Ordin nr.33 din 18.04.2014 cu privire la aprobarea Ghidului pentru elaborarea Planului de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie în Republica Moldova

MINISTERUL MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Ghidului pentru elaborarea Planului

de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie în Republica Moldova

nr. 33  din  18.04.2014

 (în vigoare 30.05.2014) 

Monitorul Oficial nr.134-141 art.725 din 30.05.2014

* * *

Abrogat: 28.09.2020

Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr.128 din 25.06.2020

În conformitate cu art.6 lit.a) din Legea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare nr.303 din 13.12.2013 şi pct.1.5. al Planului de acţiuni pentru anii 2014-2018 privind implementarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.199 din 20 martie 2014, (MO nr.72-77 din 28.03.2014 (art.222)), în scopul planificării investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie,

ORDON:

1. Se aprobă Ghidul pentru elaborarea Planului de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie în Republica Moldova (Ghidul), conform anexei.

2. Ghidul va servi drept îndrumar pentru autorităţile publice locale la planificarea investiţiilor pe termen lung pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie.

Aprobat

prin Ordinul MM

nr.33 din 18.04.2014

GHID

PENTRU ELABORAREA PLANULUI DE ALIMENTARE CU

APĂ ŞI SANITAŢIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

I. INTRODUCERE

1. Obiectivul elaborării Planului de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie (PAAS)

Ministerul Mediului (MM) este responsabil pentru elaborarea şi monitorizarea implementării Strategiei de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie (AAS) în Republica Moldova. Aceasta înseamnă pregătirea şi monitorizarea progresului în realizarea proiectelor de infrastructură AAS pentru localităţile de pe întreg teritoriul ţării, implementate cu suport financiar din bugetul naţional şi al comunităţii donatorilor.

Pentru a ajuta comunităţile să identifice, să structureze şi să pregătească cele mai viabile proiecte de AAS, se impune introducerea acestui ghid, care conţine cerinţele minime pentru elaborarea Planului de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie şi asigură coerenţa în elaborarea documentaţiei necesare pentru planificarea unui proiect şi fundamentarea componentelor principale ale acestuia.

Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de întocmirea şi aprobarea PAAS. Acestea se elaborează de persoane juridice specializate, care deţin licenţa de executare a unor astfel de lucrări, la cererea autorităţilor publice responsabile.

Unitatea teritorială de bază, care va fi studiată în cadrul PAAS, este cea administrativ teritorială, fapt ce se datorează aspectelor comune pe care le prezintă, necesare pentru planificarea la nivel geografic, hidro-geologic, administrativ, socio-economic, tehnic, financiar şi bugetar.

PAAS poate fi integrat atît la nivel raional, cît şi regional, luînd în consideraţie următoarele aspecte importante de planificare şi monitorizare:

a) Caracteristicile tehnice ale sistemelor de apă, care pot intersecta limitele administrative ale cîtorva raioane (cum ar fi apeducte centralizate pe distanţe mari, care traversează mai multe localităţi) şi, prin urmare, necesită integrarea tehnică şi fizică multi-raională a sistemului;

b) Caracteristicile geografice şi de mediu, care pot încuraja gruparea aglomerărilor în scopul eficientizării capacităţii tehnice şi fizice a diferitelor comunităţi care aparţin diferitor raioane (captarea comună a apei sau staţii comune de tratare a apei);

c) Posibilitatea dezvoltării economiei la scară largă, prin crearea unor structuri eficiente şi competitive, din punct de vedere tehnic, pentru exploatarea şi întreţinerea sistemului AAS (operatori regionali ai serviciilor comunale de apă şi canalizare) sau pentru dezvoltarea şi monitorizarea infrastructurii (procedura de licitaţie pentru furnizare de servicii şi construcţii, supravegherea construcţiei, bugetarea şi efectuarea plăţilor).

2. Noţiuni generale cu privire la PAAS

2.1. Definiţia PAAS.

Planul de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie este un document de planificare a investiţiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, elaborat pentru o anumită regiune, raion sau localitate (municipiu, oraş, sat, comună).

PAAS este un instrument important pentru ghidarea şi facilitarea dezvoltării infrastructurii AAS a localităţilor, fiind elaborat în mod coerent şi adaptat la condiţiile locale. Acest Plan asigură o proiectare corectă a infrastructurii, astfel încât să se potrivească cu sistemele existente şi cu disponibilitatea şi constrângerile ce vizează sursele de apă locale. Acesta permite compararea sistemelor propuse pentru diferite raioane/regiuni ale ţării, folosind indicatori de performanţă comuni. De asemenea, PAAS ajută la monitorizarea progresului, prin analizarea deficienţelor existente cu privire la acoperirea cu servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie şi măsurile întreprinse pentru soluţionarea lor.

2.2. Metodologia aplicată în elaborarea PAAS

Acest capitol descrie metodologia generală de elaborare a PAAS şi justificare aplicării acesteia.

PAAS este în esenţă un document de planificare, care ar trebui să demonstreze că:

a) Investiţiile propuse constituie parte a unui plan de dezvoltare ale căror costuri sunt eficiente pe termen lung şi se încadrează într-o strategie naţională, regională şi raională pentru a îmbunătăţi (i) serviciile de AAS şi (ii) calitatea mediului înconjurător;

b) Soluţiile tehnice sunt propuse pentru toate localităţile din raion;

c) Soluţiile tehnice se vor fundamenta pe standarde de proiectare relevante, care asigură performanţa necesară şi în condiţiile respectării regulilor de planificare care există în Moldova şi sunt în conformitate cu cadrul de reglementare al UE;

d) Recomandările cu privire la dezvoltarea sistemelor AAS se bazează pe estimarea evoluţiei demografice, consumurilor specifice a apei.

e) Investiţiile propuse iau în consideraţie infrastructura existentă şi sunt supuse unui proces de analiză şi selectare a opţiunilor corelate cu regulile şi bunele practici în planificarea AAS din ţările UE;

f) Investiţiile propuse sunt accesibile şi vor fi efectuate printr-o structură operaţională eficientă în baza tarifelor accesibile populaţiei deservite.

2.3. Modelul-tip al PAAS.

Modelul-tip al PAAS include:

a) Descrierea şi inventarierea sistemelor de alimentare cu apă şi sanitaţie existente;

b) Prognoze ale variaţiei demografice, prognoze privind evoluţia zonelor cu acoperite cu servicii de AAS;

c) Prognoze cu privire la cantitatea şi calitatea apei potabile şi colectarea apei uzate, identificarea sursei de apă pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi calitatea apei din receptorii naturali în care sunt evacuate apele uzate;

d) Prognoze cu privire la necesităţile de îmbunătăţire a infrastructurii în vederea satisfacerii cererii de apă (alimentarea cu apă şi colectarea apei uzate);

e) Justificarea selectării unor anumite măsuri de îmbunătăţire a sistemelor AAS (în baza necesităţilor, eficacităţii costurilor, capacităţii de construcţie, fiabilităţii, exploatării, întreţinerii, etc.);

f) Îmbunătăţirile recomandate ale sistemului de alimentare cu apă, managementul apelor uzate şi/sau sanitaţie;

g) Hărţile care indică centrele de deservire a sistemelor de alimentare cu apă şi, dacă este relevant, pentru sistemele de ape uzate;

h) Documentarea şi descrierea costurilor investiţionale, de exploatare şi întreţinere a sistemelor AAS, precum şi descrierea posibilităţilor de accesare a fondurilor naţionale şi locale pentru acoperirea costurilor menţionate.

PAAS este re-evaluat şi actualizat periodic (se recomandă la fiecare cinci ani) în conformitate cu schimbările parvenite în dezvoltarea socio-economică şi necesităţile de modernizare a sistemelor de AAS.

II. CONŢINUTUL DOCUMENTULUI PAAS

3. Descriere generală introductivă

Capitolul cuprinde următoarele titluri esenţiale:

a) Contextul naţional şi regional

b) Contextul raional

c) Obiectivele studiului

d) Factorii implicaţi, beneficiarii, grupurile ţintă

e) Livrabilele şi termenele de executare

f) Structura PAAS

3.1. Aria acoperită de PAAS

Descrierea generală a raionului/regiunii în cadrul regiunii trebuie să cuprindă:

a) Amplasarea raionului/regiunii;

b) Descrierea succintă a caracteristicilor principale (numărul de locuitori, suprafaţa, numărul aşezărilor, structura aşezărilor, topografia, aspectele specifice raionului, activităţile economice principale, numărul de întreprinderi, PIB/cap de locuitor, etc.);

c) Harta cu locaţia raionului/regiunii;

d) Harta raionului care indică caracteristicile principale ale resurselor de apă (râuri, lacuri, etc.).

4. Analiza situaţiei existente

4.1. Date generale

Pentru a evalua situaţia actuală ce ţine de alimentarea cu apă şi sanitaţie în localitate, raion sau regiune, sunt necesare următoarele activităţi:

a) Colectarea datelor la nivel raional şi regional cu privire la situaţia în alimentarea cu apă şi sanitaţie (starea actuală, vârsta şi performanţa instalaţiilor, populaţia deservită, consumul de apă, debitul de apă măsurat, apa nefacturată (pierderile reale şi aparente de apă), întreţinerea infrastructurii, conformarea cu standardele de calitate şi de protecţie a mediului, etc.);

b) Analiza datelor colectate (date hidrologice, procesul de tratare, starea structurală, nivelul de întreţinere a sistemelor, colmatări şi blocaje în reţele, etc.);

c) Rezultate (indicatori de performanţă; analiza deficienţelor);

d) Studierea planurilor, studiilor, rapoartelor de proiecte anterioare şi descrierea completă a situaţiei actuale;

e) Analiza informaţiei disponibile, precum şi măsurători suplimentare, analize şi studii, considerate a fi necesare;

f) Prezentarea şi menţionarea tuturor surselor de informaţie.

4.2. Descrierea generală a caracteristicilor naturale

Se prezintă imaginii de ansamblu/caracteristicilor generale naturale ale raionului/regiunii, cu referire la: (i) mediu, (ii) climă, (iii) peisaj şi topografie, (iv) geologie şi hidrogeologie, (v) starea ecologică a raionului/regiunii şi zonele sensibile.

Notă: Datele de intrare pentru PAAS au o importanţă decisivă pentru a garanta calitatea şi valoarea constatărilor şi recomandărilor. Dacă datele oferite (oficiale) sunt considerate nesigure, atunci se vor efectua studii pentru a determina condiţiile reale existente. Totdeauna se menţionează sursa de informaţie pentru fiecare set de date.

4.3. Infrastructura

Se colectează şi evaluează informaţiile cu privire la infrastructura publică existentă relevantă, alta decât infrastructura de apă/apă uzată, cum ar fi: transportul, sistemul de încălzire, deşeurile solide, electricitatea, instituţiile sociale, etc.

4.4. Evaluarea socio-economică

Se evaluează condiţiile socio-economice la nivel local, raional şi regional. Datele servesc drept bază pentru prognozele cererilor de apă şi volumele de apă uzată, precum şi pentru accesibilitatea investiţiilor.

1) Se prezintă informaţii cu privire la:

a) Numărul populaţiei;

b) Distribuţia aşezărilor umane;

c) Profilul socio-economic al raionului/regiunii;

d) Situaţia şi prognoza cu privire la economia naţională (creşterea PIB-ului la nivel naţional şi regional, inflaţia locală);

e) Activitatea economică, activităţile industriale principale şi numărul de întreprinderi;

f) Încadrarea în muncă şi veniturile;

g) Veniturile şi cheltuielile gospodăriilor casnice pe comunitate, examinând decilele gospodăriilor casnice cu venit mediu şi cu cel mai scăzut venit;

h) Grupurile vulnerabile şi grupurile cu nevoi speciale ale populaţiei (grupurile cu venit scăzut, gospodăriile conduse de copii şi femei, minorităţile etnice, persoanele cu dezabilităţi, etc.).

2) Analiza situaţiei socio-economice actuale trebuie să includă, fără a se limita la:

a) Colectarea şi analiza datelor statistice demografice la nivel regional, raional şi local (ex. recensăminte, estimări, etc.) pentru cel puţin ultimii cinci ani;

b) Colectarea datelor cu privire la tendinţele migraţiei în cadrul raionului (ex. tendinţele migraţiei populaţiei din zona rurală în zona urbană şi spre ţările învecinate);

c) Compararea tendinţelor la nivel raional, naţional;

d) Colectarea informaţiilor (studiile existente) privind prognozele pentru următoarele decenii.

3) Sub-capitole propuse:

a) Profilul socio-economic al Republicii Moldova

b) Profilul socio-economic ale regiunii

c) Profilul socio-economic al raionului/localităţii

4.5. Analiza cadrului legislativ

Acest capitol va furniza o imagine generală asupra cadrului legislativ în sectorul alimentarii cu apă şi sanitaţie şi angajamentele ce rezultă din acordurile internaţionale.

Se descrie cadrul legal relevant, incluzând:

(i) Legislaţia naţională în domeniul mediului, apelor, sănătăţii, dezvoltării regionale şi construcţiilor, economiei, finanţelor.

(ii) Legislaţia europeană în sectorul AAS şi relevanţa acesteia cu legislaţia naţională.

4.6. Analiza cadrului instituţional

Se prezintă o analiză cu privire la toate organizaţiile relevante, implicate în monitorizarea şi reglementarea sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie din Moldova la nivel naţional şi raional (ministere şi instituţii publice). Atribuţiile şi funcţiile fiecărei instituţii se descriu succint.

Se prezintă caracteristicile principale ale operatorilor existenţi în sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie, inclusiv organizaţiile amplasate în comune, cum ar fi asociaţiile utilizatorilor de apă din regiunea proiectului (raion/regiune). În conformitate cu legislaţia ce reglementează secretul comercial, conţinutul şi volumul de informaţii prezentate sunt stabilite de operatori, şi poate include:

a) Forma juridică;

b) Structura organizaţională şi funcţiile;

c) Statele de personal;

d) Raporturile cu alte instituţii (relaţiile contractuale, etc.);

e) Evaluarea performanţei operaţionale şi financiare (se prezintă indicatorii cheie, cum ar fi eficienţa, rata de operare, eficienţa colectării, etc.); se compară performanţa diferitor operatori şi se comentează asupra potenţialului de realizare a economiilor de scară;

f) Deficienţele principale;

g) Recomandările pentru îmbunătăţire.

4.7. Resursele de apă

1) Generalităţi

a) Se face o descriere generală a resurselor de apă (cantitatea şi calitatea resurselor de apă subterane şi de suprafaţă) la nivel raional, cu anexarea hărţilor respective;

b) Se descrie zona hidrografică şi se includ principalele caracteristici ale râurilor şi lacurilor la nivel raional;

c) Se descriu principalele caracteristici ale resurselor de apă subterană (acviferul, situaţia hidrogeologică, etc.);

d) Se descriu zonele problematice cu insuficienţă de apă;

2) Apa de suprafaţă

a) Se prezintă o analiză generală a resurselor de apă de suprafaţă disponibile în fiecare localitate (cantitatea şi calitatea apei);

b) Se descrie şi se cuantifică captarea curentă a apei pentru alimentarea populaţiei cât şi cea utilizată în alte scopuri (i.e. agricultură, industrie) în fiecare localitate;

c) Se descrie şi se cuantifică evoluţia utilizării apelor, provenite din sursele de apă de suprafaţă în ultimii 3-5 ani;

d) Se descrie şi se cuantifică fluctuaţia apei de suprafaţă (lunară şi anuală);

e) Se descriu practicile de monitorizare a calităţii apei (frecvenţa, instituţiile responsabile, siguranţa analizei, etc.);

f) Se descrie şi se cuantifică calitatea apei din resursele de apă de suprafaţă (sumarul analizei statistice a testelor de laborator pentru apa brută; evoluţia calităţii apei în ultimii 3-5 ani; conformarea cu regulamentele naţionale (şi ale UE, dacă există) cu privire la apa potabilă) în fiecare zonă de alimentare cu apă; se vor prezenta în anexe analize de laborator pentru calitatea apei;

g) Se descriu riscurile majore de contaminare a apei de suprafaţă (i.e. poluarea accidentală din industrie, mine, etc.) şi mecanismele de monitorizare actuale (i.e. sistemele de prevenire timpurie);

h) Se descriu principalele impedimente întâmpinate la exploatarea surselor de apă de suprafaţă în fiecare zonă de alimentare;

i) Se descriu sumar potenţialele surse de apă de suprafaţă care pot satisface cererea actuală şi viitoare de apă potabilă.

3) Apa subterană

a) Se prezintă o analiză generală a resurselor de apă subterană în fiecare zonă de alimentare (cantitatea şi calitatea apei);

b) Se prezintă hărţile de ansamblu (hărţile tematice) care indică parametrii critici ai calităţii apei subterane, (i.e. poluarea cu nitraţi a sondelor de adâncime mică). Se identifică zonele deficitare (i.e. contaminarea cu nitraţi care depăşesc normele (standardele) naţionale/internaţionale);

c) Se prezintă o concluzie clară cu privire la măsurile de aducere a stării apei de suprafaţă la standardele naţionale/internaţionale.

4) Sub-capitolele includ:

a) Informaţii generale;

b) Cantitatea apei (apa de suprafaţă, apa subterană);

c) Calitatea apei (apa de suprafaţă, apa subterană);

d) Concluziile şi implicaţiile pentru planificare.

4.8. Consumul curent de apă

a) Se cuantifică consumul de apă actual şi dinamica acestuia în ultimii 3-5 ani pentru fiecare zonă de alimentare cu apă folosind datele existente şi măsurările proprii;

b) Se divizează consumul pe categorii de consumatori (casnici, non-casnici, rurali/urbani, etc.) şi, dacă este aplicabil, după tipul sursei de apă (sonde/distribuţia apei prin conducte); se evaluează în particular consumul de apă pe cap de locuitor pentru diferite categorii de consumatori casnici (branşamente individuale la serviciile de distribuţie a apei, branşamente în curte, cişmele publice, apa distribuită cu camioane);

c) Se comentează modelele de consum curent (i.e. consumuri maxime de apă în perioada de vară pentru irigaţia de scară mică; pierderile maxime de apă înregistrate de către consumatorii ne-contorizaţi, etc.);

d) Se comentează siguranţa datelor şi aspectele cheie considerate critice (consumul excepţional maxim sau minim, după caz).

4.9. Infrastructura existentă de alimentare cu apă

1) Se investighează şi se evaluează sistemele de alimentare cu apă actuale la nivel de raion sau la nivel de regiune (în cazurile în care infrastructura intersectează limitele administrative ale raionului); se includ cel puţin următoarele informaţii:

a) Se evaluează sistemul şi instalaţiile actuale, inclusiv priza de apă, staţiile de tratare, conductele de transport, instalaţiile de pompare, stocare şi distribuţie. Se prezintă o hartă schematică şi se include o hartă detaliată pentru fiecare sistem de alimentare cu apă din raion;

b) Se evaluează componentele principale ale sistemului/lor în ceea ce priveşte capacitatea, eficienţa energetică, performanţa, reparaţiile, practicile de întreţinere, vârsta, calitatea materialelor şi echipamentului (staţiilor de tratare, conductelor, vanelor, pompelor, etc.) caracterul adecvat, blocajele, etc. Se evidenţiază şi se evaluează evidenţa scurgerilor şi managementul de identificare a pierderilor/ scurgerilor/reparaţiilor;

c) Se evaluează practicile de exploatare şi întreţinere actuale şi viitoare. În baza analizelor hidrologice cu privire la debite şi presiuni în sistemul de distribuţie primară (în măsura în care există date disponibile), se va rezuma şi evalua interacţiunea componentelor majore ale sistemului (transport, pompare, stocare, distribuţie (zone de presiune) şi se vor identifica aspectele critice şi blocajele din reţele;

d) Se evaluează practicile actuale de monitorizare şi contorizare (sistemul SCADA, etc.);

e) Se evaluează numărul actual al reparaţiilor şi evoluţia acestora în ultimii ani;

f) Se calculează bilanţul apei şi se definesc indicatorii cheie de performanţă (indicele scurgerilor din infrastructură, pierderile de apă pe km. conductă/zi, etc.). Dacă datele nu sunt disponibile, trebuie de efectuat o evaluare aproximativă pentru a prezenta o primă estimare a bilanţului apei. Dacă nu există contorizare pentru consumuri, se vor efectua analize comparative utilizând ca indicator pentru pierderi şi risipă de apă, valorile de referinţă pentru volumul de apă produs/cap de locuitor;

g) Se evaluează situaţia privind alimentarea cu apă în zonele în care actualmente nu sunt disponibile sisteme de distribuţie a apei prin conducte (ex. Modul de alimentare cu apă existent, informaţii cu privire la calitatea şi cantitatea apei disponibile, etc.); Se evaluează riscurile de sănătate pentru populaţie (i.e. extragerea apei din fîntînile de mină poluate);

Se rezumă deficienţele principale.

2) Sub-capitolele propuse:

a) Prizele de apă

b) Tratarea apei

c) Stocarea apei şi staţiile de pompare

d) Transmiterea apei

e) Distribuţia apei

f) Contorizarea apei

g) Alimentarea cu apă individuală, sisteme descentralizate.

4.10. Sursele de poluare

Se investighează şi se evaluează sistemele de sanitaţie actuale, incluzând, dar fără a se limita la, următoarele informaţii:

1) Surse majore de poluare

a) Se descriu cele mai importante surse de poluare existente (industrie, agricultură, etc.);

b) Se prezintă volumul de apă uzată evacuată în corpul de apă;

c) Se estimează încărcarea cu poluanţi a apei uzate evacuată în emisar (indicând eficienţa epurării pentru staţii de epurare a apelor uzate (SEAU) existente);

d) Se evidenţiază poluanţii care depăşesc limitele admisibile.

2) Impactul deversării apei uzate

a) Se descriu şi se evaluează efectele actuale (impactul asupra mediului) ale apei uzate epurate şi neepurate şi ale evacuărilor de nămol asupra apelor recipiente, în cazul deversărilor directe în apele de suprafaţă şi/sau asupra mediului şi apelor subterane în cazul deversării în câmpurile de evaporare, prelevarea corespunzătoare a probelor de efluent, în punctele importante ale reţelelor de canalizare, se verifică rezultatele de laborator.

b) Se evaluează impactul fiecărei surse de poluare asupra calităţii apei de suprafaţă recipiente, indicând schimbarea (creşterea) parametrilor selectaţi (CBO, suspensii, NH4, etc.) în aval de punctul de deversare;

c) Se evaluează impactul fiecărei surse principale de poluare (i.e. ex-filtraţia din reţeaua de canalizare, scurgeri din fose septice, agricultură, industrie) asupra calităţii apei subterane, identificând sursele posibile de poluare şi comparându-le cu datele privind calitatea apei subterane (se pregăteşte harta tematică cu sursele de poluare şi calitatea apei subterane).

3) Gestionarea şi evacuarea nămolului

a) Se evaluează succint modul de gestionare actuală a nămolului de la fiecare staţie de epurare a apelor uzate;

b) Se evaluează impactul practicilor actuale de gestionare a nămolului asupra mediului, în general, şi asupra resurselor de apă, în particular;

c) Se rezumă chestiunile critice principale legate de gestionarea nămolului;

d) Se evaluează calitatea efluentului apei uzate deversate în apa recipientă;

e) Se evaluează impactul asupra sănătăţii umane şi stării mediului.

4.11. Infrastructura de sanitaţie existentă

1) Se evaluează infrastructura apei uzate publice, dacă aceasta există (i.e. reţeaua de canalizare, colectorul principal, staţia de epurare a apelor uzate), inclusiv:

a) Sistemele şi instalaţiile existente, inclusiv suprafaţa deservită, lungimea, diametrul şi tipul conductelor de canalizare magistrale, fie în mod separat sau în combinaţie, staţiile de pompare, punctele de deversare şi revărsare a apelor pluviale, amplasarea agenţilor care contribuie cel mai mult la producerea apei uzate (industrie), se prezintă o hartă schematică. Se estimează infiltraţiile în conductele de canalizare la punctele principale ale reţelei de canalizare;

b) Componentele sistemelor în ceea ce priveşte capacitatea, eficienţa energetică, performanţa, situaţia cu privire la reparaţii, siguranţa, caracterul adecvat, practicile de întreţinere, infiltraţia/afluxul, vârsta şi calitatea materialelor şi echipamentului (conducte, vane, pompe, etc.);

c) Operarea reţelei de canalizare: în baza evaluărilor hidrotehnice a debitelor în sistemul de colectare primar, se rezumă şi se evaluează interacţiunea componentelor majore ale sistemului (transport, pompare) şi se identifică aspectele critice şi blocajele/colmatările existente pe reţele.)

2) Se evaluează nivelul facilităţilor sanitare individuale existente în gospodăriile casnice/instituţii pentru fiecare localitate (i.e. numărul şi tipul latrinelor/foselor septice, alte instalaţii sau rezervoare de colectare a apelor uzate pentru gospodăriile casnice individuale, instituţiile publice precum sunt şcolile, etc.);

3) Se evaluează numărul locuitorilor racordaţi la reţeaua publică de canalizare şi la staţia de epurare a apei uzate (SEAU);

Sub-capitole propuse:

a) Sistem de sanitaţie individual local;

b) Canalizare;

c) Staţii de pompare;

d) Staţii de epurare a apei uzate;

e) Tratarea şi evacuarea nămolului din apa uzată;

f) Impactul infrastructurii de ape uzate existente asupra sănătăţii.

4.12. Staţiile de epurare a apelor uzate industriale cu evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare centralizată şi cu evacuare în bazinele de apă.

Se efectuează inventarierea instalaţiilor de epurare a apelor uzate industriale, se descriu şi se evaluează efluenţii în care se evacuează apele industriale, inclusiv:

a) Se investighează cantitatea şi tipul instalaţiilor de pre-epurare a apelor uzate industriale care evacuează apele uzate în sistemul centralizat de canalizare;

b) Se investighează cantitatea şi tipul instalaţiilor de epurare a apelor uzate industriale care evacuează apele uzate în bazinele de apă;

c) Se evaluează mecanismele actuale pentru autorizarea deversărilor în sistemul de canalizare şi în bazinele de apă;

d) Se evaluează procesul de gestionare, evacuare şi utilizare a nămolului provenit din staţiile de epurare a apelor uzate;

e) Se recomandă investigaţiile şi investiţiile necesare pentru a asigura sustenabilitatea exploatării sistemelor de epurare a apelor uzate (ex. reducerea costurilor de operare);

f) Se rezumă deficienţele principale.

4.13. Caracterul adecvat al datelor

Se colectează, se analizează, se verifică regularitatea şi caracterul adecvat al datelor necesare pentru PAAS şi dacă datele nu sunt suficiente sau nu sunt sigure, se efectuează investigaţii sau analize suplimentare.

a) Se descrie disponibilitatea datelor şi calitatea datelor disponibile.

b) Se elaborează un tabel comparativ cu datele de bază necesare, datele de bază disponibile şi comentarii asupra necesităţii efectuării investigaţiilor tehnice suplimentare.

c) Studiile de investigare trebuie să includă, fără a se limita la (i) studii topografice, inclusiv studii de teren, analize hidrotehnice sau inginereşti, efectuate de-a lungul reţelelor de apă şi canalizare şi la amplasamentele SEAU, (ii) studii geotehnice, inclusiv forajul, sondajele fundaţiei, şi studiile geotehnice, (iii) studii privind consumul de apă din diferite surse (alimentarea cu apă prin conducte, branşament în curte, cişmele, alimentarea cu apă cu camioanele), (iv) dorinţa şi capacitatea populaţiei de a achita nivelul dorit al serviciului, (v) studii hidrologice şi hidro-geologice, (vi) evaluarea pierderilor de apă şi a apei nefacturate.

4.14. Concluzii.

Se rezumă deficienţele şi chestiunile critice actuale care vor trebui luate în consideraţie în timpul planificării şi studiilor inginereşti.

5. Prognoze

5.1. Metodologie şi ipoteze de calcul

a) Se descrie în detalii metodologia şi ipotezele de calcul folosite pentru prognozele evidenţiate în acest capitol;

b) Sursa tuturor datelor prezentate este trasabilă (se face referinţă la compilări şi la calculul detaliat al datelor de bază prezentat în anexe sau în explicaţiile pentru ipoteze);

c) Se verifică plauzibilitatea datelor de bază.

Notă: PAAS este un instrument de planificare pe termen lung. Perioada de planificare a PAAS este de 30 ani.

5.2. Prognoze socio-economice

1) Analiza socio-economică la nivel de comunitate, raion şi regiune serveşte drept bază pentru:

a) Accesibilitatea investiţiilor;

b) Pronosticurile cererii de apă;

c) Pronosticurile debitelor de apă uzată menajeră şi industrială;

d) Pronosticurile managementului nămolului.

2) Pronosticul socio-economic include, fără a se limita la, următoarele aspecte:

a) Perspectiva macroeconomică, inclusiv pronosticul indicatorilor macroeconomici (i.e. creşterea economică, investiţiile străine directe, inflaţia, rata încadrării în câmpul muncii şi salariile, creşterea producţiei industriale);

b) Pronosticurile demografice la nivel naţional, regional şi raional, divizate după zonele rurale şi urbane;

c) Pronosticul demografic pentru fiecare localitate, raion/regiune vizată;

d) Pronosticul venitului gospodăriilor casnice (minimal şi mediu): venitul brut/net al gospodăriilor casnice, cheltuielile gospodăriilor casnice, salariile;

e) Pronosticul activităţilor economice (industrie, comerţ, construcţii, sectorul serviciilor) la nivel de raion;

f) Identificarea nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile ale populaţiei.

3) Pronosticurile urmează a fi pregătite pentru întreaga perioadă de planificare a PAAS (divizată pe an) în baza a trei scenarii rezonabile:

a) Pesimist

b) Optimist

c) Moderat

Prognozele trebuie să includă date actualizate pe ultimii 3 ani.

4) Sub-capitole propuse:

a) Tendinţele şi perspectiva macroeconomică

b) Prognoze demografice

c) Prognoze privind venitul gospodăriilor casnice

d) Prognoze privind evoluţia activităţilor economice

5.3. Prognoze privind evoluţia cererii de apă

În baza datelor privind situaţia actuală şi rezultatelor prognozelor socio-economice, se întocmeşte prognoza privind cererea de apă, examinând criteriile de proiectare specifice şi ipotezele prezentate în continuare.

1) Consumul de apă pentru nevoi gospodăreşti

Cererea pentru nevoile gospodăreşti se bazează în fiecare localitate pe următorii parametri de proiectare:

(i) Urban –160 l/om/zi debit total necesar şi respectiv 280 l/om/zi debit maxim zilnic;

(ii) Rural – 50 l/om/zi debit total necesar şi respectiv 181 l/om/zi debit maxim zilnic.

Infrastructura de apă uzată în sistem centralizat se planifică pe baza următoarelor criterii pentru stabilirea debitelor şi încărcărilor: (i) Volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile ≤ 10.000 EP: 135 l/om/zi pentru zonele urbane şi 75 l/om/zi pentru zonele rurale; (ii) Volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile > 10000 EP: 160 l/om/zi; (iii) Factorul de restituţie a apei uzate menajere, exprimat ca raport între consumul de apă şi producţia de apă uzată: 100%; (iv) Coeficientul maxim de variaţie, definit ca raportul dintre debitul zilnic şi debitul maxim orar: 1/10; (v) Încărcările poluante: Consum Biochimic de Oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 g/ E.P/zi.

Se presupune că:

a) Consumurile specifice actuale de apă pentru consum gospodăresc vor fi reduse/sporite la nivelele prezentate mai sus după introducerea contorizării apei şi introducerea tarifelor care acoperă costurile (examinaţi variaţiile cererii). În continuare, prognoza pe termen lung ia în consideraţie o uşoară creştere în timp a consumului gospodăresc de apă pe cap de locuitor, în raport cu creşterea PIB-ului. Însă valorile de proiectare nu trebuie să depăşească valorile menţionate mai sus pentru consumul pe cap de locuitor.

b) Cererea de apă pentru adăpatul animalelor şi irigarea la scară mică a grădinilor va fi redusă la minimum (înlocuită de surse de apă locale, dacă acestea vor fi disponibile) după introducerea contorizării apei şi tarifelor care acoperă costurile.

c) Se justifică orice deviere de la ipotezele şi standardele expuse mai sus, prezentând date argumentate, pentru care se obţine acordul administraţiei publice locale, anterior elaborării următoarelor etape ale PAAS.

2) Necesarul de apă, altul decât cel pentru nevoile gospodăreşti

Se fundamentează prognoza cererii pentru consumatorii non-casnici (industrie, comerţ, instituţii publice) pe studii concrete (pentru fiecare tip de consumator industrial) şi/sau pe valori standard pentru cererea de apă (instituţiile comerciale şi publice publicate). Se convine asupra valorilor aplicate cu autorităţile publice locale înainte de a elabora următoarele etape ale PAAS.

3) Bilanţul apei şi pierderile de apă

Obiectivul este de a determina volumul şi pierderile de apă.

a) Se aplică standardele Asociaţiei Internaţionale ale Apei (AIA) pentru efectuarea unei evaluări preliminare a pierderilor de apă;

b) Se estimează componentele bilanţului apei în baza datelor existente şi estimărilor efectuate pentru fiecare zonă de alimentare cu apă din comunitate;

c) Se verifică plauzibilitatea datelor existente.

4) Sumarul prognozei privind cererea de apă

Se prezintă un tabel sumar care indică dinamica tuturor componentelor cererii de apă cu următorii indicatori pe an pentru perioada de planificare:

a) Cererea de apă specifică

b) Necesarul de apă pentru nevoi gospodăreşti

c) Necesarul de apă pentru industrie, nevoi publice, etc.

d) Pierderile de apă reale (pierderi tehnice de apă)

e) Pierderile de apă aparente (pierderile de apă comercială)

5.4. Prognoze privind debitele şi încărcările poluante din apa uzată

În baza datelor privind situaţia actuală şi a rezultatelor prognozelor socio-economice se elaborează prognoza debitelor de apă uzată şi a încărcărilor poluante, examinând criteriile de proiectare specifice.

1) Apa uzată menajeră

Se fundamentează prognoza debitelor şi a încărcărilor poluante din apa uzată menajeră pe următorii parametri de proiectare:

a) Factor de restituţie a apei uzate: 100% din consumul de apă;

b) Rata de conectare la sistemul de canalizare: evoluţia urmează să fie determinată pentru fiecare localitate;

c) Încărcarea cu poluant de la un locuitor echivalent (L.E.): 60g CBO5/om/zi.

2) Apa uzată industrială

Se fundamentează şi prognoza debitelor la încărcarea cu poluanţi din apa uzată industrială pe următorii parametri de proiectare:

a) Factor de restituţie a apei uzate – conform normelor tehnologice din consumul de apă;

b) Încărcările din apa uzată: în baza inventarierii poluanţilor industriali;

c) Concentraţiile de apă uzată: în conformitate normele stabilite prin actele normative naţionale.

3) Infiltraţiile

Se fundamentează prognoza volumului de infiltraţii în sistemul de canalizare pe următorii parametri:

a) Starea tehnică actuală a reţelei de canalizare;

b) Structura solului;

c) Nivelul apei subterane;

d) Pierderile de apă (infiltraţia pierderilor din reţeaua de apă în reţeaua de canalizare);

e) Ipoteze cu privire la impactul viitoarelor investiţii în reţelele de canalizare şi a stării viitoare a reţelelor de canalizare (după depreciere) asupra reducerii infiltraţiilor. Se elaborează o abordare normativă cu ipoteze de calcul clare şi trasabile.

4) Sumarul de debite şi încărcări cu poluanţi din apa uzată

Se prezintă un tabel sumar în care se indică dinamica următorilor indicatori în fiecare aglomerare:

a) Debitul apei uzate (m³/zi)

b) Încărcarea apei uzate (kg CBO5/zi, etc.)

5.5. Concluzii:

Se prezintă sumarul prognozei necesarului de apă şi debitului apei uzate, incluzând:

a) Datele principale (situaţia actuală şi perioada de planificare)

b) Interpretarea rezultatelor

6. Obiectivele naţionale şi ţinte regionale/raionale

6.1. Obiectivele naţionale pentru apă şi apa uzată

Se prezintă sumarul obiectivelor de mediu generale relevante sectorului AAS stipulate în documentele de politici, alte acte legislative, în particular:

a) Obiectivul de Dezvoltare a Mileniului al ONU nr.7 pentru Moldova, ţintele 10 şi 11 care concretizează proporţia populaţiei care urmează să obţină accesul la apă potabilă sigură şi sanitaţie elementară până în anul 2015 şi următorii ani ţintă;

b) Strategia de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie (2014-2028);

c) Indicatorii ţintă şi termenii de control pentru implementarea Protocolului cu privire la Apă şi Sănătate;

d) Alte acte adoptate.

6.2. Referinţe încrucişate cu alte strategii şi planuri relevante

Se comentează asupra referinţelor încrucişate relevante dintre obiectivele definite în:

a) Sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie la nivel naţional;

b) Sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie şi alte sectoare, de exemplu, referinţa încrucişată dintre managementul nămolului şi obiectivele ce vizează deşeurile;

c) Politicile, strategiile şi planurile generale la nivel naţional şi regional;

d) Strategiile Uniunii Europene, Instituţiilor Finanţatoare Internaţionale, altor donatori, etc.

6.3. Ţinte regionale/raionale în sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie

Se definesc în cadrul raioanelor ţinte realiste pentru sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie, în baza:

a) Strategiilor, planurilor naţionale şi obiectivelor lor;

b) Altor planuri de dezvoltare regională/raională;

c) Analizei situaţiei actuale;

d) Dezvoltării şi tendinţelor prognozate;

e) Altor informaţii relevante pentru planificare adecvată.

Se definesc ţinte cantitative pentru fiecare indicator cheie şi termenele de bază, folosind forma tabelului de mai jos:

În afară de obiectivele generale, se defineşte nivelul ţintă al serviciului şi se solicită acordul beneficiarilor fiecărei zone/localităţi de alimentare cu apă.

Ţintele se elaborează prin aplicarea procedurilor participative, implicând factorii relevanţi la nivel naţional, regional, raional şi municipal, precum şi populaţia prin intermediul consultărilor publice. Elaborarea ţintelor constituie un proces iterativ şi se examinează în raport cu strategia de dezvoltare a raionului/regiunii şi analiza opţiunilor.

În stabilirea ţintelor pe comunitate, se diferenţiază ţintele după mărimea aglomerării comunităţii, în conformitate cu cerinţa Directivei UE cu privire la apele uzate urbane.

Sub 2000 locuitori;

Între 2000 şi 10000 locuitori;

Între 10000 şi 100000 locuitori;

Peste 100000 locuitori.

7. Opţiuni

7.1. Analiza opţiunilor

Analiza opţiunilor explică din punct de vedere al costurilor examinate modul de realizare a sarcinilor ţintă definite, în funcţie de cel mai efectiv ciclu de viaţă al soluţiilor inginereşti considerate.

PAAS cuprinde două componente: alimentarea cu apă şi sanitaţia (inclusiv colectarea, epurarea şi evacuarea apei uzate şi a nămolului). Pentru ambele componente se evidenţiază şi se compară diferite alternative de dezvoltare tehnică. Aceasta include (fără a se limita la) utilizarea surselor de apă, procesele de tratare (atât pentru apa potabilă, cât şi pentru apa uzată), locaţiile staţiilor, structura reţelelor, etc.

7.2. Metodologie şi ipoteze

1) Alimentarea cu apă

Se descrie metodologia şi ipotezele pentru analiza opţiunilor luând în consideraţie densitatea populaţiei şi concentraţia activităţilor economice, care constituie cei mai importanţi indicatori pentru a evalua dacă soluţiile centralizate sau descentralizate sunt cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

a) În prima etapă, se elaborează opţiuni pe termen lung. Luând în consideraţie calitatea critică a apei, se pregăteşte o evaluare bine fundamentată şi susţinută cu referinţe (în baza datelor cu privire la calitatea apei şi studiilor hidrogeologice) a opţiunilor strategice de alimentare cu apă. Se elaborează alternative, comparând staţiile de tratare a apei descentralizate cu transportul apei din alte surse, refacerea acviferului prin extragerea apei de suprafaţă şi tratarea ei, diferite tehnologii de tratare a apei. În plus, faţă de criteriul de investiţie şi costul de operare, se examinează siguranţa tehnologiei şi capacitarea regiilor apă-canal şi municipalităţilor de a exploata staţii de tratare decentralizate mai complexe (în particular pentru zonele rurale). Pentru opţiunea de dezvoltare durabilă pe termen lung, se elaborează un Рrogram de dezvoltare AAS la nivel de raion/regiune, pentru a defini clar cum şi când va fi realizată conformarea cu ţintele definite şi cum poate fi atins şi menţinut standardul. Programul defineşte clar studiile (de exemplu, studiile hidrogeologice) şi acţiunile din partea autorităţilor responsabile pentru protecţia resurselor de apă (de exemplu, impunerea tratării preliminare în cazul industriilor) necesare pentru a implementa strategia. Programul se discută cu beneficiarii la o etapă iniţială a elaborării PAAS pentru a lansa acţiunile cheie.

b) În cea de-a doua etapă, se evaluează opţiunile prioritare pe termen scurt şi se asigură că etapele şi opţiunile selectate sunt în conformitate cu Programul de dezvoltare AAS. Spre exemplu, dacă opţiunea pe termen lung este extragerea apei subterane şi unica opţiune fezabilă pe termen scurt este de a reabilita staţia de tratare a apei de suprafaţă, se prezintă o justificare completă, demonstrând că extragerea apei de suprafaţă este opţiunea cea mai puţin costisitoare; mai mult, se explică funcţia ulterioară (după refacerea acviferului) a investiţiei pe termen scurt, demonstrând că investiţiile nu vor fi scoase din uz după implementarea opţiunii propuse de alimentare cu apă pe termen lung (de exemplu, ar putea fi constituită o sursă de apă de rezervă). Dacă este fezabil din punct de vedere tehnic şi financiar viabil, se examinează o abordare de "grupare" (clustering) a câtorva localităţi mai mici (de exemplu cu mai puţin de 2000 locuitori) în sisteme interconectate mai mari. Se indică clar limitele localităţilor pe hartă şi în tabel, şi, dacă este relevant, limitele propuse pentru clusterele de localităţi. Rezultatele analizei opţiunii indică clar pentru fiecare alternativă investiţiile necesare, precum şi costurile operaţionale şi de întreţinere necesare pentru a atinge ţintele definite.

2) Managementul apei uzate

Se descrie metodologia şi ipotezele pentru analiza opţiunilor, examinând următoarele:

a) Se definesc criteriile pentru identificarea şi evaluarea opţiunilor (costul, riscurile de mediu, pericolele pentru sănătate, riscurile de implementare, conformarea cu standardele UE şi naţionale);

b) Se definesc aglomerările în conformitate cu Directiva Europeană de Apă Uzată 91/271 care este de o importanţă hotărâtoare pentru analiza opţiunilor. Densitatea populaţiei şi concentraţia activităţilor economice sunt indicatorii cei mai importanţi pentru a evalua dacă soluţiile centralizate sau descentralizate vor fi mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Se notează faptul că grupările de aglomerări (Clusters) sau aglomerările definite ar putea să nu fie identice pentru alimentarea cu apă şi apa uzată.

c) Se definesc clar ipotezele pentru costurile unitare (i.e. costurile pe locuitor – echivalent, costul canalizării pe locuitor pentru aglomerări de mărime diferită şi cu densitatea populaţiei diferită), indicând sursa sau baza de calcul.

d) Se evaluează opţiunile prioritare pe termen scurt şi se asigură că etapele şi opţiunile selectate corespund cu Programul de dezvoltare AAS.

e) Se elaborează o opţiune pentru gruparea câtorva localităţi mai mici (< 2000 locuitori) în aglomerări deservite de un singur sistem fizic sau care le interconectează cu aglomerările mai mari şi se analizează alternativele pentru toate localităţile.

f) Dacă este fezabil din punct de vedere fizic şi viabil financiar, se examinează opţiunea "grupării" mai multor localităţi mici (< 2000 locuitori) în sistemele fizice mai mari interconectate.

g) Se examinează, de asemenea, opţiunea în cazul căreia ar putea fi aplicabilă evacuarea apei uzate cu ajutorul foselor septice pentru anumite zone din cadrul proiectului, respectiv cele cu o densitate scăzută a populaţiei, în paralel cu zonele unde se pot construi reţele de canalizare şi facilităţi de epurare, în funcţie de diferiţi parametri, cum ar fi condiţiile geologice şi constrângerile impuse de protecţia resurselor de apă. Pentru a analiza această soluţie, se evaluează mijloacele şi costurile de curăţare şi întreţinere permanentă a foselor septice individuale şi tratării/evacuării nămolului care urmează să fie colectat.

h) Se evaluează sistemele de epurare corespunzătoare pentru aglomerările mai mici din zonele rurale. Se examinează opţiunile legate de lagune şi filtre – pat din stuf natural sau alte sisteme suficient de simple, robuste şi efective.

i) Se evaluează diferite variante de rată de conectare (deplină/parţială) în combinaţie cu alte variante.

j) Se indică clar pe hartă şi în tabel limitele propuse pentru aglomerări. În cazul grupărilor (Clustere), se atribuie fiecare localitate unei grupări de aglomerări sau unei aglomerări clar definite.

k) Rezultatele analizei opţiunilor indică clar investiţiile necesare pentru fiecare alternativă, precum şi costurile de operare, întreţinere şi administrare (O&Î), necesare pentru a atinge ţintele definite.

7.3. Principalii parametri de proiectare şi dimensionare preliminară

Se elaborează principalii parametri de proiectare pentru perioada de planificare şi anii de bază ai PAAS. Parametrii trebuie să cuprindă, fără a se limita la:

1) Alimentarea cu apă

a) Tendinţele consumului gospodăresc de apă, consumul de apă prevăzut pentru nevoile publice, comerciale şi industriale;

b) Rata elasticităţii consumului pentru variaţia tarifului şi variaţia venitului;

c) Standardele de calitate şi cantitate care urmează să fie atinse în fiecare an ţintă;

d) Debitele medii şi maxime de apă potabilă;

e) Rata de acoperire cu servicii de alimentare cu apă;

f) Venitul mediu al gospodăriei casnice, numărul mediu al persoanelor pe gospodărie casnică, rata de actualizare.

2) Sanitaţia/Canalizarea

a) Debitele apei uzate menajere şi industriale, debitele apei uzate pe timp uscat şi ploios (valorile medii şi maxime), infiltraţia apei subterane, afluxul total la instalaţiile SEAU, afluxul total al apei uzate industriale la SEAU, încărcare totală de CBO₅ (menajeră şi industrială), etc.;

b) Administrarea debitului apei pluviale (canalizare în sistem mixt sau separativ/sistem de canalizare a apei pluviale);

c) Populaţia şi zonele care urmează să fie deservite cu sistem de canalizare în fiecare an ţintă;

d) Populaţia şi zonele care urmează să fie deservite prin intermediul unor sisteme locale de sanitaţie în fiecare an ţintă;

e) Rata de acoperire cu servicii de management al apei uzate.

7.4. Costurile unitare

Se prezintă date din procedurile de licitaţie recente pentru proiecte similare din Moldova şi alte ţări din Europa de Est pentru a elabora o listă a costurilor unitare pentru proiectele de alimentare cu apă şi sanitaţie.

Se folosesc aceste costuri unitare – perfecţionate sau ajustate în caz de necesitate - pentru a produce diagrame şi grafice ale costurilor unitare pentru (i) conducte din materiale şi de diametre diferite, inclusiv furnizarea şi construcţia la adâncimi şi diferite tipuri de pământ, (ii) lucrări de construcţii civile pentru clădiri, staţii de pompare şi rezervoare de diferite capacităţi şi forme, (iii) SEAU cu tehnologii şi trepte de epurare diferite, (iv) echipamente pentru staţiile de pompare, tratarea nămolului, etc.

Se defineşte clar ce este inclus în costul unitar, cum ar fi materialul, furnizarea, lucrările, serviciile, punerea în funcţiune, taxa de import, anii de garanţie a echipamentului şi se specifică anul de referinţă pentru preţuri.

Se definesc parametrii pentru estimarea costurilor O&Î, cum ar fi energia, forţa de muncă, consumabilele, întreţinerea, etc.

Se prezintă tabele cu costurile unitare consolidate. Pentru alimentarea cu apă: costurile investiţionale pentru alimentarea cu apă pe cap de locuitor deservit, costurile investiţionale medii pentru reţeaua de alimentare cu apă pe km de reţea, inclusiv toate instalaţiile auxiliare, cum ar fi hidranţii, branşamentele în casă, etc. Pentru sanitaţie: costul investiţiei pentru SEAU pe locuitor-echivalent; costurile investiţionale pentru extinderea reţelei de canalizare pe locuitor deservit, costurile investiţionale pe km de reţea extinsă, etc. Se prezintă date pentru localităţi de dimensiune diferită.

7.5. Evaluarea opţiunilor

Se evaluează şi se stabileşte ponderea următoarelor elemente din opţiunile examinate:

a) Soluţii centralizate/descentralizate;

b) Locaţia pentru prize, câmpurile sondelor, staţiile de pompare, tratarea pentru alimentarea cu apă şi pentru managementul apei uzate;

c) Opţiunile tehnologice (examinând costurile investiţionale, de exploatare şi întreţinere);

Se compară costurile ciclului de viaţă pentru diferite alternative de proces pentru SEAU şi STAP (Staţie de Tratare a Apei Potabile);

Se evaluează opţiunile instituţionale pentru diferite "opţiuni tehnice" (i.e. un sistem centralizat ar putea necesita crearea unei companii regionale);

Se compilează investiţia consolidată şi costurile de exploatare şi întreţinere ale fiecărei opţiuni folosind devizul de cheltuieli;

Se compară alternativele în baza Valorii Actualizate (fluxurile actualizate ale costului pe parcursul anilor pentru costurile investiţionale şi de O&Î folosind devizul de cheltuieli).

7.6. Analiza instituţională

Se analizează entităţile existente în Moldova, responsabile pentru exploatarea şi managementul sistemelor de alimentare cu apă şi de sanitaţie, spre exemplu, regia apă-canal raională, Asociaţiile consumatorilor de apă, municipalităţile, sectorul privat, precum şi caracteristicile acestora (tipul de sisteme exploatate, forma de proprietate asupra activelor, forma juridică, finanţarea, completarea cu cadre, capacităţile, etc.) şi documentele, punctele tari şi neajunsurile acestora, respectiv.

În baza (i) opţiunilor tehnice examinate, (ii) experienţei existente în oricare altă parte a ţării sau într-o ţară vecină şi (iii) condiţiilor locale din raion şi regiune, se analizează diferite modele instituţionale pentru exploatarea sustenabilă a investiţiei planificate.

Se documentează avantajele şi dezavantajele opţiunilor instituţionale examinate în contextul raionului/regiunii.

Se analizează impactul asupra resurselor umane al opţiunii instituţionale necesare pentru implementarea opţiunii tehnice propuse (i.e. o staţie de tratare complexă va necesita capacităţi şi cunoştinţe adecvate pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor; deoarece aceste capacităţi ar putea să nu fie disponibile în cazul micilor prestatori locali de servicii, opţiunea instituţională adecvată ar putea fi externalizarea serviciilor sau crearea unei companii regionale cu personal adecvat).

Se compară diferite opţiuni instituţionale în baza costurilor şi capacităţii de livrare şi potenţialul de aplicabilitate al acestora în contextul raionului/regiunii.

Se recomandă o opţiune instituţională model preferată pentru soluţiile tehnice planificate.

7.7. Opţiunile propuse

a) Se prezintă un tabel sumar al opţiunilor analizate;

b) Se propune opţiunea preferată luând în consideraţie analiza efectuată mai sus;

c) Se documentează opţiunile preferate pentru a fi analizate de către beneficiari şi factorii implicaţi;

d) Se organizează procesul de aprobare a opţiunii preferate de către beneficiari şi factorii implicaţi;

e) Se comentează asupra opţiunii preferate susţinute de beneficiari şi factorii implicaţi;

f) Se prezintă o constatare concludentă a celei mai receptive opţiuni, recomandată pentru implementare şi investiţii.

7.8. Impactul schimbărilor climatice

Se prezintă impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra opţiunii recomandate şi măsurile de atenuare propuse.

8. Programul de dezvoltare de AAS la nivel de raion/regiune (Program)

În baza Strategiei AAS elaborată la nivel naţional, se elaborează un Program de dezvoltare AAS de nivel de raion/regiune, care să abordeze soluţionarea aspectelor ce ţine de protecţia resurselor de apă, captarea apei, tratarea apei potabile, reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de sanitaţie, epurarea apei uzate, evacuarea nămolului.

Scopul principal al programului este de a identifica şi documenta măsurile prioritare cu cel mai mic cost (soluţii tehnice şi instituţionale) pentru extinderea infrastructurii AAS în raion.

Programul trebuie să înglobeze în mod clar obiectivele prioritare AAS în:

1) Strategia AAS a Republicii Moldova

2) Obiectivele şi ţintele de dezvoltare socio-economică a regiunii/raionului.

Programul trebuie să:

a) Abordeze problemele cele mai stringente la nivel de raion/regiune (i.e. calitatea şi cantitatea în alimentarea cu apă, sanitaţia, conţinutul nitraţilor în apa subterană, etc.);

b) Abordeze problemele specifice pentru categorii particulare de aşezări umane, începând prioritar cu aşezările mai mari şi cu cele ce se confruntă cu probleme de sănătate asociate cu apa.

c) Prioritizeze necesităţile investiţionale în sectorul AAS din toate aşezările umane în baza unui set de criterii definite clar (eficienţa costurilor, insuficienţa de apă, starea fizică a infrastructurii, riscul pentru sănătate, riscurile de mediu, etc.);

d) Indice pentru fiecare aşezare umană opţiunile tehnologice selectate (i.e. tipul SEAU-lor pentru localităţi de dimensiuni diferite);

e) Includă un grafic pentru implementarea investiţiei propuse în baza prioritizării aşezărilor umane, programelor de dezvoltare socio-economică şi altor documente strategice relevante pentru raion şi pentru regiunea vizată.

Programul documentează în particular:

a) Modul în care aceasta contribuie la realizarea angajamentele stabilite în conformitate cu directivele relevante cu privire la AAS ale UE (alimentarea cu apă, managementul apei uzate, azot, etc.);

b) Modul în care aceasta contribuie la implementarea Strategiei naţionale în sectorul AAS;

c) Modul în care aceasta contribuie la promovarea planurilor de dezvoltare socio-economică regionale şi raionale;

d) Dovada faptului că operatorii propuşi sunt viabili şi eficienţi şi că pot gestiona sistemele dezvoltate în mod sustenabil;

e) Dovada faptului că investiţiile propuse oferă servicii mai bune populaţiei, oferă beneficii de sănătate tangibile şi îmbunătăţesc protecţia mediului.

Tabelele care urmează oferă exemple de sumar al Programului de dezvoltare AAS raionale/regionale

Programul de dezvoltare AAS la nivel de raion expune pe puncte într-un tabel, pentru fiecare comunitate din raion, în baza rezultatelor analizei opţiunilor şi procesului de prioritizare, următoarele:

a) Investiţiile prevăzute în componenta AAS pentru fiecare aşezare umană;

b) Costul anticipat al investiţiei;

c) Etapa pe parcursul căreia investiţia va fi de preferabil efectuată.

Tabelul care urmează, oferă un exemplu de format-model pentru documentarea Programului pentru sector şi sub-sector AAS.

9. Planul de investiţii pe termen lung

9.1. Cerinţe generale

Planul de investiţii pe termen lung identifică şi documentează necesitatea investiţiilor în sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru perioada de planificare a PAAS (în mod esenţial pentru o perioadă de 30 ani) luând în consideraţie tendinţele demografice ale populaţiei, gradul de suportabilitate a acesteia pentru investiţii şi capacităţile de implementare şi de exploatare locale şi regionale.

Planul investiţiilor pe termen lung trebuie să:

a) Identifice cerinţele pentru Asistenţă Tehnică pentru ca aceasta să asigure capacitatea managerială adecvată a beneficiarului în ceea ce priveşte proiectarea, organizarea licitaţiei, implementarea măsurilor investiţionale planificate şi de susţinere a exploatării acestora;

b) Justifice fiecare măsură investiţională propusă rezumând constatările situaţiei actuale;

c) Descrie cadrul de acţiune al fiecărei măsuri investiţionale în detalii, schiţe şi desene suficiente pentru a permite efectuarea rapidă a studiului de fezabilitate;

d) Descrie opţiunile posibile care urmează să fie evaluate/confirmate în studiul de feabilitate ulterior;

e) Identifice riscurile de implementare (de exemplu, disponibilitatea terenului, riscurile de inundaţii, etc.)

f) Identifice riscurile de exploatare şi întreţinere (i.e. tarif insuficient, capacitatea redusă a beneficiarului)

g) Descrie rezultatele şi consecinţele anticipate ale măsurii investiţionale în baza indicatorilor cantitativi (rata de conectare, îmbunătăţirea calităţii apei, eficienţa tratării, reducerea încărcărilor poluante din apa uzată, etc.)

9.2. Tabele cu costul investiţiilor

Se prezintă tabele cu costul investiţiei în baza măsurilor investiţionale propuse şi costurilor unitare definite.

Tabelele conţin detalii suficiente la nivel de pre-fezabilitate cu tabele separate pentru măsurile investiţionale propuse pentru fiecare sub-componentă (protecţia resurselor de apă, captarea apei, tratarea apei, înmagazinarea apei, reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de canalizare, epurarea apei uzate, evacuarea nămolului) şi pentru fiecare aşezare umană.

Tabelele cu costul investiţiei pe termen lung sunt:

a) divizate pe an, pe etapă şi pe măsuri investiţionale pentru perioada de planificare a PAAS;

b) bazate pe tabelele cu costurile nete ale investiţiilor, costuri nete pentru cheltuieli neprevăzute, costuri pentru proiectare şi inginerie;

c) bazate pe tabelele cu costuri pentru cheltuielile neprevăzute (10%), asistenţa tehnică pentru supervizarea lucrărilor (5%), proiectul final (5%);

d) bazate pe preţurile constante pentru anul în care PAAS este prezentat spre avizare organul central al administraţiei publice în domeniul mediului.

e) tabele care prezintă costurile consolidate specifice, cum ar fi costul per populaţia deservită pentru a permite o comparaţie a eficienţei investiţiei cu alte domenii.

9.3. Costurile de operare, întreţinere şi administrare

Se prezintă un tabel pentru costurile de operare şi întreţinere, în baza măsurilor investiţionale propuse şi costurilor unitare de exploatare estimate;

Dacă datele existente de la operatorii serviciilor de apă-canal sunt insuficiente sau nesigure, se foloseşte o abordare normativă, utilizând costurile unitare standard de la regiile apă-canal care activează în condiţii similare;

Tabelele includ detalii suficiente la nivel de pre-fezabilitate, cu tabele separate pentru fiecare măsură investiţională sub-sectorială propusă (protecţia resursei de apă, extragerea apei, tratarea apei potabile, depozitarea apei, reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de canalizare, tratarea apei uzate, evacuarea nămolului) şi pentru fiecare aşezare umană.

Se prezintă costurile agregate specifice, cum ar fi costurile pe populaţia deservită, pentru a permite o comparaţie a eficienţei investiţiei cu alte domenii.

9.4. Planul de implementare pe etape

Măsurile investiţionale propuse sunt etapizate în timp pentru a permite o implementare realistă şi accesibilă, luând în consideraţie constrângerile şi oportunităţile finanţării naţionale.

Acesta include următoarele etape:

a) Se pregăteşte un grafic de implementare (până la perioada de planificare a PAAS) pentru măsurile investiţionale, indicând data iniţierii şi finalizării implementării fiecărei măsuri investiţionale. Se grupează măsurile investiţionale într-un număr mai mic de etape coerente şi independente oferind obiective comune. Se prezintă în diagrama Gantt o privire de ansamblu a graficului de lucru propus;

b) Se supun dezbaterii etapele investiţionale preliminare propuse şi acordul asupra acestora cu beneficiarii tuturor aşezărilor umane la nivel de raion.

c) Se organizează un atelier de lucru cu toţi factorii implicaţi la nivel local, raional, regional şi naţional.

d) Se prezintă costurile investiţionale relevante pe etape şi se adaugă indicatori investiţionali specifici cum ar fi costurile investiţiei pe cap de locuitor.

În tabelul care urmează mai jos este prezentat un exemplu din România (extras din Planul general al oraşului Galaţi)

Sumarul costurilor investiţionale totale (inclusiv costurile neprevăzute, de planificare, publicitate şi supraveghere) pentru fiecare categorie de instalaţii de alimentare cu apă

Criteriile folosite pentru etapizare ţin cont de, dar fără a se limita la:

a) Ţintele Strategiei AAS elaborate la nivel naţional;

b) Ţinta nr.10 a obiectivului ODM 7 pentru Republica Moldova;

c) Indicatorii ţintă şi termenii de realizare la Protocolul cu privire la Apă şi Sănătate;

d) Disponibilitatea mijloacelor financiare în bugetul naţional;

e) Capacitatea de absorbţie a administrării investiţiilor în AAS la nivel naţional, regional şi local;

f) Capacitatea beneficiarilor de a exploata şi întreţine instalaţiile;

g) Capacitatea beneficiarilor de a finanţa contribuţiile locale la investiţiile CF şi de a finanţa viitoarele costuri de re-investiţie pentru instalaţii;

h) Capacitatea şi dorinţa consumatorilor de a plăti pentru serviciile îmbunătăţite (accesibilitatea).

9.5. Programul de investiţii prioritare(PIP)

Programul de investiţii prioritare corespunde cu prima etapă a Planului investiţional pe termen lung. PIP constituie primul grup de proiecte investiţionale în AAS. Acesta include cele mai importante măsuri investiţionale care vor avea cel mai mare impact pozitiv asupra calităţii şi cantităţii serviciilor AAS prestate şi asupra protecţiei mediului la un cost rezonabil şi accesibil pentru ţară şi pentru beneficiari. Acesta reprezintă grupul proiectelor care urmează să fie incluse în lista proiectelor AAS, ce urmează a fi prezentate autorităţii competente, pentru a fi incluse în procesul elaborării cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) pentru finanţare din fondurile naţionale şi prezentate comunităţii donatorilor spre finanţare, sub formă de grant.

Programul de investiţii prioritare ia în consideraţie:

a) Strategia şi ţintele naţionale în sectorul AAS;

b) Opţiunile şi soluţiile cu cel mai mic cost pentru investiţiile vizate;

c) Accesibilitatea investiţiilor propuse pentru ţară şi pentru populaţia beneficiară;

d) Capacitatea de implementare locală pentru studiile ulterioare, mobilizarea mijloacelor financiare, organizarea licitaţiei pentru proiectare şi construcţie.

9.6. Prioritizarea măsurilor investiţionale

Prioritizarea măsurilor care urmează să fie incluse în Programul investiţiilor prioritare se bazează pe un şir de criterii clare, cu posibilitatea evaluării obiective, convenite cu beneficiarii, şi corelate cu valorile ponderate ale acestor criterii.

Selectarea măsurilor prioritare includ:

a) Măsurile obligatorii care trebuie să fie implementate pentru a asigura angajamentul ţării privind armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul UE în sectorul AAS;

b) Măsurile prioritare în conformitate cu Strategia AAS;

c) Măsurile neobligatorii (toate măsurile care îmbunătăţesc nivelul serviciilor) în baza prioritizării coeficientului cost/beneficiu.

Procesul de prioritizare evaluează întregul flux al apei (apă şi apă uzată) în mod coerent. Spre exemplu, extinderile noi ale reţelei de canalizare (care au ca rezultat creşterea încărcărilor poluante din apa uzată) necesită ajustarea capacităţii de epurare pentru a evita orice deteriorare a calităţii actuale a corpului de apă receptor. Astfel, nu se acceptă construirea sau extinderea unei conducte de canalizare in prima etapă, iar construcţia SEAU să fie prevăzută pentru o etapă ulterioară.

Rezultatele procesului de prioritizare se descriu pentru fiecare sub-componentă a AAS, în particular pentru protecţia apei, captarea apei, tratarea apei, înmagazinarea apei, reţelele de alimentare cu apă, reţelele de canalizare, epurarea apei uzate şi evacuarea nămolului.

9.7. Indicatorii de performanţă principali

Pentru fiecare măsură investiţională se definesc indicatori cantitativi de performanţă care pot fi folosiţi de sponsorii proiectelor şi de autoritatea competentă, responsabilă pentru planificarea, implementarea şi monitorizarea progresului şi realizarea măsurilor investiţionale prioritare planificate. Acestea pot include apa non-profit, lungimea reţelei de distribuţie, populaţia deservită, echipamentul renovat, câştigurile din eficienţa energiei, etc.).

9.8. Lista măsurilor investiţionale prioritizate

Se pregăteşte o listă a măsurilor prioritare care include:

a) Numărul componentei investiţionale

b) Denumirea aşezărilor umane vizate

c) Descrierea măsurii (inclusiv dimensionarea, locaţia, etc.)

d) Justificarea investiţiei

e) Perioada de implementare

f) Costurile investiţiei

Într-un tabel, se rezumă următoarele:

a) Cerinţe privind investiţiile de capital pentru etapa prioritară;

b) Recomandări prioritare pentru finanţarea investiţiilor capitale;

c) Analiza suportabilităţii şi analiza economică pentru măsurile prioritare.

9.9. Impactul măsurilor investiţionale prioritare propuse

Sub acest titlu, se documentează impactul măsurilor investiţionale prioritare propuse, incluse în Programul investiţiilor prioritare, cu referire la:

a) Mediu

b) Sănătatea publică

c) Dezvoltarea socio-economică (i.e. crearea locurilor de muncă directe şi indirecte)

9.10. Concluzii

Principalul rezultat al PAAS este lista măsurilor investiţionale prioritizate şi etapizate pentru perioada de planificare a PAAS. Măsurile propuse trebuie să fie corelate şi coerente cu criteriile de suportabilitate, cadrul instituţional, disponibilitatea finanţării şi viabilitatea financiară.

Se concluzionează planul de implementare, furnizând descrierea cu privire la:

a) Sumarul măsurilor şi costurilor investiţionale etapizate;

b) Sumarul rezultatelor aşteptate şi impactului măsurilor investiţionale (indicatorii cheie);

c) Rezumat tabelar cu datele de conformare (separate pentru apă şi apa uzată) pentru fiecare aşezare umană;

d) Constrângerile potenţiale: (i) economice, (ii) tehnice, (iii) de mediu, (iv) instituţionale; (v) de timp;

e) Ipotezele principale şi condiţiile care afectează capacitatea de implementare a măsurilor investiţionale.

10. Analiza financiară şi economică

10.1. Descriere generală

La nivelul PAAS, analiza financiară şi economică are drept scop pregătirea datelor necesare pentru evaluarea suportabilităţii măsurilor investiţionale prevăzute pentru etapa 1 din planul investiţional pe termen lung. Prin urmare, analiza prezintă în primul rând:

a) Costul total de investiţie şi re-investiţie al măsurilor propuse pentru etapa 1 a planului investiţional pe termen lung, evaluate pentru a fi clasificate ca "proiect investiţional" în cadrul pachetului de proiecte propuse pentru finanţare în procesul de elaborare a bugetului naţional.

b) Costul total conform cerinţei pentru (i) exploatarea şi întreţinerea durabilă a sistemelor reabilitate şi extinse de alimentare cu apă şi canalizare, (ii) prestarea serviciilor la standarde de calitate (iii) durata de viaţă a investiţiei în condiţiile stabilite (estimate şi prognozate anual pentru perioada de planificare a PAAS).

c) Evaluarea gradului de suportabilitate în general, din perspectiva finanţării investiţiei (deficitul de finanţare estimat să fie acoperit cu un grant din partea donatorilor sau finanţare prin credit), precum şi din perspectiva beneficiarilor (suportabilitatea investiţiilor, susţinute în termeni de % din venitul mediu pe gospodărie, a populaţiei beneficiare care urmează să fie deservită de serviciile AAS).

O analiză financiară şi economică mai detaliată urmează să fie efectuată ca parte a Studiului de fezabilitate ulterior.

10.2. Costurile de operare şi întreţinere

Costurile (divizate pe an) se bazează pe:

a) Analiza financiară a operatorilor de servicii apă-canal existenţi;

b) Prognozele prevăzute în secţiunea 5;

c) Preţuri actuale (luînd în calcul inflaţia viitoare) folosind drept cost de bază anul în care PAAS va fi prezentat spre avizare organului central al administraţiei publice în domeniul mediului.

10.3. Valoarea actualizată

Se întocmeşte o estimare preliminară a valorii actualizate a investiţiilor totale (divizate separat pentru apă şi sanitaţie) pentru fiecare localitate inclusă în proiectul din prima etapă.

Pentru estimarea costului re-investiţiei se foloseşte estimarea deducerilor perioadei de exploatare a activelor şi deprecierii medii, stabilite conform Hotărîrii Guvernului nr.338 din 21.03.2003 "Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale".

10.4. Beneficiarii şi suportabilitatea

Estimarea suportabilităţii pentru beneficiari se bazează pe calculul costului financiar sporit mediu (CFIM). Costurile financiare incrementale medii (CFIM, în MDL sau EUR pe m³) constituie o aproximaţie bună pentru costul marginal pe termen lung al sistemului de alimentare cu apă sau de canalizare care urmează să fie implementat. CFIM sunt obţinute prin împărţirea valorii actualizate a costului total al serviciului la volumul actualizat al apei livrate facturate sau apei uzate evacuate în sistemul de canalizare şi epurate facturate.

Funcţia matematică este descrisă prin următoarea formulă:

unde: Q = apa/apa uzată facturată, q = rata de actualizare, t = ani (0, 1, ...., T), T = ultimul an. CFIM constituie o referinţă bună sau mandat bun pentru determinarea tarifelor viitoare necesare pentru a acoperi costul serviciilor.

La calcularea CFIM trebuie de examinat următoarele articole şi serii ale costurilor:

a) Valoarea remanentă a infrastructurii existente;

b) Costul investiţiei pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor;

c) Costul re-investiţiei pentru înlocuirea activelor;

d) Valoarea remanentă a întregii infrastructuri la sfârşitul perioadei cuprinse de analiză;

e) Costul asociat cu infrastructura existenţă şi infrastructura nouă.

Valoarea remanentă a infrastructurii existente este introdusă la primul an, iar valoarea remanentă a infrastructurii proiectului este introdusă la ultimul an al perioadei de analiză. Toate celelalte date cu privire la costuri sunt introduse în anul în care acestea au loc.

CFIM poate fi comparat cu venitul mediu disponibil al gospodăriei din localităţile care vor beneficia de proiectul de investiţii. Pentru a fi accesibile populaţiei beneficiare, serviciile AAS complete (alimentare cu apă, canalizare centrală sau sanitaţie individuală cu vidanjarea periodică a haznalelor individuale) în baza consumului de 70 l/zi, acestea trebuie să nu depăşească 4% din venitul lunar mediu disponibil al gospodăriei, pentru populaţia vizată.

10.5. Accesibilitatea investiţiei

Determinarea suportului din partea unui donator pentru un proiect investiţional AAS poate fi aproximativă, cu estimarea "deficitului în finanţare", aşa cum este aplicată în ţările membre ale UE pentru investiţiile în AAS.

Rata "deficitului de finanţare" poate fi definită drept cotă a costului actualizat al investiţiei iniţiale ne-acoperit de venitul net actualizat al proiectului.

Rata deficitului de finanţare poate fi definită drept R = CE Max/CAI, unde Max CE constituie cheltuielile eligibile maximale = CAI-VNA. CAI este costul actualizat iniţial al investiţiei pe perioada de analiză, iar VNA – venitul net actualizat = veniturile actualizate – costurile operaţionale actualizate + valoarea remanentă actualizată. Capitalul circulant şi "costul înlocuirii" al investiţiei iniţiale nu sunt considerate drept parte a CAI la calcularea deficitului de finanţare. Mai mult, valoarea remanentă a investiţiei la sfârşitul perioadei de analiză este considerată drept venit la calcularea VNA.

Calcularea decalajului de finanţare al proiectului investiţional

Toate costurile exclud TVA

Calcularea ratei deficitului de finanţare oferă o estimare a valorii investiţiei AAS care depăşeşte nivelul accesibilităţii populaţiei vizate. Prin urmare, aceasta documentează mărimea suportului sub formă de grant meritat de proiect din bugetul naţional şi de la comunitatea donatorilor.

10.6. Planul de acţiuni pentru implementarea proiectului

În acest compartiment, se prezintă o listă de control pentru a facilita acţiunile şi monitorizarea în cadrul etapei de planificare următoare, care include studiul de fezabilitate şi documentaţia de proiectare pentru organizarea licitaţiei.

Această listă de control poate include, fără a se limita la:

a) Termenii limită propuşi pentru prezentare;

b) Durata necesară pregătirii documentaţiei pentru implementare;

c) Starea actuală a documentelor disponibile;

d) Organizaţia responsabilă;

e) Comentarii privind problemele şi riscurile anticipate.

Lista de control face referinţă la:

a). Cerinţele administrative (achiziţionarea terenului, etc.)

b). Cerinţele de mediu

c). Cerinţele instituţionale (instituirea juridică a structurii operaţionale);

III. SURSE DE DOCUMENTAŢIE

Sursele A: Sursele de informaţie, datele disponibile şi documentele consultate

Sursa A1: Documente

Sursa A2: Scrisori oficiale

Sursa A3: Sumarul reglementărilor relevante

Sursele B: Documentaţia de mediu

Sursa B1: Metoda de evaluare a poluării resurselor de apă

Sursa B2: Impactul deversării efluenţilor asupra corpurilor de apă receptoare şi fişele datelor de mediu ale raionului

Sursa B3: Rezultatele studiilor analitice ale nămolului

Sursa B4: Baza juridică pentru evacuarea nămolului, opţiunile generale de evacuare şi structura costurilor asociate

Sursa B5: Inventarierea apei uzate industriale

Sursele C: Documentaţia tehnică

Sursa C1: Hidro-geologia

Sursa C2: Alimentarea cu apă

Sursa C2.1: Balanţa apei

Sursa C2.2: Extinderea reţelei de distribuţie a apei şi opţiunile de reabilitare

Sursa C2.3: Componentele tratării apei

Sursa C3: Epurarea apei uzate

Sursa C3.1: Tehnologiile de epurare a apei uzate

Sursa C3.2 Proiectarea preliminară a SEAU

Sursa C4: Strategia raionului (Costul investiţiei pe comunitate)

Sursa C5: Campanii de măsurare

Sursa C5.1: Măsurători în reţelele de distribuţie a apei

Sursa C5.2: Măsurători în reţelele de canalizare

Sursa C6: Criteriile de proiectare

Sursa C6.1: Criteriile de proiectare

Sursa C6.2: Prognoze

Sursa C7: Analiza lucrărilor existente

Sursele D: Analiza

Sursa D1: Costurilor

Sursa D1.1: Costurilor unitare

Sursa D1.2: Costurile O&Î

Sursa D2: Analiza financiară/economică

Sursa D2.1: Prognoza demografică

Sursa D2.2: Prognoza veniturilor

Sursa D2.3: Analiza şi prognoze economice

Sursa D2.4: Capacitatea de contribuţie a gospodăriilor casnice

Sursa D2.5: Capacitatea de contribuţie a agenţilor economici

Sursa D3: Componentele proiectului

Sursele E: Hărţi

Sursa E1: Schemele generale pentru oraşele din proiect

Sursa E1.1: Reţeaua de alimentare cu apă

Sursa E1.2: Reţeaua de canalizare

Sursa E2: Strategia raionului

Sursa E2.1: Trăsăturile principale

Sursa E2.2: Nivelele serviciilor actuale

Sursa E2.3: Sursele şi instalaţiile de apă

Sursa E2.4: Apa uzată şi sanitaţia

Sursa E2.5: Alternative