentru achitarea datoriilor istorice în conformitate cu planurile multianuale de restructurare ale acestora cca 14 mln lei.

În conformitate cu articolul 3, pct.3 al Legii bugetului de stat pe anul 2015, suma dată a fost repartizată pe destinatari prin Hotărîrea Guvernului nr.380 din 16 iunie 2015.

Respectînd prevederile actelor nominalizate, executarea bugetului la acest capitol s-a realizat în felul următor.

La situaţia din 01.01.2015 (conform cursului BNM: 1USD - 15,62MDL; 1 EUR – 18,99MDL; 1CHF – 15,79MDL), datoria Republicii Moldova faţă de organizaţiile internaţionale, se estima la suma de 98,6 mln. lei. Întru achitarea parţială a datoriilor, au fost alocate mijloace financiare în sumă de cca 14 mln. lei. Ca rezultat al deprecierii monedei naţionale faţă de valutele străine, datoria RM faţă de organizaţiile internaţionale la data de 31.12.2015 (conform cursului BNM: 1USD – 19,3 MDL; 1 EUR – 22,00 MDL; 1CHF – 20,31 MDL) se estimează la suma de 95,8 mln. lei. Astfel, datorită respectării planurilor de reeşalonare a datoriilor istorice şi onorării angajamentelor financiare în conformitate cu acestea, suma datoriilor se diminuează cu cca 4,1%.

Pe parcursul anului bugetar au fost respectate cu stricteţe finanţarea datoriilor reeşalonate (grafice de restructurare) faţă de următoarele organizaţii: BIRD, BERD, ONUDI, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNESCO.

A fost stins 1 grafic de restructurare a datoriilor, şi anume faţă de:

• UNESCO

Generalizînd transferurile cotelor de membru pe parcursul anului 2015 la organizaţiile internaţionale şi regionale, poate fi constatat faptul, că executarea bugetului la capitolul “Activitatea Externă, Colaborarea internaţională” a fost efectuată în proporţie de 100% din total (64526,2 mii lei), ceea ce este condiţionat şi de prevederile documentelor financiare şi bugetare ale organizaţiilor internaţionale.

Misiunile diplomatice

La grupul acesta de cheltuieli se includ alocaţiile necesare asigurării activităţii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotarele ţării.

Pentru anul 2015, în acest scop au fost precizate la componenta de bază alocaţii în sumă de 238,6 mil. lei, inclusiv din contul taxelor consulare încasate de aceste instituţii, în sumă de 49,9 mil. lei (la nivel de 20,9% din suma precizată).

Finanţarea cheltuielilor la grupul dat s-a efectuat în sumă de 223,2 mil. lei, sau la nivel de 93,6% din alocaţiile precizate.

Cheltuielile efective ale misiunilor diplomatice au fost efectuate în sumă de 219,7 mil. lei, sau la nivel de 92,1% din alocaţiile precizate.

Datoriile debitoare din contul ambelor cifruri de finanţare au constituit 1,2 mil. lei, care preponderent constituie Taxa pe valoare adăugată achitată de misiunile diplomatice pentru mărfurile şi serviciile procurate pe teritoriul statelor de reşedinţă şi care urmează a fi restituită acestora. Datoriile creditoare constituie 1,3 mil. lei şi sînt condiţionate de calcularea salariului, care se achită în luna ianuarie a anului următor în sumă de 1,2 mil. lei şi datorii faţă de alţi creditori – 0,1 mil. lei.

Suplimentar la alocaţiile din componenta de bază, misiunile diplomatice peste hotare au beneficiat de mijloace speciale, care au fost prevăzute la venituri şi cheltuieli, respectiv, în sumă de 33,8 mil. lei şi 34,2 mil. lei.

Veniturile au fost executate în sumă de 29,2 mil. lei sau la nivel de 86,4%, iar la cheltuieli în sumă de 27,3 mil. lei, sau 79,8% faţă de cele prevăzute.

Sursele de venituri la mijloacele speciale s-au format, preponderent, din plata aferentă serviciilor consulare.

Mijloacele menţionate au fost utilizate pentru plata mărfurilor şi serviciilor, procurări de utilaj şi obiecte de folosinţă îndelungată.

Efectivul de personal la grupul dat pentru perioada de raportare a anului 2015 a fost prevăzut în număr de 384,0 unităţi, numărul real încadrat la finele anului a constituit 340,0 unităţi, iar cel mediu realizat pe an a constituit 342,7 unităţi.

Performanţa înregistrată în cadrul subprogramelor aferente grupei principale se prezintă după cum urmează:

3. Apărarea naţională

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 451,9 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 11,0 mil. lei şi a constituit 462,9 mil. lei.

La acest grup s-a înregistrat la componenta de bază o micşorare a alocaţiilor cu 11,8 mil. lei, care a fost condiţionată de factorii:

▪ reduceri de alocaţii:

- achiziţionarea spaţiului locativ de serviciu cu 9,7 mil. lei;

- reparaţia capitală a încăperilor cu 2,1 mil. lei.

La componenta mijloace speciale, majorarea cheltuielilor cu 3,7 mil. lei este condiţionată de:

• implicarea la finanţarea cheltuielilor a soldului mijloacelor băneşti la situaţia din 1 ianuarie 2015 la categoria 003 “Granturi, sponsorizări/filantropie şi donaţii”, parvenite anterior de la partenerii străini şi necesare pentru organizarea şi efectuarea diferitor întruniri comune – 1,2 mil. lei;

• majorarea veniturilor şi cheltuielilor din contul mijloacelor speciale de la prestarea serviciilor cu plată – 2,5 mil. lei.

Conform dărilor de seamă, la acest grup s-au efectuat total cheltuieli de casă în sumă de 450,3 mil. lei, cea ce constituie 97,3% din alocaţiile precizate.

Structura cheltuielilor la grupa dată pe surse de finanţare se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile efective au constituit 448,7 mil. lei.

Numărul mediu de personal pe domeniul ”Apărarea Naţională” a fost de 4410 unităţi, inclusiv 3172 militari prin contract, 275 angajaţi ai serviciului public şi 963 angajaţi civili.

Salariul mediu lunar al unui militar prin contract al Ministerului Apărării a constituit 4578,9 lei, respectiv salariul mediu al unui angajat civil ai serviciului public constituie 4186,0 lei. Salariul mediu al unui angajat civil constituie 2384,0 lei. Solda medie lunară al unui militar în termen a constituit – 120,0 lei.

Analizînd volumul total al cheltuielilor pe componenta de bază şi structura lor, se constată că ponderea cea mai mare revine cheltuielilor curente care constituie 98,1%, din care cheltuielile de personal 88,2%, pentru plata mărfurilor şi serviciilor au fost repartizate 92,3%.

Datoriile creditoare la finele anului 2015 la ramura dată la componenta de bază au constituit 30,5 mil. lei, partea preponderentă o constituie cheltuielile de personal 18,0 mil. lei ce reprezintă salariul pentru luna decembrie, 10,1 mil. lei – plata mărfurilor şi serviciilor, 0,8 mil. lei – deplasări în interes de serviciu şi 1,3 mil. lei cheltuieli capitale.

Datoriile debitoare au constituit 0,3 mil. lei, dintre care 0,1 mil. lei pentru cheltuieli de personal şi 0,1 mil. lei pentru plata mărfurilor şi serviciilor, ce formează datorii curente.

Datorii cu termen de achitare expirat nu au fost înregistrate.

Concomitent cu mijloacele din componenta de bază, Ministerului Apărării i-au fost aprobate mijloace speciale în volum de 24,5 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate la compartimentul venituri în sumă de circa 34,3 mil. lei.

La partea de cheltuieli, planul a fost precizat în sumă de 46,0 mil. lei. Soldul mijloacelor băneşti la începutul perioadei de gestiune fiind de circa 9,8 mil. lei.

În anul 2015 Ministerul Apărării a realizat bugetul în format de programe.

Programul “Apărarea Naţională” cuprinde 4 subprograme, indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

Programul “Învăţămîntul public şi servicii de educaţie” cuprinde subprogramul “Învăţămîntul superior” indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

4. Justiţie

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupul dat se prezintă în tabelul ce urmează:

În bugetul de stat pe anul 2015 la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 738,6 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a micşorat cu 74,7 mil. lei şi a constituit 663,9 mil. lei.

Majorarea/reducerea alocaţiilor la componenta de bază a fost condiţionată de:

• majorarea alocaţiilor pentru asigurarea achitării indemnizaţiilor unice de demisionare a angajaţilor din domeniu – 3,1 mil. lei;

• reducerea cheltuielilor de personal, ca urmare a unor ajustări structurale din sector, precum şi redistribuirea la alte articole a economiilor formate, întru asigurarea activităţii instituţiilor din domeniu cu 11,7 mil. lei;

• reducerea cheltuielilor alocate pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pe anii 2011- 2016 din contul suportului bugetar acordat din partea Uniunii Europene cu 66,7 mil. lei;

• optimizarea unor cheltuieli curente cu 4,6 mil. lei.

La componenta mijloace speciale, cheltuielile s-au majorat cu 5,7 mil. lei, în legătură cu revizuirea părţii de venituri.

Conform rapoartelor, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă pe toate componentele în sumă de 608,2 mil. lei, ce constituie 91,6 la sută faţă de cele prevăzute.

Structura surselor de finanţare executate la grupul dat se prezintă în diagrama ce urmează.

Cheltuielile de casă pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 92,0 la sută, iar la cheltuielile din mijloace speciale au fost realizate la nivel de 87,9 la sută din prevederi. Cheltuielile la toate componentele au fost executate în sumă de 608,2 mil. lei sau cu 91,6 la sută mai puţin faţă de cele precizate. În aspect economic predomină cheltuielile de personal, care deţin cota de 40,2 la sută din totalul cheltuielilor.

Numărul mediu de angajaţi în autorităţile de la grupa dată în anul 2015 a fost de 3818,8 unităţi.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2015 au constituit 118,6 mii lei.

Totodată, la componenta de bază la grupul dat au fost aprobate alocaţii pentru realizarea reformei justiţiei în sumă de 187,0 mil. lei. Urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a micşorat cu 66,7 mil. lei şi a constituit 120,3 mil. lei.

Cheltuielile de casă s-au realizat la nivel de 96,6 la sută, dintre care Consiliul Superior al Magistraturii – 70,9 la sută (85,3 mil. lei), Ministerul Justiţiei – 7,2 la sută (8,7 mil. lei), Procuratura Generală – 2,1 la sută (2,5 mil. lei) şi Institutul Naţional al Justiţiei – 2,0 la sută (2,4 mil. lei).

Subprograme gestionate de ministere din cadrul programului “Justiţia”

Pentru subprogramul “Administrarea judecătorească” gestionat de Autorităţi din domeniul justiţiei neatribuite la alte grupe şi Ministerul Justiţiei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramele “Înfăptuire a judecăţii în judecătorii şi curţi de apel” şi “Înfăptuirea justiţiei” gestionate de instanţele judecătoreşti şi Curtea Supremă de Justiţie.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Implementare a politicii penale a satului” gestionat de Procuratura Generală.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Politicii şi management în domeniul justiţiei” gestionat de Ministerul Justiţiei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Mediere” gestionat de Ministerul Justiţiei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor”, gestionat de Oficiile teritoriale al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Expertiza legală” gestionat de Centrul Naţional de Expertiză Judiciară.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Sistemul integrat de informare juridică” gestionat de Centrul de Informaţii Juridice.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Stare civilă” gestionat de Serviciul Stare Civilă.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Armonizarea legislaţiei” gestionat de Ministerul Justiţiei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Apostilarea actelor publice” gestionat de Ministerul Justiţiei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Asigurarea măsurilor alternative la detenţie” gestionat de Oficiul central de probaţiune.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Pentru subprogramul “Instruire iniţială şi continuă în domeniul justiţiei” gestionat de Institutul Naţional al Justiţiei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

4¹. Jurisdicţia constituţională

Datele privind realizarea cheltuielilor la grupul dat se prezintă în tabelul ce urmează:

La acest grup funcţional se atribuie cheltuielile pentru întreţinerea Curţii Constituţionale.

În bugetul de stat la grupul dat au fost aprobate la componenta de bază alocaţii în sumă de 12,1 mil. lei.

Conform dărilor de seamă, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 12,1 mil. lei, ce constituie 100 la sută faţă de cele prevăzute.

Cheltuielile de personal au constituit 65,4 la sută (7,9 mil. lei) din volumul total al acestora.

Numărul mediu de angajaţi în anul 2015 a fost de 45 unităţi, dintre care 6 judecători şi alt personal 39 unităţi (aprobate: 61 unităţi, inclusiv 12 judecători şi 49 alt personal).

Salariul mediu lunar al unui judecător în anul 2015 a constituit 21381,9 lei sau cu 3593,4 lei mai mult faţă de 17788,54 lei în anul 2014 şi al unui angajat – 9253,8 lei cu 2256,4 lei mai mult faţă de 6997,43 lei în anul 2014.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2015 s-au micşorat cu 151,5 mii lei şi constituie 276,3 mii lei faţă de 427,8 mii lei în anul 2014.

Cheltuielile efective au fost executate în sumă de 12,1 mil. lei sau 100 la sută faţă de cele precizate.

Pentru programul “Jurisdicţie constituţională” gestionat de Curtea Constituţională au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos:

Scopul programului este garantarea supremaţiei Constituţiei, asigurarea realizării principiului separării puterilor în stat şi garantarea responsabilităţii statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

În anul 2015 pe rolul Curţii s-au aflat 66 sesizări (53 de sesizări depuse în 2015 şi 7 preluate din 2014). În contextul datelor statistice este menţionat că din 66 de sesizării au fost examinate 53.

5. Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 2444,4 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 7,0 mil. lei şi a constituit 2451,4 mil. lei.

La componenta de bază micşorarea cu 76,0 mil. lei este condiţionată, de următorii factori:

• majorarea alocaţiilor pentru:

- restabilirea alocaţiilor la cheltuieli de personal dezafectate pentru achitarea indemnizaţiilor la încetarea raporturilor de muncă cu 10,0 mil. lei;

- reconstrucţia sediului Direcţiei regionale “Est” a Poliţiei de Frontieră cu 1,5 mil. lei;

- dotarea colaboratorilor afacerilor interne cu 10,0 mil. lei;

- alimentaţia deţinuţilor, în legătură cu majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 9,2 mil. lei;

- procurarea cărbunelui pentru sistemul penitenciar cu 4,8 mil. lei;

- achitarea indemnizaţiilor la încetarea raporturilor de muncă cu 0,5 mil. lei;

- contribuţia Guvernului Republicii Moldova la proiectul de asistenţă tehnică, negociat de către Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv cu Federaţia Internaţională de Atletism şi Comitetul Internaţional Olimpic pentru renovarea stadionului “Dinamo” al Ministerului Afacerilor Interne cu 2,6 mil. lei;

• reducerea alocaţiilor:

- din suporturile bugetare acordate din partea Uniunii Europene cu 97,0 mil. lei, inclusiv pentru liberalizarea regimului de vize cu 58,8 mil. lei şi pentru reforma justiţiei cu 38,2 mil lei. Alocaţiile în cauză au fost reduse în contextul evaluării capacităţii de valorificare pînă la sfîrşitul anului;

- optimizarea unor cheltuieli curente şi capitale cu 17,6 mil. lei.

La componenta mijloace speciale, cheltuielile s-au majorat cu 19,7 mil. lei, în legătură cu revizuirea părţii de venituri din serviciilor prestate contra plată cu 18,6 mil. lei şi din contul soldului înregistrat la 1 ianuarie 2015 din granturi, donaţii, sponsorizări şi alte intrări cu titlu gratuit cu 1,1 mil. lei.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, majorarea cheltuielilor cu 63,3 mil. lei este cauzată de revizuirea capacităţii de implementare a activităţilor în cadrul proiectului “Crearea unei infrastructuri globale şi consolidate de frontieră – factor al unei dezvoltări social-economice durabile şi planificării spaţiale complexe”

Structura cheltuielilor la grupa dată pe surse de finanţare se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 95,7%, din mijloace speciale – 3,4% şi din proiecte finanţate din surse externe 0,9%.

Sub aspectul principalelor articole de cheltuieli, executarea cheltuielilor în pondere faţă de cheltuielile totale la grupa dată pe componenta de bază se prezintă în tabelul următor.

Analiza ponderii unor categorii de cheltuieli în cheltuielile totale pe componenta de bază demonstrează că în anul 2015, comparativ cu anul 2014, s-a majorat ponderea cheltuielilor curente cu 5,1 puncte procentuale, din contul cheltuielilor capitale. Concomitent a crescut şi ponderea cheltuielilor de personal cu 2,4 puncte procentuale, iar investiţiile capitale s-au micşorat cu 0,6 puncte procentuale.

Sub aspectul grupelor de cheltuieli, din totalul cheltuielilor de bază executate, ponderea cea mai mare revine organelor afacerilor interne – 44,1%, penitenciarele – 16,3%, poliţia de frontieră-14,8%.

Cheltuielile în valoare absolută sunt reflectate în tabelul următor.

Datoriile creditoare la finele anului 2015 la ramura dată la componenta de bază au constituit 178,0 mil. lei, din care cu termenul de achitare expirat 17,6 mil. lei.

Din suma totală a datoriilor creditoare cu termen de achitare expirat Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat suma de 11,8 mil. lei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare a Ministerului Justiţiei-5,7 mil. lei şi Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat – 0,1 mil. lei.

Datoriile debitoare au fost admise în sumă de 50,3 mil. lei, dintre care cu termen de achitare expirat 5,1 mil. lei. Datorii debitoare cu termen de achitare expirat au fost admise de către Ministerul Afacerilor Interne în volum de 3,7 mil. lei, Serviciul de Informaţii şi Securitate – 12,3 mil. lei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare a Ministerului Justiţiei – 0,1 mil. lei.

Numărul mediu de personal pe anul 2015 pe componenta de bază la acest grup a fost de 20583 unităţi, inclusiv 18640 militari prin contract/cu statut special, 226 angajaţi ai serviciului public şi 1717 angajaţi civili.

Salariul mediu lunar al unui militar prin contract/cu statut special la acest grup a constituit 6168,56 lei, al unui funcţionar public 5853,88 lei şi al unui angajat civil 3113,68 lei.

Concomitent cu alocaţiile de la componenta de bază, conform actelor normative şi legislative, instituţiile din grupa dată au beneficiat şi de mijloace speciale, care au fost executate în sumă de 79,5 mil. lei, nivelul executării constituind 87,9% din prevederi.

În aspect economic, cheltuielile de casă efectuate la grupa dată din mijloace speciale sunt caracterizate în tabelul următor.

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 din mijloace speciale s-a micşorat ponderea cheltuielilor de personal cu 9,9 puncte procentuale, concomitent nu au fost efectuate cheltuieli pentru investiţii capitale. Totodată, analiza ponderii cheltuielilor în cheltuielile totale pe mijloace speciale demonstrează că a crescut ponderea cheltuielilor curente cu 1,9 puncte procentuale din contul cheltuielilor capitale.

Datoriile creditoare la finele anului 2015 la ramura dată la componenta mijloace speciale au constituit 5,6 mil. lei, din care cu termenul de achitare expirat 0,7 mil. lei.

Datoriile debitoare au constituit 1,8 mil. lei, din care 0,1 mil. lei cu termenul de achitare expirat.

La componenta proiecte finanţate din surse externe alocaţiile planificate nu au fost executate în măsură deplină, dat fiind că, nu s-a reuşit organizarea achiziţiilor publice.

La acest grup, în anul 2015 toate autorităţile publice centrale au realizat bugetul în format de program şi anume:

Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei a realizat bugetul în format de program şi anume Programul “Sistemul Penitenciar” ce cuprinde subprogramul “Sistemul Penitenciar”, indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

Centru Naţional Anticorupţie a realizat bugetul în format de program şi anume Programul “Prevenirea şi combaterea corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului ”, care cuprinde subprogramul “Prevenire, cercetare şi combatere a contravenţiilor corupţionale”, indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi Serviciul de Informaţii şi Securitate au realizat bugetul în format de program, dar ţinînd cont că, informaţia respectivă poartă un caracter confidenţial, date despre realizarea acestora se conţin în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 prezentat de autorităţile publice centrale menţionate.

6. Învăţămîntul

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupul dat se prezintă în tabelul ce urmează:

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 8230,6 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii a fost redus cu 36,4 mil. lei şi a constituit 8194,2 mil. lei, sau 24,8 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

În anul 2015 la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 7720,6 mil. lei, ce constituie 94,2 la sută faţă de prevederi.

Cheltuielile la grupul dat în anul 2015 au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama ce urmează.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 94,5 la sută, cele din mijloace speciale – 88,1 la sută; din contul fondului special pentru manuale – 69,3 la sută; din cadrul proiectelor cu finanţare externă – 93,7 la sută din prevederi.

În anul 2015 instituţiile de învăţămînt au beneficiat de mijloace din Programul activităţilor de reintegrare a ţării (Hotărîrea Guvernului nr.796 din 29 octombrie 2015) în volum de 1,6 mil. lei pentru:

- acordarea unui ajutor material unic în sumă de 100 mii lei pentru dotarea liceelor teoretice din oraşele Tiraspol, Bender, Grigoriopol, Rîbniţa, Dubăsari, a gimnaziului-internat din oraşul Bender, a gimnaziilor din satele Corjova şi Roghi, raionul Dubăsari;

- reparaţia faţadei edificiului Şcolii de arte din satul Varniţa, raionul Anenii Noi;

- renovarea sistemului de încălzire al Liceului Teoretic “Vlad Ioviţă” din satul Cocieri, raionul Dubăsari;

- renovarea pavilioanelor şi terenurilor de joacă la grădiniţa nr.1 “Andrieş” din satul Răscăieţi, raionul Ştefan Vodă.

Alocaţiile respective au fost executate la nivel de 99,6 la sută din prevederi.

Analiza statelor şi a efectivului de personal încadrat în instituţii de învăţămînt (fară angajaţii aparatului administrativ) denotă reducerea în anul 2015, comparativ cu anul 2014, a numărului mediu de unităţi de personal, finanţat din componenta de bază şi mijloace speciale, cu 1027 unităţi, din care pe componenta de bază – 969 unităţi, cauzate de realizarea măsurilor de optimizare a reţelei de instituţii, prin lichidarea şi reorganizarea unor instituţii de învăţămînt.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal atestă a creştere de 462,2 lei, din care pe componenta de bază – 445,0 lei, datorită implementării prevederilor Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Notă: *cu excepţia instituţiilor de învăţământ care activează în condiţii de autonomie financiară

Datoriile creditoare cu termen de achitare expirat la finele anului 2015 au constituit 1848,3 mii lei, cu o creştere faţă de situaţia de la începutul anului de 541,6 mii lei. Din suma totală a datoriilor creditoare, 1407,2 mii lei revin Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Datoriile debitoare cu termen de achitare expirat au constituit 452,4 mii lei, cu o reducere faţă de anul 2014 cu 193,8 mii lei.

Volumul cheltuielilor pe componenta de bază pentru sfera învăţămîntului pe anul 2015, cu modificările operate, a fost prevăzut în sumă de 7677,0 mil. lei, din care au fost executate 7251,6 mil. lei sau la nivel de 94,5 la sută.

Sub aspectul principalelor articole de cheltuieli, executarea cheltuielilor în pondere faţă de cheltuielile totale la grupul dat pe componentul de bază se prezintă în tabelul ce urmează:

Analiza ponderii unor categorii de cheltuieli în cheltuielile totale pe componentul de bază demonstrează că în anul 2015, comparativ cu anul 2014, a crescut ponderea cheltuielilor curente cu 1,1 puncte procentuale, cu reducerea concomitentă a cheltuielilor capitale. Totodată, s-a redus ponderea cheltuielilor de personal cu 9,3 puncte procentuale determinată de ponderea semnificativă care o ocupă transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în cheltuielile executate pe componenta de bază (76,3 la sută), reflectate începînd cu anul 2014 în grupa principală “Învăţămînt”.

Sub aspectul treptelor de învăţămînt, din totalul cheltuielilor de bază executate de instituţiile de învăţămînt, ponderea cea mai mare revine transferurilor cu destinaţie specială către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 76,3, ce a cauzat descreşterea ponderilor altor trepte de învăţămînt în total. Învăţămîntul superior ocupă 9,4 la sută din total, învăţămîntul secundar –7,9 la sută, iar învăţămîntul mediu de specialitate – 4,8 la sută. Cheltuielile în valoare absolută pe trepte de învăţămînt şi ponderile cheltuielilor pe fiecare treaptă de învăţămînt sunt reflectate în tabelul ce urmează:

Cheltuielile pentru plata burselor elevilor din instituţiile de învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate au constituit 104,4 mil. lei, ce este cu 4,9 mil. lei mai puţin faţă de nivelul înregistrat în anul precedent.

De burse în instituţiile de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior si postuniversitar cu finanţare bugetară au beneficiat în medie 45482 persoane, din care 43117 persoane au primit burse de studii, 81 persoane – burse nominale şi 2284 persoane – burse sociale.

De burse de studii, sociale şi nominale în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate au beneficiat 29148 persoane, sau 74 la sută din numărul de studenţi bugetari cu frecvenţa de zi din instituţiile de învăţămînt respective. În instituţiile de învăţămînt secundar profesional de burse de studii au beneficiat 14541 elevi, ce constituie 96,5 la sută din numărul total de elevi.

Una din măsurile de politică noi, realizate în domeniul învăţămîntului în anul 2015, se axează pe implementarea în continuare a reformei descentralizării financiare, în baza Legii nr.267 din 1 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care prevede finanţarea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general, special şi extraşcolar (complimentar) prin transferuri cu destinaţie specială. În acest scop în cheltuielile ramurii au fost prevăzute mijloace în volum de 5902,9 mil. lei, executate la nivel de 93,7 la sută din prevederi.

În scopul realizării măsurilor privind lucrul extraşcolar cu copiii, din bugetul de stat (componenta de bază) s-au executat 20,7 mil. lei, sau cu 2,3 mil. lei mai mult faţă de anul precedent.

Pentru organizarea odihnei de vară a copiilor în cadrul instituţiilor de învăţămînt secundar general au fost utilizate 1,6 mil. lei, ce este cu 0,6 mil. lei mai puţin faţă de nivelul anului 2014.

Măsurile privind organizarea desfăşurării examenelor de absolvire în gimnazii şi examenelor de bacalaureat în licee au generat cheltuieli în sumă de 8,1 mil. lei fiind în diminuare cu 0,6 mil. lei faţă de anul trecut.

Pentru participarea elevilor la olimpiadele naţionale şi internaţionale, în bugetul de stat au fost executate cheltuieli în sumă de 5,5 mil. lei, cu 0,3 mil. lei mai mult faţă de executat în anul 2014.

Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.983 din 22 decembrie 2012 “Cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior de stat în condiţii de autonomie financiară”, instituţiile de învăţămînt superior au acordat servicii educaţionale pentru realizarea comenzii de stat de pregătire a cadrelor, valorificînd mijloace în volum de 747,3 mil. lei, sau cu 38,1 mil. lei mai mult faţă de anul precedent.

În bugetul de stat pentru anul 2015 în scopul realizării programului de suport bugetar în domeniul reformei învăţămîntului profesional tehnic, oferit de Comisia Europeană, au fost aprobate alocaţii în sumă de 50,0 mil. lei. Dat fiind tergiversarea procesului de identificare a Centrelor de excelenţă care urmau a fi create şi dotate din contul mijloacelor respective, în urma modificărilor operate în buget, alocaţiile respective au fost reduse. Concomitent au fost valorificate 6,2 mii lei pentru elaborarea calificărilor profesionale obţinute în învăţămîntul profesional tehnic postsecundar.

Pentru realizarea programului de suport bugetar în cadrul proiectului “Reforma educaţiei în Moldova”, susţinut de Banca Mondială, au fost prevăzute 32,8 mil. lei pentru finanţarea lucrărilor de renovare a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general în baza Hotărîrii Guvernului nr.403 din 16 iunie 2015, prin care a fost aprobată lista instituţiilor propuse spre renovare. S-a reuşit să se asigure parţial realizarea măsurilor planificate, acestea fiind executate la finele anului în volum de 16,7 mil. lei, dintre care:

- Ministerul Educaţiei pentru servicii de proiectare pentru renovarea instituţiilor de învăţămînt - 9,8 mil. lei;

- Primăria s.Ţibirica, r-nul Călăraşi, Liceul Teoretic Ţibirica pentru construcţia cazangeriei pe gaze naturale şi reparaţia capitală a sistemului de încălzire - 1,9 mil. lei;

- Primăria s.Vărzăreşti, r-nul Nisporeni, Liceul Teoretic “Alexandru cel Bun” pentru izolarea termică a pereţilor, renovarea acoperişului şi izolarea termică a acestuia, reparaţia sistemului de ventilare - 2,0 mil. lei;

- Consiliul raional Căuşeni, Liceul Teoretic “Meşterul Manole” pentru reparaţia acoperişului, a reţelelor electrice, a sistemului de încălzire şi amenajarea teritoriului - 3,0 mil. lei.

Concomitent cu alocaţiile de la componenta de bază, conform actelor normative şi legislative, instituţiile de învăţămînt au beneficiat şi de mijloace speciale, care au însumat un volum de venituri de 150,6 mil. lei, sau la nivel de 89,2 la sută faţă de plan. Veniturile respective s-au acumulat din prestarea serviciilor contra plată – 130,1 mil. lei, ceea ce constituie 86,4 la sută din veniturile totale, darea în arendă a spaţiului şi utilajului – 12,7 mil. lei, constituind 8,4 la sută din veniturile totale, alte mijloace speciale – 3,6 mil. lei, constituind 2,4 la sută din veniturile totale. Instituţiile au mai beneficiat de sponsorizări şi granturi în sumă de 4,2 mil. lei, din care granturi externe 2,6 mil. lei şi granturi interne 1,6 mil. lei, ceea ce constituie 2,8 la sută din veniturile totale.

Din contul veniturilor acumulate în anul 2015 şi soldul mijloacelor disponibile la începutul anului s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 152,2 mil. lei, nivelul executării constituind 88,1 la sută din prevederi, cu o creştere de 5,5 mil. lei comparativ cu anul precedent.

În aspect economic, cheltuielile de casă efectuate în învăţămînt din mijloace speciale sunt caracterizate în tabelul ce urmează:

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 din mijloace speciale s-a redus ponderea cheltuitelor curente cu 0,9 puncte procentuale în favoarea cheltuielilor capitale. În acelaşi timp a crescut ponderea cheltuielilor de personal cu 5 puncte procentuale din contul reducerii ponderii altor cheltuieli curente şi capitale.

Soldul mijloacelor băneşti la finele anului a constituit 23,5 mil. lei, care, în temeiul Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, a fost transferat în bugetul de stat.

Din contul fondului special de manuale au fost efectuate cheltuieli în sumă de 18,5 mil. lei sau cu 8,2 mil. lei mai puţin decît s-a planificat, din motivul diminuării numărului de titluri de manuale pentru învăţămîntul liceal necesar a fi editate.

Veniturile au fost realizate în volum de 16,3 mil. lei sau cu 1,8 mil. lei mai puţin decît nivelul planificat. Neexecutarea respectivă a fost determinată de diminuarea numărului de beneficiari ai seturilor de manuale.

La componenta Proiectele finanţate din surse externe din cadrul învăţămîntului au fost desfăşurate următoarele:

Proiectul “Parteneriatul global pentru educaţie”

Dat fiind că proiectul dat a fost finalizat în anul 2014, în anul 2015 au fost executate cheltuieli întru achitarea plăţilor rămase pentru prestatorii de servicii.

Astfel, în anul 2015, în cadrul componentei “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei timpurii” au fost achitate serviciile consultantului internaţional pentru studiu de diagnostic şi elaborarea propunerilor pentru schimbarea normelor şi reglementărilor (sanitare, educaţionale, protecţie socială) în instituţiile preşcolare.

În cadrul componentei “Managementul proiectului, monitorizare, evaluare şi comunicare” au fost acoperite cheltuielile pentru serviciile consultantului local pentru auditul financiar final al proiectului.

În cadrul componentei lucrări civile, de care este responsabil Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, au fost achitate lucrări de reparaţie a 6 instituţii preşcolare, şi anume: Cuhureştii de Jos (Floreşti), Nisporeni (Nisporeni), Cetireni (Ungheni), Batîr (Cimişlia), Ceadîr Lunga (UTA Găgăuzia) şi Sevedniceni (Căuşeni).

Pentru activităţile menţionate, s-au cheltuit 0,4 mil. lei, din contul contribuţiei din granturi externe.

Proiectul “Programul de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova”

De implementarea acestui proiect este responsabil Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.

Pe parcursul anului 2015 au fost executate mijloace financiare pentru reparaţia şi/sau dotarea cu bunuri a 709 instituţii preşcolare din republică. Astfel, acţiunile realizate în cadrul proiectului au fost:

- achitarea lucrărilor – 241,1 mil. lei;

- achitarea bunurilor – 50,3 mil. lei;

- servicii de evaluare tehnică – 0,7 mil. lei;

- alte cheltuieli operaţionale – 3,3 mil. lei.

Pentru activităţile menţionate s-au cheltuit 295,4 mil. lei din contul contribuţiei din granturi externe.

Proiectul “Educaţia artistică şi culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile”

În anul 2015, în cadrul Proiectului “Educaţia artistică şi culturală în contextul cooperării transfrontaliere durabile” (gestionat de Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga” din Chişinău) au fost aprobate venituri şi cheltuieli în sumă de 0,9 mil. lei, executate, practic, integral.

Cheltuielile din cadrul proiectului au fost direcţionate la următoarele activităţi:

- organizarea Forumului Cultural Internaţional ”Dimensiunea Europeană a educaţiei artistice şi culturale”;

- editarea Ghidului educaţional transfrontalier ”Promovarea valorilor tradiţionale prin artă şi cultură”;

- realizarea filmului ”Dimensiunea Europeană a educaţiei artistice şi culturale”;

- achitarea datoriilor pentru activităţile realizate în anul precedent.

Proiectul de reformă a educaţiei din Moldova

În anul 2015, în cadrul Proiectul “Reforma învăţămîntului în Republica Moldova” au fost aprobate venituri şi cheltuieli în sumă de 6,8 mil. lei. Veniturile a fost acumulate în sumă de 3,6 mil. lei sau cu 52,9 la sută mai puţin.

Cheltuielile din cadrul proiectului s-au realizat la nivel de 50,7 la sută, sau în sumă de 3,4 mil. lei, fiind direcţionate la următoarele activităţi:

- susţinerea autorităţilor publice locale în procesul de aplicare a noii metodologii de finanţare;

- campania de comunicare privind promovarea proiectului;

- pregătirea procesului de evaluare pilot PISA (program internaţional de evaluare a elevilor);

- managementul proiectului;

- servicii de consultanţă la lucrările de renovare a şcolilor.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost suportate din contul contribuţiei din împrumuturi externe.

Programe în domeniul învăţămîntului au fost elaborate şi gestionate de Cancelaria de Stat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Performanţa obţinută în cadrul instituţiilor de învăţămînt se caracterizează prin următorii indicatori:

Datele tabelului denotă o reducere în anul 2015 a contingentului mediu de elevi/studenţi cu 1472 unităţi. Reducerea numărului de unităţi în instituţii de învăţămînt s-a produs mai lent decît diminuarea contingentului mediu în aceste instituţii, ce a influenţat creşterea numărului mediu al elevilor la o unitate de cadru didactic şi personal auxiliar cu 7,1 la sută şi, respectiv, cu 6,4 la sută.

Costul mediu al unui student cu finanţare din buget, luînd în considerare bursele şi cheltuielile pentru întreţinerea căminelor, sub aspectul autorităţilor publice centrale care au în subordine instituţii superioare de învăţămînt, se prezintă în tabelul ce urmează.

Conform datelor expuse, cel mai mult statul investeşte în pregătirea specialiştilor în instituţiile de învăţămînt subordonate Ministerului Culturii, dat fiind caracterul individualizat al studiilor de artă – cu circa 95 la sută peste costul mediu stabilit în toate instituţiile de învăţămînt (26004,4 lei). În acelaşi timp, costul instruirii unui student în instituţiile Ministerului Educaţiei este cel mai jos – cu 12,1 la sută sub nivelul mediu şi aproape de două ori mai mic decît în instituţiile Ministerului Culturii.

7. Ştiinţa şi inovarea

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupul dat se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 423,6 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 18,3 mil. lei şi a constituit 441,9 mil. lei, ce se datorează majorării cheltuielilor din contul mijloacelor speciale cu 6,4 mil. lei şi a cheltuielilor din componenta proiecte finanţate din surse externe cu 20,4 mil. lei.

La acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 418,7 mil. lei, ce constituie 94,7 la sută faţă de prevederi.

Cheltuielile la grupul dat în anul 2015 au fost finanţate din contul a trei surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 98,4 la sută, din mijloace speciale – 90,2 la sută, iar pe proiecte finanţate din surse externe – 71,0 la sută din prevederi.

Cheltuielile pe componenta de bază pentru sfera ştiinţei şi inovării sub aspectul funcţional în anii 2014-2015 sînt reflectate în tabelul următor.

Mijloacele executate în anul 2015 pe grupul dat din componenta de bază s-au majorat cu 20,9 mil. lei sau cu 6,5 la sută faţă de indicele respectiv din anul 2014.

Finanţarea activităţilor de ştiinţă şi inovare s-a efectuat sub aspect competiţional şi sub aspect instituţional – pe programe de stat şi proiecte de transfer tehnologic. Temele de cercetare instituţionale, proiectele din cadrul programelor de stat, proiectele de transfer tehnologic şi pentru tineret, echipament, precum şi cele finanţate sau cofinanţate de organizaţiile din străinătate, au fost selectate în exclusivitate prin concurs.

Din 283,6 mil. lei executate nemijlocit pentru cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicate, ponderea cea mai mare o constituie cercetările ştiinţifice instituţionale – 265,7 mil. lei sau 93,7 la sută. Pentru finanţarea programelor de stat, transfer tehnologic, proiecte independente, proiecte internaţionale selectate prin concurs au fost prevăzute 17,9 mil. lei sau 6,3 la sută, din care:

- pentru programe de stat – 3,5 mil. lei sau 1,2 la sută;

- proiecte de inovare şi transfer tehnologic – 7,6 mil. lei sau 2,7 la sută;

- proiecte individuale – 2,9 mil. lei sau 1,0 la sută;

- proiecte internaţionale – 3,9 mil. lei sau 1,4 la sută.

Sub aspectul principalelor articole de cheltuieli, executarea cheltuielilor în pondere faţă de cheltuielile totale la grupul dat pe componenta de bază se prezintă în tabelul ce urmează:

Analiza ponderii unor categorii de cheltuieli în cheltuielile totale pe componenta de bază demonstrează că în anul 2015, comparativ cu anul 2014, s-a majorat ponderea cheltuielilor curente cu 1,2 puncte procentuale, cu micşorarea concomitentă a cheltuielilor capitale. Totodată s-a majorat ponderea cheltuielilor de personal cu 2,9 puncte procentuale.

Analiza statelor şi a efectivului de personal încadrat în instituţii de cercertări ştiinţifice denotă o diminuare în anul 2015 a numărului mediu de unităţi de personal, finanţat din componenta de bază şi mijloace speciale, cu 183,5 unităţi, din care pe componenta de bază – 20,2 unităţi, în legătură cu reorganizarea instituţiilor.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal atestă o creştere de 605,5 lei, iar pe componenta de bază cu 382,6 lei, majorarea datorîndu-se creşterii cheltuielilor salariale din contul mijloacelor speciale.

În anul 2015, instituţiile finanţate din grupul dat au înregistrat datorii cu termen de achitare expirat la cheltuieli de bază, din care datorii debitoare în sumă de 1151,8 mii lei, sau cu 264,9 mii lei mai mult faţă de anul 2014 şi creditoare în sumă de 1468,8 mii lei, ce este cu 1190,3 mii. lei mai mult faţă de anul precedent.

Pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice prin postdoctorat în buget au fost prevăzute mijloace în sumă de 3,3 mil. lei. Cheltuielile respective au fost finanţate la nivel de 85,9 la sută din prevederi.

Planul de admitere la postdoctorat a fost realizat în proporţie de 91%. Din 23 locuri planificate, în anul 2015 au fost acoperite 21 locuri, faţă de 90% în anul 2014.

Numărul postdoctoranzilor în anul de referinţă este în creştere şi constituie 46 de persoane, faţă de 39 în anul 2014.

Cheltuielile medii anuale pentru instruirea unui postdoctorant din bugetul de stat au constituit 61,3 mii lei.

Bursa lunară a unui postdoctorand a constituit în mediu 6300 lei, costul anual constituind 75,6 mii lei.

În anul 2015 au fost susţinute 12 teze de doctor habilitat.

Pentru întreţinerea instituţiilor ce deservesc procesul ştiinţific au fost prevăzute 48,6 mil. lei sau cu 4,1 mil. lei mai mult faţă de anul precedent.

În conformitate cu prevederile Acordului între Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind participarea Republicii Moldova la Programul-cadru al Uniunii pentru cercetare şi inovare – Orizont 2020, plata contribuţiei financiare a Moldovei pentru anul 2015 a constituit suma de 19,4 mil. lei.

Pentru întreţinerea organelor administrative, Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare au fost prevăzute 12,2 mil. lei, cu 0,1 mil. lei mai mult faţă de anul 2014, care s-au finanţat la nivel de 89,4 la sută din prevederi.

În anul 2015, instituţiile ştiinţifice au beneficiat de venituri la mijloace speciale în sumă de 42,1 mil. lei, cu 2,4 mil. lei mai mult faţă de anul 2014, formate de la prestarea serviciilor contra plată – 24,9 mil. lei, darea în arendă a spaţiului şi utilajului – 13,2 mil. lei, granturi, sponsorizări/filantropie şi donaţii – 4,0 mil. lei.

Din cheltuielile totale efectuate din contul veniturilor acumulate, cheltuielile de personal au constituit 36,9 la sută; plata serviciilor comunale – 43,1 la sută; plata pentru deplasări – 2,4 la sută şi investiţii capitale şi reparaţii capitale – 17,6 la sută.

La mijloace speciale s-au înregistrat datorii creditoare cu termen de achitare expirat în sumă de 1604,0 mii lei, cu 527,5 mii lei mai mult faţă de anul 2014 şi debitoare în sumă de 143,6 mii lei, ce este cu 332,6 mii lei mai puţin faţă de anul precedent.

În anul 2015 la grupa “Ştiinţă şi inovare” au fost în derulare 4 proiecte finanţate din surse externe:

În cadrul proiectului “Programul Cadru 7” au fost planificate şi desfăşurate următoarele activităţi:

- procurarea echipamentului specializat necesar pentru cercetare în medicină, energie, biotehnologie, nanotehnologii;

- mobilitatea cercetătorilor pentru dezvoltarea carierei de cercetător;

- promovarea participării cercetătorilor, organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, întreprinderilor mici şi mijlocii şi organizaţiilor din sectorul asociativ la programele de cercetare-inovare ale Uniunii Europene;

- oferirea asistenţei întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul Programului Cadru 7.

Veniturile acumulate au constituit 4,0 mil. lei, la nivel de 47,6 la sută faţă de 8,4 mil. lei prevăzute.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost precizate în volum de 10,4 mil. lei, realizate la nivel de 52,9 la sută, sau în sumă de 5,5 mil. lei.

În cadrul proiectului “Suport pentru cooperarea ştiinţifică şi tehnică” au fost planificate şi desfăşurate următoarele activităţi:

- dezvoltarea cooperării în domeniul securităţi alimentare, ecologice, hazardurilor naturale;

- promovarea colaborării cercetărilor în domeniul Climei, Mediului şi Energiei luînd la activ abordarea inovativă şi proactivă de elaborare a soluţiilor stabile de dezvoltare a ţărilor;

- creşterea mobilităţii cercetătorilor prin organizarea atelierelor de lucru şi seminarelor, videoconferinţelor, suport pentru reţelele de instituţii de cercetare.

Veniturile acumulate au constituit 11,1 mil. lei, la nivel de 74,5 la sută faţă de 14,9 mil. lei prevăzute.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost precizate în volum de 17,2 mil. lei, realizate la nivel de 86,0 la sută, sau în sumă de 14,8 mil. lei.

În cadrul proiectului “Programul-cadru al UE pentru cercetare şi inovare – Orizont 2020” au fost planificate şi desfăşurate următoarele activităţi:

Pe parcursul perioadei 2014- 2015 în cadrul Programului Orizont au fost depuse peste 130 de propuneri pentru anii 2014-2015, care întrunesc peste 180 de participanţi din Republica Moldova, după cum urmează: 68 din instituţii de cercetare, 56 din universităţi, 27 din IMM-uri, 19 din ONG-uri şi 16 din alte organizaţii.

Pînă în prezent Comisia Europeană a luat decizia pozitivă pentru susţinerea a 15 proiecte.

Finanţarea se concentrează asupra următoarelor provocări:

- sănătate, schimbări demografice şi bunăstare;

- securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină şi maritimă şi bioeconomia;

- surse de energie sigure, ecologice şi eficiente;

- mijloace de transport inteligente, ecologice şi integrate;

- acţiunile climatice, utilizarea eficientă a resurselor şi materiile prime;

- societăţi favorabile incluziunii, inovatoare şi sigure.

Veniturile acumulate au constituit 19,4 mil. lei, de 3,4 ori mai mult faţă de 5,7 mil. lei prevăzute.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost precizate în volum de 14,1 mil. lei, realizate la nivel de 73,8 la sută, sau în sumă de 10,4 mil. lei.

În cadrul proiectului Programul Operaţional Comun “Bazinul Mării Negre 2007-2013”(Program Transfrontalier) au fost planificate şi desfăşurate următoarele activităţi:

- promovarea dezvoltării economice şi sociale din zonele de frontieră;

- dezvoltarea cooperării în cadrul regiunii Mării Negre şi a regiunii cu Uniunea Europeană;

- stimularea proceselor de cooperare cu caracter continuu.

Veniturile acumulate au constituit 0,7 mil. lei, la nivel de 29,2 la sută faţă de 2,4 mil. lei prevăzute pe an.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost precizate în volum de 3,4 mil. lei, însă au fost realizate la nivel de 41,2 la sută, sau în sumă de 1,4 mil. lei.

Programe gestionate de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Performanţa obţinută în cadrul programelor realizate de instituţiile de cercetări ştiinţifice se caracterizează prin următorii indicatori.

Majoritatea indicatorilor atestă o creştere faţă de nivelul aprobat, cu excepţia proiectelor de transfer tehnologic implementate, precum şi concursurilor organizate, care sunt în diminuare cu 7 şi 2 unităţi.

Medaliile obţinute la expoziţii au fost executate la nivel de peste 300 procente faţă de cele planificate.

Indicatorii respectivi au fost planificaţi şi realizaţi în cadrul unui şir de programe, costul cărora se prezintă în tabelul ce urmează:

Conform datelor expuse, ponderea cea mai mare o constituie cheltuielile prevăzute pentru programul Cercetări ştiinţifice aplicate în direcţie strategică “Biotehnologie” cu 83,2 mil. lei sau 18,8 la sută urmat de programul Cercetări ştiinţifice aplicate în direcţie strategică “Materiale, tehnologii şi produse inovative” ce constituie 80,8 mil. lei sau 18,3 la sută din total cheltuieli.

8. Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupul dat se prezintă în tabela următoare.

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 647,8 mil. lei.

Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a micşorat cu 62,6 mil. lei şi a constituit 585,2 mil. lei sau 1,8 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

La componenta mijloace speciale, cheltuielile s-au executat în mărime de 12,9 mil. lei, ceea ce este cu 0,8 mil. lei mai puţin sau 94,2 la sută faţă de nivelul prevăzut.

La acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 540,4 mil. lei sau la nivel de 92,3 la sută din prevederi.

Structura surselor de finanţare a grupului dat de cheltuieli, pe componente ale bugetului de stat, se prezintă după cum urmează:

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 92,3 la sută iar cheltuielile din mijloace speciale – 94,2 la sută din prevederile anuale.

Comparativ cu anul 2014, la componenta de bază se constată o creştere a datoriilor debitoare cu termen de achitare expirat. Astfel, la finele anului 2015, datoriile debitoare ale instituţiilor din domeniile respective au constituit 18,8 mii. lei, cu o creştere de 1,7 mii. lei faţă de anul precedent. Datoriile creditoare ale instituţiilor de cultură au înregistrat o descreştere considerabilă, constituind 146,6 mii lei în anul 2015 faţă de 9873,1 mii. lei în anul 2014.

Structura cheltuielilor sub aspectul grupelor de funcţii este reflectată în diagrama ce urmează:

Distribuirea finanţării pe grupele funcţiilor denotă o predominare absolută a cheltuielilor ce ţin de activitatea în domeniul culturii cu un volum de 202,6 mil. lei sau 37,5 la sută din total cheltuieli, care au fost executate la nivel de 93,9 la sută faţă de prevederile anuale, ce este cu 36,7 mil. lei mai mult faţă de volumul mijloacelor alocate în anul 2014.

La grupul dat s-a finanţat activitatea curentă a 31 instituţii de cultură subordonate Ministerului Culturii, din care 16 instituţii teatral-concertistice, 3 biblioteci, 6 muzee, precum şi a Consiliului Biblioteconomic Naţional, Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Agenţiei Naţionale Arheologice, Comisiei Naţionale pentru UNESCO, Agenţiei de Stat pentru Protecţia Moralităţii şi 1 instituţie subordonată Ministerului Educaţiei – Centrul Naţional de Educaţie prin Artă. Centrul s-a creat în urma comasării Muzeului Pedagogic Republican şi Casei Republicane de Cultură şi Creaţie Artistică a Tineretului Studios.

Numărul mediu efectiv de angajaţi din instituţiile de cultură a constituit în 862,0 unităţi, cu 39,6 unităţi mai puţin faţă de cel prevăzut la începutul anului.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal din instituţiile din domeniul culturii (cu excepţia celor din aparatele centrale administrative) atestă o creştere de 389,1 lei.

Pe parcursul anului au fost susţinute proiecte culturale ale 8 asociaţii obşteşti (inclusiv Societatea Orbilor din Moldova şi Casa Republicană de Cultură a Surzilor din Moldova) cu alocaţii financiare în mărime de 3,9 mil. lei, cît şi activităţi de restaurare a obiectelor de valoare istorico-culturală, desfăşurarea acţiunilor culturale.

În scopul susţinerii activităţii instituţiilor teatral-concertistice au fost precizate alocaţii în volum de 112,6 mil. lei. Executarea mijloacelor respective a fost efectuată integral şi sînt în creştere faţă de cele executate în anul 2014 cu 6,6 mil. lei.

În ramura dată au fost prevăzute mijloace financiare în scopul implementării proiectelor de reabilitare a edificiilor culturale din contul asistenţei financiare nerambursabile din partea Guvernului României în mărime de 23,5 mil. lei care au fost executate în mărime de 4,7 mil. lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr.21 din 1 martie 2013 cu privire la oamenii de creaţie şi uniunile de creaţie au fost acordate indemnizaţii de merit pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi de notorietate în domenii ale culturii în mărime de 2,3 mil. lei.

Cheltuielile bugetului de stat pentru radiodifuziune, prevăzute în sumă de 83,4 mil. lei au fost executate integral.

În scopul susţinerii editării cărţii naţionale, la compartimentul “Presa periodică şi editurile” au fost aprobate mijloace în sumă de 5,6 mil. lei, care au fost executate la nivel de 90,7 la sută.

Ministerul Culturii, pentru susţinerea editării cărţii naţionale şi a Revistei ilustrate social-culturale “Moldova”, a efectuat cheltuieli în volum de 3,4 mil. lei.

Ministerului Educaţiei pentru susţinerea redacţiilor revistelor pentru copii şi adolescenţi “Alunelul”, “Florile Dalbe” şi “Noi” pentru anul 2015 i-au fost precizate mijloace financiare în volum de 1,6 mil. lei, executate pînă la sfîrşitul perioadei de gestiune integral.

Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru domeniul “Sport”, au fost precizate mijloace în sumă de 100,9 mil. lei (inclusiv, pentru activitatea a 20 şcoli sportive circa 45,0 mil. lei), fiind executate la nivel de 94,4 la sută.

Totodată, întru realizarea Calendarului acţiunilor sportive naţionale şi internaţionale pe anul 2015, au fost executate alocaţii în volum de 33,8 mil. lei.

Analiza statelor şi a efectivului de personal ale instituţiilor în domeniul sportului denotă faptul că în anul 2015 numărul mediu de unităţi de personal a crescut faţă de anul 2014 cu 16 unităţi.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal din instituţiile din domeniul sportului (cu excepţia celor din aparatul central administrativ) atestă a creştere de 472,0 lei.

Întru realizarea activităţilor pentru tineret, pentru anul 2015 au fost precizate alocaţii în volum de 12,1 mil. lei, care au fost executate în sumă de 5,0 mil. lei sau 41,9 la sută. Mijloacele preconizate au fost prevăzute pentru desfăşurarea activităţilor de instruire de scurtă durată a tinerilor lideri, lucrătorilor de tineret şi specialiştilor de tineret din autorităţilor publice locale în cadrul Programului de asistenţă pentru consolidarea şi dezvoltarea Consiliilor raionale/municipale ale tinerilor.

Pe lîngă alocaţiile de bază, instituţiile de cultură au beneficiat şi de mijloace speciale de la activitatea de bază, arenda spaţiilor disponibile, alte venituri din donaţii şi sponsorizări, în sumă totală de 12,9 mil. lei.

Totodată, volumul veniturilor şi cheltuielilor pe categorii de mijloace speciale se prezintă după cum urmează:

Din contul serviciilor cu plată au fost acumulate venituri în sumă de 2,2 mil. lei, fiind efectuate cheltuieli din totalul veniturilor acumulate - 2,3 mil. lei (inclusiv din contul soldului în mărime de 0,1 mil. lei).

La capitolul chirie/arenda bunurilor au fost precizate venituri în sumă de 6,2 mil. lei, fiind executate venituri în sumă de 5,9 mil. lei.

La categoria Granturi, sponsorizări/filantropie şi donaţii au fost precizate venituri în sumă de 1,8 mil. lei, fiind executate venituri în sumă de 2,0 mil. lei.

Din totalul cheltuielilor executate la categoria mijloace speciale, ponderea cea mai mare – 42,6 la sută sau 5,5 mil. lei revine cheltuielilor efectuate din chiria/arenda bunurilor proprietate publică.

Fondul de rezervă. Pe parcursul perioadei de gestiune din fondul de rezervă al Guvernului pe ramura “Cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret” au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 487,3 mii lei Ministerului Culturii pentru:

• desfăşurarea Galei Premiului Naţional pe anul 2015 (Hotărîrea Guvernului nr.569 din 19 august 2015) – 111,1 mii lei;

• organizarea funeraliilor regretatului actor de teatru Mihai Volontir (Hotărîrea Guvernului nr.640 din 17 septembrie 2015) - 176,2 mii lei;

• organizarea manifestărilor dedicate aniversării a 70-a de la fondarea Ansamblului Naţional Academic de Dansuri Populare “Joc” (Hotărîrea Guvernului nr.749 din 28 octombrie 2015) - 200,0 mii lei;

În tabelul următor este prezentată realizarea următorilor indicatori de performanţă.

Conform datelor prezentate, din numărul total al siturilor arheologice înscrise în Registrul de Stat (4999 unităţi), circa 10% au fost inspectate şi documentate, iar din totalul monumentelor istorice înscrise (2915 unităţi), au fost inspectate şi documentate 14,8 la sută sau 431 unităţi, ceea ce este cu 26 unităţi sau cu 0,9% mai puţin faţă de ce s-a prevăzut de a fi inspectat şi documentat.

Au fost salvate toate obiectele supuse presiunii negative a factorului antropic care au fost prevăzute – 10 situri arheologice salvate.

Fondul muzeistic a sporit cu circa 0,6% faţă de prevăzut la începutul anului 2015, însă a scăzut cu circa 7,1 la sută faţă de executat 2014.

Cheltuielile ce ţin de deservirea unui vizitator al instituţiilor muzeistice au scăzut cu circa 24,1 la sută faţă de cele prevăzute pentru anul 2015, însă sunt în creştere cu circa 8,6 la sută faţă de anul 2014.

Comparativ cu anul 2014 se atestă o creştere a numărului sportivilor de performanţă participanţi la competiţiile internaţionale cu circa 4,8 la sută.

Totodată, s-au majorat cheltuielile medii pentru pregătirea unui sportiv de performanţă faţă de anul 2014 cu 5,0 mii lei sau cu 2,8 la sută.

Mărimea medie a bursei a înregistrat o creştere cu circa 439,0 lei/lună sau 11,1 la sută faţă de cea prevăzută la începutul anului 2015.

9. Ocrotirea sănătăţii

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa funcţională principală “Ocrotirea sănătăţii” se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat pe anul 2015 pentru ramura ocrotirea sănătăţii la toate componentele iniţial au fost aprobate alocaţii în volum de 3776,0 mil. lei, care pe parcursul anului au fost diminuate cu 199,2 mil. lei şi au constituit 3576,8 mil. lei.

La componenta de bază, alocaţiile au fost micşorate cu 25,0 mil. lei faţă de bugetul aprobat, fiind condiţionate de următorii factori:

• revizuirea acţiunilor proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova” (componenta Program) din contul împrumutului acordat de Banca Mondială pentru reducerea riscurilor aferente bolilor nontransmisibile, îmbunătăţirea protecţiei financiare şi sporirea eficienţei serviciilor de sănătate în Republica Moldova – 16,3 mil. lei;

• optimizarea cheltuielilor instituţiilor din domeniul ocrotirii sănătăţii – 8,7 mil. lei.

La componenta mijloace speciale factorii care au generat majorarea cheltuielilor cu 23,0 mil. lei faţă de cele aprobate se prezintă, precum urmează:

• majorarea cheltuielilor cu 34,5 mil. lei, determinată de acordarea granturilor de către donatorii externi şi interni (33,2 mil. lei) şi utilizarea soldului mijloacelor băneşti la situaţia din 1 ianuarie 2015 la categoria “Granturi, sponsorizări/ filantropie şi donaţii” (1,3 mil. lei);

• micşorarea cheltuielilor cu 11,5 mil. lei cauzată de nerealizarea părţii de venituri din prestarea serviciilor cu plată.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile s-au diminuat cu 197,2 mil. lei ca urmare a revizuirii planurilor de activităţi propuse din cadrul următoarelor proiecte:

• proiectul “Reforma de planificare strategică a managementului informaţiei în sănătate” – (-0,6 mil. lei);

• proiectul “Îmbunătăţirea serviciilor medicale” – cheltuielile au fost reduse cu 219,4 mil. lei determinate de supraestimarea valorii precum, şi a cantităţii echipamentelor şi dispozitivelor medicale;

• proiectul “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova” – (-2,5 mil. lei);

• proiectul “Programul de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi al tuberculozei în Moldova” – cheltuielile au fost majorate cu 25,3 mil. lei fiind determinate de intrările suplimentare de mijloace pentru procurarea medicamentelor antituberculoase.

Conform rapoartelor executorilor de buget, din toate componentele, în perioada de gestiune au fost efectuate cheltuieli în volum de 3389,8 mil. lei, ceea ce constituie 94,8 la sută faţă de prevederile anuale.

Cheltuielile în domeniul ocrotirii sănătăţii în anul 2015, ca şi în anul 2014 au fost finanţate din contul a mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015, cheltuielile efectuate din componenta de bază şi componenta mijloace speciale au fost în scădere cu 3,5 şi respectiv 1,0 puncte procentuale, pe cînd cheltuielile efectuate din componenta proiecte finanţate din surse externe au crescut cu 4,5 puncte procentuale.

În anul 2015, cheltuielile la componenta de bază s-au realizat la nivel de 94,6 la sută, cele din mijloace speciale fără transferul soldurilor de mijloace speciale la componenta de bază a bugetelor – 79,2 la sută din prevederile anuale, şi cele din cadrul proiectelor finanţate din surse externe s-au realizat la nivel de 99,4 la sută.

Structura cheltuielilor totale la ramura Ocrotirea sănătăţii sub aspectul grupelor de funcţii este reflectată în diagrama următoare:

Volumul cheltuielilor la componenta de bază pentru ocrotirea sănătăţii în anul 2015 a fost executat în mărime de 2621,7 mil. lei faţă de 2665,8 mil. lei în anul 2014, sau mai puţin cu 44,1 mil. lei. Executarea componentei de bază a bugetului de stat a reprezentat 94,6 la sută din prevederile anuale, alocaţiile neutilizate în exerciţiul bugetar constituind 148,9 mil. lei, şi a fost determinată de următoarele:

• Transferurile de la bugetul de stat întru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane, conform legislaţiei, s-au executat 2126,5 mil. lei, sau 95,1 la sută faţă de planul precizat, şi au constituit 81,1 la sută din cheltuielile totale ale componentei de bază pe ocrotirea sănătăţii. Suma alocaţiilor netransferate la finele anului a constituit 108,7 mil. lei;

• Transferurile de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală întru realizarea programului naţional de ocrotire a sănătăţii “Controlul şi profilaxia diabetului zaharat” au fost executate în sumă de 36,0 mil. lei sau sută la sută;

• Ministerul Sănătăţii – 400,6 mil. lei, ce s-au executat la nivel de 93,7 la sută faţă de planul precizat (427,5 mil. lei), mijloacele financiare neutilizate constituind 26,9 mil. lei.

• Cancelaria de Stat – 23,4 mil. lei, ce s-au executat în volum de 99,2 la sută din prevederile anuale (23,6 mil. lei), mijloacele financiare neutilizate constituind 0,2 mil. lei.

Este de menţionat că, în anul 2015, ramura “Ocrotirea sănătăţii” a beneficiat de finanţare sub formă de suport la buget, în baza realizării indicatorilor legaţi de debursări stabiliţi de comun acord cu Banca Mondială, Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină pentru implementarea proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii” (componenta Program). Proiectul dat are drept scop reducerea riscurilor aferente bolilor nontransmisibile, îmbunătăţirea protecţiei financiare şi sporirea eficienţei serviciilor de sănătate în Republica Moldova, prin fortificarea asistenţei medicale primare şi spitaliceşti, îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate, reducerea invalidităţii şi incapacităţii de muncă a populaţiei. Astfel, în bugetul Ministerului Sănătăţii din alocaţiile prevăzute în volum de 18,4 mil. lei, au fost executate 16,2 mil. lei sau 88,0 la sută, şi prin transferuri de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală s-au executat 35,1 mil. lei sau 72,7 la sută din prevederile anuale (48,3 mil. lei), fiind neutilizate alocaţii în volum de 13,1 mil. lei.

La finele anului 2015 din cheltuielile bugetului de stat s-au finanţat 54 instituţii de ocrotire a sănătăţii: 36 centre de sănătate publică municipale şi raionale; 6 centre de reabilitare şi recuperare; 2 centre de plasament şi reabilitare pentru copii de vîrstă fragedă; şi alte 10 instituţii (Centrul Naţional de Medicină Sportivă “Atletmed”, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Management în Sănătate, Centrul de Medicină Legală, Centrul Naţional de Transfuzie a Sîngelui, Agenţia de Transplant, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de Recuperare a Cancelariei de Stat, Baza auto a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare, Centrul de sănătate publică al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare).

În anul 2015 pentru salarizarea angajaţilor, în total au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 227,5 mil. lei, cheltuielile efective au constituit 226,1 mil. lei sau 99,4 la sută. Salariul mediu lunar în anul 2015 a constituit 4333,54 lei faţă de 3819,86 lei în anul 2014, majorat cu 13,4 la sută sau cu 513,68 lei lunar.

Pe categorii de personal, salariul mediu lunar se prezintă după cum urmează:

- medici – 5869,80 lei;

- personal medical mediu – 4425,10 lei;

- personal medical inferior –2809,00 lei;

- alt personal – 3810,10 lei.

La situaţia din 31 decembrie 2015 numărul mediu realizat al unităţilor de state încadrate în instituţiile din domeniul ocrotirii sănătăţii (fără aparatul central) la toate componentele, a constituit 4347,75 unităţi, faţă de 4577,00 unităţi în anul 2014, mai puţin cu 229,25 unităţi. Realizarea acestora în anul 2015 a constituit 87,8 la sută din funcţiile prevăzute pentru anul de gestiune (4949,75 unităţi), fiind vacante 602,00 funcţii sau 12,2 la sută. Din instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice a înregistrat 371 unităţi vacante.

Numărul mediu realizat al funcţiilor ocupate în instituţiile finanţate de la componenta de bază şi mijloacele speciale, pe categorii de personal, se caracterizează prin datele din tabelul următor:

Pentru întreţinerea centrelor ftiziopneumologice, de plasament, reabilitare şi recuperare pentru copii (8 instituţii) în total au fost executate cheltuieli în sumă de 95,8 mil. lei, din care cheltuieli de personal – 64,0 mil. lei, sau 66,8 la sută, plata mărfurilor şi serviciilor – 30,6 mil. lei, sau 31,9 la sută, cheltuielile capitale – 0,4 mil. lei, sau 0,4 la sută din totalul cheltuielilor şi respectiv, alte cheltuieli – 0,8 mil. lei.

Cheltuielile medii reale pe an de întreţinere a unui copil în centrele nominalizate, din contul bugetului de stat au constituit 10333,03 lei, mai puţin cu 482,67 lei decît cele planificate. Faţă de anul 2014, acestea s-au majorat cu 0,5 la sută (10281,39 lei).

Potrivit informaţiei Ministerului Sănătăţii, pentru realizarea programelor naţionale şi speciale în domeniul ocrotirii sănătăţii prin intervenţii de sănătate publică ce ţin de prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi nontransmisibile, de promovare a sănătăţii şi a modului sănătos de viaţă, de sănătate mintală şi de securitate transfuzională, activităţi de asigurare cu intervenţii costisitoare şi medicamente în cazul bolilor maligne, prevenirea şi tratamentul stărilor şi patologiilor ce influenţează negativ asupra genomului uman, diagnosticul citogenetic prenatal, postnatal, molecular genetic, protezare auditivă, tratament costisitor, pe parcursul anului au fost prevăzute alocaţii în sumă de 115,3 mil. lei şi executate în volum de 98,8 mil. lei sau 85,7 la sută.

La finele anului 2015 datoriile creditoare ale instituţiilor din ramura “Ocrotirea sănătăţii” s-au majorat faţă de 31 decembrie 2014 cu 91,3 mil. lei şi au constituit 163,7 mil. lei, dintre care: 0,3 mil. lei - Cancelaria de Stat, 41,6 mil. lei - Ministerul Sănătăţii şi 121,8 mil. lei pentru Acţiuni generale. Din 41,6 mil. lei datoria creditoare a Ministerului Sănătăţii, pentru cheltuieli curente constituie 27,9 mil. lei din care, cheltuieli de personal - 17,3 mil lei, plata mărfurilor şi serviciilor – 10,4 mil lei, şi pentru cheltuieli capitale - – 13,7 mil. lei.

Datoriile debitoare au alcătuit 3,7 mil. lei şi s-au majorat faţă de 31 decembrie 2014 cu 93,1 mii lei.

Datorii creditoare cu termen de achitare expirat au fost înregistrate în sumă de 131,7 mil. lei, pe cînd în anul 2014 datorii creditoare cu termen de achitare expirat nu au fost înregistrate. Datoriile debitoare cu termen de achitare expirat au constituit 0,8 mil. lei şi s-au micşorat cu 0,3 mil. lei faţă de 31 decembrie 2014.

Mijloacele speciale la partea de venituri au fost acumulate în sumă de 143,5 mil. lei, ceea ce reprezintă o reducere a veniturilor cu aproximativ 11,9 la sută faţă de suma veniturilor precizate pe an.

Volumul veniturilor au fost obţinute din următoarele categorii de mijloace speciale:

▪ Servicii cu plată – 112,7 mil. lei şi constituie 78,5 la sută din venituri;

▪ Chiria/arenda bunurilor proprietate publică – 1,2 mil. lei;

▪ Granturi/sponsorizări, filantropie şi donaţii – 29,1 mil. lei şi alcătuiesc 20,3 la sută din toate veniturile.

▪ Mijloacele parvenite din prestarea serviciilor în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 0,5 mil. lei.

Pe parcursul anului 2015 au fost utilizate 130,1 mil. lei, faţă de 163,0 mil. lei în anul 2014. Executarea alocaţiilor din mijloace speciale a constituit 79,2 la sută din prevederile anuale (164,2 mil. lei), dintre care pentru cheltuielile de personal s-au îndreptat – 57,1 mil. lei, sau 43,9 la sută; pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 39,8 mil. lei sau 30,6 la sută, pentru procurarea mijloacelor fixe – 28,6 mil. lei sau 22,0 la sută; pentru reparaţii capitale şi investiţii capitale – 3,2 mil. lei sau 2,5 la sută.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile au fost executate în volum de 638,0 mil. lei, mai mult cu 164,7 mil. lei decît în anul 2014. Realizarea acestora a constituit 99,4 la sută din prevederile anuale, alocaţiile neutilizate constituind 4,0 mil. lei. Au fost implementate următoarele proiecte:

1. Proiectul “Programul de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, al infecţiilor cu transmitere sexuală şi a tuberculozei în Moldova” este finanţat din contul grantului acordat de către Fondul Global.

Pe parcursul anului cheltuielile au fost precizate în sumă de 66,4 mil. lei, fiind executate în volum deplin.

Principalele direcţii de valorificare pe componentele grantului au fost:

Grantul profilaxia şi controlul HIV/SIDA, suma totală a cheltuielilor 25,0 mil. lei. La componenta dată s-au realizat activităţi legate de asigurarea accesului universal la servicii de tratament prin procurarea şi distribuirea medicamentelor antiretrovirale, servicii de mentenanţă a echipamentului din laboratoarele HIV, testarea pacienţilor infectaţi cu HIV prin procurare de reagenţi şi consumabile.

Grantul profilaxia şi controlul tuberculozei, suma de 40,4 mil. lei a fost valorificată pentru:

- consumabile şi reagenţi pentru examenul cultural şi testele de sensibilitate la preparatele antituberculoase;

- consumabile şi reagenţi pentru realizarea investigaţiilor de diagnosticare rapidă a rezistenţei (HAIN şi BACTEC);

- menţinerea echipamentului pentru diagnosticul rapid al tuberculozei(HAIN şi BACTEC).

Granturile pentru susţinerea activităţilor KAP (Populaţia Afectată Cheie) şi activităţii Consiliului Naţional de Coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, al infecţiilor cu transmitere sexuală şi a tuberculozei – 1,0 mil. lei

2. Proiectul “Reforma de planificare strategică a managementului informaţiei în sănătate”

În anul 2015, s-au efectuat cheltuieli pentru: servicii de consultanţă întru realizarea planificării strategice a sistemelor informaţionale şi a planului general de dezvoltare a managementului în sănătate.

Cheltuielile pentru finanţarea proiectului au constituit 0,1 mil. lei şi au fost executate în volum deplin.

3. Proiectul “Îmbunătăţirea serviciilor medicale în Republica Moldova”

Obiectivul principal al proiectului constă în modernizarea tehnologică a instituţiilor medicale din sectorul spitalicesc şi centrelor de sănătate publică din Moldova, prin introducerea echipamentelor medicale performante.

Pe parcursul anului 2015, au fost executate cheltuieli în sumă de 571,0 mil. lei, sau 99,3 la sută din prevederile anuale, din care 563,9 mil. lei constituie valoarea echipamentelor furnizate şi 7,1 mil. lei – cheltuieli pentru servicii de consultanţă în realizarea şi coordonarea activităţilor proiectului.

4. Proiectul “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova” (componenta Asistenţa tehnică), scopul căruia constă în consolidarea capacităţilor complementare întru realizarea obiectivelor Programului.

Pe parcursul anului 2015 au fost executate cheltuieli în sumă de 0,5 mil. lei, sau 78,4 la sută din prevederile anuale pentru servicii de consultanţă în realizarea şi coordonarea activităţilor Programului, instruiri.

În anul 2015 bugetul la ramura “Ocrotirea sănătăţii” a fost realizat în format de program şi anume programul “Sănătatea publică şi servicii medicale”.

Principalele obiective ale programului au fost:

▪ îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate a populaţiei, prin asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate de calitate şi cost-eficace.

▪ asigurarea accesului copiilor şi maturilor cu necesităţi speciale la tratamentul de reabilitare şi recuperare;

▪ reducerea incidenţei prin HIV/SIDA şi a mortalităţii asociată cu TB, realizarea imunizărilor conform calendarului naţional de vaccinare;

▪ supravegherea principalelor boli infecţioase şi parazitare în vederea intensificării şi diagnosticării precoce a pericolului apariţiei unor epidemii;

▪ sporirea asigurării populaţiei cu medicamente calitative.

În cadrul programului au fost finanţate cheltuieli în sumă de 3389,8 mil. lei sau la nivel de 94,8 la sută din prevederi, dintre care din componenta de bază – 2621,7 mil. lei (94,6 la sută din prevederi), din contul mijloacelor speciale – 130,1 mil. lei (79,2 la sută din prevederi), şi din contul proiectelor finanţate din surse externe – 638,0 mil. lei (99,4 la sută).

Programul “Sănătatea publică şi servicii medicale” a fost gestionat de către Cancelaria de Stat, Ministerul Sănătăţii şi Acţiuni generale şi cuprinde 10 subprograme, nivelul de executare al cărora se expune mai jos.

10. Asigurarea şi asistenţa socială

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor:

În bugetul de stat pe anul 2015 pentru ramura asigurare şi asistenţă socială la toate componentele iniţial au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 6183,8 mil. lei, care pe parcursul anului au fost diminuate cu 55,3 mil. lei şi au constituit 6128,5 mil. lei.

La componenta de bază (fără fondul de rezervă al Guvernului) alocaţiile au fost micşorate cu suma de 31,8 mil. lei faţă de bugetul aprobat, fiind condiţionate de următorii factori:

• majorarea alocaţiilor cu 155,0 mil. lei pentru:

- transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat – 152,9 mil. lei;

- transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru plata unor prestaţii sociale, în legătură cu revederea tarifelor la resursele energetice şi creşterea numărului beneficiarilor de compensaţii de transport - 1,4 mil. lei;

- susţinerea copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii, subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 0,7 mil. lei;

• reducerea alocaţiilor cu 186,8 mil. lei în legătură cu:

- micşorarea volumului transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru acoperirea deficitului acestuia ca urmare a precizării veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat – 100,0 mil. lei;

- micşorarea sumei transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata suportului financiar de stat, în legătură cu diminuarea numărului beneficiarilor - 11,5 mil. lei;

- neadresarea deponenţilor Băncii de Economii născuţi pînă în anul 1934, inclusiv beneficiari de indexare ai anului 2015, pentru ridicarea sumei indexate - 20,0 mil. lei;

- optimizarea cheltuielilor instituţiilor de asistenţă socială subordonate Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei -23,3 mil. lei;

- diminuarea sumei transferurilor cu destinaţie specială de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru plata unor prestaţii sociale ca urmare a revizuirii de către autorităţile publice locale a numărului beneficiarilor de prestaţii sociale - 14,8 mil. lei;

- modificarea contingentului şi a mărimii medii a pensiilor beneficiarilor din rîndul militarilor şi persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne ale unor structuri de forţă - 13,0 mil. lei;

- excluderea alocaţiilor prevăzute pentru 3 luni (octombrie-decembrie) pentru plata serviciilor de distribuire a pensiilor din rîndul militarilor şi persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.545 din 12 august 2015 “Cu privire la achitarea prestaţiilor sociale” - 2,0 mil. lei;

- stoparea procesului de achitare a compensaţiilor pentru restituirea valorii bunurilor confiscate persoanelor supuse represiunilor politice în baza deciziilor comisiilor speciale raionale – 2,0 mil. lei;

- diminuarea cheltuielilor de subvenţionare a dobînzilor la creditele bancare preferenţiale acordate de către băncile comerciale cooperativelor de construcţie a locuinţelor din cauza rambursării anticipate a creditelor - 0,2 mil. lei.

La componenta mijloace speciale reducerea cheltuielilor a fost condiţionată de neacumularea veniturilor din prestarea serviciilor cu plată - 1,3 mil. lei.

La componenta proiecte finanţate din surse externe cheltuielile s-au diminuat cu 22,5 mil. lei ca urmare a revizuirii planului de activitate a proiectului ”Consolidarea eficienţei reţelei de asistenţă socială” gestionat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, prin extinderea termenului de executare a proiectului pînă la data de 30 iunie 2017.

Conform rapoartelor executorilor de buget, din toate componentele în perioada de gestiune au fost efectuate cheltuieli în volum de 5781,2 mil. lei, ceea ce constituie 94,3 la sută faţă de prevederile anuale sau cu 347,3 mil. lei mai puţin.

Cheltuielile în domeniul asigurării şi asistenţei sociale în anul 2015, ca şi în anul 2014 au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015, cheltuielile efectuate din componenta de bază, fonduri speciale şi proiecte finanţate din surse externe au crescut cu 578,6 mil. lei, 14,7 mil. lei şi, respectiv, 0,7 mil. lei, pe cînd cheltuielile efectuate din mijloace speciale s-au micşorat cu -3,0 mil. lei.

Cheltuielile la componenta de bază s-au realizat la nivel de 94,4 la sută, cele din mijloace speciale fără transferul soldurilor de mijloace speciale la componenta de bază a bugetelor – 87,8 la sută din prevederile anuale, cele din mijloacele fondului special fără transferul soldurilor de mijloace speciale la componenta de bază a bugetelor –99,9 la sută şi cele din cadrul proiectelor finanţate din surse externe s-au realizat la nivel de 64,3 la sută.

Volumul cheltuielilor la componenta de bază (fără fondul de rezervă al Guvernului) pentru asigurarea şi asistenţa socială în anul 2015 au fost executate în sumă de 5643,2 mil. lei, faţă de 5064,8 mil. lei în anul 2014, mai mult cu 578,4 mil. lei. Executarea cheltuielilor la componenta de bază a bugetului de stat a constituit 94,4 la sută din prevederile anuale, alocaţiile neutilizate în exerciţiul bugetar reprezentînd suma de 336,3 mil. lei, formată la următoarele poziţii de cheltuieli:

▪ transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 278,9 mil. lei;

▪ micşorarea numărului de copii orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă, care îşi fac studiile la instituţiile de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior, şcolile de tip internat şi casele de copii, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Culturii – 4,4 mil. lei;

▪ cheltuieli curente în vederea funcţionării eficiente a unor instituţii şi măsuri sociale din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – 18,3 mil. lei;

▪ susţinerea absolvenţilor studiilor postuniversitare de rezidenţiat şi ai învăţămîntului mediu medical şi farmaceutic în sumă de 1,4 mil. lei;

▪ plata prestaţiilor sociale militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne – 15,2 mil. lei;

▪ acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi – 0,2 mil. lei;

▪ indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii – 4,0 mil. lei;

▪ transferuri cu destinaţie specială către bugetele unităţilor-administrativ teritoriale – 13,9 mil. lei.

Totodată, este de menţionat că asigurarea cu pensii şi prestaţii sociale a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne se efectuează prin intermediul serviciilor de calculare şi stabilire a pensiilor din cadrul structurilor de forţă.

Astfel, iniţial în bugetul de stat pe anul 2015 pentru achitarea pensiilor au fost aprobate alocaţii în sumă de 910,0 mil. lei, inclusiv servicii bancare, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 895,0 mil. lei, ţinînd cont de modificarea contingentului şi mărimii medii a pensiei. Executarea cheltuielilor a constituit 886,6 mil. lei sau 99,1 la sută din prevederile anuale. Numărul beneficiarilor de pensii la 1 ianuarie 2016 a constituit 20984 persoane, sau cu 57 persoane mai mult faţă de 1 ianuarie 2015.

Pentru plata prestaţiilor sociale colaboratorilor structurilor de forţă au fost aprobate în anul 2015 alocaţii în sumă de 28,6 mil. lei, inclusiv servicii bancare, şi precizate 28,5 mil. lei. Executarea cheltuielilor faţă de planul precizat a constituit 21,8 mil. lei sau 76,5 la sută.

Pe parcursul anului de raportare în scopul asigurării funcţionării aparatului Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a instituţiilor din subordine, precum şi executarea serviciilor atribuite acestora, au fost aprobate mijloace financiare la toate componentele în sumă de 548,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă 501,0 mil. lei sau cu 47,1 mil. lei mai puţin. Executarea cheltuielilor a constituit 471,8 mil. lei sau la nivel de 94,2 la sută faţă de planul precizat, mijloacele financiare neutilizate formînd suma de 29,2 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2015, numărul mediu realizat al unităţilor de state încadrate în instituţiile sociale subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, precum şi aparatului ministerului, la toate componentele, a constituit 2648,4 unităţi, faţă de 2655,0 unităţi în anul 2014, mai puţin cu 6,6 unităţi. Realizarea acestora în anul 2015 a reprezentat 95,9 la sută din unităţile prevăzute pentru anul de gestiune în număr de 2763,0 unităţi, fiind vacante 114,6 unităţi sau 4,1 la sută.

Pentru salarizarea angajaţilor, în total, au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 161,4 mil. lei, executarea cărora a constituit 153,6 mil. lei sau 95,2 la sută.

Salariul mediu lunar în anul 2015 a unui lucrător (toate componentele), care a activat în instituţiile subordonate ministerului, inclusiv şi în aparatul acestuia, a constituit 3823,39 lei faţă de 3502,72 lai în anul 2014, majorat cu 320,67 lei sau 9,2 la sută.

La finele anului 2015, datoriile creditoare formate pentru instituţiile şi măsurile subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei s-au micşorat faţă de 31 decembrie 2014 cu 1,5 mil. lei şi au constituit 14,6 mil. lei, dintre care pentru cheltuieli de personal – 9,1 mil. lei.

Datoriile debitoare au constituit 2,0 mil. lei şi s-au micşorat faţă de 31 decembrie 2014 cu 0,6 mil. lei.

Datorii debitoare şi creditoare cu termen de achitare expirat nu au fost înregistrate.

În Legea bugetului de stat pe anul 2015 pentru indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii au fost aprobate cheltuieli în sumă de 50,0 mil. lei. Pe parcursul anului 2015, suma pentru indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii a fost precizată şi a constituit 30,0 mil. lei.

Beneficiari de indexare în anul 2015, conform Hotărîrii Guvernului nr.383 din 16 iunie 2015 “Privind aprobarea categoriilor de vîrstă ale deponenţilor Băncii de Economii pentru plata sumei indexate în anul 2015”, au fost deponenţii născuţi pînă în anul 1991 inclusiv pentru prima etapa şi deponenţii născuţi pînă în anul 1934 inclusiv pentru etapa a doua.

Achitarea sumelor indexate s-a efectuat deponenţilor, care s-au înregistrat pînă la 31 august 2015.

Pe parcursul anului 2015, în măsura adresării deponenţilor, Ministerul Finanţelor a transferat Băncii de Economii pentru plata sumelor indexate 26,0 mil. lei, sau 86,5 la sută din mijloacele băneşti prevăzute în buget pentru acest scop. Din suma transferată, pentru achitarea indexării aferente primei etape au fost utilizate 1,9 mil. lei, iar aferente etapei a doua – 24,1 mil. lei.

În legătură cu lichidarea “Băncii de Economii” S.A., începînd cu 8 octombrie 2015, a fost stopată achitarea sumelor indexate pe depunerile băneşti.

În scopul realizării în continuare a obiectivului Legii nr.1530-XV din 12 decembrie 2002 va fi identificată instituţia prin care se va efectua plata sumelor indexate şi vor fi modificate actele normative şi legislative ce reglementează indexarea depunerilor băneşti.

În scopul executării Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, legate de restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice în bugetul de stat pentru anul 2015 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 22,7 mil. lei, precizate pe parcursul anului în volum de 20,7 mil. lei, şi executate integral pentru 198 de beneficiari, inclusiv 0,5 mil. lei în baza titlurilor executorii eliberate de către instanţele de judecată pentru 8 beneficiari. În anul 2014 au fost alocate 19,2 mil. lei pentru 226 de beneficiari.

În bugetul de stat pe anul 2015 pentru executarea Legii nr.154-XVI din 5 iulie 2007 privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie au fost aprobate mijloace financiare în volum de 0,2 mil. lei, precizate în sumă de 0,06 mil. lei, din care au fost executate 0,04 mil. lei pentru 46 de beneficiari.

Întru realizarea Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 ”Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni” în bugetul de stat pe anul 2015 au fost prevăzute alocaţii în volum de 14,0 mil. lei, şi executate la situaţia din 31 decembrie 2015 în sumă de 13,8 mil. lei pentru 297 beneficiari faţă de 7,6 mil. lei pentru 174 beneficiari în anul 2014. Executarea cheltuielilor în anul 2015 a constituit 98,6 la sută din prevederile anuale.

Pentru rambursarea creditelor preferenţiale acordate unor categorii de populaţie, conform Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 ”Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni” în bugetul de stat pe anul 2015 au fost aprobate mijloace financiare în volum de 3,0 mii lei, precizate pe parcursul anului în sumă de 5,9 mii lei, din care au fost executate 5,4 mii lei pentru 4 beneficiari.

Plăţi cu destinaţie specială. Întru realizarea prevederilor Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2013 privind finanţele publice locale, în bugetul de stat pe anul 2015 au fost prevăzute mijloace financiare pentru plăţile cu destinaţie specială în volum de 166,2 mil. lei, care la situaţia din 31 decembrie 2015 au fost executate în mărime de 152,3 mil. lei, s-au cu 13,9 mil. lei mai puţin decît suma precizată, ceea ce reprezintă 91,6 la sută.

Plăţile cu destinaţie specială în volum de 152,3 mil. lei au fost îndreptate pentru:

♦ compensarea cheltuielilor de deservire cu transport a persoanelor cu dizabiltăţi ale aparatului locomotor – 10,4 mil. lei pentru 12984 beneficiari,

♦ compensarea cheltuielilor pentru călătoria în transportul comun urban, suburban şi interurban (cu excepţia taximetrelor) pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate – 63,4 mil. lei pentru 183041 beneficiari,

♦ plata indemnizaţiilor pentru copiii adoptaţi sau cei aflaţi sub tutelă/curatelă – 40,2 mil. lei pentru 5109 beneficiari,

♦ susţinerea tinerilor specialişti întru compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinţelor, compensarea unor tipuri de resurse energetice, precum şi achitarea indemnizaţiilor unice – 16,3 mil. lei pentru 1247 beneficiari,

♦ compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni şi ai satului Varniţa din Anenii Noi – 22,0 mil. lei.

În transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 au fost aprobate alocaţii în volum de 4390,3 mil. lei, precizate pe parcursul anului în sumă de 4431,9 mil. lei, sau cu 41,6 mil. lei mai mult faţă de aprobat, în legătură cu:

• majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat de stat de la 720 lei pînă la 765 lei, începînd cu 1 aprilie 2015 – 51,9 mil. lei;

• majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat de stat de la 765 lei pînă la 900 lei, începînd cu 1 octombrie 2015 – 84,6 mil. lei;

• majorarea mărimii ajutorului pentru perioada rece a anului de la 250 lei pînă la 315 lei, începînd cu 1 noiembrie 2015 – 8,0 mil. lei;

• modificarea numărului beneficiarilor de alte prestaţii sociale – 8,4 mil. lei;

• reducerea transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru acoperirea deficitului acestuia, ca urmare a precizării veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat – 100,0 mil. lei;

• reducerea transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata suportului financiar de stat, în legătură cu micşorarea numărului beneficiarilor ale plăţilor date – 11,3 mil. lei

Din suma transferurilor precizate pe anul 2015 în volum de 4431,9 mil. lei, au fost finanţate 4153,0 mil. lei sau 93,7 la sută din prevederile anuale. Din suma totală de 278,9 mil. lei a alocaţiilor nevalorificate, 200,0 mil. lei sau 71,7 la sută constituie mijloacele prevăzute pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, în legătură cu acumularea veniturilor proprii, 63,1 mil. lei sau 22,6 la sută constituie mijloacele la plata ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului, din cauza numărului real de beneficiari mai mic şi respectiv, 15,8 mil. lei constituie mijloacele prevăzute pentru alte prestaţii sociale.

Astfel, în anul 2015 executarea transferurilor de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat a constituit mai mult cu 492,9 mil. lei sau 13,5 la sută faţă de anul 2014 executat (3660,1 mil. lei).

Mijloacele speciale la partea de venituri au fost acumulate în sumă de 11,3 mil. lei ceea ce reprezintă 98,4 la sută faţă de suma veniturilor precizate pe an.

Volumul veniturilor au fost obţinute din următoarele categorii de mijloace speciale:

▪ Servicii cu plată – 11,0 mil. lei şi constituie 97,4 la sută din venituri;

▪ Chiria/arenda bunurilor proprietate publică – 0,2 mil. lei;

▪ Granturi/sponsorizări, filantropie şi donaţii – 0,1 mil. lei.

Pe parcursul anului 2015 au fost utilizate 10,1 mil. lei, sau 87,8 la sută faţă de planul precizat (11,5 mil. lei), dintre care pentru cheltuieli de personal s-au îndreptat – 0,9 mil. lei, sau 8,9 la sută; pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 8,8 mil. lei sau 87,1 la sută, pentru procurarea mijloacelor fixe – 0,4 mil. lei.

La componenta fonduri speciale menţionăm, că în perioada de referinţă veniturile Fondului republican de susţinere socială a populaţiei au constituit 101,0 mil. lei, acumulate din următoarele surse: transferurile lunare efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 la sută din venitul obţinut din vînzările aferente acestor servicii în sumă de 95,5 mil. lei şi transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie încasată de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului în sumă de 5,5 mil. lei.

Cheltuielile precizate ale Fondului republican de susţinere socială a populaţiei pe anul 2015 au constituit suma de 110,9 mil. lei, care au fost executate integral. Din suma totală au fost alocate mijloace financiare pentru acordarea ajutoarelor materiale păturilor de populaţie socialmente vulnerabile prin intermediul fondurilor locale – 100,8 mil. lei şi nemijlocit din Fondul Republican de susţinere socială a populaţiei – 8,7 mil. lei, totodată pentru întreţinerea Direcţiei executive a Fondului republican au fost îndreptate 1,4 mil. lei.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile precizate pentru realizarea proiectului “Consolidarea eficienţei reţelei de asistenţă socială” au constituit 26,3 mil. lei, care în perioada de raportare au fost executate în sumă 16,9 mil. lei sau cu 9,4 mil. lei mai puţin, ceea ce constituie 64,3 la sută din prevederi.

Factorii principali care au condiţionat neexecutarea în volum deplin a mijloacelor financiare precizate sunt: servicii de consultanţă, reparaţia şi dotarea centrului de instruire şi prelungirea contractelor cu consultantul internaţional pentru elaborarea şi implementarea standardelor de performanţă pentru direcţiile de asistenţă socială pînă la 30 iunie 2017.

Fondul de rezervă. Pe parcursul anului 2015 din fondul de rezervă al Guvernului la ramura “Asigurare şi asistenţă socială” au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 232,8 mii lei, din care 88,0 mii lei pentru acordarea indemnizaţiilor unice persoanelor civile care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 (Hotărîrea Guvernului nr.164 din 9 aprilie 2015) şi 144,8 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de participarea delegaţiei tripartite a Republicii Moldova la cea de-a 104-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii de la or. Geneva, Elveţia (Hotărîrea Guvernului nr.270 din 18 mai 2015).

Cheltuielile executate din contul fondului de rezervă au constituit real 187,7 mil. lei sau 80,6 la sută.

În anul 2015 bugetul la ramura ”Asigurarea şi asistenţa socială” a fost realizat în format de program şi anume programul ”Protecţia socială”.

Principalele obiective ale programului au fost:

♦ mărirea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi la serviciile Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă,

♦ oferirea serviciilor de recuperare a sănătăţii persoanelor cu dizabilităţi şi pensionarilor,

♦ facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de orientare, de formare şi de reabilitare profesională,

♦ sporirea accesului la informare,

♦ sporirea gradului de angajare a şomerilor,

♦ asigurarea cu articole protetico-ortopedice a persoanelor cu probleme de deplasare,

♦ asigurarea odihnei de vară a copiilor,

♦ asigurarea protecţiei în regim de urgenţă a victimelor traficului de fiinţe umane etc.

Programul ”Protecţia socială” cuprinde 8 subprograme, gestionate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi Acţiuni generale, nivelul de executare a cărora se expune mai jos.

11. Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor:

Pentru anul 2015 în bugetul de stat la această grupă au fost aprobate mijloace financiare în mărime de 2580,6 mil. lei, dintre care: la componenta de bază 944,6 mil. lei, proiecte finanţate din surse externe – 1561,4 mil. lei, mijloace speciale – 59,6 mil. lei şi 30,0 mil. lei fonduri speciale. Ulterior, conform modificărilor operate pe parcursul anului în Legea bugetului de stat pe anul 2015, alocaţiile totale au fost majorate cu 34,1 mil. lei care, în final, au constituit 2614,7 mil. lei.

Cea mai semnificativă majorare de alocaţii pe parcursul anului a fost cea de la proiecte finanţate din surse externe 46,7 mil. lei şi mijloace speciale - 2,3 mil. lei.

Conform rapoartelor, la această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 2173,3 mil. lei, cu 164,3 mil. lei mai mult de cît în anul 2014 şi cu 441,4 mil. lei mai puţin faţă de precizat 2015 sau 83,1% faţă de prevederi.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 583,9 mil. lei sau 62,8%, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă 1530,6 mil. lei sau 95,1%, cheltuielile din mijloace speciale 49,4 mil. lei sau 79,8% din contul transferării soldului disponibil în bugetul de stat şi cele din fonduri speciale 9,4 mil. lei sau 31,3 la sută.

♦ Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli

Conform prevederilor art.2 al Legii bugetului de stat pe anul 2015, nr.72 din 12 aprilie 2015, Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli a fost aprobat în mărime de 610,0 mil. lei, din care 110,0 mil. lei din contul Programului Comisiei Europene de suport bugetar sectorial “Stimularea Economică în Zonele Rurale”. Mijloacele prevăzute au fost executate în sumă de 287,9 mil. lei sau 47,2% din planul precizat pe perioada raportată.

Mijloacele fondului au fost gestionate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.352 din 10 iunie 2015 “Cu privire la aprobarea modului de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2015”. Potrivit punctului 4 al hotărîrii nominalizate, s-a acceptat achitarea din contul limitei de 610,0 mil. lei prevăzută pentru anul 2015 a dosarelor de subvenţionare neautorizate, depuse pînă la 31 octombrie 2014 şi neachitate pînă la 31 decembrie 2014, în sumă de 287,9 mil. lei.

Mijloacele în sumă de 231,5 mil. lei din cadrul Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, ce au depus dosarele în anul 2014 dar au fost finanţate în anul 2015 au fost utilizate pentru următoarele direcţii:

a) stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituţiile financiare - 38,8 mil. lei;

b) stimularea asigurării riscurilor de producţie în agricultură – 3,0 mil. lei;

c) stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora -29,1 mil. lei;

d) stimularea consolidării terenurilor agricole –2,1 mil. lei;

e) stimularea irigării terenurilor agricole - 10,6 mil. lei:

f) stimularea investiţiilor:

- pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale, a sistemelor antiîngheţ şi instalaţiilor antigrindină, pentru defrişarea plantaţiilor multianuale supuse casării şi promovarea producţiei vitivinicole –43,0 mil. lei;

- pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solare, tuneluri)- 3,6 mii lei;

- pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare -75,0 mil. lei;

- pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice - 5,9 mil. lei;

- pentru dezvoltarea infrastructurii post recoltare şi procesare – 20,4 mil. lei;

Mijloacele din Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, ce au depus dosarele în anul 2015 au fost utilizate în suma de 56,3 mil. lei (dintre care 0,7 mil. lei pentru documente executorii) pentru următoarele direcţii:

a) Creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar prin restructurare şi modernizare pentru:

- înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale, inclusiv a plantaţiilor viticole şi a plantaţiilor pomicole – 2,9 mil. lei;

- procurarea tehnicii şi a utilajului agricol convenţional – 5,1 mil. lei;

- utilizarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice – 3,5 mil. lei;

- procurarea animalelor de prăsilă - 5,5 mil. lei;

- dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare - 11,3 mil. lei;

- facilitarea accesului la pieţele de capital şi factorii de producţie pentru agricultori, inclusiv creditarea producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare - 1,2 mil. lei;

- stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură - 24,7 mil. lei;

- stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători agricoli - nu sunt executări din lipsă de finanţare;

b) Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale pentru:

- consolidarea terenurilor - nu sunt executări din lipsă de finanţare;

- procurarea echipamentului de irigare - 0,5 mil. lei;

- compensarea cheltuielilor energetice de irigare - nu sunt executări din lipsă de finanţare;

- procurarea echipamentului no-till, mini-till – 0,2 mil. lei;

c) Sporirea investiţiilor în infrastructura fizică şi cea a serviciilor din mediul rural:

- sprijinirea investiţiilor în infrastructura aferentă întreprinderilor agricole, plasate în extravilan – 0,7 mil. lei;

Documente executorii - 0,7 mil. lei, conform deciziilor de judecată primite de AIPA spre executare.

În urma investiţiilor efectuate în anul 2015 producătorii agricoli au înfiinţat: 3575,0 ha plantaţii pomicole; 830,0 ha plantaţii viticole; 90,0 ha suprafaţa de terenuri agricole consolidate; 965 de unităţi de tehnică şi utilaj agricol subvenţionate, 16 linii de procesare subvenţionate şi o linie de ambalare, 2276 capete de animale de prăsilă procurate subvenţionate, 44 ferme zootehnice create, valoarea creditelor atrase în agricultură de către beneficiarii de subvenţii constituie 40,1 mil. lei, suprafaţa de sere construite constituie 140,0 ha.

♦ Pentru activitatea Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice au fost finanţate 62,8 mil. lei sau 82,9 faţă de nivelul precizat, din care pentru procurarea pieselor şi asamblarea rachetelor antigrindină au fost utilizate circa 24,0 mil. lei, fiind procurate 3000 de rachete antigrindină, din care în sezonul de protecţie antigrindină 2015 au fost lansate şi casate 2810 rachete antigrindină în valoare de 21,7 mil. lei, fiind astfel protejate împotriva căderilor de grindină circa 1500,0 mii. ha.

♦ Pentru Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentară (ANSA) cheltuielile anului 2015 sunt reflectate în următorul tabel (mil. lei):

♦ Pentru activitatea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură au fost finanţate 6,4 mil. lei ceea ce reprezintă circa 95,0% din planul precizat pe perioada de gestiune. Din totalul cheltuielilor au fost utilizate 4,8 mil. lei pentru cheltuieli de personal şi 1,5 mil. lei pentru plata mărfurilor şi serviciilor.

♦ Pentru activitatea Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante au fost finanţate 3,3 mil. lei ceea ce reprezintă circa 96,3% din planul precizat pe perioada de gestiune. Din totalul cheltuielilor au fost utilizate 3,1 mil. lei pentru cheltuieli de personal şi 0,2 mil. lei transferuri peste hotare care reprezintă achitarea cotizaţiei Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Soiurilor de Plante.

♦ Pentru Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice au fost precizate 0,8 mil. lei, acestea fiind executate la nivel de 94,6%, mijloacele fiind utilizate pentru cheltuielile operaţionale ale instituţiei în cauză.

♦ Pentru serviciile de extensiune rurală 19,0 mil. lei din care 1,8 mil. lei datoria anului 2014 pentru următoarele activităţi:

- administrarea reţelei formată din 35 prestatori de servicii cu un număr total de 430 de consultanţi locali şi regionali;

- prestarea a 340 mii ore/servicii consultative, pentru peste 155,4 mii de producători agricoli şi antreprenori rurali;

- implementarea a 368 de programe de instruiri pentru consultanţii SER, APL şi producători agricoli cu participarea a cca. 4367 de persoane;

- selectarea, finanţarea şi implementarea a 12 propuneri de miniproiecte de afaceri cu caracter demonstrativ pentru sectorul vegetal şi animal;

- în scopul promovării activităţilor MAIA, ACSA şi SER au fost organizate 381 activităţi de promovare.

Concomitent, pe parcursul anului 2015, din contul mijloacelor financiare gestionate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare au fost efectuate transferuri în scopuri de producţie şi transferuri capitale în interiorul ţării în sumă de 22,9 mil. lei după cum urmează următoarele fiind cele mai semnificative: Centrul Republican de Pedologie Aplicată - 0,3 mil. lei, Propaganda şi concursuri în domeniul agriculturii – 0,2 mil. lei, Măsuri pentru dezvoltarea pepinieritului şi pomiculturii – 0,3 mil. lei, Măsuri de susţinere a creşterii animalelor de rasă – 8,7 mil. lei, Sisteme informaţionale automatizate agricole - 8,9 mil. lei, compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor - 3,7 mil. lei, restanţe înregistrate pentru compensarea cheltuielilor suportate de agenţii economici la prelucrarea/însămînţarea culturilor de toamnă/primăvară de pe terenurile agricole ale r-lui Dubăsari, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol – 0,8 mil. lei (roada anului 2014).

Gospodăria silvică. Pentru domeniul gospodăriei silvice susţinute din bugetul de stat, pentru anul 2015 au fost precizate mijloace financiare în mărime de 15,2 mil. lei, executate în mărime de 98,9%, pentru extinderea şi regenerarea fondului forestier, precum şi pentru contribuţia Guvernului la proiectul “Agricultura competitivă” care integral au fost transferate Agenţiei de Stat “Moldsilva”. Mijloacele alocate au fost utilizate în scopul regenerării pădurilor, extinderii fondului forestier şi lucrărilor de protecţie a fondului forestier.

Mijloacele alocate au fost utilizate în scopul regenerătii pădurilor şi lucrărilor de protecţie a fondului forestier.

- Contribuţia Guvernului la proiectul investiţional – 7,9 mil. lei.

Dinamica executării alocaţiilor bugetare destinate gospodăriei silvice se prezintă în tabelul următor.

La grupa dată a fost implementat un singur proiect investiţional finanţat de către donatorii străini rezultatele căruia vor fi descrise în continuare.

Gospodăria apelor. La această grupă în bugetul de stat pentru anul 2015, cu modificările ulterioare, au fost aprobate şi executate la nivel de 100% mijloace financiare în sumă de 16,4 mil. lei, care au fost utilizate pentru exploatarea sistemelor de irigare.

Activităţi şi servicii din domeniul agriculturii neatribuite la alte grupe

La grupa dată au fost precizate mijloace financiare în mărime de 1094,5 mil lei, din sursele donatorilor externi pentru implementarea proiectelor investiţionale, mijloace care au fost executate în mărime de 95,8%.

Organe administrative. Pentru aparatele centrale ale ministerelor şi agenţiilor la grupa dată au fost precizate 16,8 mil. lei, care au fost executate în mărime de 93,8%: 13,9 mil. lei fiind gestionate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi 2,9 mil. lei – de către Agenţia de Stat “Moldsilva”.

La acest grup funcţional au fost precizate mijloace speciale în sumă totală de 44,2 mil. lei la venituri şi 62,7 mil. lei la cheltuieli. Mijloacele au fost gestionate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia “Moldsilva”. În anul 2015 real au fost încasate venituri în sumă de 51,6 mil. lei, cu 7,4 mil. lei mai mult de cît suma precizată. Partea de cheltuieli la acest capitol a fost executată în sumă de 76,9 mil. lei sau cu 14,2 mil. lei mai mult decît planul precizat.

La acest grup funcţional a fost aprobat Fondul viei şi vinului în mărime de 30,0 mil. lei.

Atît la venituri cît şi la cheltuieli executarea constituie 9,4 mil. lei mijloace care au fost utilizate în mod prioritar pentru următoarele acţiuni:

- 3,6 mil. lei - pentru promovarea exportului de produse vitivinicole, cercetarea şi analiza pieţelor de desfacere, instruire, gestionarea producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată;

- 5,8 mil. lei - pentru salarizarea personalului şi finanţarea cheltuielilor ce ţin de activitatea statutară a Oficiului.

Menţionăm că executarea proastă a fost cauzată de acumularea sub nivel a contribuţiilor obligatorii ale producătorilor de produse vitivinicole, precum şi a faptului că din contul fondului de subvenţionare nu au fost transferate mijloacele financiare precizate în sumă de 15,0 mil. lei.

La grupa dată din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate mijloace financiare în sumă de 7,9 mil. lei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru următoarele compensarea cheltuielilor suportate de agenţii economici la prelucrarea/însămînţarea culturilor de toamnă/primăvară de pe terenurile agricole ale r-lui Dubăsari, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol (roada anului 2015).

La componenta proiecte finanţate din surse externe, din contul granturilor şi creditelor externe, acordate de către organizaţiile internaţionale în cadrul realizării unor proiecte investiţionale, în anul 2015 au fost precizate mijloace în volum de 1530,6 mil lei, după cum urmează:

Pentru proiectul “Agricultura Competitivă” au fost precizate mijloace financiare de 300,7 mil. lei, care au fost executate în sumă de 289,2 mil lei sau 96,2%. Acest proiect este gestionat de 3 instituţii, de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanţat de Banca Mondială (UCIMPA BM), Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Agenţia Moldsilva.

Pentru UCIMPA iniţial au fost aprobate mijloace în sumă de 66,6 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 96,3 mii lei şi executate la 100%.

În anul 2015 pentru susţinerea financiară a producătorilor agricoli în scopul diminuării impactului negativ în urma restricţiilor impuse de Federaţia Rusă au fost aprobate în bugetul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură alocaţii în sumă de 179,4 mil. lei, din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul Proiectului “Agricultura competitivă”. Mijloacele precizate pe perioada de gestiune Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură pentru acest proiect constituie 204,3 mil.lei şi executate în sumă de 192,9 mil.lei sau la nivel de 94,4%. Aceste mijloace au fost utilizate pentru următoarele direcţii:

- pentru alocarea granturilor postinvestiţionale, Linia II “Managementul durabil al terenurilor” în valoare de 16,7 mil. lei;

- pentru compensaţii unei părţi din pierderile economice suferite în sezonul agricol 2014 în urma embargoului impus de Federaţia Rusă de către fermierii care au livrat mere şi prune pentru prelucrare în sumă de 73,1 mil. lei;

- pentru plăţi directe prin sistemul bancar pentru sursa IDA 50950 în sistemul Client Conection în sumă de 103,1 mil. lei.

Contribuţia Guvernului în anul 2015 pentru proiectul în cauză a fost precizată pe perioada de gestiune în sumă de 8,5 mil. lei şi executată de către Agenţia Moldsilva în mărime de 98%.

Pentru Proiectul de restructurare a sectorului Viticulturii şi Vinificaţiei au fost precizate şi executate mijloace financiare în sumă de 118,2 mil. lei. Contribuţia Guvernului a fost prevăzută şi executată în mărime de 100% şi constituie 6,2 mil. lei.

Activităţile realizate în cadrul Proiectului de restructurare a sectorului Viticulturii şi Vinificaţiei pe parcursul anului 2015 sunt următoarele:

- Consultarea şi instruirea beneficiarilor potenţiali în vederea valorificării Liniei de Credit: evaluarea proiectelor investiţionale, elaborarea planurilor de afaceri şi estimarea prognozelor financiare pe perioada implementării proiectelor etc.;

- Finanţarea instituţiilor de învăţămînt/laborator cu profil vitivinicol din RM: modernizarea şi tehnologizarea laboratoarelor şi sălilor de studii specializate;

- Elaborarea şi aprobarea Manualului operaţional pe componenta “Operaţiuni de Leasing”;

- Colaborarea cu consultanţii internaţionali (AT) în scopul expertizării produsului “Leasing financiar” şi aprobării MO pe Operaţiuni de leasing;

- Promovarea Programului şi informarea agenţilor economici din ramură;

- Monitorizarea proiectelor investiţionale finanţate din creditul BEI la toate etapele de lucru (prefinanţare şi postfinanţare) utilizînd diverse metode de monitorizare;

- Implementarea proiectelor investiţionale în cadrul componentei “Laboratoare, educaţie, formare şi dezvoltarea siguranţei alimentelor”- activităţi de achiziţie;

- Management şi raportare: organizarea activităţilor departamentului financiar-contabil.

Proiectului pentru servicii de finanţare rurală şi dezvoltare businessului agricol (IFAD-V) i-au fost prevăzute mijloace în sumă de 22,1 mil. lei, care au fost executate la nivel de 89,5%.

Neexecutarea mijloacelor planificate a fost cauzată de reţinerea debursării mijloacelor destinate subvenţionării producătorilor agricoli pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol aplicat la implementarea agriculturii conservative cu tehnologii de prelucrare minimă a solului no-till şi mini-till. Mijloacele urmau a fi debursate prin intermediul AIPA, cu care UCIP-IFAD a semnat un acord subsidiar.

Contribuţia Guvernului pentru anul 2015 pentru proiectul în cauză a fost precizată pe perioada de gestiune în sumă de 1,9 mil. lei şi executată în mărime de 99,9%. Aceste mijloace au fost utilizate pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente proiectului care conform acordului de finanţare nu pot fi acoperite din sursele externe (IFAD, DANIDA).

Pentru Proiectul “IFAD-VI” au fost prevăzute pentru perioada raportată mijloace în sumă de 70,2 mil. lei, din care au fost valorificate 55,1 mil. lei sau 78,5%.

Pentru contribuţia Guvernului pentru proiectul în cauză au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 2,3 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate la nivel de 0,2 mil. lei şi executate lşa nivel de 99,6%. Sursele financiare în cauză au fost utilizate pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente proiectului, care conform acordului de finanţare nu pot fi acoperite din sursele externe (IFAD, DANIDA).

Dat fiind faptul că, componenta finanţată din sursele GEF este una nouă în cadrul Programelor IFAD, pe parcursul anului 2015 au fost iniţiate un şir de activităţi pentru asigurarea implementării activităţilor în cadrul acestora şi anume: elaborarea termenilor de referinţă, pregătirea şi efectuarea procedurilor de selectare a partenerilor de implementare şi a potenţialilor beneficiari. În scopul valorificării mijloacelor disponibile în cadrul componentei, a fost efectuată o companiei de informare a potenţialelor beneficiari privind mijloacele de finanţare disponibile. Primele dosare pentru solicitarea granturilor au fost depuse la începutul lunii iulie. Adiţional a fost finalizată etapa de colectare a ofertelor pentru crearea a 12 şcoli de cîmp pentru fermieri în domeniul agriculturii conservative, finanţarea căreia va avea loc pe parcursul anului 2016.

Proiectul “Asistenţa în cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Poloniei.

Pentru perioada anului 2015 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 44,0 mil. lei în formă de împrumuturi acordate de organizaţii internaţionale pentru recreditarea beneficiarilor locali, care ulterior n-au fost executate. Pe parcursul anului Unitatea de implementare a proiectului în cauză a recepţionat 36 dosare în valoare de 50.362.364,0 Euro, din care:

- 9 dosare în valoare de 16.896.726,0 Euro au fost refuzate/suspendate în cadrul examinării prealabile din motivul necorespunderii acestora conform condiţiilor de eligibilitate stabilite în Manualul de operaţiuni.

- 15 dosare în valoare de 20.508.743,0 Euro au fost examinate şi aprobate de către Consiliul de supraveghere;

- 12 dosare în valoare de 12.956.895,0 Euro s-au stopat la etapa de examinare a eligibilităţii de comun cu Ministerul Finanţelor.

Pentru acest proiect contribuţia Guvernului a fost prevăzută în sumă de 2,5 mil. lei şi a fost executată la nivel de 92,8%.

Suma nevalorificată se datorează acoperirii unor cheltuieli de deplasare din contul Ambasadei Republicii Polone în Republica Moldova, a economiilor în fondul de salarizare prin angajarea întîrziată a unor specialişti şi a economiilor înregistrate la plata pentru spaţiile arendate deoarece temporar unitatea se afla în oficiile Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură.

Mijloacele Proiectului “Livada Moldovei” aprobate pentru anul 2015 în sumă de 44,0 mil. lei care în procesul rectificării legii bugetului de stat au fost excluse. Proiectul Livada Moldovei nu a fost operaţional deoarece Banca Europeană de Investiţii nu a emis Declaraţia de efectivitate a împrumutului, fără de care Unitatea nu poate executa cheltuieli din aceste surse.

Proiectele “Servicii de finanţare rurală şi marketing” şi Proiectul “Revitalizarea agriculturii” pe parcursul anului 2015 pentru au fost executate în sumă de 53,4 mii lei (respectiv, 14,8 mii lei şi 38,6 mii lei).

Programul Tranziţia la Agricultura Performantă (Programul “Compact”) a avut planificat în anul 2015 pentru implementarea proiectului aproximativ 1094,5 mln. lei, pentru următoarele activităţi:

Activitatea Reabilitarea Sistemelor Centralizate de Irigare (RSCI)

În anul 2015 au fost finalizate lucrările de reabilitare în cele 8 sisteme de irigare aflate in proces de construcţie, inclusiv a modulului adiţional construit la sistemul de irigare Chircani-Zîrneşti. Dat fiind volumul mare de lucrări planificate pentru reabilitarea SCI, plăţile se cifrează la 798,2 mln. lei şi formează circa 73 la sută din bugetul planificat pentru acest proiect.

Cel de al doilea articol semnificativ de cheltuieli îl constituie plăţile pentru serviciile companiei de supraveghere a lucrărilor de construcţii de 52,9 mln. lei.

Activitatea Reforma Sectorului de Irigare (RSI)

Pentru Activitatea Reforma Sistemului de Irigare pentru anul 2015 plăţile pentru livrabilele consultantului responsabil de implementarea activităţii în cauză constituie –34,1 mln. lei.

Activitatea Acces la Finanţare în Agricultură

Pentru implementarea Activităţii Acces la Finanţare în Agricultură au fost efectuate debursări în sumă de circa 63,7 mln. lei pentru fondul de creditare a investiţiilor în infrastructura post-recoltare (prin banci comerciale) si 86,6 mln. lei - în cadrul mecanismului 2KR.

Activitatea Monitorizare şi Evaluare a Programului

Pentru activitatea de Monitorizare şi Evaluare au fost efectuate plaţi în sumă de circa 14,3 mln. lei.

Din sumă totală, aproximativ 9 mln lei au fost utilizate pentru finanţarea Fazei III a Sondajului întreprinderilor şi gospodăriilor casnice, ce va include colectarea datelor de la beneficiarii şi părţile interesate ale proiectului Tranziţia la Agricultura Performantă. Datele primare colectate în cadrul acestei faze au fost folosite pentru elaborarea Raportului de Încheiere a Programului ”Compact”.

În cadrul activităţii de Evaluare a demarat evaluarea finală a Programului “Compact”, costul căreia este de 3,4 mln. lei. Această evaluare include analiza rezultatelor înregistrate în atingerea scopului şi obiectivelor Programului ”Compact”, discrepanţelor între rezultatele aşteptate şi realizările obţinute, analiza cauzelor acestor discrepanţe etc.

Întrucît anul 2015 a fost ultimul an de implementare al Programului “Compact”, numărul evenimentelor şi materialelor de comunicare a crescut. Respectiv, în cadrul acestei perioade pentru cheltuieli de comunicare, materiale informative şi diverse activităţi de promovare sunt planificate mijloace în sumă de 32 mii lei.

Implementarea programelor/subprogramelor pe parcursul anului 2015.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante şi Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice sunt responsabile de executarea Programului 51 “Dezvoltarea agriculturii”, care conţine 6 subprograme, ce indică direcţiile principale de dezvoltare a sectorului agroindustrial şi anume: fitotehnia, horticultura, reproducerea, creşterea şi sănătatea animalelor, securitatea alimentară, subvenţionarea producătorilor agricoli etc.

Subprogramul 51.01 “Politici şi management în domeniul agriculturii” are drept scop dezvoltarea unui sector durabil, cu un management eficient al resurselor umane, financiare şi materiale. Obiectivele stabilite în cadrul acestui subprogram ţin de armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul agroindustrial la rigorile comunitare şi consolidarea capacităţilor funcţionarilor publici, de elaborare a politicilor strategice. Fiind un subprogram care descrie activitatea aparatului ministerului şi ale instituţiilor din subordine, indicatorii de performanţă ai acestora indică eficienţa activităţii angajaţilor.

Experienţa anilor anteriori, a demonstrat că indicatorii de performanţă din acest subprogram sunt, de regulă realizaţi în totalitate. În anul 2015, au înregistrat devieri pozitive următorii indicatori:

Cota funcţionarilor publici care au beneficiat de instruire; Numărul angajaţilor care au participat la cursuri de dezvoltare profesionala.

Cauze: delegarea angajaţilor la cursuri de instruire şi deplasări neplanificate la început de an.

Costul unui angajat implicat în armonizarea actelor la legislaţia UE (nonanimală); Costul unui angajat implicat în elaborarea normelor sanitar-veterinare.

Cauze: fluctuaţia cadrelor afectează costurile unui angajat implicat în procesul de armonizare a legislaţiei.

Devieri negative au fost înregistraţi în cazul următorilor indicatori:

Nivelul anual de aprobare a actelor armonizate la legislaţia UE (nonanimală) faţă de cele elaborate; Nivelul anual de aprobare a normelor sanitar-veterinare faţă de cele elaborate.

Cauze: procesul de promovare a proiectelor este dificil, întrucît prin lege sunt stabilite termenele de avizare, de efectuare a expertizei anticorupţie şi juridice, dar care deseori nu sunt respectate. De asemenea, instabilitatea politică a constituit un risc ce a dus la tergiversarea procedurii de avizare, contrasemnare şi aprobare a proiectelor.

Subprogramul 51.02 “Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie şi horticultură” are drept scop obţinerea producţiei fitotehnice şi horticole competitive cantitativ şi calitativ, cu costuri mai reduse şi profit ridicat, în condiţiile ameliorării însuşirilor şi funcţiilor solurilor în cadrul agroecosistemelor, reproducerii lărgite a procesului de pedogeneză şi protecţiei mediului.

Acest subprogram este în administrate multiplă, fiind implementat de Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice. Tot în acest subprogram se regăsesc şi proiectele de asistenţă externă: Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltare a Businessului Agricol (IFAD-V), Programul Rural de Rezilienţă Economico - Climatică Incluzivă (IFAD-VI), Proiectul “Agricultura Competitivă”, Proiectul “Asistenţa în cadrul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polone,

În anul 2015, au fost înregistrate devieri pozitive în cazul următorilor indicatori:

Reducerea suprafeţelor afectate de grindină pe teritoriul protejat.

Cauze: implementarea tehnologiilor noi în domeniul influenţelor active a dus la reducerea de 6,7 ori a suprafeţelor afectate de cădere de grindină pe teritoriul protejat.

Rata IMM beneficiari în cadrul programului care au raportat creşterea veniturilor; Ponderea afacerilor administrate de femei finanţate (din numărul total) IFAD - VI; Numărul locurilor de muncă create; Numărul afacerilor finanţate.) IFAD - VI.

Cauze: pe parcursul anului 2015 au fost active 2 programe şi anume IFAD V şi IFAD VI.

Capacitatea de manipulare postrecoltare creată în grupurile de producători participante în proiectul MAC-P.

Cauze: acest indicator depinde direct de numărul producătorilor agricoli ce doresc să creeze grupuri de producători.

Numărul soiurilor noi de plante înregistrate.

Cauze: au fost înregistrate mai multe soiurilor noi de plante şi incluse în Catalogul Soiurilor de Plante.

Numărul informaţiilor, ofertelor şi cererilor plasate prin SIMA-PACT.

Cauze: toate informaţiile editate de Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală precum şi studiile acestora, sunt plasate pe platforma SIMA-PACT.

Devieri negative s-au înregistrat în cazul următorilor indicatori:

Servicii de consultanţă tehnologică, de ordin juridic, financiar şi marketing, prestate.

Cauze: din bugetul de stat, au fost alocate 19,0 mil. lei pentru servicii de consultanţă din care, datoria pentru serviciile prestate în noiembrie 2014 au constituit 1,83 mil. lei. De facto, în anul 2015, ACSA a primit doar 17,17 mil. lei, respectiv, serviciile prestate de instituţia citată, s-au redus.

Costul lucrărilor de protecţie a terenurilor agricole de căderi de grindină a unui hectar.

Cauze: finanţarea activităţilor Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (62,8 mil. lei) asigură un cost al lucrărilor de protecţie a 1 ha la nivel de 42,3 lei. De menţionat că, necesarul resurselor financiare pentru serviciul citat,ar fi de 92,1 mil. lei.

Ponderea afacerilor noi - finanţate (din numărul total); Ponderea afacerilor administrate de femei finanţate (din numărul total) IFAD - V; Numărul locurilor de muncă create; Numărul afacerilor finanţate IFAD – V; Numărul persoanelor care au beneficiat de asisteţă tehnică/ instruire privind tehnologiile de producere şi postrecoltare; Valoarea investiţiilor raportată la unitate de angajat; Ponderea afacerilor monitorizate în perioada postcreditare (IFAD VI).

Cauze:

Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltare a Businessului Agricol (IFAD V): întrucît nu a fost posibilă atragerea mijloacelor suplimentare pentru crearea Fondului de Capital pentru Agricultură (FCA), iar mijloacele alocate în cadrul programului IFAD V nu erau suficiente pentru a asigura viabilitatea FCA, Comitetul pentru Supravegherea Programelor IFAD, în baza recomandărilor Misiunii de Supraveghere IFAD din iunie 2015, a aprobat iniţierea cererii de modificare a Acordului de Finanţare nr.832 şi realocarea bugetului destinat creării FCA. UCIP-IFAD a pregătit şi a înaintat către Ministerul Finanţelor o notă de solicitare pentru iniţierea procedurii de modificare a Acordului de Finanţare nr.832 şi realocare a sumei destinate creării FCA, la finanţarea activităţii de creditare a ÎMM şi finanţarea proiectelor de infrastructură.

Programul Rural de Rezilienţă Economico - Climatică Incluzivă (IFAD VI): dat fiind faptul că acordul de finanţare a DANIDA a fost ratificat de Parlamentul RM abia la începutul lunii aprilie 2015, acesta a fost declarat efectiv de către IFAD la data de 20 mai 2015. Debursarea propriu-zisă a mijloacelor grantului a început în luna iulie 2015. Sursele nedebursate pentru anul 2015 au fost incluse pentru anul 2016.

Numărul creditelor acordate (Creditul de asistenţă acordat de Guvernul Republicii Polone)

Cauze: lansarea întîrziată a unităţii de implementare a creditului, urmare aprobării cadrului normativ, ce reglementează activitatea unităţii de implementare (28 aprilie 2015). Au urmat negocieri cu Ministerul Finanţelor a Republicii Polone pe marginea iniţiativei de micşorare a limitei, fără a extinde perioada de implementare a creditului cît şi modificarea substanţială a Manualului de Operaţiuni la etapa de implementare.

Numărul fabricilor de procesare a producţiei horticole reutilate şi modernizate (Livada Moldovei)

Cauze: la situaţia din 31 decembrie 2015, Proiectul “Livada Moldovei” nu este operaţional, deoarece Banca Europeană de Investiţii nu a emis Declaraţia de efectivitate a împrumutului, fără de care Unitatea implementatoare nu poate executa cheltuieli din sursele citate. La moment, aceste probleme au fost soluţionate şi proiectul este operaţional.

Subprogramul 51.03 “Creşterea şi sănătate a animalelor” are drept scop gestionarea durabilă şi menţinerea resurselor genetice animale şi ridicarea nivelului de diagnosticare a bolilor la animale şi asigurarea calităţii produselor de origine animalieră.

Subprogramul include o serie de măsuri privind dezvoltarea sectorului zootehnic: creşterea animalelor, inclusiv a celor de rasă, nutriţie şi reproducţie a animalelor, utilizarea resurselor genetice cu un potenţial înalt de productivitate, măsuri epizootice de asigurare a sănătăţii animalelor. Măsurile stipulate în subprogram sunt realizate de către ÎS pentru Cercetare în Selecţia şi Hibridarea Suinelor “Moldsuinhibrid”, ÎS “At-Prolin” şi ÎS “Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor”.

În anul 2015, au fost înregistrate devieri pozitive în cazul următorilor indicatori:

Ponderea însămînţărilor artificiale la bovine.

Cauze: s-a majorat numărul vacilor de prăsilă şi, implicit, ponderea însămînţărilor artificiale la bovine.

Ponderea însămînţărilor artificiale la ovine.

Cauze: creşterea numărului de însămînţări artificiale.

Numărul viţeilor obţinuţi.

Cauze: creşterea numărului de însămînţări artificiale.

Cantitatea materialului seminal produs.

Cauze: Materialul seminal produs a fost repartizat pentru reproducţia taurinelor, conform Programului naţional de ameliorare a taurinelor şi Planului anual de rotaţie a liniilor de tauri.

Cheltuieli pentru hrana suinelor.

Cauze: fluctuaţia cursului valutar pe piaţa monetară, precum şi majorarea preţului de comercializare a cerealelor de două ori (de la 1,5-1,6 lei/kg pînă la 3,0-3,1 lei/kg).

Devieri negative s-au înregistrat în cazul următorilor indicatori:

Menţinerea ciclului închis de producere la capacitatea de producere a suinelor.

Cauze: seceta din vara anului 2015, a condiţionat reducerea ciclului închis de producere la capacitatea de producere a suinelor. Astfel, în cadrul întreprinderii animalele destinate reproducerii au fost rebutate şi transferate în grupa de îngrăşare, care ulterior au fost comercializate pentru sacrificare la un preţ redus. Animalele cu vîrsta de 7-8 luni, nu au masa corporală conform normelor, din cauza insuficienţei proteinei în alimentaţie. Respectiv, întreprinderea este nevoită să reducă efectivul.

Animalele cu vîrsta de 7-8 luni, nu au masa corporală conform normelor, din cauza insuficienţei proteinei în alimentaţie condiţionată de seceta din vara anului 2015. Astfel, animalele destinate reproducerii au fost rebutate şi transferate în grupa de îngrăşare, care ulterior au fost comercializate pentru sacrificare la un preţ redus.

Realizarea subprogramului în cauză poate fi evaluată cu calificativul bine, deoarece indicatorii de produs, eficienţă şi indicatorii de rezultat au fost revizuiţi în comparaţie cu anul 2014. Programul are nevoie în continuare de îmbunătăţire în ce priveşte formularea acestuia la unele compartimentele ce ţin de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentară. Obiectivele stabilite în cadrul acestui subprogram ţin de reducerea riscului de îmbolnăvire a animalelor şi infectare a populaţiei.

Subprogramul 51.04 “Dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei” prevede sectorul vitivinicol dezvoltat şi consolidat, vinuri moldoveneşti de calitate înaltă şi tehnologii de producere moderne şi competitive. Programul include activităţi de control şi monitorizare a respectării legislaţiei în domeniul fabricării, comercializării şi stocării alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, de monitorizare a mărcilor proprietate a statului, măsuri de implementare a restructurării sectorului vitivinicol, de realizare a activităţilor de dezvoltare şi menţinere a fondului genetic viticol, în vederea creării de noi soiuri cu valoare biologică înaltă şi sporirea productivităţii plantaţiilor viticole. Măsurile stipulate în subprogram sunt realizate de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, ÎS Staţiunea Tehnologico - Experimentală Codrul, Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, instituţiile care contribuie la dezvoltarea echilibrată şi durabilă a sectorului vitivinicol.

În anul 2015, au fost înregistrate devieri pozitive în cazul următorilor indicatori:

Ponderea volumului de comercializare a producţiei vitivinicole pe piaţa internă.

Cauze: embargoul impus de Federaţia Rusă şi criza politică din Ucraina.

Majorarea suprafeţelor noi de viţă de vie cu 1280 ha către anul 2016.

Cauze: susţinerea producătorilor agricoli: struguri pentru masă, struguri pentru vin – 25 mii lei/ha; plantaţii altoi şi portaltoi, categoria biologică “bază” în cadrul pepenierilor viticol – 50 mii lei /ha.

Numărul de manifestări naţionale şi internaţionale pentru promovarea produselor vitivinicole organizate cu suportul Fondului Viei şi Vinului.

Cauze: modificarea necesităţilor pe parcursul anului.

Numărul de companii înregistrate care produc produse vitivinicole cu IGP/DOP.

Cauze: acţiunea este benevolă însă, în anul 2016, producătorii ce produc produse vitivinicole cu IGP/DOP, vor facilita subvenţii majorate.

Numărul de persoane instruite din sectorul vitivinicol.

Cauze: interesul sport al producătorilor vitivinicoli la informare.

Numărul de parcele viticole înregistrate în registrul vitivinicol.

Cauze: termenele restrînse de creare şi ţinere a registrului vitivinicol.

Numărul de fabrici de prelucrare a strugurilor şi de producere a vinurilor reutilate; Numărul laboratoarelor echipate, modernizate şi renovate.

Cauze: Banca Europeană de Investiţii a aprobat 21 proiecte investiţionale.

Costul pentru un ha de plantaţie de viţă-de-vie; Cheltuieli pentru echiparea unui laborator.

Cauze: fluctuaţia cursului valutar pe piaţa monetară.

Devieri negative s-au înregistrat în cazul următorilor indicatori:

Ponderea volumului comercializat al produselor vitivinicole cu brandul de ţară; Costul de promovare a producţiei vitivinicole cu brandul de ţară în medie pe o companie; Numărul de companii înregistrate în programul de implementare a brandului de ţară la produsele vitivinicole.

Cauze: proiectul Regulamentului privind acordarea dreptului de utilizator a mărcii “Wine of Moldova” este în proces de definitivare şi urmează să parcurgă etapa de consultare, contrasemnare şi aprobare.

Numărul de unităţi vinicole înregistrate în registrul vitivinicol.

Cauze: este în proces de definitivare proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind crearea şi ţinerea Sistemului Informaţional Automatizat “Registrul Vitivinicol al Republicii Moldova”. În prezent, toate unităţile vitivinicole sunt înregistrate într-un registru de evidenţă pe suport de hîrtie.

Numărul de întreprinderi conexe reutilate; Cheltuieli pentru reutilarea unei industrii conexe; Cheltuieli pentru modernizarea unei fabrici.

Cauze: excluderea, de către BEI, a băncilor comerciale locale Moldova Agroindbank şi Moldindconbank SA din lista partenerilor financiari ai Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, fapt care a condus la stoparea creditării proiectelor investiţionale aprobate.

Cheltuieli pentru instruirea profesională a personalului din sectorul vitivinicol.

Cauze: instruirea a fost organizată de reprezentanţii Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi nu au fost contactaţi alţi experţi.

Subprogramul 51.05 “Subvenţionarea producătorilor agricoli” prevede crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroindustrial şi stimularea producătorilor agricoli. Măsurile incluse în acest subprogram sunt aprobate anual în legea bugetului de stat, fiind realizate de Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură.

În anul 2015 s-au înregistrat devieri negative aproximativ pentru toţi indicatorii. Devierile indicatorilor de performanţă de la nivelul aprobat au fost cauzate de criza financiară din Republica Moldova. Astfel, din cele 610,0 mln lei, 231,6 mln lei au fost direcţionate la stingerea datoriilor pentru 2014 şi doar restul de 378,4 mln lei reprezintă suma bugetară rămasă neachitată pentru subvenţionarea producătorilor agricoli în 2015, dintre care circa 13,0 mln lei transferuri între componenta de baza şi componenta fonduri speciale ale bugetului de stat, ce reprezintă echivalentul contribuţiilor obligatorii ale producătorilor de produse vitivinicole pentru anul 2014. Din totalul dispoziţiilor de plată, remise spre executare Trezoreriei de Stat, în mărime de 378,4 mln lei, au fost executate doar 56,4 mln lei, pentru 215 beneficiari, restul 322,0 mln lei, pentru 2385 beneficiari au rămas neexecutate, fiind înregistrate în sistemul trezorerial.

La finele lunii ianuarie curent, dispoziţiile de plată, au început a fi restituite solicitanţilor pentru reperfectare, din cauza trecerii Trezoreriei de Stat, la un nou sistem – IBAN. Astfel, dispoziţiile urmează să fie înaintate repetat, iar ulterior, vor fi achitate în limita bugetului provizoriu aprobat pentru anul 2016.

Subprogramul 51.06 “Securitatea alimentară” prevede securitate alimentară asigurată, inclusiv prin: optimizarea permanentă a sistemelor informaţionale automatizate, realizarea controlului privind siguranţa radiaţională a întreprinderilor din subordine şi sporirea nivelului de calitate a produselor alcoolice.

Subprogramul include activităţi ce ţin de controlul radiologic, supravegherea respectării metodelor, tehnologiilor şi materiei prime folosite la fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice şi berii, precum şi identificarea şi înregistrarea animalelor şi a mişcării lor. Măsurile stipulate în subprogram sunt realizate de către ÎS “Centrul Republican de Pedologie Aplicată”, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice şi ÎS “Centrul Informaţional Agricol”.

În anul 2015, au fost înregistrate devieri pozitive în cazul următorilor indicatori:

Ponderea întreprinderilor pentru fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice şi a berii, care corespund cerinţelor legislaţiei din totalul întreprinderilor.

Cauze: agenţii economici au început să respecte prevederile legislaţiei în vigoare.

Numărul controalelor planificate, inopinate, comune în domeniul producţiei alcoolice.

Cauze: a sporit numărul controalelor comune şi inopinate.

Numărul certificatelor de înregistrare a utilajului pentru fabricarea alcoolului etilic eliberate.

Cauze: au fost înregistrate mai multe cereri în acest sens.

Ponderea încălcărilor din numărul total de controale în domeniul producţiei alcoolice.

Cauze: nerespectarea de către un număr mare de agenţi economici a prevederilor legislaţiei în vigoare.

Numărul analizelor, măsurărilor în domeniul monitoringului radiologic.

Cauze: măsuri zilnice pentru determinarea nivelului fondului gama-extern în punctul de control CRPA şi a teritoriului pămîntului agricol.

Numărul probelor fantomă pregătite în domeniul monitoringului radiologic.

Cauze: prelevarea şi analizarea probelor precipitaţiilor atmosferice lunare, de asemenea şi probe a stratului de aer de al suprafaţa solului.

Numărul de zile pentru efectuarea controlului inspectoral a unui laborator al Reţelei Naţionale de Observare şi Control de Laborator; Numărul de zile pentru investigarea radiologică a unui punct reper.

Cauze: în septembrie 2015 a fost depistat un teritoriu contaminat pe o suprafaţă de 150 m ² . Ca rezultat, au fost analizate atît contaminarea la suprafaţă cît şi la adîncimea solului.

Devieri negative s-au înregistrat în cazul următorilor indicatori:

Numărul de animale identificate.

Cauze: identificarea şi înregistrarea animalelor este responsabilitatea deţinătorului de animale, în timp ce ÎS “Centrul Informaţional Agricol” este operatorul care înregistrează animalele respective, în conformitate cu cererile depuse de către deţinătorii de animale.

Numărul notificărilor privind deţinerea capacităţilor minime de producere pentru întreprinderile noi eliberate.

Cauze: acest indicator este influenţat direct de numărul de cereri în acest sens.

Costul distribuirii formularelor, paşapoartelor bovinelor deţinătorului de animale.

Cauze: distribuirea formularelor şi paşapoartelor s-a realizat în concordanţă cu evenimentele înregistrate în BD SITA pe parcursul anului.

Nivelul planificat a unor indicatori a fost executat 50% faţă de planificat în legătură cu micşorarea numărului efectuat de expertize sanitar-veterinare a loturilor de produse şi în baza micşorării numărului de solicitări a agenţilor economici, respectiv şi micşorarea numărului de certificate eliberate.

12. Protecţia mediului şi hidrometeorologia

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat 2015, pentru ramura protecţiei mediului şi hidrometeorologia au fost preconizate alocaţii financiare pe toate componentele în sumă de 293,8 mil. lei. Ponderea de 45,03 la sută o constituie activităţile şi lucrările finanţate din contul fondurilor ecologice.

Componenta de bază

Cheltuielile de casă au constituit suma de 57,2 mil. lei, sau 96,1 la sută în raport cu mijloacele preconizate pentru anul 2015.

Mijloace speciale

Pe parcursul anului veniturile acumulate de la prestarea serviciilor cu plată a constituit 8,5 mil. lei, sau cu 5,1 la suta mai mult faţă de prevederile anuale. Creşterea încasărilor menţionate, se datorează prin faptul că în perioada anului anului de raportare centrele de investigaţii ecologice au asigurat majorarea numărului măsurărilor instrumentale a emisiilor de poluanţi la sursele fixe, analizelor apelor uzate, iepurate şi evacuate din staţiile de iepurare, cît şi investigaţiile pedologice privind aprecierea grosimii stratului de sol fertil la terenurile destinate pentru construcţiile şi reconstrucţiile obiectelor care pot influenţa asupra mediului înconjurător.

Cheltuielile de casă au fost executate în sumă de 7,8 mil. lei, sau la nivel de 96,3 la sută faţă de prevederile anuale.

Este de menţionat, că soldul mijloacelor speciale la finele perioadei de raportare şi trecute la veniturile generale ale bugetului de stat pentru anul 2016 a constituit suma de 2,5 mii lei.

Fondurile ecologice

Veniturile din fondurile speciale pe grupul dat au fost executate în sumă de 99,7 mil. lei, sau la nivel de 61,9% faţă de planul precizat pe perioada de gestiune în sumă de 161,0 mil. lei. Cheltuielile fondurilor speciale au fost executate în sumă de 70,3 mil. lei, sau la nivel de 53,1. Nivelul de executare a cheltuielilor a fost influenţat de nerealizarea proiectelor aprobate pentru finanţare.

Soldul mijloacelor speciale la finele perioadei de raportare şi trecute la veniturile generale ale bugetului de stat pentru anul 2016 a constituit suma de 36,9 mii lei.

Proiecte finanţate din surse externe

Veniturile componentei proiecte finanţate din surse externe s-au executat în sumă de 24,3 mil. lei, dintre care inclusiv granturile pentru proiecte finanţate din surse externe în sumă de 20,6 mil. lei, şi 3,7 mil. lei transferuri din contul fondului ecologic ce constituie contribuţia statului la implementarea proiectelor. Cheltuielile aferente proiectelor din surse externe s-au executat în sumă de 40,5.

Debursarea mijloacelor alocate în parcursul anului la ramura în cauză se prezintă pe următoarele programe, şi autorităţi responsabile de implementarea acestora

Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor sunt autorităţile, sau ordonatorii principali de credite responsabili de implementarea politicilor la grupul dat.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor din contul mijloacelor financiare prevăzute pentru Fondul pentru dezvoltare regională au fost alocate 1,6 mil. lei. Mijlocele în cauză au fost valorificate pentru amenajarea, salubrizarea rîului Bîc în s. Temeleuţi (r-nul Călăraşi).

Ministerul Mediului în anul 2015, a executat pe toate componentele cheltuieli în sumă de 174,2 mil. lei, în cadrul următoarelor programe şi subprograme:

1. Programul servicii generale economice şi comerciale

Programul în cauză include subprogramul “Prognozarea mediului”. În parcursul anului au fost alocate mijloace financiare în sumă de 41,2 mil. lei, dintre care proiecte finanţate din surse externe 20,7 mil. lei. Astfel, în parcursul au fost preluate 26950 probe privind date, analize şi avertizări privind calitatea mediului. Concomitent au fost efectuate 10300,0 probe privind monitorizarea valitativă şi continuă a regimului hidrologic, precum şi construite 5 staţii meteorologice.

2. Programul protecţia mediului include:

Subprogramului “Politici şi management în domeniul protecţiei mediului” are ca scop elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale, în cadrul căruia s-au valorificat 30,0 mil. lei. Activităţile în cadrul subprogramului în cauză sunt axate pe următoarele direcţii:

1. Promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor. Ca rezultat au fost aprobate 24 proiecte de acte legislative şi normative în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale. De asemenea, au fost elaborate şi aprobate 6 acte normative în domeniul gospodării apelor şi hidroamelioraţiei, alimentării cu apă şi canalizare. S-a elaborat şi aprobat un document de politici în domeniul protecţiei mediului. Concomitent cu aceasta, au fost organizate 10 acţiuni şi campanii naţionale privind plantarea, salubrizare şi educaţie ecologică. Au fost petrecute 497 activităţi de conştientizare ecologică, ce s-au rezultat cu publicarea unor reviste, broşuri, postere ecologice, emisiuni TV şi radio etc. De asemenea au fost editate 3000 unităţi al ediţiei Cartea Roşie.

2. În cadrul subprogramului “Colectarea, conservarea şi distrugerea poluanţilor organici persistenţi, a deşeurilor menajere solide şi deşeurilor chimice” s-au efectuat cheltuieli în valoare totală de 19,5 mil. lei, dintre care 4,0 mil. lei din contul proiectelor finanţate din surse externe. Obiectivul de bază a subprogramului constituie în creşterea ponderii localităţilor rurale cu acces la servicii organizate de salubrizare, lichidarea depozitelor de deşeuri neautorizate, reducerea şi prevenirea poluării mediului de la gestionarea neadecvată a deşeurilor. Astfel, în parcursul anului 5 localităţi din republică au fost asigurate cu servicii de colectare a deşeurilor, construite 2 depozite pentru deşeuri menajere solide.

În cadrul subprogramului “Securitatea ecologică a mediului” au fost executate cheltuieli totale în valoare de 48,1 mil. lei. Activităţile subprogramului sunt axate pe direcţia de prevenire şi combatere a poluării factorilor de mediu, precum şi alte proiecte investiţionale de mediu, privind dezvoltarea infrastructurii de mediu.

Subprogramul “Monitoringul calităţii mediului”. Mijloacele alocat pentru acţiunile subprogramului în cauză a constituit suma de 28,0 mil. lei în anul de raportare, dintre care 15,8 mil. lei din contul proiectelor finanţate din surse externe. Obiectiv strategic în cadrul acestor măsuri este reparaţia, consolidarea barajului Stînca-Costeşti

Pentru subprogramul “Protecţia şi conservarea biodiversităţii” s-au alocat 4,6 mil. lei din contul fondurilor ecologice. Ca rezultat a fost majorată suprafaţa terenurilor împădurite în cadrul suprafeţelor forestiere 617 ha. În afara fondului forestier de stat au fost plantaţi în spaţiile verzi ale autorităţilor publice locale 460 ha.

Subprogramul “Managementul deşeurilor radioactive” are drept scop reglementarea, autorizarea şi controlul în domeniul nuclear şi radiologic de către Agenţia Naţională a activităţii Nucleare şi Radiologice care a efectuat cheltuieli în acest scop în sumă de 1,5 mil. lei. În parcursul anului, s-au elaborat 486 acte permisive şi 3 acte normative, supravegheate 446 obiective radiologice şi nucleare.

Subprogramul “Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul mediului”. Scopul subprogramului este asigurarea conservării biodiversităţii, protecţia şi utilizarea raţională a resurselor naturale, identificarea şi cartografierea elementelor Reţelei Ecologice Naţionale, elaborarea cadastrului regnului animal, vegetal şi al ariilor naturale protejate de stat. Bugetul programului în anul 2015 a constituit suma de 0,7 mil. lei.

13. Industria şi construcţiile

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat 2015, pentru ramura industriilor şi construcţiilor au fost preconizate alocaţii financiare pe toate componentele în sumă de 44,3 mil. lei.

Executarea acestora s-a majorat faţă de anul 2014 cu suma de 2,9 mil. lei, constituind 41,4 mil. lei, ceea ce reprezintă 94% din prevederile anuale.

În parcursul anului, activităţile au fost implementate în cadrul programului servicii generale economice şi comerciale valorificat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în sumă de 2,6 mil. lei, dezvoltarea regională şi construcţii executat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în sumă de 34,0 mil. lei, industria extractivă cu costul de 2,6 mil. lei precum şi extracţia resurselor minerale cu costul de 2,1 mil. lei ambele implementate de către Ministerul Mediului.

Principalele activităţi întreprinse în parcursul anului sunt:

- activităţile operaţionale la implementarea proiectelor din contul surselor fondului pentru dezvoltare regională – 6,7 mil. lei;

- elaborarea, reactualizarea şi anulare reglementărilor tehnice naţionale conflictuale privind baza normativă în construcţii – 7,5 mil. lei;

- procurarea de utilaj şi materie primă întreprinderilor Societăţii Orbilor, Asociaţiei Surzilor şi Societăţii Invalizilor din Republica Moldova – 2,6 mil. lei;

- efectuarea lucrărilor de monitorizare a starii subsolului, a apelor subterane, a cîmpului hidrogeologic deformat în scopul dezvoltării bazei de materie primă minerală şi prognozării fenomenelor geologice periculoase – 2,6 mil. lei;

- alte activităţi ce ţin de elaborarea politicilor de specialitate, precum şi reglementările de control în domeniul construcţiilor extracţiei resurselor minerale utile – 2,1 mil. lei.

14. Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica

Pentru anul 2015 în bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 2571,4 mil. lei, din care: la componenta de bază 1620,4 mil. lei, proiecte finanţate din surse externe – 946,6 mil. lei şi mijloace speciale – 4,4 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul total de alocaţii s-a micşorat cu 467,2 mil. lei şi a constituit 2104,2 mil. lei.

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

Conform rapoartelor, la această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 1726,1 mil. lei, ce constituie 82,0% faţă de prevederi. Comparativ cu anul 2014 volumul mijloacelor financiare, care a fost direcţionat ramurii Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica s-a micşorat cu 1156,1 mil. lei, sau de 0,6 ori.

Partea majoră a cheltuielilor la grupa data a fost finanţată din contul surselor externe – 50,6%, din contul componentei de bază – 49,2% şi din contul mijloacelor speciale – 0,2%.

Sub aspect funcţional, executarea cheltuielilor pe ramură se reflectă în diagrama următoare.

Transportul naval

Pentru ramura dată în anul 2015 au fost prevăzute 7,4 mil. lei, inclusiv: pe componenta de bază – 3,5 mil. lei şi pe mijloace speciale – 3,9 mil. lei.

Din contul componentei de bază au fost finanţate 2,7 mil. lei pentru întreţinerea Î.S. ”Bacul Molovata” şi asigurarea funcţionării trecerii cu podul plutitor în satul Molovata, raionul Dubăsari. Concomitent, pentru întreţinerea Î.S. ”Portul Fluvial Ungheni”, inclusiv pentru curăţarea albiei rîului Prut în portul Ungheni au fost finanţate 0,8 mil. lei.

Pentru Instituţia Publică “Căpitănia portului Giurgiuleşti” au fost aprobate mijloace speciale la partea de cheltuieli în mărime de 4,4 mil. lei. Conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2015, volumul cheltuielilor au fost precizate în volum de 5,2 mil. lei, care sunt executate la partea de cheltuieli la nivel de 75,0% din prevederi. Cheltuielile executate pe anul 2015 constituie 3,9 mil. lei.

Gospodăria drumurilor

Cea mai mare parte a cheltuielilor pe grupa Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica a fost direcţionată ramurii Gospodăria drumurilor – 1711,4 mil. lei, sau 99,2%. Cheltuielile ramurii date au fost formate din contul componentei de bază – 838,5 mil. lei şi din surse cu finanţare externă – 872,9 mil. lei.

Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor pentru finanţarea Programului de repartizare a mijloacelor fondului rutier (H.G. nr.235 din 6 mai 2015) au fost planificate alocaţii în mărime de 1523,7 mil. lei, inclusiv: din contul accizelor la produsele petroliere – în sumă de 1428,5 mil. lei, şi din taxe rutiere – 380,8 mil. lei, iar suma precizată conform HG nr.897 din 30 decembrie 2015 constituie 1038,5 mil. lei.

Cheltuielile fondului rutier au fost finanţate în mărime de 765,6 mil. lei, ceea ce reprezintă 73,7% din plan.

Mijloacele fondului rutier au fost direcţionate pentru achitarea lucrărilor de întreţinere a drumurilor publice naţionale şi locale în mărime de 639,0 mil. lei, sau 61,5% din suma planificată.

Totodată, conform Anexei la Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2015, pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală din intravilanul localităţilor au fost planificate mijloace financiare în mărime de 450,0 mil. lei, suma precizată constituind 127,3 mil. lei, fiind finanţate 126,6 mil. lei sau 99,5% din precizat.

În anul 2015 prin Fondul naţional pentru dezvoltare regională, care se află în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, la gospodăria drumurilor s-a finanţat 72,3 mil. lei, ce reprezintă 64,1% din suma totală a mijloacelor fondului. Prin finanţarea acestor mijloacelor financiare a fost îmbunătăţită starea drumurilor publice prin construcţie şi renovare. Pentru “Construcţia drumurilor în cartierele locative pentru persoanele sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010” au fost alocate 0,1 mil. lei.

Activităţi şi servicii în domeniul transporturilor, gospodăriei drumurilor, comunicaţiilor şi informaticii neatribuite la alte grupuri

La grupa dată au fost planificate cheltuieli din contul componentei de bază în sumă de 1,0 mil. lei, suma precizată constituind 0,2 mil. lei, finanţate doar 0,004 mil. lei din cauza neprezentării documentelor confirmative pentru acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de inlesniri la transport.

Organe administrative

Pentru aparatul central Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor la grupa dată au fost alocate 7,3 mil. lei pentru întreţinerea administraţiei publice centrale sau 0,4% din totalul cheltuielilor la grupa data.

Pe parcursul anului a fost înregistrat un efectiv de personal în număr de 102,5 persoane, respectiv s-au înregistrat 5 funcţii vacante: 3 funcţii vacante în minister, la Î.S. “Bacul Molovata” - 1 funcţie vacantă şi la I.P. “Căpitănia Portului Giurgiuleşti” 1 funcţie vacantă.

Concomitent e de menţionat că efectivul de personal la Î.S.”Portul Fluvial Ungheni” pe anul 2015 constituie 6 persoane, iar la sfîrşitul perioadei de gestiune nu sunt funcţii vacante.

Realizarea indicatorilor pe programele gestionate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor se prezintă în tabelul următor.

Gr.pr.14, gr.07, tip 724 “Proiectul de Susţinere al Programului din Sectorul Drumurilor”

Finanţarea activităţilor aferente Programului din Sectorul Drumurilor (PSD) desfăşurate pe parcursul anului 2015 a fost asigurată din următoarele surse:

- Creditul BEI nr.FI N Serapis N 2006 0485;

- Creditul BEI nr.FI N 25.852 Serapis N 2010-0154;

- Creditul BEI nr.FI N 81.723 Serapis N 20110650;

- Împrumutul BERD nr.37671;

- Împrumutul BERD nr.41442;

- Împrumutul BERD nr.45094;

- Grantul BERD nr.C30221/EBSF-2013-07-139;

- Grantul FIV nr.ENPI/2007/019549-MD-02 al CE;

- Grantul FIV nr.ENPI/2011/265-548 al CE.

În conformitate cu planul de finanţare, pentru anul 2015 au fost planificate resurse financiare în sumă totală de 765801,1 mii lei, de facto fiind valorificaţi 711062,7 ceea ce reprezintă 92,85% din suma planificată.

Situaţia pentru fiecare sursă de finanţare este prezentată în continuare:

1. Creditele BEI nr.FI N Serapis N 2006 0485, nr.FI N 25.852 Serapis N 2010- 0154 şi nr.FI N 81.723 Serapis N 20110650

Pentru anul 2015, în vederea finanţării lucrărilor de reabilitare şi a serviciilor de consultanţă au fost planificaţi 464347515,00 lei moldoveneşti. În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 464347418,60 lei moldoveneşti, nivelul executării constituind 100%. Mijloacele financiare au fost utilizate conform contractelor:

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum M2 Chişinău-Soroca, km 54+850 – km 71+165 (IRD Engineering SRL) – 876194,77 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum M2 Chisinau-Soroca km 5+733 - km 26+200 (Aecom Inocsa SLU în asociere cu SC Search Corporation SRL) – 2652102,34 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectoarelor de drum R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni, km 6+446 – km 24+050, km 24+050 – km 68+250 (WSP Group SRL în asociere cu Tecnic Consulting Engineering Romania SRL) – 15381380,72 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni km 6+446 – km 24+050 (Euro-Asian Construction Corporation EVRASCON JSC) – 106477030,35 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni km 24+050 – km 68+250 (OHL ZS a.s.) – 60463614,21 lei moldoveneşti;

• Executarea lucrărilor de reparaţie a drumului R3 Chişinau-Hînceşti-Cimişlia-Basarabeasca km 29+900 – km 51+250 (Lusmecon SA) – 83125077,52 lei moldoveneşti;

• Executarea lucrărilor de reparaţie a drumului R3 Chişinău-Hînceşti-Cimişlia-Basarabeasca km 51+250 – km 68+557 (Rutador SRL) – 85366427,07 lei moldoveneşti;

• Executarea lucrărilor de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere pe drumul R20 Rezina-Orhei-Călăraşi km 0+000 – km 46+000, tronsonul km 0 – km 8,3 (Lusmecon SA) – 7821187,88 lei moldoveneşti;

• Executarea lucrărilor de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere pe drumul R20 Rezina-Orhei-Călăraşi km 0+000 – km 46+000, tronsonul km 8,3 – km 16,8 (Genesis International SRL) – 10996874,57 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum R16 Bălţi-Făleşti-Sculeni, km 4+800 - km 59+480 (Impresa Pizzarotti & C.S.p.A.) – 80913905,72 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum R16 Bălţi-Făleşti-Sculeni, km 4+800 - km 59+480 (Louis Berger) – 6394732,57 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum R6 M1-Ialoveni, km 0+000 - km 6+550 (IRD Engineering SRL) – 3878890,88 lei modoveneşti.

2. Împrumuturile BERD nr.37671, nr.41442 şi nr.45094

Pentru anul 2015, în vederea finanţării lucrărilor de reabilitare şi a serviciilor de consultanţă au fost planificaţi 188670900,00 lei moldoveneşti. În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 188670818,36 lei moldoveneşti, nivelul executării constituind 100%. Mijloacele financiare au fost utilizate conform contractelor:

• Reabilitarea sectorului de drum M2 Chişnău-Soroca, km 26+200- km 54+850 (TOTO Costruzioni Generali S.p.A. în asociere cu TADDEI S.p.A.) – 16130916,59 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum M3 Chişinău-Giurgiulesti Road km 96+800 - km 122+800 (SC Pa&Co International SRL) – 8838683,85 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum M3 Chişinău-Giurgiulesti Road km 122+800 - km 151+200 (SC Pa&Co International SRL) – 45591965,89 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectoarelor de drum M3 Chişinău-Giurgiulesti, km 96+800 – km 122+800 şi km 122+800 – km 151+200 (Louis Berger SAS) – 12013381,32 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectoarelor de drum M3 Chişinău-Giurgiulesti Road, km 151+200 - km 171+290 şi km 179 +650 - km 190+750 (SC Pa&Co International SRL) – 10512932,01 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectoarelor de drum M3 Chişinău-Giurgiulesti Road, km 151+200 - km 171+290 şi km 179 +650 - km 190+750 (Louis Berger SAS) – 9702177,18 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectoarelor de drum R1 Chişinau-Ungheni-Sculeni, km 74+177 - km 96+200 (Spea Ingegneria Europea SPA) – 2867124,05 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum R33 Hînceşti-Lăpuşna-M1, km 0+000 - km 37+200 (Euro-Asian Construction Corporation EVRASCON JSC) – 11978388,22 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectoarelor de drum R33 Hînceşti-Lăpuşna-M1, km 0+000 - km 37+200 (Spea Ingegneria Europea SPA) – 4580219,31 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectoarelor de drum R14 Bălţi-Sărateni km 26+600 – km 38+300, km 43+000 – km 61+000 şi podul la km 64+756 (MSF Engenharia SA) – 54549315,32 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectoarelor de drum R14 Bălţi-Sărăteni, km 26+600 – km 38+300 şi km 43+000 – km 61+000 şi podul la km 64+756 (Louis Berger SAS) – 11905714,62 lei moldoveneşti.

3. Granturile FIV nr.ENPI/2007/019549-MD-02 şi nr.ENPI/2011/265-548 ale CE

Pentru anul 2015, în vederea finanţării lucrărilor de reabilitare şi a serviciilor de consultanţă au fost planificaţi 105965480,92 lei moldoveneşti. În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare în suma de 51227256,07 lei moldoveneşti, nivelul executării constituind 48,34%. Mijloacele financiare au fost utilizate conform contractelor:

• Reabilitarea sectoarelor de drum R14 Bălţi-Sărăteni, km 10+780 – km 26+600, km 61+000 – km 64+370 (SC Pa&Co International SRL) – 812505,58 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectoarelor de drum R14 Bălţi-Sărăteni, km 10+780 – km 26+600 şi km 61+000 – km 64+370 (Louis Berger SAS) – 3733881,88 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de construcţie a variantei de ocolire a or. Ungheni, R1 km 96+200 - km 103+913 (WSP Group SRL în asociere cu Tecnic Consulting Engineering Romania SRL) – 6444326,52 lei moldoveneşti;

• Construcţia a variantei de ocolire a or. Ungheni, R1 km 96+200 - km 103+913 (OHL ZS a.s.) – 23541796,45 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de consultanţă pentru asistenţă în implementarea proiectelor (Roughton International Ltd) – 16694745,64 lei moldoveneşti.

4. Grant nr.C30221/EBSF-2013-07-139 al CE

Pentru anul 2015, în vederea finanţării serviciilor de asistenţă la implementarea Reformei Sistemului de Întreţinere a Drumurilor au fost planificaţi 6817204,08 lei moldoveneşti. În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare în suma de 6817204,08 lei moldoveneşti, nivelul executării constituind 100%. Mijloacele financiare au fost utilizate conform contractului:

• Prestarea serviciilor de asistenţă la implementarea Reformei Sistemului de Întreţinere a Drumurilor (Roughton International Ltd) – 6817204,08 lei moldoveneşti.

Gr.pr.14, gr.7, tip 755 Proiectul “Reabilitarea drumurilor”

Proiectul dat se află în subordinea Fondului “Provocările mileniului-Moldova”. Proiectul “Reabilitarea drumurilor” prevede reconstrucţia şi modernizarea tronsonului Sărăteni-Soroca. Suma aprobată constituie 180,0 mil. lei, cea precizată rămîne la nivel de suma aprobată iar suma finanţată constituie 157,3 mil. lei.

Au fost finanţate activităţile de finisare a lucrărilor de reconstrucţie şi modernizare a tronsonului Sărăteni-Soroca.

15. Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe

La grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 460,8 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 60,5 mil. lei şi a constituit 521,3 mil. lei.

La această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 381,9 mil. lei, ce constituie 73,3 la sută faţă de prevederi.

Cheltuielile la grupa dată au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare:

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 59,2 la sută, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă la nivel de 40,2 la sută, fonduri speciale 95,7 la sută iar mijloace speciale – sută la sută.

Din componenta de bază suma de 15,1 mil. lei a fost finanţată pentru următoarele cheltuieli:

♦ Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 11,2 mil. lei, în valoare totală pentru Fondul naţional de dezvoltare regională, ce constituie 100,0 la sută din prevederi;

♦ Ministerului Afacerilor Interne pentru întreţinerea obiectivelor speciale – 1,8 mil. lei. Suma alocată a fost cheltuită pentru următoarele direcţii: servicii comunale şi de întreţinere, reparaţii curente ale clădirilor şi procurarea materialelor de construcţii, reparaţii curente a utilajului şi inventarului, procurarea combustibilului, întreţinerea transportului de serviciu, procurarea mobilierului;

♦ Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei s-au alocat 1,3 mil lei pentru construcţia “Blocului cu 80 de apartamente pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl, str.Alba Iulia, mun.Chişinău”;

♦ La Acţiuni Generale s-au cheltuit 0,8 mil. lei pentru construcţia sistemei de alimentare cu apă şi canalizare din satul Burlacu, raionul Cahul (sursele Guvernului României).

La componenta fonduri speciale executarea constituie 95,7 la sută sau 288,5 mil. lei. 27,3 mil. lei constituie transferul soldului fondului ecologic naţional la componenta de bază a bugetului de stat.

La componenta proiecte finanţate din surse externe s-au efectuat cheltuieli în mărime de 78,1 mil. lei, sau 116 la sută pentru următoarele proiecte:

gr.pr.15; gr.02; tip 752 – Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apa potabila

Cheltuielile pentru acest proiect au fost efectuate pentru următoarele activităţi: procurarea bunurilor, lucrărilor capitale, lucrări de instalare şi cooperare tehnică.

Sursele de finanţare:

- contribuţia din grant – 37899,9 mii lei;

- contribuţia din credite – 47601,9 mii lei.

gr.pr.15; gr.01; tip 765 - Proiectul “Construcţia locuinţelor sociale II”

În perioada de gestiune au fost finalizate sau continuate construcţia locuinţelor sociale în următoarele raioane:

1. raionul Briceni – 25 apartamente sociale

2. raionul Sîngerei - 35 apartamente sociale

3. raionul Hînceşti – 56 apartamente în 15 localităţi, dintre care în 8 localităţi au fost finalizate iar în 7 sînt în proces de construcţie

4. raionul Soroca - 72 apartamente

5. raionul Ialoveni – 94 apartamente care sînt executate la nivel de 60,0 la sută.

Cheltuielile s-au efectuat din următoarele surse:

- contribuţia din împrumut – 42381,9 mii lei;

- contribuţii din alte mijloace – 5506,1 mii lei.

gr.pr.15; gr.02; tip 778 – Proiectul “Modernizarea serviciilor publice locale”

Din sursele proiectului respectiv au fost implementate următoarele activităţi:

• Asigurarea cu servicii de apă şi canalizare a locuitorilor s.Duruitoarea Veche, s.Costeşti, r-nul Rîşcani;

• Construcţia (renovarea) staţiei de tratare a apelor uzate din or.Costeşti;

• Extinderea sistemului de canalizare în or.Costeşti;

• Îmbunătăţirea eficienţei energetice a spitalului regional Orhei;

• Construcţia sistemului de canalizare în satul Roşu;

• Reabilitarea staţiei de tratare a apei din Cahul.

Cheltuielile pentru activităţile menţionate au costituit:

- contribuţia din granturi - 12412,6 mii lei.

Programul 75 3 “Aprovizionare cu apă şi canalizare” Scopul programului este îmbunătăţirea sistemului de canalizare şi alimentare cu apă prin reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare existente în conformitate cu Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din RM.

Realizarea indicatorilor de performanţă pe Ministerul Mediului se prezintă în tabelul următor:

16. Complexul pentru combustibil şi energie

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii financiare în sumă de 595,0 mil. lei, din care 523,7 mil. lei componenta de bază şi 71,3 proiecte finanţate din surse externe. Ulterior, conform modificărilor operate pe parcursul anului în Legea bugetului de stat pe anul 2015, alocaţiile totale au fost diminuate cu 348,6 mil. lei care, în final, au constituit 246,4 mil. lei. Diminuarea în cauză a fost ca rezultat al excluderii alocaţiilor pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău – 300,0 mil. lei şi diminuării fondului pentru eficienţă energetică cu 122,8 mil. lei.

Conform rapoartelor, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 106,8 mil. lei, ce constituie 43,3% faţă de prevederi.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 72,7%, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă 66,6% faţă de prevederi, iar mijloacele speciale la nivel de 50 la sută.

Lipsa veniturilor la finele anului a şi generat nefinanţarea unor cheltuieli aferente preconizate în legea anuală a bugetului de stat. Este de menţionat că, din motivele enumerate, nu au fost efectuate transferurile către fondul pentru eficienţă energetică.

În anul 2015 la grupul dat, prin cadrul de cheltuieli alocate din bugetul de stat au fost implementare următoarele programe de performanţă:

Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, include următoarele subprograme:

Subprogramul “Politici şi management în sectorul energetic“- Executarea de casă a acţiunilor implementate au constituit în perioada de referinţă suma de 10,9 mil. lei, fiind realizate următoarele activităţi:

• Raportul de evaluare lumino-tehnică a sistemului de iluminat public stradal modernizat din Bălţi;

• Studiu cu privire la analiza cadrului normativ cu incidenţă în domeniul taxelor, impozitelor şi a principiilor de funcţionare a fondurilor publice în RM;

• Studiu privind estimarea impactului reducerii cotei TVA pentru biocombustibili solizi şi producerea energiei termice din ei;

• Au fost instruite 43 persoane în cadrul atelierului de lucru cu tematica “Auditul energetic în domeniul clădirilor. Auditul energetic industrial”. Totodată, cu suportul proiectului PNUD GEF ESCO Moldova în cadrul seminarului “Modalităţile de implementare a contractelor de performanţă energetică (CPE)” au fost instruite alte 60 de persoane.

• Au fost organizate cel puţin 20 evenimente de anvergură întru promovarea EE şi SER. Astfel, gradul de executare a sarcinilor/ activităţilor planificate a fost estimat la aproximativ 100,0%;

• Au fost instruiţi 22 angajaţi din cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă. Astfel, gradul de executare a sarcinilor/activităţilor planificate a fost estimat la aproximativ 91,7%;

• A fost iniţiată procedura de colectarea a datelor de la APL privind proiectele de reabilitare a iluminatul stradal implementate sau iniţiate cît şi consumul de energie electrică pentru iluminat, se actualizează modulul bazei de date ce ţine de deşeurile menajere solide.

• Au fost editate 1250 (Ro) şi 350 (En) reviste cu tematica “MOLDOVA ECO ENERGETICA 2014”; 1000 - Ghiduri practice privind iluminatul stradal în zonele rurale ale Moldovei; 600 - Ghiduri practice privind implementarea sistemului de management energetic în instituţiile publice; 600 - Ghiduri practice pentru implementarea unui sistem inteligent de măsurare şi monitorizare a consumului de energie în cadrul spitalelor Astfel, gradul de executare a sarcinilor/ activităţilor planificate a fost estimat la aproximativ 15,2%;

Subprogramul reţele şi conducte de gaz. Mijloacele debursate din bugetul de stat în parcursul anului a constituit suma de 2,1 mil lei. Programul are scop de a finanţa proiectul de construcţie a gazoductului pe lungimea Ungheni-Chişinău pînă în anul 2018, precum şi finalizarea Proiectului privind construcţia gazoductului pe direcţia Ungheni-Iaşi.

În vederea valorificării sumei de 0,9 mil. euro rămase ca urmare a finalizării construcţiei gazoductului Ungheni-Iaşi, Comisia Europeană a acceptat extinderea perioadei de implementare a proiectului pînă la 31 decembrie 2015 pentru a efectua activităţi suplimentare privind îmbunătăţirea obiectului. În urma licitaţiilor petrecute au fost semnate un contract vizînd procurarea de bunuri (echipament etalon de măsurare şi verificare a echipamentelor de lucru din Staţia Măsurare Gaze, Ungheni) şi două contracte pentru lucrări suplimentare (instalarea nodurilor de contorizare de debit mic, fără care nu este posibilă furnizarea gazelor către consumatorii din raionul Ungheni, drum de acces, racordarea la sistemul de energie electrică etc.), care vor spori funcţionalitatea şi fiabilitatea operării gazoductului.

De asemenea, a fost finalizat studiul de fezabilitate privind construcţia gazoductului pe direcţia Ungheni – Chişinău.

Mijloacele financiare nu au fost valorificate, deoarece lucrările efectuate şi bunurile livrate în ultimele luni ale anului 2015 vor fi achitate în primele luni ale anului 2016, după verificarea tuturor activităţilor realizate şi documentaţiei prezentate.

Subprogramul reţele electrice

În anul 2015 a fost planificată suma de 85,2 mil. lei, dintre care 42,6 mil. lei pentru implementarea Programului de reabilitare a reţelelor de transport electric (BERD, BEI, CE), care este gestionat de către ÎS ”Moldelectrica” şi 42,4 mil. lei pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Ucraina cu ENTSO-E. La situaţia din 1 ianuarie 2016 a fost utilizată suma de 36,6 mil. lei (43.0%).

Pe parcursul perioadei de raportare au fost realizate acţiuni aferente implementării prevederilor Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi BERD “Reabilitarea reţelelor electrice de transport ale ÎS “Moldelectrica”, ratificat prin Legea nr.180 din 11.07.2012.

Astfel, în perioada de raportare ÎS ”Moldelectrica” a continuat organizarea celor 4 tendere (tenderul A, B, C şi D). Pentru tenderul A “Schimbarea Transformatoarelor”, Comisia de tender a desemnat cîştigătorul. Ulterior, Banca Europeană de Investiţii nu a aprobat raportul de evaluare a ofertelor şi, prin urmare, finanţarea acestei componente a fost anulată. În urma discuţiilor cu BEI în perioada octombrie-noiembrie 2015 a fost decis să fie relansată procedura de tender cu un caiet de sarcini modificat, care va fi mai strict decît cel precedent şi nu va introduce neclarităţi la evaluarea anumitor lucrări preconizate pe proiect. Referitor la tenderul B “Reconstrucţia IDE 110 kV”, în perioada 02.07.2015-15.09.2015 a fost realizată etapa a 2 (procedura de tender). Începînd cu 15.09.2015 se efectuează analiza ofertelor tehnice şi financiare primite de la companii. Prima versiune a raportului de evaluare a fost transmis spre aprobare la BEI în ianuarie 2016. În cazul tenderului C “Reconstrucţia ID 400 – 35 kV şi a celulelor 10 kV” este în proces de elaborare caietul de sarcini. Procedura de tender D “Reconstrucţia LEA 110 kV” a fost petrecută în perioada 24.04.2015-21.07.2015. În urma efectuării acesteia au fost obţinute oferte tehnice şi financiare de la companii. Comisia de tender a desemnat cîştigătorul. Raportul de evaluare a fost aprobat de BERD. A fost semnat contractul pe data de 03.12.2015. Se preconizează transferarea avansului în cel mai scurt timp.

Proiectul studiului de fezabilitate privind interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la Comunitatea Europeană a Operatorilor de Energie Electrică (ENTSO-E) a fost prezentat în luna decembrie 2015. Studiul final urmează a fi prezentat în luna februarie 2016. La 28 decembrie 2015 a fost semnat amendament cu privire la extinderea proiectului pînă la 30 septembrie 2016.

Subprogramul eficienţă energetică şi surse regenerabile - Costul măsurilor efectuate în parcursul anului au constituit suma de 16,1 mil. lei.

Fondul pentru Eficienţă Energetică a fost creat în scopul atragerii şi gestionării resurselor financiare în vederea finanţării şi implementării proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabile în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern. Din momentul creării Fondului, au fost lansate 5 apeluri de propuneri de proiecte (APP). În perioada de raportare, în cadrul apelului de propuneri nr.3 (sectorul public) au fost aprobate 103 proiecte de eficienţă energetică şi valorificare a surselor de energie regenerabilă. De asemenea, pe parcursul anului Fondul pentru Eficienţă Energetică a efectuat debursări a mijloacelor financiare beneficiarilor de proiecte din cadrul APP 1 şi APP 3 în valoare totală de 98566,2 mii lei.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorului a efectuat 70 controale de stat pentru verificarea produselor cu impact energetic şi a testat un produs cu impact energetic .

Pentru realizarea activităţilor în contextul Proiectului “Sporirea capacităţilor în domeniul eficienţii a resurselor regenerabile în sectorul energetic” pe parcursul anului 2015 a fost utilizată suma de 4937,6 mii lei sau 33,4%. Prin intermediul acestuia s-a acordat suport Fondului de Eficientă Energetică şi Ministerului Economiei în procesul de armonizare a legislaţiei europene în domeniul eficienţei energetice şi resurselor regenerabile de energie şi dezvoltarea capacităţilor profesionale ale angajaţilor Ministerului, prin organizarea cursurilor de instruire. La finele anului 2015, gradul de realizare a activităţilor proiectului a fost egal cu 95,6%.

Proiectul ”Energie şi Biomasă” din Moldova este gestionat de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică. În perioada de raportare, în cadrul Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului de biomasă solidă, 300 de persoane fizice şi juridice au beneficiat de subvenţii pentru cazanele pe biomasă.

Subprogramul reţele termice. Pentru anul 2015 au fost planificate mijloace financiare în sumă de 42136,1 mii lei, la situaţia din 1 ianuarie 2016 fiind valorificată suma de 41041,1 mii lei. În perioada de raportare au fost întreprinse activităţile de finalizare a Proiectul ”Reforma sectorului energetic şi sporirea eficienţei în sectorul energetic” şi elaborat raportul final. Printre principalele rezultate ale Proiectului este reorganizarea sectorului termoenergetic al ţării. Astfel, în baza Hotărîrii Guvernului nr.318 din 07.05.2014 cu privire la reorganizarea unor întreprinderi din sectorul termoenergetic, a fost finalizată procedura de absorbţie a SA ”CET-1” de către SA ”CET-2” şi procesul de preluare de către SA ”CET-2” a activelor SA ”Termocom”.

De asemenea, a fost lansat proiectul ”Îmbunătăţirea eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică”. Obiectivul acestuia este îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi valabilităţii financiare a companiei nou-formate SA ”Termoelectrica”, îmbunătăţirea calităţii şi fiabilităţii serviciilor de alimentare cu energie termică prestate populaţiei în municipiul Chişinău. În anul 2015 a fost planificată suma de 39471,0 mii lei şi utilizate 97,5% (38488,4 mii lei) pentru următoarele activităţi: i) Proiectarea, furnizarea şi instalarea reţelei termice de interconectare şi a staţiei de pompare între circuitele CET-1 şi CET-2 (C1.1) – 26706,5 mii lei; ii) Proiectarea, furnizarea şi instalarea: Reconectarea instituţiilor publice la SA CET Chişinău, inclusiv instalarea punctelor termice individuale şi a reţelelor termice asociate (C 1.3) – 8474,4 mii lei; iii) Comision unic din acordul de împrumut - 1960,0 mii lei; iv) Cheltuieli pentru managementul proiectului în sumă de 1347,5 mii lei. Aceste cheltuieli includ remunerarea consultanţilor UCIPE, procurarea echipamentului de oficiu, rechizitelor de birou, mijloace de comunicare şi alte cheltuieli.

17. Serviciul datoriei de stat

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată au fost aprobate alocaţii în sumă de 1260,5 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul alocaţiilor s-a micşorat cu 196,4 mil. lei şi au constituit 1064,1 mil. lei sau 3,2 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat. La această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 1043,3 mil. lei, ceea ce constituie 98,0 la sută faţă de prevederi.

Din suma totală a cheltuielilor de casă, pentru serviciul datoriei de stat externe au fost utilizate mijloace băneşti în mărime de 249,7 mil. lei sau 23,9% şi pentru serviciul datoriei de stat interne –793,6 mil. lei sau 76,1%. Prevederile anuale au fost realizate la nivel de 92,7% şi 99,9%, respectiv.

Totodată, în comparaţie cu anul precedent, cheltuielile executate la grupa dată sunt cu 451,5 mil. lei mai mult sau la nivel de 176,3%, dintre care: pentru serviciul datoriei de stat externe – cu 35,6 mil. lei mai mult sau la nivel de 116,6%, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – cu 415,9 mil. lei mai mult sau la nivel de 210,1% în legătură cu majorarea ratelor dobînzii la VMS comercializate pe piaţa primară.

18. Completarea rezervelor de stat

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 49,1 mil. lei, care pe parcurs au fost micşorate cu 5,0 mil. lei şi au constituit suma de 44,1 mil. lei.

La acest grup, la componenta de bază s-au aprobat/precizat cheltuieli în sumă de 19,2 mil. lei.

Conform dărilor de seamă, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 19,1 mil. lei, ce constituie 99,5% faţă de prevederi.

La componenta mijloace speciale, partea de cheltuieli s-a redus cu 5,0 mil. lei în legătură cu diminuarea părţii de venituri.

Structura cheltuielilor la grupa dată pe surse de finanţare se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 99,5%, cele din mijloace speciale – 63,1% faţă de prevederi.

Datoriile creditoare la finele anului 2015 la ramura dată la componenta de bază au constituit 0,5 mil. lei, partea preponderentă o constituie cheltuielile de personal, ce reprezintă salariul pentru luna decembrie.

Datoriile debitoare au constituit 0,1 mil. lei, pentru plata mărfurilor şi serviciilor, ce formează datorii curente.

Cheltuielile efective au constituit 17,8 mil. lei.

Numărul mediu de personal a fost de 133,5 unităţi cu salariul mediu lunar 2456,23 lei.

La mijloacelor speciale executarea de casă a veniturilor este de 12,7 mil. lei, la cheltuieli 15,7 mil. lei sau 63,1 la sută din alocaţiile precizate.

Începînd cu anul 2014, Agenţia Rezerve Materiale realizează bugetul în format de programe şi performanţă. Dat fiind caracterul confidenţial a Raportului de performanţă la situaţia din 1 ianuarie 2016, informaţia la acest capitol se conţine în Raportul privind executarea bugetului pe anul 2015 prezentat de Agenţie.

19. Alte servicii legate de activitatea economică

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost preconizate alocaţii în sumă de 545,7 mil. lei, sau executarea de casă a constituit nivelul de 63% la sută, sau 343,8 mil. lei, dintre care cheltuielile pe componenta de bază au fost valorificate în sumă de 179,1 mil. lei, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă –164,0 mil. lei, şi din contul mijloacelor speciale – 0,8 mil. lei.

Executarea de casă totală a bugetului la grupa dată se prezintă după cum urmează: 289,2 mil. lei Ministerul Economiei; 28,1 mil. lei - Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; 21,5 mil. lei - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; 1,0 mil. lei - Ministerul Finanţelor; 4,0 mil. lei - Agenţia Turismului.

Ministerul Economiei

Din bugetul prevăzut Ministerul Economiei în anul 2015, în sumă de 448,1 mil. lei, la componenta de bază au fost executate mijloace în sumă de 125,6 mil. lei şi 163,6 mil. lei din contul proiectelor finanţate din surse externe.

Pe parcursul anului Ministerul Economiei în cadrul activităţilor legate de activitatea economică a implementat următoarele programe de bază, şi anume ce ţine de serviciile generale economice şi comerciale, dezvoltarea reglementărilor tehnice naţionale, precum şi dezvoltarea industriei.

Subprogramul promovarea exporturilor cuprinde următoarele activităţi

1. Conferinţa Mondială Anuală în domeniul Investiţional, ediţia 20 - WAIPA, Milano, Italia

Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova, în calitate de membru al Asociaţiei Mondiale a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor (WAIPA), a participat la cea de-a XX-a conferinţă al acesteia, ce a avut loc în perioada 14-16 iunie 2015, în oraşul Milano, Italia. Conferinţa a reunit peste 100 dintre cele mai importante agenţii de promovare a investiţiilor din întreaga lume, conducători de instituţii financiare, figuri politice de nivel înalt, lideri ai sectorului privat, economişti şi cercetători proeminenţi.

2. Comunicare Instituţională MIEPO

Au fost contractate mai multe companii pentru a beneficia de următoarele servicii: mentenanta site miepo.md; servicii de publicare articole; servicii de traducere.

S-a participat în cadrul şedinţelor comisiei mixte moldo-române, precum şi în cadrul întrevederilor cu misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova, cu sediul la Bucureşti.

În perioada de raportare, a fost contractată terţa parte care va forma conţinutului tematic şi va menţine canalele de media socială MIEPO, precum şi va forma şi macheta buletinele informaţionale bilingve ale MIEPO.

3. Asigurarea executării proiectului de participare a Republicii Moldova la WE Milano 2015

Deplasarea managerului de proiect Expo-Milano 2015, în Milano, Italia în perioada 29-31 ianuarie 2015, pentru a efectua o vizită de lucru la şantierul de construcţie a Pavilionului Moldovei.

Vizite de lucru pe subiecte organizatorice, în perioada 30 martie - 3 aprilie Delegati MIEPO: Dona Şcola, Radu Balan.

Vizită de recepţie finală a lucrărilor de construcţie a Pavilionului Republicii Moldova, precum şi deschiderea oficială a Expoziţiei Mondiale ”Milano-2015”, 19 aprilie - 4 mai, 27 aprilie - 4 mai. Delegati MIEPO: Dona Şcola, Radu Balan.

Deplasări în scopul asigurării procesului organizatoric la Pavilionul Moldovei în cadrul expoziţiei Mondiale “Milano-2015”, în perioada 14-17 iulie. Delegaţi MIEPO: Dona Şcola, Radu Balan.

Ziua Naţionala la Pavilionul Moldovei, Expo Milano. Delegaţi MIEPO

A fost elaborat ghidul pentru organizarea evenimentelor de promovare (export+cultură+ţară) şi organizate consultări publice - ”Country Brand”.

4. Program de Afaceri “Fabricat în Moldova 2015”

Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova a semnat contract de grant cu Camera de Comerţ şi Industrie din Republica Moldova în vederea bunei desfăşurări a Programului de Afaceri în cadrul expoziţiei ”Fabricat în Moldova 2015”, desfăşurat în perioada 27 ianuarie – 10 februarie curent.

Programul de Afaceri a fost predestinat agenţilor economici, IMM-urilor, instituţiilor de stat, companiilor mari, precum şi angajaţilor companiilor, în vederea obţinerii abilităţilor practice, ce ulterior ar putea fi folosite în cadrul activităţilor desfăşurate. Participanţii au beneficiat de posibilitatea de a participa atît la mese rotunde, discuţii interactive cu experţi de talie naţională şi internaţională, precum şi a efectua schimb de experienţă. Subiectele de bază a Programului de Afaceri au inclus: competitivitatea produselor, aspecte practice şi specifice referitor la implementarea Acordului de Liber Schimb, algoritmul derulării operaţiunilor de export-import etc. La eveniment au participat peste 100 de companii.

5. Program de Afaceri de pregătire şi perfecţionare a managerilor din diferite sectoare

Programul reprezintă un instrument de promovare a comerţului extern în vederea favorizării intensificării relaţiilor economice moldo-germane.

În perioada ianuarie – iulie 2015, grupurile au urmat un program de pregătire preventivă, organizat de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, elaborat în colaborare cu experţi germani, şi a inclus training-uri pe următoarele teme: ”Comerţ internaţional şi operaţiuni de export – import”, ”Întocmirea contractelor internaţionale”, ”Marketing”, ”Project management”, ”Tehnici de prezentare”, ”Management intercultural”, ”Tehnici de comunicare şi negocieri în afaceri”, ”Leadership” şi ”management – noţiuni generale”.

Grupurile sus-menţionate au urmat un stagiu de practică în Germania, fiind repartizate în unul din cele 12 centre de instruire, şi a inclus: instruiri pe subiecte manageriale şi de internaţionalizare a afacerii, vizite de informare la întreprinderi notorii şi vizite individuale de stabilire a relaţiilor de colaborare.

6. Forumul Economic din cadrul Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord

În perioada 6–10 octombrie 2015, în cadrul Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord, desfăşurate la Bălţi, a avut loc Forumul Economic “Promovarea potenţialului economic al Regiunii de Dezvoltare Nord”.

Scopul forumului a fost promovarea potenţialului economic şi investiţional al Regiunii de Dezvoltare Nord şi facilitarea parteneriatelor de dezvoltare între localităţile/ întreprinderile din Republica Moldova, România, Letonia.

Evenimentul a prevăzut sesiuni, reunind reprezentanţi ai administraţiilor publice centrale şi locale, societatea civilă, donatori şi peste 80 de antreprenori din Moldova, România şi Letonia.

7. Expoziţia ”Fabricat în România”

În perioada 14-17 octombrie 2015, la Bucureşti, în incinta ROMEXPO, a avut loc expoziţia “Fabricat în România”. Republica Moldova a participat în premieră la eveniment cu un stand extins pe o suprafaţă de 200 m², în care au fost expuse produse a circa 50 companii autohtone din sectoarele agroalimentar, vinicol, industria uşoară, producţia cosmetică, materiale de construcţii etc.

Totodată, evenimentul a coincis cu desfăşurarea reuniunii Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică între Republica Moldova şi România.

În urma participării la expoziţie, companiile participante au reuşit să stabilească cca. 234 contacte de colaborare cu potenţiali clienţi, distribuitori din sectorul agro-alimentar, construcţii, industria uşoară, cosmetice etc.

8. ”Pro Export Forum 2015”

MIEPO, în cooperare cu o serie de parteneri, a organizat cea de-a III-a ediţie a Forumul dedicat promovării exportului din Republica Moldova ”PRO EXPORT FORUM 2015”, ce a avut loc în perioada 26 – 27 noiembrie curent. Totodată,”PRO EXPORT FORUM”, cunoscut de pînă acum ca ”Forul Exportatorului” a căpătat în anul 2015 identitate vizuală proprie.

Subprogramul “Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii” cuprinde următoarele activităţi :

I. Facilitarea accesului ÎMM la resurse financiare prin garantarea de stat a creditelor solicitate de la instituţiile financiare

Pe parcursul perioadei de gestiune, cu suportul Fondului de Garantare a Creditelor, gestionat de ODIMM, a fost facilitată acordarea a 227 credite agenţilor economici în sumă cumulativă de cca 124,6 mil. lei, asigurate cu garanţii financiare în valoare cumulativă de 46,3 mil. lei, ceea ce a contribuit la implementarea în economie a proiectelor investiţionale de cca 200,65 mil. lei.

Pe parcursul perioadei de gestiune, în scopul facilitării accesului IMM la resurse financiare, din totalul mijloacelor financiare aprobate în sumă de 13000 mii lei, din bugetul de stat au fost transferate 4999,97 mii lei

Dezvoltarea reţelei incubatoarelor de afaceri

Pe parcursul anilor 2011- septembrie 2015 au fost date în exploatare 8 Incubatoare de afaceri, inclusiv cel din Cimişlia, lansat oficial la 23 martie 2015. Actualmente, Reţeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova întruneşte 9 incubatoare, inclusiv 8 constituite din contul mijloacelor Bugetului de Stat cu suportul Uniunii Europene şi unul creat cu suportul Guvernului Norvegiei în 2009.

II. Programul de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1.

Pe parcursul anului 2015, întru informarea potenţialilor beneficiari cu privire la condiţiile de participare la Program au fost acordate 2179 consultaţii (în cadrul “Ghişeului unic ODIMM”, în oficiu, la telefon, email şi la alte evenimente tematice). Au fost organizate 8 cursuri de instruire antreprenorială cu participarea a 198 Beneficiari ai Programului, inclusiv 35% femei. Din total instruiţi 47% sunt migranţi.

În perioada de referinţă, ODIMM a înregistrat 248 cereri de participare la Program şi 105 cereri de finanţare nerambursabilă, înaintate de către lucrătorii migranţi şi rudele de gradul I ale acestora. Cererile de finanţare nerambursabilă recepţionate în perioada de gestiune au completat cele 112 cereri primite în anul 2014, dar nefinanţate din cauza utilizării complete a mijloacelor financiare anuale disponibile.

Suma mijloacelor financiare necesare finanţării acestor 217 proiecte s-a estimat la circa 42 milioane lei. Din motivul insuficienţei mijloacelor financiare planificate, recepţionarea cererilor pentru participare la etapa de finanţare a programului a fost temporar sistată din 16 martie 2015 cu acceptul Comitetului de supraveghere a programului.

Urmare analizei cererilor depuse la finanţare, în perioada de referinţă au fost validate 111 contracte, inclusiv semnate 77 contracte de finanţare nerambursabilă. Din numărul afacerilor aprobate pentru finanţare 14 sunt fondate sau gestionate de femei (29,8%). Suma investiţiilor preconizate a fi efectuate în economie constituie 51,52 mil. lei, suma granturilor solicitate este de 14,96 mil. lei.

III. Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), Componenta I.

Pe parcursul perioadei de referinţă, ODIMM a organizat 16 cursuri de instruire în domeniul antreprenorial, în cadrul cărora au fost instruiţi 458 tineri, dintre care 24,9% sunt antreprenori. Din numărul total de tineri instruiţi 40,6% sunt femei. Toţi tinerii participanţi la Programul de instruire au fost monitorizaţi la sfîrşitul cursurilor prin completarea chestionarelor. În aceeaşi perioadă au fost consultate peste 1110 potenţiali antreprenori sau persoane care recent şi-au înregistrat propria afacere.

Pentru realizarea Componentei I PNAET în perioada raportată către ODIMM au fost transferate 150,1mii lei. Costul implementării acestui compartiment în anul 2015 se estimează la 274 mii lei. Suma necesară pentru acoperirea angajamentelor financiare în cadrul PNAET constituie 123,9 mii lei.

IV. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale prin promovarea instruirii continuă

Una din priorităţile ODIMM este realizarea acţiunilor de formare şi dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale prin realizarea Programului “GEA”, implementat continuu.

În cadrul Programului au fost acordate circa 1280 de consultaţii şi asistenţă gratuită prin intermediul “Ghişeului unic ODIMM.

În colaborare cu IFTS şi secţiile economie ale consiliilor raionale/municipale au fost organizate 27 cursuri de instruire, fiind instruiţi 797 persoane din 12 localităţi ale Republicii.

În scopul identificării calităţii seminarelor, în perioada raportată au fost analizate chestionarele de evaluare, completate de participanţii la instruire. Conform chestionarelor, 93% din respondenţi vor aplica cunoştinţele acumulate în activitatea de antreprenoriat.

V. Dezvoltarea dialogului public – privat

Scopul Programului de subvenţionare a participării agenţilor economici la tîrguri şi expoziţii constă în promovarea IMM-urilor pe piaţa locală şi internaţională prin intermediul activităţilor expoziţionale organizate în Republica Moldova.

Graţie acestui program întreprinderile micro şi mici sunt susţinute prin rambursarea a 50% din costul spaţiului expoziţional. Conform Regulamentului suma maximală de subvenţionare nu poate depăşi 2000 de lei.

În perioada de referinţă au fost subvenţionaţi 74 agenţi economici, participanţi ai expoziţiilor “Fabricat în Moldova”, “Moldagrotech”, “Spring, Moldconstruct, Moldenergy”, Tourism. Leisure. Hotels”, “Food & Drinks. Food Technology”, “Packaging. Depot”.

Subprogramul “Protecţia drepturilor consumatorilor”.

Alocaţiile aprobate de la componenta de bază a bugetului de stat constituie 16256,3 mii lei, din care 8800,0 mii lei au fost alocate Agenţiei pentru executarea Planului de realizare a angajamentelor asumate în Matricea de politici privind suportul bugetar acordat de Uniunea Europeană pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în Republica Moldova (Programul DCFTA).

Subprogramul “Securitatea industrială′′.

Scopul subprogramului este de a reduce riscurile privind funcţionarea obiectelor industrial periculoase pentru populaţie, prevenirea riscurilor de avarii industriale şi catastrofe cu caracter tehnogen.

Principalele activităţi se referă la intensificarea evaluării riscurilor şi intreprinderea măsurilor de prevenire a acestora.

Este de menţionat că în perioada anului 2015 s-a majorat numărul de prestare a consultanţei agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale, astfel numărul de acte de prestare a consultantei a constituit 2589 de acte, totodată înlăturarea încălcărilor depistate la OIP sa efectuat la circa 87,6%.

Programul “Dezvoltarea reglementărilor tehnice naţionale′′ include următoarele subprograme:

Subprogramul “Dezvoltarea sistemului naţional de standardizare′′.

Activitatea Institutului Naţional de Standardizare (INS) este axată pe realizarea Programului de Standardizare Naţională (PSN) şi a Planului de acţiuni al Institutului pe anul 2015. Finanţarea activităţii INS se efectuează din bugetul de stat.

În perioada de referinţă au fost efectuate următoarele acţiuni ce ţin de realizarea PSN şi a Planului de acţiuni al INS:

1. Armonizarea standardelor naţionale cu standardele europene şi internaţionale

a) Intensificarea armonizării standardelor naţionale cu standardele europene şi internaţionale

Pe parcursul anului 2015 au fost adoptate 2971 de standarde moldovene, care preiau standarde europene (EN) şi standarde internaţionale (ISO);

Perfecţionarea mecanismelor de corelare a standardelor cu priorităţile politicilor publice şi necesităţile pieţei

• La momentul actual, baza de date a standardelor europene este completată periodic şi conţine 13355 standarde;

• Pe pagina web şi pe paginile de socializare ale INS au fost plasate 47 noutăţi, elaborate şi difuzate 7 comunicate;

• Pe parcursul anului 2015 au fost examinate şi avizate 55 proiecte de acte normative, identificate şi supuse examinării 19 standarde moldovene, identificate 11 standarde care urmează a fi supuse examinării periodice;

• Au fost anulate 1603 standarde GOST depăşite tehnologic.

2. Promovarea beneficiilor standardelor

• Sporirea gradului de aplicare a standardelor

• Au fost elaborate 3 materiale informaţionale, inclusiv:

- “Utilizarea şi referirea la standarde în reglementările tehnice”;

- “Elaborarea listei standardelor conexe la reglementările tehnice”;

- “Referinţe la standarde în acquis-ul comunitar”.

a) Sporirea gradului de informare despre activitatea de standardizare naţională, regională şi internaţională.

• Au fost elaborate patru ediţii ale buletinul informativ electronic “INStandard” din anul 2015 (nr.1/2015, nr.2/2015, nr.3/2015 şi nr.4/2015), care au fost plasate pe site-ul şi pe reţelele de socializare ale INS.

b) Sporirea calităţii instruirii în domeniul standardizării

3. Intensificarea participării Republicii Moldova la standardizarea regională şi internaţională

a) Corelarea gradului de participare a Republicii Moldova la standardizarea regională şi internaţională cu interesele naţionale

• În calitate de membru asociat al Comisiei Electrotehnice Internaţionale, pe parcursul anului 2015 INS (Comitetul Electrotehnic Moldovean) a examinat 164 proiecte de standarde internaţionale IEC elaborate de comitetele tehnice de standardizare IEC: CT 13, CT 34 şi CT 88, dintre care 40 au fost examinate în trim. I, 2015, 35 – în trim. II, 2015, 35 – în trim. III şi 54 – în trim. IV 2015. Totodată, s-a iniţiat colaborarea cu Comitetul tehnic european CEN/SS C01 - Food Products.

b) Consolidarea capacităţilor naţionale pentru participarea la standardizarea regională şi internaţională

4. Consolidarea cadrului instituţional în domeniul standardizării

a) Consolidarea capacităţilor instituţionale ale Institutului Naţional de Standardizare

• A fost aprobat Regulamentul privind evaluarea performanţelor profesionale ale salariaţilor IP ”Institutul Naţional de Standardizare” aprobat prin Ordinul INS nr.21 din 6 aprilie 2015 în baza căruia au fost identificaţi indicatorii cheie de performanţă individuală a angajaţilor din subdiviziunile INS;

• A fost elaborat Planul de instruire a angajaţilor INS, aprobat prin Ordinul INS nr.18 din 02.04.2015.

• Au fost desfăşurate 4 instruiri ale personalului INS (Planul de instruire a fost executat):

”Utilizarea instrumentelor IT în standardizare” - 11 salariaţi instruiţi;

”Îmbunătăţirea comunicării publice” - 2 salariaţi instruiţi;

”Managementul documentelor” - 12 salariaţi instruiţi;

”Specialist în domeniul managementului calităţii” - 3 salariaţi instruiţi.

b) Sporirea eficienţei activităţii comitetelor tehnice de standardizare

• În cadrul proiectului Twinning au fost instruiţi 50 de membri ai comitetelor tehnice privind participarea la activităţile comitetelor tehnice europene, internaţionale şi interstatale;

• În scopul perfecţionării periodice a cunoştinţelor membrilor comitetelor tehnice, în cadrul proiectului Twinning au fost instruiţi 30 membri, au fost elaborate 3 materiale informaţionale.

Subprogramul “Dezvoltarea sistemului naţional de Acreditare”.

La acest capitol au fost aprobate alocaţii financiare în sumă de 2000,0 mii lei. Pentru perioada de gestiune au fost precizate mijloace financiare în sumă de 2000,0 mii lei, executarea este de 1450,0 mii lei, sau 72,5%, motivul fiind lipsa mijloacelor financiare la bugetul de stat şi restituirea documentelor de plată nefinanţate de către Trezorerie.

Subprogramul ”Dezvoltarea sistemului naţional de standardizare”.

La acest capitol au fost aprobate alocaţii financiare în sumă de 4900,0 mii lei. Executarea este de 100,0%, sunt cheltuieli ale Institutului Naţional de Standardizare.

Proiecte finanţate din surse externe

Proiectul ”Ameliorarea competitivităţii II”.

Ce tine de Proiectul dat în conformitate cu Planul de Acţiuni şi Planul de Procurări al proiectului aprobat de către Banca Mondială pentru perioada ianuarie-septembrie al anului 2015 au fost efectuate cheltuieli din contul Creditului IDA nr.5509-MD în sumă totală de 10188,3 mii lei şi cheltuieli din contul Imprumutului IBRD 8400-MD în sumă totală de 73287,7 mii lei

Proiectul “Politici inteligente de Cluster pentru Europa de Sud Est”.

Pentru subprogramul dat a fost alocată suma de 1007,3 mii lei. La situaţia din 1 ianuarie 2016 au fost utilizate 296,9 mii lei sau 29,5% din total aprobat.

În anul 2015 au fost organizate 2 mese rotunde cu genericul “Dezvoltarea politicii clusteriale a RM. Premisele şi factoriile de influenţă”. La evenimente au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice, agenţiilor de dezvoltare regională şi universităţilor din Republica Moldova. Obiectivul organizării acestor evenimente a fost sporirea capacităţii decidenţilor politici din Republica Moldova în dezvoltarea şi implementarea politicii de cluster în baza experienţei ţărilor din Europa de Sud Est. În cadrul evenimentelor, au fost discutate scenariile posibile pentru dezvoltarea politicii clusteriale din Republica Moldova în baza unei analize SWOT, precum şi factorii-cheie de influenţă asupra dezvoltării politicii clusteriale de stat.

De asemenea, a fost elaborat Raportul privind efectuarea Analizei de previziune (Foresight Analysis) în domeniul dezvoltării strategiei clusteriale de stat cu determinarea modalităţii de dezvoltare a strategiei date în RM.

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

În anul 2015, pentru activitatea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru au fost precizate alocaţii la cheltuieli de baza în sumă totală de 27944,9 mii lei, inclusiv – 4655,1 mii lei pentru întreţinerea aparatului Agenţiei, 18289,8 mii lei pentru următoarele lucrări topogeodezice, de cartografie şi cadastru; lucrările reformei funciare; lucrări de evaluare şi reevaluare a bunurilor imobiliare, lucrări antierozionale si de restabilire a fertilităţii solurilor. Pentru demarcarea frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina au fost alocate 5,0 mil. lei.

Lucrările efectiv efectuate în domeniul relaţiilor funciare şi cadastrului (progr.69.02) în volum de 9520,6 mii lei au fost realizate la nivel de 100% fata de planul precizat pentru perioada gestionara . S-au efectuat următoarele lucrări:

- consolidarea terenurilor, care vor permite de a utiliza mai efectiv terenurile şi vor contribui la sporirea volumului de producţie în agricultură;

- apreciată bonitatea solurilor;

- au fost executate lucrări de delimitare a terenurilor proprietatea publică a statului;

- nu au fost identificate terenuri destinate agriculturii proprietatea publică a statului;

- pentru formarea unui sistem unic informaţional automatizat în Moldova, conform Hotărîrii Guvernului nr.1518 din 17.12.2003, în perioada anului 2015 în sistemul informaţional a fost introdusă informaţia despre obiecte care vor permite în orice moment de a primi o informaţie necesară.

- nu au fost înregistrate bunuri imobile arenzi asupra doua sau mai multe terenuri agricole în scopul consolidării;

- au fost înregistrate drepturi asupra bunurilor imobile din localităţile rurale în temeiul certificatului de moştenire;

- au fost înregistrate primar masiv bunuri imobile;

- au fost corectate erori la întocmirea planurilor cadastrale .

Conform Hotărîrii Guvernului nr.406 din 26.06.2015, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocaţi 5,0 mii lei pentru lucrările de demarcare şi delimitare a frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina tipul 214 care în luna decembrie au fost restabilite în fondul de rezervă în urma rectificării legii bugetului de stat. Pe parcursul anului 2015 lucrările de demarcare au efectuate în limitele alocaţiilor precizate. Datorii la 01.01.2016 nu au fost înregistrate.

Alocaţiile precizate pentru anul 2015 destinate pentru efectuarea lucrărilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor constituie 11,3 mil. lei, care au fost finanţate integral. Au fost desecate 11 km de terenuri şi reîncadrate în circuitul agricol 258,6 ha. Au fost elaborate 10 proiecte antierozionale. A fost construit si dat in exploatare 1 obiect de construcţii hidrotehnice.

Agenţia Turismului

În conformitate cu prevederile Legii Bugetului de Stat pe anul 2015 pentru Agenţia Turismului, au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă totală de 4109,5 mii lei.

Referitor la implementarea măsurilor de politici de menţionat că cheltuielile efective s-au efectuat în limita planului aprobat, stocurilor existente la situaţia din 31.12.2015, utilizînd mijloacele bugetare inclusiv pentru modificarea legislaţiei turistice in conformitate cu cerinţele pieţei turistice, pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului pînă în anul 2020, pentru participarea cu stand naţional la 8 expoziţii internaţionale din domeniul turismului, în cadrul cărora s-a promovat imaginea Republicii Moldova ca destinaţie turistica prin oferirea materialelor promoţionale, pentru achiziţionarea valorilor materiale, plata serviciilor, efectuarea cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu, achiziţionarea materialelor promoţionale şi participarea la expoziţiile internaţionale pe domeniul turismului.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

În anul 2015, din transferurile efectuate de la Fondul pentru dezvoltare regională, la grupa dată au fost îndeplinite lucrări în sumă de 21,5 mil. lei, la următoarele obiecte:

- Susţinerea dezvoltării sectorului industrial în RDN prin reabilitarea şi modernizarea si infrastructura de apa si canalizare pentru Parcul Industrial pe teritoriul S.A. “Răut” mun. Balţi;

- Conectarea parcului Industrial Edineţ la infrastructura de acces si utilităţile publice;

- Susţinerea dezvoltării sectorului industrial in RDN prin reabilitarea şi modernizarea si infrastructura de apa şi canalizare pentru Parcul Industrial pe teritoriul S.A. “Răut” mun. Balţi;

- Conectarea parcului Industrial Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice;

- Centru Creativ-Inovativ PRO Cariera (Otaci);

- Grup de producători şi casă de ambalare pentru servicii moderne de marketing la export (Costeşti, Ialoveni);

- Susţinerea dezvoltării sectorului privat si procesului de atragere a investiţiilor în Regiunea de Dezvoltare Nord prin construcţia reţelelor de apa şi canalizare pentru subzona nr.3 a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălţi;

- Sporirea atractivităţii turistice a zonei centru prin consolidarea patrimoniului existent (Donici, Orhei);

- Trase turistic în 9 localităţi - crearea oportunităţilor de investire in turism (Ulmu, Ialoveni);

- Deschiderea traseului turistic (Vama Veche Lăpuşna) prin restaurarea obiectelor de patrimoniu istoric, Conacul “Manuc-Bey”din oraşul Hînceşti, locaţia geto-dacică din satul Stolniceni;

- Construcţia complexului turistic sportiv;

- Amenajarea traseului ecoturistic Pădurea Domnească;

- Reabilitatea zonei de odihnă si agrement “Lacul Sarat” or. Cahul;

Ministerul Finanţelor

În conformitate cu prevederile Legii Bugetului de Stat pe anul 2015, au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă totală de 20,0 mil. lei, dintre care pe perioada de gestiune au fost executate 1,0 mil. lei.

Reparaţii capitale. Pentru finanţarea cheltuielilor de reparaţii capitale în bugetul de stat au fost aprobate alocaţii în sumă de 177,1 mil. lei, care pe parcursul anului de gestiune au fost majorate cu 124,4 mil. lei, suma precizată constituind 301,0 mil. lei. Cheltuielile la acest capitol au fost executate în volum de 215,2 mil. lei sau la nivel de 71,4 la sută.

Informaţia privind executarea cheltuielilor de reparaţii capitale se prezintă în tabelul următor:

Comparativ cu anul 2014, cheltuielile în cauză s-au redus semnificativ - cu 369,9 mil. lei sau cu 63,3%. Corespunzător a fost diminuată ponderea cheltuielilor pentru reparaţii capitale în cheltuielile totale ale bugetului de stat: de la 2,0% - în anul 2014 pînă la 0,7% - în anul 2015.

Din 215,2 mil. lei alocate în total pentru reparaţii capitale, din contul componentei de bază au fost direcţionate 182,2 mil. lei sau 84,7 la sută din cheltuielile totale şi din contul mijloacelor speciale 32,9 mil. lei sau 15,3 la sută.

Cota preponderentă a cheltuielilor de reparaţii capitale a fost efectuată în ramura “Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi informatica” – 58,9 la sută din cheltuielile totale, ceea ce constituie 126,6 mil. lei. Mijloacele financiare în cauză au fost alocate din contul fondului rutier pentru reparaţia drumurilor locale şi comparativ cu anul precedent cheltuielile la acest capitol s-au majorat cu 59,2 mil. lei, sau 87,8 la sută.

Circa 15,0%, sau 32,2 mil. lei din reparaţiile capitale, au fost direcţionate în domeniul învăţămîntului, cu o diminuare semnificativă a alocaţiilor faţă de anul precedent - cu 85,4 mil. lei sau de 3,7 ori.

În domeniul menţinerii ordinii publice şi securităţii naţionale cheltuielile au constituit 13,7 mil. lei sau 6,4% din cheltuielile totale. Faţă de anul 2014 acestea cheltuieli s-au redus cu 32,5 mil. lei sau de 3,4 ori.

La componenta de bază, în anul 2015 pentru finanţarea reparaţiilor capitale au fost aprobate alocaţii în sumă de 149,9 mil. lei şi pe parcursul anului limita a fost majorată cu 100,2 mil. lei. Din 250,1 mil. lei preconizate pe an au fost executate 182,2 mil. lei, ceea ce constituie 72,8 la sută din prevederi. Comparativ cu anul 2014 alocaţiile la acest capitol s-au redus cu 353,2 mil. lei sau de circa 2,9 ori. Mijloace financiare în sumă de 126,6 mil. lei sau 50,6 la sută din componenta de bază au fost utilizate în ramura “Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi informatica”; 42,2 mil. lei sau 16,9 la sută – în domeniul serviciilor de stat cu destinaţie generală şi 41,6 mil. lei sau 16,6 la sută – în domeniul învăţămîntului.

Pentru finanţarea reparaţiilor capitale din contul mijloacelor speciale au fost aprobate alocaţii în sumă de 27,2 mil. lei, care au fost majorate cu 24,1 mil. lei şi limita precizată a constituit 50,8 mil. lei. Din cauza diminuării acumulărilor la partea de venituri, cheltuielile în cauză au fost executate în sumă de 32,9 mil. lei sau la nivel de 64,8 la sută. Partea preponderentă, 23,7 la sută, sau 7,8 mil. lei, din cheltuielile din contul mijloacelor speciale au fost efectuate în domeniul agriculturii, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor; 21,6 la sută, sau 7,1 mil. lei în instituţiile din domeniul învăţămîntului şi 18,8 la sută, sau 6,2 mil. lei – în domeniul ştiinţei şi inovării.

Investiţii capitale.

În anul 2015 pentru finanţarea investiţiilor capitale în bugetul de stat au fost aprobate mijloace în sumă totală de 2728,7 mil. lei şi pe parcursul anului de gestiune alocaţiile în cauză s-au diminuat cu 154,9 mil. lei, suma precizată constituind 2573,8 mil. lei. Din suma menţionată au fost executate 2311,4 mil. lei sau la nivel de 89,8 la sută. Obiectivele de investiţii capitale au fost finanţate conform anexei nr.3 “Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale, destinate finanţării investiţiilor capitale” la Legea bugetului de stat pe anul 2015.

Datele despre realizarea cheltuielilor de investiţii capitale se prezintă în tabelul următor:

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 cheltuielile pentru investiţiile capitale s-au diminuat cu 596,8 mil. lei sau cu 20,5 la sută. Diminuarea în cauză este condiţionată de micşorarea cheltuielilor la toate componentele bugetului de stat: din contul componentei de bază – cu 293,1 mil. lei, proiectelor finanţate din surse externe – cu 292,8 mil. lei şi mijloacelor speciale – cu 14,9 mil. lei. Respectiv a fost diminuată ponderea cheltuielilor pentru investiţiile capitale în cheltuielile totale ale bugetului de stat: de la 9,9% - în anul 2014 pînă la 7,7% - în anul 2015.

Din suma totală de 2311,4 mil. lei alocate pentru investiţiile capitale, din contul componentei de bază au fost direcţionate - 109,7 mil. lei sau 4,7%, din contul mijloacelor speciale - 1,5 mil. lei sau 0,1% , din contul fondurilor speciale - 4,1 mil. lei sau 0,2% şi 2196,1 mil. lei sau 95,0% – din contul proiectelor finanţate din surse externe.

Faţă de anul 2014, în anul de gestiune ponderea cheltuielilor din contul componentei de bază s-a diminuat: de la 13,9 la sută pînă la 4,7 la sută. De asemenea s-a redus ponderea mijloacelor speciale de la 0,6 sută pînă la 0,1 a sută. Corespunzător, în această perioadă s-a înregistrat o majorare a ponderii cheltuielilor din contul proiectelor finanţate din surse externe de la 85,5 la sută pînă la 95,0 la sută (structura cheltuielilor pe tipuri de surse de finanţare este reflectată în diagrama următoare).

Mare parte a alocaţiilor de investiţii capitale a fost utilizată pentru ramura “Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor” - 47,2% sau 1091,8 mil. lei din totalul cheltuielilor. Comparativ cu anul precedent cheltuielile la acest capitol s-au majorat cu 480,2 mil. lei sau cu 78,5 la sută.

Pentru reabilitarea drumurilor naţionale au fost direcţionate 868,4 mil. lei sau 37,6 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii capitale, cu o diminuare a alocaţiilor faţă de anul 2014 cu 562,5 mil. lei sau cu 39,3%.

În vederea îmbunătăţirii sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare a unor localităţi din Republica Moldova şi pentru gospodăria fondului de locuinţe, în anul dării de seamă de la bugetul de stat în total au fost alocate 141,5 mil. lei sau 6,1 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii capitale, ceea ce cu 249,7 mil. lei sau de 2,8 ori mai puţin comparativ cu anul 2014.

Circa 2,2% sau 49,8 mil. lei din investiţiile capitale au fost direcţionate la domeniul justiţiei, cu o diminuare nesemnificativă faţă de anul precedent - cu 0,7 mil. lei.

În domeniul serviciilor de stat cu destinaţie generală cheltuielile au constituit 48,7 mil. lei sau 2,1% din cheltuielile totale, cu o majorare de 38,4 mil. lei sau de 4,7 ori faţă de anul 2014.

La componenta de bază, în anul 2015 pentru finanţarea investiţiilor capitale au fost prevăzute alocaţii în sumă de 155,7 mil. lei, din care au fost executate 109,7 mil. lei, ceea ce constituie 70,5 la sută din prevederi. Comparativ cu anul 2014 alocaţiile la acest capitol s-au redus cu 293,1 mil. lei sau de circa 3,7 ori.

E de menţionat că la componenta de bază pentru contribuţia Guvernului la implementarea unor proiecte investiţionale au fost preconizate circa 31,5 mil. lei, din care au fost executate 17,3 mil. lei sau 54,9%, cu o diminuare a alocaţiilor comparativ cu anul precedent cu 63,9 mil. lei.

Din 109,7 mil. lei finanţate din contul componentei de bază, 49,5 mil. lei sau 45,1% au fost repartizate la ramura “Justiţia”, cu o majorare a alocaţiilor, faţă de anul precedent, cu 1,9 mil. lei. Toate mijloace financiare nominalizate au fost utilizate pentru construcţia, reconstrucţia sau extinderea sediilor instanţelor judecătoreşti, fiind alocate din contul suportului bugetar pentru implementarea “Strategiei de reformă a sectorului justiţiei”.

Alocaţii în volum de 19,7 mil. lei sau 18,0% au fost direcţionate pentru ramura “Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională”, ceea ce cu 18,5 mil. lei mai puţin decît în anul 2014. Sursele financiare nominalizate au fost utilizate, în mare parte, pentru reconstrucţia şi construcţia edificiilor din sistemul penitenciar (în cadrul implementării “Strategiei de reformă a sectorului justiţiei”) şi sectoarelor poliţiei de frontieră (în cadrul realizării planului de dezvoltare a infrastructurii frontierei de stat).

La nivelul anului 2014 au fost alocate mijloace financiare pentru ramura “Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret” – 11,0 mil. lei sau 10,0 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii capitale din contul componentei de bază. Din sursele financiare menţionate circa 4,0 mil. lei au fost direcţionate pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a Casei-muzeu “Grigore Vieru”, satul Pererîta, raionul Briceni. Concomitent, mijloace în sumă de 4,6 mil. lei au fost alocate din contul grantului oferit de Guvernul României pentru restaurarea edificiilor Muzeului Naţional de Artă al Moldovei şi Sălii cu Orgă.

Mijloace în sumă de 10,0 mil. lei sau 9,1% s-au utilizat în ramura “Complexul pentru combustibil şi energie”, ceea ce cu 65,7 mil. lei sau de 7,6 ori mai puţin faţă de anul 2014. Circa 91,0% din suma menţionată au fost direcţionate în calitate de contribuţie a Guvernului la implementarea Proiectului “Interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la Comunitatea Europeană a Operatorilor de Energie Electrică (ENTSO-E)”.

În ramura “Servicii de stat cu destinaţie generală” au fost efectuate investiţii capitale în suma totală de 9,4 mil. lei sau 8,6 la sută, cu o majorare a cheltuielilor la acest capitol, comparativ cu anul precedent, cu 4,3 mil. lei. Alocaţiile nominalizate au fost direcţionate pentru reconstrucţia Biroului vamal Leuşeni şi în calitate de contribuţie a Guvernului la implementarea Proiectului “IMPEFO - îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între Republica Moldova şi România privind produsele petroliere şi alimentare (construcţia laboratorului vamal, municipiul Chişinău)”.

Pentru obiectivele din domeniul învăţămîntului au fost utilizate 6,2 mil. lei, ceea ce constituie 5,7 la sută din cheltuielile totale, ceea ce de 9,5 ori sau cu 53,0 mil. lei mai puţin faţă de anul 2014.

Pentru finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor speciale au fost aprobate alocaţii în sumă de 9,2 mil. lei. Din cauza neacumulării de către instituţiile bugetare a mijloacelor la nivelul planificat, limita mijloacelor speciale a fost redusă cu 5,8 mil. lei - pînă la 3,4 mil. lei şi executată în sumă de 1,5 mil. lei sau la nivel de 44,4 la sută. Comparativ cu anul 2014 cheltuielile în cauză s-au diminuat cu 14,9 mil. lei sau de 10,9 ori.

Întru acoperirea cheltuielilor de reconstrucţie a sistemului de aprovizionare cu apă “Soroca-Bălţi”, din contul fondurilor speciale au fost prevăzute mijloace în sumă de 4,8 mil. lei, din care s-au executat 4,1 mil. lei – la nivel de 85,7 la sută.

Din contul granturilor şi creditelor externe, acordate de către organizaţiile internaţionale în cadrul implementării unor proiecte investiţionale, în anul 2015 au fost aprobate mijloace în volum de 2166,6 mil. lei. Limita, la acest capitol, pe parcursul anului a fost majorată cu 243,3 mil. lei şi planul precizat a constituit 2409,9 mil. lei. Cheltuielile în cauză au fost executate în sumă de 2196,1 mil. lei sau la nivel de 91,1 la sută, cu 292,8 mil. lei sau cu 11,8 la sută mai puţin decît în anul 2014.

Circa 49,6 la sută sau 1090,3 mil. lei din cheltuielile în cauză au fost direcţionate la ramura “Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor”, în cadrul realizării prevederilor Proiectului “Tranziţie la agricultura performantă”, ceea ce cu 481,9 mil. lei sau 79,2% mai mult faţă de anul precedent.

Surse în volum de 868,3 mil. lei sau 39,5% au fost utilizate în ramura “Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica” pentru construcţia şi reconstrucţia drumurilor naţionale ceea ce cu 553,5 mil. lei sau cu 38,9% mai puţin faţă de anul 2014.

Pentru ramura “Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe”, în vederea implementării unor proiecte investiţionale de aprovizionare cu apă potabilă a unor localităţi din ţară şi construcţia locuinţelor sociale în unele oraşe, au fost executate 135,9 mil. lei sau 6,2%, cu o diminuare faţă de anul precedent cu 192,9 mil. lei sau cu 58,7%.

Mijloace în volum de 39,3 mil. lei sau 1,8% au fost direcţionate la ramura “Servicii de stat cu destinaţie generală” pentru implementarea Proiectului “IMPEFO - îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între Republica Moldova şi România privind produsele petroliere şi alimentare (construcţia laboratorului vamal, municipiul Chişinău)”.

Concomitent cu acestea, în baza Hotărîrii Guvernului nr.347 din 5 iunie 2015 cheltuielile pentru investiţii capitale au fost efectuate şi din contul mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului. Astfel, Consiliului raional Cantemir au fost alocate 0,8 mil. lei pentru demolarea părţii deteriorate a blocul locativ din str. Trandafirilor, nr.12, or. Cantemir, care a avut de suferit în urma exploziei de gaze.

20. Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupe principale

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul ce urmează.

În bugetul de stat la grupa dată, pe toate componentele, au fost aprobate alocaţii în sumă de 1481,2 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, pe parcursul anului, volumul de alocaţii s-a micşorat cu 107,0 mil. lei şi a constituit 1374,2 mil. lei sau 4,2% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

La componenta de bază, cheltuielile s-au micşorat cu 6,3 mil. lei, fiind precizate în sumă de 1240,2 mil. lei.

La proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile s-au micşorat cu 100,7 mil. lei din contul micşorării cheltuielilor pentru activităţile din cadrul Fondului Provocările Mileniului Moldova.

Conform dărilor de seamă, la această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 1273,4 mil. lei, sau la nivel de 92,7% faţă de prevederi.

Cheltuielile componentei de bază au fost realizate la nivel de 92,8 din prevederile anuale, iar cele din cadrul proiectelor finanţate din surse externe - la nivel de 91,0% faţă de prevederi.

La grupa dată de cheltuieli au fost implementate următoarele subprograme:

Pentru Subprogramul “Gestionarea fondurilor de rezervă şi de intervenţie”, prin Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12 aprilie 2015, au fost aprobate mijloace în sumă de 50,0 mil. lei, care prin Legea nr.200 din 20 noiembrie 2015, au fost micşorate cu 13,1 mil. lei, constituind 36,9 mil. lei. Pe parcursul anului, prin deciziile Guvernului au fost repartizate 20,7 mil. lei, dintre care au fost executate 20,0 mil. lei sau la nivel de 54,2% din prevederile anuale, inclusiv 6,0 mil. lei - prin intermediul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat şi 14,0 mil. lei - prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit documentelor justificative prezentate de autorităţile publice centrale, au rămas nevalorificate mijloace financiare în sumă de 347,7 mii lei, dintre care:

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 160,9 mii lei;

Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova – 47,9 mii lei;

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – 45,1 mii. lei;

Ministerul Economiei – 28,4 mii. lei;

Ministerul Afacerilor Interne – 25,0 mii. lei;

Ministerul Justiţiei – 21,0 mii. lei;

Ministerul Apărării – 11,2 mii lei;

Ministerul Culturii – 8,2 mii. lei.

Direcţiile principale de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în anul 2015, sînt grupate în tabelul ce urmează.

Repartizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului pe beneficiari, scopuri şi măsuri, precum şi finanţarea efectivă a acestora este reflectată detaliat în “Informaţia privind repartizarea şi utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în anul 2015”, se prezintă în tabelul următor.

Pentru subprogramul “Raporturi interbugetare pentru nivelarea posibilităţilor financiare” au fost prevăzute iniţial mijloace în sumă de 980,8 mil. lei, care au fost valorificate în sumă de 852,9 mil. lei sau la nivel de 87% din prevederi.

Pentru subprogramul “Raporturi interbugetare cu destinaţie specială” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 4,3 mil. lei, fiind executate în sumă de 3,6 mil. lei, la nivel de 83,5 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Raporturi interbugetare de compensare” au fost aprobate iniţial mijloace în sumă de 211,4 mil. lei, precizate în sumă de 213,2 mil. lei şi fiind valorificate in proporţie de 97,7 la sută din prevederi.

Expunerea detaliată a executării transferurilor de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se conţine în capitolul “Relaţiile bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” al prezentului Raport.

Pentru subprogramul “Geodezie, cartografie şi geoinformatică” administrat de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru au fost alocate 5,0 mil. lei pentru lucrările ce ţin de demarcarea şi delimitarea frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina, care au fost valorificate. Din contul mijloacelor respective au fost coordonate şi determinate 373 puncte de delimitare a frontierei pe sectorul Centru şi elaborat raportul tehnic pentru lucrările hidrografice elaborate.

La subprogramul “Servicii de suport în managementul finanţelor publice” au fost executate alocaţii în sumă de 61,6 mil. lei, dintre care 60,9 mil. lei - prejudiciu moral şi material conform documentelor executorii, iar 0,7 mil. lei – cheltuielile de judecată. Cele mai considerabile plăţi au fost achitate următorilor beneficiari:

- Franck Charles Arif – 35,1 mil. lei;

- SRL Protecţia Plantelor – 10,0 mil. lei;

- ÎM MTC Solutions SRL – 4,5 mil. lei;

- persoane fizice – 10,8 mil. lei.

În cadrul subprogramului “FISM - Programe multifuncţionale” a fost implementat proiectul II al Fondului de Investiţii Sociale, creat cu suportul Băncii Mondiale şi donatorilor: Republica Federală Germania (KfW), Suedia (SIDA), Comisia Europeană, pentru care pe parcursul anului 2015 au fost utilizate mijloace financiare din grant în mărime de 31,2 mil lei.

Au fost finalizate 30 de subproiecte, care includ lucrări de renovare a grădiniţelor şi şcolilor, complexelor educaţionale, renovarea /construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, reparaţia drumurilor locale şi pavarea trotuarelor, colectoare solare şi reţele de iluminare stradală.

La subprogramul ”Fondul Provocările Mileniului Moldova” a fost implementat proiectul ”Monitorizare şi evaluare, unitatea de management”, pentru care au fost prevăzute alocaţii în sumă de 94,6 mil. lei, fiind valorificate 90,8 mil. lei. Au fost implementate următoarele activităţi:

- finalizarea fazei a III-a a Sondajului întreprinderilor şi gospodăriilor casnice, ce va include colectarea datelor de la beneficiarii şi părţile interesate ale proiectului Tranziţia la Agricultura Performantă. Datele primare colectate în cadrul acestei faze au fost folosite pentru elaborarea Raportului de Încheiere a Programului ”Compact”;

- analiza rezultatelor înregistrate în atingerea scopului şi obiectivelor Programului ”Compact”, discrepanţelor între rezultatele aşteptate şi realizările obţinute, analiza cauzelor acestor discrepanţe etc;

- organizarea evenimentelor şi materialelor de comunicare;

- achitarea serviciilor Agentului Financiar şi Agentului de Procurări, în conformitate cu acordurile semnate;

- efectuarea auditului financiar al mijloacelor gestionate de către Fondul Provocările Mileniului Moldova.

21. Creditarea netă

La capitolul creditarea netă pentru anul 2015 a fost aprobată rambursarea mijloacelor datorate de către beneficiarii recreditaţi din sursele împrumuturilor interne şi/sau externe, precum şi debitorii garantaţi pentru împrumuturile obţinute sub garanţia de stat externă în sumă totală de 166,1 mil. lei. Ulterior, suma a fost precizată şi a constituit 154,3 mil. lei.

Pe parcursul anului, la bugetul de stat au fost încasate mijloace băneşti în sumă de 156,8 mil. lei, şi anume:

♦ la gr.23.04 – rambursarea împrumuturilor de către instituţiile nefinanciare, în bugetul de stat pentru anul 2015, a fost aprobată suma de 60,8 mil. lei, ulterior această sumă a fost precizată constituind suma de 55,5 mil. lei. La finele anului 2015 a fost încasată suma de 56,9 mil. lei, ceea ce reprezintă o supraexecutare de 1,4 mil. lei sau 2,5% faţă de suma precizată pe an, ceea ce reprezintă o executare în proporţie de 102,5%.

♦ la gr.23.06 - rambursarea împrumuturilor de către instituţiile financiare, pentru anul 2015 a fost aprobată suma de 23,4 mil. lei, ulterior această sumă a fost precizată constituind suma de 23,3 mil. lei. Pe parcursul anului 2015 la buget au fost încasate 29,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o supra-executare de 6,0 mil. lei sau 25,7% faţă de suma precizată pe an, ceea ce reprezintă o executare în proporţie de 125,7%.

♦ la gr.23.11 – restabilirea mijloacelor dezafectate pentru onorarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi externe, a fost aprobată suma anuală de 34,8 mil. lei. La situaţia din 31 decembrie 2015 a fost încasată suma de 28,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare de 81,3% faţă de suma precizată pe an.

♦ la gr.23.14 – rambursarea împrumuturilor de către bugetele de alt nivel, a fost precizată suma anuală de 40,7 mil. lei. La situaţia din 31 decembrie 2015 în buget a fost încasată suma de 42,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o supra-executare de 1,6 mil. lei sau 3,9% faţă de suma precizată pe an, ceea ce reprezintă o executare în proporţie de 103,9%.

Recreditarea de stat

În conformitate cu actele legislative şi normative ale Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, pe parcursul anului 2015 din contul liniilor de creditare şi a mijloacelor circulante acumulate (din rambursarea de către IFP a sumelor principale şi dobînzilor aferente) pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, au fost recreditaţi agenţi economici, autorităţi publice locale şi instituţii financiare participante în sumă de 1041,3 mil. lei, 3,2 mil. dolari SUA, 16,5 mil. Euro şi 896,9 mil. Yeni Japonezi (recalculat în monedă naţională constituie 1605,0 mil. lei), inclusiv: din resurse recreditate din mijloacele circulante acumulate – 858,2 mil. lei, 1,3 mil. dolari SUA şi 8,0 mil. Euro (recalculat în monedă naţională constituie 1055,5 mil. lei) sau 65,7% din suma totală recreditată.

Pe parcursul anului 2015, se constată o creştere a mijloacelor financiare îndreptate spre recreditarea de stat, condiţionată de recreditarea continuă a beneficiarilor în vederea implementării proiectelor finanţate din contul împrumuturilor externe de stat cît şi de fluctuaţiile cursului valutar.

La situaţia din 31 decembrie 2015 soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi constituie

2284,4 mil. lei, 77,8 mil. dolari SUA, 59,4 mil. Euro şi 896,9 mil. Yeni Japonezi (echivalent 5237,6 mil. lei), majorîndu-se faţă de finele anului 2014 cu 929,0 mil. lei sau 21,5%. Această majorare a datoriei este condiţionată preponderent de debursarea mijloacelor financiare din contul liniilor de credit şi refinanţarea mijloacelor circulante acumulate.

Datoria cu termen expirat la situaţia din 31 decembrie 2015 se atestă atît la împrumuturile recreditate prin Ministerul Finanţelor, cît şi prin Directoratul Liniei de Credit şi se cifrează la 341,6 mil. lei, 11,5 mil. dolari SUA şi 0,3 mil. Euro (echivalent 575,5 mil. lei) sau 11,0% din suma datoriilor totale.

Graficul prezentat atestă că evoluţia:

a) soldului datoriilor are un trend ascendent bine determinat, condiţionat de recreditarea continuă a beneficiarilor în vederea implementării noilor proiecte finanţate din surse externe cît şi de fluctuaţiile cursului valutar;

b) soldul datoriilor cu termen expirat are un trend ascendent nesemnificativ, condiţionat preponderent de fluctuaţiile cursului valutar.

Ministerul Finanţelor îşi onorează sarcina de încasare a datoriilor expirate prin intermediul serviciilor fiscale teritoriale de stat prin aplicarea măsurilor de executare silită, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de agenţii economici care deţin arierate pe împrumuturile recreditate. Astfel, pe parcursul anului 2015 la bugetul de stat în acest sens au fost încasate 14,2 mil. lei.

Datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor

La situaţia din 31 decembrie 2015, datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor pe împrumuturile interne şi externe acordate sub garanţia de stat a constituit 485,0 mil. lei, majorîndu-se cu 64,1 mil. lei de la începutul anului.

La situaţia din 31 decembrie 2015, datoriile debitorilor garantaţi pentru sumele dezafectate din bugetul de stat ca urmare a activării garanţiei de stat pentru împrumuturi externe a reprezentat 482,6 mil. lei (24,5 mil. dolari SUA). Pe parcursul anului 2015 soldul datoriei debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, exprimat în lei moldoveneşti, s-a majorat cu 64,1 mil. lei în comparaţie cu cel de la situaţia din 31 decembrie 2014 (418,4 mil. lei, echivalentul a 26,8 mil. dolari SUA), pe cînd soldul datoriei debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, exprimat în dolari SUA, a înregistrat o micşorare cu 2,2 mil. dolari SUA.

Totodată, la situaţia din 31 decembrie 2015, Datoria cu termen expirat a debitorilor garantaţi pentru împrumuturile externe a constituit 447,0 mil. lei (22,7 mil. dolari SUA). Datoria cu termen expirat pe parcursul anului 2015, exprimată în lei moldoveneşti, a cunoscut un trend crescător, majorîndu-se cu 56,2 mil. lei, în comparaţie cu cel de la situaţia din 31 decembrie 2014 (390,8 mil. lei), această creştere fiind cauzată în cea mai mare parte de majorarea ratei de schimb a monedei naţionale faţă de alte valute străine. Totodată, soldul datoriei cu termen expirat pe parcursul anului 2015, exprimat în dolari SUA, a înregistrat o micşorare cu 2,3 mil. dolari SUA în comparaţie cu cel de la situaţia din 31 decembrie 2014 (25,0 mil. dolari SUA).

La situaţia din 31 decembrie 2015, datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor formată în urma executării garanţiilor de stat pentru împrumuturi interne constituie 2432,1 mii lei, ce reprezintă dobînda şi penalitatea calculată pentru dezafectarea mijloacelor bugetare. În luna februarie 2015 pe adresa S.A. “Flamingo-96” mun. Bălţi şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat au fost expediate scrisorile cu cererea de a întreprinde măsurile urgente pentru achitarea acestei datorii, precum şi semnarea actelor de verificare. Astfel, de către reprezentantul statului va fi efectuată reevaluarea bunurilor de care dispune S.A. “Flamingo-96” şi elaborat graficul de stingere a datoriei.

22. Relaţiile bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

La baza relaţiilor interbugetare între bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru toate autorităţile publice locale stau prevederile Legii nr.267 din 1 noiembrie 2013, prin care au fost operate modificări şi completări la Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale şi Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12 aprilie 2015 (cu modificările şi completările ulterioare), precum şi a altor acte legislative şi normative.

În componenţa bugetului de stat pe anul 2015, pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de ambele niveluri, au fost aprobate transferuri cu destinaţie generală în sumă de 1192,2 mil. lei, dintre care din fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale pentru nivelarea posibilităţilor financiare 980,8 mil. lei şi din fondul de compensare, pentru depăşirea discrepanţelor (riscurilor) legate de reformarea sistemului de raporturi interbugetare 211,4 mil. lei. Transferurile în cauză au fost suplimentate cu 1,8 mil. lei, astfel constituind 1194,0 mil. lei.

Concomitent, transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat, în condiţii noi, către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost aprobate în sumă de 6211,3 mil. lei, fiind suplimentate ulterior cu 8,9 mil. lei şi au constituit 6220,2 mil. lei, dintre care pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar) – 5902,9 mil. lei, pentru finanţarea competenţelor delegate autorităţilor administraţiei publice locale – 317,3 mil. lei.

Totodată, conform prevederilor art.16, alin (8) al Legii bugetului de stat pe anul 2015, transferurile cu destinaţie specială pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar), în baza deciziilor autorităţilor publice locale, au fost redistribuite între bugetele locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea. Astfel, Consiliului raional Cimişlia i-au fost majorate transferurile cu 0,2 mil. lei şi au constituit în total 74,4 mil. lei, iar Primăriei oraşului Cimişlia transferurile au fost diminuate cu aceeaşi sumă şi au constituit 8,6 mil. lei.

Ţinînd cont de condiţiile dificile ale executării bugetului de stat şi resursele disponibile limitate, în anul 2015, efectuarea transferurilor de la bugetul de stat la bugetele locale au fost asigurate în mediu la nivel de circa 92,9 la sută, rămînînd nealocate 527,0 mil. lei din suma totală (7414,2 mil. lei), respectiv: transferuri cu destinaţie generală – 132,8 mil. lei, transferuri cu destinaţie specială – 394,2 mil. lei (dintre care pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar) – 369,6 mil. lei).

Odată cu aceasta, pe parcursul anului 2015 din bugetul de stat pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate transferuri cu destinaţie specială, în sumă de 56,8 mil. lei, după cum urmează:

• în scopul realizării art.12 al Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi în baza hotărîrilor emise de Guvern au fost transferate către bugetele mijloace financiare, în sumă de 20,7 mil. lei;

• conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.796 din 29 octombrie 2015 “Cu privire la aprobarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2015” au fost transferate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare pentru activităţile de reintegrare a ţării din Programul aprobat, în sumă totală de 1,4 mil. lei;

• conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 ”Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni” au fost transferate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare în sumă totală de 13,8 mil. lei;

• conform prevederilor Legii nr.154-XVI din 5 iulie 2007 privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediu rural, au fost alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare, în sumă de circa 0,04 mil. lei;

• conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.403 din 16 iunie 2015 “Privind finanţarea lucrărilor de renovare a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din subordinea autorităţilor publice locale în anul 2015” au fost transferate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare pentru finanţarea lucrărilor executate, în sumă totală de 6,9 mil. lei;

• pe parcursul anului 2015, conform unor hotărîri ale Guvernului, din fondul de rezervă al Guvernului, au fost alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru diverse scopuri 14,0 mil. lei (Informaţia privind repartizarea şi utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în 2015, se reflectă în tabelul de la pagina 149-150.

23. Datoria de stat, garanţiile de stat

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2015, a fost aprobat iniţial plafonul datoriei de stat în sumă de 37766,5 mil. lei. Ulterior, această sumă a fost precizată şi a constituit 37485,0 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei de stat⁷ a fost compus din 1337,0 mil. dolari SUA datorie de stat externă şi 7225,4 mil. lei datorie de stat internă.

______________________

⁷ Soldul datoriei de stat exprimat în lei, la situaţia din 31.12.2015, a constituit 33509,2 mil. lei.

Ponderea datoriei de stat în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2015, a constituit 27,5%, înregistrînd o majorare în raport cu situaţia de la sfîrşitul anului 2014 cu 3,0 p.p.

Datoria de stat externă

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2015, a fost aprobat iniţial plafonul datoriei de stat externe în sumă de 1472,4 mil. dolari SUA. Ulterior, această sumă a fost precizată şi a constituit 1488,0 mil. dolari SUA.

La situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei de stat externe a constituit 1337,0 mil. dolari SUA, fiind formată în totalitate din datorie de stat externă directă.

Conform structurii pe instrumente, datoria de stat externă, la sfîrşitul anului 2015, a fost compusă din împrumuturi de stat în sumă de 1173,8 mil. dolari SUA şi alocarea DST în sumă de 163,2 mil. dolari SUA.

Soldul datoriei de stat externe, exprimat în dolari SUA, la situaţia din 31 decembrie 2015, s-a majorat cu 30,9 mil. dolari SUA sau cu 2,4%, comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2014. Această modificare poate fi justificată prin finanţarea externă netă pozitivă în valoare de 95,1 mil. dolari SUA, care a fost atenuată de fluctuaţia negativă a ratei de schimb a dolarului SUA faţă de alte valute în sumă de 64,2 mil. dolari SUA.

Ca pondere în PIB, la 31 decembrie 2015, datoria de stat externă a înregistrat 21,6 la sută, majorîndu-se comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2014, cu 3,3 p.p.

În structura datoriei de stat externe pe creditori, creditorii multilaterali continuă să fie principalii creditori ai Guvernului Republicii Moldova. Datoria de stat externă faţă de creditorii multilaterali, la situaţia din 31 decembrie 2015, a constituit 1144,8 mil. dolari SUA (85,6%) din soldul total al datoriei de stat externe, fiind cu 10,9 mil. dolari SUA mai mare decît la finele anului 2014. Cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe faţă de creditorii multilaterali o deţine AID cu 47,4%, urmată de FMI – cu 25,3%, BEI – cu 12,7% şi FIDA – cu 5,4% şi alţi creditori cu o pondere cumulativă sub 10 la sută.

Datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali a constituit 192,2 mil. dolari SUA (14,4%), majorîndu-se cu 21,1 mil. dolari SUA comparativ cu sfîrşitul anului 2014. Guvernului Rusiei îi revine ponderea majoră de circa 27,7% din datoria faţă de creditorii bilaterali.

Datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali (1,1 mil. dolari SUA la 31 decembrie 2014) fiind formată din datoria faţă de banca germană AKA Ausfuhrkredit-Ge a fost achitată integral pe parcursul anului 2015.

Datoria de stat internă

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2015, a fost aprobat iniţial plafonul datoriei de stat interne în sumă de 7582,2 mil. lei. Ulterior, această sumă a fost precizată şi a constituit 6982,2 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei de stat interne a constituit 7225,4 mil. lei, dintre care:

1) VMS emise pe piaţa primară - 5162,0 mil. lei (71,4%)

2) VMS convertite - 2063,4 mil. lei (28,6%)

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2014, datoria de stat internă s-a majorat cu 150,1 mil. lei sau cu 2,1 la sută. Modificarea soldului datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii nete a VMS pe piaţa primară cu 243,2 mil. lei şi răscumpărării VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 93,1 mil. lei.

Ca pondere în PIB, datoria de stat internă a înregistrat 5,9 la sută (conform estimărilor), micşorîndu-se comparativ cu anul 2014 cu 0,4 p.p.

Valorile mobiliare de stat emise pe piaţă primară. Pe parcursul anului 2015, prin cele 78 licitaţii, Ministerul Finanţelor a oferit pe piaţa primară spre vînzare valori mobiliare de stat în sumă de 12215,0 mil. lei. Cererea la VMS a constituit 11821,5 mil. lei, fiind inferioară ofertei cu 393,5 mil. lei.

Ca rezultat, au fost vîndute VMS la preţul de cumpărare în sumă de 8289,1 mil. lei, ceea ce este cu 88,4 mil. lei mai mare decît volumul VMS comercializat în anul 2014. Totodată, au fost răscumpărate VMS ajunse la scadenţă în perioada de referinţă în sumă de 8045,9 mil. lei.

Pe piaţa primară în această perioadă au fost emise 6 tipuri de VMS:

a) Bonuri de trezorerie cu maturitatea de 21 de zile;

b) Bonuri de trezorerie cu maturitatea de 91 de zile;

c) Bonuri de trezorerie cu maturitatea de 182 de zile;

d) Bonuri de trezorerie cu maturitatea de 364 de zile;

e) Obligaţiuni de stat cu maturitatea de 2 ani;

f) Obligaţiuni de stat cu maturitatea de 3 ani.

În vederea realizării obiectivului specific al Programului ”Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2015-2017)”, şi anume dezvoltarea pieţei interne a VMS, pe parcursul anului 2015 Ministerul Finanţelor a menţinut structura emisiunii VMS pe piaţa primară, preferinţă fiind acordată emisiunii VMS cu termen mai lung de circulaţie. La fel, întru consolidarea comunicării cu participanţii pieţei au fost organizate 3 şedinţe cu dealerii primari şi participanţii pe piaţa VMS , în cadrul cărora au fost discutate aspecte ce ţine de situaţia pe piaţa VMS, aşteptările şi perspectivele de viitor.

Avînd în vedere criza din sectorul financiar-bancar, cererea redusă pentru VMS cu termen mai lung de circulaţie, precum şi necesitatea stringentă de finanţare a deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor a majorat volumul pentru vînzare a bonurilor de trezorerie cu maturitatea de 91 de zile. Astfel, comparativ cu anul 2014, ponderea bonurilor de trezorerie cu scadenţa 91 zile în totalul VMS comercializate s-a majorat de la 24,6% pînă la 31,9%, concomitent majorîndu-se relativ ponderea bonurilor de trezorerie cu scadenţa 364 zile cu 1,2 p.p., ajungînd în perioada de raportare la 31,6 la sută.

Pe parcursul anului 2015 a continuat emisiunea Obligaţiunilor de stat cu dobînda flotantă pe termen de 2 ani, însa din motivul cererii reduse la acestea volumul comercializat al Obligaţiunilor de stat s-a micşorat esenţial, suma comercializată a cărora a constituit 29,7 mil. lei. Totodată, Ministerul Finanţelor a continuat emisiunea pe piaţa primară a Obligaţiunilor de stat cu dobînda fixă pe termen de 3 ani, volumul comercializat a cărora a constituit 7,7 mil. lei. Însă, începînd cu luna august a anului 2015, Ministerul Finanţelor a stopat pe termen nedefinit emisiunea acestora din motivul cererii reduse.

Pe parcursul anului 2015, Ministerul Finanţelor permanent a monitorizat situaţia pe piaţa primară a VMS şi a comercializat VMS doar la rate acceptabile ale dobînzii. Astfel, în perioada de gestiune ratele maximale ale dobînzii propuse de către investitori pentru VMS au variat de la 18,84% pînă la 28,28%, însă Ministerul Finanţelor nu a acceptat toate ofertele investitorilor, fapt ce a permis menţinerea unui nivel optim al ratelor dobînzii la VMS.

Ca rezultat, rata nominală medie ponderată a dobînzii la VMS comercializate în anul 2015 a constituit 20,13%, ce este de 3,0 ori mai mare comparativ cu anul 2014.

Creşterea ratelor dobînzii la VMS a stimulat interesul investitorilor pentru VMS. Astfel, volumul VMS procurat de investitorii nebancari a crescut comparativ cu anul 2014 cu 696,3 mil. lei, înregistrînd 1295,8 mil. lei, iar ponderea acestora în volumul total comercializat s-a majorat semnificativ şi a constituit 15,6%. Totuşi băncile comerciale continuă să rămînă principalii investitori în VMS, cu o pondere de 84,4% în totalul VMS procurate.

La situaţia din 31 decembrie 2015, pe piaţa valorilor mobiliare de stat activau 9 dealeri primari. Pe parcursul anului 2015, dealerii primari au procurat VMS în volum de 7686,3 mil. lei la preţul de cumpărare, ceea ce constituie cca. 63,0 la sută din volumul oferit de către Ministerul Finanţelor.

Din volumul total de VMS adjudecate, 83,1% (6390,5 mil. lei) au fost procurate de către dealerii primari în numele şi din cont propriu.

Printre cele mai active bănci - dealeri primari, care s-au evidenţiat pe piaţa primară a VMS în anul 2015, se numără: BC”Moldindconbank” S.A., BC”Victoriabank” S.A., BC”Moldova-Agroindbank” S.A. şi BC”Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” S.A..

Volumul VMS emise pe piaţa primară aflate în circulaţie la situaţia din 31 decembrie 2015 a constituit 5162,0 mil. lei. Ponderea majoră în VMS aflate în circulaţie o constituie bonurile de trezorerie cu scadenţa 364 zile (49,9%), urmată de bonurile de trezorerie cu scadenţa 182 zile (24,1%) şi 91 zile (21,4%). Comparativ cu anul 2014, bonurile de trezorerie cu scadenţa 364 zile şi 182 zile aflate în circulaţie s-au micşorat cu 0,8 p.p. şi 9,1 p.p. respectiv, iar bonurile de trezorerie cu scadenţa 91 zile s-au majorat cu 11,6 p.p.

Scadenţa medie ponderată anuală a VMS emise la situaţia din 31 decembrie 2015 s-a micşorat cu 22 zile faţă de situaţia de la începutul anului şi a constituit 211 zile.

În componenţa datoriei de stat interne, valorile mobiliare de stat convertite la începutul anului 2015 au constituit 2063,4 mil. lei sau 29,2%.

În anul 2015, au fost reemise şi răscumpărate VMS convertite în sumă totală de 8432,2 mil. lei. Termenul mediu de circulaţie a VMS convertite a constituit 91 zile.

Rata medie ponderată a dobînzii pentru VMS convertite răscumpărate în anul 2015 a constituit 13,57%, iar rata medie ponderată a dobînzii pentru VMS convertite comercializate în anul 2015 a constituit 18,26%

În Legea bugetului de stat pe anul 2015 nu a fost prevăzută răscumpărarea valorilor mobiliare de stat convertite, avînd în vedere necesitatea prioritizării programelor de cheltuieli ale bugetului de stat pe termen mediu.

Astfel, volumul VMS convertite în circulaţie a rămas la nivelul de la începutul anului şi la situaţia din 31 decembrie 2015 au constituit 2063,4 mil. lei. Ca pondere în datoria de stat internă, VMS convertite s-au micşorat comparativ cu situaţia de la începutul anului cu 0,6 p.p. în legătură cu majorarea datoriei de stat interne ca rezultat a emisiunii nete pozitive a valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară.

La situaţia din 31 decembrie 2014, volumul valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare aflate în circulaţie a constituit 93,1 mil. lei.

Pe parcursul anului 2015, în conformitate cu Acordul nr.7 privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat din 25 octombrie 2011, semnat între Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor şi “Banca de Economii” S.A., Ministerul Finanţelor a răscumpărat Obligaţiuni de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 93,14 mil. lei. Concomitent, suma dobînzii (cuponului) achitată pentru Obligaţiunile de stat a constituit 5818,09 lei.

La 30.12.2015 a fost răscumpărată ultima tranşă a VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare, fiind astfel răscumpărate în totalitate aceste VMS.

În conformitate cu Legea nr.190 din 30 septembrie 2011 privind unele masuri suplimentare de asigurare a stabilităţii financiare, taxa specială calculată pentru anul 2014 în sumă totală de 6,92 mil. lei a fost achitată de către băncile comerciale pînă la 31 ianuarie 2015.

În anul 2015, BC “Investprivatbank” în proces de lichidare a transferat la bugetul de stat din valorificarea activelor sale mijloace băneşti în sumă de 5,0 mil. lei. Astfel, la 31 decembrie 2015, datoria BC “Investprivatbank” în proces de lichidare faţă de Ministerul Finanţelor a constituit 362,0 mil. lei.

Garanţiile de stat

În vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar, Ministerul Finanţelor, în numele Guvernului, a emis în temeiul prevederilor Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, Hotărîrii Guvernului nr.938 din 13 noiembrie 2014 ”Cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale” şi Hotărîrii Guvernului nr.124 din 30 martie 2015 ”Cu privire la asigurarea stabilităţii sistemului bancar din Republica Moldova” garanţii de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei, în sumă de pînă la 14840 milioane lei.

La situaţia din 31 decembrie 2015, soldul garanţiilor de stat interne a constituit 13689,2 mil. lei, care comparativ cu situaţia de la începutul anului 2015 s-a majorat cu 7239,2 mil. lei urmare a sumelor valorificate a creditelor de urgenţă contractate de către ”Banca de Economii” S.A., BC ”Banca Socială” S.A. şi BC ”Unibank” S.A. de la Banca Naţională a Moldovei.

Pe parcursul anului 2015 nu au fost emise garanţii de stat pentru împrumuturi în favoarea creditorilor externi. Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2015, soldul garanţiilor de stat externe a constituit zero lei.

Deservirea datoriei de stat

Deservirea datoriei de stat externe. În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2015, pentru deservirea datoriei de stat externe pe parcursul anului 2015, iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 1174,7 mil. lei (60,9 mil. dolari SUA), inclusiv:

♦ pentru plata dobînzii – suma de 396,9 mil. lei (20,6 mil. dolari SUA);

♦ pentru rambursarea sumei principale – suma de 777,8 mil. lei (40,3 mil. dolari SUA).

În urma rectificării Legii bugetului de stat, suma pentru deservirea datoriei de stat externe a fost precizată şi a constituit 1000,4 mil. lei (52,9 mil. dolari SUA), inclusiv:

♦ pentru plata dobînzii – suma de 269,5 mil. lei (14,2 mil. dolari SUA);

♦ pentru rambursarea sumei principale – suma de 731,0 mil. lei (38,7 mil. dolari SUA).

De facto, pe parcursul anului 2015, pentru deservirea datoriei de stat externe au fost utilizate mijloace în sumă de 974,0 mil. lei (51,8 mil. dolari SUA), reprezentînd o executare de 97,4% din suma anuală rectificată, inclusiv:

♦ pentru plata dobînzii – suma de 249,7 mil. lei (13,3 mil. dolari SUA), ceea ce constituie 92,7% din suma rectificată pe an.

♦ pentru rambursarea sumei principale – suma de 724,3 mil. lei (38,5 mil. dolari SUA), ceea ce constituie o executare de 99,1% din suma rectificată pe an.

În anul 2015, cea mai mare pondere în totalul deservirii datoriei de stat externe o reprezintă deservirea pentru împrumuturile externe în favoarea creditorilor multilaterali – 76,2%, urmată de deservirea datoriei de stat externe în favoarea creditorilor bilaterali - 21,4% şi deservirea pentru împrumuturile externe în favoarea creditorilor comerciali – 2,5%.

De menţionat este că cele mai mari plăţi în scopul deservirii datoriei de stat externe, au fost efectuate în anul 2015, în favoarea BIRD cu o pondere de 21,6% (11,2 mil. dolari SUA), urmată de deservirea datoriei de stat externe în favoarea AID cu o pondere de 21,2% (11,0 mil. dolari SUA), şi BERD cu o pondere de 11,5% (5,9 mil. dolari SUA).

Deservirea datoriei de stat interne. În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2015, pentru deservirea datoriei de stat interne pe parcursul anului 2015, iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 956,8 mil. lei, inclusiv:

♦ pentru serviciul datoriei de stat interne – suma de 863,7 mil. lei;

♦ pentru răscumpărarea sumei principale – suma de 93,1 mil. lei.

În urma rectificării Legii bugetului de stat, suma pentru deservirea datoriei de stat interne a fost precizată şi a constituit 887,8 mil. lei, inclusiv:

♦ pentru serviciul datoriei de stat interne – suma de 794,7 mil. lei;

♦ pentru răscumpărarea sumei principale – suma de 93,1 mil. lei.

Pentru deservirea datoriei de stat interne, De facto, în anul 2015 au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 886,7 mil. lei, reprezentînd o executare de 99,9% din suma anuală precizată, inclusiv:

♦ 793,6 mil. lei pentru serviciul datoriei de stat interne.

♦ 93,1 mil. lei pentru răscumpărarea sumei principale.

Din suma totală pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate:

- 509,1 mil. lei pentru plata dobînzii şi cupoanelor la VMS emise pe piaţa primară (64,2%);

- 284,4 mil. lei pentru plata dobînzii la VMS convertite (35,8%);

- 0,006 mil. lei pentru plata cupoanelor la VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare.

24. Descrierea bilanţului contabil al bugetului de stat

Conform bilanţului contabil pe anul 2015, balanţa activelor şi pasivelor la finele anului 2015 a constituit 2106280,3 mii lei. Pe parcursul anului 2015 au fost operate unele modificări la soldurile de intrare pentru anul 2014, reflectate în tabelul următor.

Modificările soldurilor mijloacelor băneşti la începutul anului 2015 au fost condiţionate de următoarele.

♦ La componenta de bază soldul s-a majorat cu 52615,5 mii lei, inclusiv:

- de la transferarea soldurilor de mijloace speciale în suma de 39281,6 mii lei,

- de la transferarea la componenta de bază a soldurilor de la componenta fonduri speciale în sumă de 13333,9 mii lei.

♦ La componenta mijloace speciale soldul s-a micşorat cu 40893,3 mii lei, inclusiv:

• de la transferarea sumei de 39281,6 mii lei la componenta de bază,

• de la trecerea sumei de 180,7 mii lei la contul curent pentru mijloace intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat,

• de la transferarea sumei de 1431,0 mii lei la componenta proiecte finanţate din surse externe.

♦ La mijloacele intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat soldul s-a majorat cu 180,7 mii lei, inclusiv:

- din contul mijloacelor speciale în sumă de 180,7 mii lei, mijloace transferate la contul mijloacelor intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat,

♦ La componenta fonduri speciale soldul s-a micşorat cu 52458,4 mii lei, inclusiv:

- prin micşorarea soldurilor în sumă de 13333,9 mii lei şi transferarea la componenta de bază,

- prin majorarea soldurilor fondurilor speciale în suma 169,2 mii lei,

- prin micşorarea soldurilor în sumă de 39293,7 mii lei transferarea mijloacelor financiare conform Hotărîrii Guvernului nr.870 din 22.12.2015.

♦ La proiecte finanţate din surse externe soldul mijloacelor la începutul anului s-a majorat cu 2865,0 mii lei, din contul transferurilor între componentele bugetului de stat.

Ca rezultat, a fost modificat balanţa activelor şi pasivelor la începutul anului 2015 cu suma totală de 37690,5 mii lei.

După operarea modificărilor respective, balanţa activelor şi pasivelor la începutul anului 2015 a constituit 2068589,7 mii lei, iar la finele anului 2015 – 2327833,1 mii lei.

Soldurile mijloacelor băneşti ale bugetului de stat şi instituţiilor finanţate din bugetul de stat se prezintă în tabelul următor.

25. Datoriile debitoare şi creditoare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat (descifrarea datoriilor, măsurile întreprinse pentru monitorizarea şi reducerea lor)

La situaţia din 31 decembrie 2015 la bugetul de stat pe toate componentele s-au înregistrat datorii debitoare în sumă totală de 1123,2 mil. lei, inclusiv pe: componenta de bază – 126,5 mil. lei, mijloace speciale – 163,9 mil. lei, fonduri speciale – 51,2 mil. lei şi proiecte finanţate din surse externe – 781,6 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2014, datoriile debitoare totale ale executorilor de buget finanţaţi de la bugetul de stat s-au majorat cu 39,2 mil. lei.

Datoriile debitoare cu termen de achitare expirat ale bugetului de stat pe toate componentele la situaţia din 31 decembrie 2015 au constituit 122,4 mil. lei, inclusiv pe: componenta de bază – 10,1 mil. lei, mijloace speciale – 101,9 mil. lei şi fonduri speciale – 10,4 mil. lei.

Pe parcursul anului, datoriile debitoare cu termen de achitare expirat s-au micşorat cu 3,8 mil. lei, inclusiv pe: componenta de bază – cu 3,2 mil. lei, mijloace speciale – cu 9,1 mil. lei şi s-au majorat pe fonduri speciale – cu 8,5 mil. lei.

Unii executori de buget au admis creşterea datoriilor debitoare cu termen de achitare expirat, printre care: Agenţia Rezerve Materiale – cu 100,3 mil. lei, Ministerul Afacerilor Interne – cu 3,8 mil. lei, Academia de Ştiinţă a Moldovei– cu 1,4 mil. lei, Serviciul de Informaţii şi Securitate – cu 1,3 mil. lei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – cu 1,0 mil. lei, Ministerul Finanţelor – cu 0,9 mil. lei, Ministerul Justiţiei – cu 0,3 mil. lei, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor cu – 0,2 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2015 la bugetul de stat s-au înregistrat datorii creditoare în sumă totală de 1225,0 mil. lei, inclusiv pe: componenta de bază – 1046,1 mil. lei, mijloace speciale – 59,3 mil. lei, fonduri speciale – 10,9 mil. lei şi proiecte finanţate din surse externe – 108,7 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2014, datoriile creditoare totale ale executorilor de buget finanţaţi de la bugetul de stat s-au majorat cu 530,1 mil. lei.

Din suma totală a datoriilor menţionate, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat ale bugetului de stat la situaţia din 31 decembrie 2015 au constituit 657,7 mil. lei, inclusiv pe: componenta de bază – 635,2 mil. lei, mijloace speciale – 19,3 mil. lei şi pe fonduri speciale – 3,2 mil. lei.

Comparativ cu anul 2014, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat s-au majorat cu 613,6 mil. lei, inclusiv pe: componenta bază – cu 599,8 mil. lei, mijloace speciale – cu 10,8 mil. lei şi pe fonduri speciale – 3,0 mil. lei.

Unii executori de buget au admis creşterea datoriilor creditoare cu termen de achitare expirat, printre care: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – cu 314,6 mil.lei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – cu 208,9 mil. lei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – cu 46,4 mil. lei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor cu 39,7 mil. lei, Ministerul Sănătăţii – cu 9,9 mil. lei, Ministerul Justiţiei – cu 7,3 mil. lei, Agenţia Rezerve Materiale – cu 6,2 mil. lei, Academia de Ştiinţă a Moldovei – cu 3,4 mil. lei, Ministerul Mediului – cu 3,3 mil. lei, Ministerul Economiei – cu 1,3 mil. lei, Consiliul Superior al Magistraturii – cu 0,9 mil. lei, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor cu – 0,7 mil. lei.

V. INFORMAŢIA PRIVIND REZULTATELE MONITORINGULUI

ECONOMICO-FINANCIAR A ÎNTREPRINDERILOR DE STAT

ŞI SOCIETĂŢILOR COMERCIALE CU CAPITAL INTEGRAL

SAU MAJORITAR DE STAT ÎN ANUL 2015 (STRUCTURA,

OBLIGAŢIUNI FISCALE, DATORII, RISCURI, ETC.)

I. Prezentare generală

La situaţia din 30 septembrie 2015, în Registrul patrimoniului public ţinut de către Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei (în continuare – Agenţia Proprietăţii Publice), sunt incluse 249 întreprinderi de stat, cu capital social în mărime de 6486,5 mil. lei şi 114 societăţi comerciale cu capital de stat, capitalul social al cărora este în mărime de 5413,4 mil. lei, din care proprietatea statului – 3876,4 mil. lei sau 71,6 la sută. Din numărul total al societăţilor comerciale, 72 societăţi comerciale deţin capital integral sau majoritar de stat în mărime de 3356,0 mil. lei, din care proprietatea statului – 3222,8 mil. lei sau 96,0 la sută.

Din 114 societăţi comerciale cu capital de stat, la 26 entităţi economice cota statului în capitalul social constituie 100,0%, la 30 entităţi economice – de la 75,0% pînă la 99,9%, la 16 entităţi economice – de la 50,0% pînă la 74,9%, la 15 entităţi economice – de la 25,0% pînă la 49,9%, la 6 entităţi economice – de la 10,0% pînă la 24,9%, iar la 21 entităţi economice – pînă la 9,9 la sută.

Din numărul total de entităţi economice cu capital de stat, 7 întreprinderi de stat se află pe teritoriul Ucrainei, iar 3 întreprinderi de stat şi 1 societate comercială cu capital de stat – pe teritoriul UTA Găgăuzia.

Procedura lichidării şi insolvabilităţii este aplicată faţă de 25 întreprinderi de stat şi 37 societăţi comerciale (inclusiv 21 societăţi comerciale cu cotă majoritară a statului în capitalul social), conform prevederilor Codului Civil nr.1107-XV din 6 iunie 2002 şi Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

Din totalul entităţilor economice incluse în Registrul patrimoniului public, nu au fost supuse monitoringului financiar 14 întreprinderi de stat şi 10 societăţi comerciale (inclusiv 6 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat), care sunt înregistrate la Camera Înregistrării de Stat, dar nu desfăşoară activitate.

Prin urmare, la situaţia din 30 septembrie 2015, Lista întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, monitorizate de către Ministerul Finanţelor, include 200 întreprinderi de stat cu capital social în mărime de 6140,1 mil. lei, şi 45 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat în mărime de 3065,8 mil. lei, din care proprietatea statului – 2969,0 mil. lei sau 96,8 la sută.

Figura 1.1. Structura proprietăţii statului

Concomitent, în perioada de raportare, din numărul total al entităţilor economice incluse în lista prenotată, 43 întreprinderi de stat şi 11 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat nu au fost supuse monitorizării financiare întrucît fie nu au prezentat rapoartele statistice trimestriale în modul stabilit de legislaţia în vigoare, fie nu au fost incluse în sfera de cercetare efectuată în conformitate cu criteriile stabilite de Biroul Naţional de Statistică.

Astfel, reieşind din cele expuse anterior, se menţionează că, în perioada analizată, au fost supuse monitorizării financiare de facto 157 întreprinderi de stat şi 34 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv 11 societăţi comerciale cu capital integral de stat, care au prezentat rapoartele statistice trimestriale organelor teritoriale ale Biroului Naţional de Statistică şi au fost incluse în sfera de cercetare.

Monitoringul activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat în trimestrul III al anului 2015 a fost efectuat în baza raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, prezentat de către Biroul Naţional de Statistică, datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la obligaţiile fiscale (calculate, achitate şi restanţele admise), precum şi datelor cu privire la datoria publică, monitorizată de către Ministerul Finanţelor conform art.12 din Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr.419-XVI din 22 decembrie 2006.

La studierea rezultatelor monitoringului financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, urmează a se ţine cont de faptul că, unele din entităţile economice nu au fost supuse monitorizării financiare pentru trimestrul III al anului 2014. În acest sens, întru neadmiterea distorsionării datelor, evoluţia veniturilor din vînzări şi a costurilor şi cheltuielilor va fi analizată luînd în calcul baza comparabilă a entităţilor economice, ce nu include, pentru trimestrul III al anului 2015, valoarea indicatorilor întreprinderilor de stat, care în perioada similară a anului 2014, fie nu au prezentat raportul “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” fie nu au fost incluse în sfera de cuprindere a cercetării.

Totodată, remarcăm că, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.318 din 07 mai 2014 “Cu privire la reorganizarea unor întreprinderi din sectorul termoenergetic” S.A. “Termoelectrica” a fost reorganizată prin fuziune (absorbţie) a S.A. “CET-1”. În urma reorganizării societăţilor vizate, menţionăm că, indicatorii veniturilor din vînzări, costurilor şi cheltuielilor înregistraţi de S.A. “Termoelectrica” în trimestrul III, 2014, nu includ indicatorii înregistraţi de S.A. “CET-1” în aceeaşi perioadă, motiv pentru care nu poate fi apreciată la justa valoare evoluţia indicatorilor S.A. “Termoelectrica” în trimestrul III al anului 2015. Astfel, întru neadmiterea distorsionării datelor, evoluţia veniturilor din vînzări şi a costurilor şi cheltuielilor societăţilor pe acţiuni va fi analizată luînd în calcul baza comparabilă a acestora, unde la indicatorii generalizaţi ai veniturilor din vînzări şi costurilor şi cheltuielilor din trimestrul III, 2014 au fost însumaţi indicatorii S.A. “CET-1” pentru perioada corespunzătoare.

De asemenea, pentru a permite formularea unor concluzii concludente cu privire la situaţia economico-financiară la 30 septembrie 2015 a entităţilor cu capital de stat, au fost cumulaţi indicatorii veniturilor din vînzări şi costurilor şi cheltuielilor înregistraţi în trimestrul I, II şi III al anului curent, fiind luate în considerare aspectele menţionate anterior.

Suplimentar menţionăm că Ministerul Finanţelor efectuează monitoringul financiar în vederea obţinerii unei imagini pertinente cu privire la situaţia economico-financiară a entităţilor cu capital integral sau majoritar de stat. Rezultatele monitoringului financiar permit elaborarea prognozelor aferente evoluţiei viitoare a subiectului analizat şi diagnosticarea stării financiare a entităţilor de către fondatorul/ acţionarul majoritar al acestora. Totodată, rezultatele monitoringului financiar servesc drept sursă suplimentară de informare în procesul implicării autorităţilor administraţiei publice centrale, ce exercită funcţii de fondator/acţionar majoritar, în administrarea entităţilor cu capital de stat în limita atribuţiilor legale, inclusiv prin luarea deciziilor de restructurare sau, după caz, de atragere a investiţiilor private prin privatizare, la consolidarea disciplinei financiare, precum şi la sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public.

II. Monitoringul financiar al activităţii economico-financiare

a întreprinderilor de stat

Conform datelor raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” generalizat, în perioada trimestrului III al anului 2015, întreprinderile de stat au încasat venituri totale în cuantum de 2366,2 mil. lei. Din valoarea acestora veniturile din vînzări constituie 2333,8 mil. lei, iar alte venituri din activitatea operaţională – 32,4 mil. lei.

Potrivit bazei comparabile, valoarea veniturilor din vînzări înregistrate în trimestrul III al anului curent este de 2328,1 mil. lei şi s-a majorat cu 244,5 mil. lei comparativ cu perioada trimestrului III al anului 2014. Majorarea respectivă, a fost generată în mare parte, de creşterea cu peste 1,0 mil. lei a veniturilor din vînzări a unor întreprinderi, în tabelul 2.1 fiind prezentate 10 întreprinderi de stat cu cele mai mari majorări ale veniturilor din vînzări în perioada analizată.

În baza datelor tabelului 2.1 se constată că majorarea veniturilor din vînzări a fost condiţionată, în mare parte, de creşterea valorică (cu 174,2 mil. lei) a veniturilor din vînzări la Î.S. Compania Aeriană “Air Moldova”. Totodată, majorări considerabile, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, s-au înregistrat şi la Î.S. “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiecte Sociale” (cu 71,8 mil. lei) şi la Î.S. “Moldelectrica” (cu 24,7 mil. lei).

Efectul pozitiv al majorărilor prenotate a fost parţial afectat de diminuarea cu 107,7 mil. lei a veniturilor din vînzări la 64 întreprinderi de stat. Totodată, din numărul total al acestora, 23 întreprinderi de stat au înregistrat diminuări ale veniturilor din vînzări mai mari de 1 milion lei, dintre acestea evidenţiindu-se: Î.S. “Calea Ferată din Moldova” - cu 31,2 mil. lei, Î.S. “Aeroportul Internaţional Mărculeşti” – cu 18,0 mil. lei, Î.S. “Fabrica de Sticlă din Chişinău” cu 8,0 mil. lei şi Î.S. “Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru “Ingeocad” - cu 4,1 mil. lei. Micşorarea veniturilor din vînzări la întreprinderile de stat respective, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, poate condiţiona micşorarea taxei pe valoarea adăugată încasată în bugetul de stat cu circa 21,5 mil. lei, fapt ce reprezintă un risc fiscal pentru bugetul public naţional.

În ceea ce priveşte structura veniturilor din vînzări pe ramuri ale economiei naţionale, este necesar de menţionat că majoritatea acestora (57,1% - 1331,6 mil. lei) din totalul veniturilor din vînzări s-a încasat din activitatea întreprinderilor de stat administrate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (vezi tabelul 2.2).

Totodată, 12,9% sau 301,8 mil. lei din veniturile din vînzări totale a revenit veniturilor din vînzări ale întreprinderilor de stat administrate de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, iar 9,0% sau 208,9 mil. lei revine veniturilor din vînzări ale întreprinderilor de stat administrate de Ministerul Economiei.

Din cele 9 autorităţi reflectate în tabel, ponderi mai mici au fost înregistrate la veniturile din vînzări obţinute de întreprinderile din administrarea Ministerului Afacerilor Interne – 1,8% sau 43,0 mil. lei, Ministerului Culturii şi Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru – a cîte 1,7% sau 40,7 mil. lei şi respectiv, 40,5 mil. lei şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 2,0% sau 47,3 mil. lei.

Suplimentar, analizînd datele cumulative, se enunţă că, la situaţia din 30 septembrie 2015, întreprinderile de stat au înregistrat venituri din vînzări aferente activităţii desfăşurate în 9 luni ale anului 2015 în mărime de 5541,4 mil. lei. Conform bazei comparabile, valoarea veniturilor din vînzări încasate de întreprinderile de stat este de 5528,4 mil. lei, cu 408,7 mil. lei mai mare faţă de 9 luni ale anului 2014. Majorarea respectivă a fost în mare parte generată de creşterea valorică a veniturilor din vînzări ale întreprinderilor de stat din administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – cu 351,9 mil. lei, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu 42,3 mil. lei, Agenţiei “Moldsilva” – cu 42,2 mil. lei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – cu 19,6 mil. lei şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – cu 17,2 mil. lei.

În structura veniturilor din vînzări totale înregistrate de către întreprinderile de stat în trimestrul III al anului 2015, ponderea majoritară (82,0% - 1913,4 mil. lei) a revenit veniturilor obţinute din prestarea serviciilor (vezi figura 2.1.), inclusiv venituri din serviciile prestate întreprinderilor – 709,0 mil. lei şi din cele prestate populaţiei – 1204,4 mil. lei.

Figura 2.1. Structura veniturilor din vânzări ale întreprinderilor de stat,

în trimestrul III al anului 2015

Totodată, în structura veniturilor din vînzări, veniturile încasate din vînzarea produselor deţin ponderea de 14,7% - 342,6 mil. lei, iar veniturile din vînzarea mărfurilor constituie 1,7% - 39,4 mil. lei, acestea fiind reprezentate de venituri din vînzarea mărfurilor cu amănuntul (19,0 mil. lei) şi venituri din vînzarea mărfurilor cu ridicata (20,4 mil. lei).

În partea ce ţine de veniturile din locaţiune, acestea deţin 1,5% din totalul veniturilor din vînzări sau 34,9 mil. lei, iar din contractele de construcţii s-au încasat venituri în cuantum de 3,5 mil. lei sau 0,1 la sută.

Dat fiind faptul că, veniturile din prestarea serviciilor deţin ponderea majoritară în volumul total al veniturilor din vînzări, s-a considerat necesară analiza structurii acestora.

Astfel, majoritatea veniturilor din prestarea serviciilor (72,5% - 1386,9 mil. lei) sunt constituite din veniturile din prestarea serviciilor de transport şi depozitare (vezi tabelul 2.3).

Ponderi considerabile s-au înregistrat şi la veniturile din prestarea serviciilor de informaţii şi comunicaţii – 13,2% sau 251,8 mil. lei, de producţie şi furnizare a energiei electrice şi termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 5,2% sau 100,5 mil. lei şi din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 2,7% sau 52,1 mil. lei.

De altfel, ponderile minime în componenţa veniturilor din prestarea serviciilor se atestă la veniturile încasate din prestarea altor servicii – 0,1% sau 1,2 mil. lei, din prestarea serviciilor în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerii şi reparării autovehiculelor şi a motocicletelor – 0,1% sau 1,3 mil. lei, serviciilor în domeniul industriei prelucrătoare – 0,1% sau 1,9 mil. lei şi la veniturile din activităţi culturale şi de agrement – 0,1% sau 2,7 mil. lei.

Potrivit datelor raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, în trimestrul III al anului gestionar, întreprinderile de stat aveau înregistrate costuri şi cheltuieli în valoare de 2252,2 mil. lei. Potrivit bazei comparabile, întreprinderile au înregistrat costuri şi cheltuieli în mărime de 2245,9 mil. lei, ceea ce reprezintă cu 223,9 mil. lei mai mult faţă de valoarea înregistrată în perioada analogică a anului precedent.

În structura costurilor şi cheltuielilor înregistrate în trimestrul III al anului curent, ponderea majoritară (29,2% – 657,3 mil. lei) a revenit costurilor şi cheltuielilor aferente serviciilor prestate de terţi (vezi figura 2.2.). Din cuantumul total al costurilor şi cheltuielilor respective, costurile şi cheltuielile pentru serviciile de transport au înregistrat 5,6 mil. lei, cele de comunicaţii – 6,3 mil. lei, iar cele pentru prelucrarea materiei prime proprii – 4,5 mil. lei

Figura 2.2. Structura costurilor şi cheltuielilor întreprinderilor de stat,

în trimestrul III al anului 2015

O altă pondere semnificativă s-a înregistrat la cheltuielile cu personalul – 28,4% sau 638,6 mil. lei, acestea incluzînd şi contribuţiile privind asigurările sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Costurile şi cheltuielile materiale au înregistrat 24,7% sau 556,9 mil. lei din total costuri şi cheltuieli, dintre care costurile şi cheltuielile privind materiile prime, materialele, semifabricatele procurate şi piesele de schimb utilizate constituie 205,6 mil. lei, iar costurile şi cheltuielile aferente combustibilului – 299,0 mil. lei.

Totodată, amortizarea activelor imobilizate a constituit 6,9% din total costuri şi cheltuieli sau 155,0 mil. lei, iar ponderea altor costuri şi cheltuieli din activitatea operaţională reprezintă 10,8% sau 244,4 mil. lei, din cuantumul cărora costurile şi cheltuielile aferente locaţiunii constituie 163,6 mil. lei, iar costurile şi cheltuielile privind dobînzile pentru credite bancare şi împrumuturi – 13,1 mil. lei.

Adiţional, se enunţă că, din cuantumul total de 2252,2 mil. lei a costurilor şi cheltuielilor suportate de către întreprinderile de stat în trimestrul III al anului curent, costurile şi cheltuielile aferente activităţii agricole constituie 31,4 mil. lei, iar ponderile majoritare în structura acestora (34,1% - 10,7 mil. lei) au revenit costurilor şi cheltuielilor din producţia animalieră şi din prestarea serviciilor agricole (vezi figura 2.3.).

Respectiv, costurile şi cheltuielile aferente producţiei vegetale au înregistrat 31,8% sau 10,0 mil. lei din totalul costurilor şi cheltuielilor aferente activităţii agricole.

Figura 2.3. Structura costurilor şi cheltuielilor aferente activităţii agricole

a întreprinderilor de stat în trimestrul III, 2015

Pe lîngă acestea, se enunţă că, în trimestrul III al anului curent, întreprinderile de stat au suportat un cost de procurare pentru mărfurile vîndute în mărime totală de 26,7 mil. lei.

De altfel, analizînd datele cumulative, se constată că, la situaţia 30 septembrie 2015, întreprinderile de stat aveau înregistrate costuri şi cheltuieli aferente activităţii desfăşurate în 9 luni ale anului 2015 în sumă de 5793,4 mil. lei. Potrivit bazei comparabile, mărimea costurilor şi cheltuielilor înregistrate de către întreprinderile de stat în 9 luni ale anului 2015 este de 5776,6 mil. lei, cu 571,1 mil. lei mai mare comparativ cu 9 luni ale anului precedent. Concomitent, se remarcă faptul că, creşterea valorică prenotată se explică, în mare parte, prin majorarea costurilor şi cheltuielilor întreprinderilor de stat administrate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – cu 440,4 mil. lei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu 86,9 mil. lei, Ministerul Culturii – cu 24,1 mil. lei şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – cu 23,5 mil. lei.

La finele trimestrului III al anului curent, întreprinderile de stat deţineau stocuri în mărime de 1270,1 mil. lei, cu 43,6 mil. lei mai mici faţă de începutul trimestrului analizat. Majoritatea stocurilor, atît la începutul trimestrului III al anului 2015 (49,9% - 655,5 mil. lei), cît şi la finele acestuia (54,4% - 691,1 mil. lei) a fost reprezentată de stocurile de materiale (vezi figura 2.4), valoarea cărora s-a majorat cu 35,6 mil. lei sau cu 4,5 p.p. în perioada analizată.

Valori semnificative (14,7% - 186,6 mil. lei) la finele trimestrului III al anului curent s-au înregistrat la stocurile de produse. Similar situaţiei stocurilor de materiale, stocurile de produse s-au majorat cu 22,6 mil. lei în raport cu începutul trimestrului analizat.

Figura 2.4. Componenţa în dinamică a stocurilor întreprinderilor de stat, mil. lei

De asemenea, stocurile de mărfuri s-au majorat în perioada trimestrului III al anului 2015 cu 4,9 mil. lei sau cu 0,8 p.p., la data raportării acestea constituind 13,1% din totalul stocurilor sau 166,6 mil. lei.

Majorări valorice s-au înregistrat şi la stocurile obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (cu 2,9 mil. lei) şi la stocurile activelor biologice circulante (cu 0,1 mil. lei). Astfel, la finele trimestrului III al anului gestionar, valoarea acestora a înregistrat 4,0% din total stocuri sau 51,3 mil. lei şi respectiv, 0,9% sau 11,0 mil. lei.

De altfel, stocurile producţiei în curs de execuţie au înregistrat diminuări în mărime de 109,7 mil. lei în raport cu începutul trimestrului III al anului curent, la data raportării acestea constituind 12,9% din total stocuri sau 163,5 mil. lei.

Suplimentar aspectelor economice analizate anterior, menţionăm că, în conformitate cu alineatul (5), art.12 din Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr.419-XVI din 22 decembrie 2006, Ministerul Finanţelor generalizează datele statistice cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

Astfel, în temeiul Regulamentului privind raportarea datoriei sectorului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18 octombrie 2007 cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, a fost generalizată informaţia privind împrumuturile interne şi externe ale agenţilor economici monitorizaţi, care sunt contractate pe un termen de un an şi mai mare.

Respectiv, potrivit informaţiei privind datoriile întreprinderilor de stat beneficiare de credite recreditate din surse interne şi externe acordate prin intermediul Ministerului Finanţelor, la situaţia din 30 septembrie 2015, Î.S. “Moldtranselectro” dispune de datorii pe împrumuturi recreditate din surse interne faţă de Ministerul Finanţelor, în mărime de 37,3 mil. lei şi din surse externe şi proiecte investiţionale în valoare de 1,74 mil.dolari SUA, iar Î.S. “Moldelectrica” a înregistrat datorii privind împrumuturile recreditate din surse externe şi proiecte investiţionale în valoare de 15,54 mil.dolari SUA.

Totodată, Î.S. “Moldtranselectro” are datorie pe împrumutul extern acordat sub garanţia statului în mărime de 0,86 mil.dolari SUA.

Astfel, se remarcă faptul că, neachitarea obligaţiilor faţă de instituţiile financiare pe creditele interne şi externe, precum şi cele acordate sub garanţia statului devine obligaţiune convenţională de stat, fapt ce creează o situaţie dificilă privind independenţa financiară a entităţilor economice. De asemenea, neachitarea acestor obligaţiuni generează riscul financiar de stingere din contul surselor bugetului de stat.

Concomitent, în baza datelor privind fluxul şi soldul împrumuturilor interne în sectorul public din perioada 01.07.2015 - 30.09.2015, întreprinderile de stat, care au contractat credite de la băncile comerciale pe o perioadă de un an şi mai mare, au înregistrat, la finele trimestrului III al anului curent, un sold al împrumuturilor în mărime totală de 761,4 mil. lei, dintre care 21,9 mil. lei constituie suma restantă ce nu a fost achitată conform contractelor încheiate (stoc de arierate).

Analizînd datele tabelului 2.4 se constată că, cele mai mari împrumuturi s-au înregistrat la Î.S. Compania Aeriană “AIR Moldova” – 354,3 mil. lei, Î.S. “Calea Ferată din Moldova” – 281,9 mil. lei şi Î.S. “Fabrica de Sticlă din Chişinău” – 81,6 mil. lei.

III. Monitoringul financiar al activităţii economico-financiare a

societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

Efectuînd analiza economico-financiară a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (în continuare – societăţi pe acţiuni) în baza raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, s-a constatat că, agenţii economici au încasat, în trimestrul III al anului 2015, venituri totale în sumă de 2996,9 mil. lei, inclusiv: venituri din vînzări - 2965,6 mil. lei şi alte venituri din activitatea operaţională - 31,3 mil. lei.

Totodată, comparativ cu trimestrul III al anului 2014, valoarea veniturilor din vînzări s-a majorat cu 796,1 mil. lei, iar conform bazei comparabile – cu 795,8 mil. lei. Majorarea respectivă, a fost generată în mare parte, de creşterea cu peste 1,0 mil. lei a veniturilor din vînzări a unor societăţi pe acţiuni, în tabelul 3.1 fiind prezentate 10 entităţi cu cele mai mari majorări ale veniturilor din vînzări în perioada vizată.

Prin urmare, se denotă că cea mai mare majorare a veniturilor din vînzări a fost înregistrată de către S.A. “EnergoCom” – cu 955,6 mil. lei, S.A. “Moldtelecom” - cu 43,6 mil. lei, S.A. “Tutun-CTC” – cu 14,3 mil. lei, S.A. “Drumuri Străşeni” - cu 12,1 mil. lei şi S.A. “Drumuri Ialoveni” – cu 10,7 mil. lei.

Efectul pozitiv al majorărilor menţionate a fost parţial afectat de diminuarea, conform bazei comparabile, cu 282,7 mil. lei a veniturilor din vînzări la 14 societăţi pe acţiuni. Totodată, din numărul total al acestora 11 societăţi pe acţiuni au înregistrat diminuări ale veniturilor din vînzări mai mari de 1 milion lei, dintre care se evidenţiază: S.A. “Metalferos” - cu 113,4 mil. lei, S.A. “RED-Nord” - cu 97,5 mil. lei şi S.A. “RED Nord-Vest” - cu 39,8 mil. lei.

Concomitent analizînd datele cumulative, se evidenţiază că, veniturile din vînzări obţinute de societăţile pe acţiuni în 9 luni ale anului 2015 constituie 9943,5 mil. lei, acestea majorîndu-se per total cu 3078,6 mil. lei faţă de 9 luni ale anului 2014, iar conform bazei comparabile, valoarea acestora s-a majorat cu 2937,4 mil. lei. Totodată, cele mai mari majorări ale veniturilor din vînzări, comparativ cu 9 luni ale anului precedent, s-au înregistrat la societăţile pe acţiuni administrate de Ministerul Economiei – cu 2908,4 mil. lei (conform bazei comparabile – cu 2767,2 mil. lei), Agenţia Proprietăţii Publice (S.A. “Moldtelecom”) – cu 108,3 mil. lei şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – cu 47,7 mil. lei.

Efectuînd, în continuare, analiza structurii veniturilor din vînzări în trimestrul III al anului de gestiune pe ramuri ale economiei naţionale, se constată că, ponderea majoritară de 63,4% sau 1878,9 mil. lei este deţinută de către veniturile din vînzări ale societăţilor pe acţiuni din administrarea Ministerului Economiei (vezi tabelul 3.2).

Totodată, 19,4% sau 576,3 mil. lei din totalul veniturilor din vînzări ale societăţilor pe acţiuni se atribuie veniturilor din vînzări obţinute de societăţile administrate de Agenţia Proprietăţii Publice (şi anume S.A. “Moldtelecom”).

De asemenea, conform datelor tabelului 3.2, se observă că, cele mai mici ponderi ale veniturilor din vînzări sunt deţinute de veniturile din vînzări obţinute de S.A. “Moldova-Film” din administrarea Ministerului Culturii – 0,03% sau 0,7 mil. lei şi S.A. “Aqua Prut” administrată de Agenţia “Apele Moldovei” – 0,05% din total venituri din vînzări sau circa 1,5 mil. lei.

În conformitate cu datele figurii 3.1, ponderea majoritară în totalul veniturilor din vînzări în trimestrul III al anului de gestiune ale societăţilor pe acţiuni este deţinută de veniturile din vînzarea mărfurilor – 47,8% sau 1416,8 mil. lei, acestea fiind reprezentate de venituri din vînzarea mărfurilor cu amănuntul – 86,5 mil. lei şi din vînzarea mărfurilor cu ridicata – 1330,3 mil. lei.

Veniturile din contractele de construcţii alcătuiesc 81,2 mil. lei sau 2,7% în totalul veniturilor din vînzări, iar veniturile din locaţiune – 15,6 mil. lei sau 0,5 la sută.

Figura 3.1. Structura veniturilor din vânzări ale societăţilor pe acţiuni,

în trimestrul III al anului 2015

Totodată, veniturile din vînzarea produselor constituie 21,8% sau 646,7 mil. lei din total venituri din vînzări, iar veniturile din prestarea serviciilor deţin cota de 27,2% sau 805,3 mil. lei. Din valoarea totală a veniturilor din prestarea serviciilor, veniturile din serviciile prestate întreprinderilor reprezintă 478,7 mil. lei, iar cele din serviciile prestate populaţiei – 326,6 mil. lei.

De asemenea, efectuînd o analiză mai amplă a structurii veniturilor din prestarea serviciilor, se denotă că majoritatea acestora au fost constituite din veniturile din prestarea serviciilor de informaţii şi comunicaţii – 71,1% sau 572,5 mil. lei (vezi tabelul 3.3).

Concomitent, veniturile din prestarea serviciilor de construcţii au constituit 13,2% din total venituri din prestarea serviciilor sau 106,5 mil. lei, iar cele din prestarea serviciilor de producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 8,7% sau 70,3 mil. lei.

Ponderile minoritare au revenit veniturilor din activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, şi veniturilor din alte activităţi de servicii – a cîte 0,01% sau 0,1 mil. lei fiecare.

În trimestrul III al anului 2015, conform datelor raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, societăţile pe acţiuni au înregistrat costuri şi cheltuieli în valoare totală de 2297,2 mil. lei, valoarea acestora fiind cu 475,3 mil. lei mai mare faţă de valoarea înregistrată în trimestrul III al anului precedent. Totodată, conform bazei comparabile, valoarea costurilor şi cheltuielilor societăţilor pe acţiuni s-a majorat cu 457,3 mil. lei în raport cu trimestrul III al anului precedent.

Din totalul costurilor şi cheltuielilor entităţilor economice aferente trimestrului III al anului curent, 52,9% sau 1215,7 mil. lei revine costurilor şi cheltuielilor materiale (figura 3.2). Din cuantumul total al acestora, pentru procurarea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor şi pieselor de schimb s-au cheltuit 589,4 mil. lei, iar pentru combustibil – 33,7 mil. lei.

O pondere semnificativă – 14,9% sau 340,8 mil. lei a revenit cheltuielilor cu personalul, acestea incluzînd şi contribuţii ale asigurărilor sociale de stat şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Totodată, amortizarea activelor imobilizate a constituit 14,0% sau 322,5 mil. lei din total costuri şi cheltuieli, iar serviciile prestate de terţi au generat costuri şi cheltuieli în proporţie de 10,1% sau 231,9 mil. lei.

Figura 3.2. Structura costurilor şi cheltuielilor societăţilor pe acţiuni,

în trimestrul III al anului 2015

Din volumul total al costurilor şi cheltuielilor aferente serviciilor prestate de terţi, pentru serviciile de transport s-au cheltuit 32,2 mil. lei, pentru serviciile de comunicaţii – 10,1 mil. lei, iar pentru serviciile de prelucrare a materiei prime proprii – 0,5 mil. lei.

De asemenea, ponderea altor costuri şi cheltuieli din activitatea operaţională a constituit 8,1% din total costuri şi cheltuieli sau 186,3 mil. lei, din cuantumul total al cărora, costurile şi cheltuielile privind locaţiunea au constituit 7,0 mil. lei, iar cele privind dobînzile pentru credite bancare şi împrumuturi – 21,7 mil. lei.

Pe lîngă acestea, este de menţionat că, în trimestrul III al anului curent, societăţile pe acţiuni au suportat un cost de procurare al mărfurilor vîndute în valoare de 1376,3 mil. lei.

De altfel, analizînd datele cumulative, se evidenţiază că, în 9 luni ale anului 2015, costurile şi cheltuielile totale suportate de societăţile pe acţiuni constituie 6688,4 mil. lei şi s-au majorat cu 1131,9 mil. lei faţă de 9 luni ale anului 2014, iar conform bazei comparabile – cu 815,5 mil. lei. Concomitent, cele mai mari majorări valorice ale costurilor şi cheltuielilor, în raport cu 9 luni ale anului 2014, se atestă la societăţile pe acţiuni din administrarea Ministerului Economiei – cu 1101,5 mil. lei (conform bazei comparabile – cu 785,1 mil. lei) şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – cu 50,9 mil. lei.

La situaţia din 30 septembrie 2015, societăţile pe acţiuni au înregistrat stocuri în sumă de 1233,8 mil. lei, ceea ce reprezintă cu 52,4 mil. lei mai mult faţă de începutul trimestrului de gestiune.

Totodată, în componenţa stocurilor, ponderea majoritară, atît la începutul trimestrului III al anului curent (44,3% sau 523,1 mil. lei), cît şi la sfîrşitul acestuia (46,3% sau 571,9 mil. lei) a revenit stocurilor de materiale (figura 3.3). Comparativ cu începutul trimestrului analizat, stocurile respective au crescut cu 48,8 mil. lei.

Figura 3.3. Componenţa în dinamică a stocurilor societăţilor pe acţiuni, mil. lei

De asemenea, stocurile de produse au constituit 22,6% din total stocuri sau 279,3 mil. lei, iar stocurile obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (OMVSD) – 1,4% sau 17,0 mil. lei, acestea înregistrînd o creştere valorică faţă de începutul trimestrului III al anului curent cu 12,5 mil. lei şi, respectiv, cu 1,1 mil. lei.

De altfel, stocurile producţiei în curs de execuţie s-au diminuat cu 2,5 mil. lei în perioada trimestrului analizat, iar cele ale mărfurilor – cu 7,5 mil. lei. La situaţia din 30 septembrie 2015 stocurile respective au înregistrat 21,2% din total stocuri sau 261,1 mil. lei şi respectiv, 8,5% sau 104,5 mil. lei.

Suplimentar aspectelor economice analizate anterior, enunţăm că, în conformitate cu art.12, alin.(5) din Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr.419-XVI din 22 decembrie 2006, Ministerul Finanţelor generalizează datele statistice cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat. Astfel, în temeiul Regulamentului privind raportarea datoriei sectorului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18 octombrie 2007 cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, au fost generalizate datele privind împrumuturile interne şi externe ale agenţilor economici monitorizaţi, care sunt contractate pe un termen de un an şi mai mare.

Prin urmare, la situaţia din 30 septembrie 2015, faţă de Ministerul Finanţelor, S.A. “Termoelectrica” dispune de datorii pe împrumuturi recreditate din surse externe şi proiecte investiţionale în mărime de 0,09 mil.dolari SUA.

De asemenea, potrivit informaţiilor privind fluxul şi stocul împrumuturilor externe ale societăţilor pe acţiuni în perioada 01.07.2015 - 30.09.2015, S.A. “Combinatul de Vinuri “Cricova” înregistrează, la finele trimestrului III al anului 2015, un sold al împrumuturilor externe în sumă de 5,4 mil. lei şi S.A. “Moldtelecom” – 78,0 mil. lei.

Pe lîngă acestea, se remarcă faptul că, conform prevederilor Regulamentului privind raportarea datoriei sectorului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18 octombrie 2007, societăţile pe acţiuni sunt obligate să prezinte, trimestrial, Ministerului Finanţelor informaţia necesară pentru raportarea şi monitorizarea sumelor datorate, a debursării şi deservirii datoriei sectorului public, a obligaţiilor condiţionale ce rezultă din contractele de acordare a garanţiilor de stat. În aceeaşi ordine de idei, se enunţă că, prima raportare se efectuează în termen de 10 zile de la contractare, cu prezentarea, în adresa Ministerului Finanţelor, a copiei contractului de împrumut semnat între debitor şi creditor.

Astfel, potrivit informaţiei privind prima raportare aferentă împrumuturilor interne ale societăţilor pe acţiuni, în perioada 01.07.2015 – 30.09.2015 S.A. “Moldtelecom” a înregistrat un sold al împrumuturilor interne în cuantum de 57,9 mil. lei, S.A. “Franzeluţa” – 14,5 mil. lei, iar S.A. “RED Nord-Vest” – 38,3 mil. lei.

Suplimentar, analizînd datele generalizate, menţionăm că, societăţile pe acţiuni, care au contractat credite de la băncile comerciale pe o perioadă de un an şi mai mare, au înregistrat, la finele trimestrului III al anului de gestiune, un stoc al împrumuturilor interne în sumă de 1201,3 mil. lei, dintre care 6,3 mil. lei constituie stocul de arierate, acesta reprezentînd suma restantă ce nu a fost achitată conform contractelor încheiate (tabelul 3.4).

Potrivit datelor reflectate în tabelul 3.4 se constată că, cele mai mari împrumuturi s-au înregistrat la S.A. “Moldtelecom” – 662,3 mil. lei, S.A. “Combinatul de Vinuri Cricova” – 253,5 mil. lei şi S.A. “Franzeluţa” – 110,5 mil. lei.

În aceeaşi ordine de idei, se remarcă faptul că, cel mai mare stoc de arierate s-a înregistrat la S.A. “Combinatul de Vinuri Cricova” – 5,9 mil. lei.

IV. Conexiunile cu sistemul bugetar

Potrivit datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la obligaţiile fiscale (calculate şi restanţele admise), la situaţia din 30 septembrie 2015, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni aveau înregistrate datorii privind impozitele şi taxele faţă de bugetul public naţional în mărime totală de 175,1 mil. lei inclusiv: datorii ale întreprinderilor de stat – 160,0 mil. lei şi datorii ale societăţilor pe acţiuni – 15,1 mil. lei.

Din valoarea totală a datoriilor întreprinderilor de stat, datoriile aferente plăţilor de bază au constituit 104,7 mil. lei, datoriile aferente penalităţilor – 51,2 mil. lei, iar datoriile privind amenzile – 4,1 mil. lei (vezi tabelul 4.1).

Prin urmare, cele mai mari datorii privind impozitele şi taxele (52,6% sau 84,2 mil. lei) au fost înregistrate faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, dintre care 51,9 mil. lei reprezintă datorii aferente plăţilor de bază şi includ datorii al căror termen de achitare nu a parvenit.

Totodată, datoriile faţă de bugetul de stat constituie 28,3% din total datorii sau 45,2 mil. lei. Cele mai mici datorii aferente impozitelor şi taxelor se observă la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 8,3 mil. lei sau 5,2 la sută.

În partea ce ţine de societăţile pe acţiuni, menţionăm că, din valoarea totală a datoriilor în sumă de 15,1 mil. lei, datoriile aferente plăţilor de bază au constituit 12,0 mil. lei, datoriile privind penalităţile – 3,0 mil. lei, iar cele privind amenzile – 0,1 mil. lei (vezi tabelul 4.2).

Datoriile societăţilor pe acţiuni faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat constituie 7,8 mil. lei sau 51,7% din total datorii, dintre care plăţi de bază – 5,8 mil. lei, acestea incluzînd şi plăţi al căror termen de achitare nu a parvenit. Totodată, cele mai mici datorii ale societăţilor pe acţiuni s-au înregistrat la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – a cîte 1,3 mil. lei sau 8,6% din total datorii fiecare.

De asemenea, conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la obligaţiile fiscale (calculate şi achitate), pentru 9 luni ale anului gestionar, s-au înregistrat achitări de impozite şi taxe în bugetul public naţional în cuantum total de 1656,6 mil. lei, inclusiv achitări efectuate de întreprinderile de stat – 910,6 mil. lei şi achitări efectuate de către societăţile pe acţiuni – 746,0 mil. lei.

Majoritatea achitărilor efectuate de către întreprinderile de stat sunt constituite din achitări în bugetul asigurărilor sociale de stat – 400,3 mil. lei sau 44,0% din total achitări şi achitări în bugetul de stat – 277,8 mil. lei sau 30,5 la sută.

Figura 4.1. Structura achitărilor impozitelor şi taxelor în bugetul public naţional a

întreprinderilor de stat, pentru 9 luni ale anului 2015

Totodată, în contextul figurii 4.1 se constată că, ponderile minoritare în componenţa achitărilor efectuate de către întreprinderile de stat au revenit plăţilor efectuate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 13,5% sau 123,3 mil. lei şi plăţilor efectuate în bugetul unităţilor administrativ-teritoriale – 12,0% sau 109,2 mil. lei.

Cu privire la achitările societăţilor pe acţiuni în bugetul public naţional, se menţionează că spre deosebire de întreprinderile de stat, cele mai mari achitări ale societăţilor pe acţiuni au fost efectuate în bugetul de stat – 48,0% din total achitări sau 357,8 mil. lei. Concomitent, în bugetul asigurărilor sociale de stat s-au efectuat plăţi în mărime de 240,2 mil. lei sau 32,2 la sută.

Figura 4.2. Structura achitărilor impozitelor şi taxelor în bugetul public naţional

a societăţilor pe acţiuni, pentru 9 luni ale anului 2015

De altfel, ponderea minimă în total achitări ale societăţilor pe acţiuni a revenit plăţilor efectuate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 9,7% sau 72,4 mil. lei.

Totodată, conform legislaţiei în vigoare, entităţile beneficiază de înlesniri şi facilităţi fiscale la plata principalelor tipuri de impozite. Astfel, în 9 luni ale anului 2015, întreprinderile de stat aveau înregistrate înlesniri şi facilităţi fiscale la plata unor impozite şi taxe în mărime de 16,13 mil. lei, inclusiv:

- 14,928 mil. lei la plata impozitului pe bunurile imobiliare, în conformitate cu prevederile art.282, 283, 284 ale Codului Fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000;

- 0,84 mil. lei – la plata taxei pentru apă, în conformitate cu prevederile art.306 al Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal nr.68-XVI din 5 mai 2005;

- 0,002 mil. lei – la plata taxei privind amenajarea teritoriului, în conformitate cu prevederile art.295, 296 ale Codului Fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VII al Codului fiscal nr.94-XV din 1 aprilie 2004;

- 0,36 mil. lei – la plata taxei pentru extragerea mineralelor utile, în conformitate cu art.319 al Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal nr.68-XVI din 5 mai 2005.

Suma înlesnirilor şi facilităţilor fiscale acordate societăţilor pe acţiuni la principalele tipuri de impozite constituie 0,214 mil. lei, inclusiv:

- 0,212 mil. lei – la plata impozitului pe bunurile imobiliare, în conformitate cu prevederile art.282, 283, 284 ale Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000;

- 0,002 mil. lei – la plata taxei pentru apă, în conformitate cu prevederile art.306 al Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal nr.68-XVI din 5 mai 2005.

Suplimentar, în temeiul prevederilor art.96, 103 şi 104 al Codului fiscal în perioada a 9 luni ale anului 2015, entităţile au efectuat livrări de mărfuri şi servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA), livrări de mărfuri şi servicii la cota redusă a TVA şi livrări la cota “0” a TVA.

Prin urmare, valoarea livrărilor de mărfuri şi servicii scutite de TVA, efectuate de către întreprinderile de stat în 9 luni ale anului 2015, a constituit 570,5 mil. lei, iar cele efectuate de către societăţile pe acţiuni – 3743,2 mil. lei (vezi figura 4.3).

Totodată, cele mai semnificative livrări de mărfuri şi servicii scutite de TVA s-au înregistrat la întreprinderile din administrarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – 241,0 mil. lei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 100,2 mil. lei şi la societăţile pe acţiuni administrate de Ministerul Economiei – 3731,5 mil. lei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 6,3 mil. lei şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 4,3 mil. lei.

Figura 4.3. Facilităţi în procesul de livrare a mărfurilor şi serviciilor de către întreprinderile

de stat şi societăţile pe acţiuni în 9 luni ale anului 2015, mil. lei

Livrările de mărfuri şi servicii la cota “0” a TVA, efectuate de întreprinderile de stat constituie 3005,6 mil. lei, cele mai semnificative livrări la cota “0” a TVA fiind înregistrate la întreprinderile din administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 2803,6 mil. lei şi Ministerului Economiei – 154,0 mil. lei. În partea ce ţine de societăţile pe acţiuni, enunţăm că, acestea au înregistrat, pentru 9 luni ale anului 2015, livrări de mărfuri şi servicii la cota “0” a TVA în sumă de 2124,3 mil. lei, dintre care cele mai considerabile livrări fiind înregistrate de societăţile pe acţiuni din administrarea Ministerului Economiei – 1997,5 mil. lei şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 108,7 mil. lei.

Totodată, în 9 luni ale anului 2015, întreprinderile de stat au efectuat livrări la cota redusă a TVA în mărime totală de 29,9 mil. lei, iar societăţile pe acţiuni – 404,2 mil. lei. Cele mai mari valori ale livrărilor de mărfuri şi servicii la cota redusă a TVA s-au înregistrat la întreprinderile de stat din administrarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 21,1 mil. lei, Agenţiei Rezerve Materiale – 4,6 mil. lei şi la societăţile pe acţiuni administrate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 322,3 mil. lei şi Ministerul Sănătăţii – 76,0 mil. lei

Suplimentar, se enunţă că, dat fiind conjunctura economică naţională, situaţia creată pe piaţa financiar-bancară autohtonă, evoluţia comerţului exterior determinată de circumstanţele pe plan extern etc., în trimestrul I al anului 2015 a fost elaborat proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la repartizarea profitului net obţinut în anul 2014 de către societăţile pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi întreprinderile de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.193 din 22 aprilie 2015, potrivit căreia consiliile de administraţie a întreprinderilor de stat şi adunările generale a acţionarilor societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului urmau să promoveze decizii de repartizare a profitului net obţinut de către entităţi în anul 2014, sub formă de dividende şi defalcări în bugetul de stat, în proporţie nu mai mică de 50% din valoarea totală a acestuia, indiferent de categoria entităţilor economice (pasibile sau nepasibile de privatizare).

În Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12 aprilie 2015, pentru rezultatele obţinute în anul 2014, au fost prevăzute venituri ce urmează a fi încasate la bugetul de stat sub formă de defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat în mărime de 35,2 mil. lei şi dividende aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni, în mărime de 73,0 mil. lei.

Totodată, conform prevederilor Legii nr.200 din 20 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12 aprilie 2015, entităţile urmau să transfere defalcări şi dividende în bugetul de stat pentru rezultatele obţinute în anul 2014 în sumă de 62,675 mil. lei şi, respectiv, 70,65 mil. lei.

Astfel, conform datelor Trezoreriei de Stat, la situaţia din 31 decembrie 2015, pentru rezultatele obţinute în anul 2014, întreprinderile de stat au transferat la bugetul de stat defalcări în valoare totală de 63,2 mil. lei, conform rectificărilor la Legea bugetului de stat pe anul 2015 rata îndeplinirii fiind de 100,8%, iar societăţile pe acţiuni au transferat dividende în mărime de 70,66 mil. lei, conform rectificărilor prenotate rata îndeplinirii fiind de 100,01 la sută.

V. Circulaţia proprietăţii statului

În conformitate cu prevederile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 4 mai 2007 şi Hotărîrii Guvernului nr.172 din 05 aprilie 2015 privind iniţierea reorganizării unor societăţi pe acţiuni din contul patrimoniului S.A. “Reţele Electrice de Distribuţie Nord” şi S.A. “Reţele Electrice de Distribuţie Nord-Vest”, a fost fondată S.A. “Furnizarea Energiei Electrice Nord”, aceasta fiind înregistrată la Î.S. “Camera Înregistrării de Stat” în luna iulie a anului curent cu un capital social în mărime de 30,0 mii lei.

Totodată, se enunţă că, în baza Legii nr.114 din 3 iulie 2014 cu privire la Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală (art.6), Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală a fost înregistrată, în perioada trimestrului III al anului curent, la Î.S. “Camera Înregistrării de Stat” în calitate de instituţie publică.

De asemenea, conform Hotărîrii Guvernului nr.651 din 18 septembrie 2015 şi nr.652 din 18 septembrie 2015, a fost iniţiat procesul de dizolvare a Î.S. Publicaţia periodică ziarul “Moldova Suverană” şi Î.S. Publicaţia periodică Ziarul “Nezavisimaia Moldova” din administrarea Cancelariei de Stat, cu deschiderea procedurii de lichidare.

De altfel, conform Hotărîrii Guvernului nr.711 din 12 octombrie 2015, Î.S. “Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei” urmează a fi reorganizată prin fuziune (absorbţie) a Î.S. “Centrul de Stat pentru Certificarea Materialului Semincer”, Î.S. “Centrul Republican de Pedologie Aplicată” şi Î.S. “Centrul de Standardizare şi Stabilire a Calităţii Nutreţurilor şi Produselor Cerealiere”, cu modificarea denumirii întreprinderii absorbante în Î.S. “Centrul Naţional de Verificare şi Certificare a Producţiei Vegetale şi Solului”.

VI. Audit extern şi inspecţie financiară

Cu referire la inspectarea financiară a activităţii economico-financiare a entităţilor economice cu proprietate de stat, menţionăm că în 9 luni ale anului 2015, conform planului de activitate, Inspecţia Financiară a efectuat inspectări financiare complexe şi tematice a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni, în cadrul cărora au fost depistate unele neajunsuri şi încălcări ale legislaţiei în vigoare din domeniul financiar-contabil.

Adiţional, enunţăm că, în perioada a 9 luni ale anului 2015, a fost aprobată Hotărîrea Curţii de Conturi cu privire la Raportul de audit privind urmărirea ulterioară a acţiunilor întreprinse de entităţile audiate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi în anul 2012 “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?” (Hotărîrea nr.17 din 19 iunie 2015). Raportul prenotat conţine o analiză a gradului de implementare, de către autorităţile administraţiei publice centrale ce deţin calitatea de fondator/ acţionar majoritar în entităţile cu capital de stat, a recomandărilor emise de către Curtea de Conturi ca rezultat al auditului efectuat în anul 2012.

De asemenea, în 9 luni ale anului 2015, Curtea de Conturi a efectuat auditul conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi întreprinderilor de stat în care exercită funcţia de fondator pentru perioada anului 2014 (Hotărîrea Curţii de Conturi nr.29 din 20 iulie 2015), în rezultatul căruia s-au înaintat recomandări de înlăturare a încălcărilor şi deficienţelor depistate.

Suplimentar, enunţăm că, în conformitate cu art.13¹ al Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, auditul obligatoriu al situaţiilor financiare anuale se efectuează la întreprinderile care depăşesc, pentru ultimile două perioade consecutive de gestiune precedente, limitele a două din următoarele criterii:

- capital social – 500,0 mii lei;

- total venituri – 10000,0 mii lei;

- numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune – 100 persoane.

Totodată, potrivit art.89 alin.(1) al Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni, auditul obligatoriu al situaţiilor financiare anuale se efectuează la societatea în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social.

Analizînd criteriile prenotate, Ministerul Finanţelor a efectuat o analiză a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni a căror situaţii financiare aferente anului 2014 urmau a fi supuse auditului obligatoriu. Astfel, s-a estimat că auditului obligatoriu urmau a fi supuse 72 întreprinderi de stat sau 35,8% din întreprinderile de stat care activează şi sunt supuse monitoringului economico-financiar şi 44 societăţi pe acţiuni, respectiv 100% societăţi pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social, care la fel activează şi sunt supuse monitoringului financiar efectuat de către Ministerul Finanţelor.

De asemenea, comunicăm că în conformitate cu lit.e) din art.8 al Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat şi în conformitate cu alin.(6) din art.69 al Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni, administratorul întreprinderii de stat şi organul executiv al societăţii pe acţiuni în care cota statului reprezintă 50% plus o acţiune urmează să prezinte Ministerului Finanţelor copia de pe raportul auditorului.

Prin urmare, se enunţă că, în anul 2015, Ministerului Finanţelor au fost prezentate copiile raportului de audit a 21 întreprinderi de stat sau 29,2% din întreprinderile ce se estimează a fi supuse auditului obligatoriu şi 33 societăţi pe acţiuni sau 75,0% din societăţile supuse auditului obligatoriu.

VII. Concluzii

În urma monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni, efectuat în baza datelor raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind obligaţiile fiscale (calculate, achitate şi restanţele admise) şi datelor privind datoria publică, s-a constatat că, potrivit bazei comparabile, per ansamblu, valoarea veniturilor din vînzări ale întreprinderilor de stat, înregistrate în trimestrul III al anului 2015, s-a majorat cu 244,5 mil. lei faţă de trimestrul III al anului precedent. În acelaşi timp, societăţile pe acţiuni, înregistrează în trimestrul gestionar o majorare a veniturilor din vînzări, conform bazei comparabile, cu 795,8 mil. lei.

Veniturile întreprinderilor de stat înregistrate în 9 luni ale anului curent, conform bazei comparabile, s-au majorat cu 408,7 mil. lei faţă de 9 luni ale anului 2014, iar cele ale societăţilor pe acţiuni - cu 2937,4 mil. lei.

Concomitent, în trimestrul III al anului curent, 64 întreprinderi de stat şi 14 societăţi pe acţiuni din totalul entităţilor economice monitorizate, au înregistrat în perioada analizată, diminuări ale veniturilor din vînzări în mărime de 107,7 mil. lei şi respectiv 282,7 mil. lei, ceea ce atrage micşorarea taxei pe valoarea adăugată încasată în bugetul de stat cu circa 78,0 mil. lei şi prezintă un risc fiscal pentru bugetul public naţional.

În partea ce ţine de costurile şi cheltuielile suportate de agenţii economici în perioada trimestrului III al anului curent, se constată că, potrivit bazei comparabile, întreprinderile de stat au înregistrat o majorare a acestora cu 223,9 mil. lei, iar societăţile pe acţiuni – cu 457,3 mil. lei comparativ cu trimestrul III, 2014.

Totodată, în perioada a 9 luni ale anului 2015, valoarea costurilor şi cheltuielilor întreprinderilor de stat s-a majorat, conform bazei comparabile, cu 571,1 mil. lei faţă de 9 luni ale anului precedent, iar costurile şi cheltuielile totale ale societăţilor pe acţiuni s-au majorat cu 815,5 mil. lei.

De asemenea, valoarea stocurilor totale înregistrate la situaţia din 30 septembrie 2015 de către întreprinderile de stat s-a diminuat cu 43,6 mil. lei, iar a societăţilor pe acţiuni s-a majorat cu 52,4 mil. lei faţă de începutul trimestrului gestionar.

Cu referire la relaţiile entităţilor economice cu bugetul public naţional, se enunţă că, la data raportării, întreprinderile de stat aveau înregistrate datorii faţă de bugetul public naţional în mărime de 160,0 mil. lei, iar societăţile pe acţiuni – 15,1 mil. lei. Totodată, în perioada a 9 luni ale anului gestionar, întreprinderile de stat au efectuat achitări în bugetul de stat în mărime de 910,6 mil. lei, iar societăţile pe acţiuni – 746,0 mil. lei.

Urmare a monitorizărilor financiare pe ramuri, efectuate de către Ministerul Finanţelor, au fost înaintate către fondatorii/acţionarii ce reprezintă statul în cadrul entităţilor economice analizate, note analitice privind activitatea economico-financiară a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni corespunzătoare. Rezultatele monitorizărilor efectuate vor servi ulterior, drept temei de luare a deciziilor cu privire la potenţialele achiziţii de bunuri şi servicii, extinderii spectrului de servicii prestate în vederea eficientizării activităţii, deciziilor privind gestiunea patrimoniului de stat în entităţile vizate, dar şi în procesul de organizare şi desfăşurare a deetatizării bunurilor proprietăţii publice.

Totodată, comunicăm că, ca rezultat al monitorizărilor financiare pentru trimestrul II al anului 2015, Ministerul Finanţelor a solicitat autorităţilor administraţiei publice centrale informaţii despre măsurile întreprinse în scopul gestionării eficiente a proprietăţii publice din administrare, despre acest fapt fiind informat Guvernul şi Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei.

VIII. Sistemul de control financiar public intern

Pe parcursul anului 2015, priorităţile şi obiectivele de bază în domeniul controlului financiar public intern (în continuare CFPI) au fost direcţionate spre elaborarea cadrului normativ secundar pentru aplicarea Legii privind CFPI nr.229 din 23 septembrie 2010 şi Programului de dezvoltare a CFPI pentru anii 2014-2017, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1041 din 20 decembrie 2013, precum şi fortificarea capacităţilor auditorilor interni şi managerilor entităţilor publice prin instruire şi suport la locul de muncă.

Activităţile în domeniul CFPI au fost susţinute prin intermediul Acordului de colaborare dintre Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Olandei.

Astfel, a fost elaborat proiectul Regulamentului privind evaluarea calităţii şi raportarea activităţii de audit intern în sectorul public, care prezintă o necesitate imperativă pentru dezvoltarea în continuare a funcţiei de audit intern şi are menirea să asigure conformitatea activităţii subdiviziunilor de audit intern cu cadrul de reglementare, precum şi să sporească eficienţa şi eficacitatea activităţii de audit intern.

Au fost operate modificări şi completări la Regulamentul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.195 din 01 decembrie 2015, care au vizat modalitatea de examinare a contestărilor de către Comisia de certificare în domeniul auditului intern în sectorul public, precum şi extinderea ariei de acoperire a regulamentului respectiv.

În ceea ce priveşte armonizarea responsabilităţilor subdiviziunilor economie şi finanţe în domeniul managementului financiar şi a controlului (în continuare MFC), a fost aprobat Regulamentul-cadru de activitate a serviciilor financiare prin Hotărîrea Guvernului nr.433 din 15 iulie 2015. Totodată, au fost aprobate Standardele naţionale de control intern prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.189 din 5 noiembrie 2015.

Conform prevederilor Legii privind CFPI organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale de nivelul doi sunt obligate să creeze subdiviziuni de audit intern. La momentul actual, în toate organele centrale de specialitate ale administraţiei publice sunt create subdiviziuni de audit intern, dintre care 1 subdiviziune nu este funcţională (nu dispune de nici un auditor), iar din cele 35 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul doi doar în 24 autorităţi sunt create subdiviziuni de audit intern, dintre care 10 subdiviziuni nu sunt funcţionale (nu dispun de nici un auditor).

În figura ulterioară se prezintă numărul subdiviziunilor de audit intern existente faţă de cele funcţionale, care dispun de personal. În total, în sectorul public există 136 auditori interni, dintre care 43 auditori interni deţin certificat de calificare.

În scopul promovării necesităţii şi beneficiilor sistemului de MFC, dezvoltării acestuia în cadrul entităţilor publice, precum şi consolidării capacităţilor auditorilor interni şi managerilor operaţionali din sectorul public, au fost sistematic desfăşurate seminare de instruire şi mediatizare. Astfel, au fost desfăşurate 8 seminare de instruire în domeniul auditului intern , în cadrul cărora au fost instruite 238 persoane implicate în activitatea de audit intern din sectorul public, iar în domeniul MFC au fost desfăşurate 17 seminare de instruire / mediatizare, în cadrul cărora au fost instruiţi 426 manageri operaţionali. Totodată, a fost organizată Conferinţa auditorilor interni cu genericul “Guvernare mai bună prin audit”, în cadrul căreia au participat 97 manageri şi auditori interni, precum şi au fost desfăşurate 2 ateliere de lucru privind aplicarea Regulamentului cadru de activitate a serviciilor financiare, în cadrul cărora au participat 45 manageri operaţionali.

A fost acordată asistenţă la locul de muncă întru dezvoltarea sistemului de MFC pentru 2 entităţi publice (Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare) şi au fost desfăşurate 4 misiuni de audit intern-pilot în cadrul Primăriei municipiului Bălţi, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Economiei şi Cancelariei de Stat, scopul cărora a fost orientarea auditorilor interni spre desfăşurarea activităţii de audit conform cadrului de reglementare.

Ţinînd cont de cele expuse anterior, menţionăm că există probleme în ceea ce priveşte funcţionalitatea subdiviziunilor de audit intern, reticenţa atît a auditorilor interni, cît şi a managerilor, în conformarea cu cadrul normativ existent, precum şi implementarea funcţiei de audit intern în autorităţile administraţiei publice locale de nivelul doi.

Deşi există un cadru normativ privind dezvoltarea sistemului de MFC, acesta nu este încă pe deplin funcţional, conceptul de responsabilitate managerială nefiind încă conştientizat suficient şi realizat de managerii din sectorul public.

Din rapoartele de autoevaluare a sistemului de MFC, recepţionate anual de la organele administraţiei publice centrale de către Ministerul Finanţelor, care este responsabil de promovarea reformei în domeniul MFC, se atestă îmbunătăţiri privind implementarea MFC, totuşi mai există unele lacune. Aşadar, există spaţiu de îmbunătăţire în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor şi corelaţia acestora cu indicatorii de performanţă, managementul riscurilor şi documentarea proceselor operaţionale.

Un accent deosebit este pus pe consolidarea capacităţilor subdiviziunilor economie şi finanţe, care se vor axa inclusiv pe consiliere economică şi management financiar participativ.

Totodată, este important de menţionat faptul, că rolul Ministerului Finanţelor este de a mediatiza dezvoltarea CFPI în sectorul public, iar implementarea nemijlocită a acestuia ţine de responsabilitatea conducătorilor din întregul sector public şi subdiviziunilor de audit intern, impedimentul de bază în implementarea cu succes a reformei fiind conştientizarea insuficientă a beneficiilor conceptului CFPI.

VII. ACTIVITATEA INSPECŢIEI FINANCIARE

Inspecţia Financiară, în perioada de referinţă, a continuat reformarea şi perfecţionarea organizării şi desfăşurării activităţii de inspectare financiară, inclusiv perfecţionarea cadrului normativ, instituţional şi profesional.

Drept consecinţă, inspectările financiare au fost realizate mai calitativ, concomitent cu dezvoltarea unei conlucrări sistematice cu organele de resort ale autorităţilor publice centrale şi autorităţile din teritoriu în scopul recuperării mijloacelor financiare gestionate cu încălcări ale cadrului legal, lichidării şi preveniri încălcărilor depistate.

Datorită desfăşurării activităţii de inspectare financiară în baza analizei riscurilor, s-a reuşit majorarea volumului de mijloace financiare verificat cu 6,5 miliarde lei mai mult decît în anul precedent, fiind verificate 40,1 miliarde lei, ce constituie 86,4 la sută, în raport cu partea de cheltuieli executată a bugetului public naţional - 46,4 miliarde lei. În anul 2014 au fost verificate mijloace financiare în sumă de 33,6 miliarde lei.

Inspecţia, în perioada anului 2015, întru executarea Programului activităţii de inspectare financiară, însărcinărilor centralizate şi solicitărilor parvenite suplimentar, ţinînd cont şi de cerinţele actuale privind implementarea noilor metode de organizare şi desfăşurare a inspectărilor pentru asigurarea eficienţei, precum şi optimizarea activităţii de inspectare în ansamblu, a efectuat 1684 inspectări financiare privind conformitatea cu legislaţia a operaţiunilor şi tranzacţiilor ce ţin de gestionarea resurselor bugetului public naţional şi patrimoniului public. Din numărul total de inspectări, 698 au fost efectuate conform programului de activitate aprobat. În afara planului au fost efectuate 986 inspectări, dintre care 25 inspectări au fost efectuate conform indicaţiilor conducerii de vîrf a republicii, 43 - la indicaţia Ministerului Finanţelor, 498 - la solicitarea organelor de drept, 420 - în baza altor solicitări, petiţii şi rapoarte.

Din numărul total de inspectări efectuate (1684 inspectări financiare), 363 au constituit inspectări financiare totale şi 1321 inspectări financiare tematice.

Totodată, au fost efectuate 802 inspectări financiare la Î.S., Î.M.,S.A. şi alte entităţi cu cota-parte a statului, ceea ce constituie 47,6 la sută din numărul total de inspectări efectuate.

Odată cu operarea modificărilor în cadrul legal privind efectuarea inspectărilor în baza ordonanţelor organelor de drept, numărul de solicitări, parvenit de la acestea, în perioada de referinţă s-a majorat considerabil faţă de anii precedenţi, fiind efectuate în anul 2015 - 498 inspectări, comparativ cu anul 2014 - 404 inspectări.

Inspectările financiare efectuate pe parcursul anului 2015 denotă nerespectarea de către conducătorii entităţilor supuse inspectării, a prevederilor legislaţiei şi actelor normative în vigoare, fiind depistate încălcări estimate în sume băneşti în mărime de 648,7 milioane lei comparativ cu 517,7 milioane lei în anul 2014.

La entităţile publice suma depistată a constituit 139,3 milioane lei, la întreprinderile de stat, societăţile comerciale în al căror capital social statul deţine o cotă-parte - 213,4 milioane lei, la entităţile private, în cadrul inspectărilor efectuate în baza ordonanţelor organelor de drept - 296,0 milioane lei.

Au fost calculate suplimentar sume la buget, care includ mijloacele financiare calculate la bugetul de stat în baza deciziilor de sancţionare privind perceperea venitului ilicit obţinut şi a amenzii, precum şi sumele dividendelor sau defalcărilor netransferate, în mărime de 111,1 milioane lei faţă de 23,3 milioane lei calculate în perioada anului 2014 sau cu 87,8 milioane lei mai mult.

În cadrul inspectărilor din suma totală calculată în au fost încasate 11,2 milioane lei, comparativ cu perioada precedentă – 9,8 milioane lei sau cu 1,4 milioane lei mai mult.

Neacoperirea sumelor depistate se explică prin contestarea unor aspecte consemnate în materialele de inspectare, care la ora actuală se află în stadiu de examinare de către organele de drept şi instanţele judecătoreşti.

Întru asigurarea întreprinderii tuturor măsurilor de realizare a rezultatelor inspectărilor efectuate şi întreprinderea acţiunilor de reparare a prejudiciului cauzat statului, identificarea persoanelor vinovate şi tragerea la răspundere în modul stabilit de legislaţie, pe parcursul anului 2015, au fost remise în adresa organelor de drept 588 materiale de inspectări, suma totală a încălcărilor depistate constituind 810,6 milioane lei în comparaţie cu 594 materiale expediate în anul 2014 cu suma de 594 milioane lei, 277 materiale.

Una din problemele ce persistă în prezent este lipsa pîrghiilor necesare Inspecţiei Financiare pentru întreprinderea acţiunilor de compensare, a cheltuielilor neregulamentare sau abuzive, depistate în cadrul inspectărilor financiare. Un număr foarte mare de sesizări, adresat Procuraturii nu este examinat, deoarece materialele de inspectare expediate ţin de acţiuni civile, iar Procuratura este pregătită să acţioneze doar în cazul în care există caracteristici penale ale unei neregularităţi.

În scopul conştientizării răspunderii persoanelor cu funcţie de răspundere pentru gestionarea şi evidenţa conformă a finanţelor şi bunurilor publice, în perioada de referinţă pentru încălcările stabilite în urma inspectărilor financiare, au fost adoptate 967 decizii de sancţionare în baza proceselor – verbale încheiate, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale în sumă de 926,3 mii lei.

În anul 2014 au fost încheiate 1042 procese-verbale, suma amenzilor aplicate constituind 1062,4 mii lei.

Diminuarea numărului de procese-verbale încheiate şi a sumele amenzii aplicate se explică prin efectuarea unui număr mare de inspectări în baza solicitărilor organelor de drept, în al căror cadru se supun verificării doar aspectelor expuse în ordonanţele acestora şi a numărului mai mare de materiale remise organelor de drept pentru a fi examinate prin prisma legislaţiei penale.

Concomitent, întru întreprinderea măsurilor de rigoare asupra materialelor inspectărilor efectuate, au fost expediate 2354 prescripţii executorii şi sesizări, inclusiv 773 - în adresa entităţilor supuse inspectării, 15 - conducerii de vîrf a republicii,170 - Ministerului Finanţelor, 369 - organelor ierarhic superioare, 375 - oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, 390 - preşedintelui raionului, 262 - altor entităţi.

VIII. ACTIVITATEA AGENŢIEI ACHIZIŢII PUBLICE

Pe parcursul anului 2015 Agenţia a înregistrat si perfectat un volum de 25797 documente intrate, reflectat în graficul de mai jos, faţă de 39183 documente intrate în perioada analizată a anului 2014.

Examinînd documente intrate şi corectitudinea desfăşurării procedurilor de achiziţii publice, Agenţia a întocmit şi a transmis în adresa autorităţilor contractante 3205 scrisori, faţă de 4119 scrisori în perioada examinată a anului precedent.

Tipul şi conţinutul scrisorilor întocmite de către angajaţii Agenţiei Achiziţii Publice în perioada anului 2015 este următorul:

• scrisori prin intermediul cărora a fost solicitată revizuirea deciziei grupului de lucru – 101,

• scrisori privind anularea procedurilor de achiziţii publice – 62,

• scrisori prin care a fost solicitată prezentarea informaţiei suplimentare – 302,

• scrisori prin care s-a răspuns la diverse demersuri – 313,

• scrisori prin care s-a respins înregistrarea dărilor de seamă şi acordurilor adiţionale – 447 etc.

Anunţarea licitaţiilor deschise (publice) (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie)

Asigurînd transparenţa iniţierii şi desfăşurării licitaţiilor deschise (publice), Agenţia în această perioadă a publicat 1181 anunţuri de desfăşurare a licitaţiilor deschise (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), din care:

• 709 anunţuri – pentru procurare de bunuri;

• 285 anunţuri – pentru procurare de lucrări şi

• 187 anunţuri - pentru procurare de servicii.

Avînd drept scop asigurarea desfăşurării eficiente a acestora şi întru asigurarea participării largi a operatorilor economici, Agenţia a publicat în perioada de raportare:

• 40 anunţuri de modificare a termenului de depunere a ofertelor,

• 4 anunţuri de anulare a licitaţiilor (la iniţiativa autorităţilor contractante).

Potrivit obiectului de achiziţie cele mai multe licitaţii publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie) au fost iniţiate pentru procurarea de:

• lucrări de construcţii – 285 licitaţii;

• produse alimentare – 293 licitaţii;

• echipamente medicale, produse farmaceutice şi produse de îngrijire personală – 87 licitaţii;

• petrol, cărbune şi produse petroliere – 127 licitaţii;

• echipamente de transport şi produse auxiliare pentru transport – 74 licitaţii.

Corectitudinea desfăşurării licitaţiilor publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie) iniţiate de către autorităţile contractante

În urma iniţierii şi desfăşurării licitaţiilor deschise (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), au fost anulate în total 203 licitaţii, dintre care 83 licitaţii au fost anulate de autorităţile contractante din motivul lipsei de concurenţă, insuficienţa surselor financiare vis a vis de valoarea ofertelor propuse, alte motive. Examinînd corectitudinea desfăşurării licitaţiilor deschise (publice) în baza dărilor de seamă sau, după caz, a întregului dosar de achiziţie, Agenţia a anulat 50 licitaţii. De asemenea, de către AC au fost anulate 70 proceduri din diverse motive aşa cum ar fi: întocmirea greşită a caietului de sarcini; necorespunderea tuturor ofertelor cerinţelor expuse în caietul de sarcini; tergiversarea examinării şi expirarea valabilităţii ofertelor depuse etc.

Examinarea şi înregistrarea contractelor de achiziţie încheiate în urma desfăşurării licitaţiilor publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie)

În urma desfăşurării licitaţiilor publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), au fost încheiate de către autorităţile contractante 9740 contracte de achiziţie în sumă totală de 1884736705,84 lei.

În urma executării contractelor de achiziţie menţionate, de către autorităţile contractante au fost prezentate Agenţiei pentru examinare şi înregistrare acorduri adiţionale la contractele de bază:

• acorduri de majorare - în sumă de 105669580,42 lei, ceea ce reprezintă 5,61% din valoarea contractelor iniţiale;

• acorduri de micşorare/reziliere - în sumă de 73535023,02 lei, ceea ce reprezintă 3,90% din valoarea contractelor iniţiale.

În total în urma desfăşurării licitaţiilor publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), au fost încheiate de către autorităţile contractante 12214 acte juridice (contracte de achiziţie, inclusiv acorduri adiţionale) în sumă totală de 1916871263,24 lei.

Anunţarea şi examinarea corectitudinii rezultatelor concursurilor prin metoda cererii ofertelor de preţuri cu publicare obligatorie (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie)

Asigurînd transparenţa iniţierii şi desfăşurării concursurilor prin metoda cererii ofertelor de preţuri (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), Agenţia a publicat în perioada anului 2015 desfăşurarea a 4495 concursuri, din care:

• 2624 anunţuri – pentru procurare de bunuri;

• 1436 anunţuri – pentru procurare de lucrări şi

• 435 anunţuri - pentru procurare de servicii.

Avînd drept scop asigurarea desfăşurării eficiente a acestora şi întru asigurarea participării largi a operatorilor economici, Agenţia a publicat în perioada de raportare:

• 49 anunţuri de modificare a termenului de depunere a ofertelor,

• 81 anunţuri de anulare a COP (la iniţiativa autorităţilor contractante).

Din numărul total de concursuri iniţiate şi desfăşurate prin metoda cererii ofertelor de preţuri (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie) cu publicare obligatorie a invitaţiilor de participare (în total 4495 concursuri), la 4216 de concursuri au fost prezentate dări de seamă spre înregistrare la Agenţie, în rezultatul cărora au fost semnate 8767 contracte de achiziţie în valoare totală de 726007085,74 lei.

În urma executării contractelor de achiziţie menţionate, de către autorităţile contractante au fost prezentate Agenţiei pentru examinare şi înregistrare acorduri adiţionale la contractele de bază:

• acorduri de majorare - în sumă de 20574930,39 lei, ceea ce reprezintă 2,83% din valoarea contractelor iniţiale;

• acorduri de micşorare/reziliere - în sumă de 14119578,21 lei, ceea ce reprezintă 1,94% din valoarea contractelor iniţiale.

În total în urma desfăşurării COP (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie) cu publicare obligatorie a invitaţiilor de participare, au fost încheiate de către autorităţile contractante 10524 acte juridice (contracte de achiziţie, inclusiv acorduri adiţionale) în sumă totală de 732462437,92 lei.

Totodată, din numărul total al concursurilor anunţate, 261 de concursuri au fost anulate de către autorităţile contractante din diverse motive (preţ majorat, depăşirea pragului stabilit de lege etc.), dintre care 218 concursuri au fost anulate din cauza lipsei de concurenţă sau nu s-a prezentat nici o ofertă.

Examinarea rezultatelor procedurii cererii ofertelor de preţuri fără publicare obligatorie

Din numărul total de concursuri desfăşurate prin metoda cererii ofertelor de preţuri fără publicare în Buletinul Achiziţiilor Publice la 1887 de concursuri au fost prezentate dări de seamă spre înregistrare la Agenţie, în rezultatul cărora au fost semnate 2052 contracte de achiziţie în valoare totală de 178231899,67 lei.

În urma executării contractelor de achiziţie menţionate, de către autorităţile contractante au fost prezentate Agenţiei pentru examinare şi înregistrare acorduri adiţionale la contractele de bază:

• acorduri de majorare - în sumă de 758122,24 lei, ceea ce reprezintă 0,42% din valoarea contractelor iniţiale;

• acorduri de micşorare/reziliere - în sumă de 1112748,01 lei, ceea ce reprezintă 0,62% din valoarea contractelor iniţiale.

În total, în urma desfăşurării COP fără publicare în Buletinul Achiziţiilor Publice, au fost încheiate de către autorităţile contractante 2171 acte juridice (contracte de achiziţie, inclusiv acorduri adiţionale) în sumă totală de 177877273,90 lei.

Examinarea corectitudinii desfăşurării procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă

Agenţia a examinat corectitudinea desfăşurării procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă de către autorităţile contractante, în rezultatul cărora au fost încheiate şi înregistrate 1040 acte juridice de achiziţie, în sumă totală de 289704433,96 lei, ceea ce constituie 4,48% din volumul total de achiziţii.

În urma examinării corectitudinii contractării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor dintr-o singură sursă, 31 contracte au fost restituite din motivul încadrării incorecte a acestora prevederilor legislaţiei cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice.

Concomitent, au fost înregistrate 56 de contracte (o singură sursă) în sumă de 748673233,30 lei pentru procurarea serviciilor educationale pentru realizarea planului de pregatire a cadrelor de specialitate (alocaţii directe din bugetul de stat), care au fost achiziţionate de către Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii, Cancelaria de Stat, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi care nu au fost incluse în suma totală a achiziţiilor publice.

Examinarea şi înregistrarea rezultatelor procedurilor de achiziţii publice prin acord-cadru

În perioada anului 2015 de către autorităţile contractante au fost anunţate 27 proceduri de acord-cadru, în rezultatul cărora au fost înregistrate 78 contracte subsecvente în sumă totală de 18270907,29 lei.

Examinarea şi înregistrarea rezultatelor procedurilor de achiziţii publice desfăşurate prin intermediul sistemului informaţional automatizat registrul de stat al achiziţiilor publice

În perioada anului 2015 de către cele 221 autorităţi contractante au fost iniţiate şi desfăşurate prin intermediul SIA RSAP 3121 de proceduri de achiziţii publice, în rezultatul cărora au încheiate 6804 acte juridice de achiziţie în sumă de 3325666132,15 lei.

Totalizarea rezultatelor anului 2015 şi analiza comparativă cu rezultatele anului precedent

Analizînd informaţia privind numărul total al contractelor încheiate în rezultatul tuturor procedurilor de achiziţie publică, se atestă că în perioada anului 2015 de către autorităţile contractante au fost realizate proceduri de achiziţii publice în valoare totală de 6461552387,46 lei, cu 4377862676 lei mai puţin decît în perioada anului 2014, ceea ce reprezintă o scădere de 40,39%.

În acelaşi timp, în perioada anului 2015 în rezultatul procedurilor de achiziţii publice de către autorităţile contractante au fost încheiate 32832 acte juridice (contracte şi acorduri adiţionale), cu 3413 mai puţine decît în perioada anului 2014, ceea ce reprezintă o scădere de 9,42%.

Analizînd informaţia privind repartizarea achiziţiilor publice după tipul obiectului de achiziţie (bunuri/lucrări/servicii) realizate de autorităţile contractante în perioada anului 2015, se observă că au fost procurate:

• bunuri în valoare totală de 2992661907,73 lei, ceea ce reprezintă 46,31% din volumul total de achiziţii,

• lucrări în valoare totală de 2462884634,26 lei, ceea ce constituie 38,12% din volumul total de achiziţii,

• servicii în valoare totală de 1006005845,47 lei, ceea ce constituie 15,57% din volumul total de achiziţii publice.

În perioada analizată au fost înregistraţi următorii indicatori ai transparenţei:

• Ponderea procedurilor cu publicare în BAP după numărul total de proceduri de achiziţii publice desfăşurate: 78,81%;

• Ponderea procedurilor de achiziţii publice anulate: 13,78%;

• Ponderea achiziţiilor publice desfăşurate prin proceduri cu publicare în BAP în suma totală a contractelor: 92,76%;

• Ponderea achiziţiilor publice desfăşurate prin intermediul SIA RSAP în suma totală a contractelor: 51,47%;

• Ponderea procedurilor de achiziţii publice contestate: 8,42%.

Instruirea şi acordarea ajutorului metodologic

Potrivit planului intern aprobat în acest sens, pînă la moment a fost asigurată desfăşurarea a 7 seminare de instruire privind utilizarea SIA RSAP, în rezultatul cărora au fost instruiţi angajaţii a 73 autorităţi contractante.

Totodată, au fost iniţiate şi desfăşurate 6 seminare de instruire profesională pentru angajaţii Serviciilor Teritoriale ale Agenţiei Achiziţii Publice privind utilizarea SIA RSAP.

Examinarea contestaţiilor

În această perioadă, în cadrul procedurilor de achiziţie publică, din partea operatorilor economici au parvenit un număr de 743 contestaţii, cu 353 mai puţine decît în aceiaşi perioadă al anului precedent, fapt care se datorează scăderii numărului de proceduri desfăşurate în anul 2015 faţă de 2014. Însă raportul contestaţiilor depuse în perioada anului 2015 la numărul total de proceduri anunţate în BAP în aceiaşi perioadă a rămas practic neschimbat, 8,42% proceduri de achiziţie contestate în anul 2015 faţă de 8,27% în anul 2014.

Subiectul contestaţiilor depuse a constituit:

• rezultatele procedurilor de achiziţii publice – 579 contestaţii sau 77,93% din numărul total de contestaţii,

• desfăşurarea procedurii de achiziţie – 27 contestaţii sau 3,63% din numărul total de contestaţii,

• conţinutul invitaţiei de participare sau a documentelor de licitaţie – 137 contestaţii sau 18,44% din numărul total de contestaţii.

Examinînd obiecţiile expuse în contestaţiile operatorilor economici s-au obţinut următoarele rezultate:

• 397 pretenţii au fost respinse, constatîndu-se că deciziile grupului de lucru sînt conform legislaţiei cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice (sau 53,43% din numărul total de contestaţii depuse),

• 26 pretenţii au fost satisfăcute, cu operarea modificărilor corespunzătoare în documentele de licitaţie, prelungirea termenilor de depunere a ofertelor, desemnarea contestatorilor drept cîştigători ai procedurilor de achiziţie,

• 18 contestaţii au fost satisfăcute parţial,

• 89 licitaţii au fost anulate,

• 26 licitaţii au fost parţial anulate,

• 98 proceduri de achiziţie prin metoda cererii ofertelor de preţuri total anulate,

• 23 contestaţii au fost retrase de către operatorii economici etc.

Totodată, se constată că în anul 2015 a crescut numărul contestaţiilor soluţionate şi anume 725 contestaţii sau 97,58%, faţă 96,90% în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Notă: Formularele la Raport vor urma.