BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Ordine

Ordin nr.1465 din 17.07.2026 cu privire la aprobarea Regulamentului-Cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de educaţie antepreşcolară şi instituţiilor de învăţământ preşcolar

Tipul documentului
Ordine
Data adoptării
17.07.2026

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

O R D I N

cu privire la aprobarea Regulamentului-Cadru de organizare şi funcţionare a

instituţiilor de educaţie antepreşcolară şi instituţiilor de învăţământ preşcolar

nr. 1465  din  17.07.2026

 (în vigoare 06.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 359-362 art. 637a din 06.08.2026

* * *

În temeiul art.20 alin.(1) lit.a, art.(6) din Codul Educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634),

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de educaţie antepreşcolară şi instituţiilor de învăţământ preşcolar (se anexează).

2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Ordinul ministrului educaţiei

şi cercetării nr.1465/2026

REGULAMENT-CADRU

de organizare şi funcţionare a instituţiilor de educaţie

antepreşcolară şi instituţiilor de învăţământ preşcolar

DISPOZIŢII GENERALE

1. REGULAMENTUL-CADRU de organizare şi funcţionare a instituţiilor de educaţie antepreşcolară şi instituţiilor de învăţământ preşcolar (în continuare – Regulament) stabileşte modul de organizare şi funcţionare a instituţiei de educaţie antepreşcolară, instituţiei de învăţământ preşcolar, inclusiv a educaţiei antepreşcolare şi învăţământului preşcolar în instituţia de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate (în continuare - Instituţie), indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

2. Regulamentul are drept scop:

2.1. asigurarea unui cadru unitar de guvernanţă instituţională, aplicabil tuturor instituţiilor de învăţământ general care oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi/sau învăţământ preşcolar, bazat pe legalitate, responsabilitate, transparenţă şi eficienţă decizională;

2.2. delimitarea clară a competenţelor, rolurilor şi responsabilităţilor între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, fondatorii instituţiilor de învăţământ, organele de conducere şi consultative, precum şi conducerea executivă a instituţiei, în condiţiile legislaţiei;

2.3. garantarea accesului la educaţie de calitate pentru toţi copiii, în condiţii de siguranţă, echitate, incluziune şi respectare a drepturilor copilului, cu aplicarea principiului nediscriminării;

2.4. consolidarea autonomiei instituţionale responsabile, exercitate în limitele stabilite de actele normative, prin acordarea instituţiilor de învăţământ a competenţelor necesare pentru gestionarea eficientă a proceselor educaţionale, administrative şi financiare, cu asumarea răspunderii pentru rezultatele obţinute.

3. Prezentul Regulament se aplică:

3.1.instituţiilor de educaţie antepreşcolară;

3.2.instituţiilor de învăţământ preşcolar;

3.3.instituţiilor de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate (complexe educaţionale) cu conducere şi administraţie unică.

4. Respectarea prezentului Regulament revine:

4.1.personalului de conducere al instituţiei;

4.2.personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;

4.3.organelor de conducere şi consultative ale instituţiei;

4.4.părinţilor sau altor reprezentanţi legali ai copiilor, conform competenţelor prevăzute de actele normative.

5. În aplicarea prezentului Regulament, instituţia respectă cadrul normativ specific proceselor de administrare şi funcţionare aplicabile domeniului.

6. În cazul modificării, completării sau abrogării actelor normative la care face trimitere prezentul Regulament se aplică de drept actele normative.

7. Instituţia îşi desfăşoară activitatea în baza următoarelor principii de guvernanţă:

7.1. Legalitatea. Instituţia îşi organizează şi desfăşoară activitatea cu respectarea Constituţiei Republicii Moldova, a Codului educaţiei nr.152/2014, a actelor normative subsecvente şi a actelor interne adoptate în condiţiile cadrului normativ;

7.2. Autonomia instituţională responsabilă. Instituţia beneficiază de autonomie în organizarea activităţii interne, a procesului educaţional şi a gestionării resurselor, în limitele competenţelor stabilite de cadrul normativ şi cu asumarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate.

7.3. Interesul superior al copilului şi respectarea drepturilor acestuia. În toate deciziile şi acţiunile care vizează copiii, prevalează interesul superior al copilului, cu respectarea deplină a drepturilor acestuia şi a nevoii de dezvoltare holistică – fizică, cognitivă, socio-emoţională şi lingvistică.

7.4. Echitatea, egalitatea de şanse şi nediscriminarea. Instituţia asigură acces egal la educaţie şi servicii educaţionale de calitate pentru toţi copiii, fără discriminare pe criterii de origine, sex, limbă, etnie, religie, dizabilitate, statut socio-economic sau alte criterii prevăzute de lege.

7.5. Accesibilitatea şi incluziunea educaţională. Serviciile educaţionale oferite sunt accesibile tuturor copiilor din comunitate, inclusiv copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, prin adaptarea mediului educaţional şi a intervenţiilor la nevoile individuale ale copilului.

7.6. Calitatea educaţiei şi orientarea spre dezvoltarea copilului. Instituţia promovează calitatea educaţiei prin aplicarea curriculumului naţional, a standardelor educaţionale şi a mecanismelor de asigurare şi evaluare a calităţii, orientate spre progresul şi bunăstarea copilului.

7.7. Participarea actorilor educaţionali la procesele decizionale. Instituţia promovează participarea activă a personalului, părinţilor sau reprezentanţilor legali în procesele de informare, consultare şi luare a deciziilor, asigurând un dialog deschis şi constructiv.

7.8. Transparenţa şi responsabilitatea. Instituţia asigură transparenţa activităţii sale prin informarea corectă, clară şi la timp a comunităţii educaţionale şi îşi asumă responsabilitatea pentru deciziile, rezultatele şi resursele gestionate.

7.9. Flexibilitatea şi abordarea diferenţiată. Procesul educaţional este organizat într-o manieră flexibilă, adaptată diversităţii copiilor, contextului comunitar şi resurselor instituţiei, prin abordări diferenţiate şi individualizate.

7.10. Parteneriatul educaţional şi interinstituţional. Instituţia dezvoltă parteneriate cu familia, autorităţile publice, instituţiile medico-sanitare, de protecţie socială şi alte organizaţii comunitare, în scopul asigurării unui sprijin integrat pentru dezvoltarea copilului.

7.11. Debirocratizarea şi proporţionalitatea administrativă. Instituţia îşi organizează activitatea cu evitarea dublării documentelor, a raportărilor paralele şi a solicitării repetate a aceloraşi date. Documentele, rapoartele, registrele şi procedurile interne se întocmesc doar în cazurile prevăzute expres de actele normative sau atunci când sunt necesare pentru gestionarea unui risc concret, cu respectarea principiului proporţionalităţii faţă de mărimea şi capacitatea instituţiei.

8. Instituţia se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice, ideologice sau religioase.

9. În incinta instituţiei de învăţământ sunt interzise activităţile care contravin principiului neutralităţii, inclusiv:

9.1. crearea, organizarea sau funcţionarea formaţiunilor politice;

9.2. organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu caracter politic;

9.3. prozelitismul religios sub orice formă;

9.4. orice activitate care poate afecta sănătatea, securitatea, demnitatea sau integritatea fizică şi psihică a copiilor şi a personalului instituţiei.

10. Actele interne ale instituţiei se aplică în următoarea ordine ierarhică:

10.1.Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei;

10.2.hotărârile consiliului de administraţie;

10.3.hotărârile consiliului pedagogic;

10.4.ordinele directorului.

11. Actele interne ale instituţiei nu pot contraveni actelor normative şi prezentului Regulament.

12. Deciziile organelor de conducere adoptate în limitele competenţelor stabilite sunt executorii pentru personalul instituţiei şi se pun în aplicare prin ordinul directorului.

TIPURILE INSTITUŢIILOR ŞI ORGANIZAREA EDUCAŢIEI TIMPURII

Secţiunea 1

Tipurile instituţiilor

13. În funcţie de tipul de proprietate, instituţiile sunt publice şi private.

14. În conformitate cu structura învăţământului, instituţiile se clasifică în:

14.1.instituţie de educaţie antepreşcolară – creşă, centru comunitar de educaţie timpurie;

14.2.instituţie de învăţământ preşcolar – grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie;

14.3.instituţie de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate – complex educaţional (grădiniţă-creşă, şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-grădiniţă, liceu-grădiniţă) care se înfiinţează la decizia fondatorului, întrunind condiţii necesare pentru înscrierea copiilor şi elevilor de diferite vârste.

Secţiunea 2

Organizarea educaţiei timpurii

15. Educaţia timpurie include două cicluri:

15.1. educaţia antepreşcolară, pentru copiii cu vârsta de la 0 la 2 ani;

15.2. învăţământul preşcolar, pentru copiii cu vârsta de la 2 la 6(7) ani.

16. Educaţia timpurie se desfăşoară în creşe, grădiniţe, centre comunitare de educaţie timpurie, complexe educaţionale sau în alte entităţi care prestează servicii în conformitate cu standardele educaţionale de stat;

17. Educaţia timpurie poate fi organizată şi în:

17.1. instituţii de învăţământ special – destinată copiilor cu deficienţe senzoriale (auditive sau vizuale) şi copiilor cu dificultăţi severe de învăţare (dificultăţi multiple, asociate);

17.2. instituţii sanatoriale – destinată copiilor frecvent bolnavi sau cu diverse afecţiuni somatice cronice;

17.3. instituţii penitenciare – destinată copiilor cu vârsta de până la 3 ani ai căror mame se află în detenţie în aceeaşi instituţie;

17.4. instituţii medicale – destinată copiilor de 6-7 ani cu afecţiuni grave care necesită îngrijire medicală continuă.

18. Servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani pot fi oferite şi de către angajatori în beneficiul salariaţilor, la nivel de unitate, cu suportarea tuturor cheltuielilor aferente din mijloacele unităţii respective, conform cadrului normativ aprobat de Guvern.

19. Activitatea instituţiilor care oferă servicii de îngrijire a copiilor, menţionate la pct.17-18, este reglementată de acte normative şi prin regulamente proprii, elaborate în conformitate cu specificul acestora.

20. În funcţie de condiţiile locale şi la solicitarea părinţilor, cu respectarea normelor sanitare, medicale, pedagogice şi ergonomice, fondatorul poate aproba organizarea, în cadrul instituţiei, a grupelor cu învăţământ special pentru copii cu boli necontagioase.

21. Frecventarea unei instituţii cu învăţământ special, penitenciare, sanatoriale sau medicale este temporară şi tranzitorie. Scopul frecventării este integrarea sau reintegrarea copiilor în sistemul de învăţământ general.

22. Instituţia, în colaborare cu fondatorul, asigură condiţii de mediu adecvate şi oferă servicii educaţionale, de îngrijire, precum şi de reabilitare sau recuperare, în funcţie de necesităţile individuale ale copiilor şi de resursele disponibile la nivel local.

23. Instituţia în care sunt înscrişi copiii cu cerinţe educaţionale speciale, inclusiv cu dizabilităţi, colaborează cu instituţiile de protecţie socială, alte organizaţii publice sau private, persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate în vederea asistenţei acestor copii.

24. Evaluarea complexă şi/sau specifică a gradului de dezvoltare a copiilor pentru identificarea cerinţelor educaţionale speciale şi a serviciilor de suport, conform legislaţiei, se realizează cu informarea şi consultarea unui părinte sau al unui alt reprezentant legal al copilului, în baza metodologiei aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

25. Forma de incluziune a copilului cu cerinţe educaţionale speciale, timpul petrecut în instituţie, serviciile de reabilitare/recuperare, activităţile necesare copilului etc. se stabilesc de către Serviciul teritorial de asistenţă psihopedagogică (în continuare – STAP), în modul prevăzut de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu instituţia.

Secţiunea 3

Regimul juridic şi organizatoric al instituţiei

26. Instituţia publică este înfiinţată, reorganizată sau lichidată în baza deciziei consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi/sau al doilea. Decizia se fundamentează pe o evaluare a necesităţilor comunităţii în scopul determinării serviciilor necesare pentru a răspunde nevoilor copiilor şi familiilor acestora şi optimizării resurselor disponibile.

27. Instituţia privată este înfiinţată, reorganizată sau lichidată în modul prevăzut de Codul civil nr.1107/2002, Codul educaţiei nr.152/2014 şi prezentul Regulament. Aceasta activează în condiţiile legislaţiei şi ale actelor de constituire şi îndeplineşte aceleaşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă ca şi instituţiile educaţionale publice, dispune de autonomie organizatorică şi economico-financiară în conformitate cu reglementările legale.

28. În condiţiile legislaţiei şi ale actelor de constituire, instituţia are următoarele elemente definitorii:

28.1. decizia fondatorului de înfiinţare/ organizare a instituţiei şi/sau, după caz, Certificat de înregistrare, emis de Agenţia Servicii Publice privind genul de activitate în domeniul organizării procesului educaţional pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 6(7) ani, în scopul dezvoltării lor fizice, cognitive, lingvistice, emoţionale şi sociale;

28.2. documente care confirmă dispunerea de patrimoniu în proprietate publică/ privată sau prin administrare de locaţiune (sediu, dotări corespunzătoare, adresa juridică) conform prevederilor legale;

28.3. ştampilă, conform actelor normative.

29. Organizarea şi funcţionarea instituţiei se realizează în conformitate cu documentele de politică educaţională şi de protecţie a copilului ale Republicii Moldova, Codului Educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, Legea nr.435/2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr.370/2023 privind drepturile copilului, Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Codul Muncii nr.154/2003, alte acte legislative, hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii ale Guvernului, ordine ale Ministrului Educaţiei şi Cercetării, decizii/hotărâri ale ale fondatorului, alte acte normative din domeniu, precum şi în baza prezentului Regulament.

30. Instituţia publică poate avea statut de persoană juridică în condiţiile legislaţiei.

31. Pentru instituţiile sau subdiviziunile lipsite de personalitate juridică, atribuţiile privind încheierea contractelor, angajarea cheltuielilor, organizarea procedurilor de achiziţie, conducerea evidenţei contabile, administrarea patrimoniului şi raportarea financiară revin, după caz, fondatorului, gestionarului, executorului de buget sau instituţiei în structura căreia acestea funcţionează, în conformitate cu prevederile legale şi cu actele de constituire

32. Activitatea instituţiei se desfăşoară în baza documentelor obligatorii în conformitate cu Nomenclatorul tipurilor de documentaţie şi raportare în educaţie timpurie, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.514/2025.

33. Instituţia îşi desfăşoară activitatea în baza Autorizaţiei sanitare de funcţionare şi Autorizaţiei sanitară veterinară eliberate de către Centrul teritorial de sănătate publică şi, respectiv, de structura teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor.

34. Instituţia se subordonează:

34.1. organului local de specialitate din domeniul învăţământului (în continuare - OLSDÎ) – în domeniul proiectării, organizării, monitorizării şi evaluării procesului educaţional; monitorizării şi evaluării activităţii cadrelor didactice şi manageriale; formării continue, atestării şi recalificării acestora; acordării de asistenţă metodologică;

34.2. fondatorului – în domeniul dezvoltării bazei tehnico-materiale şi didactice, întreţinerii instituţiei, organizării alimentaţiei copiilor, salarizării personalului, asigurării securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi respectării normelor de protecţie civilă şi prevenire a incendiilor.

35. Procesul de învăţământ se desfăşoară în limba română şi, în limita posibilităţilor sistemului educaţional, în una din limbile de circulaţie internaţională sau, în condiţiile pct.36, în limbile minorităţilor naţionale.

36. În ariile locuite tradiţional sau în număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, dacă există o cerere suficientă, statul asigură, în limita posibilităţilor sistemului educaţional, ca persoanele aparţinând acestor minorităţi să beneficieze de condiţii corespunzătoare de a învăţa limba lor minoritară ori de a primi o educaţie în această limbă la nivelul învăţământului obligatoriu.

37. Limba de studiu pentru minorităţile naţionale este stabilită de fondator, pe baza solicitărilor scrise ale părinţilor.

38. Solicitările scrise ale părinţilor privind limba de studiu se depun anual, în perioada înscrierii copiilor în instituţie.

39. Includerea activităţilor cu caracter educaţional desfăşurate în limba română pentru copiii alolingvi este obligatorie începând cu vârsta de 4 ani şi este reglementată de documentele de politici educaţionale.

Secţiunea 4

Condiţii de amplasare a instituţiei

40. Instituţia îşi desfăşoară activitatea într-o clădire construită după proiect-tip sau clădire/spaţii adaptată/e, inclusiv în spaţii destinate şcolilor şi respectă cerinţele şi regulile securităţii antiincendiare, norme sanitare, standardele de infrastructură şi dotare, aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi alte structuri centrale de specialitate.

41. Instituţia îşi poate desfăşura activitatea în clădiri amplasate pe una sau mai multe adrese juridice, cu posibilitatea de a avea sucursale/filiale/subdiviziuni, fiecare respectând cerinţele menţionate la pct.40.

42. Este interzisă funcţionarea instituţiei sau a grupelor de copii antepreşcolari şi preşcolari în subsoluri/demisoluri sau în spaţii care pot dăuna sănătăţii şi protecţiei copiilor.

Secţiunea 5

Programul de activitate al instituţiei

43. Instituţia poate funcţiona cu diferite programe orare/de activitate, care corespund şi duratei prezenţei copiilor:

43.1. program de 6 ore;

43.2. program de 9 ore;

43.3. program de 10,5 ore;

43.4. program de 12 ore;

43.5. program de 24 ore.

44. Instituţia cu program prescurtat de 6 ore, ca regulă, oferă servicii educaţionale conform Curriculumului pentru educaţia timpurie şi Standardelor de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru grădiniţă, şcoală, viaţa personală şi socială în limitele pachetului standard de servicii, după caz – oferă şi servicii de alimentaţie şi asistenţă medicală în conformitate cu prevederile legale.

45. Instituţiile cu programe de 9 -12 ore, pe lângă serviciile educaţionale standard, oferă şi servicii de îngrijire, de alimentaţie, asistenţă medicală, supraveghere şi somn.

46. Instituţia cu program de 24 ore asigură copiilor servicii educaţionale, alimentaţie, îngrijire, protecţie şi somn de zi şi noapte şi, după caz, servicii de recuperare, reabilitare, proceduri speciale terapeutice şi profilactice, pe durata unei săptămâni. Prin program de lucru de 24 ore se înţelege perioada de îngrijire şi educaţie a copiilor cuprinsă între ora 700 a zilei de luni până la ora 1800 a zilei de vineri.

47. Programul de activitate a instituţiei se aprobă de către fondator, în funcţie de necesităţile familiilor, infrastructura instituţiei, disponibilitatea personalului, resursele financiare alocate, de nivelul de protecţie şi educaţie pe care le necesită copiii.

48. Începutul şi sfârşitul programului de activitate al instituţiei se stabileşte, reieşind din necesităţile părinţilor, ţinând cont de particularităţile fiziologice ale copilului, dar nu mai devreme de ora 630 şi nu mai târziu de ora 2000. Pentru instituţiile/grupele cu program de 24 ore, regimul de activitate se stabileşte de către fondator, cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie a copilului.

49. La nivelul aceleiaşi instituţii pot funcţiona grupe cu program divers de activitate.

50. Regimul zilnic pentru fiecare grupă de vârstă este aprobat de consiliul pedagogic, în baza Planului-cadru pentru învăţământul preşcolar elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi este adus la cunoştinţa părinţilor sau altor reprezentanţi legali prin afişare pe panoul informativ al grupei.

51. Modificarea orelor de aducere sau preluare a copilului, raportat la regimul zilnic aprobat, se admite doar cu titlu de excepţie, în situaţii obiective şi justificate (motive medicale sau alte circumstanţe excepţionale). Părinţii sau alţi reprezentanţi legali sunt obligaţi să informeze în prealabil instituţia – fie prin cerere scrisă însoţită de acte doveditoare, înregistrată la administraţie, fie prin notificare telefonică adresată cadrului didactic din grupă, cu asigurarea respectării stricte a programului de funcţionare al instituţiei.

PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ŞI OPERAŢIONALĂ

Secţiunea 1

Dispoziţii generale privind planificarea instituţională

52. Planificarea strategică şi operaţională constituie un proces esenţial de administrare a instituţiei şi reprezintă baza organizării şi desfăşurării activităţilor educaţionale, administrative, economico-financiare şi de dezvoltare instituţională.

53. Planificarea instituţională are drept scop asigurarea funcţionării eficiente a instituţiei, prin stabilirea clară a obiectivelor, priorităţilor, acţiunilor, responsabilităţilor şi resurselor necesare realizării acestora.

54. Procesul de planificare instituţională se realizează în mod sistematic, coerent şi participativ, cu implicarea personalului şi a organelor de conducere, în limitele competenţelor.

55. Planificarea instituţională asigură:

55.1. orientarea coerentă a activităţilor instituţiei spre realizarea finalităţilor educaţionale stabilite prin curriculumul naţional şi politicile educaţionale de stat;

55.2. utilizarea eficientă, transparentă şi responsabilă a resurselor umane, financiare şi materiale ale instituţiei;

55.3. corelarea deciziilor manageriale cu nevoile educaţionale ale copiilor, cu specificul comunităţii şi cu capacitatea instituţională;

55.4. fundamentarea deciziilor administrative pe date, analize interne, evaluări instituţionale şi rapoarte de activitate;

55.5. asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în procesul decizional.

56. Planificarea strategică şi operaţională se realizează cu respectarea următoarelor condiţii:

56.1. respectarea principiilor de activitate ale instituţiei, stabilite în Capitolul I;

56.2. conformitatea cu actele normative, inclusiv cu cele prevăzute în prezentul Regulament;

56.3. exercitarea competenţelor atribuite directorului instituţiei, consiliului de administraţie şi consiliului pedagogic.

Secţiunea 2

Documentele de planificare instituţională

57. În vederea realizării planificării strategice şi operaţionale, instituţia elaborează şi aplică următoarele documente de planificare instituţională:

57.1. Planul de dezvoltare al instituţiei;

57.2. Planul anual de activitate al instituţiei;

57.3. alte planuri operaţionale, numai dacă sunt prevăzute expres de actele normative sau dacă instituţia le consideră necesare pentru organizarea eficientă a activităţii.

58. Documentele de planificare instituţională sunt corelate între ele şi cu:

58.1. bugetul instituţiei;

58.2. structura organizatorică şi schema de încadrare a personalului.

59. Planul de dezvoltare al instituţiei este documentul strategic principal al instituţiei de învăţământ, elaborat pentru o perioadă de 3–5 ani. Acesta defineşte viziunea de dezvoltare a instituţiei, direcţiile strategice de acţiune şi obiectivele pe termen mediu, asigurând un cadru coerent pentru planificarea operaţională, organizarea, evaluarea şi luarea deciziilor educaţionale, administrative şi financiare.

60. Planul de dezvoltare al instituţiei se recomandă să cuprindă în structura sa următoarele componente:

60.1. contextul general (prezentarea informaţiei despre instituţie);

60.2. componenta de diagnoză şi analiză cu evaluarea contextului intern şi extern (analiza SWOT)

60.3. componenta strategică:

60.3.1. misiunea instituţiei;

60.3.2. viziunea instituţiei;

60.3.3. obiectivele strategice;

60.4. componenta operaţională: program de implementare (obiective specifice, activităţi, perioada de timp, responsabili, resurse necesare, indicatori de performanţă) în funcţie de domeniile stabilite;

60.5. monitorizarea şi evaluarea implementării Planului de dezvoltare al instituţiei;

60.6. factori de risc în implementarea Planului de dezvoltare al instituţiei.

60.7. bugetul/costuri de implementare a acţiunilor.

61. Elaborarea Planului de dezvoltare al instituţiei se realizează:

61.1. la iniţiativa directorului instituţiei;

61.2. prin consultarea personalului instituţiei şi a părinţilor sau altor reprezentanţi legali ai acestora;

61.3. cu implicarea organelor de conducere ale instituţiei, în limitele competenţelor acestora.

62. Planul de dezvoltare al instituţiei respectă următoarele criterii:

62.1. răspunde real nevoilor identificate prin diagnoză;

62.2. asigură legătura logică între misiune, viziune, diagnoză, obiective şi acţiuni;

62.3. are un limbaj accesibil şi structurat;

62.4. obiectivele sunt realizabile în termenele prevăzute şi cu resursele existente;

62.5. se armonizează cu politicile educaţionale naţionale şi locale.

63. Instituţiile care nu gestionează buget propriu includ în planul de dezvoltare al instituţiei doar acţiunile aflate în competenţa lor directă, iar aspectele financiare se corelează cu fondatorul/gestionarul.

64. Planul de dezvoltare al instituţiei se supune dezbaterii în cadrul consiliului pedagogic, se aprobă de consiliul de administraţie şi se aduce la cunoştinţa comunităţii educaţionale prin mijloace accesibile şi transparente.

65. Planul de dezvoltare al instituţiei poate fi revizuit:

65.1. periodic, la necesitate;

65.2. în cazul modificării semnificative a condiţiilor de funcţionare ale instituţiei;

65.3. la iniţiativa directorului, a consiliului de administraţie sau consiliului pedagogic.

66. Planul anual de activitate al instituţiei constituie documentul operaţional prin care se asigură implementarea Planului de dezvoltare al instituţiei pe durata unui an de activitate şi constituie baza organizării activităţii curente a instituţiei.

67. Planul anual de activitate al instituţiei respectă următoarele criterii:

67.1. se elaborează de către personalul de conducere al instituţiei, cu includerea componentelor elaborate de personalul responsabil, potrivit atribuţiilor stabilite;

67.2. se corelează cu bugetul aprobat al instituţiei şi cu resursele disponibile;

67.3. reflectă priorităţile stabilite în Planul de dezvoltare al instituţiei.

68. Planul anual de activitate al instituţiei are următoarea structură:

68.1. rezumatul analizei activităţii pentru anul precedent de studii;

68.2. obiective generale pentru anul curent de studii;

68.3. plan operaţional de activitate (obiective, acţiuni/activităţi, termene de realizare responsabili, resurse, indicatori de realizare) în funcţie de domeniile stabilite;

68.4. mecanisme de autoevaluare şi raportare;

68.5. bugetul anual estimativ pentru realizarea acţiunilor.

69. Planul anual de activitate al instituţiei se supune dezbaterii consiliului pedagogic şi se aprobă de consiliul de administraţie până la data de 15 septembrie anual.

70. Directorul este responsabil de implementarea Planului de dezvoltare al instituţiei şi Planului anual de activitate al instituţiei, de coordonarea activităţilor planificate şi de realizarea obiectivelor asumate.

Secţiunea 3

Monitorizarea, raportarea şi transparenţa procesului de planificare

71. Implementarea planurilor instituţionale se monitorizează continuu de director şi consiliul de administraţie, vizând gradul de realizare a obiectivelor, a acţiunilor planificate, respectarea termenelor şi utilizarea eficientă a resurselor instituţiei.

72. Rezultatele monitorizării servesc la ajustarea planurilor, fundamentarea deciziilor manageriale şi îmbunătăţirea performanţei instituţionale.

73. Directorul instituţiei prezintă anual consiliului de administraţie şi consiliului pedagogic Raportul de activitate, care include gradul de realizare a Planului anual de activitate, progresele în implementarea Planului de dezvoltare al instituţiei, dificultăţile întâmpinate şi măsurile de remediere.

74. Pentru asigurarea transparenţei, Raportul de activitate este adus la cunoştinţa întregii comunităţi educaţionale prin mijloace de comunicare accesibile.

75. Consultarea şi informarea privind documentele de planificare se realizează după cum urmează:

75.1. personalul instituţiei, în cadrul şedinţelor de lucru ale consiliului pedagogic şi prin alte forme de consultare internă;

75.2. părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai copiilor, în cadrul şedinţelor şi întâlnirilor organizate de instituţie.

Secţiunea 4

Corelarea planificării cu evaluarea şi responsabilitatea managerială

76. Documentele de planificare instituţională constituie baza obiectivă pentru evaluarea activităţii personalului de conducere şi a performanţei instituţiei.

77. Gradul de realizare a obiectivelor stabilite în Planul de dezvoltare al instituţiei şi în Planul anual de activitate al instituţiei se analizează periodic în cadrul şedinţei consiliului de administraţie şi, după caz, al consiliului pedagogic, în limitele competenţelor acestora.

78. Nerespectarea obligaţiilor privind elaborarea, implementarea, monitorizarea şi raportarea documentelor de planificare instituţională atrage răspunderea persoanelor responsabile, în conformitate cu legislaţia muncii, Codul educaţiei şi alte acte normative.

ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAŢIONAL

Secţiunea 1

Dispoziţii generale privind organizarea procesului educaţional

79. Procesul educaţional în instituţie se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu Planul-cadru pentru învăţământul preşcolar, Curriculumul naţional şi alte acte normative.

80. Instituţia are responsabilitatea de a asigura:

80.1. accesul egal al tuturor copiilor la activităţile educaţionale;

80.2. respectarea standardelor naţionale de calitate;

80.3. continuitatea procesului educaţional;

80.4. corelarea organizării procesului educaţional cu planificarea strategică şi operaţională prevăzută în Capitolul III.

81. Instituţia îşi exercită autonomia profesională în alegerea formelor, mijloacelor şi tehnologiilor educaţionale, în conformitate cu cadrul normativ şi documentele curriculare/ de referinţă, asigurând un mediu favorabil dezvoltării copiilor.

82. Instituţia garantează dreptul copilului la joc ca formă fundamentală de învăţare, metodă şi mijloc educaţional în toate activităţile desfăşurate. În acest sens, se asigură libertatea de alegere a jocurilor şi a activităţilor ludice, în deplină concordanţă cu nevoile, interesele şi ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil.

83. Instituţia respectă standardele naţionale aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru monitorizarea şi evaluarea copiilor, având ca obiectiv optimizarea procesului de învăţare şi dezvoltare a acestora până la vârsta de 6(7) ani. Rezultatele evaluărilor sunt reflectate în Raportul privind dezvoltarea fizică, cognitivă, personală, socio-emoţională şi lingvistică a copilului, fiind comunicate părinţilor şi învăţătorilor din clasele primare pentru a facilita tranziţia spre şcoală.

84. Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, procesul educaţional se desfăşoară pe baza unor programe individualizate, adaptate nevoilor specifice ale fiecărui copil. Aceste programe sunt elaborate în conformitate cu recomandările STAP, în urma evaluării complexe.

85. Copilul cu cerinţe educaţionale speciale şi/sau cu dizabilitate poate beneficia de suportul cadrului didactic de sprijin, conform cadrului normativ.

86. Asistentul personal, desemnat de către autorităţile din domeniul protecţiei sociale pentru susţinerea copilului cu dizabilitate severă, asistă în mod obligatoriu copilul în procesul educaţional pe toată perioada aflării acestuia în instituţie.

87. În situaţii de urgenţă (epidemii, pandemii, stări de alertă sau alte situaţii excepţionale), procesul educaţional se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu instrucţiunile, ordinele şi reglementările speciale emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de Ministerul Sănătăţii şi de alte autorităţi publice competente.

Secţiunea 2

Activităţile opţionale

88. La solicitările părinţilor şi cu acordul fondatorului, instituţia poate oferi copiilor activităţi opţionale. Acestea se desfăşoară suplimentar activităţilor prevăzute în Curriculum pentru Educaţie Timpurie şi Planul-cadru pentru învăţământul preşcolar.

89. Activităţile opţionale sunt organizate gratuit de instituţii extraşcolare publice, de instituţii acreditate sau de instituţia de învăţământ, prin angajarea de personal suplimentar din resursele proprii ale fondatorului.

90. Activităţile opţionale se organizează de către cadre didactice cu pregătire specială în domeniu, în spaţii adecvate, care nu afectează activitatea grupei şi respectă normele de siguranţă.

91. Copiii care nu sunt incluşi în activităţi opţionale, sunt antrenaţi în activităţi conform regimului zilei şi supravegheaţi de către cadrul didactic de la grupă.

92. Activităţile opţionale, se planifică şi se organizează în programul săptămânal al instituţiei nu mai mult de 2 tipuri per grupă de copii cu o periodicitate de 1-2 ori pe săptămână, în jumătatea a doua a zilei, după somnul de zi şi gustare. Orarul se aprobă de consiliul de administraţie al instituţiei.

93. Activităţile educaţionale opţionale, aprobate în Planul cadru se oferă doar pentru copiii cu vârsta de 4-6(7) ani, iar activităţile organizate la calculator – pentru copiii de la vârsta de 6 ani, în conformitate cu normele sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii.

94. Programele activităţilor opţionale se elaborează de către prestatorul de servicii educaţionale în baza criteriilor aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se coordonează cu OLSDÎ.

95. Instituţia va asigura părinţilor accesul la toate informaţiile privind organizarea activităţilor opţionale.

Secţiunea 3

Structura anului de studii

96. Instituţia publică funcţionează pe durata întregului an calendaristic, cu excepţia perioadei de vacanţă a copiilor.

97. Anul de studii în educaţia timpurie se organizează în perioada 01 septembrie - 31 august, fiind reglementat prin Planul-cadru pentru învăţământul preşcolar, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Acesta include două perioade distincte:

97.1. 01 septembrie – 31 mai – perioadă dedicată implementării Curriculumului pentru educaţia timpurie prin activităţi obligatorii integrate şi pe domenii specifice de activitate, activităţi extracurriculare şi, după caz, opţionale. Procesul educaţional se desfăşoară în două semestre succesive, în cadrul cărora se planifică şi se realizează unităţile de competenţă în toate grupele de vârstă;

97.2. 01 iunie – 31 august – perioadă recreativă estivală dedicată organizării odihnei active a copiilor prin activităţi educative specifice sezonului de vară, cu accent pe dezvoltarea artistico-estetică şi fortificarea sănătăţii. Totodată, se asigură respectarea perioadei de recuperare şi adaptare pentru copiii mici sau nou-veniţi, precum şi organizarea vacanţei şi concediilor personalului.

98. Reglementări specifice privind începutul şi sfârşitul anului de studii:

98.1. pentru copiii care finalizează grupa pregătitoare, anul de studii se încheie la 31 mai sau la o altă dată stabilită de către fondator, dar nu mai târziu de 01 august;

98.2. pentru copiii înscrişi într-o grupă nou creată, anul de studii începe la 1 iunie sau la o altă dată stabilită de fondator, dar nu mai târziu de 1 septembrie, în funcţie de perioada de scoatere din evidenţă a copiilor din grupa pregătitoare şi alte condiţii locale. Din momentul înscrierii, se asigură respectarea perioadei de adaptare a copiilor nou-veniţi;

98.3. formarea unei grupe noi de vârstă antepreşcolară sau a I-a şi a II-a mică se recomandă a fi realizată după încheierea perioadei de vacanţă a copiilor din instituţie, pentru a asigura o tranziţie lină şi o adaptare treptată a copiilor la mediul educaţional.

Secţiunea 4

Vacanţa copiilor

99. În intervalul 1 iunie – 31 august, se organizează vacanţa copiilor, cu o durată de 30 de zile calendaristice.

100. Pe durata vacanţei copiilor, în instituţie se desfăşoară lucrări de igienizare, dezinsecţie şi, după caz, reparaţii sau renovări curente ori capitale.

101. Perioada vacanţei se stabileşte anual de fondator, după consultarea părinţilor sau a altor reprezentanţi legali, până la data de 10 decembrie şi se comunică public cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte.

102. În perioada vacanţei, pentru copiii care nu pot rămâne în îngrijirea unui adult din familie sau a unui alt reprezentant legal, se recomandă ca fondatorul, în comun cu consiliul de administraţie al instituţiei, să identifice soluţii alternative de asigurare a continuităţii îngrijirii şi educaţiei copiilor. În acest sens, pot fi aplicate următoarele măsuri:

102.1. organizarea eşalonată a vacanţelor instituţiilor de educaţie timpurie aflate în administrarea aceluiaşi fondator, pentru a răspunde necesităţilor părinţilor;

102.2. transferul temporar al copiilor, la solicitarea părinţilor sau a altor reprezentanţi legali, într-o altă instituţie de educaţie timpurie din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, care îşi desfăşoară activitatea în perioada respectivă, în limita locurilor disponibile.

Secţiunea 5

Gestionarea activităţii educaţionale în situaţii excepţionale

103. Suspendarea temporară a procesului educaţional cu prezenţă fizică poate fi dispusă în situaţii excepţionale, precum epidemii sau pandemii, calamităţi naturale, condiţii meteorologice extreme, avarii tehnice majore, riscuri la adresa securităţii, instituirea stării de urgenţă, de asediu sau de război, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

104. Decizia privind suspendarea procesului educaţional se adoptă, în funcţie de natura şi gravitatea situaţiei, de către autorităţile publice competente, în conformitate cu cadrul legal, respectiv:

104.1. autorităţile naţionale abilitate în managementul situaţiilor de criză;

104.2. Comisia Naţională pentru Situaţii Excepţionale;

104.3. comisiile pentru situaţii excepţionale la nivel teritorial;

104.4. autoritatea publică locală, cu informarea OLSDÎ;

104.5. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în limitele competenţelor legale.

105. Reluarea activităţilor educaţionale are loc imediat ce condiţiile permit desfăşurarea procesului instructiv-educativ în siguranţă, în baza deciziei autorităţii care a dispus suspendarea.

106. În urma suspendării activităţilor educaţionale, instituţia implementează măsuri de remediere în vederea realizării curriculumului până la sfârşitul semestrului sau al anului de studii. Acţiunile de remediere se aprobă prin ordinul directorului instituţiei

107. În alte situaţii speciale, precum demararea unor proiecte investiţionale care implică lucrări de reparaţii capitale şi necesită o perioadă extinsă de execuţie, la decizia fondatorului, instituţia poate suspenda activitatea integral sau parţial, de regulă în perioada estivală, dar şi în alte perioade ale anului, cu informarea OLSDÎ.

108. Autoritatea administraţiei publice locale/fondatorul privat şi directorul instituţiei informează părinţii, organizaţiile sindicale şi personalul angajat şi asigură aplicarea măsurilor de protecţie socială a angajaţilor, în conformitate cu legislaţia.

COMPLETAREA GRUPELOR, ÎNSCRIEREA ŞI SCOATEREA DIN EVIDENŢĂ A COPIILOR

Secţiunea 1

Completarea grupelor de copii

109. Instituţia poate fi organizată cu una sau mai multe grupe de copii, în funcţie de condiţiile şi necesităţile locale.

110. Completarea grupelor se face după criteriul de vârstă al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globală al acestora. Într-o grupă pot fi înscrişi copii de aceeaşi vârstă sau de vârstă mixtă.

110.1. Grupele copiilor după vârstă:

110.1.1. grupa antepreşcolară: vârsta 0-2 ani;

110.1.2. grupa I mică: vârsta 2-3 ani;

110.1.3. grupa II mică: vârsta 3-4 ani;

110.1.4. grupa medie: vârsta 4-5 ani;

110.1.5. grupa mare: vârsta 5-6 ani;

110.1.6. grupa pregătitoare: vârsta 6-7 ani.

110.2. Grupe mixte (după particularităţile de vârstă şi dezvoltare):

110.2.1. copii din grupa antepreşcolară şi a I-a mică (0-3 ani);

110.2.2. copii din grupele I-a şi a II-a mică (2-4 ani);

110.2.3. copii din grupa a II-a mică şi medie (3-5 ani);

110.2.4. copii din grupele mici şi grupa medie (2-5 ani);

110.2.5. copii din grupa mare şi cea pregătitoare (5-7 ani).

110.3. În comunităţile mici şi în lipsa altor posibilităţi sau în cazul în care alternativa/metoda educaţională o presupune, se admite completarea grupei cu preşcolari de vârste şi niveluri de dezvoltare diferite 2-6(7) ani).

111. La stabilirea numărului de copii în grupe se va ţine cont de normele sanitare, financiare şi de specificul local.

112. Grupele din instituţiile de învăţământ special vor avea un număr de copii stabilit conform regulamentului-cadru de funcţionare a instituţiei de învăţământ special, aprobat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

113. Comasarea temporară sau definitivă a două grupe de aceeaşi vârstă sau de vârste diferite se poate efectua în cazul în care frecvenţa medie a copiilor din ambele grupe este mai mică de 70% din numărul de copii stabilit pentru fiecare grupă, conform prevederilor Regulamentului sanitar privind instituţiile de educaţie timpurie, pe o perioadă de cel puţin 2 luni consecutive.

114. Reducerea unei grupe de copii se dispune în situaţia în care frecvenţa medie a copiilor este mai mică de 70% din capacitatea grupei stabilită conform normelor prevăzute de Regulamentul sanitar pentru instituţiile de educaţie timpurie, pentru o perioadă mai mare de 4 luni consecutive. Prevederile prezentului punct nu se aplică instituţiilor de educaţie timpurie care funcţionează cu o singură grupă.

Secţiunea 2

Înscrierea copiilor

115. Înscrierea reprezintă includerea oficială a copilului într-o grupă de copii şi înregistrarea în evidenţele instituţiei, devenind beneficiar al serviciilor educaţionale.

116. Planul de înscriere a copiilor reprezintă actul prin care se stabilesc termenele, numărul şi categoria de grupe şi numărul de locuri disponibile.

117. Planul de înscriere a copiilor se avizează de consiliul de administraţie al instituţie şi se aprobă de către fondator, în funcţie de capacitatea de proiect a edificiului, a normelor sanitare şi a datelor statistice privind natalitatea prezentate de fondator.

118. Planul de înscriere aprobat şi locurile disponibile pentru anul de studii următor sunt afişate la avizier şi publicate pe site-ul/pagina oficială a instituţiei publice până la data de 30 aprilie a anului în curs.

119. În instituţia publică sunt înscrişi, la solicitare, fără probe de concurs, copiii din districtul şcolar corespunzător.

120. Pentru copiii de vârsta grupei pregătitoare înscrierea în instituţie şi frecventarea acesteia este obligatorie.

121. Înscrierea în instituţia publică începe cu procesul de depunere a cererii exclusiv de către părinte sau alt reprezentant legal al copilului, conform procedurii stabilite de fondator în baza recomandărilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

122. La cererea de înscriere în instituţie părintele sau alt reprezentant legal va anexa:

122.1. copia buletinului de identitate sau a cărţii de identitate a părintelui ori a reprezentantului legal cu extras de pe portalul https://verifica.gov.md sau eliberat de Agenţia Servicii Publice privind confirmarea vizei de domiciliu;

122.2. actul care confirmă calitatea de reprezentant legal, după caz;

122.3. contract de locaţiune, după caz (pentru persoanele care urmează să justifice locul de trai la o altă adresă decât la adresa înregistrată la Agenţia Servicii Publice);

122.4. copia certificatului de naştere a copilului;

122.5. copia certificatului de vaccinare f-063-3/e;

122.6. alte acte, după caz, pentru confirmarea criteriilor de prioritizare.

123. În situaţia în care numărul cererilor depăşeşte numărul locurilor disponibile şi este necesară aplicarea criteriilor de prioritizare, fondatorul constituie o comisie de înscriere, investită cu drept de decizie.

124. Componenţa comisiei poate include 3-5 persoane, în funcţie de necesităţile şi specificul instituţiei: un reprezentant al administraţiei publice locale, directorul, cadre didactice, psihologul, logopedul, precum şi alte persoane relevante. Unul dintre membrii comisiei va îndeplini funcţia de secretar şi va documenta activitatea comisiei.

125. Criterii de prioritizare la ocuparea locurilor pentru copiii din district:

125.1. cu vârsta de 6-7 ani;

125.2. cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau rămas fără ocrotire părintească;

125.3. aflaţi în îngrijire parentală substitutivă, conform Hotărârii Guvernului nr.1361/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la serviciul de asistenţă parentală profesionistă;

125.4. cu cerinţe educaţionale speciale;

125.5. care cel puţin unul dintre fraţii/surorile mai mari care sunt înscrişi în instituţia respectivă;

125.6. ai căror părinţi/bunici sunt angajaţi ai instituţiei de învăţământ vizate;

125.7. proveniţi din familii cu trei sau mai mulţi copii minori;

125.8. ai căror părinţi sau alţi reprezentanţi legali îşi urmează studii cu frecvenţă în instituţii de învăţământ;

125.9. aflaţi în alte situaţii de vulnerabilitate sau cazuri excepţionale, probate prin documente justificative.

126. Comisia examinează cererile, verifică îndeplinirea criteriilor şi formulează propunerea de admitere sau respingere motivată.

127. Comisia prelucrează datele cu caracter personal exclusiv în scopul organizării şi desfăşurării procesului de înscriere.

128. Înscrierea se dispune prin ordinul directorului instituţiei sau prin actul autorităţii competente, după caz.

129. Decizia privind înscrierea sau refuzul înscrierii copilului se comunică părintelui sau reprezentantului legal, în scris şi/sau prin mijloace electronice, iar în cazul refuzului se indică motivele şi modalitatea de contestare.

130. Copiii din alte districte ori alte localităţi pot fi înscrişi în instituţia publică doar pe locurile rămase libere, după înscrierea copiilor din districtul stabilit pentru instituţie, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

131. Pentru înscrierea copiilor pe locurile libere, comisia aplică aceleaşi criterii de prioritizare, în ordinea depunerii dosarelor solicitanţilor, luând în calcul că toţi copiii au drepturi egale de acces la educaţie.

132. Este interzis refuzul înscrierii copiilor în instituţia publică sau privată, pe baza criteriilor discriminatorii, inclusiv din cauza rasei, naţionalităţii, etniei, limbii, religiei, statutului socio-economic, convingerilor, sexului, vârstei, dizabilităţii, afecţiunilor cronice necontagioase, statutului HIV sau apartenenţei la o categorie defavorizată.

133. Înscrierea copiilor gemeni se va asigura în aceeaşi instituţie şi, la solicitarea părinţilor sau altor reprezentanţi legali, în aceeaşi grupă.

134. Dacă un părinte sau alt reprezentant legal al copilului activează ca educator sau asistent de educator în grupa în care ar trebui să fie înscris copilul său, copilul va fi înscris într-o altă grupă sau angajatul va fi transferat la o altă grupă. Această regulă se aplică întotdeauna, cu excepţia situaţiei în care instituţia are o singură grupă.

135. După decizia finală de înscriere în instituţie, părintele sau alt reprezentant legal va prezenta:

135.1. actele anexate la cererea de înscriere, în original, pentru verificarea conformităţii şi autenticităţii copiilor prezentate la dosar;

135.2. concluzia privind examenul medical şi rezultatele investigaţiilor de laborator eliberate de către medicul de familie prin formularul F-027/e.

136. Înscrierea copilului cu dizabilităţi în instituţia de învăţământ special se face în baza prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei de învăţământ special, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

137. Pentru înscrierea copiilor în instituţie sanatorială este necesar actul corespunzător de la instituţia medicală de profil.

138. Înscrierea copiilor în instituţie se face eşalonat, de regulă, în perioada iunie-august sau, după caz, în toată perioada anului şcolar, în limita locurilor disponibile.

139. La înscrierea copiilor în instituţia publică nu se percep taxe.

Secţiunea 3

Transferul şi scoaterea din evidenţă a copiilor

140. Transferul copilului de la o instituţie la alta se face la cererea părinţilor sau altor reprezentanţi legali în limita locurilor disponibile, cu acordul scris al instituţiei primitoare.

141. Păstrarea locului copilului în instituţie are loc în următoarele situaţii:

141.1. în caz de carantină sau de boală a copilului, a părintelui ori a altui reprezentant legal, cu prezentarea actelor justificative;

141.2. pe durata concediului părinţilor sau al altor reprezentanţi legali, pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice, în baza unei cereri scrise;

141.3. pe perioada vacanţei copiilor stabilite de instituţie;

141.4. în cazul delegaţiilor de serviciu ale părinţilor sau ale altor reprezentanţi legali, confirmate prin acte doveditoare.

142. Scoaterea din evidenţă a copiilor din instituţie se efectuează de către director:

142.1. la solicitarea părinţilor sau altor reprezentanţi legali ai copilului;

142.2. la absolvirea învăţământului preşcolar;

142.3. în caz de deces al copilului.

143. Pentru copiii din grupa pregătitoare, scoaterea din evidenţă la solicitarea părinţilor sau altor reprezentanţi legali ai copilului se acceptă doar în următoarele situaţii:

143.1.1. stabilirea locului de trai peste hotare;

143.1.2. transferul la o altă instituţie.

144. Data scoaterii din evidenţă a copiilor care urmează să fie înscrişi în învăţământul primar se stabileşte de către fondator, în Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, fără a depăşi data de 1 august a anului respectiv. Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului sunt informaţi în scris şi/sau prin mijloace electronice cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data scoaterii copilului din evidenţa instituţiei.

145. În instituţiile private, înscrierea şi scoaterea din evidenţă a copilului se reglementează de către fondator sau consiliul de administraţie al instituţiei, cu respectarea garanţiilor privind învăţământul obligatoriu, nediscriminarea, protecţia copilului, sănătatea şi protecţia datelor cu caracter personal.

MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA INSTITUŢIONALĂ

146. Managementul şi administrarea instituţională reprezintă ansamblul mecanismelor de conducere, coordonare, decizie şi control prin care instituţia îşi realizează misiunea educaţională şi asigură funcţionarea sa eficientă.

147. Managementul şi administrarea instituţiei se exercită în conformitate cu legislaţia naţională educaţională, a muncii, financiară şi cu prevederile prezentului Regulament.

148. Cadrul de management şi administrare se aplică pentru toate instituţiile şi se adaptează mărimii, profilului şi contextului de funcţionare al acestora, în limitele prezentului Regulament.

149. La nivelul instituţiei activează următoarele organe şi personal de conducere:

149.1. consiliul de administraţie;

149.2. consiliul pedagogic;

149.3. directorul.

Secţiunea 1

Consiliul de administraţie

150. Consiliul de administraţie al instituţiei este organ de conducere cu rol de decizie în domeniul administrativ.

151. Consiliul de administraţie este format din: director, metodist, un reprezentant delegat de administraţia publică din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi în care se află instituţia, doi reprezentanţi ai părinţilor, delegaţi de adunarea generală a părinţilor, doi reprezentanţi ai cadrelor didactice, delegaţi de consiliul pedagogic. Pentru instituţiile în care lipseşte unitatea de metodist, acesta va fi substituit cu o persoană delegată de către consiliul local.

152. Preşedintele consiliului de administraţie este ales de membrii consiliului de administraţie din rândul acestora, prin vot secret al majorităţii, cu excepţia directorului instituţiei, care nu poate deţine această funcţie.

153. Consiliul de administraţie al instituţiei funcţionează în baza Regulamentului-cadru cu privire la funcţionarea consiliului de administraţie al instituţiei de învăţământ general, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Culturii şi Cercetării nr.269/2020.

154. Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din instituţiile de învăţământ general prevede următoarele atribuţii ale consiliului de administraţie:

154.1. participă, prin reprezentanţii săi, în comisia de concurs pentru desemnarea directorului instituţiei;

154.2. participă, în conformitate cu prevederile metodologiei de evaluare, aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la evaluarea activităţii directorului instituţiei de învăţământ;

154.3. avizează bugetul instituţiei;

154.4. dezbate schema de încadrare a personalului instituţiei;

154.5. aprobă orarul de activitate al instituţiei;

154.6. aprobă planul de dezvoltare al instituţiei, planul anual de activitate al instituţiei, regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei şi raportul de activitate al instituţiei;

154.7. avizează, în baza capacităţii de proiect a instituţiei şi a prognozei efectivului de copii, numărul de grupe pe ani de studii şi numărul de copii în fiecare grupă.

154.8. avizează şi monitorizează, în limitele competenţelor stabilite de lege, utilizarea resurselor financiare provenite din alte surse legale decât cele bugetare.

Secţiunea 2

Consiliul pedagogic

155. Consiliul pedagogic este organul de conducere cu rol de decizie în domeniul educaţional la nivelul instituţiei. Acesta este format din cadrele didactice din instituţie şi este condus de directorul instituţiei.

156. Cvorumul necesar pentru întrunirea în şedinţă a consiliului pedagogic este de 2/3 din numărul total al membrilor.

157. La şedinţele consiliului pedagogic directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, personalul didactic auxiliar şi/sau personalul nedidactic din instituţia de învăţământ, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor sau ai administraţiei publice locale şi ai altor parteneri educaţionali.

158. Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului pedagogic este obligatorie. Absenţa nemotivată se consideră ca abatere disciplinară în condiţiile Codului muncii.

159. Şedinţele consiliului pedagogic se pot desfăşura în format fizic, hibrid sau online, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferinţă, conform unei proceduri stabilite la nivelul instituţiei.

160. Consiliul pedagogic are următoarele atribuţii:

160.1. examinează/dezbate şi propune pentru aprobare consiliului de administraţie al instituţiei:

160.1.1. Planul anual de activitate şi Plan de dezvoltare al instituţiei, eventuale completări sau modificări ale acestuia;

160.1.2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei, elaborat în baza prezentului Regulament;

160.2. examinează, dezbate şi aprobă:

160.2.1. planul de învăţământ al instituţiei;

160.2.2. planurile de învăţământ ale grupelor;

160.2.3. Raportul anual de activitate al instituţiei pe dimensiunea procesului educaţional şi a formării continue a cadrelor didactice/personalului;

160.2.4. planurile educaţionale individualizate pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale;

160.2.5. programele activităţilor opţionale etc.

160.3. participă în procesul de atestare a cadrelor didactice din instituţie, în conformitate cu prevederile Regulamentului de atestare a cadrelor didactice în învăţământul general, profesional tehnic şi din cadrul structurilor locale de asistenţă psihopedagogică, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr 1091/2020;

160.4. identifică şi dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii educaţionale din instituţie;

160.5. examinează şi ia decizii privind organizarea şi rezultatele muncii cadrelor didactice;

160.6. deleagă cadrele didactice în componenţa consiliului administraţie al instituţiei, a comisiilor speciale ale instituţiei şi comisiile de concurs;

160.7. poate formula propuneri asupra proiectelor de acte normative şi metodologice, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a OLSDÎ sau a fondatorului, în măsura în care acestea vizează direct activitatea instituţiei.

160.8. consiliul pedagogic poate avea şi alte atribuţii prevăzute de actele normative.

161. Directorul instituţiei numeşte prin ordin secretarul consiliului pedagogic din rândul cadrelor didactice.

162. Secretarul consiliului pedagogic este responsabil de:

162.1. redactarea lizibilă şi inteligibilă a proceselor - verbale în timpul şedinţelor consiliului pedagogic;

162.2. asigurarea arhivării corespunzătoare a materialelor puse în discuţie în cadrul şedinţelor consiliului pedagogic;

162.3. arhivarea deciziilor adoptate de consiliu.

163. Procesele-verbale se redactează în registrul de procese-verbale al consiliului pedagogic sau în format electronic, la alegerea instituţiei, cu respectarea următoarelor condiţii:

163.1.registrul de procese-verbale al consiliului pedagogic este numerotat pe fiecare pagină, semnat şi aplicat sigiliu de către director pe ultima pagină pentru certificarea numărului acestora;

163.2.Procesele-verbale redactate în format electronic se păstrează în dosare electronice organizate pe ani de studii, pe serverul instituţiei sau într-un sistem informaţional de gestionare a documentelor, cu realizarea periodică a copiilor de siguranţă (backup) şi cu asigurarea protecţiei, integrităţii şi accesibilităţii documentelor pe întreaga perioadă de păstrare

163.3.procesele-verbale ale consiliului pedagogic sunt însoţite de materiale aferente în formatul decis de către consiliul pedagogic (rapoarte, note informative, tabele, liste, demersuri etc.);

163.4.procesele - verbale şi materialele aferente se păstrează 5 ani.

164. Deciziile consiliului pedagogic se iau prin vot majoritar, deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor şi sunt obligatorii pentru personalul instituţiei.

165. Deciziile consiliului pedagogic sunt puse în aplicare prin ordinul directorului instituţiei.

166. Consiliul pedagogic se întruneşte în şedinţe, pe parcursul anului de studii, ori de câte ori este necesar pentru exercitarea atribuţiilor stabilite în prezentul Regulament, precum şi pentru soluţionarea altor necesităţi apărute.

Secţiunea 3

Directorul instituţiei

167. Directorul este conducătorul executiv al instituţiei de educaţie timpurie şi răspunde de organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea acesteia, precum şi de calitatea serviciilor educaţionale, de îngrijire şi protecţie oferite copiilor

168. Directorul exercită conducerea instituţiei în baza:

168.1. legislaţiei;

168.2. prezentului Regulament;

168.3. deciziilor consiliului de administraţie;

168.4. ordinelor, metodologiilor şi politicilor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

168.5. fişei de post, elaborată şi aprobată de fondator/gestionar.

169. În problemele organizării, monitorizării şi evaluării procesului educaţional, precum şi a instruirii continue, a monitorizării, evaluării şi atestării cadrelor didactice, directorul este subordonat OLSDÎ, iar în domeniul financiar şi al dezvoltării instituţionale – fondatorului.

170. Directorul exercită următoarele funcţii manageriale de analiză, planificare, organizare, coordonare, monitorizare, evaluare şi apreciere.

171. Directorul instituţiei are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

171.1. reprezintă instituţia în relaţia cu autorităţile publice, persoanele juridice şi fizice;

171.2. promovează şi implementează politica statului în domeniul educaţiei timpurii;

171.3. asigură managementul strategic şi operaţional al instituţiei;

171.4. organizează şi coordonează activitatea educaţională, administrativă şi financiară;

171.5. răspunde de calitatea serviciilor educaţionale, de îngrijire şi protecţie;

171.6. coordonează elaborarea documentelor de planificare instituţională şi le prezintă spre examinare, avizare sau aprobare organelor competente, potrivit prezentului Regulament;

171.7. emite ordine pentru personal;

171.8. exercită atribuţii privind angajarea, evaluarea, promovarea şi eliberarea din funcţie a personalului instituţiei în condiţiile legii, ale actelor normative şi în limitele competenţelor angajatorului;

171.9. gestionează patrimoniul şi resursele instituţiei;

171.10. participă la elaborarea şi gestionarea bugetului;

171.11. asigură cadrul organizatoric şi controlul intern privind evidenţa şi veridicitatea datelor introduse în SIME;

171.12. elaborează anual raportul de activitate.

172. Directorul iniţiază şi dezvoltă parteneriate socio-educaţionale cu diverşi parteneri educaţionali:

172.1. familiile copiilor (părinţii sau alţi reprezentanţi legali);

172.2. instituţii de învăţământ (general, profesional, superior, de formare continuă), precum şi de cercetare;

172.3. instituţii ce oferă servicii pentru copii şi familie (centre educaţionale, case de cultură, centre de zi, centre de creaţie, centre de sport, bibliotecă etc.);

172.4. asociaţii, fundaţii, asociaţii obşteşti, organizaţii internaţionale, mass-media;

172.5. alţi agenţi educaţionali (autoritatea publică locală, biserica, poliţia, centrele locale de sănătate, de asistenţă socială, agenţi economici etc.).

173. Activitatea de parteneriat este făcută publică prin afişarea la sediul instituţiei, pe site-ul instituţiei, prin comunicate de presă şi alte mijloace de informare.

174. Activităţile de parteneriat nu pot avea caracter politic, electoral, confesional sau contrar legii.

175. În lipsa directorului, atribuţiile acestuia sunt exercitate de metodist sau de un alt cadru didactic desemnat, prin ordinul angajatorului, cu drept de semnătură.

176. Persoanele delegate poartă răspundere personală pentru legalitatea documentelor semnate.

177. Directorul răspunde personal pentru legalitatea deciziilor adoptate, pentru buna administrare a instituţiei şi pentru performanţele acesteia, împreună cu consiliul de administraţie.

Secţiunea 4

Organele consultative

178. Pentru exercitarea misiunii, funcţiilor şi atribuţiilor, precum şi a monitorizării şi evaluării calităţii serviciilor prestate, la nivelul instituţiei funcţionează următoarele organe consultative:

178.1. Comisia de evaluare internă şi atestare în învăţământul general;

178.2. Comisia multidisciplinară instituţională;

178.3. Consiliul de etică;

178.4. Grupul de lucru intraşcolar.

179. În instituţie pot fi instituite şi alte comisii/grupuri de lucru în conformitate cu prevederile actelor normative şi în funcţie de necesităţi.

180. Componenţa nominală şi termenul de activitate al fiecărui organ consultativ se stabilesc prin ordinul directorului, în conformitate cu actele normative.

181. Comisia de evaluare internă şi atestare este un organ consultativ al instituţiei, responsabil de evaluarea activităţii cadrului didactic şi examinarea materialelor aferente procesului de atestare. Comisia analizează informaţiile privind calitatea, eficienţa activităţii cadrelor didactice, deontologia profesională a acestora, validează documentele justificative şi înaintează propuneri consiliului pedagogic de conferire sau confirmare a gradelor didactice, conform prevederilor Regulamentului de atestare.

182. Comisia de evaluare internă şi atestare este compusă din cel puţin 5 membri: cadre de conducere şi didactice cu grad didactic doi, unu sau superior, care au rezultate deosebite şi eficienţă în activitatea didactică recunoscute la nivel raional/municipal/naţional sau cu titlu ştiinţific în domeniu.

183. Comisia de evaluare internă şi atestare îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general, profesional tehnic şi din cadrul structurilor de asistenţă psihopedagogică, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Culturii şi Cercetării, nr.1091/2020.

184. Comisia multidisciplinară instituţională este un element structural obligatoriu al instituţiei care coordonează dezvoltarea şi implementarea educaţiei incluzive la nivel de instituţie.

185. Comisia multidisciplinară instituţională este compusă din: directorul instituţiei (preşedintele comisiei), metodistul, 2-3 cadre didactice (în cazul instituţiilor cu 4 şi mai multe grupe), psihologul, logopedul, asistentul medical din instituţie, conducătorul muzical, educatorul grupei.

186. Comisia multidisciplinară instituţională îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Regulamentul-cadru al Comisiei multidisciplinare instituţionale din învăţământul general, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.1493/2025.

187. Consiliul de etică este organul colegial, consultativ în cadrul instituţiei care contribuie la asigurarea educaţiei de calitate, prin aplicarea standardelor şi regulilor de conduită pentru personalul de conducere, personalul didactic şi personalul didactic auxiliar din instituţie, promovând valorile deontologice şi respectarea normelor morale în activitatea educaţională.

188. Consiliul de etică este compus din 5 membri: doi reprezentanţi delegaţi de consiliul de administraţie, inclusiv directorul, două cadre didactice alese de consiliul pedagogic şi un reprezentant al organizaţiei sindicale din instituţie.

189. Consiliul de etică îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Regulamentul-tip de organizare şi funcţionare a consiliului de etică al instituţiei de învăţământ general, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr.1095/2016.

190. Grupul de lucru intraşcolar este un grup de specialişti din cadrul instituţiei care este constituit prin ordinul directorului, la necesitate, la propunerea coordonatorului responsabil de prevenirea şi gestionarea cazurilor de abuz şi neglijare.

191. Activitatea grupului de lucru intraşcolar este ghidată de coordonatorul activităţilor de prevenire, identificare, raportare, referire şi asistenţă în cazurile de abuz faţă de copii. Din componenţa grupului pot face parte cadre didactice, psihologul şi directorul.

192. Grupul este convocat ori de câte ori apare un caz care necesită analiză şi intervenţie, iar componenţa poate varia în funcţie de specificul fiecărui caz.

193. Grupul nu aplică sancţiuni, ci contribuie la prevenirea şi diminuarea fenomenului de violenţă în instituţie.

194. Grupul de lucru intraşcolar îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Metodologia de aplicare a Procedurii de organizare instituţională şi de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învăţământ în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr.858/2013.

195. În instituţiile mici, cu număr redus de grupe sau personal (mai puţin de 4 cadre didactice şi manageriale), organele consultative pot funcţiona în formule simplificate (min 3 membri).

Secţiunea 5

Procesul decizional şi răspunderea în managementul instituţional

196. Procesul decizional în instituţie este organizat în mod sistemic, transparent şi participativ, asigurând un echilibru între decizia individuală a directorului şi decizia colectivă a organelor de conducere.

197. Procesul decizional se fundamentează pe principiile generale prevăzute la pct.7 din prezentul Regulament, cu accent pe:

197.1. interesul superior al copilului, care prevalează în toate deciziile administrative şi pedagogice;

197.2. autonomia instituţională responsabilă, exercitată în limitele competenţelor stabilite;

197.3. transparenţa şi consultarea, prin implicarea activă a personalului şi părinţilor în procesele decizionale;

197.4. legalitatea şi asumarea răspunderii pentru deciziile adoptate şi impactul acestora.

198. Exercitarea actului decizional se realizează prin:

198.1. decizii individuale, emise de director prin ordine, în limitele competenţelor sale legale;

198.2. decizii colegiale, adoptate de consiliul de administraţie, consiliul pedagogic sau alte organe colective/consultative, conform atribuţiilor specifice.

199. Deciziile cu impact major asupra procesului educaţional, gestionării resurselor financiare sau structurii organizatorice sunt supuse obligatoriu consultării organelor de conducere şi/sau consultative relevante, asigurând participarea subiecţilor educaţionali.

200. Directorul şi membrii organelor de conducere, precum şi ai celor consultative, poartă răspundere juridică pentru legalitatea, oportunitatea şi modul de adoptare a deciziilor, în conformitate cu actele normative şi prezentul Regulament.

PROCESUL DE MANAGEMENT AL RESURSELOR UMANE

Secţiunea 1

Dispoziţii generale privind managementul resurselor umane

201. Managementul resurselor umane în instituţie se realizează în conformitate cu legislaţia muncii, Codul educaţiei şi actele normative subsecvente.

202. Personalul didactic, are misiunea de a asigura realizarea politicilor educaţionale de stat, prin desfăşurarea activităţilor de predare, învăţare, evaluare şi educaţie, în conformitate cu actele normative, standardele educaţionale naţionale şi curriculumul naţional.

203. Instituţia asigură un management al resurselor umane bazat pe profesionalism şi etică, prin:

203.1. selecţie şi angajare riguroasă: ocuparea funcţiilor (didactice, auxiliare şi nedidactice) exclusiv cu personal care deţine calificarea corespunzătoare, prin procese de recrutare transparente şi imparţiale;

203.2. respectarea drepturilor şi demnităţii: garantarea dreptului la muncă, la protecţie împotriva discriminării şi asigurarea unui mediu care respectă demnitatea profesională a fiecărui angajat;

203.3. dezvoltare şi evaluare continuă: susţinerea formării profesionale continue şi realizarea evaluării şi promovării personalului în strictă conformitate cu criteriile de performanţă şi cadrul normativ.

Secţiunea 2

Categoriile de personal ale instituţiei

204. În instituţia de învăţământ activează următoarele categorii de personal:

204.1. personalul de conducere;

204.2. personal didactic;

204.3. personal didactic auxiliar;

204.4. personal nedidactic.

205. Statutul, atribuţiile, drepturile, obligaţiile şi condiţiile de activitate ale fiecărei categorii de personal sunt stabilite prin legislaţie şi regulamentele specifice aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

206. Personalul angajat al instituţiei îşi desfăşoară activitatea în baza:

206.1. contractului individual de muncă (întocmit în conformitate cu prevederile Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003) şi, după caz, a contractului colectiv de muncă;

206.2. fişei postului aprobată de angajator, în conformitate cu actele normative.

206.3. cadrului normativ din domeniul educaţiei.

Secţiunea 3

Angajarea personalului de conducere al instituţiei - directorul

207. Funcţia de director se ocupă prin concurs, în condiţiile actelor normative.

208. Directorul instituţiei publice este numit în funcţie pentru un termen de 5 ani şi încheie contract individual de muncă cu fondatorul/gestionarul instituţiei.

209. La expirarea termenului de 5 ani, contractul individual de muncă al directorului încetează de drept, funcţia devenind vacantă.

210. Directorul poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea termenului contractului individual de muncă, în condiţiile şi temeiurile prevăzute de legislaţia muncii.

Secţiunea 4

Angajarea personalului didactic

211. Angajarea personalului didactic se realizează în baza următoarelor criterii cumulative:

211.1. schema de încadrare aprobată, în conformitate cu prevederile Normelor de personal pentru instituţiile de educaţie antepreşcolară, instituţiile de învăţământ preşcolar şi instituţiile de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate, aprobate prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.122/2025;

211.2. condiţiile de eligibilitate, nivelul de studii şi calificarea profesională stabilite de actele normative;

211.3. bugetului aprobat pentru instituţie.

212. Angajarea personalului didactic se realizează prin una dintre următoarele modalităţi, în funcţie de statutul candidatului şi de prevederile actelor normative:

212.1. prin concurs, organizat la nivelul instituţiei;

212.2. prin repartizare, în cazul tinerilor specialişti, efectuată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

213. La concursul pentru ocuparea unui post didactic pot participa toţi candidaţii care întrunesc condiţiile de eligibilitate, de studii şi de calificare profesională prevăzute de legislaţie.

214. Pentru ocuparea funcţiilor didactice sunt obligatorii cerinţele minime de calificare prevăzute la art.132 alin.(1) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014.

215. Funcţiile didactice în educaţia timpurie pot fi ocupate şi de persoane care:

215.1. deţin un act de studii la o specialitate conexă sau echivalentă funcţiei vacante/temporar vacante;

215.2. deţin un certificat de recalificare profesională sau de validare a competenţelor profesionale corespunzătoare funcţiei didactice şi nivelului de calificare deţinut, eliberat în conformitate cu Metodologia privind recalificarea cadrelor didactice şi validarea competenţelor profesionale în vederea ocupării funcţiilor didactice în educaţie timpurie, învăţământ primar, gimnazial, liceal aprobată prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării.

Secţiunea 5

Angajarea tinerilor specialişti prin repartizare

216. În instituţiile publice, tinerii specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ profesional tehnic şi superior pedagogic sau superior de alt profil, care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de legislaţie, pot fi angajaţi prin mecanismul de repartizare.

217. Repartizarea tinerilor specialişti se efectuează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în temeiul Regulamentului cu privire la repartizarea absolvenţilor în câmpul muncii în funcţii didactice vacante, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.391/2024, şi are următoarele efecte juridice:

217.1. este obligatorie pentru instituţia de învăţământ beneficiară, în limitele posturilor didactice vacante;

217.2. constituie temei legal pentru angajarea tânărului specialist;

217.3. stă la baza încheierii contractului individual de muncă cu angajatorul.

218. Instituţia asigură tinerilor specialişti repartizaţi:

218.1. integrarea profesională în colectivul instituţiei;

218.2. condiţiile necesare pentru exercitarea funcţiei didactice, corespunzător nivelului de învăţământ şi disciplinei predate;

218.3. accesul la măsurile de sprijin şi facilităţile prevăzute de actele normative pentru tinerii specialişti.

219. Tinerii specialişti angajaţi în funcţii didactice, care sunt absolvenţi ai programelor de învăţământ superior de alt profil decât cel pedagogic, au obligaţia de a urma modulul psihopedagogic în termen de cel mult doi ani de la data ocupării funcţiei didactice, în condiţiile stabilite de actele normative.

Secţiunea 6

Angajarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic

220. Numărul de posturi pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic se stabileşte în temeiul Normelor de personal pentru instituţiile de educaţie antepreşcolară, instituţiile de învăţământ preşcolar şi instituţiile de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate, aprobate prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.122/2025.

221. Ocuparea funcţiilor de personal didactic auxiliar şi nedidactic se realizează în baza următoarelor criterii cumulative:

221.1. schema de încadrare aprobată, în conformitate cu prevederile Normelor de personal pentru instituţiile de educaţie antepreşcolară, instituţiile de învăţământ preşcolar şi instituţiile de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate, aprobate prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.122/2025;

221.2. disponibilitatea resurselor bugetare necesare pentru salarizare, cu respectarea limitelor de cheltuieli aprobate;

222. Personalul didactic auxiliar şi nedidactic trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi calificare cerute pentru funcţia ocupată şi să fie supuşi examenelor medicale în condiţiile Hotărârii Guvernului privind examenele medicale profilactice obligatorii ale lucrătorilor nr.1079/2023.

Secţiunea 7

Timpul de muncă şi norma didactică a personalului didactic

223. Activitatea personalului didactic se realizează într-un interval zilnic de 7 ore, respectiv 35 de ore săptămânal.

224. Norma didactică se reduce, în modul stabilit de Guvern:

224.1. cadrelor didactice care au calitatea de mentor;

224.2. tinerilor specialişti.

225. Cadrul didactic poate deveni mentor în condiţiile Regulamentului cu privire la activitatea de mentorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.608/2024.

226. Activitatea cadrelor didactice include următoarele tipuri de activităţi:

226.1. de predare-învăţare-monitorizare/evaluare;

226.2. de educaţie complementare procesului de învăţământ;

226.3. de consiliere a copiilor şi părinţilor în probleme de psihologie-pedagogie;

226.4. de mentorat;

226.5. de pregătire pentru realizarea procesului educaţional;

226.6. de elaborare a planurilor educaţionale individualizate de intervenţie pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.

227. Volumul de muncă a cadrului didactic se stabileşte la începutul anului de studii şi, de regulă, rămâne neschimbat pe parcursul anului de studii.

Secţiunea 8

Evaluarea şi dezvoltarea profesională a personalului didactic

228. Evaluarea activităţii personalului didactic are ca scop:

228.1. aprecierea calităţii procesului de predare, învăţare şi evaluare;

228.2. monitorizarea respectării standardelor educaţionale de stat şi a curriculumului naţional;

228.3. identificarea necesităţilor de formare şi dezvoltare profesională;

228.4. fundamentarea deciziilor privind atestarea, promovarea, stimularea profesională sau aplicarea măsurilor disciplinare, în condiţiile cadrului normativ.

229. Instituţia asigură cadrul organizatoric şi condiţiile necesare pentru dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic, prin:

229.1. facilitarea participării la programe de formare profesională continuă, în condiţiile legii;

229.2. organizarea şi susţinerea activităţilor de mentorat pentru tinerii specialişti;

229.3. sprijinirea dezvoltării competenţelor profesionale, metodologice, digitale şi de management educaţional;

229.4. promovarea schimbului de bune practici şi a participării la activităţi metodice şi proiecte educaţionale.

230. Dezvoltarea profesională continuă constituie atât un drept, cât şi o obligaţie profesională a personalului didactic şi se realizează pe parcursul întregii activităţi didactice, în condiţiile stabilite de actele normative.

Secţiunea 9

Drepturi şi obligaţii ale personalului instituţiei

231. Personalul instituţiei beneficiază de drepturile şi are obligaţia de a îndeplini atribuţiile stabilite de legislaţie, de prezentul regulament şi de fişa postului, în funcţie de categoria şi specificul funcţiei ocupate.

232. Drepturi generale:

232.1. să se asocieze în organizaţii sindicale şi profesionale;

232.2. să participe în organele de conducere şi consultative ale instituţiei;

232.3. să beneficieze de formare continuă şi sprijin pentru dezvoltarea profesională;

232.4. să selecteze şi să utilizeze resurse şi tehnologii educaţionale adecvate;

232.5. să beneficieze de garanţii sociale şi de protecţie, în condiţiile legislaţiei;

232.6. să beneficieze de un mediu de muncă sigur şi favorabil stării de bine.

233. Obligaţii generale:

233.1. să asigure calitatea procesului educaţional, de îngrijire şi protecţie a copilului;

233.2. să respecte drepturile copilului, ale familiei şi ale colegilor;

233.3. să colaboreze cu familia şi comunitatea în interesul superior al copilului;

233.4. să asigure securitatea, sănătatea şi bunăstarea tuturor copiilor;

233.5. să respecte normele etice, deontologice şi alte prevederile legale;

233.6. să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal;

233.7. să nu admită discriminarea, violenţa, abuzul sau exploatarea sub nicio formă.

234. Drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile specifice fiecărei categorii de personal se detaliază în fişa postului şi în actele normative.

PROCESUL DE DISCIPLINĂ, CONDUITĂ ŞI RELAŢIONARE INSTITUŢIONALĂ

235. Normele de disciplină şi conduită în instituţie au drept scop:

235.1. asigurarea unui mediu educaţional sigur, ordonat şi respectuos pentru toţi subiecţii educaţionali;

235.2. protejarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii copiilor şi ale personalului;

235.3. prevenirea şi gestionarea eficientă a conflictelor şi a comportamentelor inadecvate;

235.4. garantarea desfăşurării neperturbate şi eficiente a procesului educaţional.

236. Disciplina şi conduită instituţională se bazează pe următoarele principii:

236.1. respectul reciproc, toleranţa şi nediscriminarea;

236.2. respectarea legalităţii şi aplicarea proporţională a măsurilor disciplinare;

236.3. caracterul preventiv şi educativ al intervenţiilor comportamentale;

236.4. prioritatea interesului superior al copilului;

236.5. asumarea responsabilităţii individuale pentru faptele comise;

236.6. transparenţa şi corectitudinea decizională în soluţionarea abaterilor disciplinare.

Secţiunea 1

Reguli de comportament şi conduită ale copiilor şi personalului

237. În instituţia de educaţie timpurie, disciplina copiilor se realizează prin formarea comportamentelor pozitive, respectarea regulilor de convieţuire şi prin intervenţii educative adaptate vârstei şi nivelului de dezvoltare al copilului.

238. Personalul instituţiei asigură un climat educaţional bazat pe respect, siguranţă emoţională şi fizică, în care copilul este sprijinit să îşi dezvolte autocontrolul, responsabilitatea şi capacitatea de relaţionare.

239. Principii aplicabile în gestionarea comportamentului copiilor:

239.1. respectarea demnităţii şi a interesului superior al copilului;

239.2. interzicerea oricărei forme de violenţă fizică sau psihologică;

239.3. abordarea individualizată, în funcţie de vârstă şi particularităţile copilului;

239.4. utilizarea metodelor educative pozitive;

239.5. colaborarea permanentă cu familia copilului;

239.6. asigurarea siguranţei emoţionale şi fizice a copilului.

240. În situaţiile în care se constată comportamente neadecvate, personalul instituţiei aplică măsuri educative şi de sprijin, în colaborare cu familia şi, după caz, cu specialiştii implicaţi, în scopul prevenirii şi corectării acestora.

Secţiunea 2

Ordinea internă şi siguranţa în instituţie

241. Instituţia asigură un mediu securizat prin controlul accesului şi menţinerea disciplinei interne, în scopul protejării integrităţii copiilor şi a personalului.

242. Ordinea internă în instituţie este asigurată prin monitorizare continuă de către:

242.1. director, prin decizii manageriale şi organizarea activităţii instituţionale;

242.2. personalul didactic;

242.3. personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic, în limitele atribuţiilor funcţionale.

243. Instituţia adoptă măsuri organizatorice şi administrative pentru:

243.1. prevenirea situaţiilor de risc şi a incidentelor;

243.2. protejarea sănătăţii şi securităţii copiilor;

243.3. menţinerea disciplinei în timpul desfăşurării activităţilor educaţionale şi conexe;

243.4. gestionarea situaţiilor de urgenţă (incendii, calamităţi naturale, riscuri majore sau alte situaţii excepţionale), conform legislaţiei şi planurilor instituţionale aprobate.

244. Respectarea normelor de ordine internă constituie o obligaţie pentru întreg personalul instituţiei, copiii şi persoanele care au acces pe teritoriul sau în incinta acesteia.

Secţiunea 3

Accesul pe teritoriul instituţiei

245. Accesul în spaţiile şi pe teritoriul aferent instituţiei este reglementat de dispoziţiile prezentului Regulament, precum şi de procedurile operaţionale interne, aprobate în modul stabilit.

246. Instituţia stabileşte proceduri clare privind:

246.1. controlul accesului în incinta instituţiei şi evidenţa vizitatorilor;

246.2. intervalele orare permise pentru acces;

246.3. zonele accesibile vizitatorilor;

246.4. identificarea vizitatorilor şi obligaţia acestora de a respecta regulile interne;

246.5. însoţirea vizitatorilor în spaţiile destinate copiilor de către personalul instituţiei.

247. Se interzice accesul neautorizat în spaţiile destinate procesului educaţional, inclusiv al părinţilor sau altor reprezentanţi legali, fără acordul prealabil al personalului de conducere, în special pe durata desfăşurării activităţilor educaţionale.

248. Se interzice accesul în incinta instituţiei:

248.1. al persoanelor aflate sub influenţa alcoolului sau a substanţelor interzise;

248.2. al persoanelor care prezintă un comportament ce poate pune în pericol siguranţa copiilor ori a personalului;

248.3. al persoanelor străine în scopul desfăşurării de activităţi comerciale, de vânzare, promovare, publicitate sau prezentare de produse şi servicii;

249. Accesul părinţilor, al reprezentanţilor legali ai copilului sau al altor vizitatori în incinta instituţiei se permite doar în situaţii justificate şi autorizate de instituţie, după cum urmează:

249.1. aducerea şi preluarea copilului, în intervalele orare stabilite de instituţie ;

249.2. participarea la şedinţe, audienţe, consultaţii sau alte întâlniri programate cu educatorul, directorul ori alţi membri ai personalului instituţiei;

249.3. participarea la activităţi extracurriculare sau alte evenimente organizate de instituţie;

249.4. asistarea la activităţile didactice, cu informarea şi acordul prealabil al instituţiei, inclusiv prin mijloace electronice, cu respectarea siguranţei copiilor, a programului educaţional şi a protecţiei datelor personale.

249.5. depunerea unor petiţii (cereri, sesizări, propuneri) scrise care necesită înregistrare la directorul sau secretariatul instituţiei;

249.6. preluarea copilului în caz de îmbolnăvire, urgenţe familiale sau în alte situaţii care impun modificarea programului obişnuit de preluare;

249.7. alte situaţii expres prevăzute de prezentul Regulament sau de actele normative.

Secţiunea 4

Relaţionarea cu părinţii şi alţi reprezentanţi legali

250. Relaţionarea dintre instituţie şi părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai copiilor se bazează pe:

250.1. respect reciproc şi comunicare deschisă;

250.2. colaborare instituţională organizată;

250.3. responsabilitate partajată pentru educaţia, îngrijirea şi dezvoltarea copilului;

250.4. interesul superior al copilului.

251. Comunicarea dintre instituţie şi părinţi se realizează prin întâlniri directe, şedinţe, platforme electronice, agende sau alte mijloace stabilite de instituţie.

252. Părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai copiilor au următoarele drepturi:

252.1. să aleagă instituţia în care să înscrie copilul, în limita locurilor disponibile;

252.2. să se familiarizeze cu Regulamentul de organizare şi funcţionare şi cu programul de activitate al instituţiei;

252.3. să solicite respectarea drepturilor şi demnităţii copilului în cadrul instituţiei;

252.4. să fie informaţi despre organizarea procesului educaţional, programele educaţionale şi evoluţia copilului;

252.5. să ofere şi să solicite informaţii relevante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului;

252.6. să beneficieze, după caz, de consultaţii individuale, consiliere şi sprijin psihopedagogic;

252.7. să participe, cu acordul instituţiei, la activităţi educaţionale sau extracurriculare;

252.8. să participe şi să fie aleşi în organele administrative şi consultative ale instituţiei;

252.9. să participe la Adunarea generală a părinţilor;

252.10. să efectueze donaţii financiare benevole în sprijinul instituţiei publice exclusiv prin intermediul platformei guvernamentale MPay, cu respectarea legislaţiei;

252.11. să înfiinţeze asociaţii ale părinţilor cu caracter educaţional sau filantropic, în condiţiile legii.

253. Părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor au următoarele obligaţii:

253.1. să respecte Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei;

253.2. să achite în termenele stabilite plata lunară pentru alimentatia copilului în cadrul instituţiei conform avizului de plată;

253.3. să manifeste un comportament civilizat şi respectuos faţă de copii, personalul instituţiei şi alţi părinţi;

253.4. să nu perturbe activitatea educaţională şi viaţa instituţională;

253.5. să colaboreze activ cu personalul instituţiei în vederea realizării obiectivelor educaţionale;

253.6. să participe la şedinţele şi activităţile organizate de instituţie;

253.7. să răspundă, în condiţiile legii, pentru repararea prejudiciilor materiale cauzate intenţionat de copil bunurilor instituţiei;

253.8. să informeze administraţia instituţiei despre orice caz suspect sau confirmat de abuz, violenţă, neglijare, exploatare sau alte situaţii de risc;

253.9. să notifice în scris directorul instituţiei şi autoritatea tutelară locală, în cazul plecării peste hotarele ţării (ambii părinţi sau unicul părinte), indicând custodele responsabil de copil pe perioada absenţei;

253.10. să respecte prevederile legale privind copiii cu dizabilităţi şi să asigure respectarea Planului individualizat de asistenţă, după caz;

253.11. să nu promită, ofere sau acorde recompense nelegitime ori foloase materiale personalului instituţiei, direct sau indirect, pentru îndeplinirea unor lucrări sau pentru prestarea unor servicii în sfera sistemului de învăţământ, lucrări şi servicii ce ţin de obligaţiile de serviciu ale acestui salariat, precum şi instigarea sau organizarea colectării de recompense nelegitime sau de foloase materiale destinate salariatului respectiv;

253.12. să manifeste respect faţă de personalul instituţiei şi să nu admită comportamente denigratoare, dispreţuitoare sau agresive;

253.13. să nu recurgă la acţiuni de tip cyberbullying sau alte forme de hărţuire în raport cu personalul instituţiei;

253.14. să comunice cu alţi părinţi şi cu personalul instituţiei într-un limbaj respectuos, constructiv şi în interesul superior al copilului.

254. Părinţii sau alţi reprezentanţi legali care nu îşi îndeplinesc obligaţiile privind educarea, îngrijirea şi protecţia copilului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

Secţiunea 5

Organizarea întâlnirilor cu personalul instituţiei şi rezolvarea situaţiilor de conflict

255. Întâlnirile părinţilor sau altor reprezentanţi legali cu personalul instituţiei se desfăşoară în mod organizat, pe baza:

255.1. programului de audienţă stabilit de instituţie; sau

255.2. unei programări prealabile, convenite de comun acord cu personalul didactic sau directorul.

256. Programul de audienţă se aduce la cunoştinţa părinţilor prin mijloacele oficiale de comunicare ale instituţiei (afişare la loc vizibil, site-ul oficial al instituţiei, grupuri electronice).

257. Prevederile pct.255 nu exclud comunicarea operativă rezonabilă dintre părinţi şi personalul grupei.

258. Comunicarea dintre părinţi şi personalul angajat se realizează într-un cadru respectuos, calm şi orientat spre soluţionarea constructivă a situaţiilor apărute.

259. Este interzis accesul neplanificat sau intervenţia abuzivă în spaţiile educaţionale. În caz de nerespectare, cadrul didactic recomandă persoanei neautorizate să se adreseze directorului.

260. Conflictele se rezolvă, cu prioritate, prin discuţii amiabile între părinte sau alt reprezentant legal şi personalul implicat (educator, cadru didactic auxiliar sau alt membru al personalului);

261. În caz de nereuşită a discuţiilor amiabile, părintele sau reprezentantul legal poate depune o cerere scrisă motivată la director. Directorul examinează şi răspunde în termenele prevăzute de lege, luând măsuri în interesul copilului.

262. În caz de situaţii tensionate, discuţia poate fi purtată în prezenţa unui mediator desemnat de instituţie (psiholog sau director).

263. Dacă situaţia nu este soluţionată la nivelul instituţiei, părţile implicate se pot adresa fondatorului instituţiei sau organelor abilitate, conform legislaţiei.

264. Toate situaţiile conflictuale se gestionează cu respectarea confidenţialităţii copilului şi a părţilor implicate.

265. Dacă intervenţia abuzivă degenerează în comportament agresiv, intimidare sau perturbare gravă a ordinii, poate fi solicitat sprijinul organelor de poliţie.

Secţiunea 6

Conduita şi etica personalului instituţiei

266. Personalul instituţiei respectă normele de conduită profesională, etică şi deontologică.

267. Conduita profesională a personalului didactic este reglementată de Codul de etică al cadrului didactic, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr.861/2015, iar respectarea principiilor de integritate, imparţialitate, responsabilitate şi respect faţă de copii constituie o obligaţie profesională permanentă.

268. Se interzice personalului instituţiei:

268.1. manifestarea comportamentelor discriminatorii sau abuzive;

268.2. primirea de bani sau de alte foloase sub orice formă din partea familiilor copiilor, precum şi din partea organizaţiilor obşteşti ale părinţilor;

268.3. prestarea serviciilor cu plată copiilor cu care interacţionează direct la grupă în activitatea didactică;

268.4. divulgarea informaţiilor private despre copii şi familiile acestora.

269. Nerespectarea eticii de către personalul instituţiei atrage sancţiuni disciplinare în condiţiile Codului muncii.

PROCESUL DE GESTIONARE A RESURSELOR FINANCIARE

270. Instituţia gestionează resursele financiare şi patrimoniale în conformitate cu actele normative din domeniu şi prezentul Regulament.

271. Gestionarea resurselor se realizează în baza principiilor:

271.1. legalităţii;

271.2. eficienţei şi economicităţii;

271.3. transparenţei;

271.4. responsabilităţii bugetare;

271.5. destinaţiei exclusive pentru scopuri educaţionale.

Secţiunea 1

Sursele de finanţare ale instituţiei

272. Bugetul instituţiei publice se constituie din următoarele surse principale:

272.1. transferuri bugetare:

272.1.1. transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale, pentru instituţiile publice de învăţământ preşcolar şi de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate, conform formulei de alocare aprobate de Guvern;

272.1.2. alte alocări din bugetul unităţii administrativ-teritoriale, conform competenţelor legale.

272.2. surse suplimentare, care pot include:

272.2.1. mijloace financiare obţinute prin implementarea proiectelor şi programelor educaţionale sau de dezvoltare instituţională, finanţate din surse interne şi/sau externe, naţionale sau internaţionale;

272.2.2. donaţii şi sponsorizări primite de la persoane fizice sau juridice, în conformitate cu cadrul legal privind filantropia şi sponsorizarea;

272.2.3. venituri provenite din închirierea, cu titlu legal, a bunurilor aflate în gestiunea instituţiei (spaţii, utilaje, mijloace fixe etc.), respectând legislaţia privind administrarea patrimoniului public;

272.2.4. donaţii benevole sub formă de resurse financiare ale părinţilor sau altor reprezentanţi legali ai copiilor, exclusiv prin intermediul platformei Serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay);

272.2.5. mijloace financiare provenite din parteneriate public-private sau colaborări cu agenţi economici, destinate susţinerii procesului educaţional;

272.2.6. alte surse legale permise de cadrul normativ.

273. Atragerea şi utilizarea surselor suplimentare de finanţare se realizează cu respectarea strictă a legislaţiei privind finanţele publice şi integritatea instituţională.

274. Instituţiile de învăţământ private sunt finanţate din sursele fondatorilor şi din taxele de şcolarizare, în conformitate cu legislaţia şi cu regulamentele interne aprobate de fondator.

Secţiunea 2

Competenţele în domeniul financiar-bugetar

275. Directorul, în limitele statutului juridic al instituţiei şi ale competenţelor conferite de fondator/legislaţie are atribuţia de a:

275.1. elabora şi propune spre aprobare bugetul instituţiei, în conformitate cu normele metodologice stabilite de autoritatea publică fondatoare şi cadrul legal;

275.2. asigura buna gestiune a mijloacelor financiare şi materiale ale instituţiei, urmărind utilizarea eficientă, transparentă şi legală a acestora;

275.3. răspunde, în condiţiile legii, pentru legalitatea, oportunitatea şi eficienţa utilizării mijloacelor financiare, precum şi pentru prejudiciile cauzate patrimoniului public.

276. Directorul instituţiei cu personalitate juridică sau care gestionează mijloacele financiare alocate de la bugetele componente ale bugetului public naţional, deţine următoarele competenţe:

276.1. autorizarea cheltuielilor bugetare, în limitele creditelor aprobate şi alocate instituţiei, cu respectarea destinaţiei fondurilor şi a priorităţilor educaţionale;

276.2. semnarea documentelor financiar-contabile oficiale, inclusiv contracte, ordine de plată, facturi, angajamente bugetare şi alte acte justificative privind utilizarea mijloacelor financiare;

276.3. coordonarea şi supravegherea procesului de achiziţii publice la nivelul instituţiei, asigurând conformitatea cu prevederile legislaţiei naţionale;

276.4. dispunerea măsurilor pentru organizarea evidenţei contabile în conformitate cu standardele aplicabile sectorului bugetar;

276.5. exercitarea controlului financiar intern, inclusiv prin instituirea şi aplicarea procedurilor necesare de verificare şi raportare;

276.6. prezentarea de rapoarte financiare şi bugetare autorităţii fondatoare şi altor instituţii abilitate, conform termenelor şi formatelor stabilite de legislaţie;

277. Consiliul de administraţie:

277.1. examinează şi avizează proiectul de buget al instituţiei;

277.2. monitorizează utilizarea resurselor financiare;

277.3. analizează rapoartele de executare bugetară.

278. Prevederile prezentei secţiuni se aplică în funcţie de statutul juridic al instituţiei, calitatea acesteia de executor de buget, existenţa personalităţii juridice şi modul de organizare a evidenţei contabile. În cazul instituţiilor fără personalitate juridică sau cu contabilitate centralizată, atribuţiile financiar-bugetare şi de achiziţii se exercită de către autoritatea/fondatorul/gestionarul competent, potrivit legislaţiei.

Secţiunea 3

Planificarea şi executarea bugetului

279. Pe baza bugetului aprobat de fondator, directorul instituţiei, în colaborare cu consiliul de administraţie, elaborează şi actualizează programul anual de achiziţii publice, conform competenţelor legale.

280. Programul de achiziţii trebuie să asigure prioritatea cheltuielilor pentru desfăşurarea procesului educaţional şi pentru funcţionarea optimă a instituţiei.

281. Este interzisă angajarea oricăror cheltuieli fără asigurarea prealabilă a sursei de finanţare, în conformitate cu legislaţia privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală.

282. Modificările structurii bugetare se realizează numai cu aprobarea autorităţii finanţatoare competente, conform cadrului legal.

283. Toate veniturile şi cheltuielile instituţiei se înregistrează în evidenţa contabilă, în conformitate cu normele legale şi standardele contabile aplicabile instituţiilor publice.

284. Documentele justificative şi registrele contabile se păstrează şi arhivează în conformitate cu legislaţia.

285. Instituţia de educaţie timpurie asigură transparenţa planificării şi gestionării resurselor financiare, după cum urmează:

285.1. Instituţia publică cu personalitate juridică asigură transparenţa gestionării bugetului prin:

285.1.1. publicarea bugetului aprobat pe pagina web oficială a instituţiei sau, după caz, pe pagina web a fondatorului/gestionarului;

285.1.2. publicarea anuală a rapoartelor privind executarea bugetului;

285.1.3. informarea periodică a părinţilor şi a comunităţii educaţionale cu privire la utilizarea resurselor financiare, inclusiv la achiziţiile şi cheltuielile efectuate din bugetul instituţiei.

285.2. În cazul instituţiilor publice fără personalitate juridică sau al celor cu evidenţă contabilă centralizată, obligaţiile prevăzute la subpct. 285.1.1 şi 285.1.2, precum şi informarea privind achiziţiile şi cheltuielile efectuate, revin fondatorului sau gestionarului. Instituţia asigură informarea comunităţii educaţionale prin prezentarea informaţiilor sintetice relevante, în limita datelor disponibile.

285.3. Instituţia privată asigură transparenţa planificării şi gestionării resurselor financiare în conformitate cu prevederile legislaţiei şi ale actelor normative.

INFRASTRUCTURA EDUCAŢIONALĂ ŞI BAZA MATERIALĂ A INSTITUŢIEI

Secţiunea 1

Baza materială a instituţiei

286. Instituţia asigură o bază materială adecvată, conformă standardelor naţionale pentru domeniul respectiv, necesară desfăşurării procesului educaţional, de îngrijire şi dezvoltare a copiilor în condiţii de siguranţă, igienă, calitate şi eficienţă.

287. Baza materială a instituţiei se constituie şi se dezvoltă în raport cu condiţiile locale, capacitatea instituţională şi nevoile educaţionale identificate şi vor include, după caz, următoarele componente:

287.1. Clădiri şi spaţii funcţionale:

287.1.1. Spaţii destinate activităţilor educaţionale şi de dezvoltare, organizate astfel încât să permită desfăşurarea activităţilor frontale, pe centre de interes, individuale şi de grup, în condiţii de confort, igienă şi siguranţă.

287.1.2. Spaţii auxiliare şi tehnice.

287.1.3. Spaţii administrative şi de asistenţă medicală.

287.2. Dotări materiale care includ:

287.2.1. mobilier didactic;

287.2.2. echipamente IT şi tehnologice;

287.2.3. materiale didactice şi echipamente sportive;

287.2.4. sisteme de securitate şi protecţie;

287.2.5. echipamente pentru igienă şi salubritate;

287.2.6. alte bunuri materiale conform Standardelor minime de dotare ale instituţiei.

287.3. Spaţii exterioare desfăşurării activităţilor în aer liber şi terenuri, care includ:

287.3.1. terenuri de joacă amenajate corespunzător pentru fiecare grupă sau categorie de vârstă;

287.3.2. echipamente de joacă conforme standardelor de siguranţă;

287.3.3. teren de sport sau spaţiu multifuncţional pentru activităţi fizice;

287.3.4. zone verzi amenajate;

287.3.5. alei şi căi de acces sigure.

288. Baza materială a instituţiei poate include şi alte bunuri destinate procesului educaţional, administrativ sau gospodăresc, care corespund standardelor de exploatare, inclusiv celor sanitare, de securitate şi protecţie a muncii şi sunt utilizate în conformitate cu destinaţia lor legală.

Secţiunea 2

Administrarea, siguranţa şi responsabilităţile privind baza materială

289. Directorul instituţiei:

289.1. asigură administrarea eficientă şi legală a bazei materiale;

289.2. răspunde de integritatea bunurilor aflate în gestiunea instituţiei;

289.3. asigură siguranţa şi securitatea infrastructurii, dispunând măsuri pentru prevenirea accidentelor, incidentelor şi incendiilor;

289.4. controlează respectarea normelor sanitare şi de protecţie a muncii în toate spaţiile instituţiei;

289.5. stabileşte regimul de acces în incinta instituţiei şi monitorizează sistemele de supraveghere, conform prezentului Regulament şi actelor normative.

290. Consiliul de administraţie:

290.1. examinează şi aprobă priorităţile de dezvoltare a bazei materiale;

290.2. monitorizează utilizarea raţională a bunurilor instituţiei.

291. Personalul instituţiei (gestionarii şi utilizatorii):

291.1. personalul desemnat prin ordin răspunde direct de evidenţa, utilizarea eficientă a echipamentelor şi materialelor din dotare şi păstrarea bunurilor încredinţate;

291.2. cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi nedidactic au obligaţia de a raporta imediat orice defecţiune sau factor de risc care poate afecta siguranţa copiilor.

292. Fondatorul asigură, în limitele competenţelor stabilite de lege şi ale resurselor aprobate, condiţiile necesare pentru funcţionarea şi dezvoltarea infrastructurii instituţiei.

Secţiunea 3

Regimul de utilizare şi închiriere a spaţiilor şi bunurilor instituţiei

293. Spaţiile şi bunurile instituţiei de învăţământ se utilizează exclusiv pentru:

293.1. desfăşurarea procesului educaţional;

293.2. activităţi extracurriculare şi comunitare compatibile cu misiunea educaţională;

293.3. alte activităţi permise de actele normative.

294. Utilizarea temporară a spaţiilor de către entităţi externe pentru desfăşurarea unor activităţi compatibile cu mediul educaţional se aprobă de autoritatea competentă/fondator/proprietar, cu participarea conducerii instituţiei, cu condiţia ca acestea să nu afecteze procesul educaţional şi să respecte destinaţia spaţiului.

295. Este interzisă utilizarea bazei materiale a instituţiei:

295.1. în scopuri care contravin actelor normative;

295.2. în activităţi ce pot afecta siguranţa copiilor şi personalului;

295.3. fără acordul conducerii instituţiei şi fără respectarea procedurilor legale.

296. Copiii şi personalul au obligaţia de a utiliza infrastructura şi bunurile instituţiei cu respectarea regulilor interne şi a normelor de protecţie a patrimoniului.

297. Deteriorarea intenţionată a bunurilor atrage răspunderea materială a persoanelor vinovate, în condiţiile prezentului Regulament şi ale actelor normative.

298. Închirierea, locaţiunea, comodatul, arenda, transmiterea bunurilor publice şi folosinţa ocazională spaţiilor şi a bunurilor aflate în gestiunea instituţiei se realizează în baza prevederilor legale:

298.1. obţinerea acordului fondatorului/gestionarului;

298.2. respectarea destinaţiei spaţiului (activităţi compatibile cu mediul educaţional);

298.3. încheierea contractelor.

Secţiunea 4

Dotarea didactică şi tehnologică

299. Dotarea grupelor cu echipamentul minim necesar se realizează conform Standardele minime de dotare a instituţiei de educaţie timpurie, aprobate prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr.253/2017.

300. Utilizarea dotărilor se face în scop educaţional şi cu respectarea instrucţiunilor de securitate sub responsabilitatea personalului desemnat.

301. Auxiliarele didactice constituie resurse educaţionale complementare, destinate sprijinirii procesului de predare-învăţare-evaluare şi pot include ghiduri metodice, fişe de lucru, colecţii de exerciţii, materiale digitale interactive, resurse multimedia şi alte suporturi didactice elaborate conform cadrului normativ.

302. Selecţia şi utilizarea auxiliarelor didactice corelate cu curriculumul naţional se realizează de către cadrele didactice exclusiv din lista avizată de consiliul pedagogic şi aprobată de consiliul de administraţie, fără a impune procurarea acestora părinţilor.

Secţiunea 5

Gestionarea, evidenţa şi dezvoltarea bazei materiale

303. Instituţia elaborează şi aplică măsuri de întreţinere curentă a infrastructurii.

304. Lucrările de reparaţie, modernizare şi dezvoltare se realizează în baza priorităţilor aprobate.

305. Bunurile sunt marcate cu numere de inventar.

306. Dezvoltarea şi utilarea bazei materiale a instituţiei se realizează în conformitate cu standardele educaţionale de stat, fiind asigurată din mijloace bugetare şi alte surse legale (donaţii, sponsorizări, proiecte investiţionale), prin proceduri de achiziţii publice şi în concordanţă cu nevoile educaţionale identificate.

307. Toate bunurile instituţiei sunt supuse înregistrării obligatorii în evidenţa contabilă şi inventarierii periodice, conform legislaţiei.

308. Orice modernizare sau extindere structurală a spaţiilor necesită avizarea tehnică şi acordul fondatorului.

ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII, IGIENEI ŞI ALIMENTAŢIEI COPIILOR

Secţiunea 1

Asigurarea igienei copiilor şi spaţiilor

309. Instituţia asigură respectarea normelor de igienă şi sănătate publică în procesul de îngrijire a copiilor, în conformitate cu actele normative.

310. Instituţia asigură instruirea igienică periodică a angajaţilor conform ordinului Ministrului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale nr 314/2020 cu privire la aprobarea listei profesiilor ce necesită instruire igienică obligatorie şi a programelor de instruire igienică.

311. Instituţia este responsabilă de asigurarea, întreţinerea şi igienizarea materialelor textile utilizate de copii, inclusiv:

311.1. lenjerie de pat individuală;

311.2. plapume pentru sezonul cald şi rece;

311.3. saltele şi alte articole textile utilizate în procesul de îngrijire;

311.4. prosoape individuale, după caz.

312. Spălarea, uscarea, călcarea şi depozitarea materialelor textile se realizează:

312.1. fie în spaţiile proprii ale instituţiei, dotate conform normelor sanitare;

312.2. fie prin contractarea serviciilor specializate externe, cu respectarea cerinţelor legale privind igiena şi siguranţa sanitară.

313. Materialele textile sunt utilizate individual şi marcate corespunzător, iar frecvenţa schimbării şi spălării acestora se stabileşte conform normelor sanitare.

314. Directorul instituţiei asigură organizarea şi monitorizarea respectării procedurilor de igienizare, dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.344/2020 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, inclusiv prin stabilirea responsabilităţilor personalului implicat.

Secţiunea 2

Organizarea alimentaţiei în instituţie

315. Alimentaţia copiilor este organizată în conformitate cu actele normative în domeniu, aprobate, conform competenţelor, de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

316. Organizarea alimentaţiei în instituţie are ca scop asigurarea unei nutriţii echilibrate, sigure şi adaptate vârstei copiilor, contribuind la menţinerea sănătăţii şi la dezvoltarea armonioasă a acestora.

317. Alimentaţia copiilor se realizează în baza unui meniu-model pentru 10 zile, elaborat de instituţie sau de operatorul care prestează servicii de alimentaţie, cu respectarea normelor de sănătate şi nutriţie.

318. Meniul este întocmit în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi asigurarea sănătăţii nutriţionale a copiilor şi elevilor din instituţiile de învăţământ general, aprobat prin Ordinul comun al Ministrului Sănătăţii nr.488/2025 şi al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.834/2025, precum şi cu alte acte normative aplicabile educaţiei timpurii.

319. Meniul zilnic este adus la cunoştinţa părinţilor prin afişare la loc vizibil în cadrul instituţiei.

320. Instituţia asigură alimentaţia copiilor prin una dintre următoarele modalităţi:

320.1. organizarea alimentaţiei în cadrul bucătăriei/cantinei proprii, cu personal angajat, cu respectarea legislaţiei muncii şi a normelor de personal;

320.2. contractarea serviciilor de alimentaţie (catering), în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice şi siguranţa alimentelor, iar în cazul instituţiilor private se aplică regimul civil/comercial şi siguranţa alimentelor.

321. Alimentaţia copiilor cu necesităţi alimentare speciale (alergii, intoleranţe, afecţiuni medicale) se organizează în baza recomandărilor medicale prezentate de părinţi sau alţi reprezentanţi legali şi cu aplicarea măsurilor rezonabile, în condiţiile actelor sanitare şi nutriţionale aplicabile.

322. Pentru asigurarea hranei copiilor aflaţi în instituţia publică, părinţii sau alţi reprezentanţi legali plătesc lunar o contribuţie stabilită anual prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului finanţelor, în cuantum de 50% din norma financiară pentru o zi, calculată pentru perioada de frecvenţă;

323. Sunt exceptaţi de la plata contribuţiei pentru alimentaţie copiii care fac parte din categoriile stabilite de legislaţie, inclusiv:

323.1. copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească;

323.2. copiii rămaşi fără ocrotire părintească.

324. Fondatorul instituţiei publice poate decide scutirea integrală sau parţială de plata pentru alimentaţie a unor copii, în limita resurselor financiare disponibile, aprobate în bugetul autorităţii publice locale, precum şi din donaţii, sponsorizări sau alte surse legale.

325. Instituţia asigură transparenţa organizării alimentaţiei şi colaborează cu părinţii, autorităţile competente şi instituţiile abilitate în domeniul sănătăţii publice.

326. Instituţia asigură accesul permanent al copiilor şi angajaţilor la apă potabilă conformă, în condiţiile Legii nr.182/2019 şi actelor sanitare.

PROCESUL DE PROTECŢIE A COPILULUI ŞI MANAGEMENT AL RISCURILOR

Secţiunea 1

Cadrul şi principiile de protecţie a copilului

327. Instituţia de învăţământ asigură protecţia integrală a copilului pe durata aflării acestuia în spaţiile instituţiei, în cadrul activităţilor educaţionale şi al activităţilor organizate de instituţie.

328. Protecţia copilului şi managementul riscurilor se realizează în conformitate cu prezentul Regulament, Politica de protecţie a copilului în instituţia de învăţământ, Metodologia de aplicare a Procedurii de organizare instituţională şi de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, nr.858/2013 şi alte acte aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

329. Procesul de protecţie a copilului se bazează pe următoarele principii:

329.1. interesul superior al copilului în orice decizie luată de instituţie;

329.2. toleranţă zero faţă de orice formă de violenţă, abuz, neglijare sau exploatare;

329.3. prevenţie şi intervenţie timpurie;

329.4. responsabilitate instituţională clară;

329.5. confidenţialitate şi protecţia datelor cu caracter personal şi a informaţiilor sensibile privind viaţa privată a copilului şi a familiei.

330. Măsurile de protecţie se aplică tuturor copiilor, fără discriminare, în raport cu:

330.1. violenţa fizică, psihologică, emoţională sau verbală;

330.2. bullying-ul şi cyberbullying-ul;

330.3. abuzul, neglijarea, exploatarea sau traficul de copii;

330.4. riscurile legate de siguranţa fizică şi psihică.

331. Măsurile de protecţie se aplică în următoarele contexte:

331.1. în incinta instituţiei: în sălile de grupă, dormitoare, vestiare, coridoare, grupuri sanitare, curtea grădiniţei şi alte spaţii auxiliare;

331.2. în cadrul activităţilor externe: în timpul excursiilor, vizitelor la muzee, competiţiilor sportive, taberelor de zi sau oricăror evenimente organizate sub egida instituţiei;

331.3. în timpul transportării copiilor: pe durata deplasării copiilor cu vehiculele asigurate de instituţie sau fondator;

Secţiunea 2

Obligaţiile instituţiei şi ale personalului privind siguranţa şi protecţia copiilor

332. Instituţia are obligaţia:

332.1. să prevină apariţia situaţiilor de risc pentru copii;

332.2. să creeze un mediu educaţional sigur şi protectiv;

332.3. să aplice procedurile de identificare, raportare şi intervenţie;

332.4. să colaboreze cu părinţii şi autorităţile competente;

332.5. să asigure informarea copiilor şi personalului privind măsurile de protecţie.

333. Personalul instituţiei are obligaţia:

333.1. să intervină pentru a stopa cazurile de abuz sau neglijare a copilului sau să solicite sprijin dacă nu poate interveni direct;

333.2. să comunice imediat personalului de conducere al instituţiei orice suspiciune sau caz confirmat de abuz, neglijare, exploatare, trafic sau bullying;

333.3. să respecte confidenţialitatea informaţiilor privind copilul;

333.4. să nu admită propagandă politică, religioasă, şovină, naţionalistă sau militaristă în procesul educaţional;

333.5. să nu implice copiii în activităţi politice.

Secţiunea 3

Procedura de intervenţie şi raportare a cazurilor de risc

334. Identificarea şi intervenţia în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic sau bullying se realizează conform Metodologiei de aplicare a Procedurii de organizare instituţională şi de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr.858/2013.

335. În scopul gestionării eficiente a cazurilor, instituţia are următoarele obligaţii:

335.1. să instituie şi să menţină mecanisme interne de raportare accesibile;

335.2. să activeze grupul de lucru intraşcolar imediat ce un caz este semnalat;

335.3. să coopereze activ cu autorităţile competente (serviciul de asistenţă socială, organele de poliţie, organele de protecţie a drepturilor copilului).

336. Orice caz suspect sau confirmat de abuz asupra copilului se raportează către:

336.1. personalul de conducere a instituţiei sau persoana desemnată de directorul instituţiei;

336.2. organele abilitate şi structurile teritoriale de asistenţă socială, în condiţiile stabilite de actele normative.

337. Raportarea se realizează în termenele prevăzute, indiferent de calitatea sau funcţia persoanei implicate în actul de abuz.

Secţiunea 4

Protecţia informaţiilor şi educaţia pentru siguranţă

338. Toate informaţiile privind cazurile de abuz, neglijare, bullying sau alte situaţii de risc sunt tratate cu confidenţialitate strictă pentru a proteja demnitatea şi intimitatea copilului.

339. Accesul la materialele aferente cazurilor este restricţionat şi se acordă membrilor Grupului de lucru intraşcolar, organelor de anchetă, autorităţii tutelare, serviciilor de asistenţă socială, STAP, precum şi altor autorităţi competente, după caz, în condiţiile prevăzute de cadrul normativ.

340. Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează în conformitate cu legislaţia naţională privind protecţia datelor cu caracter personal.

341. Instituţia este responsabilă de desfăşurarea continuă a activităţilor de prevenire a violenţei, prin:

341.1. organizarea de activităţi educaţionale tematice pentru copii, campanii de informare;

341.2. informarea constantă a părinţilor cu privire la riscuri şi mecanismele de protecţie disponibile;

341.3. formarea continuă şi instruirea personalului instituţiei pentru recunoaşterea semnelor de abuz şi bullying.

342. Activităţile de prevenţie sunt obligatorii şi se integrează în planificarea anuală a instituţiei, în conformitate cu priorităţile stabilite în prezentul capitol.

PROCESUL DE EVALUARE INTERNĂ ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII

343. Instituţia asigură evaluarea internă continuă a activităţii educaţionale şi administrative, în scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei şi al creşterii performanţei instituţionale.

344. Evaluarea internă a activităţii instituţiei şi a personalului se realizează de către director.

345. Evaluarea internă şi asigurarea calităţii se realizează în conformitate cu:

345.1. actele normative ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

345.2. prezentul Regulament;

345.3. Planul de dezvoltare al instituţiei şi Planul anual de activitate al instituţiei.

346. Procesul de evaluare internă are caracter sistematic, obiectiv şi documentat.

347. Evaluarea internă şi asigurarea calităţii se realizează în baza următoarelor principii:

347.1. orientarea spre îmbunătăţire continuă;

347.2. transparenţa şi responsabilitatea;

347.3. participarea actorilor educaţionali;

347.4. obiectivitatea şi imparţialitatea;

347.5. corelarea rezultatelor cu planificarea instituţională;

347.6. respectarea interesului superior al copilului.

348. Evaluarea activităţii instituţiei, a cadrelor didactice şi de conducere, la necesitate, se efectuează de către fondator, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi alte structuri centrale, conform domeniilor de competenţă. În cadrul evaluării se pot consulta opiniile copiilor, părinţilor şi ale altor cadre didactice din instituţia respectivă.

349. Evaluarea internă a cadrelor didactice se realizează anual, în baza unei metodologii de evaluare aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

350. Atestarea cadrelor didactice şi de conducere se efectuează de către comisiile abilitate, în baza Regulamentelor de atestare.

PROCESUL DE DIGITALIZARE, EVIDENŢE ŞI PROTECŢIA DATELOR

351. Instituţia asigură gestionarea corectă, completă şi securizată a evidenţelor educaţionale, în format fizic şi/sau electronic, în conformitate cu actele normative.

352. Procesele de digitalizare şi evidenţă urmăresc:

352.1. creşterea eficienţei administrative;

352.2. asigurarea trasabilităţii datelor educaţionale;

352.3. transparenţa şi corectitudinea informaţiilor;

352.4. protecţia datelor cu caracter personal.

Secţiunea 1

Sisteme informaţionale educaţionale

353. Instituţia de învăţământ utilizează sistemele informaţionale educaţionale aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inclusiv SIME, în baza Hotărârii Guvernului nr.601/2020 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional de management în educaţie şi alte platforme oficiale, după caz.

354. Introducerea, actualizarea şi validarea datelor în sistemele informaţionale se realizează:

354.1. de către persoanele desemnate prin ordinul directorului;

354.2. în termenele şi condiţiile stabilite de actele normative.

355. Directorul instituţiei poartă responsabilitatea pentru:

355.1. corectitudinea datelor introduse;

355.2. respectarea termenelor de raportare;

355.3. utilizarea sistemelor informaţionale conform destinaţiei acestora.

356. Datele introduse în sistemele informaţionale oficiale aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu pot fi solicitate repetat instituţiei în format tabelar, pe hârtie sau prin alte instrumente paralele, cu excepţia cazurilor motivate prevăzute de lege.

Secţiunea 2

Documentaţia educaţională: evidenţă, păstrare şi arhivare

357. Instituţia ţine documentaţia şi evidenţele activităţii educaţionale, în conformitate cu nomenclatorul tipurilor de documentaţie şi rapoarte în educaţie timpurie, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.514/2025 cu privire la eficientizarea procesului de raportare şi completare a documentaţiei în educaţia timpurie.

358. Orice alte documente se întocmesc în funcţie de profilul instituţiei, activităţile desfăşurate şi atribuţiile funcţionale ale personalului, numai dacă acestea sunt prevăzute expres de actele normative, aprobate prin ordin al MEC sau necesare pentru gestionarea unor riscuri concrete..

359. Completarea şi păstrarea documentaţiei instituţionale se realizează cu respectarea:

359.1. exactităţii datelor;

359.2. confidenţialităţii informaţiilor;

359.3. termenelor legale de arhivare.

360. Instituţia asigură arhivarea documentelor educaţionale şi administrative în conformitate cu actele normative privind fondul arhivistic.

361. Termenele de păstrare a documentelor se stabilesc conform nomenclatoarelor aprobate.

362. Distrugerea documentelor se realizează doar:

362.1. la expirarea termenului legal de păstrare;

362.2. cu respectarea procedurilor legale;

362.3. pe baza documentelor justificative.

Secţiunea 3

Protecţia datelor cu caracter personal şi securitatea informaţională

363. Instituţia asigură protecţia datelor cu caracter personal ale copiilor, părinţilor sau altor reprezentanţi legali şi personalului, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

364. Prelucrarea datelor se realizează exclusiv în scopuri legitime, în limitele competenţelor instituţiei şi cu respectarea principiilor legalităţii şi proporţionalităţii.

365. Instituţia adoptă măsuri tehnice şi organizatorice pentru:

365.1. prevenirea accesului neautorizat la date;

365.2. protecţia împotriva pierderii, distrugerii sau divulgării neautorizate a informaţiilor;

365.3. asigurarea continuităţii funcţionării sistemelor informaţionale.

366. Personalul instituţiei are obligaţia:

366.1. să respecte regulile de utilizare a sistemelor informaţionale;

366.2. să păstreze confidenţialitatea datelor la care are acces;

366.3. să raporteze incidentele de securitate informaţională.

PROCESUL DE COMUNICARE PUBLICĂ ŞI TRANSPARENŢĂ INSTITUŢIONALĂ

367. Instituţia asigură comunicarea publică şi transparenţa instituţională în scopul garantării dreptului de acces la informaţie, asigurării responsabilităţii decizionale şi consolidării încrederii comunităţii educaţionale.

368. Comunicarea publică se realizează cu respectarea cadrului normativ privind accesul la informaţie, protecţia datelor cu caracter personal şi a regimului informaţiilor confidenţiale.

369. Procesul de comunicare se bazează pe următoarele principii:

369.1. actualităţii şi exactităţii: furnizarea de informaţii corecte, complete şi transmise în timp util;

369.2. accesibilităţii: utilizarea unui limbaj clar şi a unor canale de comunicare uşor de accesat de către public;

369.3. proporţionalităţii: echilibrarea interesului public cu necesitatea protejării vieţii private;

369.4. integrităţii instituţionale: asumarea responsabilităţii pentru informaţiile difuzate şi respectarea strictă a legalităţii.

370. Instituţia utilizează următoarele canale oficiale de comunicare:

370.1. pagina web oficială a instituţiei şi/sau a fondatorului;

370.2. panoul informativ al instituţiei;

370.3. sisteme informaţionale educaţionale aprobate;

370.4. alte canale de comunicare instituţională stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei.

Secţiunea 1

Informaţii supuse publicării

371. Instituţia asigură publicarea şi actualizarea periodică a cel puţin următoarelor informaţii:

371.1. regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei;

371.2. planul de dezvoltare al instituţiei;

371.3. planul anual de activitate al instituţiei;

371.4. raportul anual de activitate al instituţiei;

371.5. bugetul aprobat şi raportul de executare bugetară al instituţiei;

371.6. informaţii privind înscrierea copiilor în instituţie;

371.7. procedurile de protecţie a copilului şi prevenire a violenţei;

371.8. datele de contact ale instituţiei.

Secţiunea 2

Comunicarea instituţională cu beneficiarii şi comunitatea educaţională

372. Instituţia asigură informarea sistematică a părinţilor sau altor reprezentanţi legali ai copiilor cu privire la:

372.1. organizarea şi funcţionarea procesului educaţional;

372.2. progresul competenţelor copiilor şi comportamentul acestora;

372.3. hotărârile consiliului de administraţie sau ale consiliului pedagogic cu impact asupra activităţii instituţiei;

372.4. oportunităţile de implicare în organele consultative ale instituţiei.

373. Modalităţile concrete de comunicare (şedinţe, corespondenţă oficială, platforme de mesagerie etc.) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei, cu respectarea principiilor prevăzute în prezentul capitol.

374. Comunicarea cu Autoritatea publică localăşi partenerii comunitari se realizează pentru:

374.1. implementarea proiectelor de dezvoltare instituţională;

374.2. soluţionarea cazurilor copiilor în situaţii de risc;

374.3. organizarea unor evenimente de interes local care promovează imaginea instituţiei.

375. Directorul instituţiei poartă răspundere pentru corectitudinea informaţiilor comunicate public şi pentru implementarea sistemului de transparenţă instituţională.

376. Angajaţii instituţiei au obligaţia de a respecta regulile de confidenţialitate şi de a utiliza exclusiv canalele autorizate pentru comunicarea oficială.

377. Personalul menţine un limbaj profesional şi etic în interacţiunea cu toţi membrii comunităţii educaţionale, evitând exprimările care pot prejudicia imaginea instituţiei sau demnitatea copiilor.

Secţiunea 3

Relaţia cu mass-media şi accesul la informaţia de interes public

378. Relaţia instituţiei cu mass-media se realizează în mod organizat, exclusiv prin intermediul directorului sau al unei persoane desemnate prin ordinul directorului.

379. Informaţiile furnizate mass-media trebuie să fie:

379.1. conforme realităţii;

379.2. verificate;

379.3. prezentate cu respectarea drepturilor copiilor şi ale personalului instituţiei.

380. Este interzisă divulgarea informaţiilor care:

380.1. pot periclita siguranţa fizică sau psihologică a copiilor;

380.2. vizează viaţa privată a persoanelor fără acordul acestora;

380.3. pot afecta desfăşurarea imparţială a procesului educaţional sau a unor anchete aflate în curs.

381. Instituţia asigură accesul la informaţiile de interes public în condiţiile Legii nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public.

382. Solicitările de informaţii de interes public se examinează potrivit Legii nr.148/2023, iar aspectele procedurale neacoperite de aceasta se aplică potrivit Codului administrativ.

PROCESUL DE CONTROL, MONITORIZARE ŞI RĂSPUNDERE

383. Controlul şi monitorizarea activităţii instituţiei reprezintă procese obligatorii de asigurare a legalităţii, calităţii şi responsabilităţii instituţionale.

384. Procesele de control şi monitorizare vizează:

384.1. respectarea cadrului normativ;

384.2. implementarea deciziilor manageriale şi ale organelor de conducere;

384.3. utilizarea eficientă a resurselor;

384.4. protecţia drepturilor copiilor şi personalului;

384.5. prevenirea şi corectarea disfuncţionalităţilor instituţionale.

Secţiunea 1

Monitorizarea internă a activităţii instituţiei

385. Monitorizarea internă se realizează în mod continuu de către:

385.1. directorul instituţiei;

385.2. consiliul de administraţie, în limitele competenţelor sale.

386. Monitorizarea internă include:

386.1. urmărirea implementării planurilor instituţionale;

386.2. verificarea respectării regulamentelor instituţionale;

386.3. analiza rezultatelor educaţionale;

386.4. evaluarea climatului instituţional şi a disciplinei.

387. Rezultatele monitorizării interne sunt documentate şi utilizate pentru:

387.1. ajustarea deciziilor manageriale;

387.2. îmbunătăţirea proceselor instituţionale;

387.3. fundamentarea măsurilor corective.

Secţiunea 2

Controlul exercitat de autorităţile competente

388. Instituţiile sunt supuse controlului exercitat de:

388.1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

388.2. Organele locale de specialitate în domeniul învăţământului, fondatorul/gestionarul;

388.3. alte autorităţi publice competente, în limitele stabilite de lege.

389. Controlul extern se realizează în conformitate cu legislaţia şi poate viza:

389.1. respectarea normelor educaţionale;

389.2. activitatea managerială;

389.3. gestionarea resurselor financiare şi patrimoniale;

389.4. respectarea drepturilor copilului;

389.5. respectarea normelor de securitate şi protecţie.

Secţiunea 3

Auditul intern şi extern

390. Activitatea financiară şi administrativă a instituţiei poate fi supusă:

390.1. auditului intern;

390.2. auditului extern;

390.3. altor forme de control financiar prevăzute de actele normative.

391. Instituţia de învăţământ are obligaţia:

391.1. să asigure accesul auditorilor la documentele solicitate;

391.2. să coopereze cu organele de control;

391.3. să implementeze recomandările auditorilor/controalelor în funcţie de actul de control, competenţa autorităţii şi caracterul măsurii dispuse.

Secţiunea 4

Măsuri corective şi planuri de remediere

392. Concluziile controalelor constituie sursă pentru:

392.1. îmbunătăţirea planurilor instituţionale;

392.2. actualizarea procedurilor interne;

392.3. dezvoltarea profesională a personalului.

393. În urma proceselor de control, monitorizare sau audit, pot fi stabilite măsuri corective şi planuri de remediere.

394. Măsurile corective:

394.1. se dispun de autoritatea competentă sau de directorul instituţiei;

394.2. sunt proporţionale cu natura şi gravitatea deficienţelor constatate;

394.3. au termene clare de implementare.

395. Directorul instituţiei este responsabil de implementarea măsurilor corective şi de raportarea realizării acestora.

Secţiunea 5

Petiţii şi semnalarea neregulilor

396. Părinţii, personalul instituţiei şi alte persoane interesate pot adresa petiţii privind activitatea instituţiei, în condiţiile Codului administrativ nr.116/2018.

397. Instituţia este obligată:

397.1. să asigure mecanisme funcţionale de primire şi examinare a petiţiilor;

397.2. să răspundă în termenele legale;

397.3. să protejeze persoanele care semnalează nereguli, în limitele legislaţiei.

Secţiunea 6

Răspunderea personalului instituţiei

398. Personalul instituţiei (de conducere, didactic, didactic auxiliar şi nedidactic) răspunde juridic pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în conformitate cu legislaţia muncii, Codul educaţiei, prezentul Regulament şi alte acte normative.

399. În funcţie de natura şi gravitatea faptei, personalul poate atrage următoarele forme de răspundere:

399.1. disciplinară, pentru încălcarea obligaţiilor de muncă, a normelor de etică şi a disciplinei interioare, conform Codului muncii;

399.2. contravenţională, pentru săvârşirea faptelor ce constituie contravenţii în domeniul educaţiei sau al ordinii publice, conform Codului contravenţional;

399.3. civilă, pentru prejudiciile materiale cauzate patrimoniului instituţiei sau pentru daunele morale aduse onoarei şi demnităţii beneficiarilor procesului educaţional, conform Codului civil;

399.4. penală, pentru săvârşirea unor fapte cu caracter infracţional în exercitarea funcţiei sau în legătură cu aceasta, conform Codului penal.

400. Procedurile disciplinare se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii:

400.1. legalitatea;

400.2. dreptul la apărare şi la exprimarea punctului de vedere al persoanei vizate;

400.3. imparţialitatea şi obiectivitatea;

400.4. proporţionalitatea dintre abaterea disciplinară şi sancţiunea aplicată.

DISPOZIŢII SPECIALE

401. Instituţiile pot adopta proceduri interne pentru procesele care necesită clarificare operaţională, în special în domenii cu risc sporit: siguranţa copilului, protecţia datelor, alimentaţia, accesul în instituţie, situaţiile de urgenţă şi gestionarea petiţiilor. Adoptarea procedurilor interne nu constituie obligaţie generală pentru fiecare proces administrativ sau funcţional şi nu trebuie să ducă la dublarea documentelor prevăzute de nomenclatorul tipurilor de documentaţie şi raportare în educaţie timpurie, aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării Cu privire la eficientizarea procesului de raportare şi completare a documentaţiei în educaţia timpurie nr.514/2025.

402. Prevederile prezentului Regulament se aplică instituţiilor publice şi private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi/sau învăţământ preşcolar, în limitele stabilite de Codul educaţiei şi de alte acte legislative.

403. Prevederile referitoare la bugetul public, achiziţiile publice, patrimoniul public, executorul de buget, fondatorul public, donaţiile prin mecanisme guvernamentale de plată şi transparenţa bugetară se aplică instituţiilor publice. Instituţiilor private li se aplică prevederile privind standardele educaţionale, autorizarea/acreditarea, drepturile copilului, sănătatea şi siguranţa, protecţia copilului, protecţia datelor şi raportările prevăzute expres de legislaţie.

404. Instituţiile cu statut de persoană juridică vor revizui, după caz, Statutul instituţiei în vederea corelării acestuia cu prevederile prezentului Regulament şi ale cadrului normativ.

405. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, actele normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învăţământ antepreşcolar, preşcolar şi instituţiile cu programe de diferite niveluri îşi păstrează aplicabilitatea doar în măsura în care nu contravin prevederilor prezentului document.

406. Instituţiile de învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi II care includ în structura lor grupe de învăţământ preşcolar aplică în mod concomitent prevederile prezentului Regulament şi ale actelor normative care reglementează activitatea instituţiilor cu învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi II.