Ordin nr.169 din 06.12.2024 cu privire la aprobarea Regulamentului de prioritizare multicriterială bazată pe starea tehnică a lucrărilor de artă

MINISTERUL INFRASTRUCTURII
ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE

O R D I N

cu privire la aprobarea Regulamentului de prioritizare

multicriterială bazată pe starea tehnică

a lucrărilor de artă

nr. 169  din  06.12.2024

 (în vigoare 24.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.14-17 art. 36 din 24.01.2025

* * *

În temeiul art.5 alin.(1) al Legii drumurilor nr.509/1995, art.8 alin.(3) al Legii fondului rutier nr.720/1996 şi pct.9 subpunctul 11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.690/2017,

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul privind prioritizarea multicriterială bazată pe starea tehnică a lucrărilor de artă, conform anexei.

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la ordinul Viceprim-ministrului,

Ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale
nr.169 din 06.12.2024

REGULAMENTUL

privind prioritizarea multicriterială bazată

pe starea tehnică a lucrărilor de artă

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul privind prioritizarea multicriterială bazată pe starea tehnică a lucrărilor de artă (în continuare - Regulament) stabileşte modul de atribuire a valorii numerice criteriilor care caracterizează starea de viabilitate a construcţiei în ansamblu.

2. Prezentul Regulament se aplică lucrărilor de artă amplasate pe drumurile publice naţionale aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor” (în proces de reorganizare) (în continuare - ASD) în conformitate cu art.5 alin.(1) din Legea drumurilor nr.509/1996 şi se recomandă spre utilizare autorităţilor administraţiei publice locale care asigură administrarea drumurilor locale.

3. Prezentul Regulament permite optimizarea sistemului de prioritizare pentru elaborarea programelor privind întreţinerea, reparaţia şi reabilitarea lucrărilor de artă în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în Strategia de Mobilitate 2030.

4. Regulamentul este destinat personalului tehnic pentru utilizare la planificarea şi organizarea lucrărilor de întreţinere, reparaţie şi reabilitare a lucrărilor de artă din reţeaua gestionată.

5. Prezentul Regulament are ca scop:

5.1. furnizarea unei metodologii sistematizate pentru selectarea acelor lucrări de artă care necesită intervenţii pentru asigurarea fiabilităţii, în funcţie de beneficiile tehnice şi social-economice;

5.2. eficientizarea activităţilor necesare în cadrul administrării lucrărilor de artă;

5.3. eficientizarea utilizării mijloacelor financiare alocate pentru menţinerea lucrărilor de artă într-o stare tehnică potrivită.

6. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele definiţii şi abrevieri:

M, R, G – drumuri publice naţionale (respectiv, M – expres, R – republicane şi G – regionale);

cod practic în construcţii (CP) – document care stabileşte sau, după caz, recomandă reguli/proceduri de proiectare, fabricare, instalare, exploatare, întreţinere ori de utilizare a utilajelor şi echipamentelor, a materialelor şi produselor pentru construcţii, a construcţiilor, precum şi de demontare ori demolare a acestora;

lucrare de artă – construcţie specială, cum sunt poduri, viaducte, pasajele etc., care se execută cu scopul de a susţine o cale de comunicaţie şi pentru a-i asigura continuitatea în cazul existenţei unor obstacole (văi adânci, cursuri de apă, o cale de comunicaţie, etc.);

starea de viabilitate a podului – stare tehnică care corespunde parametrilor tehnici de proiectare, categoriei drumului pe care este amplasat şi cerinţelor privind calitatea în construcţii;

starea tehnică generală a podului – stare, ce reflectă corespunderea lucrării de artă destinaţiei sale funcţionale, capacităţii portante, durabilităţii şi siguranţei circulaţiei;

indice de calitate al stării tehnice fizice (C_i) – valoarea numerică ce exprimă nivelul stării principalelor elemente componente ale construcţiei de pod;

indice de calitate al funcţionalităţii (F_i) – valoarea numerică ce exprimă nivelul caracteristicilor funcţionale ale construcţiei de pod;

indice general de stare tehnică (I_st) – valoarea numerică ce exprimă suma indicilor de calitate al stării fizice şi indicilor de calitate al funcţionalităţii;

clasa stării tehnice – ordinea în care se clasează podurile, potrivit rezultatelor obţinute în urma lucrărilor de inspectare şi stabilirea stării tehnice generale;

inspectarea podului – ansamblu de activităţi (examinări vizuale, măsurători, cercetări, încercări şi analiză) prin care orice deteriorare în structură este observată şi înregistrată. Ea cuprinde colectarea de informaţii care detaliază dezvoltarea şi cauza apariţiei tuturor degradărilor şi deficienţelor;

suprastructura podului – reprezintă partea construcţiei ce susţine direct un drum, asigură continuitatea drumului şi preia direct încărcările provenite de la vehicule şi orice alte încărcări cu caracter variabil şi permanent la care este supusă structura;

infrastructura podului – este partea construcţiei care susţine suprastructura, preia încărcările provenite de la aceasta şi le transmite, prin intermediul fundaţiilor, terenului din amplasamentul podului;

gabaritul de liberă trecere pe pod – distanţa minimă dintre suprafeţele exterioare ale barierelor sau grinzilor parapetului direcţional sau de siguranţă. Dacă parapetul este lipsă (pe de o parte sau din ambele părţi) în calitate de graniţă se admite marginea elementului de siguranţă (bordură), care este cea mai apropiată de muchia părţii carosabile;

deschiderea podului – distanţa măsurată pe orizontală între punctele de rezemare ale elementelor principale de rezistenţă;

parapet de siguranţă – element de construcţie longitudinal, amplasat la marginea benzilor de circulaţie a podurilor;

trotuar – spaţiul pe calea podului special amenajat pentru circulaţia pietonilor.

II. INSPECTAREA ŞI MONITORIZAREA LUCRĂRILOR DE ARTĂ

7. Calitatea de administrator al infrastructurii publice, în conformitate cu art.246 lit.d) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, impune obligativitatea de asigurare a urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor.

8. Inspectarea periodică este o activitate de bază pe toată perioada de exploatare a construcţiilor de poduri în conformitate cu art.243 alin.2 lit.a) şi b) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

9. Inspectarea podurilor aflate în exploatare se efectuează în mod regulat. Tipul, modul şi periodicitatea inspectărilor se realizează în conformitate cu CP D.02.26 “Reguli privind efectuarea inspectării, diagnosticării, stabilirea stării tehnice a lucrărilor de artă (poduri, podeţe) amplasate pe drumuri”.

10. Inspectarea podurilor se efectuează în baza ordinului emis de administratorul infrastructurii respective.

11. Inspectarea podurilor se efectuează în scopul determinării stării tehnice generale a acestora şi evaluării tuturor indicilor de calitate al stării fizice (C_i) şi a indicilor de calitate al funcţionalităţii (F_i), care se stabilesc la rândul lor, pentru situaţia cea mai defavorabilă a elementului component al structurii şi respectiv caracteristicilor de funcţionare a acestora.

12. Starea tehnică a unui pod se determină pentru stabilirea lucrărilor necesare de întreţinere şi respectiv a lucrărilor de reparaţii pentru aducerea structurii de rezistenţă a podului, căii şi zonelor aferente podului (rampe de acces, elemente de racordare, albie şi apărări de maluri) în starea tehnică corespunzătoare cerinţelor traficului.

13. Starea tehnică generală a unui pod este exprimată prin indice general de stare tehnică (I_st) şi se clasifică în 5 clase tehnice cu aprecieri generale (foarte bună, bună, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare, critică).

14. La recepţia finală a lucrărilor la poduri, obligatoriu trebuie efectuată inspectarea acestora.

15. Inspectarea efectuată în perioada exploatării stă la baza gestionării stării tehnice a podurilor şi contribuie la utilizarea eficientă a mijloacelor şi resurselor materiale folosite pentru întreţinerea, reparaţia şi reabilitarea acestora.

16. Inspectarea podurilor şi evaluarea stării tehnice se efectuează periodic, pe parcursul întregului termen de exploatare a construcţiilor.

17. Inspectarea podurilor trebuie efectuată în condiţii climatice favorabile, când sunt asigurate condiţii pentru inspectarea tuturor elementelor construcţiei, fără denaturarea funcţionării aparatelor de măsurare, în lipsa obstacolelor pentru deplasarea în siguranţă a sarcinii, cu respectarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă.

18. Sarcinile de bază ale inspectării efectuate în mod regulat la poduri, aflate în exploatare, constau în determinarea stării de viabilitate, verificarea corespunderii cerinţelor stabilite în proiect şi normelor de exploatare/întreţinere, precizarea capacităţii lor portante, determinarea condiţiilor de exploatare ulterioară.

19. Inspectarea construcţiilor aflate în exploatare se efectuează pentru identificarea problemelor caracteristice şi aprobarea deciziilor corespunzătoare (pentru elaborarea proiectelor de reparaţii, reabilitări, reconstrucţii, pentru trecerea mijloacelor de transport cu mase şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise, etc.).

20. Inspectarea este parte componentă a monitorizării podurilor.

21. Defectele şi degradările depistate în urma inspectării vizuale sau instrumentale, stau la baza valorificării indicilor de calitate al stării fizice (C_i) şi al funcţionalităţii (F_i) pentru determinarea stării tehnice a lucrărilor de artă, a indicelui general de stare tehnică (I_st).

22. Indicele general de stare tehnică (I_st) se determină în urma atestării în teren a defectelor şi degradărilor podurilor şi a datelor de funcţionalitate a acestora.

23. Datele generale, defectele, degradările şi deficienţele depistate la pod se înregistrează prin completarea tabelului cu date de identificare a lucrării de artă (tabelul H.4.I din CP D.02.06) şi respectiv a tabelului cu defecte constatate pe teren (tabelul H.4.II din CP D.02.06).

24. Datele colectate şi înregistrate (C_i, F_i şi I_st) constituie fişa de constatare a stării tehnice a podului (în continuare - fişa de constatare).

25. Orice construcţie de pod trebuie să fie însoţită de fişa de constatare.

26. Fişa de constatare trebuie actualizată cel puţin o dată la cinci ani, dacă în această perioadă nu au avut loc, sau după producerea următoarelor evenimente:

26.1. accidente de circulaţie care să afecteze structura de rezistenţă a podului;

26.2. cutremure majore, explozii şi/sau alte evenimente, care pot afecta semnificativ structura de rezistenţă a podului;

26.3. inundaţii care să provoace coborârea exagerată a talvegului râului/cursului de apă;

26.4. intervenţii cu lucrări de reabilitare, remediere sau reparaţie.

27. În funcţie de starea tehnică a construcţiei de pod, pentru inspectare se poate organiza monitorizarea de lungă durată (specială) a stării de comportare a podurilor.

28. Monitorizarea specială se efectuează prin ridicări topografice cu ajutorul aparatelor geodezice în puncte bine fixate sau după marcaje de lungă durată şi în condiţii atmosferice favorabile.

III. UTILIZAREA DATELOR PENTRU ADMINISTRAREA

OPTIMIZATĂ A PODURILOR

29. Administrarea optimizată a podurilor prevede utilizarea cu maximă eficienţă tehnică şi economică a datelor obţinute din verificarea, inspectarea şi clasificarea tehnică a podurilor, în vederea repartizării raţionale a fondurilor financiare pentru întreţinere şi reparaţii.

30. Administrarea optimizată a podurilor cuprinde:

30.1. efectuarea inspectărilor vizuale şi măsurători asupra elementelor constructive ale podurilor, conform fişei de constatare;

30.2. prelucrarea datelor obţinute în scopul stabilirii indicilor de calitate ai stării tehnice, respectiv şi a indicelui general de stare tehnică (C_i, F_i şi I_st);

30.3. clasificarea stării tehnice a podurilor, prioritizarea intervenţiilor la acestea şi stabilirea volumelor de lucrări;

30.4. înregistrarea datelor în baza de date şi prelucrarea acestora conform programelor/softurilor specializate;

30.5. planificarea lucrărilor necesare în funcţie de starea tehnică, sub formă de liste de priorităţi pentru toate podurile de pe reţeaua rutieră, indicându-se tipul de lucrări, estimarea volumului acestora şi a cantităţilor.

31. Sistemul de administrare optimizată a podurilor se utilizează pentru:

31.1. întocmirea anuală şi/sau de perspectivă a programelor de lucrări care au ca scop îmbunătăţirea stării tehnice a podurilor;

31.2. elaborarea programelor de întreţinere preventivă a podurilor pentru asigurarea durabilităţii în timp a acestora.

IV. METODA DE PRIORITIZARE MULTICRITERIALĂ

32. Metoda de prioritizare multicriterială stabileşte clasamentul podurilor şi este bazată pe starea tehnică generală a unui pod (I_st).

33. Dinamica pozitivă a nivelului de intensitate atât a traficului de autovehicule cât şi a fluxului de pietoni, caracterizează nivelul de dezvoltare socio-economică a regiunii de amplasament a podului.

34. Valoarea totală este formată din suma punctelor acumulate la cinci criterii de prioritizare, care la rândul lor caracterizează lucrarea de artă din mai multe puncte de vedere, respectiv cel tehnic (starea tehnică generală a podului) fiind unul fundamental.

35. Criterii de prioritizare:

Valoarea numerică totală a sistemului de prioritizare este:

K_tot = K₁ + K₂ + K₃ + K₄ + K₅, (puncte) (1),

unde:

√ K₁ – 65% din valoarea totală K_tot (K₁=0,65×K_tot) – Criteriu fundamental ce caracterizează indicele general al stării tehnice (I_st) a podului. Se măsoară după principiul de depunctare inversă: cu cât este mai mare valoarea numerică a indicelui cu atât mai puţine puncte cumulează criteriul.

Formula matematică pentru obţinerea valorii numerice a criteriului în funcţie de indicele general a stării tehnice (I_st) a podului este:

K₁ = 65 – (I_st × 0,65), (puncte) (2),

unde:

I_st – valoarea numerică a indicelui general al stării tehnice, determinat în conformitate cu prevederile CP D.02.26.

√ K₂ – 12% din valoarea totală K_tot (K₂=0,12×K_tot) – Criteriu ce caracterizează relaţia între lungimea podului şi lungimea celei mai mari deschideri. Criteriu este divizat în şase subcategorii pentru a depuncta detaliat importanţa lungimii celei mai mari travee şi influenţa ei la lungimea totală a podului (vezi tabelul de mai jos).

Tabelul 1.

√ K₃ – 11% din valoarea totală K_tot (K₃=0,11×K_tot) – Criteriu care prezintă relaţia între categoria funcţională a drumului public naţional (M, R, G) pe care este amplasat podul şi prezenţa pe calea podului a parapetelor de siguranţă. Determinarea criteriului trebuie efectuată luând în calcul doar trei tipuri de parapet: “D” – Deformabil (parapet metalic conform cerinţelor actuale), “R” – Rigid (cerinţe învechite) şi “L” – Lipsa parapetului (la fel şi cazuri când sunt montate parapete pietonale în loc de parapet de siguranţă). Depunctarea se realizează în mod crescător, cu valori nule pentru poduri cu parapete de siguranţă deformabile şi la valori maxime pentru poduri la care lipsesc parapete de siguranţă. Valori minore cumulează podurile cu parapete de siguranţă rigide.

Aşadar, criteriul este divizat în nouă subcategorii (trei variante posibile pentru parapet de siguranţă pentru fiecare categorie a drumului pe care este amplasat podul).

Tabelul 2.

Exemplu: podul cu parapet rigid amplasat pe drum republican (R), va acumula mai multe puncte decât cel cu parapet rigid pe drum regional (G) şi mai puţine decât cel amplasat pe drum expres (M).

√ K₄ – 7% din valoarea totală K_tot (K₄=0,07×K_tot) – Criteriu ce caracterizează corespunderea sau necorespunderea gabaritului de liberă trecere la nivelul căii pe pod cu categoria tehnică a drumului/sectorului de drum pe care se amplasează (gabarite în conformitate cu NCM D.02.01).

0,7 puncte – gabaritul pe pod corespunde cu gabaritul drumului/sectorului de drum;

6,3 puncte – gabaritul pe pod nu corespunde cu gabaritul drumului/sectorului de drum.

√ K₅ – 5% din valoarea totală K_tot (K₅=0,05×K_tot) – Criteriu ce caracterizează amplasamentul podului în localitate (Intravilan) sau în afara localităţii (Extravilan). În acelaşi timp se consideră existenţa sau lipsa pe pod sau în apropierea acestuia (pe stânga sau dreapta acestuia), trotuarelor pentru circulaţia pietonilor. Criteriu este divizat în trei subcriterii pentru a sublinia importanţa existenţei spaţiului (zonei) destinat(e) circulaţiei pietonilor în cazul amplasării podului în localitate. Prin acest criteriu se specifică importanţa asigurării circulaţiei pietonilor în condiţii de siguranţă şi confort.

Tabelul 3.

36. Intervenţiile obligatoriu necesare în dependenţă de punctaj acumulat:

37. La poduri cu valoarea totală a punctajului încadrat în limitele 55÷82 se întreprind măsuri neplanificate:

37.1. introducerea restricţiilor de tonaj şi viteza;

37.2. instalarea unor limitări de gabarit pentru a permite circulaţia numai pentru un şir de vehicule;

37.3. includerea podului în programul de elaborare a raportului de expertiză tehnică şi a soluţiilor de proiect pentru realizarea lucrărilor de reabilitare, reparaţie sau reconstrucţie.

38. La planificarea lucrărilor de reparaţii se ia în considerare valoarea mijloacelor alocate anual.