Ordin nr.18 din 23.01.2001 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul telecomunicaţiilor
MINISTERUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI
ŞI COMUNICAŢIILOR
O R D I N
privind aprobarea Strategiei naţionale
în domeniul telecomunicaţiilor
nr. 18 din 23.01.2001
(în vigoare 25.01.2001)
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8-10 art.27 din 25.01.2001
* * *
Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (se reorganizează Ministerului Dezvoltării Informaţionale în Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor)
Notă: Vezi Hot.Guv. nr.357 din 23.04.05 privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Departamentul Tehnologii Informaţionale, cu preluarea funcţiilor ce ţin de domeniul telecomunicaţii al Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, în Ministerul Dezvoltării Informaţionale)
În conformitate cu art.5, 7 şi 9 al Legii telecomunicaţiilor nr.520-XIII din 7.07.1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.65-66, art.713; 2000, nr.59-62, art.403) privind realizarea politicii Guvernului Republicii Moldova în domeniul telecomunicaţiilor, în scopul executării Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1310 din 27 decembrie 2000 "Cu privire la reţelele publice de transport date" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.163-165, art.1376), întru accelerarea reformelor în cadrul tranziţiei la piaţa de telecomunicaţii liberă, –
ORDON:
1. Se aprobă Strategia naţională în domeniul telecomunicaţiilor.
2. Direcţia Principală Telecomunicaţii şi Informatică, Direcţia Principală Radiocomunicaţii:
- vor întreprinde măsurile de rigoare în vederea transpunerii conforme în viaţă a strategiei aprobate;
- de comun acord cu Inspectoratul de Stat în Comunicaţii, S.A. "Moldtelecom" şi Î.S. "Radiocomunicaţii" vor realiza măsurile prevăzute întru transpunerea strategiei aprobate în viaţă.
3. Direcţia administrativă şi secretariat să întreprindă măsuri întru publicarea şi informarea întreprinderilor responsabile de executare.
4. Controlul îndeplinirii prezentului ordin se pune în sarcina domnului Ion Nazaroi, viceministru.
| MINISTRUL TRANSPORTURILOR ŞI COMUNICAŢIILOR | Afanasie SMOCHIN |
Chişinău, 23 ianuarie 2001. |
|
| Nr.18. |
Aprobată
prin Ordinul ministrului
transporturilor şi comunicaţiilor
nr.18 din 23 ianuarie 2001
STRATEGIA NAŢIONALĂ
în domeniul telecomunicaţiilor
I. INTRODUCERE
Procesul general de restructurare a economiei naţionale include tranziţia ramurii telecomunicaţiilor la economia de piaţă.
Odată cu aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei şi la Conferinţa Europeană a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii (CEPT), precum şi cu semnarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) cu Uniunea Europeană (UE), în restructurarea ramurii telecomunicaţiilor s-au impus noi sarcini. Obligaţiunile asumate de Republica Moldova prin documentele de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) dictează ajustarea urgentă a cadrului juridic şi reglementărilor specifice şi accelerarea dezvoltării infrastructurii telecomunicaţiilor naţionale.
Pentru accelerarea reformelor în cadrul tranziţiei la piaţa de telecomunicaţii liberă este absolut necesară definirea strategiei ramurale, care constituie piatra de temelie în restructurarea acestui domeniu.
Strategia în domeniul telecomunicaţiilor determină obiectivele şi sarcinile de bază în reformarea telecomunicaţiilor naţionale. În procesul elaborării lor s-a ţinut cont de experienţa ţărilor Europei Centrale şi de recomandările Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT), CEPT şi OMC.
Fără a acoperi exhaustiv toate problemele naţionale în domeniul telecomunicaţiilor, acest document are menirea principală de a oferi o bază pentru:
• formularea mai clară a strategiei dezvoltării telecomunicaţiilor şi a deciziilor politice;
• restructurarea cadrului juridic şi normativ, elaborarea şi implementarea planurilor strategice de dezvoltare a telecomunicaţiilor.
II. OBIECTIVELE STRATEGIEI NAŢIONALE
ÎN DOMENIUL TELECOMUNICAŢIILOR
Ţinînd cont de priorităţile politicii Guvernului – parteneriatul, la etapa actuală, şi viitoarea aderare la Uniunea Europeană şi la OMC, principalele obiective care se impun cu necesitate în ramura telecomunicaţiilor pe parcursul reformelor sînt:
• adoptarea şi dezvoltarea cadrului juridic şi reglementărilor specifice, regulilor şi procedurilor interne, armonizîndu-le cu cele ale Uniunii Europene, CEPT şi OMC şi asigurînd astfel condiţiile unei pieţe libere;
• liberalizarea treptată a pieţei telecomunicaţiilor prin eliminarea monopolului în prestarea serviciilor de telecomunicaţii şi crearea unei pieţe de telecomunicaţii libere către finele anului 2003;
• asigurarea egalităţii tuturor participanţilor pe piaţa telecomunicaţiilor libere, prin stabilirea structurilor de reglementare şi a regulilor de conduită, apte să asigure o competiţie eficientă şi o concurenţă loială;
• asigurarea populaţiei cu o gamă largă de servicii de telecomunicaţii înalt calitative şi la preţuri accesibile, ţinîndu-se cont de principiile serviciului universal.
În vederea atingerii acestor obiective şi luînd în considerare legităţile şi tendinţele general-obiective europene şi mondiale, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor defineşte următoarele căi principale de dezvoltare a pieţei de telecomunicaţii:
• accelerarea reformelor privind amendarea cadrului juridic şi a reglementărilor specifice şi urgentarea trecerii infrastructurii comunicaţiilor şi a serviciilor la activitatea în condiţiile pieţei libere;
• demonopolizarea;
• liberalizarea şi asigurarea concurenţei, în paralel cu menţinerea şi dezvoltarea serviciului universal;
• crearea condiţiilor care să favorizeze afluxul investiţiilor străine;
• crearea unei largi oferte din gama serviciilor de telecomunicaţii la preţuri accesibile şi orientate spre costuri;
• orientarea permanentă a strategiei în domeniul telecomunicaţiilor spre crearea şi favorizarea condiţiilor pieţei de telecomunicaţii libere.
Concomitent cu realizarea obiectivelor principale, în sfera telecomunicaţiilor este necesar să se creeze premise pentru:
• adaptarea domeniului la condiţiile de piaţă ale OMC, urmînd principiile UE şi CEPT;
• dezvoltarea rapidă, modernizarea şi aducerea infrastructurii naţionale de telecomunicaţii la nivelul standardelor mondiale;
• implementarea serviciilor avansate destinate populaţiei şi agenţilor economici;
• atragerea investiţiilor străine şi dinamizarea participării capitalului autohton în procesul de investire în telecomunicaţii;
• construirea infrastructurii aferente furnizării serviciilor urgente de telecomunicaţii;
• trecerea la tarifele şi plăţile pentru interconectări, orientate spre costuri şi compatibile cu calitatea serviciilor;
• prevenirea concurenţei neloiale;
• crearea unei pieţe de telecomunicaţii libere către sfîrşitul anului 2003;
• tranziţia spre societatea informaţională.
Într-o perspectivă apropiată, aceasta implică:
• armonizarea cadrului juridic cu prevederile Legii Telecomunicaţiilor nr.520-XIII din 7 iulie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.65-66, art.713; 1998, nr.114-115, art.692; 2000, nr.59-62, art.403) pînă în prima jumătate a anului 2001;
• elaborarea şi implementarea unui mecanism reglementar eficient, care să acopere cerinţele privind supravegherea strictă a îndeplinirii condiţiilor licenţei şi prevenirea desfăşurării activităţilor ilicite, furnizarea serviciilor de calitate înaltă şi protecţia consumatorilor;
• stabilirea cadrului reglementar şi asigurarea condiţiilor de interconectare a reţelelor de telecomunicaţii de toate tipurile, în vederea extinderii concurenţei asupra infrastructurii;
• stabilirea mecanismului de calculare a tarifelor pe baza costurilor şi echilibrarea tarifelor;
• armonizarea sistemului de standardizare în telecomunicaţii cu cel european;
• finalizarea procesului de privatizare a Societăţii pe acţiuni "Moldtelecom" conform legii;
• stabilirea căilor de restructurare a Întreprinderii de Stat "Radiocomunicaţii" spre finele anului 2001 şi definitivarea acestuia spre sfîrşitul anului 2003;
• crearea mecanismului de finanţare şi implementare a serviciului universal;
• asigurarea resurselor de frecvenţe, necesare pentru noile aplicaţii ale tehnologiilor de radiocomunicaţii terestre şi prin satelit, cu acoperire naţională, regională şi locală;
• încurajarea implementării tehnologiilor de radiocomunicaţii performante, dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii prin satelit şi prestarea serviciilor prin aceste reţele;
• sporirea traficului de tranzit prin fibră optică şi prin reţelele de telecomunicaţii naţionale;
• asigurarea premiselor pentru implementarea proiectelor aferente construcţiei căilor de viteză înaltă pentru serviciile multimedia şi schimbul de informaţii;
• implementarea Planului naţional strategic de numerotare;
• asigurarea condiţiilor pentru implementarea reţelelor şi serviciilor bazate pe tehnologii inteligente (IN – Intelligent Network);
• perfecţionarea cadrelor manageriale şi a specialiştilor de toate nivelurile, în conformitate cu cerinţele economiei moderne.
Într-o perspectivă mai îndepărtată, după liberalizarea deplină a pieţei telecomunicaţiilor, realizarea sus-numitelor obiective implică:
• revizuirea şi completarea cadrului juridic şi cel al reglementărilor specifice cu prevederi privind condiţiile pieţei libere, inclusiv adoptarea unei noi redacţii a Legii telecomunicaţiilor către sfîrşitul anului 2004;
• accelerarea ritmurilor de creare a societăţii informaţionale, prin elaborarea şi traducerea în viaţă a unor programe de stat vizînd edificarea societăţii informaţionale.
III. SARCINILE DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA TELECOMUNICAŢIILOR
Definirea şi sistematizarea sarcinilor de bază în dezvoltarea ramurii telecomunicaţiilor va facilita realizarea lor eficientă. Acestea sînt:
1) separarea funcţiilor de administrare, reglementare şi de operare;
2) armonizarea cadrului juridic şi a reglementărilor specifice naţionale cu cadrul juridico-normativ european;
3) armonizarea principalelor componente ale sistemului naţional de telecomunicaţii cu cele ale sistemului european, în special:
• serviciul universal;
• interconectarea reţelelor;
• numerotarea, alocarea şi atribuirea numerelor/codurilor;
• asigurarea şi deservirea apelului de acces a serviciilor de urgenţă;
• calitatea serviciilor ;
• licenţe şi autorizaţii;
• protecţia datelor personale;
• securitatea şi autenticitatea comunicaţiilor electronice;
• convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii, media şi informaţionale;
• gestionarea spectrului de frecvenţe;
4) asigurarea serviciilor de telecomunicaţii în caz de forţă majoră;
5) definirea priorităţilor politicii tarifare;
6) privatizarea operatorilor de bază în telecomunicaţii;
7) dezvoltarea sectorului privat;
8) perfecţionarea sistemului indicatorilor în telecomunicaţii;
9) definirea priorităţilor strategiei privind resursele umane.
1. Separarea funcţiilor de administrare, reglementare şi de operare
Principiul de bază în gestionarea pieţei libere este separarea instituţională a funcţiilor de administrare de funcţiile de reglementare a domeniului telecomunicaţiilor, pe de o parte, şi a funcţiilor de reglementare de cele de operare şi cele rezultînd din dreptul asupra proprietăţii întreprinderilor, ce constituie subiectul reglementărilor, pe de altă parte.
Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (în continuare – MTC), fiind autoritatea centrală de specialitate, este definit prin art.5 alin.(1) al Legii telecomunicaţiilor nr.520-XIII din 7 iulie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.65-66, art.713; 1998, nr.114-115, art.692; 2000, nr.59-62, art.403) ca organ responsabil de realizarea politicii Guvernului în domeniul telecomunicaţiilor şi determină strategia de dezvoltare a acestui domeniu.
Funcţiile de reglementare în domeniile telecomunicaţiilor şi informaticii i-au fost atribuite, prin art.5, alin.(2) al Legii telecomunicaţiilor nr.520-XIII din 7 iulie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.65-66, art.713, 1998, nr.114-115, art.692, 2000, nr.59-62, art.403), Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică (denumită în continuare ANRTI), care este independentă de operatori şi de organele administraţiei publice centrale, responsabile de realizarea politicii de ramură. MTC va susţine autonomia ANRTI faţă de autorităţile administraţiei publice centrale şi de operatori prin eficientizarea mecanismului ei de autofinanţare.
2. Armonizarea cadrului juridic şi a reglementărilor specifice naţionale cu cele europene
Constituind priorităţi de prim ordin ale politicii Guvernului, parteneriatul şi cooperarea cu UE impune îndeplinirea unui set de cerinţe şi, în special, armonizarea cadrului juridic şi a reglementărilor specifice cu cele ale UE. Formulările prezentului document vor sta la baza tuturor documentelor aferente realizării prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare cu UE în domeniul telecomunicaţiilor. În acest context, MTC va promova consecvent prevederile directivelor, deciziilor şi rezoluţiilor UE şi CEPT în domeniul telecomunicaţiilor, ţinînd cont de specificul telecomunicaţiilor naţionale. Printre cele mai importante reglementări ale legislaţiei naţionale, pasibile de armonizare, sînt actele normative privind liberalizarea pieţei de telecomunicaţii, pe de o parte, şi implementarea serviciului universal, pe de altă parte. Reglementările specifice urmează a fi armonizate, în primul rînd, cu prevederile Directivelor UE privind cadrul reglementar şi cu Principiile furnizării reţelelor deschise (în continuare – Principiile FRD) ale UE.
ANRTI va stabili principiile furnizării reţelelor deschise la nivel naţional în totală conformitate cu principiile respective ale UE. Aceste reglementări vor urmări:
a) să faciliteze intrarea pe piaţă a noilor operatori, în vederea prevenirii distorsiunilor concurenţei;
b) să asigure consumatorilor un anumit nivel al calităţii serviciilor;
c) să aprobe un sistem care să le faciliteze îndeplinirea obligaţiunilor faţă de serviciul universal tuturor participanţilor pe piaţa de telecomunicaţii.
Pentru atingerea acestor obiective, în principiile FRD se va face distincţie între diferite categorii de operatori şi se vor stabili reguli privind obligaţiunile operatorilor în funcţie de categoria lor. Pentru a nu se distorsiona competiţia prin facilităţile, acordate operatorilor care asigură serviciul universal, aceste reguli vor fi corelate cu reglementările organismelor abilitate ale Comunităţii Europene.
În vederea traducerii în viaţă a programelor de armonizare a telecomunicaţiilor, aprobate de CEPT, CEN (Comitetul European pentru Standardizare – European Committee for Standardization) /CENELEC (Comitetul European pentru Standardizări Electronice – European Committee for Electrotechnical Standardization), UIT şi de Organizaţia Internaţională de Standardizare (OIS), MTC înainte de a purcede la implementarea tehnologiilor şi serviciilor noi:
1) va studia situaţia în ţările UE şi ţările membre ale CEPT pentru a stabili şi urma directivele comunitare, în condiţii compatibile cu armonizarea;
2) va asigura implementarea tuturor serviciilor noi de telecomunicaţii prin armonizarea lor cu cele ale ţărilor membre ale UE şi CEPT;
3) va definitiva cadrul de standardizare şi va implementa standardele acceptate în UE şi ţările membre ale CEPT.
Deoarece cadrul juridic trebuie să asigure condiţii egale pentru competiţie, în special prin transparenţa sistemului de decontări şi gestionarea echitabilă a resurselor esenţiale, MTC:
1) agreează condiţiile de liberalizare a pieţei de telecomunicaţii, stabilite de Comisia Europeană în Cărţile Verzi, şi se angajează sa traducă în viaţă prevederile acestora, adaptîndu-le la condiţiile specifice ale pieţei sale interne de telecomunicaţii;
2) stabileşte ca factori-cheie ai cadrului juridic existent şi viitor principiile stipulate în art.2.1 al prezentului document, armonizate cu cadrul reglementărilor specifice ale UE şi CEPT.
MTC va sprijini instaurarea unei competiţii dinamice pe piaţa internă, compatibilă cu cea din cadrul pieţei CEPT şi OMC, prin armonizarea cadrului juridic şi al reglementărilor specifice, menţinînd echilibrul între profitabilitatea economică şi aspectele sociale ale prestării serviciilor.
2.1. Cadrul juridic
În vederea realizării integrale a obiectivelor esenţiale ale strategiei în domeniul telecomunicaţiilor, cadrul reglementar se va actualiza periodic pentru a-l ajusta la condiţiile de liberalizare a pieţei, urmîndu-se prescripţiile UE, CEPT şi OMC. Conform Legii telecomunicaţiilor, Legii cu privire la informatică şi celorlalte acte normative aferente, principiile de bază, potrivit cărora se gestionează şi se reglementează telecomunicaţiile naţionale, sînt:
• separarea instituţională a funcţiilor şi împuternicirilor organelor de administrare şi a celor de reglementare a domeniului telecomunicaţiilor, cu delimitarea lor şi impunerea transparenţei în activitatea acestora;
• separarea instituţională a atribuţiilor ce decurg din drepturile asupra proprietăţii de cele de reglementare a domeniului;
• separarea instituţională a funcţiilor de reglementare de funcţiile de operare;
• adaptarea mediului competitiv la Principiile FRD ale UE;
• liberalizarea şi competiţia în proiectarea, construcţia, întreţinerea, operarea reţelelor şi/sau prestarea serviciilor de telecomunicaţii şi informatică;
• acordarea drepturilor exclusive asupra prestării serviciilor de telefonie vocală internaţionale şi de telefonie bazată pe Protocolul Internet* (cu excepţia serviciilor de comunicaţii personale prin satelit S-PCS – Satellite Personal Communications System) operatorului naţional Societatea pe acţiuni "Moldtelecom" (în continuare – S.A. "Moldtelecom") pînă la 31.12.2003, odată cu implementarea mecanismului de compensare a pierderilor nominale de la prestarea serviciului universal, şi atribuirea în sarcină a asigurării serviciului universal;
_______________
* Telefonia IP este un serviciu care, utilizînd reţelele de transport date şi reţelele telefonice comutate fixe sau mobile, transmite vocea, dar nu în timp real, ci cu o oarecare întîrziere, prestaţia avînd şi o calitate mai redusă. În alte aspecte, ea este similară telefoniei vocale clasice.
• interzicerea pînă la 31.12.2003 a apelurilor de tip "call back"** pentru telefonia vocală prin toate tipurile de reţele de telecomunicaţii;
_______________
** Apel de tip "call back" – procedura de identificare la distanţă a echipamentului terminal al unui sistem automatic informaţional, prin care sistemul-gazdă deconectează abonatul chemător şi apoi formează numărul acestui abonat, pentru restabilirea conexiunii în sens opus.
• formarea unui cadru stabil de reglementări specifice pentru operarea telecomunicaţiilor în baza licenţelor, definirea principiilor de bază pentru eliberarea licenţelor şi controlul îndeplinirii condiţiilor acestora, precum şi pentru modificarea, suspendarea şi retragerea lor;
• transparenţa deplină şi implementarea principiilor de consultanţă în adoptarea deciziilor politice privind dezvoltarea telecomunicaţiilor şi realizarea principiilor de reglementare, cu condiţia ca oricare parte interesată să dispună de posibilitatea de a le supune unor critici argumentate;
• prestarea serviciilor de către operatorii de telecomunicaţii publice şi interconectarea reţelelor în condiţii de transparenţă şi de egalitate a utilizatorilor;
• armonizarea cu cadrul comunitar european de interconectare a reţelelor şi serviciilor;
• prestarea serviciilor şi interconectarea reţelelor la preţuri orientate spre costuri;
• calcularea costurilor serviciilor şi interconectărilor în baza unor principii unice, stabilite de ANRTI;
• gestionarea Tabelului naţional al atribuirii benzilor de frecvenţe (în continuare – TNABF) de către Comisia de Stat pentru Frecvenţe Radio (în continuare – CSFR), atribuirea benzilor de frecvenţe radio preconizate pentru scopuri civile de către MTC, planificarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea frecvenţelor radio, preconizate pentru scopuri civile, de către Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor (în continuare – ISC) şi alocarea frecvenţelor şi benzilor de frecvenţe radio de către ANRTI;
• reglementarea plăţilor pentru întreţinerea reţelelor şi a tarifelor pentru serviciul universal în baza unui mecanism clar şi cunoscut opiniei publice, în vederea protecţiei consumatorilor, evitării abuzurilor derivate din statutul de operator monopolist cu sarcini speciale şi prevenirii competiţiei neloiale;
• armonizarea cadrului naţional de metrologie şi standardizare cu reglementările specifice ale UE şi CEPT;
• certificarea şi marcarea obligatorie a echipamentelor terminale pentru conectarea la reţelele publice de telecomunicaţii;
• apropierea regimurilor autorizaţiilor generale şi individuale de cele ale UE şi CEPT;
• recunoaşterea reciprocă a autorizaţiilor de tip pentru echipamentele terminale;
• coordonarea instalării şi monitorizarea de către ISC, în teritoriul naţional, a echipamentelor care emit unde electromagnetice, preconizate pentru scopuri civile;
• protecţia datelor personale şi asigurarea confidenţialităţii;
• minimalismul – reducerea cerinţelor reglementare la un nivel de administrare minim, dar suficient;
• sancţionarea penală şi administrativă a abaterilor de la lege, inclusiv stabilirea modului de aplicare a sancţiunilor.
Dezvoltarea ramurii telecomunicaţiilor poate fi accelerată numai prin stabilirea unor reguli clare între concurenţii de pe aceeaşi piaţă. Regimul juridic stabil este premisa majoră pentru apariţia pe piaţa telecomunicaţiilor a unui număr mai mare de operatori, lărgirea gamei serviciilor prestate, stimularea afluxului de capital, implementarea noilor tehnologii, sporirea profesionalismului, apariţia noilor oportunităţi pentru modernizarea accelerată a telecomunicaţiilor autohtone şi pentru protecţia intereselor naţionale, inclusiv ale utilizatorilor.
Legea telecomunicaţiilor, care urmează să fie revizuită şi adoptată în anul 2004 într-o nouă redacţie, va aborda mai detaliat problemele presante ale telecomunicaţiilor şi informaticii.
2.2. Reglementările specifice
Cadrul reglementărilor specifice are menirea de a completa şi implementa prevederile actelor juridice, prin crearea documentelor care ar cuprinde reguli şi proceduri specifice, destinate aplicării acestor acte şi reglementării domeniului telecomunicaţiilor. Totodată, reglementările specifice trebuie să fie stabile, clare, obiective şi transparente. Ele trebuie să fie perfect conforme cu legislaţia în vigoare, cu strategia dezvoltării telecomunicaţiilor şi cu cerinţele directivelor şi altor documente de bază ale UE, CEPT şi OMC, în special cu Principiile FRD, stabilite în Directivele Consiliului European, implicit Directiva 90/387/EEC din 28 iunie 1990 şi Directiva 90/387/EC din 10 iunie 1997.
Prin cadrul reglementărilor specifice se definesc raporturile reciproce dintre:
• stat, reprezentat de administraţia publică centrală în domeniul telecomunicaţiilor, actualmente – Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor;
• autoritatea independentă de reglementare (ANRTI);
• operatorii de telecomunicaţii;
• furnizorii serviciilor de telecomunicaţii;
• producătorii echipamentelor de telecomunicaţii;
• furnizorii echipamentelor de telecomunicaţii.
Această strategie, ţinînd cont de aspiraţia ţării de a adera la UE şi OMC şi în conformitate cu cerinţele Rezoluţiei Consiliului European din 18 septembrie 1995 privind implementarea reglementărilor specifice în telecomunicaţii, stabileşte următorii factori-cheie ai setului de reglementări specifice naţionale:
a) introducerea graduală a competiţiei eficiente, cu extinderea acesteia asupra întregului sector prin:
• urmarea principiilor comune ale CEPT vizînd regimul autorizaţiilor generale şi licenţelor individuale, bazate pe categoriile drepturilor şi obligaţiilor echilibrate, în vederea promovării integrării în reţelele transeuropene şi implementării serviciilor comune europene;
• înlăturarea oricăror restricţii privind intrarea pe piaţă (cu excepţia celor impuse de obiectivele esenţiale), impunerea transparenţei, proporţionalităţii şi criteriilor de nediscriminare, aferente accesului la resursele limitate;
• implementarea de către ANRTI a procedurii de eliberare a licenţelor şi de alocare a resurselor esenţiale pe principii obiective, transparente şi nediscriminatorii;
• gestionarea eficientă a resurselor esenţiale, în special, a spectrului de frecvenţe radio, a resurselor de numerotare şi accesului la interconexiuni, în vederea asigurării unui tratament echitabil pentru toate categoriile de participanţi la piaţa telecomunicaţiilor, sub supravegherea autorităţilor naţionale competente;
b) menţinerea şi dezvoltarea serviciului universal:
• obligaţia unor operatori de a furniza minimul serviciilor de telecomunicaţii de o anumită calitate la un preţ accesibil, potrivit condiţiilor naţionale specifice;
• determinarea compensaţiilor financiare pentru operatorii ce furnizează serviciul universal, acordîndu-se importanţă primordială atingerii celei mai înalte productivităţi în prestarea serviciului universal;
• stabilirea, în caz de necesitate, a regulilor de calculare a costului net şi a mecanismului de partajare a acestui cost, între competitorii de pe piaţă, sub controlul ANRTI;
c) stabilirea regulilor de interconectare între reţelele interne şi respectarea regulilor de interconectare cu operatorii externi, în conformitate cu reglementările uzitate de CEPT şi UIT, care se rezumă la:
• satisfacerea de către operatori a cerinţelor de interconectare într-un mod nediscriminatoriu, în conformitate cu prescripţiile legislaţiei naţionale şi cerinţele esenţiale ale UE, CEPT şi OMC;
• impunerea obligaţiunilor suplimentare pentru anumiţi operatori, în funcţie de dimensiunile lor, privind publicarea, în modul stabilit, a ofertei de interconectare şi declararea metodei de calculare a preţurilor de interconectare, bazate pe cost;
• elaborarea directivelor privind negocierea contractelor comerciale de interconectare într-un mod obiectiv şi nediscriminatoriu;
• posibilitatea tuturor părţilor de a apela la ANRTI în vederea soluţionării oricăror diferende;
• competenţa ANRTI de a impune interconectările, în vederea protecţiei intereselor publice esenţiale, în conformitate cu principiile proporţionalităţii;
d) garanţia unui acces comparabil şi eficient pe piaţă.
Pentru respectarea acestor criterii, este necesară includerea lor în cadrul juridic existent.
Actualmente normele sus-menţionate ale reglementărilor specifice au fost luate ca bază în procesul negocierilor cu OMC.
3. Armonizarea principalelor componente ale sistemului naţional de telecomunicaţii cu cele ale sistemului european
3.1. Serviciul universal
În condiţiile tranziţiei către economia liberă şi instaurării graduale a competiţiei pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii, un loc important în politica acestui domeniu îl deţine serviciul universal.
Menirea serviciului universal este asigurarea accesului la serviciile de telefonie vocală tuturor cetăţenilor ţării la un preţ accesibil (relativ mic), inclusiv utilizatorilor nerentabili din punct de vedere economic. Exemple de utilizatori nerentabili pot fi:
• localităţile rurale sau locurile izolate;
• abonaţii cu venituri reduse.
În telecomunicaţii serviciul universal este o noţiune dinamică, ce poate evolua. În prezent, serviciul universal se defineşte ca un set minim de servicii de importanţă vitală pentru societate, accesibile tuturor categoriilor de beneficiari, acordate la un preţ rezonabil, independent de situarea lor geografică.
În aliniere la prevederile documentelor UE şi CEPT, se va urmări ca instaurarea competiţiei să nu conducă doar la rentabilizarea operatorilor, ci la luarea în considerare a necesităţilor tuturor cetăţenilor. Serviciul universal are în telecomunicaţii o importanţă majoră pentru corelarea obiectivelor economice şi sociale, pentru menţinerea echilibrului între liberalizarea principalelor servicii de telecomunicaţii, vitale pentru societate, şi obligaţia de a le suporta costurile.
În acest context, în Republica Moldova pachetul minim de prestaţii ale serviciului universal include:
• serviciile de telefonie vocală fixă locală, naţională şi internaţională;
• accesul liber la serviciile naţionale de urgenţă – serviciul de pompieri, poliţia, ambulanţă, situaţii excepţionale şi altele asemenea;
• accesul la operatorul de serviciu al centralelor internaţionale şi de distanţe mari pentru asistenţă abonaţilor din interiorul ţării – gratuit şi din exteriorul ţării;
• accesul la serviciul de informaţii al reţelelor de telefonie publică, inclusiv la directoriul telefonic;
• accesul la serviciul de telefonie de bază fix, prin taxofoane operate prin fise (monede) sau cartele telefonice, inclusiv operarea lor liberă pentru accesul la serviciile de urgenţă;
• servicii în condiţii specifice pentru utilizatorii cu necesităţi sociale speciale şi/sau facilităţi (vizînd asigurarea accesului la servicii) pentru persoanele handicapate;
• accesul utilizatorilor la informaţiile publicate şi la preţul serviciilor de calitate, accesul la contul personal pentru utilizarea serviciului şi gradul de obligativitate al operatorului referitor la calitatea serviciilor.
O verigă aparte a serviciului universal constituie deservirea localităţilor rurale. Întrucît aceste localităţi sînt mai slab dezvoltate din punct de vedere economic, veniturile şi capacitatea populaţiei rurale de a achita serviciile telefonice sînt relativ mai mici. Pe de altă parte, din cauza distanţelor relativ lungi de la abonat pînă la centrală, asigurarea accesului la centrala telefonică prin bucla locală este mai costisitoare decît în localităţile urbane. Disproporţia dintre costurile telecomunicaţiilor şi veniturile populaţiei rurale face dificil accesul acesteia la serviciile de telecomunicaţii. Atare situaţie dictează planificarea minuţioasă a serviciului universal pentru localităţile rurale, în funcţie de situaţia social-economică reală – atît cînd se asigură serviciul respectiv fiecărui cetăţean, cît şi atunci cînd se urmăreşte obţinerea profiturilor. O soluţie provizorie în prestarea serviciului universal rural ar fi telecentrele. În accepţie contemporană, telecentrele pot include nu numai servicii de telefonie vocală, ci şi săli de televiziune multiprogram, servicii de transport date: servicii Internet, poşta electronică, clase de calculatoare etc.
Furnizorii serviciului universal. Se recomandă ANRTI să introducă obligaţiunea de a presta serviciul universal, stabilind-o în condiţiile licenţei:
1) pînă la 31 decembrie 2003:
• în sarcina operatorului naţional de telefonie fixă;
2) după anul 2003:
• în sarcina operatorilor de telefonie fixă, independent de tehnologiile utilizate;
• în sarcina operatorilor de telefonie mobilă, prin radioacces fix.
Mecanismul atingerii obiectivelor serviciului universal va fi realizat prin modalităţile lui de finanţare, astfel:
1) pînă în anul 2004:
• din fondul serviciului universal;
• operatorii care vor avea dreptul de a furniza servicii de telefonie vocală la distanţe mari vor fi obligaţi să asigure serviciul universal în mărimea unui anumit procent din veniturile de la aceste servicii sau să verse această cotă din venituri în fondul serviciului universal, administrat de ANRTI. Operatorii care vor presta servicii de directoriu vor vărsa cota respectivă în fondul serviciului universal;
• din plăţile de interconectare majorate – prin acoperirea de către noii prestatori a deficitului plaţilor de acces, încheierea acordurilor de interconectare cu operatorul care asigură serviciul universal;
2) începînd cu anul 2004 – numai din fondul serviciului universal, la care vor fi obligaţi să contribuie toţi operatorii, în baza partajării costurilor nete ale serviciului universal între toţi competitorii ce vor presta servicii de telefonie vocală: fixă, mobilă, IP, globală, servicii de directoriu etc.
Prezentul document stabileşte doar cîteva dintre principiile de bază ale serviciului universal, care se conţin şi în politica europeană a telecomunicaţiilor. Pentru definirea detaliată a parametrilor şi mecanismului implementării serviciului universal, se recomandă ANRTI, să elaboreze şi să prezinte Guvernului pînă la 31 iunie 2001, în comun cu MTC, un document aparte. Pînă la finele anului 2001, în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi prevederile cadrului legislativ european, ANRTI:
• va stabili metoda calculării costurilor nete ale furnizării serviciului universal;
• va defini schema finanţării acestui serviciu din fondul serviciului universal şi din alte mijloace, inclusiv metodologia de calcul a mărimii compensaţiei oferite furnizorilor serviciului universal;
- va stabili mecanismul de control asupra investiţiilor destinate strict serviciului universal, pentru a evita dezafectarea lor.
Se recomandă ANRTI să implementeze pînă la 31 decembrie 2001 mecanismele de finanţare şi de control asupra investirii mijloacelor destinate serviciului universal.
3.2. Interconectarea reţelelor
Stabilirea unei pieţe libere paneuropene a telecomunicaţiilor este imposibilă fără implementarea unor principii şi condiţii unice, armonizate, pentru accesul deschis al reţelelor de telecomunicaţii, fără asigurarea accesului eficient la aceste reţele, în special, a accesului reţelelor de telefonie fixă, prin standardizarea interfeţelor tehnice, a condiţiilor de operare şi criteriilor de stabilire a cotelor tarifare. Aceste principii se vor conforma celor definite în directivele respective ale UE privind Principiile FRD şi interconectările. În contextul liberalizării pieţei de telecomunicaţii şi introducerii treptate a competiţiei, este deosebit de importantă formularea şi aprobarea cerinţelor armonizate pentru:
• interfeţele tehnice ale echipamentelor terminale şi ale sistemelor de transmisiuni pentru conectarea la reţelele publice şi/sau interacţiunea serviciilor;
• operare: timpul maxim pentru furnizarea serviciului, calitatea specifică a serviciului, inclusiv calitatea transmisiunii, întreţinerea parametrilor şi posibilităţile transmiterii mesajelor privind deranjamentele în reţea;
• utilizarea reţelelor: condiţiile de revînzare a capacităţii, condiţiile de utilizare mutuală şi condiţiile de interconectare între reţelele publice şi private;
• stabilirea plăţilor de interconectare bazate pe costuri;
• stabilirea unui mecanism unic de calculare a costurilor şi a preţurilor de interconectare;
• realizarea interconectărilor în baza unui contract între operatorii respectivi, care va reglementa relaţiile tehnice şi financiare ale părţilor.
Contractele de interconectare vor conţine specificări exprese privind plăţile convenite de conectare, care vor reflecta costurile serviciilor, selectarea punctelor de interconectare, definirea standardelor tehnice adecvate şi a interfeţelor, procedurile tehnico-organizaţionale, numerotarea etc. În cazul cînd operatorii nu au posibilitatea să semneze un acord de interconectare, ANRTI este obligată să le soluţioneze diferendul.
În scopul realizării acestor prescripţii, MTC în comun cu ANRTI vor întreprinde un set de măsuri în conformitate cu atribuţiile lor legale.
Pentru a asigura încadrarea noilor operatori intraţi în competiţie pe piaţa telecomunicaţiilor, operatorul cu sarcini speciale va asigura iniţial capacitatea şi interconectarea necesară pentru începerea prestării serviciului. În acest scop, se recomandă ANRTI să elaboreze şi să introducă în aplicare pînă la 31 decembrie 2001 un set de reglementări comerciale şi tehnice, inclusiv privind interconectările, pentru a asigura noilor operatori intraţi pe piaţă accesul în reţeaua operatorului cu sarcini speciale, în mod transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu.
În perioada iniţială a liberalizării, preţurile pentru interconectări vor fi aprobate de ANRTI. Ulterior, preţurile pentru interconectări vor fi reglementate de ANRTI conform Principiilor FRD, în funcţie de poziţia operatorului pe piaţă.
Preţurile interconectărilor vor fi orientate spre costurile acestora. ANRTI i se propune să stabilească o metodologie unică pentru calcularea corectă a costului şi a preţului unei interconectări. Operatorii vor face publice preţurile de interconectare aprobate.
În interesul securităţii naţionale, MTC şi ministerele de resort vor aproba condiţiile şi termenele specifice de interconectare a reţelelor publice şi a celor speciale.
3.3. Numerotarea, alocarea şi atribuirea numerelor/codurilor
Capacitatea de numerotare este o resursă limitată, ceea ce motivează faptul că gestiunea şi alocarea ei sînt date în funcţiile ANRTI, principiile de elaborare şi implementare a Planului naţional de numerotare (în continuare PNN) rămînînd în competenţa ministerului.
Implementarea PNN, care este eminamente un plan strategic, asigurarea transparenţei, condiţiilor egale şi a imparţialităţii în alocarea numerelor/codurilor sînt cerinţe primordiale în transpunerea în viaţă a strategiei de liberalizare a pieţei de telecomunicaţii.
Implementarea PNN, care reflectă procesul liberalizării serviciilor şi infrastructurii de telecomunicaţii şi corespunde integral cerinţelor CEPT, va permite implementarea promptă a noilor servicii naţionale, încadrarea în Reţeaua Unică de Telecomunicaţii Europene (RUTE), în spaţiul unic european de numerotare, precum şi intrarea noilor operatori pe piaţa de telecomunicaţii. Parţial, PNN soluţionează sarcinile complexe de acces uniform la serviciile de urgenţă, prin numărul 112, acceptat în ţările CEPT şi în întreaga lume.
În reglementarea alocării numerelor şi adreselor pentru serviciile Internet se va ţine cont de recomandările organismelor europene (CEPT şi Comisia UE). În domeniile de adrese Internet se va lua în considerare principiul internaţionalismului şi al transparenţei DNS (Domeniul sistemului de nume – Domain Name System).
În vederea liberalizării depline a pieţei serviciilor de telecomunicaţii se va introduce portabilitatea numerelor şi preselecţia operatorului pentru apeluri telefonice locale, de distanţe mari şi internaţionale. Odată cu integrarea în Reţeaua Telefonică Europeană Unică, aceste cerinţe vor fi realizate la nivelul prescripţiilor europene. În acest scop, MTC va elabora pînă la 31 decembrie 2001 şi, respectiv, pînă la 31 decembrie 2002, strategiile aplicării portabilităţii numerelor şi preselecţiei operatorului, iar ANRTI i se recomandă să supravegheze realizarea acestor strategii în termenele stabilite de minister.
3.4. Asigurarea şi deservirea apelului de acces al serviciilor de urgenţă
Liberalizarea pieţei de telecomunicaţii nu va schimba cerinţele tradiţionale faţă de operatorul naţional privind asigurarea accesului la serviciile de urgenţă (pompierii, poliţia, ambulanţa etc.) şi de deservire a apelurilor către acestea, deşi asigurarea accesului liber la atare servicii rămîne obligatorie pentru toţi operatorii de telecomunicaţii.
Ţinînd cont de imperativele armonizării cu spaţiul de numerotare european şi în vederea facilitării accesului la serviciile de urgenţă pentru vizitatorii străini şi localnici, în paralel cu numerele de acces ale serviciilor de urgenţă, prevăzute de PNN, se va implementa sistemul uniform naţional de deservire a apelului de urgenţă prin numărul 112. Ministerele de resort vor reorganiza serviciile de urgenţă în conformitate cu standardele europene. În acest scop se vor întreprinde următoarele măsuri organizaţionale şi tehnice:
• elaborarea cerinţelor şi a proiectului sistemului uniform de deservire a apelurilor de urgenţă cu acoperire naţională;
• construirea unei infrastructuri adecvate pentru operarea acestui sistem.
Îndeplinirea cerinţelor în cauză necesită coordonarea conlucrării MTC cu ministerele responsabile de asigurarea serviciilor de urgenţă. În vederea elaborării şi realizării acestui program, se impune formarea unui grup de lucru interministerial.
3.5. Calitatea serviciilor
Calitatea serviciilor este un obiectiv de primă importanţă al strategiei în domeniul telecomunicaţiilor, întrucît calitatea înaltă a prestaţiilor determină creşterea cererii la aceste servicii.
Deoarece telefonia vocală fixă este considerată drept un serviciu universal, sporirea calităţii serviciilor comportă realizarea următoarelor sarcini:
• reducerea numărului deranjamentelor pe o linie: a ratei căderilor, ratei blocărilor etc.;
• sporirea numărului apelurilor realizate pe ţară;
• asigurarea capacităţii necesare pentru reducerea termenului de instalare a unui post de telefon la o perioadă rezonabilă.
Îndeplinirea acestor sarcini se va face prin:
• implementarea sistemului de control al calităţii echipamentelor, reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii, acceptat în Europa, inclusiv a prevederilor Directivei 98/10/EC;
• implementarea sistemului ISO 9003 pentru prestarea serviciilor;
• implementarea certificării serviciilor;
• definirea numărului redus de indicatori ai calităţii serviciilor şi al parametrilor de bază, ce se vor include în condiţiile licenţei;
• selectarea indicatorilor de performanţă care trebuie verificaţi la certificarea reţelelor de telecomunicaţii şi, periodic, pe parcursul operării;
• organizarea operării reţelelor şi serviciilor în conformitate cu standardele în vigoare;
• introducerea regulamentelor de operare a reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii;
• publicarea anuală a indicatorilor calităţii serviciilor, în comparaţie cu anul precedent;
• oferirea de compensaţii abonaţilor, cărora li s-a prestat un serviciu de calitate redusă.
În acest context, este recomandabil ca ANRTI să încurajeze sporirea calităţii serviciilor, să acorde o atenţie deosebită protecţiei consumatorilor, în limitele competenţelor sale, şi să elaboreze un sistem complex de examinare a petiţiilor consumatorilor şi de control al rezolvării reclamaţiilor, care ar spori eficienţa acestei protecţii.
3.6. Licenţe şi autorizaţii
În vederea creării unui cadru comunitar pentru licenţele generale şi individuale în domeniul telecomunicaţiilor, Parlamentul European a adoptat Directiva 97/13/EC, iar CEPT a emis o serie de recomandări privind implementarea prevederilor acesteia în cadrul CEPT.
Elementele structurale ale Directivei 97/13/EC, de care domeniul telecomunicaţiilor Moldovei va ţine cont, sînt:
• interzicerea limitării numărului noilor intraţi, cu excepţia restricţiei necesare pentru utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio şi, numai în circumstanţe limitate şi pe o anumită perioadă provizorie de timp – a resurselor de numerotare;
• prioritatea autorizaţiilor generale (care nu vor necesita o aprobare prealabilă de către ANRTI), ca opuse autorizaţiilor individuale. Regimul autorizaţiilor trebuie să fie simplu şi cît se poate de permisiv. Unul dintre mijloacele atingerii acestui scop este clasificarea, după caz, a autorizaţiilor la grupul autorizaţiilor generale;
• principiile armonizării;
• procedura armonizării condiţiilor de autorizare;
• stabilirea procedurii de aplicare simultană a autorizaţiilor în cîteva ţări membre ale CEPT;
• în mediul unei pieţe de telecomunicaţii deschise, operatorii se vor conforma concomitent cerinţelor esenţiale, cu precădere celor tehnice, precum şi importanţei sociale a obiectivelor de interes public.
Regimul de licenţe şi autorizaţii asigură mijloacele corespunzătoare de supraveghere a accesului pe piaţă şi monitorizarea respectării cerinţelor impuse operatorilor. Concomitent, regimul autorizaţiilor şi licenţelor va favoriza în mod optim şi dezvoltarea competiţiei, deoarece el nu va impune operatorilor cerinţe necorespunzătoare nici prin intermediul condiţiilor, nici prin procedurile de autorizare.
3.7. Protecţia datelor personale
Dat fiind că sistemele de prelucrare a datelor sînt destinate deservirii abonaţilor, ele trebuie să asigure, independent de cetăţenia şi reşedinţa persoanelor, respectarea drepturilor fundamentale ale omului în ceea ce priveşte protecţia datelor personale. O eventuală diferenţă între nivelele de protecţie a datelor din telecomunicaţiile naţionale şi cele din ţările membre ale UE şi CEPT ar crea obstacole fluxurilor de date personale pe piaţa de telecomunicaţii şi ar produce distorsiuni în competiţia operatorilor. Acest fapt impune armonizarea legislaţiei autohtone privind protecţia bazelor de date şi a datelor personale cu reglementările specifice europene, cu luarea în considerare a prevederilor Directivei 95/46/EC.
În cadrul prestării serviciilor de telecomunicaţii trebuie să se întreprindă în mod obligatoriu măsuri pentru garantarea confidenţialităţii apelurilor şi inviolabilităţii datelor personale, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi legilor în vigoare, iar pe viitor – potrivit legislaţiei naţionale armonizate cu procedurile de protecţie a datelor aprobate în UE şi ţările CEPT. În acest context, este necesară elaborarea legii cu privire la protecţia datelor personale. Principiile de protecţie vor fi respectate de toate persoanele care participă la prelucrarea datelor personale, ele urmînd să fie reflectate, pe de o parte, în obligaţiile impuse persoanelor fizice, autorităţilor publice, întreprinderilor, agenţiilor sau altor autorităţi responsabile de prelucrarea datelor, iar pe de altă parte – în drepturile acordate persoanei, ale cărei date constituie obiectul prelucrării, de a fi informată că datele au fost prelucrate, de a le consulta datele şi a cere corectarea lor, iar în unele circumstanţe – şi dreptul de a refuza prelucrarea acestor date.
O atenţie deosebită se va acorda protecţiei datelor în procesul liberalizării serviciilor de directoriu. În lumina prevederilor Rezoluţiei Parlamentului European A4-0141/96 privind garanţia nedivulgării datelor personale în cadrul prestării serviciilor de directoriu, în legislaţia naţională se vor include următoarele principii:
• garanţia protecţiei datelor personale ale tuturor consumatorilor, în special a femeilor, ţinîndu-se cont de faptul că ele sînt cel mai frecvent obiectul apelurilor telefonice injurioase; garanţia protecţiei consumatorilor şi a însăşi pieţei de utilizarea abuzivă a informaţiilor din directorii, inclusiv în scopuri criminale sau în scopuri care le pot aduce prejudicii;
• retragerea de către consumatori a informaţiilor din directoriile publice, în cazul cînd ei consideră că datele lor personale nu sînt suficient protejate;
• acordarea dreptului consumatorilor, în cazul cînd ei doresc să stabilească restricţii asupra utilizării în scopuri comerciale a datelor lor personale, de a face acest lucru gratuit; în special aceasta se referă la femei, care ar putea dori să nu-şi indice în directoriu sexul şi a căror securitate ar putea fi periclitată dacă li s-ar publica adresele şi numerele de telefon;
• obligativitatea compensării prejudiciilor suportate de consumator în cazul divulgării datelor personale din cauza unor greşeli ale operatorului.
Prezenta strategie trasează doar principiile esenţiale ale protecţiei datelor personale, setul deplin al acestor principii urmînd să fie definit în proiectul legii cu privire la protecţia datelor personale, precum şi în alte acte legislative şi normative ale Republicii Moldova.
3.8. Securitatea şi autenticitatea comunicaţiilor electronice
Utilizarea reţelelor deschise, cum este reţeaua Internet, în calitate de platformă de comunicare sporeşte pe zi ce trece. Deschise şi accesibile, aceste reţele permit schimbul de informaţii la scară globală la un preţ redus. Insecuritatea tipică a reţelelor deschise împiedică însă aplicarea unor asemenea tehnologii: mesajul poate fi interceptat şi manipulat, iar autentificarea documentului poate fi refuzată.
Tehnologiile criptografice pot contribui la soluţionarea acestei probleme. Ele sînt instrumentul esenţial prin care se asigură securitatea şi autenticitatea documentului electronic. Două modalităţi esenţiale de aplicare a criptografiei sînt semnătura digitală (semnătura electronică) şi codificarea (cifrarea). Divergenţele privind aspectele juridice şi tehnice ale semnăturii electronice în diferite ţări ar conduce la crearea obstacolelor în liberalizarea pieţei şi dezvoltarea noilor activităţi economice, care ţin de comerţul electronic.
În acest context, este important ca actualmente cadrul juridic privind funcţionarea pieţei interne a produselor electronice criptografice să coincidă în termene optime cu cadrul european. În vederea facilitării competiţiei în domeniu:
• se va elabora legea privind semnătura digitală (electronică);
• se vor agrea cerinţele de certificare europene, care vor permite recunoaşterea mutuală a semnăturilor digitale (electronice);
• se vor aplica standardele tehnice şi infrastructura, apte să asigure compatibilitatea diferitor aplicaţii, cu cifrări şi semnături digitale.
3.9. Convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii, media şi informaţionale
Noile tehnologii digitale permit convergenţa unei capacităţi cu mult mai mare a serviciilor tradiţionale şi noi, în sensul utilizării aceloraşi reţele de transport şi a terminalelor consumatorilor integrate în astfel de scopuri, ca telefonia, televiziunea sau computerizarea personală. Pentru obţinerea unor beneficii maxime din convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii media şi informaţionale – crearea locurilor de muncă, dezvoltarea generală a ramurii, crearea unei diversităţi culturale şi lărgirea spectrului de opţiuni ale consumatorului – este necesară instituirea unui cadru juridic echitabil şi eficient de reglementare a acestor noi servicii. Deşi convergenţa nu este o simplă problemă de reglementare, ea nu impune neapărat schimbarea totală a legislaţiei în vigoare, ci doar completarea cadrului juridic existent cu dispoziţii care au incidenţă asupra procesului de convergenţă. În crearea cadrului juridic permanent pentru reglementarea procesului de convergenţă, sarcina de bază este instituirea unor prescripţii relevante armonizate, care nu ar inhiba dezvoltarea sectorului, ci ar încuraja inovaţiile tehnologice. UIT a definit principiile comune ale reglementărilor specifice, în condiţiile convergenţei tehnologiilor pe plan global, care trebuie:
• să fie echilibrate, clare, consecvente, previzibile, uşor de înţeles şi transparente;
• să asigure tratamentul reglementar, coerent, al serviciilor esenţiale similare;
• să fie nediscriminatorii faţă de toate tehnologiile şi platformele;
• să favorizeze competiţia în domeniu;
• să fie suficient de flexibile pentru a fi aplicabile noilor tehnologii şi servicii şi să reflecte perspectivele furnizorilor şi ale consumatorilor.
Discuţiile pe marginea definitivării reglementărilor privitoare la convergenţa tehnologiilor continuă atît în cadrul UIT, cît şi al CEPT.
UE a stabilit deja unele principii de reglementare a noii generaţii de medii electronice. Urmează ca MTC şi ANRTI să ia act de ediţiile juridice ale UE şi recomandările CEPT la acest capitol şi să armonizeze cadrul juridic naţional cu cel european, ţinînd cont de specificul telecomunicaţiilor naţionale.
Convergenţa tehnologiilor de telecomunicaţii, media şi informaţionale implică convergenţa instituţiilor de reglementare a domeniilor menţionate. ANRTI deja reglementează două domenii tehnice: telecomunicaţiile şi informatica. Radiodifuziunea şi televiziunea, care îşi menţin profilul cultural şi de divertisment, sînt reglementate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). Totuşi, odată cu dezvoltarea tehnologiilor de telecomunicaţii şi informaţionale şi cu apariţia Internetului, prin mijloacele de telefonie şi de transport date se prestează servicii de divertisment, reglementarea cărora nu ţine în întregime de competenţa ANRTI. ANRTI deocamdată nu deţine funcţia de reglementare a conţinutului acestor servicii. Dispersarea funcţiilor de reglementare face dificilă coordonarea acestor două domenii, fapt care stopează, la rîndul său, procesul de liberalizare a pieţei şi de dezvoltare a concurenţei.
Convergenţa funcţiilor de reglementare a domeniilor tehnic şi media ar facilita coordonarea a două domenii anterior separate.
3.10. Gestionarea spectrului de frecvenţe radio
Conform Legii telecomunicaţiilor, spectrul naţional de frecvenţe radio este gestionat de Comisia de stat pentru frecvenţe radio (CSFR) care are statut de organ interdepartamental.
Comisia în cauză elaborează şi promovează strategia de stat privind distribuirea şi utilizarea spectrului de frecvenţe radio şi a poziţiilor orbitelor geostaţionare. CSFR aprobă Tabelul naţional al atribuirii benzilor de frecvenţe radio pentru necesităţile civile, de apărare şi de securitate, precum şi modul de repartizare a frecvenţelor în benzile comune de utilizare. Benzile de frecvenţe radio, preconizate pentru scopuri civile, sînt atribuite de către MTC. Frecvenţele radio pentru scopuri civile sînt planificate şi coordonate de Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor (în continuare ISC) şi acordate de ANRTI pentru prestarea serviciilor de telecomunicaţii şi informatică, autorizate prin licenţe. ISC efectuează planificarea, coordonarea (inclusiv la nivel internaţional), gestionarea şi monitorizarea frecvenţelor radio, preconizate pentru scopuri civile.
Strategia naţională privind gestionarea spectrului de frecvenţe radio este orientată spre armonizarea dezideratelor sale cu Tabelul European Comunitar de Alocare a benzilor de frecvenţe şi are ca obiectiv facilitarea implementării serviciilor paneuropene de radiocomunicaţii.
În vederea optimizării gestionării spectrului de frecvenţe radio, se preconizează automatizarea proceselor de gestionare şi monitorizare a acestuia, asigurarea compatibilităţii electromagnetice, prin extinderea controlului spectrului pe întreg teritoriul ţării, precum şi încadrarea în sistemul european de monitorizare.
4. Asigurarea serviciilor de telecomunicaţii în caz de forţă majoră
Telecomunicaţiile au o importanţă vitală pentru societate în cazurile de forţă majoră, cum ar fi asigurarea ordinii publice şi a concilierii civice şi desfăşurarea intervenţiilor operative în cazul dezastrelor şi accidentelor la scară naţională. Operatorii asigură în mod obligatoriu condiţiile necesare pentru prestarea serviciilor şi utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii în caz de forţă majoră – în ordinea priorităţilor, determinate în funcţie de termen şi de prevederile legislaţiei în vigoare.
Starea curentă a reţelelor de telecomunicaţii se va conforma prescripţiilor pentru acordarea serviciilor în caz de forţă majoră. Este necesar ca aceste prescripţii să fie aprobate pe parcursul dezvoltării telecomunicaţiilor şi apariţiei noilor operatori de telecomunicaţii. În acest scop MTC va elabora strategii şi programe, iar ANRTI i se recomandă să introducă în condiţiile licenţelor cerinţe privind prestarea serviciilor şi utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii în cazurile de forţă majoră, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
5. Politica tarifară
Politica tarifară este o componentă esenţială a strategiei naţionale în domeniul telecomunicaţiilor, în special în situaţia cînd competiţia nu există sau este limitată. MTC va susţine dezvoltarea Internetului în Moldova, inclusiv promovarea unei politici tarifare flexibile. Principalul obiectiv al politicii tarifare este determinarea structurii generale şi a nivelului tarifelor la serviciile de telecomunicaţii. În acest context, politica tarifară urmăreşte atingerea unui echilibru rezonabil între interesele participanţilor la piaţă – ale operatorilor şi prestatorilor de servicii, pe de o parte, şi ale utilizatorilor, pe de altă parte.
Atingerea acestui scop se va realiza prin reglementarea tarifelor, care se va efectua prin aplicarea unui mecanism corespunzător de control, destinat prevenirii instaurării monopolului pe piaţa internă şi a abuzurilor acestuia, în vederea asigurării concurenţei loiale şi protecţiei utilizatorilor.
Principiile de stabilire a tarifelor trebuie să corespundă următoarelor cerinţe esenţiale, armonizate cu principiile introduse în uz în UE şi CEPT:
• tarifele vor fi orientate spre costuri;
• stabilirea tarifelor se va face în baza unor criterii obiective;
• stabilirea tarifelor va fi transparentă, ele urmînd să fie făcute publice în modul stabilit;
• tarifele trebuie să garanteze accesul egal la servicii al tuturor utilizatorilor şi consumatorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• tarifele vor fi nediscriminatorii;
• politica tarifară trebuie să creeze oportunităţi pentru reinvestiri şi pentru dezvoltarea serviciilor şi reţelelor.
Aceste principii implică în special:
• stabilirea taxelor de acces în reţele sau pentru prestări servicii conform cerinţelor esenţiale;
• calcularea costurilor reale ale serviciilor în baza unor metode unice stabilite de ANRTI, ţinîndu-se cont de recomandările UIT, CEPT, OMC şi ale structurilor antimonopol ale Guvernului Republicii Moldova;
• practicarea unor tarife diferite, diferenţierea fiind justificată din punct de vedere comercial, fără să contravină principiilor sus-menţionate;
• controlul şi reglementarea minuţioasă de către ANRTI a tarifelor pentru serviciul universal;
• în privinţa altor operatori de pe piaţa de telecomunicaţii – stabilirea de către ANRTI, în limitele cadrului juridic, a unui mecanism de control al tarifelor în cazul competiţiei neloiale sau abuzului de statutul de monopolist.
O problemă tipică pentru majoritatea companiilor monopoliste pe piaţa telecomunicaţiilor sînt cotele tarifare neechilibrate. Soluţionarea acestei probleme este legată de necesitatea de a menţine echilibrul între esenţa socială a serviciilor de telefonie şi alegerea unor căi de dezvoltare care să aducă profit. Majorarea bruscă a tarifelor la serviciile de telecomunicaţii ar putea condiţiona incapacitatea de plată a unei părţi considerabile a populaţiei şi, ca rezultat – reducerea bruscă a traficului. Din acest motiv tarifele trebuie echilibrate treptat, pas cu pas, şi numai după investigaţii şi analize detaliate ale proceselor care au loc în societate, în vederea prognozării eficiente a efectelor acestor acţiuni.
În sistemul de plăţi şi decontări internaţionale se va ţine cont de principiile stabilite de cel de al Doilea Forum al UIT privind politica în domeniul telecomunicaţiilor:
• continuitatea şi accesibilitatea serviciilor de telecomunicaţii internaţionale;
• transparenţa;
• nediscriminarea;
• tarife orientate spre costuri;
• valoarea competiţiei pe piaţă;
• transferarea beneficiilor rezultate din reducerea taxelor la utilizatorii finali;
• tranziţia graduală, neîmpovărătoare, la condiţiile liberei concurenţe;
• reglementări minime;
• reducerea generală a costurilor şi sporirea eficienţei.
În sistemul de plăţi şi decontări internaţionale se va urma modelul şi metodologiile de calcul ale costurilor serviciilor şi interconectărilor, stabilite prin Recomandarea UIT D.140, iar trecerea la mecanismul stabilirii taxelor şi decontărilor orientate spre costuri, se va efectua conform modelului specificat în Recomandarea UIT D.150.
6. Privatizarea operatorilor de bază în telecomunicaţii
Fără să prezinte un scop în sine, privatizarea este unul dintre elementele semnificative în reformele structurale ale ramurii telecomunicaţiilor.
Dezvoltarea domeniului şi, în special, a întreprinderilor de stat este practic imposibilă fără atragerea investiţiilor străine. O serie de rezultate pozitive obţinute în ultimii ani nu soluţionează problema extinderii infrastructurii reţelelor şi gestionării întreprinderilor de stat în condiţiile economiei de piaţă.
O soluţie optimă a acestei probleme ar oferi privatizarea parţială sau totală a întreprinderilor de stat, în special, a operatorului naţional al reţelei publice comutate de telecomunicaţii – S.A. "Moldtelecom", şi restructurarea operatorului naţional al mijloacelor de radiodifuziune şi televiziune – Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii". Sarcina de bază în procesul privatizării şi restructurării acestor întreprinderi este identificarea metodelor eficiente de privatizare, adecvate situaţiei lor economico-financiare, evoluţiilor economiei naţionale şi pieţei telecomunicaţiilor.
Privatizarea S.A."Moldtelecom" se va desfăşura în baza unui proiect individual, adoptat prin lege. Partenerul strategic va fi selectat prin organizarea unui concurs, dintre operatorii individuali şi alianţe transnaţionale cu experienţă relevantă pe piaţa OMC şi mondială, care vor dori să colaboreze cu investitorii locali.
Un succes al procesului privatizării acestei întreprinderi ar fi formula optimă, aplicată în ţările Europei Centrale, care constă în vînzarea pachetului de acţiuni unui partener strategic, în valoarea volumului de investiţii necesare pentru lansarea reţelei naţionale de telecomunicaţii comutate fixe pe o platformă tehnologică modernă, ţinîndu-se cont de dezvoltarea serviciului universal şi sporirea densităţii telefonice. Privatizarea graduală, în funcţie de necesarul de mijloace investiţionale şi de situaţia economică din ţară, ar fi o cale judicioasă şi moderată în atingerea obiectivelor de dezvoltare. Alocarea mijloacelor obţinute pentru dezvoltarea reţelei ar avea un impact pozitiv asupra costului serviciilor de telecomunicaţii de bază şi, ca urmare, asupra serviciului universal. În acest caz, pe perioada necesară atingerii obiectivelor de dezvoltare şi recuperării investiţiilor, partenerului strategic i se vor oferi posturile-cheie în managementul întreprinderii. În cazul cînd pentru investiţii va fi necesară vînzarea pachetului de control al acţiunilor întreprinderii, se vor vinde pînă la 66% din acestea.
Totuşi privatizarea nu exclude, în cazul acumulării mijloacelor financiare necesare, recuperarea de către stat a unei părţi sau în întregime a acţiunilor vîndute. Managementul, în acest caz, ar putea fi exercitat în continuare de fostul partener strategic sau de altă companie cu experienţă mondială.
Păstrarea monopolului statului asupra telefoniei vocale internaţionale (cu excepţia S-PCS) pînă la 31 decembrie 2003 va permite implementarea mecanismului de compensare a pierderilor nominale de la prestarea serviciului universal, pregătirea operatorului naţional pentru competiţie şi introducerea competiţiei, aceste măsuri dinamizînd în ansamblu dezvoltarea sectorului. Acordarea altor drepturi exclusive operatorului naţional al reţelei de telecomunicaţii publice comutate ar stopa procesul de liberalizare, ar distorsiona competiţia şi ar reduce considerabil viteza procesului de dezvoltare a ramurii.
Operarea reţelelor de radiodifuziune şi televiziune cu acoperire naţională, în condiţiile monopolului statului asupra lor, nu generează venituri suficiente pentru întreţinerea şi dezvoltarea acestora. Întrucît statul nu dispune de mijloacele financiare bugetare, necesare pentru dezvoltarea operatorului naţional în radiocomunicaţii Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii", echipamentele de radiodifuziune şi televiziune ale căruia ating un grad de uzură de 100%, întreprinderea va falimenta. În acest context, demonopolizarea şi privatizarea rămîne unica soluţie pentru salvarea reţelelor naţionale de stat de radiodifuziune şi televiziune. Concomitent, se va pregăti cadrul juridic pentru restructurarea Î.S. "Radiocomunicaţii" şi privatizarea parţială sau totală a reţelelor naţionale de teleradiodifuziune, care nu difuzează programele Companiei de Stat "Teleradio-Moldova".
Privatizarea întreprinderilor de stat din ramură ar condiţiona pregătirea lor pentru concurenţă în condiţii egale cu ceilalţi operatori de pe piaţa telecomunicaţiilor.
Derularea simultană a privatizării şi liberalizării ar putea genera un element conflictual între aceste două procese. Este necesar să se găsească un echilibru între scopurile partenerului strategic, care ar dori să-şi extindă monopolul, şi necesitatea obiectivă de liberalizare a pieţei. În consecinţă, acest echilibru s-ar instaura între:
• atingerea preţurilor înalte şi nedistorsionarea condiţiilor competiţiei pe piaţă;
• tratamentul specific, ca operator de bază, şi echivalarea statutului lui cu statutul celorlalţi participanţi;
• libertatea acţiunilor şi măsurile de reglementare, în special în domeniul echilibrării cotelor tarifare;
• drepturile şi obligaţiunile participanţilor;
• suma şi calendarul investiţiei;
• riscurile pieţei şi garantarea investiţiilor, prin aplicarea unei baze de reglementare stabile.
Suplimentar la cele sus-menţionate, se va ţine cont de faptul că în condiţiile liberalizării pieţei de telecomunicaţii privatizarea ar putea avea temporar efecte negative, mai ales sub aspect social: reducerea personalului, îngheţarea salariilor, anularea facilităţilor sociale etc. Pentru ca societatea să plătească, se impune o analiză fundamentală a situaţiei şi evitarea efectelor nefavorabile.
Bineînţeles că privatizarea nu trebuie să afecteze capacităţile de administrare, securitatea şi potenţialul de apărare ale ţării. Realizarea cu succes a procesului de privatizare necesită stabilitate politică şi macroeconomică.
7. Dezvoltarea sectorului privat
În condiţiile economiei de piaţă, statul este unul dintre concurenţii egali în drepturi pe piaţa de telecomunicaţii. Atîta timp cît statul nu dispune de fonduri pentru investiţii masive în dezvoltarea domeniului, sectorului privat îi va reveni sarcina de bază în prestarea întregii game de servicii de telecomunicaţii performante. Dezvoltarea sectorului privat în baza investiţiilor locale se va axa preponderent pe întreprinderile mici şi mijlocii, care nu aplică tehnologii costisitoare.
Tehnologiile avansate de telecomunicaţii sînt eficiente şi mai ieftine cînd se aplică, preponderent, în reţele de telecomunicaţii cu o rază extinsă de acoperire. Ţinînd cont de acest fapt, pentru promovarea tehnologiilor avansate se vor elibera licenţe întreprinderilor fondate în baza parteneriatului strategic, cărora li se vor stabili condiţii de acoperire cu servicii a unei arii largi şi cerinţe tehnice minime privind calitatea serviciilor. În măsura posibilităţilor, statul va participa în cadrul întreprinderilor mixte.
Este evident că în procesul dezvoltării sectorului privat atît în baza investiţiilor interne, cît şi a celor străine se va ţine cont de interesele majore ale statului.
8. Indicatorii din telecomunicaţii
Dată fiind importanţa în continuă creştere a telecomunicaţiilor, se impune cu necesitate stabilirea statisticilor relevante şi comparabile pentru analiza şi pronosticul ramurii, care vor include indicatorii pentru compararea serviciului universal, a progresului şi performanţelor reţelelor, precum şi anumiţi indici macroeconomici, în vederea evaluării impactului telecomunicaţiilor asupra dezvoltării sociale şi economice.
Este necesar, de asemenea, să se stabilească şi statisticile pentru evaluarea de urgenţă a beneficiilor şi altor consecinţe ale costurilor, a liberalizării, privatizării, competiţiei şi globalizării domeniului, în vederea informării autorităţilor publice centrale şi altor organe publice despre efectele opţiunilor în creştere. În condiţiile convergenţei telecomunicaţiilor şi informaticii, indicatorii din telecomunicaţii urmează să se extindă, pentru a acoperi ambele domenii. Aceşti indicatori pot fi clasificaţi, în funcţie de periodicitatea lor şi nivelul de raportare:
• săptămînal, lunar, trimestrial, semestrial şi anual;
• pentru Guvern, Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, MTC/ANRTI etc.
Sarcina de bază a MTC şi ANRTI este de a clasifica, colecta, analiza şi prezenta indicatorii vizînd telecomunicaţiile şi informatica. Conform legislaţiei în vigoare, ANRTI va stabili în condiţiile licenţei termenele şi seturile de raportare a indicatorilor. În caz de necesitate, pentru sporirea eficienţei colectării şi analizei indicatorilor ANRTI i se recomandă să emită un document cu caracter obligatoriu pentru operatori privind colectarea şi raportarea indicatorilor din telecomunicaţii.
9. Politica resurselor umane
Obiectivele trasate, condiţiile economiei de piaţă şi implementarea tehnologiilor şi serviciilor performante vor impune cerinţe mult mai înalte faţă de potenţialul resurselor umane angajate în domeniu, în ceea ce priveşte formarea abilităţilor manageriale ale cadrelor din conducerea de toate nivelurile, evaluarea şi selectarea specialiştilor înalt calificaţi şi eficientizarea maximă a gestionării domeniului în întregime.
Din aceste considerente, ramura comunicaţiilor trebuie să dispună de un sistem bine organizat de pregătire şi reciclare a specialiştilor.
În lumina recomandărilor UIT, este necesară elaborarea unui program special de dezvoltare vizînd problemele încadrării femeilor în domeniul telecomunicaţiilor în condiţii de egalitate cu bărbaţii.
Problemele de bază care necesită a fi soluţionate în politica genurilor sînt: promovarea femeilor în activităţile tehnice şi manageriale, în sfera politică şi în structurile decizionale ale domeniului telecomunicaţiilor, în aceeaşi măsură ca şi bărbaţii. În acest context, se vor întreprinde iniţiative legislative şi de reglementare specifică în vederea alinierii la rezoluţia UIT privind problemele genurilor, adoptată la Conferinţa Mondială de Dezvoltare a Telecomunicaţiilor, care a avut loc la Valetta în martie 1998. Rezoluţia în cauză urmăreşte să asigure accesul egal tuturor femeilor şi bărbaţilor din ţările în curs de dezvoltare la beneficiile telecomunicaţiilor, într-o societate informaţională în plină evoluţie.
În procesul de liberalizare a pieţei de telecomunicaţii este inevitabilă restructurarea întreprinderilor, fapt care afectează atît în sens pozitiv, cît şi negativ interesele angajaţilor. În cazul reducerii unor activităţi nerentabile, operatorii vor dezvolta alte activităţi bazate pe tehnologii avansate, care ar absorbi personalul eliberat din activităţile nerentabile. În acest scop, în întreprinderi urmează să fie create centre de instruire permanentă a cadrelor. În procesul de instruire trebuie încadraţi specialişti de toate vîrstele şi categoriile. Se va recurge la reducerea efectivului de angajaţi numai ca măsură de excepţie. Strategiile de dezvoltare trebuie orientate spre implementarea unei game cît mai largi de servicii şi sporirea volumului prestaţiilor, fapt ce va conduce la crearea unor noi locuri de muncă.
Climatul psihologic favorabil şi condiţiile moderne de muncă sînt factorii-cheie pentru stimularea creativităţii angajaţilor acestei sfere, care s-ar materializa în desfăşurarea unor noi activităţi şi în sporirea diversităţii spectrului de servicii, avînd ca urmare sporirea profiturilor întreprinderilor.
IV. PRIORITĂŢILE STRATEGIEI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL
TELECOMUNICAŢIILOR PE PLAN EXTERN
Telecomunicaţiile, prin însăşi esenţa lor, au un caracter internaţional, iar la etapa actuală de dezvoltare sfera telecomunicaţiilor s-a globalizat. De la prestarea serviciilor internaţionale prin interconectarea reţelelor naţionale ale diferitor ţări, telecomunicaţiile mondiale au trecut la globalizarea reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii, care pot fi accesate de oriunde. Concomitent, piaţa serviciilor de telecomunicaţii s-a extins de la cadrul naţional spre pieţele de telecomunicaţii regionale (CEPT) şi globale, cum este OMC. Pentru integrarea pieţei naţionale a serviciilor de telecomunicaţii în pieţele regionale şi globale, MTC trebuie să propună Guvernului Republicii Moldova adoptarea anumitor decizii politice principiale privind direcţiile prioritare de conlucrare a ţării noastre cu organismele regionale şi internaţionale din domeniu. În acest context, ar fi oportună recunoaşterea aportului organismelor mondiale (UIT, OMC, ISO) şi al celor europene (CEPT, ETSI) în formarea cadrului reglementar internaţional şi naţional, necesar pentru crearea societăţii informaţionale într-un mediu de telecomunicaţii competitiv.
1. Cooperarea cu organismele europene abilitate în domeniile telecomunicaţiilor şi informaticii
Rolul principal în traducerea în viaţă a politicii UE îi revine Conferinţei Europene a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii, organul european executiv în domeniul telecomunicaţiilor.
În economia modernă sectorul serviciilor este foarte important şi dinamic. Întrucît serviciile de telecomunicaţii sînt "invizibile", reglementarea lor este complexă şi dificilă. Cooperarea strînsă a organelor administraţiei publice centrale din domeniu cu structurile CEPT şi aplicarea coerentă, în condiţiile ţării noastre şi în lumina prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare cu UE, a directivelor, deciziilor, rezoluţiilor şi recomandărilor organismelor europene în domeniul telecomunicaţiilor constituie singura cale aptă să accelereze formarea cadrului juridic pertinent pentru piaţa liberă a telecomunicaţiilor şi viitoarea integrare a reţelelor naţionale de telecomunicaţii în Reţeaua Unica de Telecomunicaţii Europene.
2. Cooperarea cu organismele europene în domeniul standardizării
Conform Legii cu privire la standardizare nr.590-XIII din 22 septembrie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.11-12, art.116; 2000, nr.78-80, art.587), obiectivele de bază ale politicii în domeniul standardizării sînt următoarele:
• asigurarea caracteristicilor tehnice a bunurilor, produselor şi serviciilor în conformitate cu destinaţia lor;
• protecţia consumatorilor, prin asigurarea calităţii corespunzătoare a serviciilor;
• înlăturarea barierelor tehnice în comerţ şi asigurarea competitivităţii pe piaţa internă şi internaţională;
• asigurarea compatibilităţii tehnice, standardizării şi unificării produselor;
• definirea unităţilor de măsurare.
Eliminarea barierelor tehnice în comerţ reprezintă o condiţie de bază în introducerea competiţiei atît pe piaţa internă, cît şi pe piaţa internaţională a telecomunicaţiilor. Bazele metrologiei legale, care au ca obiectiv asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor, sînt deja statuate prin Legea metrologiei nr.647 -XIII din 17.11.1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.13, art.124). Adoptarea metodologiilor de armonizare tehnică şi armonizarea standardelor industriale naţionale cu cele europene, aplicarea în ţară a standardelor de telecomunicaţii, uzitate uniform în Comunitatea Europeană, constituie un instrument esenţial pentru atingerea acestor obiective. Cooperarea organismelor naţionale cu organismele europene şi internaţionale de standardizare şi metrologie, în vederea definirii unei politici coerente de certificare şi testări pe principii clare, consecvente şi transparente, ar contribui la formularea şi promovarea politicii naţionale a calităţii în domeniul telecomunicaţiilor, armonizată cu politica europeană a calităţii în această sferă. Armonizarea standardelor şi a cadrului naţional de standardizare şi metrologie în telecomunicaţii cu standardele şi cadrul respectiv ale UE şi CEPT constituie obiectivul de bază şi piatra de temelie, de rînd cu formarea cadrului de reglementări specifice, în realizarea strategiei în domeniul telecomunicaţiilor.
În atare context, un loc important în asigurarea calităţii înalte (armonizate cu nivelul sus-numitelor standarde) a serviciilor de telecomunicaţii îl ocupă standardele Institutului European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI), destinate cu precădere construcţiei sistemelor paneuropene de telecomunicaţii precum sînt GSM, UMTS, DECT, ERMES, TETRA şi altele. Stabilirea unor relaţii strînse de colaborare între Departamentul Supraveghere Tehnică, Standardizare şi Metrologie (DSTSM), inclusiv organele ramurale de standardizare, şi ETSI, aderarea sus-numitului departament sau, cel puţin, a unui operator la ETSI ar facilita implementarea rapidă a standardelor ETSI şi ar face posibilă certificarea, în modul stabilit, a echipamentelor, reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţii. Acest fapt ar spori, la rîndul său, calitatea serviciilor de telecomunicaţii care sînt conforme, în mare măsură, cu standardele institutului menţionat. Este esenţial de relevat că implementarea echipamentelor conforme cu standardele ETSI, dar fără aplicarea în modul stabilit a standardelor respective în Republica Moldova (publicarea în Buletinul de standardizare), constituie o încălcare a Legii cu privire la standardizare, pe care DSTSM trebuie s-o lichideze neîntîrziat.
Implementarea în ţară a prevederilor directivelor UE privind standardizarea şi standardele aplicate în UE şi ţările CEPT ar conduce la realizarea cu succes a politicii standardizării şi, în consecinţă, a obiectivelor strategiei în domeniul telecomunicaţiilor.
3. Cooperarea cu ţările vecine
Calificînd comunicaţiile drept un factor important în promovarea relaţiilor de bună vecinătate, Republica Moldova intenţionează să dezvolte şi pe viitor, pe principiile avantajului reciproc, colaborarea şi cooperarea în acest domeniu cu România şi Ucraina.
Difuzarea programelor de televiziune şi radiodifuziune, cooperarea în operarea fibrei optice internaţionale, gestionarea traficului de tranzit, echilibrarea tarifelor pentru telecomunicaţiile internaţionale, perfectarea mecanismului de achitări reciproce, coordonarea spectrului de frecvenţe, asigurarea în limitele teritoriului ţării noastre a roamingului internaţional pentru comunicaţiile mobile şi serviciile globale constituie principalele direcţii de colaborare a ţării noastre cu statele vecine.
4. Cooperarea cu ţările din bazinul Mării Negre
Accentuînd importanţa comunicaţilor în ţările din bazinul Mării Negre, MTC îşi exprimă voinţa de a contribui şi în continuare la dezvoltarea lor, în lumina documentelor aprobate în cadrul CEMN (Colaborarea Economică în Bazinul Mării Negre), CEPT şi UIT. MTC va urma şi va dezvolta direcţiile principale de cooperare stipulate în "Planul de acţiuni pentru dezvoltarea comunicaţiilor în CEMN", în vederea creării unui sistem regional de comunicaţii de mărime eficientă, care ar combina programele naţionale de telecomunicaţii cu cele regionale.
5. Cooperarea cu ţările CSI în cadrul CRC
Colaborarea MTC şi a operatorilor reţelelor de telecomunicaţii cu organismele similare din ţările CSI în cadrul CRC rămîne şi pe viitor una din direcţiile politicii externe în domeniul telecomunicaţiilor. Soluţionarea chestiunilor privind achitările reciproce, standardizarea, alocarea resurselor spectrului de frecvenţe radio, asigurarea roamingului internaţional şi crearea asociaţiilor de operatori în telecomunicaţii sînt sarcinile de bază ale cooperării în cadrul CRC.
6. Cooperarea cu organismele mondiale în domeniul telecomunicaţiilor
6.1. Cooperarea cu UIT
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, ca for mondial instituit de ONU în scopul coordonării politicilor, adoptării noilor reglementări specifice, promovării standardizării şi dezvoltării telecomunicaţiilor pe plan mondial, deţine un rol prioritar în definirea strategiei naţionale în domeniul telecomunicaţiilor. Reformarea sistemului internaţional de plăţi şi decontări, ca urmare a realizării Acordului General privind Comerţul cu Servicii (GATS – General Agrement on Trade in Services) /OMC şi ajustarea graduală a tarifelor pentru serviciile naţionale de telecomunicaţii la condiţiile pieţei OMC sînt problemele cele mai importante, în soluţionarea cărora asistenţa UIT este semnificativă.
Gestionarea şi planificarea spectrului de frecvenţe radio sînt imposibile fără aplicarea recomandărilor şi standardelor UIT.
Documentele UIT vor continua să stea la baza dezvoltării telecomunicaţiilor naţionale, atît în plan tehnic şi strategic, cît şi în plan reglementar. Rolul UIT în procesul de liberalizare a pieţei telecomunicaţiilor internaţionale rămîne a fi covîrşitor – cooperarea cu ea în implementarea acordurilor de colaborare cu OMC şi UE va accelera procesul de liberalizare a pieţei interne şi va facilita atragerea investiţiilor străine în telecomunicaţiile moldoveneşti.
În acest context, pentru telecomunicaţiile naţionale are o importanţă majoră promovarea prevederilor următoarelor documente ale UIT:
• Rezoluţia celei de a doua Conferinţe de Dezvoltare a Telecomunicaţiilor – or.Valetta, aprilie 1998;
• Rezoluţiile Forului Mondial pentru Politica în Telecomunicaţii – or.Geneva, martie 1998;
• Rezoluţia celei de a doua Adunări Mondiale privind Indicatorii în Telecomunicaţii – or.Geneva, martie 1999;
• Reglementările Sectorului UIT de Standardizare în Telecomunicaţii;
• Documentele Sectorului UIT de Reglementare.
Cu alte cuvinte, documentele UIT referitoare la problemele strategiei de reglementare şi standardizare în domeniu vor rămîne în continuare ghidurile principale şi de neînlocuit în dezvoltarea telecomunicaţiilor naţionale.
6.2. Obligaţiile privind liberalizarea pieţei de telecomunicaţii, derivate din parteneriatul Republicii Moldova cu OMC
Liberalizarea pieţei de telecomunicaţii este dictată, de asemenea, de imperativele aderării Republicii Moldova la OMC. Dezideratele politicii acestei ramuri sînt reflectate în documentele de negociere a condiţiilor de aderare a ţării noastre la OMC, care prevăd formarea cadrului juridic şi tehnico-normativ şi înlăturarea barierelor tehnice în vederea deschiderii telecomunicaţiilor Moldovei pentru competiţie pe piaţa mondială, pe de o parte, şi protecţia intereselor naţionale, pe de altă parte. Aceste documente sînt conforme cu cerinţele Acordului General privind Comerţul cu Servicii (GATS), cu principiile Documentului de referinţă privind telecomunicaţiile de bază şi ale altor documente ale acestei organizaţii, precum şi cu prevederile documentelor organismelor europene privind parteneriatul cu OMC. Totodată, ele se raliază şi la Acordul cu privire la Barierele Tehnice în Comerţ (Agreement on Technical Barriers to Trade – (ATBT) al OMC, documentele celui de-al doilea For Mondial al UIT privind politica în domeniul telecomunicaţiilor (Geneva, 1998), colocviile UIT nr.5 privind acordurile comerciale în telecomunicaţii şi nr.7 privind modificarea relaţiilor economice în domeniul telecomunicaţiilor internaţionale, care vizează, de asemenea, activitatea ţărilor membre ale OMC.
Aderarea la OMC va facilita atragerea investiţiilor străine în dezvoltarea telecomunicaţiilor şi intrarea pe piaţa telecomunicaţiilor a concurenţilor mondiali, fapt care va conduce la implementarea tehnologiilor avansate şi, ca urmare, la diversificarea gamei serviciilor de telecomunicaţii publice, oferite la preţuri accesibile, reducerea tarifelor serviciilor internaţionale şi crearea locurilor de muncă calificată. Concomitent, se vor adopta măsuri în vederea ajustării graduale a tarifelor pentru serviciile naţionale, corelate cu reforma sistemului de decontări internaţionale şi ţinîndu-se cont de faptul că, în ţară, în faza incipientă de intrare pe piaţa OMC, tarifele naţionale şi locale vor creşte.
V. LIBERALIZAREA PIEŢEI REŢELELOR ŞI
SERVICIILOR DE TELECOMUNICAŢII
1. Reţelele şi serviciile de telecomunicaţii care se vor liberaliza treptat
O caracteristică specifică a tranziţiei telecomunicaţiilor autohtone spre economia de piaţă este necesitatea investirii masive în modernizarea infrastructurii reţelelor de telecomunicaţii într-o perioadă relativ scurtă de timp. Acest fapt impune planificarea şi implementarea extrem de prudentă şi minuţioasă a procesului de liberalizare. Accelerarea excesivă sau sporirea obiectivelor liberalizării i-ar putea cauza operatorului naţional o scădere bruscă a veniturilor de la serviciile de bază, venituri care-i sînt vital necesare pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei, precum şi pentru menţinerea activităţilor sale de bază.
Luînd în considerare aceste deziderate şi conformîndu-se prescripţiilor documentelor de aderare la OMC, Cărţilor Verzi şi directivelor respective ale UE privind liberalizarea şi introducerea competiţiei pe piaţa internă, strategia naţională în domeniul telecomunicaţiilor prevede funcţionarea în paralel, pentru o perioadă limitată de timp, atît a pieţei liberalizate, cît şi a celei rezervate.
1.1. Reţele de telecomunicaţii naţionale şi serviciul telefoniei de bază
1.1.1. Reţele de telecomunicaţii publice comutate
Serviciile de telefonie vocală internaţională vor fi liberalizate după 31 decembrie 2003, odată cu eliminarea monopolului S.A. "Moldtelecom".
După cum s-a menţionat în capitolul II al prezentei strategii, piaţa serviciilor de telefonie vocală internaţională rămîne rezervată pînă la implementarea mecanismului de compensare a pierderilor nominale de la prestarea serviciului universal.
Acordarea drepturilor exclusive S.A. "Moldtelecom" pentru prestarea serviciilor de telefonie vocală internaţională pînă la 31.12.2003 ar fi suficientă pentru pregătirea acestui operator de competiţie, inclusiv:
• echilibrarea tarifelor în direcţia orientării lor spre costurile serviciilor;
• continuarea modernizării reţelei;
• modificarea indicatorilor activităţii întreprinderii potrivit modelului european;
• implementarea mecanismului de compensare a pierderilor nominale de la prestarea serviciului universal;
• îmbunătăţirea radicală a gestionării întreprinderii;
• privatizarea S.A. "Moldtelecom" în scopul obţinerii mijloacelor investiţionale;
• analiza căilor de liberalizare a reţelelor fixe şi evaluarea impactului liberalizării asupra serviciilor de telecomunicaţii de bază şi asigurării serviciului universal.
1.1.2. Accesul local
Din punct de vedere al cadrului juridic, accesul local este liberalizat, întrucît nu există restricţii pentru intrarea noilor concurenţi. Rămîne doar ca ANRTI să anunţe public disponibilitatea sa de a elibera licenţe pentru genurile de activitate aferente accesului local, în vederea accelerării dezvoltării telecomunicaţiilor, sporirii densităţii telefonice şi satisfacerii cererii pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii. Liberalizarea accesului local înaintea liberalizării prestării serviciilor internaţionale oferă operatorului naţional posibilitatea de a obţine venituri din prestarea serviciilor, fără a investi masiv în accesul local, iar noilor intraţi – posibilitatea de a se integra treptat pe piaţa telecomunicaţiilor, utilizînd capacităţile de comutare a operatorului naţional, pînă la construirea propriilor capacităţi.
Astfel vor fi liberalizate gradual operarea reţelelor de telecomunicaţii şi serviciile de telefonie vocală locală.
1.1.3. Circuite închiriate
Drepturile exclusive ale operatorului naţional asupra prestării serviciilor internaţionale de telefonie vocală îi asigură concomitent şi dreptul exclusiv de a acorda circuite închiriate internaţionale prin reţeaua de telecomunicaţii publică comutată, pînă la finele anului 2003. Piaţa circuitelor închiriate internaţionale va fi liberalizată odată cu eliminarea monopolului în prestarea serviciilor internaţionale de telefonie vocală.
Odată cu liberalizarea accesului local şi a infrastructurii, s-a liberalizat şi piaţa circuitelor închiriate locale, ANRTI urmînd să anunţe public acest fapt, în vederea încadrării operatorilor în competiţie.
Evident că licenţa va conţine condiţiile şi termenele de furnizare a circuitelor închiriate, în special prescripţiile privind calitatea tehnică a circuitelor şi tarifele prestaţiilor orientate spre costurile lor.
În vederea asigurării circuitelor închiriate, atît pe piaţa internă, cît şi pe piaţa europeană (în contextul pieţei OMC) furnizarea circuitelor închiriate se va face conform Principiilor FRD pentru circuite închiriate, aplicate în lumina directivelor respective ale UE. Aceste principii prevăd, între altele, asigurarea accesibilităţii în UE a unui set minim de circuite închiriate analogice şi digitale cu caracteristici tehnice armonizate. De asemenea, este necesară înlăturarea restricţiilor tehnice pentru interconectarea circuitelor închiriate cu reţelele de telecomunicaţii publice. Suplimentar la Principiile FRD, ANRTI i se propune să completeze, cu acordul MTC, cadrul juridic şi cel al reglementărilor specifice pentru:
• punerea în circuitul public a informaţiilor privind caracteristicile tehnice, tarifele, condiţiile de furnizare şi utilizare, eliberarea licenţelor, a cerinţelor privind caracteristicile ce trebuie făcute publice şi condiţiile de conectare a echipamentelor terminale;
• implementarea de către operatori a unui sistem de achitări întemeiate pe costuri, în conformitate cu principiile esenţiale de calculare a tarifelor orientate spre costuri.
În cadrul pieţei de telecomunicaţii liberalizate, toţi utilizatorii vor avea acces la circuite închiriate de la cel puţin un operator, în condiţii armonizate de acces şi utilizare.
1.1.4. Reţelele publice de transport date (RTD)
Reţelele publice de transport date şi prestarea serviciilor prin ele, cu excepţia telefoniei IP, sînt liberalizate, constituind obiectul licenţei, şi alte restricţii în acest domeniu nu există.
După 31 decembrie 2003, serviciile de telefonie vocală internaţională prin aplicarea telefoniei IP vor fi liberalizate odată cu eliminarea monopolului S.A. "Moldtelecom" asupra serviciilor de telefonie vocală internaţională (cu excepţia serviciilor de comunicaţii personale prin satelit S-PCS – Satelit Personal Communications System), conform Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni "Moldtelecom" nr.566-XIV din 30 iulie 1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.118-119, art.554).
Pentru promovarea concurenţei în prestarea serviciilor prin reţelele de transport date în toate localităţile ţării şi în locurile îndepărtate, se recomandă ANRTI să anunţe concursuri pentru eliberarea licenţelor în acest scop.
În contextul construirii unei societăţi informaţionale în conformitate cu standardele şi cerinţele UE şi ale CEPT, MTC va elabora şi va aproba în termen de trei luni un program de stat pe termen lung privind edificarea societăţii informaţionale, trasînd concomitent şi căile de realizare a acestuia.
1.1.5. Serviciile de directoriu
Concomitent cu definitivarea cadrului juridic şi a reglementărilor specifice, pentru liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor se va crea şi cadrul necesar pentru prestarea serviciilor de directoriu într-un mediu competitiv, care să ofere garanţia "universalităţii", protecţiei datelor cu caracter personal şi protecţiei dreptului de proprietate intelectuală.
În domeniul prestării serviciilor de directoriu, competiţia va permite tuturor operatorilor de telecomunicaţii să concureze pe baze egale, acordîndu-le posibilitatea de a presta, de rînd cu alte servicii din setul oferit consumatorilor, şi servicii de directoriu şi va contribui la deschiderea pieţei de telecomunicaţii, fapt care va conduce la integrarea directoriilor naţionale în directoriile paneuropene. Serviciul de directoriu al operatorilor trebuie să conţină numerele de telefoane şi alte numere ale telecomunicaţiilor fiecărui abonat, cu excepţia cazurilor cînd abonatul refuză să le facă publice.
Pentru a promova dezvoltarea serviciului de directoriu la scară naţională şi europeană şi în conformitate cu prevederile directivelor UE şi CEPT, MTC va stimula pe toate căile standardizarea şi progresul tehnic aferente serviciilor de directoriu şi va întreprinde măsurile necesare pentru garantarea protecţiei datelor personale şi a drepturilor de proprietate.
Tradiţional, statul deţinea monopolul asupra prestării serviciilor de directoriu. Odată cu liberalizarea pieţei de telecomunicaţii, nu vor mai exista bariere în prestarea serviciilor de directoriu pe bază competitivă, atît la nivel naţional, cît şi la nivel european. În acest context, MTC va întreprinde pînă la 31 decembrie 2001 măsuri în vederea completării legislaţiei în vigoare cu dispoziţii exprese privind protecţia bazelor de date şi a datelor cu caracter personal, iar ANRTI va elabora şi va implementa în acest scop reglementările specifice.
Totodată, MTC va elabora strategia aplicării serviciilor de directoriu în condiţii competitive, iar ANRTI va elibera licenţe şi va introduce competiţia în prestarea serviciilor de directoriu, inclusiv în publicarea directoriilor telefonice şi acordarea serviciilor informaţionale la cerere. Introducerea competiţiei depline în prestarea serviciilor de directoriu va începe cu data promulgării legii cu privire la protecţia datelor persoanele.
Strategia aplicării serviciilor de directoriu va prevedea crearea directoriului naţional al sistemului numerelor de abonaţi. Abonaţilor trebuie să li se ofere gratuit copii editate ale "paginilor albe" şi "paginilor de aur" locale şi dreptul de a-şi include gratuit în directorii propriile date. Serviciile de directorii urmează să fie prestate în bază de "cost-plus". Prestatorii serviciilor de directoriu şi informaţionale vor oferi nu numai numerele de telefoane, dar şi numerele codurilor altor servicii de telecomunicaţii: fax, poştă electronică, telex etc.
Extrem de important este serviciul de directoriu pentru serviciul universal. Se va asigura accesul abonaţilor la cel puţin un serviciu de informare telefonică, cu un directoriu complet al abonaţilor la nivel naţional. Principiile FRD se vor aplica şi accesului la directoriul public de informare.
În acest context, este important ca prestatorilor de serviciu concurenţi să li se acorde accesul la directoriile naţional şi european pe principii nediscriminatorii, transparente şi orientate spre costuri. Noilor operatori intraţi pe piaţa serviciilor de directoriu li se va oferi accesul la informaţiile privind numele, adresele şi numerele de telefon ale consumatorilor în condiţii echitabile şi nediscriminatorii, astfel încît operatorii existenţi să nu poată abuza de situaţia lor dominantă, prin majorarea exagerată a taxelor pentru informaţiile furnizate.
ANRTI trebuie să joace un rol activ în asigurarea premiselor concurenţiale de bază pentru piaţa liberă a serviciilor de directoriu.
2. Liberalizarea pieţei de telecomunicaţii
O serie de servicii şi echipamente de telecomunicaţii sînt deja liberalizate, datorită faptului că nu există restricţii în prestarea acestor şi în utilizarea echipamentelor de telecomunicaţii. Pentru prestarea unor servicii şi utilizarea anumitor echipamente, însă, se impune completarea şi dezvoltarea cadrului legislativ în vigoare.
2.1. Echipamentele terminale
Piaţa echipamentelor terminale este deplin liberalizată şi se reglementează prin acte normative şi regulamente care prevăd eliberarea certificatelor de conformitate, în cazul conformităţii lor cu standardele de stat ale Republicii Moldova, standardele europene şi mondiale sau actele normative aplicate în ţara noastră. Urmează ca Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor să publice lista echipamentelor de telecomunicaţii liberalizate, apoi să se legifereze trecerea liberă a acestor echipamente prin punctele vamale şi să se aplice în modul stabilit standardele respective ale ETSI şi OIS în Republica Moldova.
Testarea şi măsurările parametrilor echipamentelor destinate certificării se efectuează în laboratoarele acreditate de Departamentul Supraveghere Tehnică, Standardizare şi Metrologie sau, dacă este cazul, se recunosc certificatele lor de conformitate, acordate de organismele similare ale altor ţari, în conformitate cu actele normative. DSTSM va completa în modul stabilit cadrul normativ existent în vederea recunoaşterii certificatelor de conformitate şi autorizaţiilor de tip, în limitele ţărilor membre ale CEPT.
Armonizarea la acest capitol a legislaţiei în vigoare va continua, preconizîndu-se completarea concomitentă a cadrului normativ şi a reglementărilor specifice.
2.2. Servicii prestate prin reţelele telefonice publice (taxofoane)
În pofida dezvoltării reţelelor telefonice şi reţelelor de telefonie mobilă, telefoanele publice vor continua să joace un rol foarte important în asigurarea accesului populaţiei la serviciile telefonice, constituind o parte a serviciului universal. Pentru a majora calitatea serviciilor prestate prin reţelele telefonice publice (prin taxofoane) şi a spori densitatea telefoanelor publice, aceste servicii urmează să fie liberalizate (cu excepţia serviciilor de telefonie vocală internaţională). Actualmente taxofoanele sînt operate cu utilizarea fiselor speciale şi cartelelor telefonice. Tendinţa mondială în dezvoltarea serviciilor de telefonie prin taxofoanele publice este de a reduce aparatele operate prin fise şi aplicarea largă a celor cu cartele telefonice sau introducerea altor tipuri de telefoane, cu utilizarea cartelelor preplătite. Totuşi, pentru un anumit segment de populaţie rămîn preferabile taxofoanele operate cu fise, întrucît chiar şi un singur apel telefonic prin taxofoane operate cu cartele impune procurarea unei cartele telefonice, care este mai scumpă. Date fiind numărul redus al taxofoanelor noastre publice şi cererea mare, MTC va elabora un program de dezvoltare a serviciului universal, iar ANRTI i se recomandă să controleze implementarea acestuia.
O serie de alte servicii prestate prin reţelele telefonice publice comutate şi reţelele digitale de servicii integrate (ISDN), inclusiv serviciile bazate pe tehnologii inteligente, au fost deja liberalizate.
2.3. Reţele şi servicii inteligente
Piaţa serviciilor bazate pe tehnologii inteligente (IN) este liberalizată, întrucît nu există restricţii pentru prestarea serviciilor inteligente, acestea acordîndu-se actualmente în baza licenţei eliberate de ANRTI. Ceea ce se impune este completarea cadrului de reglementări specifice şi eliminarea barierelor tehnice pentru unele seturi de servicii inteligente, care se datorează nivelului tehnologic redus al reţelelor de telecomunicaţii existente. În vederea înlăturării barierelor tehnice, MTC va elabora strategia aplicării reţelelor şi serviciilor inteligente, inclusiv programul de implementare a acestei strategii, iar ANRTI va supraveghea înfăptuirea lor, iniţiind completarea cadrului juridic existent cu normele respective.
Pentru introducerea pe larg a competiţiei în prestarea serviciilor inteligente, ANRTI îşi va face publică disponibilitatea de a acorda licenţe pentru acest gen de activitate.
2.4. Reţele dedicate
Reţelele dedicate sînt destinate acoperirii cu servicii a necesităţilor departamentale (reţelele corporative). Construcţia reţelelor dedicate în cadrul pieţei liberalizate se autorizează prin licenţe. În limitele unei atare reţele, nu există restricţii privind furnizarea oricăror servicii, inclusiv de telefonie vocală pentru necesităţile departamentale. Operatorii publici ai reţelelor de telecomunicaţii sînt obligaţi să acorde accesul reţelelor dedicate la reţelele lor de telecomunicaţii acelor operatori, în licenţele cărora sînt prevăzute asemenea interconectări.
2.5. Servicii cu valoare adăugată
Serviciile cu valoare adăugată sînt liberalizate. Operatorii reţelelor de telecomunicaţii de toate tipurile vor asigura accesul nediscriminatoriu la reţelele lor noilor operatori ai serviciilor cu valoare adăugată. Pentru accesul serviciilor cu valoare adăugată prin reţelele telefonice, în PNN sînt atribuite coduri şi numere scurte, pe care ANRTI le va aloca operatorilor în baza licenţei.
2.6. Serviciul fix terestru
Pentru serviciul fix terestru sînt utilizate benzile de frecvenţe ale spectrului radioelectric, alocate conform regulamentelor radio şi recomandărilor UIT şi CEPT.
Pe viitor se preconizează transferarea benzilor de frecvenţe, tradiţional utilizate pentru serviciile fixe, într-un spectru de frecvenţe mai înalte. Benzile libere de frecvenţe vor fi utilizate pentru noile sisteme de radiocomunicaţii, în special pentru sistemele mobile terestre şi sistemele mobile prin satelit.
2.7. Radiocomunicaţiile prin satelit
INTELSAT, EUTELSAT, INMARSAT, INTERSPUTNIK, GLOBALSTAR, SKYBRIDGE TELEDESIC ş.a. sînt organizaţii internaţionale ce prestează servicii de telecomunicaţii prin satelit. Republica Moldova este parte la Convenţia EUTELSAT.
MTC, cu acordul Guvernului Republicii Moldova a acceptat ca statul nostru să participe la un proiect internaţional de comunicaţii prin satelit, de rînd cu statele membre ale Acordului "Drumul de mătase", în care scop a purces la crearea tuturor condiţiilor pentru dezvoltarea pieţei serviciilor de telecomunicaţii (radiodifuziune, televiziune, telefonie mobilă, radionavigaţie etc.).
Conform planului de asignare a poziţiilor orbitale, Republica Moldova deţine poziţia sa în spaţiul cosmic, pe care poate lansa un satelit – de sine stătător sau în comun cu statele, cărora li s-au atribuit aceeaşi poziţie: Polonia, România şi altele.
În ultimul deceniu, au cunoscut o dezvoltare rapidă sistemele de radiocomunicaţii mobile prin satelit, cu utilizarea retranslatoarelor pe orbite negeostaţionare. Primele sisteme care vor fi puse în exploatare în viitorul apropiat vor fi: GLOBALSTAR, ODYSSEY şi ICO-I, care vor furniza servicii de telefonie vocală, paging, transmisiuni de date şi fax. Decizia (97)/05 a Consiliului European pentru Radiocomunicaţii (ERC) rezervă benzi armonizate de frecvenţe, care vor fi utilizate de către sistemele de comunicaţii personale prin satelit.
În viitorul apropiat se prevede implementarea serviciilor de radiocomunicaţii personale mobile prin satelit (GMPCS), deoarece ele au o eficacitate înaltă de folosire a spectrului de frecvenţe, datorită utilizării repetate a canalelor (150-200 mii abonaţi la 1 MHz). Pentru aceasta, este necesară aderarea Republicii Moldova la Memorandumul MoU GMPCS, adoptarea măsurilor în vederea armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu privire la asigurarea respectării cerinţelor MoU GMPCS (privind circulaţia liberă a terminalelor etc.). În ţara noastră serviciile de radiocomunicaţii mobile prin satelit se vor dezvolta în condiţiile liberei concurenţe, pe baza activităţilor operatorilor naţionali.
Caracterul global al acestor tipuri de servicii necesită adoptarea unor măsuri pentru armonizarea reglementărilor interne specifice cu hotărîrile respective ale CEPT, Consiliului European pentru Reglementări în Telecomunicaţii (ECTRA – European Commitee for Telecommunications Regulatory Affairs) şi UIT.
În prezent, activitatea de prestare a serviciilor prin staţii VSAT (Very Small Aperture Terminal) este liberalizată şi constituie obiectul licenţierii. Serviciul de tipul SNG (portal pentru transmiterea ştirilor prin satelit – Satellite News Gathering) constituie obiectul autorizării temporare, legate, ca regulă, de anumite evenimente cu semnificaţie politică, culturală sau sportivă. Termenul unei astfel de autorizaţii este, în mod uzual, de la cîteva ore pînă la cîteva zile, în funcţie de durata evenimentului.
Procedura de eliberare a autorizaţiilor provizorii pentru difuzarea emisiunilor informative va fi în perfectă concordanţă cu modificările şi completările la Legea telecomunicaţiilor. Implementarea serviciilor de televiziune şi radiodifuziune prin satelit va fi corelată cu digitalizarea sistemelor şi îmbunătăţirea calităţii semnalului transmis şi recepţionat. În Republica Moldova dezvoltarea radiodifuziunii prin satelit se va desfăşura în paralel cu dezvoltarea televiziunii prin satelit.
Călăuzindu-se de politica europeană de tranziţie de la monopolism la libera competiţie în telecomunicaţii, MTC va semna, în condiţiile legii, acorduri de operare cu organizaţiile internaţionale care prestează servicii prin satelit.
Tehnologiile sateliţilor geostaţionari de radiodifuziune şi televiziune soluţionează problema asigurării utilizatorilor cu programe radio şi de televiziune, atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional, de o calitate destul de înaltă şi cu cheltuieli minime. Televiziunea şi radiodifuziunea prin satelit se vor dezvolta în funcţie de solicitările producătorilor de programe.
2.8. Servicii de radio şi televiziune
Piaţa mijloacelor de difuzare a programelor de radio şi televiziune este, de asemenea, liberalizată. Monopolul statului se menţine numai asupra canalelor care difuzează la nivel naţional programele produse de companiile de stat. Dar şi aici nu există restricţii din punct de vedere al cadrului juridic.
Pentru extinderea competiţiei în sfera teleradiodifuziunii, urmează să se perfecţioneze cadrul juridic pentru restructurarea Î.S. "Radiocomunicaţii" şi privatizarea reţelelor naţionale de televiziune şi radiodifuziune, care nu difuzează programele Companiei de Stat "Teleradio-Moldova".
2.8.1. Radiodifuziunea sonoră terestră
Radiodifuziunea pe benzile de unde lungi (LW), medii (MW) şi scurte (HF)
Ţinînd cont de consumul înalt de energie al staţiilor ce funcţionează în aceste benzi, se vor implementa tehnologii cu consum redus de energie.
Gama de frecvenţe HF va fi utilizată pentru difuziunea peste hotare.
Radiodifuziunea FM
Pentru radiodifuziunea FM, în Republica Moldova şi în alte cîteva ţări din Europa de Est sînt utilizate benzile de frecvenţe 66-74 MHz şi 87,5-108 MHz.
Dezvoltarea radiodifuziunii FM se va efectua în banda de frecvenţe 87,5-100 MHz, după eliberarea canalelor 4 şi 5 de televiziune în Republica Moldova şi în ţările vecine şi coordonarea internaţională a planului respectiv de frecvenţe.
Radiodifuziunea digitală terestră (T-DAB)
Radiodifuziunea digitală terestră (T-DAB) va fi implementată în benzile de frecvenţe conform Acordului de la Weisbaden (1995), prin care Republicii Moldova i s-au alocat două blocuri de frecvenţe, cu frecvenţele centrale de 1468,368 MHz şi, respectiv, 225,648 MHz.
În cel mai scurt răstimp, se va elabora şi se va aproba cadrul reglementar respectiv privind implementarea radiodifuziunii digitale.
Radiodifuziunea digitală va fi liberalizată.
Priorităţile dezvoltării ei vor fi determinate de dezvoltarea echipamentelor de recepţie, precum şi de solicitările operatorilor şi utilizatorilor.
2.8.2. Televiziunea terestră
Difuzarea programelor TV în benzile de frecvenţe VHF şi UHF
În vederea satisfacerii cerinţelor populaţiei cu programe de televiziune, se preconizează acoperirea integrală a teritoriului naţional prin difuzarea programului naţional de televiziune, cu menţinerea calităţii semnalului, modernizarea echipamentelor din reţele şi eliminarea zonelor "umbrite".
Un mijloc de îmbunătăţire a calităţii serviciilor de televiziune ar fi realizarea proiectului de transport al programelor TV de la studio spre staţiile de emisie, utilizîndu-se fibra optică.
Ca obiectiv al implementării tehnologiilor avansate, se va favoriza dezvoltarea serviciilor de televiziune multipunct – multicanal în standardele MMDS, LMDS şi MVDS, lucru care va contribui considerabil la sporirea calităţii şi a numărului de programe TV recepţionate. În acest context, se va impune amendarea Legii audiovizualului.
În vederea îmbunătăţirii calităţii difuzării şi, respectiv, a recepţionării programelor de televiziune, cu eficientizarea concomitentă a utilizării spectrului de frecvenţe radio, este necesar ca în Republica Moldova să fie introdus în aplicare standardul de televiziune digitală (DVB-T) şi să fie asignate canalele de televiziune 61-69 pentru a fi utilizate în televiziunea digitală, cu implementarea în paralel a standardului european de televiziune "PAL" în sistemele închise ale televiziunii prin cablu.
Televiziunea digitală terestră (DVB-T)
MTC va susţine tendinţa generală de migrare a televiziunii terestre de la cea analogică, tradiţională, la cea digitală.
La etapa iniţială, televiziunea DVB-T va permite operatorilor să sporească numărul programelor şi volumul serviciilor suplimentare oferite consumatorilor.
Implementarea serviciilor de televiziune digitală în Moldova va fi realizabilă în diapazonul canalelor 61-69, prin conversiunea semnalelor canalelor de televiziune analogice în digitale, după elaborarea şi adoptarea reglementărilor specifice aferente.
2.8.3. Sisteme de difuzare prin cablu a programelor de radiodifuziune şi televiziune
Prestarea serviciilor de televiziune şi/sau radiodifuziune, construirea şi întreţinerea tehnică a reţelei de televiziune şi/sau de radiodifuziune prin cablu, precum şi difuzarea programelor prin aceste reţele către utilizatorii acestor programe sînt genuri de activitate liberalizate şi autorizate prin licenţe.
2.9. Reţele şi servicii mobile
Dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii mobile şi implementarea serviciilor mobile în Republica Moldova se efectuează în conformitate cu recomandările CEPT şi UIT.
Pînă la finele anului 2003, operatorii de telecomunicaţii mobile vor presta servicii de telefonie vocală internaţională prin reţelele S.A. "Moldtelecom".
2.9.1. Reţele terestre mobile
În scopul sporirii calităţii serviciilor de telefonie celulară mobilă, operatorii acestor reţele vor adera la memorandumurile respective de înţelegere între operatorii reţelelor vizate. Se va crea cadrul reglementar adecvat dezvoltării serviciului de telefonie celulară mobilă în standardul DCS-1800, concomitent cu eliberarea benzilor de frecvenţe relevante ale serviciului GSM-1800.
Vor fi dezvoltate serviciile de radiotelefonie mobilă prin reţele cu acces multiplu de tip TRUNKED şi TETRA (digital), precum şi serviciile în standardul DECT.
De asemenea, strategia de dezvoltare a telecomunicaţiilor prevede universalizarea serviciilor de paging şi îmbunătăţirea calităţii lor, precum şi implementarea sistemului paneuropean de radiomesagerie ERMES. Dezvoltarea serviciilor de radiomesagerie se va efectua prin extinderea reţelelor de radio-paging, care vor acorda şi serviciul de roaming internaţional.
2.9.2. Sisteme universale de telecomunicaţii mobile
Sistemul universal de telecomunicaţii mobile va fi un sistem care va pune la dispoziţia utilizatorilor o gamă considerabilă de servicii. Această gamă include servicii multimedia fără fir de o înaltă calitate, bazate pe comunicaţiile prin reţele integrate ce includ componentele telefoniei fixe, telefoniei celulare mobile şi de satelit. Acest serviciu va furniza direct utilizatorului informaţia şi-i va asigura accesul la servicii şi aplicaţii noi, indiferent de poziţia lui geografică şi de reţeaua sau tipul echipamentelor terminale pe care le va folosi. Deciziile privind benzile de frecvenţe asignate pentru aceste sisteme vor intra în vigoare după anul 2002, cînd va expira termenul de amortizare a reţelelor fixe existente ce utilizează aceleaşi benzi de frecvenţe.
Pînă în anul 2002 va fi elaborat cadrul reglementărilor specifice şi de standardizare, ajustat la reglementările cadrului european. Ulterior în ţara noastră se va implementa sistemul UMTS. Pentru realizarea acestor obiective se impune cu necesitate aderarea Republicii Moldova la Memorandumul de înţelegere UMTS.
VI. SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ
Societatea informaţională este societatea, ai căror membri aplică în relaţiile lor habituale şi sociale tehnologii informaţionale şi de comunicare, calitativ net superioare celor existente, utilizînd în toate sferele activităţii umane sisteme computerizate, fibre optice, reţele prin satelit, televiziunea, telefonia fixă şi mobilă şi radioul. Un element indispensabil al societăţii informaţionale este accesul la infrastructura informaţională globală care permite, independent de situarea geografică, schimbul nelimitat de informaţii economice, ştiinţifice, culturale etc. Infrastructura informaţională globală permite, de asemenea, introducerea pe scară largă a noilor servicii în administraţia publică, în comerţ şi în sistemul bancar a noilor forme de lucru şi educaţie la distanţă, a noilor principii de acordare a ajutorului medical la distanţă etc.
Crearea societăţii informaţionale este una din condiţiile necesare pentru transformarea Republicii Moldova într-o ţară democratică şi prosperă. Dezvoltarea rapidă şi coerentă a societăţii informaţionale are un impact esenţial asupra competitivităţii, utilizării eficiente a forţei de muncă şi asupra ridicării standardelor de viaţă ale naţiunilor.
În societatea informaţională, telecomunicaţiilor le aparţine un rol decisiv. Ca ele să şi-l îndeplinească în mod optim, este necesară crearea următoarelor premise:
• amendarea politicii şi strategiei ramurale, şi a cadrului juridic şi reglementărilor specifice în următoarele aspecte: garanţia stabilităţii, previzibilitate în viitor şi crearea condiţiilor atractive pentru investiţii în sectorul telecomunicaţiilor;
• acţiuni pentru dezvoltarea de mai departe a domeniului, prin reglementări şi directive (în special asupra politicii tarifare), prin standardizare, interconexiunea reţelelor şi condiţiile de licenţiere;
• desfăşurarea şi modernizarea infrastructurii naţionale a telecomunicaţiilor, incluzînd reţelele de transport date şi comunicaţiile prin satelit şi mobile, bazate pe tehnologii avansate;
• construirea mijloacelor de transmisiune cu viteză înaltă şi oferirea serviciilor noi, specifice societăţii informaţionale;
• prevederea accesului egal la reţelele şi serviciile de comunicaţii noi pentru indivizi, grupuri şi comunităţi, la preţuri acceptabile (pentru persoane fizice, agenţi economici, organizaţii obşteşti etc.);
• crearea condiţiilor în vederea prestării serviciilor pentru regiunile îndepărtate, prin conexiunea lor la magistralele informaţionale;
• creşterea rolului cercetărilor ştiinţifice, pregătirii şi calificării personalului în domeniul noilor servicii şi tehnologii informaţionale;
• sprijinirea construcţiei reţelei informaţionale în managementul administrativ, a reţelelor comerţului electronic şi serviciilor bancare la distanţă, a reţelelor educaţionale şi a celor destinate realizării proiectelor în domeniul transportului, medicinii etc.
În acest scop, avînd în vedere caracterul complex şi specific al problemelor dezvoltării societăţii informaţionale, în adoptarea deciziilor strategice este necesar să se implice diferite instituţii cu sarcini specifice: MTC, ANRTI şi altele. Este necesară instituirea unui consiliu coordonator pentru crearea societăţii informaţionale. Acest consiliu va avea ca sarcină primordială antrenarea organizaţiilor din sectorul public şi privat la crearea condiţiilor favorabile pentru accesul nelimitat la noile servicii informaţionale şi de comunicaţii, în aceleaşi termene.
Un suport important în edificarea societăţii informaţionale sînt documentele aprobate şi publicate la acest capitol de Uniunea Europeană şi forurile ei. Utilizarea documentelor în cauză şi asimilarea experienţei altor ţări în acest domeniu, luîndu-se în considerare şi specificul ţării noastre, ar permite dinamizarea esenţială a procesului de creare a societăţii informaţionale.
VII. CONCLUZII
Fireşte că liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor nu este o formulă magică şi un panaceu pentru dezvoltarea domeniului. Ea trebuie planificată minuţios şi cu o deosebită competenţă, astfel încît obiectivele pe termen lung să fie atinse, iar cadrul de lucru să sprijine funcţionarea eficientă a competiţiei. Cadrul reglementărilor specifice va situa pe primul plan utilizatorul şi va corespunde unei diversităţi complexe de obiective sociale.
De menţionat că, în cazul implementării mecanismului de compensare a pierderilor nominale de la prestarea serviciului universal şi al echilibrării tarifelor la serviciile de telecomunicaţii înainte de 31 decembrie 2003, nu va rămîne nici un temei de a menţine monopolul S.A. "Moldtelecom" asupra prestării serviciilor de telefonie vocală internaţională.
Pentru restructurarea ramurii urmează să se definitiveze cadrul juridic şi cel al reglementărilor specifice, inclusiv elaborarea şi aprobarea politicilor şi planurilor strategice sectoriale de dezvoltare a domeniului telecomunicaţiilor. Realizarea prevederilor acestei strategii va conduce la instaurarea în domeniul telecomunicaţiilor a mecanismelor pieţei libere, care va oferi consumatorilor o varietate largă de servicii de calitate înaltă, la un preţ accesibil.
După un an de funcţionare a pieţei libere a telecomunicaţiilor, ar fi absolut necesară revizuirea cadrului legal, în vederea perfecţionării mecanismului de liberalizare.
ABREVIERI:
| ANRTI | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică; |
| MTC | Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor; |
| DSTSM | Departamentul Supraveghere Tehnică, Standardizare şi Metrologie; |
| UIT | Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor; |
| CEPT | Conferinţa Europeană a Administraţiilor Poştale şi de Telecomunicaţii – (European Conference of Postal and Telecommunications Administrations); |
| ERC | Consiliul European de Radiocomunicaţii (European Radiocommunication Committee); |
| ECTRA | Consiliul European pentru Reglementări în Telecomunicaţii (European Committee for Telecommunications Regulatory Affairs); |
| ETSI | Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii (European Telecommunications Standardization Institute); |
| RUTE | Reţeaua Unică de Telecomunicaţii Europene; |
| APC | Acordul de Parteneriat şi Cooperare; |
| CRC | Comunitatea Regională de Comunicaţii; |
| CEMN | Colaborarea Economică în bazinul Mării Negre; |
| OIS (ISO) | Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Standardization Organization); |
| CEN | Comitetul European pentru Standardizare (European Committee for Standardization); |
| CENELEC | Comitetul European pentru Standardizări Electronice (European Committee for Electrotechnical Standardization); |
| OMC (WTO) | Organizaţia Mondială a Comerţului (World Trade Organization); |
| GATS | Acordul General privind Comerţul cu Servicii (General Agreement on Trade in Services); |
| ATBT | Acordul cu privire la Barierele Tehnice în Comerţ (Agreement on Technical Barriers to Trade); |
| ISC | Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor; |
| CCA | Consiliul Coordonator al Audiovizualului; |
| PNN | Planul naţional de numerotare; |
| ISDN | reţelele digitale de servicii integrate; |
| GSM | sistemul global mobil (Global System Mobile); |
| DCS | sistemul digital de comunicaţii (Digital Communication System); |
| SNG | portal pentru transmiterea ştirilor prin satelit (Satellite News Gathering); |
| DECT | telecomunicaţii digitale europene fără fir (Digital European Cordless Telecommunications); |
| T-DAB | radiodifuziunea digitală terestră (Terrestrial Digital Audio Broadcasting); |
| DVB-T | televiziunea digitală terestră (Digital Video Broadcasting – Terrestrial); |
| ERMES | sistemul european de radiomesagerie (European Radio Message System); |
| TETRA | radiotrunchi transeuropean (Trans European Trunked Radio); |
| S-PCS | sistemul de comunicaţii personale prin satelit (Satellite Personal Communications System); |
| UMTS | sistemul universal de telecomunicaţii mobile (Universal Mobile Telecommunications System); |
| GMPCS | sistemul global de comunicaţii personale (Global Mobile Personal Communication System); |
| MVDS | sistemul de tip multipunct de distribuire a programelor de televiziune (Multipoint Video Distribution System); |
| MMDS | sistemul multicanal de distribuire de tip multipunct (Multichannel Multipoint Distribution System); |
| LMDS | serviciul de distribuire locală de tip multipunct (Local multipoint Distribution Service). |