Ordin nr.128 din 25.06.2020 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind elaborarea secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

MINISTERUL AGRICULTURII,
DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind elaborarea secţiunii

specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare

a Teritoriului Naţional (PATN)

nr. 128  din  25.06.2020

 (în vigoare 28.09.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 221-225 art. 752 din 28.08.2020

* * *

În temeiul art.16 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.34), art.11 alin.(1) lit.k) din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.160-164, art.537), cu modificările ulterioare, art.8 şi art.78 din Legea nr.835/1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.1-2, art.2), cu modificările ulterioare, pct.8 subpct.12), pct.9 subpct.11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.695/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.322-328, art.797), cu modificările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă Instrucţiunea privind elaborarea secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), conform anexei.

2. Se abrogă Ordinul ministrului mediului nr.33 din 18 aprilie 2014 cu privire la aprobarea Ghidului pentru elaborarea Planului de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.134-141, art.725).

3. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Controlul privind executarea prezentului ordin se pune în sarcina secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, responsabil de domeniul dezvoltării regionale şi rurale.

Anexă

Aprobată

prin Ordinul ministrului Agriculturii,

dezvoltării regionale şi mediului

nr.128 din 25 iunie 2020

INSTRUCŢIUNE

privind elaborarea secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie"

a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prin secţiunile sale specializate, reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen scurt, mediu şi lung şi stabileşte liniile directoare ale organizării şi dezvoltării durabile pentru localităţile de pe întreg teritoriul ţării. Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional şi ale secţiunilor sale specializate sunt obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.

2. Instrucţiunea privind elaborarea proiectului secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (în continuare Instrucţiune) este parte componentă a unui set de reglementări menite să asigure implementarea corectă a prevederilor Legii nr.835/1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (în continuare - Legea nr.835/1996), care inclusiv prevede elaborarea şi aprobarea prin legi separate a secţiunilor specializate a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, inclusiv şi a prezentei secţiunii.

3. Prezenta Instrucţiune stabileşte conţinutul-cadru şi modul de elaborare şi avizare a secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, conţine cerinţe minime pentru elaborarea proiectului secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" şi asigură coerenţa în elaborarea documentaţiei necesare pentru planificarea şi elaborarea proiectului şi fundamentarea componentelor principale ale acestuia şi corelarea cu celelalte secţiuni specializate ale Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional.

4. Prezenta Instrucţiune va servi bază la elaborarea specificaţiilor tehnice pentru achiziţia publică a serviciilor de elaborare a proiectului secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional.

5. Prezenta Instrucţiune va ajuta şi comunităţile să identifice, structureze şi să pregătească cele mai viabile proiecte de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie (în continuare - AAS) în localităţile sale, fiind de interes şi pentru instituţii şi autorităţi abilitate să elibereze avize şi acorduri pentru proiectele documentaţiilor de amenajare a teritoriului, etc. Dezvoltarea infrastructurii de canalizare/sanitaţie se va realiza în conformitate cu prevederile Directivei 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane şi a Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.950/2013, luând în considerare aglomerările şi Locuitorii Echivalenţi (L.E.) şi/sau activităţile economice care sînt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor reziduale urbane şi dirijarea lor spre o staţie de epurare sau spre un punct final de evacuare.

6. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional conţine prevederi cu caracter director şi reglementator, obligatorii pentru activităţile de amenajare a teritoriului, care se realizează prin planurile de amenajare a teritoriului de nivel regional şi local şi planurile urbanistice generale. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" conţine următoarele aspecte importante de planificare şi monitorizare:

1) caracteristicile tehnice ale sistemelor de apă, care pot intersecta limitele administrative ale câtorva raioane (cum ar fi apeducte centralizate pe distanţe mari, care traversează mai multe localităţi) şi, prin urmare, necesită integrarea tehnică şi fizică multi-raională a sistemului;

2) caracteristicile geografice şi de mediu, care pot încuraja gruparea aglomerărilor în scopul eficientizării capacităţii tehnice şi fizice a diferitelor comunităţi care aparţin diferitor raioane, înfiinţării, dezvoltării şi îmbunătăţirii serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, promovării parteneriatului, asocierii comunităţilor şi unităţilor administrativ-teritoriale pentru crearea şi exploatarea unor sisteme tehnico-edilitare de interes comun (staţii comune de tratare a apei brute, de epurare a apelor menajere uzate, urbane uzate şi industriale/tehnologice uzate, etc.) conform prevederilor Legii nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, Legii apelor nr.272/2011, Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.950/2013 şi altor prevederi legale;

3) posibilitatea dezvoltării economiei la scară largă, prin crearea unor structuri eficiente şi competitive, din punct de vedere tehnic, pentru exploatarea şi întreţinerea sistemului AAS (operatori regionali ai serviciilor comunale de apă şi canalizare) sau pentru dezvoltarea şi monitorizarea infrastructurii (procedura de licitaţie pentru furnizare de servicii şi construcţii, supravegherea construcţiei, bugetarea şi efectuarea plăţilor).

7. Secţiunea specializată "Apa şi sanitaţie" va fi un instrument strategic pentru Guvern, care va contribui la îmbunătăţirea guvernării la nivel de ţară a serviciilor de apă şi sanitaţie, la eficienţa planificării investiţiilor sectoriale şi de prioritizare, precum şi la optimizarea finanţării sectorului apă şi sanitaţie pentru realizarea obiectivelor sale naţionale. Rezultatul prevăzut este că Planul de investiţii, care va fi prezentat în secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" să devină un document de referinţă pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, prioritizării finanţării naţionale cât şi internaţionale într-un mod coerent şi armonizat.

8. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului este autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă de elaborarea şi monitorizarea implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional cu toate secţiunile sale specializate, inclusiv şi a secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie".

9. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului efectuează procedura de evaluare strategica de mediu a Secţiunii specializate "Apa şi sanitaţie", conform prevederilor stabilite de Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategica de mediu şi a Ghidului cu privire la efectuarea procedurilor privind evaluarea strategica de mediu aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr.219 din 01.10.2018. Procedura de evaluare strategica de mediu se desfăşoară în paralel cu procesul de elaborare a Secţiunii specializate "Apa şi sanitaţie".

10. Noţiunile utilizate în prezenta Instrucţiune au semnificaţia prevăzută în Legea nr.835/1996, Legea nr.438/2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, Legea apelor nr.272/2011, Strategia de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie (2014 – 2028) aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.199/2014, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.301/2014 şi în alte acte normative în vigoare.

Capitolul II

SCOP ŞI OBIECTIVE

11. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional tratează o viziune spaţială la scara teritoriului naţional, ca sinteză a programelor strategice sectoriale şi are scopul de a indica direcţiile generale de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, să identifice cele mai bune opţiuni tehnice şi economice, inclusiv de planificare şi prioritizare a investiţiilor şi un instrument important pentru atragerea investiţiilor sectoriale, care să contribuie la asigurarea unei dezvoltări echilibrate şi durabile a întregului teritoriu al Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia şi standardele naţionale şi ale Uniunii Europene, precum şi să conducă la realizarea următoarelor obiective:

1) creşterea calităţii vieţii, protecţia sănătăţii cetăţenilor prin accesul sigur la apă potabila de calitate şi sanitaţie îmbunătăţită, planificarea coerentă, fezabilă şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, alinierea Republicii Moldova la cerinţele şi standardele UE, precum şi realizarea angajamentelor asumate prin Agenda 2030 privind gestionarea apei potabile, apelor uzate şi creşterea eficienţei de utilizare a apei în toate sectoarele economiei naţionale;

2) creşterea eficienţei de utilizare a apei în sectoarele economiei naţionale (activităţi industriale, comerciale şi agricole), asigurarea unui proces durabil de captare şi furnizare a apei potabile, extinderea reutilizării raţionale a apelor tratate şi reciclate, reducând proporţia apelor uzate netratate şi sporind substanţial reciclarea şi reutilizarea sigură, în perspectiva atingerii obiectivelor unei economii circulare;

3) combaterea poluării transfrontaliere, prin dezvoltarea infrastructurii de mediu (staţii de epurare a apelor uzate şi sisteme de canalizare) în bazinele hidrografice;

4) protejarea resurselor de apă împotriva ameninţărilor schimbărilor climatice în concordanţă cu măsurile cuprinse în Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice, adaptarea infrastructurii sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie la resursa de apă existentă atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ şi, la posibilele evenimente extreme de secetă sau inundaţii;

5) promovarea şi valorificarea durabilă a resurselor Republicii Moldova de ape minerale (plate sau natural carbogazoase) pentru consum, precum şi în scopuri terapeutice, cât şi pentru dezvoltarea turismului de sănătate durabil şi de calitate, etc.

12. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional este un document strategic şi un instrument important care contribuie la realizarea scopului major al Strategiei Naţionale de Dezvoltare "Moldova 2030", în a spori în mod vizibil calitatea vieţii oamenilor din Republica Moldova, aliniate la obiectivele Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 adaptate la contextul Republicii Moldova şi privind creşterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilităţile publice şi condiţii de locuit şi la asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos şi sigur, precum şi în concordanţă cu Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, inclusiv şi la realizarea obiectivelor Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028), a obiectivelor şi atingerii indicatorilor-ţintă a Programului naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025, prin:

1) ghidarea şi facilitarea dezvoltării infrastructurii AAS pe întregul teritoriu al Republicii Moldova, fiind elaborate în mod coerent şi adaptat la condiţiile din localităţi, bazate pe principiul echităţii şi eficienţei, pentru a favoriza o dezvoltare echilibrată şi durabilă a localităţilor;

2) asigurarea unei proiectări corecte a infrastructurii, astfel încât să fie în concordanţă/să corespundă cu sistemele existente de AAS şi cu disponibilitatea şi constrângerile ce vizează sursele de apă din localităţi;

3) monitorizarea progresului, prin analizarea deficienţelor existente cu privire la acoperirea cu servicii de AAS şi măsurile întreprinse pentru soluţionarea lor şi compararea sistemelor propuse pentru diferite regiuni şi raioane ale ţării, utilizând indicatori de performanţă comuni;

4) planificarea durabilă a investiţiilor pe termen mediu şi lung (în mod esenţial pentru o perioadă de 30 ani), atragerea investiţiilor sectoriale şi îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie. Planificarea investiţiilor pe termen lung se vor baza pe analiza şi evaluarea situaţiei curente, prognozele referitoare la debitele de apă potabilă şi apă uzată, comparaţia cu ţintele naţionale şi regionale/raionale, analiza opţiunilor şi strategiilor regionale/locale.

13. Obiectivul general al secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional este în eficientizarea dezvoltării durabile a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie cu planificarea şi prioritizarea investiţiilor, bazată pe o analiză detaliată a situaţiei curente, a opţiunilor tehnice şi instituţionale, pentru prevenirea şi eliminarea disfuncţionalităţilor şi asigurarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu naţional.

Capitolul III

METODOLOGIA GENERALĂ APLICATĂ LA ELABORAREA

SECŢIUNII SPECIALIZATE "APĂ ŞI SANITAŢIE"

14. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional se elaborează/ modifică/ actualizează la propunerea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

15. Pentru elaborarea secţiunii specializată "Apă şi sanitaţie" Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului întocmeşte tema-program, al cărei conţinut este detaliat în anexa 1 la prezenta Instrucţiune, şi avizată de Consiliul Naţional de Planificare a Teritoriului.

16. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" se elaborează pe baza politicilor sectoriale existente şi va include un Plan de acţiuni pentru calcularea investiţiilor şi costurilor de operare.

17. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" fiind un document de planificare strategică şi conforme viziunilor strategice ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare "Moldova 2030", privind "creşterea accesului oamenilor la surse sigure de apă, energie, sistem de canalizare" şi "dezvoltarea infrastructurii de calitate, fiabile, durabile şi reziliente în întreaga ţară pentru a susţine dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării populaţiei, cu accent pe accesul larg şi echitabil pentru toţi", trebuie să demonstreze că:

1) investiţiile propuse constituie parte a unui plan de dezvoltare ale căror costuri sunt eficiente pe termen lung şi se încadrează într-o strategie naţională, regională şi raională pentru a îmbunătăţi (i) serviciile de AAS şi (ii) calitatea mediului înconjurător;

2) soluţiile tehnice sunt propuse pentru toate localităţile din regiunile de dezvoltare şi raioane, inclusiv şi pentru localităţile amplasate pe teritorii afectate de procese geologice, hidrogeologice şi seismice periculoase, cu surse istorice de poluare, şi se fundamentează pe standarde de proiectare relevante, care asigură performanţa necesară şi în condiţiile respectării regulilor de planificare care există în Republica Moldova şi conforme cu cadrul de reglementare al UE;

3) recomandările cu privire la dezvoltarea sistemelor AAS se bazează pe estimarea evoluţiei demografice, consumurilor specifice a apei şi analizei harţilor de risc natural şi risc de poluare;

4) investiţiile propuse iau în consideraţie infrastructura existentă şi sunt supuse unui proces de analiză şi selectare a opţiunilor corelate cu regulile şi bunele practici în planificarea AAS din ţările UE;

5) investiţiile propuse sunt accesibile şi vor fi efectuate printr-o structură operaţională eficientă în baza tarifelor accesibile populaţiei deservite.

18. Conţinutul documentului trebuie structurat conform prevederilor din capitolul IV al prezentei Instrucţiuni. Informaţiile din piesele scrise trebuie să fie corelate cu piesele desenate.

19. Semnele convenţionale utilizate în materialele grafice (hărţi, scheme) trebuie să fie conforme Atlaselor de semne convenţionale pentru planuri topografice aprobate şi elaborate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Semnele convenţionale noi vor fi incluse în legendele din planşe. Culorile utilizate trebuie să fie transparente pentru a nu acoperi detaliile din suportul topografic utilizat în planşe.

20. Obţinerea datelor iniţiale şi a altor informaţii necesare, precum şi a celor ce ţin de programele şi strategiile de dezvoltare sectoriale revine elaboratorului (proiectantului), care prin intermediul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, după caz, le va obţine de la organismele centrale şi teritoriale deţinătoare de date (Agenţia de Mediu, Agenţia "Apele Moldovei", Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, Agenţia Naţională pentru Sănătatea Publică, Biroul Naţional de Statistică, alte instituţii). Definitivarea documentului se face de elaborator în baza condiţiilor stipulate în avizele emise de instituţiile interesate, tema-program/caiet de sarcini şi cerinţele normative.

21. Documentul elaborat se prezintă în formă de act normativ, redactat cu respectarea prevederilor Legii nr.100/2017 privind actele normative, cuprinzând un text cât mai concis şi clar, completat cu materiale grafice şi scrise, tabele şi termeni specifici.

Capitolul IV

CONŢINUTUL - CADRU AL SECŢIUNII SPECIALIZATE "APĂ ŞI SANITAŢIE"

22. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie", parte componentă a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, este compusă din documente textuale şi materiale grafice (hărţi (scheme)). Documentele textuale şi grafice conţin:

1) descrierea generală introductivă cu următoarele titluri esenţiale:

a) contextul naţional, regional şi raional;

b) obiectivele studiului şi obiectivele naţionale, regionale şi raionale;

c) factorii implicaţi, beneficiarii, grupurile ţintă;

d) livrabilele şi termenele de executare;

e) structura secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie";

2) descrierea generală a regiunilor de dezvoltare şi a raioanelor din cadrul acestora, care cuprinde:

a) amplasarea regiunilor de dezvoltare, a raioanelor, municipiilor/oraşelor şi a centrelor urbane-poli de creştere (Ungheni, Cahul, Soroca, Edineţi, Orhei, Comrat), parcurilor industriale, incubatoarelor de afaceri şi a zonelor economice libere;

b) descrierea succintă a caracteristicilor principale (numărul de locuitori şi densitatea populaţiei, inclusiv pe aglomerări (E.L.¹ cu definirea acestora şi a hotarelor, suprafaţa, numărul aşezărilor, structura aşezărilor, zone cu structura aşezărilor dispersate, topografia, aspectele specifice a raioanelor, centrelor urbane - poli de creştere, concentrarea activităţilor economice principale, numărul de întreprinderi, PIB/cap de locuitor, a resurselor de apă, etc.);

_________________________

¹ Echivalent-locuitor (L.E.) – reprezintă unitatea de măsura pentru poluarea biodegradabilă şi stabileşte dimensiunea poluării provenită de la o aglomerare umană. Modul de calcul al L.E. pentru o aglomerare umană este dat de raportul dintre încărcarea totală în CBO₅ a apelor uzate şi valoarea de 60g CBO₅/zi corespunzătoare unui L.E. (Hotărîrea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale şi, Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2028), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.199/2014).

c) harta cu locaţia (poziţionarea geografică şi topografică) a regiunilor de dezvoltare, raioanelor, localităţilor urbane şi rurale, a centrelor urbane - poli de creştere (Ungheni, Cahul, Soroca, Edineţi, Orhei, Comrat), harta parcurilor industriale, incubatoarelor de afaceri şi a zonelor economice libere cu indicatorii principali (lungimea (km), suprafaţa (km²), amplasarea, captarea apei din bazinele naturale şi subterane (milioane m³), utilizarea apei, inclusiv: pentru necesităţi de producţie din care, a apei potabile alimentarea cu apă a agriculturii, pentru necesităţi menajere (milioane m³), pentru infrastructura de irigare, ale resurselor de apă (râuri, lacuri, etc.) şi realizate conform cerinţelor din pct.23 şi 24 a prezentei Instrucţiuni;

d) harta cu distribuţia şi densitatea populaţiei, inclusiv pe aglomerări (L.E.) în cadrul reţelelor de localităţi;

3) analiza situaţiei curente a infrastructurii de apă şi sanitaţie la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi raioane, inclusiv şi din aglomeraţii de diferite mărimi;

4) descrierea şi inventarierea sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie existente. Hărţi care indică situaţia existentă şi de prognoză a infrastructurii de apă şi sanitaţie (apeducte şi reţele de canalizare, captări de apă, staţii de epurare a apei uzate, staţii de epurare a apei industriale, staţii de tratare a apei, sisteme de irigare, etc), zonarea teritoriului după gradul influenţei negative a proceselor geologice periculoase, precum şi situaţia hidrografică, la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi raioane;

5) definirea problemelor (deficienţele) şi instrumentele/căile de soluţionare a acestora;

6) prognoze ale variaţiei demografice, prognoze privind evoluţia zonelor acoperite cu servicii de AAS;

7) prognoze cu privire la cantitatea şi calitatea apei potabile şi colectarea apei uzate, identificarea sursei de apă pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi calitatea apei din receptorii naturali în care sunt evacuate apele uzate, cu privire la zonele umede, etc;

8) prognoze cu privire la necesităţile de îmbunătăţire a infrastructurii în vederea satisfacerii cererii de apă (alimentarea cu apă şi colectarea apei uzate);

9) justificarea selectării unor anumite măsuri de îmbunătăţire a sistemelor AAS (în baza necesităţilor, eficacităţii costurilor, capacităţii de construcţie, fiabilităţii, exploatării, întreţinerii, etc.);

10) îmbunătăţirile recomandate ale sistemului de alimentare cu apă, managementul apelor uzate şi/sau sanitaţie;

11) hărţile (schemele) care indică centrele de deservire a sistemelor de alimentare cu apă şi pentru sistemele de ape uzate;

12) hărţile (schemele) care indică zonele naturale ocrotite de stat (monumente ale naturii hidrologică, rezervaţii de resurse, rezervaţii ştiinţifice, grădini botanice, zoologice, dendrologice, (după caz), etc), zonele umede construite, schemele fâşiilor riverane şi zonelor de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor de apă, carta (schema) elementelor reţelei ecologice naţionale necesare pentru asigurarea funcţionării ei (coridoare ecologice, zone nucleu şi zone tampon etc.);

13) identificarea şi cartografierea zonelor sau teritoriilor problematice, care necesită programe de intervenţie primordială (defavorizate din punct de vedere economic şi social, zone cu resurse naturale intens degradate, zone cu reduceri demografice accentuate sau cu dezechilibre demografice grave, zone cu deficit de locuri de muncă, zone afectate de riscuri naturale, zone care urmează a fi asistate pe baza unor programe naţionale şi/sau internaţionale şi din surse ce nu contravin legislaţiei, inclusiv din surse colectate de la organizaţii internaţionale) şi analiza disfuncţionalităţilor;

14) evaluarea impacturilor (specificând impactul asupra mediului, social, economic, impactul schimbărilor climatice, etc.), inclusiv pentru situaţiile în care problema nu va fi soluţionată;

15) stabilirea, în corelare cu documentelor strategice naţionale şi regionale/raionale, a direcţiilor principale de dezvoltare a infrastructurii de apă şi sanitaţie şi precizarea priorităţilor de intervenţie pentru a îndeplini obiectivele economice, sociale şi de mediu durabile;

16) corelarea dezvoltărilor sectoriale în cadrul diferitelor teritorii şi domenii de activitate cu interesele de dezvoltare regională ale ţării, cu asigurarea echilibrului permanent între resursele existente şi cerinţele de valorificare a acestora cu interesele societăţii, integrarea cu alte sectoare, precum utilizarea terenurilor, locuinţe pentru populaţie, infrastructura energetică şi de transport, pentru a depăşi fragmentarea în formularea politicilor publice şi în luarea deciziilor;

17) reabilitarea şi protejarea mediului natural şi construit, delimitarea zonelor cu valoare de patrimoniu cultural, istoric sau natural;

18) estimarea costului de investiţii în infrastructura de apă şi sanitaţie, inclusiv estimarea costurilor operaţionale, de întreţinere şi administrare. Programul de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung la nivel naţional, regional (regiuni de dezvoltare) şi raional.

23. Toate documentele textuale şi materialele grafice a secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie", sunt realizate şi prezentate în format digital şi format analogic. Materialele grafice sunt realizate la scară adecvată indicată la pct.24 din prezenta Instrucţiune, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport topografic digital actualizat şi realizate în sistemul unic de coordonate MOLDREF 99, în conformitate cu prevederile Legii nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică şi prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.999/2006 cu privire la sistemul de împărţire pe foi şi nomenclatura hărţilor şi planurilor topografice în Republica Moldova.

24. Materialele grafice, de regulă, realizate în sistem GIS (Sistem Informaţional Geografic) sau în format dwg/dxf, şi utilizate pentru fundamentarea proiectului secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie", sunt următoarele:

1) hărţi ale RM la scările de la 1:250000 până la 1:500000 pentru probleme de ordin general, de sinteză la scara 1:1000000 şi mai mică;

2) scheme şi planuri a infrastructurii de apă şi sanitaţie, a reţelei hidrografice, corpurilor de apă, zone sensibile, umede şi zone vulnerabile, construcţiilor hidrotehnice, a fâşiilor riverane de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor de apă, zonelor şi fâşiilor de protecţie, a zonelor protejate conform Directivei nr.2000/60/CE din 23.10.2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunicară în domeniul resurselor de apă, zonelor inundabile şi zonelor cu risc de inundaţii, punctele de captare şi deversare a apei, managementul bazinal, etc, la scara: 1:250000 pentru probleme de ordin general (situaţie existentă şi prognoze);

3) scheme şi planuri a infrastructurii de apă şi sanitaţie, a reţelei hidrografice, corpurilor de apă, zone sensibile, umede şi zone vulnerabile, construcţiilor hidrotehnice, a fâşiilor riverane de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor de apă, zonelor şi fâşiilor de protecţie, a zonelor protejate conform Directivei nr.2000/60/CE din 23.10.2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunicară în domeniul resurselor de apă, zonelor inundabile şi zonelor cu risc de inundaţii, punctele de captare şi deversare a apei, managementul bazinal, etc, pentru detalierea unor probleme de nivel naţional, regional şi raional, la scările: 1:25000, 1:50000 şi 1:100000;

4) cartograme, scheme şi fragmente de hărţi, la scările: 1:500, 1:1000, 1:2000, 1;5000 şi 1:10000 pentru detalierea şi ilustrarea unor aspecte necesare fundamentării strategiilor, priorităţilor şi modalităţilor de soluţionare pentru principalele probleme ale teritoriului la nivel naţional, regional (regiuni de dezvoltare) şi raional.

25. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" poate fi alcătuită din două părţi principale, dacă este stabilit în tema-program: partea I. Apă şi partea II. Sanitaţie.

26. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" este re-evaluată şi actualizată periodic, cel puţin odată la zece ani, la propunerea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului către Guvernul Republicii Moldova, în dependenţă de schimbările parvenite în dezvoltarea social-economică, priorităţile statului, necesităţile de modernizare a sistemelor de AAS şi în conformitate cu Planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice şi investiţiilor planificate pentru o perioadă mai mare de 5 ani.

Secţiunea 1

Analiza situaţiei curente

1.1 Prevederi generale

27. Pentru a evalua situaţia curentă ce ţine de alimentarea cu apă şi sanitaţie la nivel naţional, regional şi local sunt necesare următoarele activităţi:

1) colectarea datelor regionale (din regiunile de dezvoltare) şi raionale cu privire la situaţia curentă în alimentarea cu apă şi sanitaţie (resursele de apă (apele subterane şi de suprafaţă), situaţia sanitară, vârsta şi nivelul de performanţa a sistemelor colective de alimentare cu apă/sistemelor de sanitaţie, emisare, aglomerări, populaţia deservită, consumul de apă, debitul de apă de calcul, apa nefacturată (pierderile reale şi aparente de apă), întreţinerea infrastructurii, conformarea cu standardele de calitate şi de protecţie a mediului, dotarea cu sisteme de colectare a apei uzate şi epurare, deversarea apelor uzate netratate, calitatea deversărilor apelor uzate provenite din instalaţii de epurare şi deversarea scurgerilor pluviale netratate din sistemele de colectare, date privind situaţia cu infrastructura pentru irigare şi privind calitatea apelor uzate folosite în scopuri de irigare, etc.);

2) analiza datelor colectate (caracteristici şi informaţii hidrologice, procesul de tratare a apei şi calitatea chimică a apei, parametrii chimici a apei din sursele şi sistemele de apă, starea structurală, nivelul de întreţinere a sistemelor, colmatări şi blocaje în reţele, parametri/indicatori de calitate ale apelor uzate industriale la evacuare în sistemele centralizate de canalizare ale localităţilor, nivelul de acces a populaţiei la surse îmbunătăţite de apă potabilă, ponderea totală a populaţiei conectate la sisteme de canalizare, etc.) şi a măsurilor planificate de către autorităţile administraţiilor publice locale în domeniul AAS stabilite prin documentaţiile de amenajare a teritoriilor şi de urbanism aprobate, strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-economică de nivel naţional, regional şi raional, etc;

3) rezultate (indicatori de performanţă, analiza deficienţelor, situaţia curentă privind aplicarea bunelor practici europene (tehnologii noi) recunoscute în domeniul managementului aprovizionării cu apă şi sanitaţie);

4) studierea planurilor, schemelor regionale de aprovizionare cu apă şi sanitaţie, studiilor, rapoartelor de proiecte anterioare şi descrierea completă a situaţiei actuale;

5) analiza informaţiei disponibile, precum şi măsurători suplimentare, analize şi studii, considerate a fi necesare, inclusiv a evaluărilor stării tehnice a construcţiilor hidrotehnice existente, a hărţilor pericolelor de inundaţii şi hărţilor riscurilor de inundaţii, planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii pe districtele hidrografice ale bazinului fluviului Nistru şi bazinului Dunărea-Prut-Marea Neagră;

6) prezentarea şi menţionarea tuturor surselor de informaţie şi a cadrului de reglementare.

1.2 Descrierea generală a caracteristicilor naturali

28. Se prezintă imaginii de ansamblu/caracteristicilor generale naturale ale regiunilor de dezvoltare şi a raioanelor, cu referire la: (i) mediu, (ii) meteorologie şi regim climatic, (iii) peisaj şi topografie, (iv) geologie şi hidrogeologie, (v) starea ecologică a fiecărui raion şi regiune de dezvoltare şi zonele sensibile (lacuri naturale cu apă dulce şi alte ape dulci, care se dovedesc a fi eutrofe sau care în viitorul apropiat pot deveni eutrofe dacă nu se iau măsuri de protecţie, lacuri şi cursuri de apă care ajung în lacuri naturale sau de acumulare, având un schimb de apă redus şi altele conform Hotărîrii Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale*), precum şi impactul schimbărilor climatice.

29. Datele iniţiale pentru secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" au o importanţă decisivă pentru a garanta calitatea şi valoarea constatărilor şi recomandărilor. Dacă datele iniţiale (oficial obţinute) sunt considerate nesigure, atunci se vor efectua studii suplimentare pentru a determina condiţiile reale existente. În document, obligatoriu, se indică sursa de informaţie pentru fiecare set de date utilizat.

1.3 Infrastructura

30. Se colectează şi evaluează informaţiile cu privire la infrastructura publică existentă relevantă, alta decât infrastructura de apă/apă uzată, cum ar fi: infrastructura de transport, drumuri, de salubrizare (gestionarea deşeurilor: activitatea de colectare, transportare, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, depozite de deşeuri, operatorii, etc), infrastructura energetică (energia electrică, gaze naturale, sistemul de încălzire), instituţiile sociale, etc, care ar putea avea impact asupra infrastructurii apă şi sanitaţie.

1.4 Evaluarea socio-economică

31. Se evaluează profilul socio-economic al Republicii Moldova, al regiunilor de dezvoltare, raioanelor, municipiilor şi al oraşelor-poli de creştere. Datele servesc drept bază pentru prognozele cererilor de apă şi volumele de apă uzată, precum şi pentru priotizarea şi accesibilitatea investiţiilor.

32. Se prezintă următoarele informaţii:

1) organizarea administrativă a teritoriului;

2) numărul populaţiei, inclusiv densitatea populaţiei pe ţară, pe regiuni de dezvoltare şi raioane;

3) distribuţia aşezărilor umane şi a aşezărilor sau zone de aşezări care formează aglomerări;

4) situaţia şi prognoza cu privire la economia naţională (creşterea PIB-ului la nivel naţional şi regional);

5) activitatea economică (concentrarea activităţilor economice), activităţile industriale principale şi numărul de întreprinderi;

6) ocuparea forţei de muncă şi veniturile;

7) veniturile şi cheltuielile gospodăriilor casnice pe comunitate, examinând decilele gospodăriilor casnice cu venit mediu şi cu cel mai scăzut venit;

8) grupurile vulnerabile şi grupurile cu nevoi speciale ale populaţiei (grupurile cu venit scăzut, gospodăriile conduse de copii şi femei, minorităţile etnice, persoanele cu dezabilităţi, etc.).

9) analiza situaţiei socio-economice actuale, efectuate în urma:

a) colectării şi analizei datelor statistice demografice la nivel regional şi raional (ex. recensăminte, estimări, etc.) pentru cel puţin ultimii cinci ani;

b) colectării şi analizei datelor cu privire la tendinţele migraţiei în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare, raion (ex. tendinţele migraţiei populaţiei din zona rurală în zona urbană şi spre ţările învecinate);

c) comparării tendinţelor la nivel naţional, de regiune de dezvoltare şi raional;

d) colectării şi analizei informaţiilor (studiilor existente) privind prognozele pentru următoarele decenii.

33. Profilul socio-economic va fi structurat în secţiuni în redacţia următoare:

1) profilul socio-economic al Republicii Moldova;

2) profilul socio-economic al regiunilor de dezvoltare;

3) profilul socio-economic al raioanelor şi municipiilor/oraşelor-poli de creştere.

1.5 Analiza cadrului legislativ naţional şi a Uniunii Europene

34. Se prezintă o informaţie generală asupra cadrului legislativ în sectorul alimentarii cu apă şi sanitaţie şi angajamentele ce rezultă din acordurile internaţionale.

35. Se descrie cadrul legal relevant, incluzând:

1) legislaţia naţională în domeniul apelor, sanitaţiei, mediului, sănătăţii, siguranţa alimentelor, dezvoltării regionale, amenajării teritoriului şi urbanismului, economiei, finanţelor;

2) legislaţia europeană în sectorul AAS şi relevanţa acesteia cu legislaţia naţională.

1.6 Analiza cadrului instituţional

36. Se prezintă o analiză cu privire la toate organizaţiile relevante, implicate în monitorizarea şi reglementarea sectorului de aprovizionare cu apă şi sanitaţie din Republica Moldova la nivel naţional şi raional (ministere şi instituţii publice, inclusiv şi a celor din domeniul protecţiei mediului). Atribuţiile şi funcţiile fiecărei instituţii se descriu succint.

37. Se prezintă caracteristicile principale ale operatorilor existenţi în sectorul aprovizionării cu apă şi sanitaţie, inclusiv organizaţiile amplasate în comune, cum ar fi asociaţiile utilizatorilor de apă din regiunea de dezvoltare a proiectului (raion/regiune de dezvoltare). În conformitate cu legislaţia ce reglementează secretul comercial, conţinutul şi volumul de informaţii prezentate sunt stabilite de operatori, şi poate include:

1) forma juridică;

2) structura organizaţională şi funcţiile;

3) statele de personal;

4) raporturile cu alte instituţii (relaţiile contractuale, etc.);

5) evaluarea performanţei operaţionale şi financiare (se prezintă indicatorii cheie, cum ar fi eficienţa, rata de operare, eficienţa colectării, etc.). Se compară performanţa diferitor operatori şi se comentează asupra potenţialului de realizare a economiilor de scară;

6) deficienţele principale;

7) recomandările pentru îmbunătăţire.

1.7 Bazine hidrografice şi resurse de apă

38. Se prezintă informaţia pe resursele de apă existente, structurată în secţiunile următoare:

1) Date generale, care includ:

a) descrierea generală a resurselor de apă (cantitatea şi calitatea resurselor de apă subterane şi de suprafaţă) la nivel de regiune de dezvoltare/raion, cu anexarea hărţilor respective la scara adecvată;

b) descrierea bazinelor şi subbazinelor hidrografice şi includerea principalelor caracteristici ale corpurilor de apă la nivel regional/raional;

c) descrierea principalelor caracteristici ale resurselor de apă subterană (acviferul, situaţia hidrogeologică, etc.);

d) descrierea zonelor problematice cu insuficienţă de apă;

e) descrierea impacturilor directe principale ale schimbării climei asupra resurselor de apă;

f) descrierea zonelor cu insuficienţă de apă, în care principalele ameninţări (riscuri) ale schimbărilor climatice (inundaţiile, secetele, alunecările de teren, etc.) pot spori presiunea asupra activităţilor economice actuale, precum şi asupra disponibilităţii de apă potabilă pentru consumul uman.

2) Apa de suprafaţă, care include:

a) prezentarea analizei generale a resurselor de apă de suprafaţă disponibile în fiecare regiune de dezvoltare şi raion (cantitatea şi calitatea apei), caracteristicile fizice (suprafaţa, lungimea, adâncimea, gradientul termic, altitudinea), zone de protecţie;

b) descrierea şi cuantificarea captării curente a apei pentru alimentarea populaţiei cât şi cea utilizată în alte scopuri (i.e. agricultură, industrie, irigaţie) în fiecare regiune de dezvoltare şi raion;

c) descrierea şi cuantificarea evoluţiei utilizării apelor, provenite din sursele de apă de suprafaţă în ultimii 3-5 ani;

d) descrierea şi cuantificarea fluctuaţiei apei de suprafaţă (lunară şi anuală);

e) descrierea practicilor de monitorizare a calităţii apei (frecvenţa, instituţiile responsabile, siguranţa analizei, etc.);

f) descrierea şi cuantificarea calităţii apei din resursele de apă de suprafaţă (sumarul analizei statistice a testelor de laborator pentru apa brută; evoluţia calităţii apei în ultimii 3-5 ani; conformarea cu regulamentele naţionale (şi ale UE (dacă există), cu privire la apa potabilă) în fiecare zonă de alimentare cu apă, se vor prezenta în anexe analize de laborator pentru calitatea apei;

g) descrierea riscurilor majore de contaminare a apei de suprafaţă (i.e. poluarea accidentală din industrie, mine, etc.) şi mecanismele de monitorizare actuale (i.e. sistemele de prevenire timpurie);

h) descrierea principalelor impedimente întâmpinate la exploatarea surselor de apă de suprafaţă în fiecare zonă de alimentare;

i) descrierea sumară a potenţialelor surse de apă de suprafaţă care pot satisface cererea actuală şi viitoare de apă potabilă.

3) Apa subterană, care include:

a) prezentarea analizei generale a resurselor de apă subterană în fiecare zonă de alimentare (cantitatea şi calitatea apei, strat acvifer închis sau deschis, hidrogeologia stratului acvifer, debitul şi direcţia de curgere a apei, etc);

b) prezentarea hărţilor de ansamblu (hărţile tematice) care indică parametrii critici ai calităţii apei subterane, (i.e. poluarea cu nitraţi a sondelor de adâncime mică/fântânilor; iar cu H2S, NH4+, Fe, Mn, etc. a sondelor de adâncime mare). Se identifică zonele deficitare (i.e. contaminarea cu nitraţi care depăşesc normele (standardele) naţionale/internaţionale);

c) prezentarea concluziei clare cu privire la măsurile de aducere a stării apei de suprafaţă şi subterană la standardele naţionale/internaţionale.

39. Secţiunile mai includ:

1) informaţii generale;

2) cantitatea şi calitatea apei (apa de suprafaţă, apa subterană);

3) structurile hidraulice şi statutul acestora;

4) concluziile şi implicaţiile pentru planificare.

1.8 Consumul curent de apă

40. Se cuantifică consumul de apă actual şi dinamica acestuia în ultimii 3-5 ani pentru fiecare zonă de alimentare cu apă folosind datele existente şi măsurările proprii;

41. Se divizează consumul pe categorii de consumatori (casnici, non-casnici, rurali/urbani, etc.) şi, dacă este aplicabil, după tipul sursei de apă (sonde/distribuţia apei prin conducte). Se evaluează consumul de apă pe cap de locuitor (E.L.) pentru diferite categorii de consumatori;

42. Se comentează modelele de consum curent (i.e. consumuri maxime de apă în perioada de vară pentru irigaţia de scară mică; pierderile maxime de apă înregistrate de către consumatorii ne-contorizaţi, etc.);

43. Se comentează siguranţa datelor şi aspectele cheie considerate critice (consumul excepţional maxim sau minim, după caz).

1.9 Infrastructura curentă de alimentare cu apă

44. Se investighează şi se evaluează sistemele de alimentare cu apă curente pentru fiecare regiune de dezvoltare şi raion, inclusiv:

1) se evaluează sistemul, instalaţiile actuale şi performanţa curentă, inclusiv priza de apă, staţiile de tratare, conductele de transport, instalaţiile de pompare, stocare şi distribuţie. Se prezintă o hartă schematică şi o hartă detaliată pentru fiecare sistem de alimentare cu apă;

2) se evaluează componentele principale ale sistemului/sistemelor în ceea ce priveşte capacitatea, eficienţa energetică, performanţa, reparaţiile, practicile de întreţinere, vârsta, calitatea materialelor şi echipamentului (staţiilor de tratare, conductelor, vanelor, pompelor, etc.) caracterul adecvat, blocajele, etc. Se evidenţiază şi se evaluează evidenţa scurgerilor şi managementul de identificare a pierderilor/ scurgerilor/ reparaţiilor;

3) se evaluează practicile de exploatare şi întreţinere actuale. În baza analizelor hidrologice cu privire la debite şi presiuni în sistemul de distribuţie primară (în măsura în care există date disponibile), se va rezuma şi evalua interacţiunea componentelor majore ale sistemului (transport, pompare, stocare, distribuţie (zone de presiune) şi se vor identifica aspectele critice şi blocajele din reţele;

4) se evaluează practicile actuale de monitorizare şi contorizare (sistemul SCADA, etc.);

5) se evaluează numărul actual al reparaţiilor şi evoluţia acestora în ultimii ani;

6) se calculează bilanţul apei şi se definesc indicatorii cheie de performanţă (indicele scurgerilor din infrastructură, pierderile de apă pe km. conductă/zi, etc.). Dacă datele nu sunt disponibile, trebuie de efectuat o evaluare aproximativă pentru a prezenta o primă estimare a bilanţului apei. Dacă nu există contorizare pentru consumuri, se vor efectua analize comparative utilizând ca indicator pentru pierderi şi risipă de apă, valorile de referinţă pentru volumul de apă produs/cap de locuitor;

7) se evaluează situaţia privind alimentarea cu apă în zonele în care actualmente nu sunt disponibile sisteme de distribuţie a apei prin conducte (ex. Modul de alimentare cu apă existent, informaţii cu privire la calitatea şi cantitatea apei disponibile, etc.). Se evaluează riscurile de sănătate pentru populaţie (i.e. extragerea apei din fântânile de mină şi sondele de profunzime poluate).

45. Se rezumă deficienţele principale şi se prevăd următoarele secţiuni:

1) prizele de apă;

2) tratarea apei;

3) stocarea apei şi staţiile de pompare;

4) transmiterea apei;

5) distribuţia apei;

6) contorizarea apei;

7) alimentarea cu apă prin sisteme individuale realizate şi exploatate de consumatori, sisteme descentralizate.

1.10 Sursele de poluare

46. Se investighează şi se evaluează sistemele de sanitaţie actuale, incluzând, dar fără a se limita la, următoarele informaţii:

1) surse majore de poluare:

a) se descriu cele mai importante surse de poluare existente (industrie, agricultură, depozitarea neregulamentară a deşeurilor, de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele şi instituţiile de cercetare medicală şi veterinară, întreprinderile de ecarisaj, precum si de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care prin specificul activităţii lor pot produce contaminarea cu agenţi patogeni, etc.);

b) se prezintă volumul de apă uzată evacuată în corpul de apă;

c) se estimează încărcarea cu poluanţi a apei uzate evacuată în emisar (indicând eficienţa epurării pentru staţii de epurare a apelor uzate (SEAU) existente);

d) se prezintă poluanţi cu depăşirea limitelor admisibile la evacuare în sistemul de canalizare şi în mediul înconjurător.

2) impactul deversării apei uzate:

a) se descriu şi se evaluează efectele actuale (impactul asupra mediului) ale apei uzate epurate şi neepurate şi ale evacuărilor de nămol asupra apelor recipiente, în cazul deversărilor directe în apele de suprafaţă şi/sau asupra mediului şi apelor subterane în cazul deversării în câmpurile de evaporare, prelevarea corespunzătoare a probelor de efluent, în punctele importante ale reţelelor de canalizare, se verifică rezultatele de laborator;

b) se evaluează impactul fiecărei surse de poluare asupra calităţii apei de suprafaţă recipiente, indicând schimbarea (creşterea) parametrilor selectaţi (CBO, suspensii, NH4, etc.) în aval de punctul de deversare;

c) se evaluează impactul fiecărei surse principale de poluare (i.e. ex-filtraţia din reţeaua de canalizare, scurgeri din fose septice, agricultură, industrie) asupra calităţii apei subterane, identificând sursele posibile de poluare şi comparându-le cu datele privind calitatea apei subterane (se pregăteşte harta cu sursele de poluare şi calitatea apei subterane).

3) gestionarea şi folosirea nămolurilor:

a) se evaluează succint modul de gestionare actuală a nămolului de la fiecare staţie de epurare a apelor uzate;

b) se evaluează impactul practicilor actuale de gestionare a nămolului asupra mediului, în general, şi asupra resurselor de apă, în particular;

c) se evaluează folosirea apelor uzate şi/sau a nămolurilor care conţin nutrienţi la fertilizarea ori la irigarea terenurilor agricole sau silvice;

d) se rezumă chestiunile critice principale legate de gestionarea nămolului;

e) se evaluează calitatea efluentului apei uzate deversate în apa recipientă;

f) se evaluează impactul asupra sănătăţii umane şi stării mediului.

1.11 Infrastructura de sanitaţie curentă

47. Se evaluează infrastructura apei uzate publice existente (i.e. reţeaua de canalizare, colectorul principal, staţia de epurare a apelor uzate), inclusiv:

1) sistemele şi instalaţiile de sanitaţie curente, inclusiv suprafaţa deservită, lungimea, diametrul şi tipul conductelor de canalizare magistrale, fie în mod separat sau în combinaţie, staţiile de pompare, punctele de deversare şi revărsare a apelor pluviale, amplasarea agenţilor care contribuie cel mai mult la producerea apei uzate (industrie), se prezintă o hartă schematică. Se estimează infiltraţiile în conductele de canalizare la punctele principale ale reţelei de canalizare;

2) componentele sistemelor în ceea ce priveşte capacitatea, eficienţa energetică, performanţa, situaţia cu privire la starea tehnică, reparaţii, siguranţa, caracterul adecvat, practicile de întreţinere, infiltraţia/afluxul, vârsta şi calitatea materialelor şi echipamentului (conducte, vane, pompe, etc.);

3) operarea reţelei de canalizare: în baza evaluărilor hidrotehnice a debitelor în sistemul de colectare primar, se rezumă şi se evaluează interacţiunea componentelor majore ale sistemului (transport, pompare) şi se identifică aspectele critice şi blocajele/colmatările existente pe reţele.

48. Se evaluează nivelul facilităţilor sanitare individuale existente în gospodăriile casnice/instituţii pentru fiecare localitate (i.e. numărul şi tipul latrinelor/foselor septice, alte instalaţii sau rezervoare de colectare a apelor uzate pentru gospodăriile casnice individuale, instituţiile publice precum sunt şcolile, etc.);

49. Se evaluează numărul locuitorilor racordaţi la reţeaua publică de canalizare şi la staţia de epurare a apei uzate (SEAU);

50. Se prevăd următoarele secţiuni:

1) sistem de sanitaţie;

2) canalizare;

3) staţii de pompare;

4) staţii de epurare a apei uzate (SEAU);

5) tratarea şi evacuarea nămolului din apa uzată;

6) impactul infrastructurii de ape uzate existente asupra sănătăţii.

1.12 Staţiile de epurare a apelor uzate industriale cu evacuarea apelor uzate

în reţeaua de canalizare centralizată şi cu evacuare în bazinele de apă

51. Se efectuează inventarierea instalaţiilor de epurare a apelor uzate industriale, se descriu şi se evaluează efluenţii în care se evacuează apele industriale, inclusiv:

1) se investighează starea tehnică, cantitatea şi tipul instalaţiilor de pre-epurare a apelor uzate industriale care evacuează apele uzate în sistemul centralizat de canalizare;

2) se investighează starea tehnică, cantitatea şi tipul instalaţiilor de epurare a apelor uzate industriale care evacuează apele uzate în bazinele de apă naturale şi speciale pentru deversare;

3) se evaluează mecanismele actuale pentru autorizarea deversărilor în sistemul de canalizare şi în bazinele de apă naturale şi speciale pentru deversare;

4) se evaluează procesul de gestionare, evacuare şi utilizare a nămolului provenit din staţiile de epurare a apelor uzate;

5) se recomandă investigaţiile şi determinarea investiţiilor necesare pentru a asigura sustenabilitatea exploatării sistemelor de epurare a apelor uzate (ex. reducerea costurilor de operare);

6) se rezumă deficienţele principale.

1.13 Caracterul adecvat al datelor

52. Se colectează, se analizează, se verifică regularitatea şi caracterul adecvat al datelor necesare pentru secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" şi dacă datele nu sunt suficiente sau nu sunt sigure, se efectuează investigaţii sau analize suplimentare.

53. Se descrie disponibilitatea datelor şi calitatea datelor obţinute.

54. Se elaborează un tabel comparativ cu datele de bază necesare, datele de bază disponibile şi comentarii asupra necesităţii efectuării investigaţiilor tehnice suplimentare.

55. Studiile de investigare trebuie să includă, fără a se limita la (i) studii topografice, inclusiv studii de teren/aglomerări, analize hidrotehnice sau inginereşti, efectuate de-a lungul reţelelor de apă şi canalizare şi la amplasamentele SEAU, (ii) studii geotehnice, inclusiv forajul şi sondajele fundaţiei, (iii) studii privind consumul de apă din diferite surse (alimentarea cu apă prin conducte, branşament în curte, cişmele, alimentarea cu apă cu camioanele), (iv) dorinţa şi capacitatea populaţiei de a achita nivelul dorit al serviciului, (v) studii hidrologice şi hidro-geologice, (vi) evaluarea pierderilor de apă şi a apei nefacturate.

1.14 Concluzii.

56. Se rezumă deficienţele şi chestiunile critice actuale care vor fi luate în consideraţie în timpul planificării şi elaborării studiilor tehnico-inginereşti şi a documentaţiei ulterioare de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Secţiunea 2

Prognoze

2.1 Metodologie şi ipoteze de calcul

57. Se descrie în detalii metodologia şi ipotezele de calcul utilizate pentru prognozele evidenţiate în prezenta secţiune.

58. Sursa tuturor datelor prezentate este trasabilă (se face referinţă la compilări şi la calculul detaliat al datelor de bază prezentat în anexe sau în explicaţiile pentru ipoteze).

59. Se verifică probabilitatea/gradul de precizie a datelor de bază, care corespund realităţii.

2.2 Prognoze socio-economice

60. Analiza socio-economică la nivel naţional, regiune de dezvoltare şi raion serveşte drept bază pentru:

1) pronosticul demografic, inclusiv cu evaluarea tendinţelor de emigrare din zonele rurale spre cele urbane;

2) accesibilitatea investiţiilor;

3) pronosticurile cererii de apă;

4) pronosticurile debitelor de apă uzată menajeră şi industrială;

5) pronosticurile managementului nămolului.

61. Pronosticul socio-economic include, fără a se limita la, următoarele aspecte:

1) perspectiva macroeconomică, inclusiv pronosticul indicatorilor macroeconomici (i.e. creşterea economică, investiţiile străine directe, inflaţia, rata încadrării în câmpul muncii şi salariile, creşterea producţiei industriale);

2) pronosticurile demografice la nivel naţional, regional şi raional, divizate după zonele rurale şi urbane;

3) pronosticul demografic pentru fiecare regiune de dezvoltare/raion vizat;

4) pronosticul venitului gospodăriilor casnice (minimal şi mediu): venitul brut/net al gospodăriilor casnice, cheltuielile gospodăriilor casnice, salariile;

5) pronosticul activităţilor economice (industrie, comerţ, construcţii, sectorul serviciilor) la nivel naţional, regiune de dezvoltare, raion, municipii şi oraşe-poli de creştere;

6) identificarea nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile ale populaţiei.

62. Pronosticurile urmează a fi pregătite pentru întreaga perioadă de planificare a secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" (divizată pe ani) în baza a următoarelor trei scenarii rezonabile:

1) pesimist;

2) optimist;

3) moderat.

63. Prognozele trebuie să includă date actualizate pe ultimii 3 ani.

64. Secţiuni propuse:

1) tendinţele şi perspectiva macroeconomică;

2) prognoze demografice;

3) prognoze privind venitul gospodăriilor casnice;

4) prognoze privind evoluţia activităţilor economice.

2.3 Prognoze privind evoluţia cererii de apă

65. În baza datelor privind situaţia actuală şi rezultatelor prognozelor socio-economice, se întocmeşte prognoza privind cererea de apă, examinând criteriile de proiectare specifice şi ipotezele următoare:

1) consumul de apă pentru nevoi gospodăreşti în fiecare localitate cu următorii parametri de proiectare:

a) zonele urbane -160 l/om/zi debit total necesar şi respectiv 280 l/om/zi debit maxim zilnic;

b) zonele rurale - 50 l/om/zi debit total necesar şi respectiv 181 l/om/zi debit maxim zilnic.

2) infrastructura de apă uzată în sistem centralizat pentru stabilirea debitelor şi încărcărilor se planifică pe baza următoarelor criterii:

a) volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile ≤ 10000, echivalent-locuitor (L.E.): 135 l/om/zi pentru zonele urbane şi 75 l/om/zi pentru zonele rurale;

b) volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile > 10000, echivalent-locuitor (L.E.): 160 l/om/zi;

c) factorul de restituţie a apei uzate menajere, exprimat ca raport între consumul de apă şi producţia de apă uzată: 100%;

d) coeficientul maxim de variaţie, definit ca raportul dintre debitul zilnic şi debitul maxim orar: 1/10;

e) încărcările poluante: Consum Biochimic de Oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 g/ L.E./zi.

3) necesarul de apă, altul decât cel pentru nevoile gospodăreşti. Se fundamentează prognoza cererii pentru consumatorii non-casnici (industrie, comerţ, instituţii publice) pe studii concrete (pentru fiecare tip de consumator industrial) şi/sau pe valori standard pentru cererea de apă (instituţiile comerciale şi publice). Se convine asupra valorilor aplicate cu autorităţile publice locale înainte de a continua elaborarea următoarei etape ale secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie";

4) bilanţul apei şi pierderile de apă, având obiectivul de a determina volumul şi pierderile de apă cu:

a) aplicarea standardelor Asociaţiei Internaţionale ale Apei (AIA) pentru efectuarea unei evaluări preliminare a pierderilor de apă;

b) estimarea componentelor bilanţului apei în baza datelor existente şi estimărilor efectuate pentru fiecare zonă de alimentare cu apă din comunitate;

c) verificarea datelor existente.

5) sumarul prognozei privind cererea de apă, care se prezintă într-un tabel sumar şi care indică dinamica tuturor componentelor cererii de apă pentru perioada de planificare, cu următorii indicatori pe an:

a) cererea de apă specifică;

b) necesarul de apă pentru nevoi gospodăreşti;

c) necesarul de apă pentru industrie, nevoi publice, etc.;

d) pierderile de apă reale (pierderi tehnice de apă);

e) pierderile de apă aparente (pierderile de apă comercială).

2.4 Prognoze privind debitele şi încărcările poluante din apa uzată

66. În baza datelor privind situaţia actuală şi a rezultatelor prognozelor socio-economice se elaborează prognoza debitelor de apă uzată şi a încărcărilor poluante, examinând criteriile de proiectare specifice:

1) Apa uzată menajeră. Se fundamentează prognoza debitelor şi a încărcărilor poluante din apa uzată menajeră pe următorii parametri de proiectare:

a) factor de restituţie a apei uzate: 100% din consumul de apă;

b) rata de conectare la sistemul de canalizare: evoluţia urmează să fie determinată pentru fiecare localitate;

c) încărcarea cu poluant de la un locuitor echivalent (L.E.): 60g CBO5/om/zi.

2) Apa uzată industrială. Se fundamentează şi prognoza debitelor la încărcarea cu poluanţi din apa uzată industrială pe următorii parametri de proiectare:

a) factor de restituţie a apei uzate - conform normelor tehnologice din consumul de apă;

b) încărcările din apa uzată: în baza inventarierii poluanţilor industriali;

c) concentraţiile substanţelor/poluanţilor din apa uzată: în conformitate cu normele stabilite prin actele normative naţionale.

3) Infiltraţiile. Se fundamentează prognoza volumului de infiltraţii în sistemul de canalizare pe următorii parametri:

a) starea tehnică actuală a reţelei de canalizare;

b) structura solului;

c) nivelul apei subterane;

d) pierderile de apă (infiltraţia pierderilor din reţeaua de apă în reţeaua de canalizare);

e) ipoteze cu privire la impactul viitoarelor investiţii în reţelele de canalizare şi a stării viitoare a reţelelor de canalizare (după depreciere) asupra reducerii infiltraţiilor. Se elaborează o abordare normativă cu ipoteze de calcul clare şi trasabile.

4) Sumarul de debite şi încărcări cu poluanţi din apa uzată. Se prezintă un tabel sumar în care se indică dinamica următorilor indicatori în fiecare aglomerare:

a) debitul apei uzate (m³/zi);

b) încărcarea apei uzate (kg CBO5/zi, etc.).

2.5 Concluzii

67. Se prezintă sumarul prognozei necesarului de apă şi debitului apei uzate, incluzând:

1) datele principale (situaţia actuală şi perioada de planificare);

2) interpretarea rezultatelor.

Secţiunea 3

Obiectivele naţionale şi ţinte pentru regiunile de dezvoltare şi raioane

3.1 Obiectivele naţionale pentru apă şi apa uzată

68. Se prezintă sumarul obiectivelor generale relevante sectorului AAS stipulate în documentele de politici, alte acte normative, în particular:

1) Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2030";

2) Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 al ONU, adaptată la contextul Republicii Moldova, obiectivul nr.6 "Asigurarea disponibilităţii şi managementul durabil al apei şi sanitaţiei pentru toţi";

3) Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planurile de Acţiuni pentru implementarea acesteia;

4) Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru anii 2014-2028;

5) Programul Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025, cu Indicatorii ţintă şi termenii de control pentru implementarea Protocolului cu privire la Apă şi Sănătate;

6) Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020;

7) Strategia naţională de dezvoltare regională pentru anii 2016-2020;

8) Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027;

9) Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020;

10) Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia;

11) Alte acte relevante.

3.2 Referinţe încrucişate cu alte strategii şi planuri relevante

69. Se comentează asupra referinţelor încrucişate relevante dintre obiectivele definite în:

1) sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie la nivel naţional;

2) sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie şi alte sectoare, de exemplu, referinţa încrucişată dintre managementul nămolului şi obiectivele ce vizează deşeurile;

3) politicile, strategiile, programele şi planurile de dezvoltare la nivel naţional şi regional;

4) Strategiile Uniunii Europene, a Instituţiilor Finanţatoare Internaţionale, etc.

3.3 Ţinte pentru regiunile de dezvoltare şi raioane

în sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie

70. Se definesc în cadrul regiunilor de dezvoltare şi a raioanelor, ţinte realiste pentru sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie, în baza:

1) strategiilor, planurilor naţionale şi obiectivelor lor;

2) obiectivelor (ODD 6), ţintelor şi indicatorilor Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 al ONU, adaptaţi la contextul naţional al Republicii Moldova;

3) altor planuri de dezvoltare a regiunilor de dezvoltare şi a raioanelor;

4) analizei situaţiei actuale;

5) dezvoltării şi tendinţelor prognozate;

6) altor informaţii relevante pentru planificare adecvată.

71. Se definesc ţinte cantitative pentru fiecare indicator cheie şi termenele de bază, structurate conform tabelului 1 de mai jos:

72. Ţintele se elaborează prin aplicarea procedurilor participative, implicând factorii relevanţi la nivel naţional, regional, raional şi municipal, precum şi populaţia prin intermediul consultărilor publice. Elaborarea ţintelor constituie un proces iterativ (care se face sau se repetă de mai multe ori) şi se examinează în raport cu strategia de dezvoltare a raionului/regiunii de dezvoltare şi analiza opţiunilor.

73. În stabilirea ţintelor pe comunitate, se diferenţiază ţintele după mărimea aglomerării comunităţii, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare (anexa 8), epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale*:

1) sub 2000 EL;

2) între 2000 şi 10000 EL;

3) peste 10000 EL.

74. Limitele aglomerării pot sau nu pot să coincidă cu limitele unităţii administrativ-teritoriale. Mai multe unităţi administrativ-teritoriale pot forma o aglomerare ori o singură unitate administrativ-teritorială poate fi acoperită de mai multe aglomerări, dacă acestea reprezintă zone suficient de concentrate (populaţia şi activităţile economice) separate în spaţiu ca rezultat al unor activităţi economice. Delimitarea aglomerărilor se va efectua conform prevederilor şi parametrilor stabiliţi de Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950/2013.

Secţiunea 4

Opţiuni

4.1 Analiza opţiunilor

75. Analiza opţiunilor explică din punct de vedere al costurilor examinate modul de realizare a sarcinilor ţintă definite, în funcţie de cel mai efectiv ciclu de viaţă al soluţiilor inginereşti considerate.

76. Secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" cuprinde două componente: alimentarea cu apă şi sanitaţia (inclusiv colectarea, epurarea şi evacuarea apei uzate şi a nămolului). Pentru ambele componente se evidenţiază şi se compară diferite alternative de dezvoltare tehnică. Aceasta include (fără a se limita la) utilizarea surselor de apă, procesele de tratare (atât pentru apa potabilă, cât şi pentru apa uzată), locaţiile staţiilor, structura reţelelor, etc.

4.2 Metodologie şi ipoteze

4.2.1 Alimentarea cu apă

77. Se descrie metodologia şi ipotezele pentru analiza opţiunilor luând în consideraţie densitatea populaţiei şi concentraţia activităţilor economice, care constituie cei mai importanţi indicatori pentru a evalua dacă soluţiile centralizate sau descentralizate sunt cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor, şi anume:

1) În prima etapă, se elaborează opţiuni pe termen lung. Luând în consideraţie calitatea critică (poluată sau cu risc de poluare) a apei, se pregăteşte o evaluare bine fundamentată şi susţinută cu referinţe (în baza datelor cu privire la calitatea apei şi a studiilor hidrogeologice) a opţiunilor strategice de alimentare cu apă. Se elaborează alternative, comparând staţiile de tratare a apei descentralizate cu transportul apei din alte surse, refacerea acviferului prin extragerea apei de suprafaţă şi tratarea ei, diferite tehnologii de tratare a apei. Suplimentar, faţă de criteriul de investiţie şi costul de operare, se examinează siguranţa tehnologiei şi capacitarea regiilor apă-canal şi municipalităţilor de a exploata staţii de tratare decentralizate mai complexe (în particular pentru zonele rurale). Pentru opţiunea de dezvoltare durabilă pe termen lung, se elaborează un Program de dezvoltare AAS la nivel naţional şi regiune de dezvoltare, pentru a defini clar cum şi când va fi realizată conformarea cu ţintele definite şi cum poate fi atins şi menţinut standardul de calitate. Programul defineşte clar studiile (de exemplu, studiile hidrogeologice) şi acţiunile din partea autorităţilor responsabile pentru protecţia resurselor de apă (de exemplu, impunerea tratării preliminare în cazul apelor uzate industriale) necesare pentru a implementa strategia. Programul se discută cu beneficiarii la o etapă iniţială a elaborării secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" pentru a fi lansate acţiunile cheie.

2) În cea de-a doua etapă, se evaluează opţiunile prioritare pe termen mediu şi scurt şi se asigură că etapele şi opţiunile selectate sunt în conformitate cu Programul de dezvoltare AAS. Spre exemplu, dacă opţiunea pe termen lung este extragerea apei subterane şi unica opţiune fezabilă pe termen mediu şi scurt este de a reabilita staţiile de tratare a apei de suprafaţă, se prezintă o justificare, demonstrând că extragerea apei de suprafaţă este opţiunea cea mai puţin costisitoare; mai mult, se explică funcţia ulterioară (după refacerea acviferului) a investiţiei pe termen mediu şi scurt, demonstrând că investiţiile nu vor fi scoase din uz după implementarea opţiunii propuse de alimentare cu apă pe termen lung (de exemplu, ar putea fi constituită o sursă de apă de rezervă). Dacă este fezabil din punct de vedere tehnic şi financiar viabil, se examinează o abordare de "grupare" (clustering) a câtorva localităţi mai mici (de exemplu cu mai puţin de 2 000 locuitori) în sisteme interconectate mai mari. Se indică clar limitele localităţilor pe hartă şi în tabel, şi, dacă este relevant, limitele propuse pentru clusterele de localităţi. Rezultatele analizei opţiunii indică clar pentru fiecare alternativă investiţiile necesare, precum şi costurile operaţionale şi de întreţinere necesare pentru a atinge ţintele definite.

4.2.2 Managementul apei uzate

78. Se descrie metodologia şi ipotezele pentru analiza opţiunilor, examinând următoarele specificări:

1) se definesc criteriile pentru identificarea şi evaluarea opţiunilor (costul, riscurile de mediu, pericolele pentru sănătate, riscurile de implementare, conformarea cu standardele UE şi naţionale).

2) se definesc aglomerările în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale*, care este de o importanţă hotărâtoare pentru analiza opţiunilor. Densitatea populaţiei şi concentraţia activităţilor economice sunt indicatorii cei mai importanţi pentru a evalua dacă soluţiile centralizate sau descentralizate vor fi mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Se notează faptul că grupările de aglomerări (Clusters) sau aglomerările definite ar putea să nu fie identice pentru alimentarea cu apă şi apa uzată.

3) se definesc clar ipotezele pentru costurile unitare (i.e. costurile pe locuitor - echivalent, costul sanitaţiei pe locuitor pentru aglomerări de mărime diferită şi cu densitatea populaţiei diferită), indicând sursa sau baza de calcul.

4) se evaluează opţiunile prioritare pe termen scurt şi se asigură că etapele şi opţiunile selectate corespund cu Programul de dezvoltare AAS.

5) se elaborează o opţiune pentru gruparea câtorva localităţi mai mici (< 2000 locuitori) în aglomerări deservite de un singur sistem fizic sau care le interconectează cu aglomerările mai mari şi se analizează alternativele pentru toate localităţile.

6) dacă este fezabil din punct de vedere fizic şi viabil financiar, se examinează opţiunea "grupării" mai multor localităţi mici (< 2000 locuitori) în sistemele fizice mai mari interconectate.

7) se examinează, de asemenea, opţiunea în cazul căreia ar putea fi aplicabilă evacuarea apei uzate cu ajutorul foselor septice pentru anumite zone din cadrul proiectului, respectiv cele cu o densitate scăzută a populaţiei, în paralel cu zonele unde se pot construi reţele de canalizare şi facilităţi de epurare, în funcţie de diferiţi parametri, cum ar fi condiţiile geologice şi constrângerile impuse de protecţia resurselor de apă. Pentru a analiza această soluţie, se evaluează mijloacele şi costurile de curăţare şi întreţinere permanentă a foselor septice individuale şi tratării/evacuării nămolului care urmează să fie colectat.

8) se evaluează sistemele de epurare corespunzătoare pentru aglomerările mai mici din zonele rurale. Se examinează opţiunile legate de lagune şi filtre – pat din stuf natural sau alte sisteme suficient de simple, robuste şi efective.

9) se evaluează diferite variante de rată de conectare (deplină/parţială) în combinaţie cu alte variante.

10) se indică clar pe hartă şi în tabel limitele propuse pentru aglomerări. În cazul grupărilor (Clustere), se atribuie fiecare localitate unei grupări de aglomerări sau unei aglomerări clar definite.

11) rezultatele analizei opţiunilor indică clar investiţiile necesare pentru fiecare alternativă, precum şi costurile de operare, întreţinere şi administrare, necesare pentru a atinge ţintele definite.

4.3 Principalii parametri de proiectare şi dimensionare preliminară

79. Se elaborează principalii parametri de proiectare pentru perioada de planificare şi anii de bază ai secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie". Parametrii trebuie să cuprindă, fără a se limita la:

1) Alimentarea cu apă

a) tendinţele consumului gospodăresc de apă, consumul de apă prevăzut pentru nevoile publice, comerciale şi industriale;

b) rata elasticităţii consumului pentru variaţia tarifului şi variaţia venitului;

c) standardele de calitate şi cantitate care urmează să fie atinse în fiecare an ţintă;

d) debitele medii şi maxime de apă potabilă;

e) rata de acoperire cu servicii de alimentare cu apă;

f) venitul mediu al gospodăriei casnice, numărul mediu al persoanelor pe gospodărie casnică, rata de actualizare.

2) Sanitaţia/Canalizarea

a) cantitatea şi debitele apei uzate menajere şi industriale, a apei uzate pe timp uscat şi ploios (valorile medii şi maxime), infiltraţia apei subterane, afluxul total la instalaţiile staţiilor de epurare a apei uzate (SEAU), afluxul total al apei uzate industriale la staţii de epurare a apei uzate (SEAU), încărcare totală de CBO5 (menajeră şi industrială), etc.;

b) administrarea debitului apei pluviale (canalizare în sistem mixt sau separat/sistem de canalizare a apei pluviale);

c) populaţia şi zonele care urmează să fie deservite cu sistem de canalizare în fiecare an ţintă;

d) populaţia şi zonele care urmează să fie deservite prin intermediul unor sisteme locale de sanitaţie în fiecare an ţintă;

e) rata de acoperire cu servicii de management al apei uzate.

4.4 Costurile unitare

80. Se prezintă date din procedurile de licitaţie recente pentru proiecte similare din Republica Moldova şi alte ţări din Europa de Est pentru a elabora o listă a costurilor unitare pentru proiectele de alimentare cu apă şi sanitaţie.

81. Se folosesc aceste costuri unitare – perfecţionate sau ajustate în caz de necesitate - pentru a produce diagrame şi grafice ale costurilor unitare pentru (i) conducte din materiale şi de diametre diferite, inclusiv furnizarea şi construcţia la adâncimi şi diferite tipuri de pământ, (ii) lucrări de construcţii civile pentru clădiri, staţii de pompare şi rezervoare de diferite capacităţi şi forme, (iii) staţii de epurare a apei uzate (SEAU) cu tehnologii şi trepte de epurare diferite, (iv) echipamente pentru staţiile de pompare, tratarea nămolului, etc.

82. Se defineşte clar ce este inclus în costul unitar, cum ar fi materialul, furnizarea, lucrările, serviciile, punerea în funcţiune, taxa de import, anii de garanţie a echipamentului şi se specifică anul de referinţă pentru preţuri.

83. Se definesc parametrii pentru estimarea costurilor de operare, întreţinere şi administrare, cum ar fi energia, forţa de muncă, consumabilele, întreţinerea, etc.

84. Se prezintă tabele cu costurile unitare consolidate. Pentru alimentarea cu apă: costurile investiţionale pentru alimentarea cu apă pe cap de locuitor deservit, costurile investiţionale medii pentru reţeaua de alimentare cu apă pe km de reţea, inclusiv toate instalaţiile auxiliare, cum ar fi hidranţii, branşamentele în casă, etc. Pentru sanitaţie: costul investiţiei pentru staţii de epurare a apei uzate (SEAU) pe locuitor-echivalent; costurile investiţionale pentru extinderea reţelei de canalizare pe locuitor deservit, costurile investiţionale pe km de reţea extinsă, etc. Se prezintă date pentru localităţi de dimensiune diferită.

4.5 Evaluarea opţiunilor

85. Se evaluează şi se stabileşte ponderea următoarelor elemente din opţiunile examinate:

1) soluţii centralizate/descentralizate;

2) locaţia pentru prize, câmpurile sondelor, staţiile de pompare, tratarea pentru alimentarea cu apă şi pentru managementul apei uzate;

3) opţiunile tehnologice (examinând costurile investiţionale, de exploatare şi întreţinere);

4) se compară costurile ciclului de viaţă pentru diferite alternative de proces pentru Staţii de epurare a apei uzate (SEAU) şi Staţii de tratare a apei potabile (STAP);

5) se evaluează opţiunile instituţionale pentru diferite "opţiuni tehnice" (i.e. un sistem centralizat ar putea necesita crearea unei companii regionale);

6) se compilează investiţia consolidată şi costurile de exploatare şi întreţinere ale fiecărei opţiuni folosind devizul de cheltuieli;

7) se compară alternativele în baza Valorii Actualizate (fluxurile actualizate ale costului pe parcursul anilor pentru costurile investiţionale şi de O&Î folosind devizul de cheltuieli).

4.6 Opţiunile propuse

86. Opţiunile propuse:

1) se prezintă un tabel sumar al opţiunilor analizate;

2) se propune opţiunea preferată luând în consideraţie analiza opţiunilor efectuate, menţionate la pct.86, 1);

3) se documentează opţiunile preferate pentru a fi analizate de către beneficiari şi factorii implicaţi;

4) se organizează procesul de aprobare a opţiunii preferate de către beneficiari şi factorii implicaţi;

5) se comentează asupra opţiunii preferate susţinute de beneficiari şi factorii implicaţi;

6) se prezintă o constatare concludentă a celei mai receptive opţiuni, recomandată pentru implementare şi investiţii.

4.7 Impactul schimbărilor climatice

87. Se prezintă impactul potenţial al schimbărilor climatice (temperaturi ridicate care pot conduce la reducerea resurselor de apă şi a calităţii apei, diminuarea sau sporirea precipitaţiilor (ploi, secetă), inundaţii şi alte calamităţi naturale) asupra opţiunii recomandate şi propuse măsurile de adaptare (atenuare) la schimbările climatice cu impact asupra resurselor de apă.

Secţiunea 5

Programul de dezvoltare de AAS la nivel naţional şi regiuni de dezvoltare/raioane

88. În baza Strategiei naţionale AAS, se elaborează un Program de dezvoltare AAS de nivel naţional stabilind acţiuni/măsuri pentru fiecare regiune de dezvoltare şi raioane, care să abordeze soluţionarea aspectelor ce ţine de protecţia resurselor de apă, captarea apei, tratarea apei potabile, reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de sanitaţie, epurarea apei uzate, evacuarea nămolului.

89. Scopul principal al programului este de a identifica şi documenta măsurile prioritare cu cel mai mic cost (soluţii tehnice şi instituţionale) pentru extinderea infrastructurii AAS.

90. Programul trebuie să înglobeze în mod clar obiectivele prioritare AAS în:

1) Strategia AAS a Republicii Moldova;

2) obiectivele şi ţintele de dezvoltare socioeconomică a regiunilor de dezvoltare şi a raioanelor.

91. Programul trebuie să:

1) abordeze problemele cele mai stringente la nivel de regiune de dezvoltare şi raioane (i.e. calitatea şi cantitatea în alimentarea cu apă, sanitaţia, conţinutul nitraţilor amoniacului, fluorului, hidrogenului sulfurat în apa subterană, etc.);

2) abordeze problemele specifice pentru categorii particulare de aşezări umane, începând prioritar cu aşezările mai mari şi cu cele ce se confruntă cu probleme de sănătate asociate cu apa.

3) prioritizeze necesităţile investiţionale în sectorul AAS din toate aşezările umane din fiecare regiune de dezvoltare şi raioane în baza unui set de criterii definite clar (eficienţa costurilor, insuficienţa de apă, starea fizică a infrastructurii, riscul pentru sănătate, riscurile de mediu, etc.);

4) indice pentru fiecare aşezare umană din fiecare regiune de dezvoltare şi raioane opţiunile tehnologice selectate (i.e. tipul SEAU-lor pentru localităţi de dimensiuni diferite şi domeniu diferit de activitate industrială);

5) includă un grafic pentru implementarea investiţiei propuse în baza prioritizării aşezărilor umane, programelor de dezvoltare socioeconomică şi altor documente strategice relevante pentru raioanele şi pentru fiecare regiune de dezvoltare vizată.

92. Programul documentează în particular:

1) modul în care aceasta contribuie la realizarea angajamentele stabilite în conformitate cu directivele relevante cu privire la AAS ale UE (alimentarea cu apă, managementul apei uzate, poluarea cu nitraţi, etc.);

2) modul în care aceasta contribuie la implementarea Strategiei naţionale în sectorul AAS;

3) modul în care aceasta contribuie la promovarea planurilor de dezvoltare socioeconomică a regiunilor de dezvoltare şi a raioanelor ;

4) dovada faptului că operatorii propuşi sunt viabili şi eficienţi şi că pot gestiona sistemele dezvoltate în mod sustenabil;

5) dovada faptului că investiţiile propuse oferă servicii mai bune populaţiei, oferă beneficii de sănătate tangibile şi îmbunătăţesc protecţia mediului.

93. Tabelele care urmează oferă exemple de sumar al Programului de dezvoltare a infrastructurii AAS din regiunile de dezvoltare şi a raioanelor.

94. Tabelul care urmează, oferă un exemplu de format-model pentru documentarea Programului pentru sector şi sub-sector AAS.

Secţiunea 6

Planul de investiţii pe termen lung

6.1 Cerinţe generale

95. Planul de investiţii pe termen lung (PITL) identifică şi documentează necesitatea investiţiilor în sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru perioada de planificare a secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" (în mod esenţial pentru o perioadă de 30 ani) luând în consideraţie tendinţele demografice ale populaţiei, gradul de suportabilitate a acesteia pentru investiţii şi capacităţile de implementare şi de exploatare locale şi regionale.

96. Planul investiţiilor pe termen lung trebuie să:

1) identifice cerinţele pentru Asistenţă tehnică pentru ca aceasta să asigure capacitatea managerială adecvată a beneficiarului în ceea ce priveşte proiectarea, organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, implementarea măsurilor investiţionale planificate şi de susţinere a exploatării acestora;

2) justifice fiecare măsură investiţională propusă rezumând constatările situaţiei actuale;

3) prevadă iniţierea unor studii pentru stabilirea priorităţilor în domeniul gestiunii resurselor de apă şi a dezvoltării sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie în continuare;

4) descrie cadrul de acţiune al fiecărei măsuri investiţionale în detalii, scheme şi desene suficiente pentru a permite efectuarea rapidă a studiului de fezabilitate;

5) descrie opţiunile posibile care urmează să fie evaluate/confirmate în studiul de fezabilitate ulterior;

6) identifice riscurile de implementare (de exemplu, disponibilitatea terenului, riscurile de inundaţii, etc.)

7) identifice riscurile de exploatare şi întreţinere (i.e. tarif insuficient, capacitatea redusă a beneficiarului)

8) descrie rezultatele şi consecinţele anticipate ale măsurii investiţionale în baza indicatorilor cantitativi (rata de conectare, îmbunătăţirea calităţii apei, eficienţa tratării, reducerea încărcărilor poluante din apa uzată, etc.)

6.2 Tabele cu costul investiţiilor

97. Se prezintă tabele cu costul investiţiei în baza măsurilor investiţionale propuse şi costurilor unitare definite.

98. Tabelele conţin detalii suficiente la nivel de pre-fezabilitate cu tabele separate pentru măsurile investiţionale propuse pentru fiecare sub-componentă (protecţia resurselor de apă, captarea apei, tratarea apei, înmagazinarea apei, reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de canalizare, epurarea apei uzate, evacuarea nămolului) şi pentru fiecare aşezare umană.

99. Tabelele cu costul investiţiei pe termen lung sunt:

1) divizate pe an, pe etapă şi pe măsuri investiţionale pentru perioada de planificare stabilite în secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie";

2) bazate pe tabelele cu costurile nete ale investiţiilor, costuri nete pentru cheltuieli neprevăzute, costuri pentru proiectare şi inginerie;

3) bazate pe tabelele cu costuri pentru cheltuielile neprevăzute (10%), asistenţa tehnică pentru supervizarea lucrărilor (5%), proiectul final (5%);

4) bazate pe preţurile constante pentru anul în care secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" elaborată este prezentat spre avizare organul central al administraţiei publice în domeniul mediului.

5) tabele care prezintă costurile consolidate specifice, cum ar fi costul per populaţia deservită pentru a permite o comparaţie a eficienţei investiţiei cu alte domenii.

6.3 Costurile de operare, întreţinere şi administrare

100. Se prezintă un tabel pentru costurile de operare şi întreţinere, în baza măsurilor investiţionale propuse şi costurilor unitare de exploatare estimate;

101. Dacă datele existente de la operatorii serviciilor de apă-canal sunt insuficiente sau nesigure, se foloseşte o abordare normativă, utilizând costurile unitare standard de la regiile apă-canal care activează în condiţii similare;

102. Tabelele includ detalii suficiente la nivel de pre-fezabilitate, cu tabele separate pentru fiecare măsură investiţională sub-sectorială propusă (protecţia resursei de apă, extragerea apei, tratarea apei potabile, depozitarea apei, reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de canalizare, tratarea apei uzate, evacuarea nămolului) şi pentru fiecare aşezare umană.

103. Se prezintă costurile agregate specifice, cum ar fi costurile pe populaţia deservită, pentru a permite o comparaţie a eficienţei investiţiei cu alte domenii.

6.4 Planul de implementare pe etape

104. Măsurile investiţionale propuse vor fi etapizate în timp pentru a permite o implementare realistă şi accesibilă, luând în consideraţie constrângerile şi oportunităţile finanţării naţionale.

105. Planul de implementare include următoarele etape:

1) se pregăteşte un grafic de implementare (până la perioada de planificare a secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie") pentru măsurile investiţionale, indicând data iniţierii şi finalizării implementării fiecărei măsuri investiţionale. Se grupează măsurile investiţionale într-un număr mai mic de etape coerente şi independente oferind obiective comune. Se prezintă în diagrama Gantt o privire de ansamblu a graficului de lucru propus;

2) se supun dezbaterii etapele investiţionale preliminare propuse şi acordul asupra acestora cu beneficiarii tuturor aşezărilor umane la nivel de regiune de dezvoltare şi raion.

3) se organizează un atelier de lucru cu toţi factorii implicaţi la nivel local, raional, regional şi naţional.

4) se prezintă costurile investiţionale relevante pe etape şi se adaugă indicatori investiţionali specifici cum ar fi costurile investiţiei pe cap de locuitor.

106. În tabelul 5 care urmează mai jos este prezentat ca exemplu (extras din Planul general al oraşului Galaţi. Romania): Sumarul costurilor investiţionale totale (inclusiv costurile neprevăzute, de planificare, publicitate şi supraveghere) pentru fiecare categorie de instalaţii de alimentare cu apă.

107. Criteriile folosite pentru etapizare ţin cont de, dar fără a se limita la:

1) ţintele Strategiei AAS elaborate la nivel naţional;

2) obiectivul "2) creşterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilităţile publice şi condiţii de locuit" şi la obiectivul "10) asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos şi sigur" din Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2030";

3) ţintele obiectivului nr.6 "Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi" şi a obiectivului nr.11 "Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fi e deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile" ale Dezvoltării Durabile (ODD) naţionalizaţi în 2016;

4) indicatorii ţintă şi termenii de realizare la Protocolul cu privire la Apă şi Sănătate;

5) disponibilitatea mijloacelor financiare în bugetul naţional;

6) capacitatea de absorbţie a administrării investiţiilor în AAS la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi raional;

7) capacitatea beneficiarilor de a exploata şi întreţine instalaţiile;

8) capacitatea beneficiarilor de a finanţa contribuţiile locale şi de a finanţa viitoarele costuri de re-investiţie pentru instalaţii;

9) capacitatea şi dorinţa consumatorilor de a achita serviciile îmbunătăţite (accesibilitatea).

6.5 Programul de investiţii prioritare

108. Programul de investiţii prioritare (PIP) corespunde cu prima etapă a Planului investiţional pe termen lung. PIP constituie primul grup de proiecte investiţionale în AAS. Acesta include cele mai importante măsuri investiţionale care vor avea cel mai mare impact pozitiv asupra calităţii şi cantităţii serviciilor AAS prestate şi asupra protecţiei mediului la un cost rezonabil şi accesibil pentru ţară şi pentru beneficiari. Acesta reprezintă grupul proiectelor care urmează să fie incluse în lista proiectelor AAS, ce urmează a fi prezentate autorităţii competente, pentru a fi incluse în procesul elaborării cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) pentru finanţare din fondurile naţionale şi prezentate comunităţii donatorilor spre finanţare, sub formă de grant.

109. Programul de investiţii prioritare ia în consideraţie:

1) Strategia şi ţintele naţionale în sectorul AAS;

2) opţiunile şi soluţiile cu cel mai mic cost pentru investiţiile vizate;

3) accesibilitatea investiţiilor propuse pentru ţară şi pentru populaţia beneficiară;

4) capacitatea de implementare locală pentru studiile ulterioare, mobilizarea mijloacelor financiare, organizarea licitaţiei pentru proiectare şi construcţie.

6.6 Prioritizarea măsurilor investiţionale

110. Prioritizarea măsurilor care urmează să fie incluse în Programul investiţiilor prioritare se bazează pe un şir de criterii clare, cu posibilitatea evaluării obiective, convenite cu beneficiarii, şi corelate cu valorile ponderate ale acestor criterii.

111. Selectarea măsurilor prioritare includ:

1) măsurile obligatorii care trebuie să fie implementate pentru a asigura angajamentul ţării privind armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul UE în sectorul AAS;

2) măsurile prioritare în conformitate cu Strategia AAS;

3) măsurile neobligatorii (toate măsurile care îmbunătăţesc nivelul serviciilor) în baza prioritizării coeficientului cost/beneficiu.

112. Procesul de prioritizare evaluează întregul flux al apei (apă şi apă uzată) în mod coerent. Spre exemplu, extinderile noi ale reţelei de canalizare (care au ca rezultat creşterea încărcărilor poluante din apa uzată) necesită ajustarea capacităţii de epurare pentru a evita orice deteriorare a calităţii actuale a corpului de apă receptor. Astfel, nu se acceptă construirea sau extinderea unei conducte de canalizare în prima etapă, iar construcţia SEAU să fie prevăzută pentru o etapă ulterioară.

113. Rezultatele procesului de prioritizare se descriu pentru fiecare sub-componentă a AAS, în particular pentru protecţia apei, captarea apei, tratarea apei, înmagazinarea apei, reţelele de alimentare cu apă, reţelele de canalizare, epurarea apei uzate şi evacuarea nămolului.

6.7 Indicatorii de performanţă principali

114. Pentru fiecare măsură investiţională se definesc indicatori cantitativi de performanţă care pot fi folosiţi de sponsorii proiectelor şi de autoritatea competentă, responsabilă pentru planificarea, implementarea şi monitorizarea progresului şi realizarea măsurilor investiţionale prioritare planificate. Acestea pot include apa non-profit, lungimea reţelei de distribuţie, populaţia deservită, echipamentul renovat, câştigurile din eficienţa energiei, etc.).

6.8 Lista măsurilor investiţionale prioritizate

115. Se pregăteşte o listă a măsurilor prioritare care include:

1) numărul componentei investiţionale;

2) denumirea aşezărilor umane vizate;

3) descrierea măsurii (inclusiv dimensionarea, locaţia, etc.);

4) justificarea investiţiei;

5) perioada de implementare;

6) costurile investiţiei.

116. În formă de tabel, se rezumă următoarele:

1) cerinţe privind investiţiile de capital pentru etapa prioritară;

2) recomandări prioritare pentru finanţarea investiţiilor capitale;

3) analiza suportabilităţii şi analiza economică pentru măsurile prioritare.

6.9 Impactul măsurilor investiţionale prioritare propuse

117. Sub acest titlu, se documentează impactul măsurilor investiţionale prioritare propuse, incluse în Programul investiţiilor prioritare, cu referire la:

1) mediu;

2) sănătatea publică;

3) dezvoltarea socio-economică (i.e. crearea locurilor de muncă directe şi indirecte).

6.10 Concluzii

118. Unul din principalele rezultate al secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" este lista măsurilor investiţionale prioritizate şi etapizate pentru perioada de planificare stabilite în secţiunea specializată respectivă. Măsurile propuse trebuie să fie corelate şi coerente cu criteriile de suportabilitate, cadrul instituţional, disponibilitatea finanţării şi viabilitatea financiară.

1) se concluzionează planul de implementare, furnizând descrierea cu privire la:

a) sumarul măsurilor şi costurilor investiţionale etapizate;

b) sumarul rezultatelor aşteptate şi impactului măsurilor investiţionale (indicatorii cheie);

c) rezumat tabelar cu datele de conformare (separate pentru apă şi apa uzată) pentru fiecare aşezare umană;

d) constrângerile potenţiale: (i) economice, (ii) tehnice, (iii) de mediu, (iv) instituţionale; (v) de timp;

e) ipotezele principale şi condiţiile care afectează capacitatea de implementare a măsurilor investiţionale.

Secţiunea 7

Analiza financiară şi economică

7.1 Descriere generală

119. La nivelul secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie", analiza financiară şi economică are drept scop pregătirea datelor necesare pentru evaluarea suportabilităţii măsurilor investiţionale prevăzute pentru etapa 1 din planul investiţional pe termen lung. Prin urmare, analiza prezintă în primul rând:

1) costul total de investiţie şi re-investiţie al măsurilor propuse pentru etapa 1 a planului investiţional pe termen lung, evaluate pentru a fi clasificate ca "proiect investiţional" în cadrul pachetului de proiecte propuse pentru finanţare în procesul de elaborare a bugetului naţional;

2) costul total conform cerinţei pentru (i) exploatarea şi întreţinerea durabilă a sistemelor reabilitate şi extinse de alimentare cu apă şi canalizare, (ii) prestarea serviciilor la standarde de calitate (iii) durata de viaţă a investiţiei în condiţiile stabilite (estimate şi prognozate anual pentru perioada de planificare stabilite în secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie");

3) evaluarea gradului de suportabilitate în general, din perspectiva finanţării investiţiei (deficitul de finanţare estimat să fie acoperit cu un grant din partea donatorilor sau finanţare prin credit), precum şi din perspectiva beneficiarilor (suportabilitatea investiţiilor, susţinute în termeni de % din venitul mediu pe gospodărie, a populaţiei beneficiare care urmează să fie deservită de serviciile AAS).

120. O analiză financiară şi economică mai detaliată urmează să fie efectuată ca parte a Studiului de fezabilitate ulterior.

7.2 Costurile de operare şi întreţinere

121. Costurile (divizate pe ani) se bazează pe:

1) analiza financiară a operatorilor de servicii apă-canal existenţi;

2) prognozele prevăzute în secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie";

3) preţurile actuale (luând în calcul inflaţia viitoare) folosind drept cost de bază anul în care elaborarea secţiunea specializată "Apă şi sanitaţie" va fi finalizată şi prezentată spre ministerului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului spre avizare.

7.3 Valoarea actualizată

122. Se întocmeşte o estimare preliminară a valorii actualizate a investiţiilor totale (divizate separat pentru apă şi sanitaţie) pentru fiecare localitate inclusă în proiectul din prima etapă.

123. Pentru estimarea costului re-investiţiei se foloseşte estimarea deducerilor perioadei de exploatare a activelor şi deprecierii medii, stabilite conform Hotărîrii Guvernului nr.338/2003 "Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale" cu modificările ulterioare.

7.4 Beneficiarii şi suportabilitatea

124. Estimarea suportabilităţii pentru beneficiari se bazează pe calculul costului financiar sporit mediu (CFIM). Costurile financiare incrementale medii (CFIM, în MDL sau EUR pe m³) constituie o aproximaţie bună pentru costul marginal pe termen lung al sistemului de alimentare cu apă sau de canalizare care urmează să fie implementat. CFIM sunt obţinute prin împărţirea valorii actualizate a costului total al serviciului la volumul actualizat al apei livrate facturate sau apei uzate evacuate în sistemul de canalizare şi epurate facturate.

1) Funcţia matematică este descrisă prin următoarea formulă:

unde: Q = apa / apa uzată facturată, q = rata de actualizare, t = ani (0, 1, ...., T), T = ultimul an.

CFIM constituie o referinţă bună sau mandat bun pentru determinarea tarifelor viitoare necesare pentru a acoperi costul serviciilor.

2) La calcularea CFIM trebuie de examinat următoarele articole şi serii ale costurilor:

a) valoarea remanentă a infrastructurii existente;

b) costul investiţiei pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor;

c) costul re-investiţiei pentru înlocuirea activelor;

d) valoarea remanentă a întregii infrastructuri la sfârşitul perioadei cuprinse de analiză;

e) costul asociat cu infrastructura existenţă şi infrastructura nouă.

3) Valoarea remanentă a infrastructurii existente este introdusă la primul an, iar valoarea remanentă a infrastructurii proiectului este introdusă la ultimul an al perioadei de analiză. Toate celelalte date cu privire la costuri sunt introduse în anul în care acestea au loc.

125. CFIM poate fi comparat cu venitul mediu disponibil al gospodăriei din localităţile care vor beneficia de proiectul de investiţii. Pentru a fi accesibile populaţiei beneficiare, serviciile AAS complete (alimentare cu apă, canalizare centrală sau sanitaţie individuală cu vidanjarea periodică a haznalelor individuale) în baza consumului de 70 l/zi, acestea trebuie să nu depăşească 4% din venitul lunar mediu disponibil al gospodăriei, pentru populaţia vizată.

7.5 Accesibilitatea investiţiei

126. Determinarea suportului din partea unui donator pentru un proiect investiţional AAS poate fi aproximativă, cu estimarea "deficitului în finanţare", aşa cum este aplicată în ţările membre ale UE pentru investiţiile în AAS.

127. Rata "deficitului de finanţare" poate fi definită drept cotă a costului actualizat al investiţiei iniţiale ne-acoperit de venitul net actualizat al proiectului.

128. Rata deficitului de finanţare poate fi definită drept R = CE Max/CAI, unde Max CE constituie cheltuielile eligibile maximale = CAI-VNA. CAI este costul actualizat iniţial al investiţiei pe perioada de analiză, iar VNA – venitul net actualizat = veniturile actualizate – costurile operaţionale actualizate + valoarea remanentă actualizată. Capitalul circulant şi "costul înlocuirii" al investiţiei iniţiale nu sunt considerate drept parte a CAI la calcularea deficitului de finanţare. Mai mult, valoarea remanentă a investiţiei la sfârşitul perioadei de analiză este considerată drept venit la calcularea VNA.

129. Calcularea decalajului de finanţare al proiectului investiţional

130. Calcularea ratei deficitului de finanţare oferă o estimare a valorii investiţiei AAS care depăşeşte nivelul accesibilităţii populaţiei vizate. Prin urmare, aceasta documentează mărimea suportului sub formă de grant meritat de proiect din bugetul naţional şi de la comunitatea donatorilor.

7.6 Planul de acţiuni pentru implementarea proiectului

131. În acest compartiment, se prezintă o listă de control pentru a facilita acţiunile şi monitorizarea în cadrul etapei de planificare următoare, care include studiul de fezabilitate şi documentaţia de proiectare pentru organizarea licitaţiei.

1) Listă de control poate include, fără a se limita la:

a) termenii limită propuşi pentru prezentare;

b) durata necesară pregătirii documentaţiei pentru implementare;

c) starea curentă a documentelor disponibile;

d) organizaţia responsabilă;

e) comentarii privind problemele şi riscurile anticipate.

2) Lista de control face referinţă la:

a) cerinţele administrative (achiziţionarea terenului, etc.);

b) cerinţele de mediu;

c) cerinţele instituţionale (instituirea juridică a structurii operaţionale).

Capitolul V

MODALITATEA DE AVIZARE ŞI APROBARE A SECŢIUNII "APĂ ŞI SANITAŢIE"

132. Avizarea şi aprobarea proiectului secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a Planului de amenajare a teritoriului naţional (PATN) se efectuează conform prevederilor Legii nr.835/1996.

133. Proiectul secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" va fi avizat, inclusiv şi de instituţiile:

1) Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, având competenţele de avizare a permiselor de folosire a apei, evacuarea apelor uzate, stabilirea zonelor de protecţie sanitară a reţelelor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, efectuarea expertizei sanitare în domeniul monitorizării calităţii apei potabile distribuită consumatorilor;

2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii, având competenţele în promovarea politicii statului în domeniul arhitecturii şi urbanismului;

3) Ministerul Finanţelor, având competenţele în promovarea politicii statului în domeniul bugetar-fiscal, incluzând activităţile legate de finanţarea sectorului alimentare cu apă şi sanitaţie;

4) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), având competenţele în elaborarea metodologiilor pentru calcularea, aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile publice de aprovizionare cu apă şi sanitaţie şi la epurarea apei uzate;

5) Agenţia "Apele Moldovei", având competenţele de implementare a politicii statului în managementul resurselor de apă, hidro-amelioraţie şi aprovizionarea cu apă şi sanitaţie;

6) Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, fiind responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei solului şi apelor subterane. Expediţia Hidrogeologică "EHGeoM" acordă servicii legate de forajul fântânilor arteziene;

7) Agenţia de Mediu - autoritate competentă în domeniul eliberării actelor permisive de mediu (avizul expertizei ecologice de stat, autorizaţia de mediu pentru folosinţă specială a apei, avizul de mediu la raportul privind evaluarea strategică de mediu pentru documentele elaborate de către autoritatea publică locală);

8) Asociaţia "Moldova Apă-Canal", reprezentând asocierea voluntară a întreprinderilor de apă - canal din ţară. Asociaţia acordă servicii de consultanţă, elaborează indicatori de performanţă (benchmarking) pe bază voluntară;

9) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi, fiind responsabile pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi autorităţile publice locale de nivelul al doilea fiind responsabile de elaborarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriilor;

10) Consiliul Naţional Planificare a Teritoriului, având sarcina principală de supravegherea procesului de elaborare a Planului de amenajare a teritoriului naţional şi a planurilor de amenajare a teritoriilor regionale, finanţate din bugetul de stat, precum si coordonarea activităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea elaborării documentaţiei de amenajare a teritoriului ş.a.;

11) alte organisme centrale şi teritoriale interesate stabilite în tema-program pentru proiectare întocmită, avizată şi aprobată conform prevederilor legale.

134. Autoritatea administraţiei publice centrale (beneficiarul proiectului) va efectua procedura de evaluare strategica de mediu pentru Secţiunea specializată "Apa şi sanitaţie" a PATN în scopul obţinerii de la organul central al administraţiei publice in domeniul mediului sau subdiviziunea sa teritoriala a avizului de mediu la raportul privind evaluarea strategica de mediu, sau avizul de evaluare prealabilă emise conform prevederilor Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategica de mediu.

135. Avizarea proiectului secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" de către organismele menţionate, se efectuează prin verificarea:

1) respectării actelor normative şi a temei-program aprobate;

2) introducerii în proiectul documentaţiei elaborate a observaţiilor şi recomandărilor din avizele obţinute conform cerinţelor legale, în măsura în care ele nu contravin legislaţiei şi sunt acceptate de către elaboratorul documentaţiei;

3) transpunerii exacte în proiectul documentaţiei a strategiilor naţionale şi sectoriale de dezvoltare a infrastructurii de apă şi sanitaţie adoptate pentru întreg teritoriul ţării, regiunii, raionului, localităţii;

4) adoptării unor decizii argumentate, care prevăd utilizarea echilibrată şi gestionarea responsabilă a resurselor naturale;

5) prevederii de măsuri pentru asigurarea echilibrului ecologic, prevenirii poluării mediului, etc.

136. Forma finală a documentaţiei, semnată şi ştampilată de elaborator, prezentată în 2 (două) exemplare, inclusiv în formă digitală, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului spre examinare şi avizare, va cuprinde observaţiile şi recomandările formulate de instituţiile abilitate să elaboreze avize şi propuneri la proiect, conform competenţelor sale. Redactarea finală a documentului ţine de atribuţia elaboratorului.

137. Documentaţia coordonată de Consiliul Naţional Planificare a Teritoriului se înaintează de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului spre aprobare Guvernului. După aprobarea documentului de către Guvern, documentul este înaintat pentru adoptare în Parlament.

138. Secţiunea specializată adoptată de lege devine aplicabilă.

139. Prevederile secţiunii specializate "Apă şi sanitaţie" a planului de amenajare a teritoriului naţional sunt obligatorii pentru celelalte secţiuni ale planului de amenajare a teritoriului naţional şi pentru planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.

Anexa 1

Conţinutul-cadru al temei-program pentru elaborarea secţiunii specializate

"Apă şi sanitaţie" a Planului de amenajare a teritoriului naţional (PATN)

1 Denumirea lucrării - se specifică: adresa, denumirea obiectivului pentru proiectare, studiu etc; fundamentarea pentru elaborarea temei - program (scrisoare, contract, decizie etc.)

2 Elaboratori şi colaboratori - se specifică denumirea şi adresa proiectantului-antreprenor general, subantreprenorilor, precum şi ale altor persoane fizice sau juridice participante la realizarea obiectivului, concepţiei şi studiilor de fundamentare etc.

3 Beneficiar - se specifică denumirea completă şi adresa juridică a beneficiarului.

4 Sursele de finanţare:

5 Necesitatea lucrării - se menţionează problemele existente în teritoriu: (condiţiile ecologice, social-economice, situaţia demografică, dezvoltarea infrastructurii de producţie, sociale, edilitare şi de transport, protecţia patrimoniului construit şi natural etc), care determină necesitatea elaborării lucrării, efectuarea unor studii profunde suplimentare sau speciale.

6 Scopul lucrării, conţinutul, etapele şi termenele de realizare - se specifică obiectivele incluse pentru elaborare, domeniul de utilizare, efectele sociale şi economice scontate şi nomenclatorul de lucrări inclus în fiecare etapă (piese scrise şi desenate, scările planşelor principale).

7 Pregătirea datelor iniţiale - se specifică procedura şi responsabilii de culegerea şi sistematizarea datelor iniţiale, executarea studiilor şi prospecţiunilor, utilizarea hărţilor şi materialelor topografice.

8 Modul de elaborare a lucrării - se concretizează procedura de conlucrare la fiecare etapă cu beneficiarul, de consultare în procesul de elaborare şi aprobare a lucrării, organismele teritoriale emitente de avize. Se specifică lucrările care pot fi executate de subantreprenori.

9 Alte date şi cerinţe - se evidenţiază istoricul obiectivului, indicaţiile privind lucrările suplimentare, măsurile de protecţie civilă, derogări, completări, abaterile de la cerinţe prezentelor Instrucţiuni, de la componenţa şi conţinutul secţiunilor de fundamentare a proiectului.

10 Valorificarea lucrării - se determină modalitatea controlului de autor asupra realizării, domeniile de utilizare.

11 Avizarea şi aprobarea - se reflectă procedura de avizare şi aprobare şi lista organismelor emitente de avize prealabile şi generale.

12 Termenele de realizare şi costul lucrării - se specifică termenele de realizare a fiecărei etape, valoarea estimativă a lucrărilor specificate în tema-program.

Coordonat: ___________________________________________

                                   denumirea organizaţiei

Beneficiar: ___________________________________________

                           numele, prenumele, semnătura şi data

                                                                                                                                  L.Ş.

Proiectant general: _____________________________________

                                   denumirea organizaţiei

                                                                                                                                  L.Ş.

Conducătorul organizaţiei

de proiectare: _________________________________________

                           numele, prenumele, semnătura şi data

                                                                                                                                  L.Ş.

NOTĂ

1. Tema-program se aprobă de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM), examinată şi avizată de către Consiliul Naţional pentru Planificarea Teritoriului.

2. După caz, tema-program poate fi completată pe parcursul elaborării proiectului secţiunii specializate, dacă aceasta este stipulat în contractul încheiat intre elaborator şi beneficiarul documentaţiei respective.

3. Tema-program este valabilă pe perioada elaborării proiectului. În caz că elaborarea proiectului durează mai mult de trei ani, din diferite motive, Tema-program se va actualiza sau elibera alta, avizată de Consiliul Naţional pentru Planificarea Teritoriului şi aprobată de MADRM.

Anexa 2

SURSE DE DOCUMENTAŢIE

Sursele A: Sursele de informaţie, datele disponibile şi documentele consultate

Sursa A1: Documente

Sursa A2: Scrisori oficiale

Sursa A3: Sumarul reglementărilor relevante

Sursele B: Documentaţia de mediu

Sursa B1: Metoda de evaluare a poluării resurselor de apă

Sursa B2: Impactul deversării efluenţilor asupra corpurilor de apă receptoare şi fişele datelor de mediu ale raionului

Sursa B3: Rezultatele studiilor analitice ale nămolului

Sursa B4: Baza juridică pentru evacuarea nămolului, opţiunile generale de evacuare şi structura costurilor asociate

Sursa B5: Inventarierea apei uzate industriale

Sursele C: Documentaţia tehnică

Sursa C1: Hidro-geologia

Sursa C2: Alimentarea cu apă

Sursa C2.1: Balanţa apei

Sursa C2.2: Extinderea reţelei de distribuţie a apei şi opţiunile de reabilitare

Sursa C2.3: Componentele tratării apei

Sursa C3: Epurarea apei uzate

Sursa C3.1: Tehnologiile de epurare a apei uzate

Sursa C3.2 Proiectarea preliminară a staţiei de epurare a apei uzate (SEAU)

Sursa C4: Strategia regiunii de dezvoltare, a raionului (Costul investiţiei pe comunitate)

Sursa C5: Campanii de măsurare

Sursa C5.1: Măsurători în reţelele de distribuţie a apei

Sursa C5.2: Măsurători în reţelele de canalizare

Sursa C6: Criteriile de proiectare

Sursa C6.1: Criteriile de proiectare

Sursa C6.2: Prognoze

Sursa C7: Analiza lucrărilor existente

Sursele D: Analiza

Sursa D1: Costurilor

Sursa D1.1: Costurilor unitare

Sursa D1.2: Costurile de operare, întreţinere şi administrare (O&Î)

Sursa D2: Analiza financiară / economică

Sursa D2.1: Prognoza demografică

Sursa D2.2: Prognoza veniturilor

Sursa D2.3: Analiza şi prognoze economice

Sursa D2.4: Capacitatea de contribuţie a gospodăriilor casnice

Sursa D2.5: Capacitatea de contribuţie a agenţilor economici

Sursa D3: Componentele proiectului

Sursele E: Hărţi

Sursa E1: Planurile de amenajare a teritoriului şi urbanistice ale localităţilor şi planurile de gestionare a bazinului hidrografic pentru râurile Nistru, Dunăre şi Prut şi Marea Neagră

Sursa E1.1: Strategiile naţionale şi sectoriale de dezvoltare socioeconomică

Sursa E1.2: Reţeaua de alimentare cu apă

Sursa E1.3: Reţeaua de canalizare

Sursa E2: Strategiile regiunilor de dezvoltare şi a raioanelor

Sursa E2.1: Trăsăturile principale

Sursa E2.2: Nivelele serviciilor actuale

Sursa E2.3: Sursele şi instalaţiile de apă

Sursa E2.4 Apa uzată şi sanitaţia

Sursa E2.5: Alternative.