Ordin nr.1235 din 30.12.2025 cu privire la organizarea, monitorizarea, achiziţia şi distribuţia contramăsurilor medicale în situaţii de criză în cazul unei urgenţe de sănătate publică

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

O R D I N

cu privire la organizarea, monitorizarea, achiziţia şi

distribuţia contramăsurilor medicale în situaţii de

criză în cazul unei urgenţe de sănătate publică

nr. 1235  din  30.12.2025

 (în vigoare 29.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62-64 art. 68 din 29.01.2026

* * *

În temeiul pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.306/2025 cu privire la aprobarea Programului naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.269-288, art.319), precum şi al pct.9 subpct.11) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.148/2021.

Prezentul ordin se aliniază la prevederile Regulamentului (UE) 2022/2372 al Consiliului din 24 octombrie 2022 privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situaţii de criză în cazul unei urgenţe de sănătate publică la nivelul Uniunii, CELEX: 32022R2372, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 314/64 din 6 decembrie 2022,

ORDON:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul privind organizarea, monitorizarea, achiziţia şi distribuţia contramăsurilor medicale în situaţii de criză în cazul unei urgenţe de sănătate publică (în continuare – situaţii de criză sanitară), conform anexei nr.1;

1.2. Metodologia de monitorizare şi raportare a stocurilor, consumului şi necesarului de contramăsuri medicale, conform anexei nr.2.

2. Conducătorii instituţiilor medico-sanitare vor asigura:

2.1. implementarea prezentului ordin şi respectarea prevederilor Regulamentului;

2.2. desemnarea persoanelor responsabile pentru gestionarea contramăsurilor medicale în situaţii de criză sanitară;

2.3. elaborarea procedurilor operaţionale standard privind monitorizarea, utilizarea şi raportarea contramăsurilor medicale;

2.4. monitorizarea stocurilor, consumului şi necesarului de contramăsuri medicale;

2.5. aplicarea normelor privind utilizarea raţională a contramăsurilor medicale;

2.6. transmiterea către Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate (în continuare – CAPCS) a necesarului de contramăsuri medicale, fundamentat pe datele de consum, stocurile existente şi scenariile de evoluţie a situaţiei de criză sanitară;

2.7. raportarea către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (în continuare – AMDM) a stocurilor de medicamente şi dispozitive medicale conform cerinţelor stabilite;

2.8. notificarea imediată a AMDM şi Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (în continuare – ANSP) despre orice încetare, întârziere sau dificultate semnificativă la aprovizionare în scop de avertizare şi coordonare instituţională;

2.9. aducerea la cunoştinţa personalului din subordine a prevederilor prezentului ordin.

3. ANSP şi AMDM vor asigura:

3.1. suport metodologic instituţiilor medico-sanitare în aplicarea normelor din Regulament;

3.2. evaluarea şi raportarea riscurilor şi disfuncţionalităţilor în aprovizionare;

3.3. participarea la reţelele europene de monitorizare a medicamentelor, vaccinurilor şi dispozitivelor medicale în perioade de criză;

3.4. integrarea sistemelor de supraveghere cu cerinţele europene privind lanţurile de aprovizionare;

3.5. elaborarea raportului anual privind contramăsurile medicale şi transmiterea către Ministerul Sănătăţii până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare.

4. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" şi instituţiile de formare continuă vor asigura:

4.1. actualizarea curriculelor privind managementul crizelor sanitare şi contramăsurile medicale;

4.2. instruirea personalului medical privind utilizarea raţională a contramăsurilor medicale;

4.3. organizarea conferinţelor şi atelierelor naţionale în domeniul gestionării lanţurilor de aprovizionare medicală în situaţii de criză sanitară.

5. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina secretarilor de stat.

Anexa nr.1

la Ordinul Ministrului Sănătăţii

nr.1235 din 30.12.2025

REGULAMENT

privind organizarea, monitorizarea, achiziţia şi distribuţia

contramăsurilor medicale în situaţii de criză în cazul

unei urgenţe de sănătate publică

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte cadrul naţional privind organizarea, monitorizarea, achiziţia, producerea, distribuţia şi utilizarea contramăsurilor medicale în situaţii de criză sanitară.

Regulamentul contribuie la pregătirea Republicii Moldova pentru integrarea în mecanismele europene coordonate de Comisia Europeană şi Autoritatea Europeană pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (Health Emergency Preparedness and Response Authority – HERA).

2. Contramăsurile medicale, în sensul prezentului Regulament, includ medicamente, vaccinuri, dispozitive medicale, echipamente individuale de protecţie, reactivi, consumabile, materii prime şi alte produse necesare pentru răspunsul în situaţii de urgenţă de sănătate publică.

3. În cazul recunoaşterii unei urgenţe de sănătate publică de importanţă naţională şi/sau internaţională. Ministerul Sănătăţii prin intermediul Comisiei Situaţii Excepţionale a Ministerului Sănătăţii (CSE a MS) (aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.371/2018 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale şi urgenţe de sănătate publică), coordonează monitorizarea, achiziţia şi distribuţia contramăsurilor medicale în situaţii de criză sanitară, cu respectarea principiilor subsidiarităţii, proporţionalităţii şi protecţiei sănătăţii publice.

Regulamentul se aplică tuturor instituţiilor din subordinea Ministerului Sănătăţii (MS), Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (ANSP), Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM), Centrului pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), instituţiilor medico-sanitare, indiferent de forma juridică de organizare şi tipul de proprietate, precum şi operatorilor economici care produc, importă, depozitează şi distribuie produse medicale critice.

4. În sensul prezentului Regulament, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:

4.1. monitorizare – proces continuu de observare, depistare şi/sau analiză continuă a modificărilor de situaţii, de condiţii sau de activităţi, inclusiv culegerea sistematică de date şi analiza indicatorilor specifici cu referire la pericolele pentru sănătatea publică;

4.2. urgenţă de sănătate publică - apariţia sau riscul iminent de răspândire a unei boli sau a unui eveniment de sănătate care determină probabilitatea înaltă a unui număr mare de decese şi/sau a unui număr mare de dizabilităţi în rândul populaţiei afectate ori care determină expunerea largă la acţiunea unui agent biologic, chimic sau fizic ce poate cauza în viitor riscuri semnificative pentru un număr substanţial de persoane în mijlocul populaţiei afectate;

4.3. contramăsură medicală - totalitatea medicamentelor de uz uman, a dispozitivelor medicale şi a altor bunuri sau servicii care sunt necesare în scopul pregătirii şi al răspunsului la ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate;

4.4. materii prime - materialele necesare pentru producerea cantităţilor necesare de contramăsuri medicale necesare în situaţii de criză sanitară;

4.5. date reale - date referitoare la starea de sănătate a pacienţilor sau la furnizarea de asistenţă medicală care provin din alte surse decât studiile clinice intervenţionale.

Capitolul II.

STRUCTURA NAŢIONALĂ DE COORDONARE ŞI ROLURILE

5. În cazul recunoaşterii unei urgenţe de sănătate publică de importanţă naţională şi internaţională, în scopul organizării, monitorizării, achiziţionării şi distribuţiei contramăsurilor medicale în situaţii de criză sanitară se activează Comisia Situaţii Excepţionale a Ministerului Sănătăţii (CSE a MS).

6. CSE a MS este constituită din reprentanţii de la:

6.1. Ministerul Sănătăţii;

6.2. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică;

6.3. Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

6.4. Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

6.5. Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate;

6.6. IMSP Centrul Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească.

7. CSE a MS:

7.1. evaluează riscurile, analizează scenariile de criză sanitară şi stabileşte necesarul naţional de contramăsuri medicale;

7.2. coordonează schimbul de date şi resursele între instituţii;

7.3. dispune activarea, distribuirea şi utilizarea contramăsurilor medicale, conform protocoalelor aprobate;

7.4. coordonează schimbul de date cu Agenţia Rezerve Materiale, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;

7.5. propune redistribuirea rapidă a bunurilor între instituţiile medico-sanitare în funcţie de priorităţile situaţiei de urgenţă;

7.6. cooperează cu alte instituţii şi autorităţi publice, conform competenţelor sau la solicitare;

7.7. monitorizează implementarea deciziilor privind gestionarea contramăsurilor medicale în perioade de criză sanitară.

8. Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

8.1. coordonează schimbul de date şi comunicarea oficială cu Comisia Europeană, HERA, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control - ECDC) în domeniul contramăsurilor medicale;

8.2. asigură participarea Republicii Moldova la achiziţiile comune europene, inclusiv emiterea mandatelor pentru CAPCS şi alte instituţii implicate;

8.3. aprobă şi actualizează protocoalele şi procedurile de utilizare a contramăsurilor medicale în situaţii de criză sanitară;

8.4. coordonează activitatea CSE al MS şi validează deciziile strategice privind stocurile şi distribuirea;

8.5. consolidează şi transmite către Guvern poziţiile naţionale privind activarea mecanismelor europene de răspuns la criză.

9. ANSP are următoarele atribuţii:

9.1. colectează şi raportează MS datele privind stocurile existente şi livrările în curs de vaccinuri, echipamente individuale de protecţie (EIP), reactivi şi consumabile pentru diagnosticul de laborator;

9.2. participă în reţelele europene de monitorizare a stocurilor de vaccinuri, EIP şi reactivi în perioade de criză, conform solicitărilor MS;

9.3. monitorizează consumul, rotaţia şi nivelurile critice ale stocurilor gestionate de instituţiile medico-sanitare;

9.4. transmite MS alertele privind disfuncţionalităţile, riscurile de deficit şi necesităţile urgente de redistribuire;

9.5. cooperează cu AMDM şi CAPCS în procesul de validare a necesarului de contramăsuri.

10. AMDM are următoarele atribuţii:

10.1. colectează şi raportează MS datele privind stocurile şi livrările în curs de medicamente şi dispozitive medicale;

10.2. gestionează sistemele informaţionale de monitorizare;

10.3. elaborează poziţiile tehnice şi recomandările către MS în contextul deciziilor europene privind activarea mecanismului de criză pentru medicamente şi dispozitive medicale;

10.4. coordonează Inventarul Naţional al capacităţilor de producţie a medicamentelor critice, precum şi a vaccinurilor şi dispozitivelor medicale, inclusiv actualizarea periodică a listei producătorilor;

10.5. notifică MS asupra riscurilor de discontinuitate, blocaje la import, lipsuri critice sau neconformităţi;

10.6. asigură legătura tehnică cu EMA, HERA şi platformele europene privind disponibilitatea medicamentelor şi dispozitivelor medicale.

11. CAPCS are următoarele atribuţii:

11.1. Identificarea necesarului de contramăsuri medicale:

11.1.1. colectează necesarul de contramăsuri medicale de la instituţiile medico-sanitare;

11.1.2. centralizează şi consolidează necesarul pentru transmiterea către Ministerul Sănătăţii şi/sau alte instituţii după caz;

11.1.3. verifică fezabilitatea pieţei şi disponibilitatea furnizorilor.

11.2. Raportarea Ministerului Sănătăţii despre blocajele de furnizare şi riscurile de deficit;

11.3. Demararea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii centralizate:

11.3.1. lansează proceduri accelerate sau simplificate conform legislaţiei naţionale în contextul urgenţelor;

11.3.2. organizează achiziţii exclusive (pentru mai multe IMSP) sau neexclusive, conform necesităţilor sistemului;

11.3.3. solicită livrări urgente după transmiterea proiectului de contract (maxim 24 ore după atribuire).

11.4. Asigurarea transparenţei în achiziţii, CAPCS va:

11.4.1. publica informaţiile prevăzute de lege privind achiziţiile de criză;

11.4.2. asigura trasabilitatea fondurilor utilizate;

11.4.3. pune la dispoziţia organelor competente rapoartele de monitorizare.

Capitolul III

SISTEMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE

12. Monitorizarea contramăsurilor medicale va fi realizată în conformitate cu anexa nr.2 la prezentul ordin.

12.1. Monitorizarea contramăsurilor medicale se realizează printr-un mecanism naţional de colectare, analiză şi transmitere a datelor, integrat în sistemul de management operaţional al Ministerului Sănătăţii.

12.2. Mecanismul de monitorizare include următoarele funcţii:

12.2.1. raportarea stocurilor de contramăsuri medicale existente în instituţiile medico-sanitare;

12.2.2. raportarea consumului şi a necesarului estimat pentru perioadele curente şi viitoare;

12.2.3. alertarea rapidă privind riscurile de deficit sau discontinuitate în aprovizionare;

12.2.4. analiza datelor şi transmiterea recomandărilor către Ministerul Sănătăţii şi CSE al MS;

12.2.5. transmiterea către Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a datelor consolidate privind necesarul de contramăsuri medicale, în vederea iniţierii şi ajustării procedurilor de achiziţie publică centralizată.

13. Responsabilităţile instituţiilor în procesul de monitorizare.

13.1. ANSP este responsabilă de colectarea şi integrarea datelor privind vaccinurile, echipamentele individuale de protecţie, reactivii şi consumabilele de laborator.

13.2. AMDM este responsabilă de colectarea şi integrarea datelor privind medicamentele şi dispozitivele medicale.

13.3. AMDM şi ANSP transmit Ministerului Sănătăţii analize periodice, situaţii de risc şi propuneri de redistribuire sau suplimentare a stocurilor.

14. Raportarea datelor.

14.1. Instituţiile medico-sanitare raportează către ANSP şi, respectiv, AMDM, următoarele informaţii:

14.1.1. stocurile existente;

14.1.2. consumul lunar;

14.1.3. necesarul estimat pentru următoarele perioade de raportare.

14.2. Raportarea se efectuează anual, inclusiv ori de câte ori este solicitată de Ministerul Sănătăţii, ANSP, AMDM sau CSE al MS.

14.3. În situaţii de urgenţă de sănătate publică, raportarea se efectuează zilnic sau la frecvenţa stabilită de CSE al MS, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Capitolul IV

INVENTARUL CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE

15. Inventarul Naţional al capacităţilor de producţie se actualizează de AMDM anual şi la necesitate. Inventarul Naţional include:

15.1. producătorii de medicamente;

15.2. producătorii de dispozitive medicale;

15.3. laboratoare cu capacitate de producere a reactivilor;

15.4. distribuitori şi importatori de medicamente.

Capitolul V

ACHIZIŢIA CONTRAMĂSURILOR MEDICALE

16. Ministerul Sănătăţii, prin intermediul CAPCS, coordonează achiziţiile centrale în situaţii de urgenţă şi este autoritatea responsabilă pentru:

16.1. evaluarea necesarului naţional de contramăsuri medicale în baza rapoartelor ANSP şi AMDM;

16.2 stabilirea priorităţilor de achiziţie la nivel naţional în funcţie de stocurile disponibile;

16.3. iniţierea procedurilor de achiziţie pentru toate instituţiile medico-sanitare implicate în răspunsul la criză;

16.4. agregarea cererilor instituţiilor medicale şi consolidarea acestora într-un necesar comun;

16.5. negocierea preţurilor şi termenelor de livrare cu furnizorii;

17. În cadrul activării mecanismelor UE privind asigurarea cu contramăsuri medicale, Ministerul Sănătăţii acţionează ca Punct unic de contact între Republica Moldova şi Comisia Europeană pentru achiziţii comune.

18. Achiziţiile pot fi realizate prin următoarele mecanisme:

18.1. Prin mecanismele UE de achiziţii comune, iar Ministerul Sănătăţii decide participarea Republicii Moldova la instrumentele europene de achiziţie, inclusiv:

18.1.1. Joint Procurement Agreement (JPA) coordonat de Comisia Europeană;

18.1.2. achiziţii gestionate de HERA pentru contramăsuri medicale;

18.1.3. achiziţii coordonate prin mecanismele de urgenţă ale Comisiei, activate conform Regulamentului (UE) 2022/2372);

18.1.4. achiziţii comune de produse critice realizate la nivelul Consiliului UE în context de criză.

19. Republica Moldova participă conform procedurilor UE aplicabile statelor candidate şi acordurilor de asociere. Participarea în aceste mecanisme permite:

19.1. acces rapid la produse critice în situaţii de criză sanitară;

19.2. preţuri negociate la nivel european;

19.3. garantarea accesului în caz de cerere globală crescută;

19.4. livrări prioritare pentru statele participante.

20. Ministerul Sănătăţii poate iniţia sau propune aplicarea unor proceduri speciale pentru achiziţia contramăsurilor medicale, după cum urmează:

20.1. proceduri naţionale accelerate sau simplificate, aplicate de autorităţile competente, în condiţiile legii;

20.2. achiziţii directe pentru produse critice, în limitele prevăzute de lege;

20.3. proceduri de negociere fără publicare prealabilă, conform reglementărilor privind protecţia sănătăţii publice;

20.4. înaintarea către Guvern a propunerilor pentru mobilizarea fondurilor extraordinare sau a rezervelor de stat;

20.5. aplicarea derogărilor temporare de la procedurile de achiziţii publice exclusiv în condiţiile declarării stării de urgenţă.

21. Aceste proceduri permit accelerarea întregului proces de procurare în situaţii de criză sanitară, astfel încât termenii administrativi să fie reduşi la minimum, iar etapele birocratice care ar putea întârzia achiziţiile să fie eliminate. Prin aplicarea lor, autorităţile pot obţine rapid produsele esenţiale necesare sistemului de sănătate, fără întârzieri care ar putea afecta gestionarea eficientă a urgenţei.

Capitolul VI

DISTRIBUŢIA ŞI UTILIZAREA CONTRAMĂSURILOR MEDICALE

22. Distribuţia contramăsurilor medicale în situaţii de criză sanitară se efectuează în baza unor criterii clare, transparente şi obiective, astfel încât resursele disponibile să fie orientate către zonele cu cel mai mare impact asupra sănătăţii publice.

23. Distribuţia se realizează cu respectarea echităţii între instituţiile medico-sanitare publice, asigurându-se accesul proporţional la contramăsuri medicale în funcţie de necesităţi şi priorităţi:

23.1. instituţiilor cu rol strategic în răspunsul naţional (IMSP republicane, spitale cu profile critice);

23.2. instituţiilor care gestionează un număr mare de pacienţi sau cazuri severe;

23.3. instituţiilor aflate în zone cu capacitate redusă de aprovizionare sau unde există riscul colapsului serviciilor esenţiale.

24. Distribuţia trebuie să asigure funcţionarea neîntreruptă a serviciilor medicale esenţiale, în special:

24.1. terapie intensivă;

24.2. servicii de urgenţă;

24.3. boli infecţioase;

22.4. maternitate şi neonatologie;

24.5. dializă;

24.6. laboratoare de diagnostic.

25. Contramăsurile se alocă în mod prioritar instituţiilor ale căror activităţi sunt indispensabile pentru menţinerea funcţionalităţii sistemului de sănătate.

26. În cazul apariţiei unui focar, a unei creşteri accelerate a cazurilor sau a unei ameninţări epidemiologice localizate, CSE al MS ia decizii privind distribuţia/redistribuţia contramăsurilor medicale urgent, în regim de prioritate absolută. Aceasta presupune:

26.1. mobilizarea rapidă a stocurilor naţionale;

26.2. suplimentarea urgentă a resurselor în zonele afectate;

26.3. intervenţii operative ale ANSP;

26.4. în conformitate cu prevederile legale, poate fi solicitat suportul altor instituţii şi entităţi pentru transport, redistribuire sau suplinire precum Centru Naţional de Management al Crizelor (CNMC) şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Capitolul VII

SUPORT METODOLOGIC ŞI INSTRUIRE

27. Participarea personalului desemnat în funcţii de răspuns în situaţii de criză sanitară este obligatorie.

Această obligaţie se aplică:

27.1. personalului din instituţiile medico-sanitare responsabile de gestionarea stocurilor de medicamente, vaccinuri, dispozitive medicale, echipamente individuale de protecţie, reactivi, consumabile, materii prime şi alte produse necesare pentru răspunsul în urgenţe de sănătate publică;

27.2. personalului implicat în raportarea datelor privind stocurile de contramăsuri medicale;

27.3. coordonatorilor locali de urgenţe şi membrilor echipelor multidisciplinare care răspund la crize sanitare;

27.4. farmaciştilor, epidemiologilor, logisticienilor, responsabili de achiziţii şi personalului administrativ implicat în procesul de aprovizionare.

28. Instituţiile medico-sanitare trebuie să planifice, să faciliteze şi să monitorizeze participarea personalului la aceste instruiri, asigurând dezvoltarea competenţelor necesare pentru un răspuns eficient şi coordonat la nivel naţional.

29. ANSP şi AMDM cu rol în reglementare, coordonare şi supraveghere cu suportul MS vor organiza periodic exerciţii de testare a gradului de implementare a prezentului ordin.

Capitolul VIII

FINANŢAREA DE URGENŢĂ

30. În cazul activării regulamentului, Ministerul Sănătăţii poate solicita sprijin financiar de urgenţă din cadrul Uniunii şi de la alţi parteneri internaţionali, inclusiv.

30.1. prin participarea la mecanisme şi instrumente internaţionale, inclusiv ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Uniunii Europene, HERA sau alte mecanisme transfrontaliere;

30.2. prin aplicarea derogărilor procedurale prevăzute de legislaţie.

31. Sprijinul financiar acordat poate fi utilizat pentru acoperirea cheltuielilor necesare gestionării situaţiei de urgenţă de sănătate publică, inclusiv pentru:

31.1. achiziţia contramăsurilor medicale;

31.2. sprijinirea logisticii de distribuţie şi stocare;

31.3. mobilizarea capacităţilor de producţie;

31.4. alte acţiuni esenţiale prevăzute în planul de răspuns.

32. Ministerul Sănătăţii colaborează cu Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi competente pentru a asigura absorbţia eficientă a fondurilor disponibile în cadrul sprijinului de urgenţă.

33. În cazul în care este necesară cofinanţarea de la bugetul de stat, Ministerul Sănătăţii înaintează propuneri justificate autorităţilor bugetare competente.

Anexa nr.2

la Ordinul ministrului sănătăţii

nr.1235 din 30.12.2025

METODOLOGIA

de monitorizare şi raportare a stocurilor, consumului

şi necesarului de contramăsuri medicale

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Metodologie stabileşte cadrul unificat pentru monitorizarea, raportarea şi evaluarea stocurilor, consumului şi necesarului de contramăsuri medicale în instituţiile medico-sanitate, în vederea:

1.1. asigurării disponibilităţii continue a produselor critice în situaţii de criză sanitară;

1.2. identificării timpurii a riscurilor privind deficitul de produse;

1.3. fundamentării deciziilor de redistribuire, achiziţie sau suplimentare a stocurilor.

2. Metodologia reprezintă instrument de gestionarea a contramăsurilor medicale în crize, gestionat de ANSP şi AMDM.

Capitolul II

INDICATORI DE MONITORIZARE

3. Monitorizarea contramăsurilor medicale se realizează prin analiza periodică a unui set de indicatori cantitativi şi calitativi care permit evaluarea disponibilităţii, consumului şi riscurilor la nivel instituţional, teritorial şi naţional. Aceşti indicatori servesc la fundamentarea deciziilor privind aprovizionarea, redistribuirea şi intervenţia rapidă în situaţii de criză sanitară.

3.1. Stocuri monitorizate de AMDM, după cum urmează:

3.1.1. Medicamente critice pentru prevenirea discon-tinuităţii tratamentelor critice:

• antivirale cu utilizare în focare şi pandemii;

• antibiotice de linia I şi II utilizate în tratamentul infecţiilor severe;

• antitoxine şi seruri specifice;

• soluţii perfuzabile şi medicamente pentru suport vital.

3.1.2. Dispozitive medicale invazive şi noninvazive pentru menţinerea funcţionalităţii unităţilor de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) şi a departamentelor de urgenţă:

• sonde, catetere, instrumente de ventilaţie;

• ventilatoare, monitoare de funcţii vitale;

• pompe de perfuzie, sisteme de aspiraţie.

3.1.3. Materiale pentru terapie intensivă

• oxigen medical (inclusiv rezervă de urgenţă);

• seturi pentru intubare şi ventilaţie;

• perfuzoare, catetere venoase centrale

3.2. Stocuri monitorizate de ANSP, după cum urmează:

3.2.1. Vaccinuri, inclusiv condiţiile de depozitare (lanţul frig);

• vaccinuri din programe naţionale;

• vaccinuri utilizate în campanii urgente sau în răspuns la focare;

• stocuri tampon pentru grupuri prioritare.

3.2.2. Echipamente individuale de protecţie (EIP)

• măşti chirurgicale şi respiratorii (FFP2/FFP3);

• mănuşi de unică folosinţă;

• halate, combinezoane, protecţii faciale.

3.2.3. Reactivi şi consumabile de laborator pentru asigurarea capacității de diagnostic şi timpii de răspuns:

• kituri PCR;

• teste rapide;

• medii de cultură;

• materiale pentru extracţia acizilor nucleici;

• consumabile (tuburi, pipete, lame).

3.3. Modalităţi de raportare a stocurilor

Pentru optimizarea distribuţiei şi prevenirea pierderilor, stocurile sunt raportate în următoarele dimensiuni:

• volumul total (cantitatea fizică totală disponibilă);

• volumul utilizabil (cantităţi cu termen valid şi în stare conformă);

• volumul rezervat (cantităţi destinate unui consum planificat sau unui focar activ);

• volumul cu termen scurt de valabilitate (produse ce necesită rotaţie accelerată).

3.4. Consum lunar reflectă dinamica utilizării contramăsurilor medicale şi este compus din:

3.4.1. Consumul efectiv - reprezintă cantităţile utilizate în luna de raportare, pentru fiecare categorie de produse.

3.4.2. Consumul mediu zilnic - se calculează prin raportarea consumului lunar la numărul de zile, oferind un prognostic realist al necesarului permanent.

3.4.3. Consumul mediu săptămânal - relevă variaţiile de scurtă durată şi permite identificarea tendinţelor ascendente cauzate de focare locale sau de fluxul de pacienţi.

3.4.4. Variaţiile faţă de lista precedentă

O creştere >20% poate indica:

• un focar epidemiologic;

• o schimbare în protocoalele clinice;

• un deficit iminent.

3.5. Necesarele calculate - sunt estimări privind cantităţile necesare pentru menţinerea serviciilor medicale în funcţie de scenariile epidemiologice.

3.5.1. Necesare pentru 30 de zile - utilizate pentru planificarea de rutină.

3.5.2. Necesare pentru 60 de zile - reflectă un scenariu de consum crescut sau de aprovizionare limitată.

3.5.3. Necesare pentru 90 de zile - reflectă scenariul de criză, utilizat în pandemii, dezastre sau întreruperi majore ale lanţului de aprovizionare.

Calculul se bazează pe:

• consumul mediu zilnic;

• tendinţele epidemiologice;

• recomandările AMDM şi ANSP.

3.6. Rezervele strategice includ produsele stocate la nivel naţional sau instituţional pentru utilizare în situaţii de criză sanitară. Monitorizarea acestora include:

3.6.1. Nivelul stocurilor de rezervă - Volumul total al rezervelor şi gradul de completare (ex.: 70%, 100%).

3.6.2. Accesibilitatea rezervelor - Timpul necesar pentru eliberarea şi transportul rezervelor către instituţiile solicitante.

3.6.3. Rotaţia stocurilor Pentru a evita expirarea termenilor de valabilitate, rezervele sunt rotite periodic (FIFO – First In, First- Out).

3.6.4. Termenele de valabilitate

Produsele cu un termen de valabilitate mai mic de 6 luni sunt înlocuite proactiv.

Capitolul III

PROCEDURA DE RAPORTARE

4. La nivel instituţional fiecare instituţie medico-sanitară:

4.1. desemnează un responsabil pentru monitorizarea şi raportarea stocurilor;

4.2. raportează stocurile, consumul lunar, necesarul şi asigurarea rezervelor strategice.

5. La nivel raional/municipal Centrele de sănătate publică:

5.1. colectează şi analizează datele instituţiilor din teritoriu;

5.2. elaborează sinteza teritorială privind stocurile, consumul şi riscurile;

5.3. transmit analiza către ANSP/AMDM.

6. La nivel naţional ANSP/AMDM:

6.1. consolidează datele naţionale;

6.2. efectuează analiza periodică a stocurilor;

6.3. identifică instituţiile cu risc de deficit;

6.4. elaborează recomandările de redistribuire sau suplinire;

6.5. transmite Ministerului Sănătăţii avertizări în timp real privind riscurile înalte.

7. Raportarea se va efectua:

7.1. Anual– în perioade fără risc epidemiologic.

7.2. Lunar – în perioade de alertă sau creştere a consumului.

7.3. Zilnic – în situaţii de criză sanitară declarată sau la solicitarea CSE al MS.