Ordin nr.15 din 22.01.2019 cu privire la aprobarea formularului dării de seamă (EMPOLDEP19), modului de completare a acesteia şi Instrucţiunii privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor

Anexa nr.1

la ordinul Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale şi Mediului

nr.15 din 22 ianuarie 2019

Formularul EMPOLDEP19

Darea de seamă către Serviciul Fiscal de Stat

privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările

de poluanţi şi depozitarea deşeurilor

Pentru perioada fiscală ________________________________________________

Data prezentării ________subdiviziunii teritoriale a Serviciului Fiscal de Stat______________

Denumirea subiectului_______________________________________________________

Adresa juridică__________________________________________________________

Codul fiscal ___________________________________

art.1. Emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare (în limitele normativelor/cu depăşirea normativelor)

Total

art.2. Deversările de poluanţi din apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare (în limitele normativelor/cu depăşirea normativelor)

Total

art.3. Deversările de poluanţi din apele uzate în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere, fără evacuarea în apele de suprafaţă

Total

art.4. Evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole şi scurgerile din averse (ape meteorice)

Total

art.5. Depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate (depozite de deşeuri)

Total

Subsemnaţii, şi __________________________________________________________________

                          Numele şi prenumele conducătorului                  Numele şi prenumele contabilului-şef

_________________

data

_________________

semnătura

_________________

data

_________________

        semnătura

Declarăm, că informaţia prezentată este completă şi veridică.

Anexa nr.2

la Ordinul Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale şi Mediului

nr.15 din 22 ianuarie 2019

Modul de completare

a dării de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare

pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor

(Formularul EMPOLDEP19)

În darea de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (Formularul EMPOLDEP19) se indică perioada fiscală (perioada de 1 an), denumirea subiectului impunerii plăţii pentru poluare, adresa juridică a lui şi codul fiscal. Perioada fiscală pentru care se prezintă darea de seamă se indică în formatul: AAAA, unde:

AAAA – anul pentru care se face raportarea.

Darea de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor conţine 11 coloane, în care se înscrie următoarea informaţie:

La art.1 - Emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare (în limitele normativelor/cu depăşirea normativelor):

1) în coloana 1 se indică denumirea poluanţilor emişi în atmosferă;

2) în coloana 2 se indică normativele (limitele) stabilite pentru emisiile poluanţilor în atmosferă de la sursele staţionare în Autorizaţia de emisie a poluanţilor în atmosferă de la surse fixe (cantitatea normativă pentru fiecare poluant în parte, în tone);

3) în coloana 3 se indică cantitatea reală a poluantului emis în atmosferă în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone. Cantitatea reală se determină ca produsul dintre concentraţia poluantului (C) şi perioada de timp în care a avut loc emisia poluantului (T), şi se calculează după formula 1.1. din Instrucţiune;

4) în coloana 4 se indică cantitatea reală a poluantului emis în atmosferă în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone convenţionale. Pentru aceasta, este necesar de a înmulţi cantitatea reală a poluantului emis, în tone (din coloana 3) la coeficientul de agresivitate (A) stabilit pentru poluantul în cauză în Tabelul nr.1 din Instrucţiune;

5) în coloana 5 se indică Normativele de plată pentru emisia poluanţilor în atmosferă de la sursele staţionare pentru regiunea respectivă (conform pct.12 din Instrucţiune) pentru o tonă convenţională;

6) în coloana 6 se indică, în lei, mărimea plăţii pentru emisiile de poluanţi de la sursele staţionare în limitele normativelor stabilite, calculată după formula 1. din Instrucţiune sau prin înmulţirea cifrelor indicate în coloanele 4 şi 5.

Coloanele 7, 8, 9, 10 se completează doar în cazurile depăşirii normativelor stabilite;

7) în coloana 7 se indică masa reală (cantitatea reală) a poluanţilor emişi în atmosferă în întreaga perioadă fiscală de raportare, care depăşesc limita normativelor stabilite, exprimată în tone.

Cantitatea reală se determină ca produsul dintre concentraţia reală a poluantului (Cr) şi perioada de timp în care a avut loc emisia poluantului (T), şi se calculează după formula 2.2 din Instrucţiune;

8) în coloana 8 se indică cantitatea reală a poluantului emis în atmosferă în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone convenţionale. Pentru aceasta, este necesar de a înmulţi cantitatea reală a poluantului emis, în tone (din coloana 7) la coeficientul de agresivitate (A) stabilit pentru poluantul în cauză în Tabelul nr.1 din Instrucţiune;

9) în coloana 9 se indică coeficientul de multiplicare a Normativului plăţii pentru emisia poluanţilor în atmosferă de către sursele staţionare, care depăşesc limita normativelor stabilite şi care este 5;

10) în coloana 10 se indică plata pentru emisiile de poluanţi în atmosferă cu depăşirea limitelor normativelor stabilite, care se determină după formula 2. din Instrucţiune sau prin înmulţirea cifrelor de la coloanele 5, 8 şi 9;

11) în coloana 11 la poziţia "Total" se indică totalul plăţilor calculate pentru emisiile de poluanţi în atmosferă în limitele normativelor stabilite şi a celor cu depăşirea normativelor stabilite şi se include suma cifrelor din coloanele 6 şi 10.

La art.2. Deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare (în limitele normativelor/cu depăşirea normativelor):

1) în coloana 1 se indică denumirea poluanţilor deversaţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare;

2) în coloana 2 se indică normativele (limitele) pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare (cantitatea normativă pentru fiecare poluant în parte în tone);

3) în coloana 3 se indică masa reală a poluantului deversat în resursele de apă şi în sistemele de canalizare în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone şi calculată după formula 3.1 din Instrucţiune;

4) în coloana 4 se indică cantitatea reală a poluantului deversat în resursele de apă şi în sistemele de canalizare în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone convenţionale. Pentru aceasta, este necesar de a înmulţi cantitatea reală a poluantului deversat, în tone (din coloana 3) la coeficientul de agresivitate (A) stabilit pentru poluantul în cauză în Tabelul nr.2 din Instrucţiune;

5) în coloana 5 se indică Normativele de plată pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare pentru regiunea respectivă (conform pct.22 din Instrucţiune) pentru o tonă convenţională;

6) în coloana 6 se indică, în lei, mărimea plăţii pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare în limitele normativelor stabilite, calculată după formula 3. din Instrucţiune sau prin înmulţirea cifrelor indicate în coloanele 4 şi 5.

Coloanele 7, 8, 9, 10 se completează pentru cazurile depăşirii normativelor stabilite;

7) în coloana 7 se indică masa reală (cantitatea reală) a poluanţilor deversaţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare în întreaga perioadă fiscală de raportare, care depăşesc limita normativelor stabilite, exprimată în tone şi calculată după formula 4.3. din Instrucţiune;

8) în coloana 8 se indică cantitatea reală a poluantului deversat cu apele reziduale în resursele de apă şi în sistemele de canalizare în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone convenţionale. Pentru aceasta, este necesar de a înmulţi cantitatea reală a poluantului deversat, în tone (din coloana 7) la coeficientul de agresivitate (A) stabilit pentru poluantul în cauză în Tabelul nr.2 din Instrucţiune;

9) în coloana 9 se indică coeficientul de multiplicare (K) a Normativului plăţii pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sisteme de canalizare, calculat după formula 4.5;

10) în coloana 10 se indică plata pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare cu depăşirea limitelor normativelor stabilite, care se determină după formula 4. din Instrucţiune sau prin înmulţirea cifrelor de la coloanele 5, 8 şi 9;

11) în coloana 11 la poziţia "Total" se indică totalul plăţilor calculate pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare în limitele normativelor stabilite şi cu depăşirea normativelor stabilite şi se include suma cifrelor din coloanele 6 şi 10.

La art.3. Deversările de poluanţi cu apele uzate în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere, fără evacuarea în apele de suprafaţă:

1) în coloana 1 nu se indică nimic;

2) în coloana 2 nu se indică nimic;

3) în coloana 3 se indică întreg volumul real (Vr) al evacuărilor/deversărilor de ape uzate pe parcursul unui an, în m³;

4) în coloana 4 nu se indică nimic;

5) în coloana 5 se indică Normativele de plată pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere, fără evacuarea în apele de suprafaţă.

În cazul deversărilor de poluanţi cu apele uzate în rezervoare receptoare şi cîmpuri de filtraţie Normativul de plată se calculează prin înmulţirea valorii unei unităţi convenţionale (50 lei) şi coeficientul 0,06.

În cazul deversărilor de poluanţi cu apele uzate în colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere Normativul de plată se calculează prin înmulţirea valorii unei unităţi convenţionale (50 lei) şi coeficienţii menţionaţi în Tabelul nr.3;

6) în coloana 6 se indică, în lei, mărimea plăţii pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în rezervoare receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere, fără evacuarea în apele de suprafaţă, calculată după formula 5. din Instrucţiune sau prin înmulţirea cifrelor indicate în coloanele 3 şi 5;

7) Coloanele 7-10 nu se completează;

8) În coloana 11 la poziţia "Total" se indică cifra din coloana 6.

La art.4 - Evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole şi scurgerile din averse (ape meteorice) de pe teritoriul întreprinderilor:

1) în coloana 1 se indică denumirea poluanţilor deversaţi cu evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole şi scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor;

2) în coloana 2 se indică normativele (limitele) de deversări de poluanţi cu evacuările de apă din obiectivele acvatice piscicole şi scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor (masa normativă M_n pentru fiecare poluant în parte în tone), determinată după formula 6.1;

3) în coloana 3 se indică masa reală a poluantului deversat în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone, determinată după formula 6.3;

4) în coloanele 4 şi 6 nu se indică nimic;

5) în coloana 5 se indică Normativele de plată pentru deversările de poluanţi cu apele uzate pentru regiunea respectivă (conform pct.22 din Instrucţiune) pentru o tonă convenţională;

6) În coloana 7 se indică mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative, exprimată în tone. Pentru aceasta, din masa reală introdusă în coloana 3 se scade masa normativă introdusă în coloana 2;

7) în coloana 8 se indică cantitatea reală a poluantului deversat cu apele uzate în întreaga perioadă fiscală de raportare, exprimată în tone convenţionale. Pentru aceasta, este necesar de a înmulţi mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative, în tone (din coloana 7) la coeficientul de agresivitate (A) stabilit pentru poluantul în cauză în Tabelul nr.2 din Instrucţiune;

8) în coloana 9 se indică coeficientul de multiplicare a Normativului plăţii pentru deversările de poluanţi cu apele uzate evacuate din obiectivele acvatice piscicole şi scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor, care este 5;

9) în coloana 10 se indică plata pentru deversările de poluanţi cu apele uzate evacuate din obiectivele acvatice piscicole şi scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor, care se determină după formula 6. din Instrucţiune sau prin înmulţirea cifrelor de la coloanele 5, 8 şi 9;

10) în coloana 11 la poziţia "Total" se indică totalul plăţilor calculate pentru deversările de poluanţi cu apele uzate evacuate din obiectivele acvatice piscicole şi scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor.

La art.5 - Depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate (depozite de deşeuri):

1) în coloana 1 se indică tipurile deşeurilor ce se depozitează;

2) în coloana 2 se indică normativele (limitele) stabilite pentru depozitarea deşeurilor în Autorizaţiei de mediu pentru gestionarea deşeurilor;

3) în coloana 3 se indică masa în tone (cantitatea reală) a deşeurilor depozitate în perioada pentru care se raportează;

4) în coloana 4 nu se indică nimic;

5) în coloana 5 se indică în lei Normativul plăţii pentru depozitarea deşeurilor, care se determină ca produs al valorii stabilită pentru o unitate convenţională (în Codul Contravenţional al RM sau Codul Penal al RM), care constituie 50 lei şi al coeficientului stabilit în Tabelul nr.4 în funcţie de gradul de periculozitate la care se clasifică deşeurile respective;

6) în coloana 6 se indică în lei mărimea plăţii pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate, care se determină după formula 7. respectiv prin înmulţirea cifrelor de la coloanele 3 şi 5;

7) în coloanele 7 - 10 nu se indică nimic;

8) în coloana 11 la poziţia "Total" se indică cifra din coloana 6.

În rîndul "TOTAL" se indică totalul plăţilor ce urmează a fi achitate la bugetul de stat care se determină ca suma indicatorilor reflectaţi în coloana 11 pentru fiecare tip de activitate economică generatoare de poluanţi.

Anexa nr.3

la ordinul Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale şi Mediului

nr.15 din 22 ianuarie 2019

INSTRUCŢIUNE

privind modul de calculare şi achitare a plăţilor

pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi

depozitarea deşeurilor

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

1. Plăţile pentru poluarea mediului se consideră plăţile menite să compenseze impactul negativ şi restabilirea componentelor de mediu influenţate de poluare cu asigurarea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea societăţii şi menţinerii funcţionalităţii ecosistemelor.

2. Instrucţiunea privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (în continuare - Instrucţiunea) stabileşte modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor prevăzute la art.6, 9 şi 10 ale Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.

3. Plăţile pentru poluarea mediului reglementate de prezenta Instrucţiune sunt:

1) plata pentru emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare;

2) plata pentru deversări de poluanţi:

a) cu ape uzate în resursele de apă şi sistemele de canalizare,

b) cu ape uzate în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere,

c) cu evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole şi cu scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor (ape meteorice),

3) plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate (depozite de deşeuri).

4. Subiecţii impunerii plăţilor pentru poluarea mediului menţionate la pct.3 sunt persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică provoacă emisii de poluanţi în atmosferă, deversări de poluanţi cu apele uzate, precum şi operatorii depozitelor de deşeuri.

5. Plăţile pentru poluarea mediului menţionate la pct.3 se calculează de sine stătător şi se achită la bugetul de stat de către subiecţii impunerii anual, pînă la data de 25 a lunii februarie a anului următor de gestiune, cu prezentarea Dării de seamă către Serviciul Fiscal de Stat privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor.

6. Dacă în anul expirat subiecţii impunerii nu au avut operaţiuni pasibile plăţii pentru poluare, pentru perioada fiscală respectivă nu se prezintă Darea de seamă privind plata pentru poluare pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor.

CAPITOLUL II

Modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru poluarea mediului

Secţiunea 1.

Calculul plăţii pentru emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare

7. Plata pentru emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare se percepe de la subiecţii care deţin Autorizaţia de emisie a poluanţilor în atmosferă de la surse fixe şi admit:

1) emisii de poluanţi în limitele normativelor stabilite;

2) emisii de poluanţi cu depăşirea normativelor stabilite.

8. Subiecţii care desfăşoară una sau mai multe activităţi menţionate în Anexa nr.1 la Regulamentul privind Registrul naţional al emisiilor şi al transferului de poluanţi, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.373 din 24 aprilie 2018, de asemenea cad sub incidenţa plăţii pentru poluarea mediului.

9. Emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare care nu depăşesc sau sunt egale cu concentraţiile maxim admisibile (CMA) stabilite în Autorizaţia de emisie a poluanţilor în atmosferă de la surse fixe se consideră emisii în limitele normativelor stabilite.

10. Emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare care depăşesc concentraţiile maxim admisibile stabilite în Autorizaţia de emisie a poluanţilor în atmosferă de la surse fixe se consideră emisii cu depăşirea normativelor stabilite.

11.Normativele (limitele) de emisie (ELA) a poluanţilor în atmosferă de la sursele staţionare se stabilesc în Autorizaţia de emisie a poluanţilor în atmosferă de la surse fixe, eliberate de Agenţia de Mediu.

12. Normativele de plată pentru emisiile poluanţilor în atmosferă de la sursele staţionare se stabilesc în lei pentru o tonă convenţională, în funcţie de localităţi:

1) mun. Chişinău şi mun. Bălţi - 18 lei pentru o tonă convenţională;

2) celelalte localităţi (inclusiv din UTA Găgăuzia) – 14,4 lei pentru o tonă convenţională.

13. Plata pentru emisiile poluanţilor în atmosferă de la sursele staţionare în limitele normativelor stabilite se determină, pentru fiecare indice de poluare în parte, ca produsul dintre normativul plăţii (de la pct.12) şi cantitatea reală a poluantului emis, în tone convenţionale.

Cantitatea reală a poluantului emis se determină, pentru fiecare poluant în parte, ca produsul dintre concentraţia acestuia şi perioada de timp în care a avut loc poluarea, obţinîndu-se o valoare în "tone".

Pentru a transforma această valoare din "tone" în "tone convenţionale" este necesar de a înmulţi cantitatea reală a poluantului emis la coeficientul de agresivitate stabilit pentru acest poluant expus în Tabelul nr.1.

Astfel, formula de calculare a cuantumului plăţii pentru emisia unui tip de poluant în atmosferă de la sursele staţionare în limitele normativelor stabilite este:

în care:

P_i – cuantumul de plată al poluantului "i" determinat, în lei;

N – normativul plăţii poluantului conform localităţii, în lei (stabilit în pct.12);

A_i – coeficientul de agresivitate pentru poluantul "i" emis în atmosferă, stabilit în Tabelul nr.1;

Fr_i – cantitatea reală a poluantului "i" determinat, în tone, după formula;

în care:

C_i – concentraţia poluantului "i" determinat, g/s;

T – perioada de timp a poluării, în secunde (s).

Tabelul nr.1

Coeficientul de agresivitate pentru unii poluanţi emişi în aerul atmosferic

Pentru substanţele care lipsesc din Tabelul nr.1, coeficientul de agresivitate este egal cu

1

––––––––––––––––––––––

CMA medie în 24 de ore.

14. Plata pentru emisiile de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare care depăşesc limitele normativelor stabilite (normativele ELA) se determină, pentru fiecare indice de poluare în parte, ca sumă a produsului dintre normativul plăţii (de la pct.12) şi normativul ELA de poluanţi (stabilit în Autorizaţia de emisie a poluanţilor în atmosferă de la surse fixe) în tone convenţionale şi a produsului dintre normativul plăţii înmulţit la 5 şi cantitatea reală a poluanţilor emişi ce depăşeşte normativele stabilite.

Formula de calculare a plăţii este următoarea:

în care:

P_i – cuantumul de plată al poluantului "i", determinat în lei;

N – normativul plăţii poluantului conform localităţii, în lei (stabilit în pct.12);

A_i – coeficientul de agresivitate pentru poluantul "i" (stabilit în Tabelul nr.1);

Fn_i - cantitatea normativă a poluantului "i" determinat, în tone, calculată după formula:

în care:

Cn_i - concentraţia normativă a poluantului "i" determinat, g/s;

T - perioada de timp a poluării, în secunde (s)

Fr_i - cantitatea reală a poluantului "i" determinat, în tone, calculată după formula:

în care:

Cr_i - concentraţia reală a poluantului "i" determinat, g/s;

T - perioada de timp a poluării, în secunde (s),

5 - coeficientul de multiplicare a normativului plăţii.

Secţiunea 2.

Calculul plăţii pentru poluare în rezultatul deversărilor de poluanţi cu apele uzate

15. Plata pentru deversările de poluanţi cu apele uzate se percepe de la subiecţii menţionaţi la art.9 al Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluare, care admit deversări de poluanţi:

1) cu apele uzate în resursele de apă şi sistemele de canalizare în limitele normativelor stabilite şi cu depăşirea normativelor stabilite;

2) cu ape uzate în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere;

3) cu evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole şi cu scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor (ape meteorice).

16. Se consideră deversări de poluanţi cu apele uzate, cele care sunt evacuate în resursele de apă, în sistemele de canalizare, în canalele de desecare a terenurilor agricole şi alte obiecte, în rezervoarele-receptoare, în cîmpurile de filtraţie, în acumulatoarele de dejecţii animaliere ale complexelor zootehnice şi altele.

17. Deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare care nu depăşesc sau sunt egale cu concentraţiile maxim admisibile de poluanţi se consideră deversări de poluanţi cu ape uzate în resursele de apă şi sistemele de canalizare în limitele normativelor stabilite.

18. Deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare care depăşesc valorile-limită admisibile de deversări (DLA) şi concentraţiile maxim admisibile (CMA) de poluanţi se consideră deversări de poluanţi cu ape uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare cu depăşirea normativelor stabilite.

19.Valorile concentraţiilor maxim admisibile (CMA) ale substanţelor poluante cu apele uzate evacuate în sistemul de canalizare sunt stabilite pentru fiecare subiect în parte de către operatori, reieşind din prevederile Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisaruri pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013.

20.Valorile-limită admisibile de deversări (DLA) de poluanţi cu apele uzate evacuate în resursele de apă sunt stabilite în Autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberate de Agenţia de Mediu.

21. Pentru subiecţii care efectuează deversări de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă (rîuri, lacuri, orizonturi acvifere subterane), plata se stabileşte în conformitate normativele DLA şi indicii de poluare, introduşi în documentaţia de proiect a instalaţiilor de epurare. Lista acestor indici şi normativele DLA de poluanţi se aprobă de către Agenţia de Mediu la prezentarea de către serviciile de exploatare a instalaţiilor de epurare (operatori).

22. Normativele de plată (N) pentru deversările de poluanţi cu ape uzate se stabilesc în lei pentru o tonă convenţională, în funcţie de localităţi:

1) mun. Chişinău şi mun. Bălţi - 234 lei pentru o tonă convenţională;

2) celelalte localităţi (inclusiv din UTA Găgăuzia) – 198 lei pentru o tonă convenţională.

23. Plata pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în resursele de apă şi sisteme de canalizare în limitele normativelor stabilite se determină pentru fiecare indice de poluare în parte, ca produsul între normativul plăţii (stabilit în pct.22) şi masa reală a poluanţilor, calculată în tone convenţionale. Pentru a afla masa reală a poluanţilor în tone convenţionale este necesar de a înmulţi masa reală a poluanţilor în tone la coeficientul de agresivitate (A) pentru poluanţii respectivi stabilit în Tabelul nr.2.

Formula de calculare a plăţii este următoarea:

în care:

P - valoarea totală a plăţii pentru poluare, lei;

N - normativul de plată pentru deversarea poluanţilor cu ape uzate pentru 1t convenţională, (vezi pct.22), lei;

A_i - coeficientul de agresivitate pentru poluantul "i" deversat cu apele uzate, stabilit în Tabelul nr.2;

M_r(i) - masa reală a poluantului "i", în tone.

Masa reală a poluantului în tone se determină pentru fiecare poluant deversat în parte, după formula:

în care:

V_r – volumul real al apelor uzate deversate, ml;

Q_r – debitul de apă real, ml/h

C_r(i) – concentraţia reală a poluantului "i", mg/l (g/ml) (se folosesc valorile medii ale concentraţiilor reale ale poluanţilor după rezultatele controlului de laborator pe parcursul unui an);

T – perioada de timp a poluării, h;

Volumele de ape uzate pot fi apreciate şi după alte metode cunoscute (volumetric, prin evidenţa iniţială după formele statistice nr.11, nr.12 şi altele).

Tabelul nr.2

Coeficientul de agresivitate

pentru unii poluanţi deversaţi cu apele uzate în resursele de apă

şi în sistemele de canalizare

Pentru substanţele care lipsesc din Tabelul nr.2, coeficientul de agresivitate este egal cu

 1

––––––––––––––––––––––––––––––––

CMA în obiectivele acvatice piscicole.

24. Plata pentru deversările poluanţilor cu apele uzate în resursele de apă şi în sistemele de canalizare, care depăşesc normativele stabilite, se determină pentru fiecare indice de poluare în parte, ca suma produsului dintre normativul plăţii (stabilit în pct.22) şi masa normativă a poluanţilor, în tone convenţionale şi a produsului dintre normativul plăţii, mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative, în tone convenţionale şi coeficientul de multiplicitate a depăşirii reale a concentraţiei faţă de cea normativă. Pentru a afla masa reală a poluanţilor în tone convenţionale este necesar de a înmulţi masa reală a poluanţilor în tone la coeficientul de agresivitate (A) pentru poluanţii respectivi stabilit în Tabelul nr.2.

Formula de calcul a plăţii este următoarea:

în care:

P - valoarea totală a plăţii pentru poluare, lei;

N - normativul de plată pentru deversarea poluanţilor cu ape uzate pentru 1t convenţională (stabilit în pct.22 în funcţie de localitate), lei;

A_(i) - coeficientul de agresivitate pentru poluantul (i) deversat cu apele uzate (stabilit în Tabelul nr.2);

M_n(i) - masa normativă a poluantului (i), în tone (calculată după formula 4.1 şi 4.2)

M_r(i) - masa reală a poluantului (i), în tone (calculată după formula 4.3 şi 4.4.)

K_i - coeficient de multiplicitate, ce reprezintă depăşirea concentraţiei reale a poluantului "i" asupra concentraţiei normative a poluantului "i" (calculat după formula 4.5.).

Masa normativă a poluantului în tone se determină pentru fiecare poluant în parte ca produsul dintre volumul normativ de ape uzate şi concentraţiile normative în perioada respectivă de timp, după formula:

în care:

Vn - volumul normativ de ape uzate, ml;

Q_n – debitul normativ al apelor uzate deversate, ml/h;

C_n(i) – concentraţia normativă a poluantului "i", mg/l (g/ml) (se folosesc valorile CMA în cazul deversărilor de poluanţi cu ape uzate în sistemele de canalizare şi valorile DLA în cazul deversărilor de poluanţi cu ape uzate în resursele de apă);

T – perioada de calcul, h

Masa reală a poluantului, în tone se determină pentru fiecare poluant deversat în parte, ca produsul dintre volumul real de ape uzate şi concentraţiile reale în perioada respectivă de timp, după formula:

în care:

Vr - volumul real de ape uzate, ml;

Q_r – debitul real al apelor uzate deversate, ml/h;

C_r(i) – concentraţia reală a poluantului "i", mg/l (g/ml) (se folosesc valorile medii ale concentraţiilor reale ale poluanţilor după rezultatele controlului de laborator, acreditat în domeniu, pe parcursul unui an);

T – perioada de timp a poluării, h.

Volumele de ape uzate pot fi apreciate şi după alte metode cunoscute (volumetric, prin evidenţa iniţială după formele statistice nr.11, nr.12 şi altele).

Coeficientului de multiplicare (K) se determină ca raport dintre valoarea medie a concentraţiei reale a poluantului "i" după rezultatele controlului de laborator din perioada dării de seamă (pe parcursul unui an) şi valoarea concentraţiei normative a poluantului "i", conform CMA sau DLA, după următoarea formulă:

În cazurile cînd "M_r" ca valoare absolută este mai mică ca "M_n", dar au fost depistate concentraţii sporite de poluanţi, ce au afectat calitatea resurselor de apă, la calcularea "M_n" se va folosi volumul real al apelor uzate evacuate şi concentraţiile normative de poluanţi.

25. Plata pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere fără evacuarea acestora în resursele de apă este percepută de la subiecţii care admit asemenea deversări pentru întreg volumul evacuărilor de apă.

26. Plata pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în rezervoare-receptoare şi pe cîmpuri de filtraţie se determină ca produs între normativul plăţii şi volumul deversărilor reale de ape uzate, după formula:

în care:

P – cuantumul de plată pentru deversările de poluanţi în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere, în lei;

N – normativul plăţii, în lei/m³;

Vr – volumul real al evacuărilor/deversărilor de ape uzate pe parcursul unui an, în m³.

Normativul plăţii (N) pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în rezervoare-receptoare şi cîmpuri de filtraţie se calculează ca produs al valorii stabilite pentru o unitate convenţională (50 de lei - stabilită în Codul Contravenţional al Republicii Moldova sau Codul Penal al Republicii Moldova) şi coeficientul 0,06.

Normativul plăţii (N) pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere se calculează ca produs al valorii stabilite pentru o unitate convenţională (50 de lei - stabilită în Codul Contravenţional al Republicii Moldova sau Codul Penal al Republicii Moldova) şi coeficienţii menţionaţi în Tabelul nr.3 în funcţie de activitatea subiectului.

Tabelul nr.3

Normativele şi modul de calcul

ale plăţii pentru deversările de poluanţi cu apele uzate în colectoarele

pentru must de dejecţii animaliere, unităţi convenţionale pentru 1 m³

27. Plata pentru evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole şi pentru scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor (ape meteorice) este percepută numai de la subiecţii care admit depăşirea masei de poluanţi în apele uzate, în raport cu normativele stabilite.

28. Plata pentru evacuările de apă din obiectivele acvatice piscicole şi pentru scurgerile din averse (ape meteorice) de pe teritoriul întreprinderilor se determină ca produs între normativul plăţii înmulţit la 5 şi mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative, în tone convenţionale.

Formula de calcul a plăţii este următoarea:

în care:

P - cuantumul de plată pentru evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole şi pentru scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor (apele meteorice), lei;

5 – coeficientul de multiplicare;

N - normativul de plată pentru deversarea a 1t convenţională de poluanţi (vezi pct.22), lei;

M_n(i) - masa normativă a poluantului "i", în tone (calculată conform formulei 6.1);

M_r(i) - masa reală a poluantului "i", în tone;

A_i - coeficientul de agresivitate pentru poluantul "i" deversat cu apele uzate, stabilit în Tabelul nr.2.

Masa normativă M_(n) a poluantului "i" se determină după formula:

în care:

V_n - Volumul normativ de ape uzate, în ml;

C_n – concentraţia normativă a poluantului "i" în apele uzate mg/l (g/ml)

Volumul normativ de ape uzate la rîndul său se determină după formula:

în care:

Q_n – debitele de ape uzate normative, ml/h

T – perioada de calcul, h.

Masa reală M_r a poluantului "i" se determină după formula:

în care:

V_r - Volumul real de ape uzate, în ml

C_r(i) – concentraţia reală a poluantului "i" în apele uzate, mg/l (g/ ml)

Volumul real V_r de ape uzate la rîndul său se determină după formula:

din care:

Q_r – debitele de ape uzate reale, ml/h

T – perioada de calcul, h.

În cazul deversărilor cu scurgerile din averse (ape meteorice) de pe teritoriul întreprinderilor volumul apelor meteorice colectate de pe teritoriul întreprinderilor se determină după formula:

în care:

h – stratul depunerilor atmosferice în mm timp de 1 an (se face o medie pentru perioada caldă a anului şi o medie pentru perioada rece). Se vor utiliza informaţiile Serviciului Hidrometeorologic de Stat, care se obligă să le facă publice pe site. Pentru perioada de raportare a anului se va folosi cantitatea apelor nivale (rezultate în ur,ma topirii zăpezii) sau resursele de apă conţinute în stratul de zăpadă la începutul perioadei de topire.

Y – coeficient de scurgere a apelor meteorice şi nivale în funcţie de caracterul suprafeţei terestre de formare a scurgerilor. Coeficientul scurgerilor nivale are valoarea de circa 0,5-0,7. Pentru apele de ploaie coeficientul de scurgere se va determina ca valoarea medie ponderată pentru întreaga suprafaţă de colectare a apelor averse din considerentele valorilor medii pentru terenurile caracteristice:

terenuri asfaltate – 0,8 - 0,95;

terenuri acoperite cu pietriş – 0,3;

terenuri nepavate – 0,2;

terenuri înverzite – 0,1.

F – suprafaţa de calcul a scurgerilor, ha

În cazurile lipsei controlului de laborator şi a normelor DLA pentru deversarea apelor meteorice, valorile concentraţiilor poluanţilor pentru calculul plăţii se stabilesc la nivelul celor maximal posibile potrivit investigaţiilor respective de ramură, după cum urmează:

1) materii în suspensie – 500 - 2000 g/ml;

2) produse petroliere – 30 - 70 g/ml;

La calcularea plăţii pentru evacuările de apă uzată din obiectivele acvatice piscicole, volumul apelor evacuate se determină conform regimului de exploatare stabilit în paşaportul tehnic (fişa tehnică) al acumulării pentru anii cu probabilitatea de 75% sau în alte documente ce confirmă caracteristicile tehnice ale acumulărilor de apă.

Mărimea plăţii se va calcula pentru deversările următorilor poluanţi: materii în suspensie, CBO, azot amoniacal, fosfaţi, caliu şi alţi poluanţi.

28. Plata pentru deversarea apelor pentru schimb de căldură se calculează potrivit normativelor plăţii menţionate în pct.22 şi în conformitate cu Baza metodică a calculului sporurilor admisibile de concentraţii la deversarea apelor pentru schimb de căldură a Centralei Termo-Electrice Moldoveneşti.

Secţiunea 3.

Calculul plăţii pentru poluare de la depozitarea deşeurilor

29. Plata pentru poluare în cazul depozitării deşeurilor se percepe de la persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, utilizatori de terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile şi operatori ai depozitelor de deşeuri şi se aplică în cazul depozitării deşeurilor în amplasamente autorizate (depozite de deşeuri).

30. Prevederile prezentei Instrucţiuni se aplica oricărui depozit, definit conform art.2 pct.8) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi nu se aplică următoarelor activităţi:

1) împrăştierea pe sol, în scopul ameliorării calităţii sau fertilizării, a nămolurilor de la staţiile orăşeneşti de epurare, a nămolurilor de dragare sau a altor tipuri de nămoluri similare;

2) folosirea unor deşeuri inerte la lucrări de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru construcţii în depozite de deşeuri;

3) depunerea nămolurilor de dragare, nepericuloase, în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;

4) depozitarea solului necontaminat sau a deşeurilor inerte rezultate în urma activităţilor de prospectare şi extracţie, tratării şi stocării resurselor minerale, cat şi cele din exploatarea carierelor.

31. Depozitarea deşeurilor se efectuează conform prevederilor art.16 al Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, iar depozitele de deşeuri se clasifică, în funcţie de natura deşeurilor, în următoarele categorii:

1) depozite de deşeuri periculoase;

2) depozite de deşeuri nepericuloase;

3) depozite de deşeuri inerte.

32. În contextul prezentei Instrucţiuni sunt utilizate următoarele noţiuni:

1) operator - persoanele fizice sau juridice care sunt responsabile pentru depozitele de deşeuri în conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29.07.2016;

2) deşeuri nepericuloase - orice deşeuri care nu prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase enumerate în anexa nr.3 a Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile;

3) deşeuri periculoase – orice deşeuri care prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase specificate în anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile;

4) deşeuri inerte - deşeurile care nu sunt supuse unor transformări fizice, chimice sau biologice semnificative.

Deşeurile inerte nu se dizolvă, nu ard şi nu reacţionează chimic în nici un alt mod, nu sunt biodegradabile şi nu au efecte negative asupra altor materiale cu care vin în contact astfel încât să polueze mediul sau să dăuneze sănătăţii umane. Conţinutul total în levigat şi agenţi poluanţi ai deşeurilor şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să aibă valori nesemnificative şi, în mod special, să nu pună în pericol calitatea apei de suprafaţă şi/sau a apelor subterane.

În depozitele de deşeuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deşeuri:

1) deşeuri municipale;

2) deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase;

3) deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu cele prevăzute la subpct.2) şi care satisfac criteriile relevante de acceptare; aceste deşeuri periculoase nu se depozitează în celule destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.

33. Producătorii şi deţinătorii de deşeuri, persoane juridice, indiferent de genul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de sursa de finanţare, inclusiv autorităţile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sînt obligaţi să încadreze fiecare tip de deşeu generat din propria activitate în codurile din Lista deşeurilor aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.99 din 30 aprilie 2018, ţinînd cont de proprietăţile deşeurilor care fac ca acestea să fie periculoase, specificate în anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile.

În caz de incertitudine de clasificare a deşeului, încadrarea acestuia se realizează de către Agenţia de Mediu, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.501 din 29 mai 2018 pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora.

Depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate este permisă doar în cazul deţinerii Autorizaţiei de mediu pentru gestionarea deşeurilor, eliberată în conformitate cu prevederile art.25 al Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile.

34. Conform prevederilor art.27 alin.(1) al Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile sînt scutite de îndeplinirea cerinţelor de autorizare a activităţilor de eliminare (prin depozitarea) a deşeurilor, unităţile şi întreprinderile care efectuează eliminarea propriilor deşeuri nepericuloase la locurile de producere fără să afecteze sănătatea populaţiei sau calitatea mediului.

Scutirile menţionate la pct.34 se aplică numai în cazul în care (art. 27 alin.(2) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile):

1) unităţile şi întreprinderile au obţinut deja, pentru alt profil de activitate decît valorificarea sau eliminarea deşeurilor, autorizaţia de mediu în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi dacă în aceasta se specifică tipurile şi cantităţile de deşeuri, precum şi condiţiile impuse în vederea desfăşurării activităţilor legate de aceste deşeuri;

2) tipurile, cantităţile de deşeuri şi metodele de valorificare sau eliminare a acestora respectă prevederile art.4 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

3) operaţiunile de eliminare menţionate la art.27 alin.(1) lit.a) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile iau în considerare cele mai bune tehnici disponibile.

Totodată, derogarea pentru autorizare nu scuteşte subiecţii impunerii plăţilor pentru poluarea mediului de la achitarea acesteia.

35. Plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate (depozite de deşeuri) se determină ca produs între normativul plăţii şi masa, în tone, a deşeurilor depozitate pe parcursul unui an.

Formula de calcul a plăţii este următoarea:

în care:

P – cuantumul de plată pentru depozitarea deşeurilor, în lei;

N – normativul plăţii pe categorii de deşeuri, în lei/tonă (stabilit conform Tabelului nr.4);

Fr - cantitatea reală a deşeurilor depozitate, în tone.

Normativul plăţii se determină ca produs al valorii stabilită pentru o unitate convenţională (în Codul Contravenţional sau Codul Penal), care constituie 50 lei şi al coeficientului stabilit în Tabelul nr.4 în funcţie de gradul de periculozitate la care se clasifică deşeurile respective.

 Tabelul nr.4

Normativul plăţii

la depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate

în funcţie de gradul de periculozitate

deşeurilor în amplasamente autorizate

(depozite de deşeuri)

*Gradul de periculozitate se va determina ţinînd cont de proprietăţile deşeurilor, specificate în anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, care fac ca acestea să fie periculoase.

Secţiunea 4.

Modul de achitare a plăţilor pentru poluare

36. Subiecţii impunerii plăţilor pentru poluarea mediului menţionate la pct.3 sînt obligaţi să calculeze de sine stătător aceste plăţi şi să le achite în bugetul de stat, anual pînă la data de 25 a lunii februarie a anului următor de gestiune.

Plăţile se achită la contul special IBAN destinat pentru plăţile pentru poluarea mediului. Pentru a identifica codul IBAN, subiectul impunerii accesează pagina web a Ministerului Finanţelor (http://mf.gov.md) accesează "Codul IBAN - încasări". În fereastra deschisă se introduce anul în care se fac achitările, Codul clasificaţiei economice stabilit pentru plăţile pentru poluarea mediului (se selectează 114535 – Plăţi pentru poluarea mediului în limitele/cu depăşirea normativelor stabilite), se selectează raionul şi localitatea unde subiectul are adresa juridică şi apoi accesează "Afişeză codul IBAN". La codul IBAN generat subiectul impunerii asigură plata sumelor calculate prin orice metode de achitare accesibile.