Ordin nr.197 din 02.12.2015 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2014

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la  publicarea  Raportului privind

executarea bugetului de stat pe anul 2014

nr. 197  din  02.12.2015

 (în vigoare 25.12.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 347-360 art. 2640 din 25.12.2015

* * *

Întru executarea prevederilor articolului 2 al Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.186 din 5 noiembrie 2015 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2014,

ORDON:

De a prezenta spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2014 (se anexează).

RAPORT

privind executarea bugetului de stat pe anul 2014

INTRODUCERE

Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 a fost adoptată de către Parlament la 23 decembrie 2013.

Conform acestei legi, indicatorii bugetului de stat pe toate componentele au fost stabiliţi la venituri în sumă de 25814,8 mil. lei, la cheltuieli – 28217,9 mil. lei, cu un deficit de 2403,1 mil. lei.

Pe parcursul anului 2014 la legea menţionată au fost operate trei modificări şi completări prin următoarele legi:

• nr.106 din 19 iunie 2014,

• nr.182 din 25 iulie 2014,

• nr.183 din 28 septembrie 2014.

În afară de aceasta, conform prevederilor art.18 alin.(1) lit.a) din Legea bugetului de stat pe anul 2014, Ministerul Finanţelor a fost autorizat să modifice, la cererea întemeiată a executorilor primari de buget, indicatorii stabiliţi ai bugetului de stat:

– privind mijloacele speciale (excluzînd granturile, donaţiile, sponsorizările şi alte intrări cu titlu gratuit) şi fondurile speciale, ca urmare a acumulărilor de venituri la acestea peste limitele anuale aprobate în total executorului primar de buget;

– privind proiectele finanţate din surse externe, ca urmare a intrărilor suplimentare de împrumuturi şi granturi externe, precum şi a utilizării soldurilor băneşti existente la începutul anului în conturile proiectelor respective;

– privind granturile, donaţiile, sponsorizările şi alte mijloace intrate suplimentar cu titlu gratuit în posesia instituţiilor publice, precum şi utilizarea soldurilor băneşti existente la începutul anului din aceste surse.

Ca urmare a modificărilor operate la lege şi a aplicării prevederilor art.18 alin.(1), indicatorii precizaţi ai bugetului de stat au constituit la venituri – 28199,0 mil. lei, la cheltuieli – 30981,1 mil. lei, cu un deficit de 2782,1 mil. lei.

I. EVOLUŢIA INDICATORILOR MACROECONOMICI ŞI SOCIALI

Caracteristica cadrului macroeconomic în anul 2014, dinamica şi tendinţele indicilor în comparaţie cu anii precedenţi

În anul 2014 economia Moldovei a înregistrat o evoluţie ascendentă, în special datorată recoltei agricole înalte şi creştereii cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE. Practic, toate tipurile de activităţi economice au înregistrat creştere. Totodată, impactul negativ al restricţiilor asupra exporturilor moldoveneşti (producţia vinicolă şi produsele agricole), impuse către autorităţile de resort din Federaţia Rusă, precum şi situaţia economică nefavorabilă din regiune s-au resemţit în special la finele anului 2014, încetinind evoluţia unor indicatori macroeconomici.

De asemenea, indicatorii macroeconomici realizaţi în anul 2014 faţă de estimările iniţiale ale acestora, utilizaţi la elaborarea proiectului pentru anul 2014, diferă atît ca valori nominale, cît şi ca ritmuri de creştere ale acestora. Cele mai mari abateri de la indicatorii estimaţi se atestă la indicatorii ce ţin de comerţul exterior şi cursul de schimb al monedei naţionale.

Estimările şi evoluţia indicatorilor macroeconomici se prezintă în tabelul următor.

Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere de 4,6 la sută. În valori nominale PIB a însumat 111,5 mlrd. lei. Cea mai semnificativă creştere a înregistrat-o valoarea adăugată brută în sectorul de bunuri cu 7,7%, contribuind la formarea PIB-ului în proporţie de circa 27%, cu o contribuţie la creşterea PIB de 2,0 p.p. În acest context, este de menţionat că agricultura şi industria au depăşit realizările anului precedent cu 8,2% şi 7,2%, respectiv. Contribuţia asupra creşterii PIB a acestor sectoare fiind egală a cite 1,0 p.p. Sectorul de servicii a urcat cu 4,2% anul trecut, contribuind la formarea PIB-ului în proporţie de 59,4%, iar în creşterea acestuia cu 2,4 p.p. Cele mai mari creşteri au fost realizate în sectorul construcţii (+10,6%), comerţ (+6,1%), transport şi comunicaţii (+3,4%) şi alte servicii (+3%). Impozitele nete pe produse s-au majorat cu 1,6% faţă de anul 2013, contribuind la formarea şi creşterea produsului intern brut cu 15,7% şi respectiv 0,3 la sută.

Pe de altă parte, consumul final a influenţat pozitiv evoluţia PIB-ului, sporind cu 2,4% faţă de anul precedent, graţie majorării cu aproape 3% a consumului final al gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a depăşit cu peste 10% realizările anului precedent, contribuind cu 24,6% la formarea PIB şi cu 2,3% la creşterea acestuia. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii au urcat cu 1,1% şi respectiv cu 0,4% faţă de anul 2013.

Preţurile de consum au crescut moderat. În anul 2014 preţurile de consum au crescut cu 4,7% faţă de decembrie 2013. Media anuală de creştere a preţurilor s-a menţinut la nivelul anului precedent şi a constituit 5,1 la sută. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare, în special, combustibil, confecţii, autoturisme şi încălţăminte.

Leul moldovenesc s-a depreciat esenţial. Menţinerea ritmului anual al inflaţiei pe un trend ascendent s-a datorat preponderent deprecierii monedei naţionale faţă de valutele principalilor parteneri comerciali. Pe parcursul anului 2014 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 19,6% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 13,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2014 pînă la 15,62 lei la 31.12.2014). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de euro cu 5,7%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, reducerea intrărilor remitenţelor şi reducerea exporturilor. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 31.12.2014 a atins o valoare de 2156,6 mil. dolari SUA, reducîndu-se cu 23,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2013.

Evoluţia comerţului exterior în anul 2014 a fost în mare parte influenţată de situaţia creată pe plan extern, în special, în ţările care sînt principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Comerţul exterior a înregistrat reduceri atît la partea de exporturi, cît şi cea de importuri. În anul 2014 exporturile s-au micşorat cu 3,7%, iar importurile – cu 3,2 la sută.

În anul 2014 au crescut semnificativ exporturile către ţările Uniunii Europene – cu 108,7 mil. dolari SUA(9,5%). Totodată, exporturile către ţările CSI s-au diminuat cu 187,6 mil. dolari (-20,3%) şi către alte ţări, respectiv – cu 9,9 mil. dolari SUA (-2,7%).

Importurile în această perioadă au fost dominate de produsele necesare pentru asigurarea economiei naţionale cu materii prime şi energie, precum şi cele destinate consumului populaţiei. Volumul importurilor din ţările Uniunii Europene a crescut cu 95,6 mil. dolari SUA, dar a scăzut volumul importurilor din ţările CSI cu 223 mil. dolari SUA şi cel din alte ţări – cu 48 mil. dolari SUA, respectiv.

Persoanele fizice au importat în anul 2014 mărfuri şi produse în valoare de 118,5 mil. dolari SUA, cu 30,8% mai puţin comparativ cu anul 2013. Diminuarea importurilor a fost determinată de reducerea livrărilor de autoturisme şi autovehicule (-32,6%) cărora le-au revenit 89,4% din importurile realizate de persoane fizice.

Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în anul 2014 a unui deficit al balanţei comerciale de 2977,5 mil. dolari SUA, cu 86,6 mil. dolari SUA (-2,8%) mai puţin faţă de cel înregistrat în anul 2013. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2014 a constituit 44% faţă de 44,2% înregistrat în anul 2013.

Sectorul industrial a înregistrat o creştere înaltă. Volumul producţiei industriale în anul 2014 a crescut cu 7,3% faţă de anul 2013, inclusiv: producţia industriei prelucrătoare – cu 8,5%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 4,4% şi producţia industriei extractive – doar cu 0,2%.

Volumul producţiei agricole a crescut esenţial. Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în anul 2014 a crescut cu 8,2% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea atît a producţiei vegetale – cu 10,4%, cît şi a producţiei animaliere – cu 4,0%.

Investiţiile au crescut nesemnificativ. În ianuarie-decembrie 2014 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 20,4 mlrd. lei, cu o creştere de 1,8% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-decembrie 2013. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 10,7 mlrd. lei şi au crescut cu 4,4%, respectiv.

Volumul serviciilor de transport s-a majorat. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 14,4 mil. tone de mărfuri în anul 2014 sau cu 4,0% mai mult faţă de volumul transportat în anul 2013.

Volumul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor de piaţă prestate populaţiei a crescut. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2014 s-a majorat cu 7,5% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei – cu 7,4%, respectiv.

Evoluţia pozitivă în sfera socială. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-decembrie 2014 a constituit 4172,0 lei şi s-a majorat cu 10,8% faţă de perioada similară a anului 2013 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 5,4 la sută.

Mărimea minimului de existenţă pentru semestrul I al anului 2014 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1667,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I al anului precedent cu 3,7%. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei pentru trimestrul III al anului 2014 au constituit în medie pe o persoană 1787,4 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013 cu 1,8% în termeni nominali, iar în termeni reali – s-au diminuat cu 3,1%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei pentru trimestrul III al anului 2014 au constituit în medie pe o persoană 1831,8 lei, fiind în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 3% în termeni nominali, iar în termeni reali s-au diminuat în medie cu 7,7 la sută.

Valoarea medie a pensiei lunare la 31 decembrie 2014 a fost de 1087,57 lei şi s-a majorat cu 6,6% faţă de aceeaşi dată a anului 2013 în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1,8%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor în populaţia activă) la nivel de ţară pentru trimestrul IV al anului 2014 a înregistrat 3,5%, fiind mai mică faţă de perioada similară a anului precedent (4,1%). Numărul şomerilor estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 40,2 mii persoane, fiind cu 9,1 mii mai mic faţă de trimestrul IV al anului 2013.

II. POLITICA BUGETAR-FISCALĂ

Politica fiscală şi vamală aplicată în anul 2014

Măsurile de politică fiscală şi vamală, realizate în anul 2014, au rezultat din prevederile Programului de activitate al Guvernului pe anii 2011-2014 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, Strategiei Naţionale “Moldova 2020”, Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, altor programe şi strategii naţionale, avînd drept scop mobilizarea agenţilor economici în aspect de desfăşurare a activităţii economice, reducerea presiunii fiscale a cetăţenilor, consolidarea veniturilor fiscale şi simplificarea administrării fiscale şi vamale.

Principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2014 au fost următoarele:

• majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru 2014;

• scutirea de impozitul pe veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vîrstă de 60 de ani şi mai mult, din domeniul literaturii şi artei, precum şi pe veniturile obţinute din proiectele şi granturile internaţionale, care contribuie la dezvoltarea durabilă a sferei învăţămîntului şi cercetării;

• permiterea spre deducere şi neimpozitarea cu impozitul pe venit şi TVA a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului;

• acordarea dreptului persoanelor fizice de a dispune asupra destinaţiei sumei de pînă la 2% din suma calculată la buget a impozitului pe venit din salariu pentru susţinerea organizaţiilor necomerciale de utilitate publică şi cultelor religioase;

• introducerea impozitului pe veniturile obţinute din livrarea producţiei agricole primare (cu excepţia laptelui natural) de către persoane fizice – cetăţeni, prin reţinere finală la sursă, în mărime de 2%;

• scutirea de TVA şi taxa vamală a materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate, utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, ale căror ciclu de producţie constituie nu mai mult de 180 zile;

• introducerea scutirii de TVA la importul şi/sau livrarea tractoarelor agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnicii agricolă de la poziţiile tarifare 842481100, 842481910, 8432, 843320, 843330, 843340, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437, precum şi a mărfurilor de la poziţiile tarifare: 7201, 7204, 854810;

• introducerea scutirii de TVA la importul şi/sau livrarea utilajului şi tehnicii pentru întreprinderile din domeniul de colectare, prelucrare, reciclare a deşeurilor menajere, utilizate nemijlocit în domeniul de activitate ale acestora;

• introducerea scutirii de TVA la efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj ale parcurilor eoliene şi ale parcurilor fotovoltaice;

• reintroducerea scutirii de TVA şi taxa vamală pentru activele materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social), fără drept de comercializare, transmitere în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar, pe parcursul a 3 ani;

• reintroducerea cotei reduse a TVA de 8% pentru producţia agricolă primară produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova şi zahărul din sfeclă de zahăr produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;

• majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, azot, oxigen, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2014;

• majorarea cotelor accizelor pentru produse petroliere (benzina, motorina şi derivaţii acestora, păcura, gazele naturale şi lichefiate) la coeficientul de creştere anuală a PIB nominal prognozat pentru anul 2014 faţă de anul 2013;

• modificarea mărimii cotei accizului pentru ţigaretele cu filtru, de la 45 lei + 24% la 75 lei + 24% şi pentru ţigaretele fără filtru, de la 30 lei la 50 lei;

• anularea accizului pentru alcooli şi derivaţii lor, care sînt utilizaţi în industria nonalimentară (poziţiile tarifare: 290519000-290549, 2906, 3302, 321210, 321290);

• micşorarea cotei accizului pentru autoturismele cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie (capacitatea cilindrică de peste 3000 cm³) şi cele cu aprindere prin compresie (capacitatea cilindrică de peste 2500 cm³), de la 3,5 euro/cm³ la 2,0 euro/cm³;

• scutirea de accize a distilatelor obţinute pe bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă), produse în Republica Moldova, la scoaterea din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri;

• revizuirea conceptului de Agent Economic Autorizat, orientat spre transparenţă şi reducerea restricţiilor comerciale;

• reglementarea conceptelor de proceduri simplificate şi a culoarelor de control vamal;

• majorarea limitei neimpozabile, de la 200 la 300 euro, a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către cetăţeni, fără achitarea TVA, accizei, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale;

• majorarea bazei de calcul şi modificarea perioadei de achitare a drepturilor de import (TVA, accizei, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale) în cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului;

• introducerea dreptului de a importa pentru agricultură tractoare uzate cu termenul de pînă la 20 de ani (în prezent – 12 ani).

Administrarea fiscală

1.1. Perfecţionarea cadrului normativ de administrare fiscală

1.1.1. Acţiune de pionierat: metodologia de calcul a decalajului fiscal, elaborată şi aplicată în Republica Moldova

Pentru prima dată în sistemul fiscal al Republicii Moldova a fost introdusă, fiind preluată din bunele practici ale UE, noţiunea de decalaj fiscal. Prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1720 din 4 decembrie 2014 a fost aprobată Metodologia de estimare a decalajului fiscal. Astfel, această metodă a fost aplicată în premieră în practica fiscală.

Totodată, decalajul fiscal a fost prevăzut să fie calculat pentru toţi contribuabilii (agenţi economici) în mod automatizat. Pentru aceasta, în anul 2015 Serviciul Fiscal de Stat şi-a rezervat timp pentru elaborarea şi implementarea unui Sistem Informaţional Automatizat “Managementul riscurilor de conformare fiscală”. De asemenea, decalajul fiscal se va examina şi ca risc separat în acest Sistem informaţional.

1.1.2. Majorarea bazei de impozitare – rezultat al implementării metodologiei de estimare a riscurilor de conformare

Normele metodologice privind determinarea şi clasificarea riscurilor de conformare fiscală au fost elaborate în conformitate cu practica internaţională de elaborare şi implementare a Programului de conformare fiscală şi Ghidului Uniunii Europene privind managementul riscurilor pentru administraţiile fiscale. Normele stabilesc riscurile de conformare fiscală, descrierea, identificarea şi evaluarea acestora în scopul optimizării activităţii de planificare a controalelor fiscale şi promovării conformării fiscale voluntare. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat a identificat şi evaluat trei categorii de riscuri de conformare fiscală, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de conformare fiscală. Cele trei categorii de riscuri identificate de Serviciul Fiscal de Stat sînt:

• Riscuri generale,

• Riscuri specifice,

• Riscuri aferente Taxei pe Valoare Adăugată.

Normele metodologice sînt utilizate de către funcţionarii fiscali în procesul de selectare a contribuabililor pentru Programul de conformare şi Planurile de controale fiscale, precum şi în procesul decizional asupra informaţiilor parvenite de la terţi (plîngeri, petiţii, solicitări de controale etc.)

1.1.3. Combaterea evaziunii fiscale şi eficientizarea utilizării informaţiei – efect al radierii agenţilor economici inactivi din Registrul fiscal

Conform situaţiei din 31 decembrie 2014, în total pe republică sînt luaţi în evidenţă 689580 contribuabili care practică antreprenoriatul, activităţi profesionale, reţin şi achită impozite la sursa de plată. Din acest număr, persoanele juridice constituie 122057 entităţi, gospodăriile ţărăneşti - 507256 unităţi, întreprinderile individuale - 59989 unităţi şi persoanele ce practică activitate profesională - 278 persoane. Suplimentar, pe parcursul anului 2014 au fost eliberate 16007 de patente de antreprenoriat şi încasaţi 38687,7 mii lei, iar la situaţia de la 31 decembrie 2014 valabile au rămas 15975 patente.

Potrivit modificărilor la Legea nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000 cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier), intrate în vigoare în iunie 2014, organul fiscal din oficiu va radia din Registrul fiscal de stat gospodăriile ţărăneşti, care au fost înregistrate pînă la intrarea în vigoare a legii menţionate şi care nu au efectuat reînregistrarea în modul stabilit. Această modificare a creat cadrul legal necesar actualizării Registrului Fiscal de Stat.

1.1.4. Ghidul de deservire a contribuabililor – transfer de experienţă din practica suedeză

Pe parcursul anului 2014, fiind asistaţi de experţii Agenţiei Fiscale Suedeze, Serviciul Fiscal de Stat a elaborat Ghidul de deservire a contribuabililor. Acest document stabileşte obligaţii pentru funcţionarii fiscali în procesul de acordare a asistenţei contribuabililor, principiile fundamentale şi obiectivele ce ţin de domeniul deservirii contribuabililor, în scopul creşterii încrederii plătitorilor de impozite în autoritatea fiscală.

Pornind de la sloganul Serviciului Fiscal de Stat “Funcţionarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, reieşind din viziunea, care constă în aspirarea spre o societate, în care fiecare doreşte să contribuie la formarea bugetului, Ghidul impune funcţionarilor fiscali următoarele obiective generale de deservire a contribuabililor:

- acordarea serviciilor pornind de la necesităţile contribuabililor;

- asigurarea unui tratament bazat pe respect şi deschidere faţă de contribuabili;

- asigurarea unei interacţiuni eficiente între Serviciul Fiscal de Stat şi contribuabil prin diverse canale de comunicare;

- lărgirea spectrului de servicii acordate plătitorilor de impozite;

- furnizarea unor informaţii comprehensive, inclusiv procesele de administrare fiscală;

- utilizarea tehnologiilor informaţionale şi eficientizarea serviciilor fiscale acordate.

1.2. Deservirea contribuabililor - o nouă abordare

1.2.1. Asistenţa consultativă prin linia unică de apel – comoditate sporită pentru contribuabili

Centrul de apel a fost instituit în conformitate cu Strategia de Dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010 (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1208 din 20 octombrie 2006) Planul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului”, iar lansarea a avut loc la 19 martie 2009.

Iniţial, scopul Centrului de apel rezida în asigurarea asistenţei gratuite prin intermediul telefonului cu referire la aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit.

Ulterior, în perioada iunie 2010 – august 2014, au fost lărgite aspectele consultaţiilor oferite, acestea cuprinzînd următoarele domenii:

• consultaţii privind aplicarea legislaţiei fiscale în privinţa impozitului pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accize, impozitele şi taxele locale, patenta de întreprinzător, taxele rutiere;

• înregistrarea plîngerilor privind nerespectarea legislaţiei de către alţi contribuabili (nerespectarea drepturilor de consumator, neeliberarea cecului, neeliberarea facturii fiscale ş.a.);

• înregistrarea semnalelor privind situaţiile de conflict, corupţie din partea funcţionarilor fiscali;

• examinarea şi prezentarea explicaţiilor la adresările scrise ale contribuabililor;

• modificarea şi completarea Bazei Generalizate a Practicii Fiscale (aprobată prin Ordinul IFPS nr.637 din 31 decembrie 2010).

Începînd cu 19 august 2014, de către Serviciul Fiscal de Stat a fost lansat Centrul Unic de Apel 0-8000-1525 la care cetăţenii şi agenţii economici pot obţine un spectru larg de informaţii de ordin fiscal, să semnaleze cazuri de corupţie sau alte chestiuni ce ţin de administrarea fiscală, doar la un singur număr de telefon. Oferirea pentru contribuabili a unei singure linii telefonice gratuite permite promovarea numărului ca fiind un număr universal aferent Serviciului Fiscal de Stat. Lansarea acestui important instrument de consolidare a comunicării cu cetăţenii se încadrează în Strategia de Comunicare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2014-2015. Prin intermediul Centrului de apel contribuabilii au primit circa 30 mii de răspunsuri telefonice sau cu 15,5% mai mult decît în anul 2013, precum şi peste una mie de răspunsuri în scris.

1.2.2. Dezvoltarea serviciilor electronice – o prioritate pentru Serviciul Fiscal de Stat

Pe parcursul anului 2014 au fost realizate şi lansate 15 proiecte, scopul cărora a constituit soluţionarea dificultăţilor cu care se confruntă actualmente contribuabilii în relaţiile lor cu SFS. Astfel, serviciile dezvoltate au la bază o analiză cuprinzătoare a exigenţelor beneficiarilor, fiind transpuse în funcţionalităţile acestora. Serviciile electronice fiscale vizate se referă la: subsistemul “Gatway fiscal”; Subsistemul “Declaraţia Electronică” pentru persoane juridice CNOTAR14; subsistemul “Declaraţia Rapidă” CNOTAR14; subsistemul “Centrul de apel”; subsistemul “CCDE” citaţii bancare “CCDE”; modulul “Obiectiv european”; subsistemul “Contul curent al contribuabilului”; subsistemul “Declaraţia precompletată”; modulul “Scriem codul fiscal”; modulul “Diapazoane virtuale”; Modulul de expediere a copiei dispoziţiei de suspendare; modulul “Diseminarea mesajelor” (modulul “Abonare”); modulul “Anticamera online”; subsistemul “Evidenţa trasabilităţii sigiliilor de protecţie aplicate MCC”; modulul “Verificarea restituirii în numerar”.

De asemenea, pe parcursul anului 2014 au fost implementate sistemul informaţional automatizat “E - factura” şi aplicaţia “Anularea declaraţiei precedente”, iar pe portalul www.fisc.md  – modulul “Scriem Codul fiscal”, rubrica “Seminare” şi rubrica “Obiectiv european”. Conform datelor statistice, pe parcursul anului 2014 au fost generate aproximativ 221,7 mii de facturi. Serviciul “Contul curent al contribuabilului” a fost utilizat de 33,1 mii de utilizatori din afara SFS şi 1,6 mii funcţionari fiscali.

În perioada de raportare au fost iniţiate următoarele Sisteme Informaţionale Automatizate:

• “Managementul Cazurilor”;

• “Anticamera online” - Modulul “Audienţa online”;

• “E - cerere”,

precum şi elaborate:

• “Diseminare mesaje” - Modulul “Creare şi gestionare”;

• “Gestionarea accesului la serviciile fiscal electronice”.

Totodată, în perioada de gestiune au fost efectuate 50 lucrări de ajustare a subsistemelor lansate în exploatare.

Pe parcursul anului 2014 prin intermediul portalului www.servicii.fisc.md, care reprezintă un ghişeu unic de accesare a serviciilor electronice fiscale, utilizatorii, care sînt mai mult de 33 mii la număr, au putut beneficia de cca 20 servicii şi instrumente IT menite să simplifice activitatea de afaceri sau profesională a contribuabililor.

Pe parcursul perioadei de referinţă, drept rezultat al funcţionării a 4 Centre de conectare regională a întreprinderii de stat “Fiscservinform”, şi anume în municipiile Chişinău, Bălţi, Cahul şi Comrat, au fost conectaţi la serviciile fiscale electronice 7,4 mii de contribuabili, dintre care 1,8 mii agenţi economici plătitori de TVA, 3,2 mii agenţi economici neplătitori de TVA, 0,5 mii instituţii publice şi 1,9 mii persoane fizice. Totodată, au fost reconectaţi la serviciile electronice fiscale 11,6 mii contribuabili.

Pe parcursul anului 2014, au fost procesate 5609,2 mii documente fiscale, inclusiv: documente de plată trezoreriale – 4554,5 mii, documente procesate manual – 985,9 mii, documente procesate prin intermediul SIA “Declaraţia rapidă” – 68,7 mii. În anul de referinţă, numărul dărilor de seamă procesate prin intermediul SIA “Declaraţie electronică” a constituit 908,6 mii documente deţinînd o pondere de 58% din totalul dărilor de seamă procesate.

La situaţia din 31 decembrie 2014, inclusiv prin intermediul ÎS “Fiscservinform”, SFS acorda 33 servicii fiscale electronice:

• Eliberarea confirmării privind reluarea prezentării dărilor de seamă

• Eliberarea confirmării veniturilor obţinute

• Certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget (CC 04 AE)

• Certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferent bunului supus înstrăinării/ gajului (CC 04 BI)

• Certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferent bunului supus înstrăinării-gajului – proprietate a cetăţeanului (CC 04 CET)

• Eliberarea certificatului de atestare în calitate de plătitor TVA

• Eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală

• Eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova Forma 3-DTA-13

• Eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova Forma 4-DTA-13

• Comanda formularelor tipizate de documente primare cu regim special (depusă pe suport hîrtie la IFS teritorial)

• Comanda electronică a formularelor tipizate de documente primare cu regim special

• Comanda seriei şi diapazonului de numere pentru documentele primare

• Oferirea consultaţiilor în formă scrisă

• Oferirea consultaţiilor telefonice prin intermediul Centrului Unic de Apel

• Eliberarea/prelungirea patentei de întreprinzător

• Certificat privind sumele TVA nerestituite pentru mărfurile exportate

• Eliberarea/Schimbarea Certificatului de înregistrare în calitate de plătitor a TVA

• Eliberarea Certificatului de înregistrare în calitate de subiect impozabil cu accize

• E - factura

• Verificarea facturii fiscale

• Verificarea obligaţiunii fiscale pentru persoane fizice

• Serviciul de certificare şi eliberare a semnăturilor electronice de autentificare sau digitale

• Declaraţia electronică pentru persoane fizice

• Declaraţia electronică pentru persoane juridice

• Fişa imobilului

• Informaţii despre contribuabil

• Descărcare formulare

• Cutia electronică poştală de înştiinţare

• Calendarul fiscal

• Seminare pentru contribuabili

• Înregistrarea maşinilor de casă şi control şi sigilarea MCC ale contribuabilului

• Înregistrarea terminalelor de numerar (cash-in)

• Verificarea bonului de casă eliberat de maşina de casă şi control de la unităţile de schimb valutar.

1.2.3. Simplificarea raporturilor dintre contribuabil şi administraţia fiscală – diminuează costurile gestionării afacerii

Întru simplificarea procedurii de declarare de către contribuabili a obligaţiilor ce ţin de taxele pentru resursele naturale, de către IFPS a fost elaborat un nou formular al Dării de seamă la taxele pentru resursele naturale Forma TRN 15, care va substitui 7 formulare ale dărilor de seamă aferente acestora (Forma TA 08, Forma TMU 06, Forma TL 06, Forma TPG 06, Forma TEG 06, Forma TSPC 06, TCPA 06). Formularul Dării de seamă la taxele pentru resursele naturale Forma TRN 15 a fost aprobat prin Ordinul IFPS nr.1721 din 05.12.2014 şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.366-371/1843 din 12.12.2014. Darea de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 15) urmează a fi prezentată de către subiecţii impunerii, începînd cu perioada fiscală corespunzătoare trimestrului I al anului 2015, pînă la data de 25 aprilie 2015.

În legătură cu lansarea SIA “E - factura” a fost perfectat şi aprobat Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.562 din 4 aprilie 2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a facturilor fiscale electronice “E - factura”.

Totodată, pe parcursul anului, a fost aprobată Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate nr.697 din 22 august 2014. Prin această hotărîre a fost pus în aplicare un nou formular IALS 14 “Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decît salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi. Acest formular a comasat alte două formulare existente anterior separat.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, întru continuarea bunei tradiţii de stabilire şi menţinere a unor relaţii de încredere cu contribuabilii a completat baza generală a practicii fiscale cu răspunsuri la încă 180 de întrebări, precum şi:

- a elaborat Instrucţiunea privind aplicarea sigiliilor de protecţie pe maşinile de casă şi control;

- a elaborat Regulamentul cu privire la efectuarea controlului fiscal la faţa locului prin metoda verificării operative;

- a prezentat explicaţiile metodologice referitor la unele aspecte ce ţin de aplicarea scutirii de accize a distilatelor obţinute pe baza de vin.

În scopul eficientizării administrării fiscale la capitolul TVA a fost modificată Anexa nr.2 la Ordinul IFPS nr.1164 din 25 octombrie 2012 “Cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi modului de completare a acesteia prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.854 din 30 mai 2014 “Cu privire la operarea completărilor şi modificărilor în Anexa nr.2 la Ordinul IFPS nr.1164 din 25 octombrie 2012”. Tot la acest capitol a fost elaborat şi aprobat Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1324 din 11 septembrie 2014 “Cu privire la modificarea Instrucţiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală” aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.115 din 6 septembrie 2010”.

În scopul reglementării tuturor proceselor de administrare fiscală la capitolul accize, în temeiul art.1261 alin.(1) din Codul fiscal a fost elaborat şi aprobat Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.871 din 10 iunie 2014 “Privind aprobarea Instrucţiunii cu privire la anularea înregistrării subiecţilor impunerii cu accize”. De asemenea, a fost elaborat şi aprobat Ordinul nr.173 din 17 decembrie 2014 “Cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei “TDSA14” (Ţigări Diferenţa Stoc Accize) şi a Instrucţiunii privind modul de completare a acesteia”.

Un alt obiectiv al Serviciului Fiscal de Stat este transparenţă şi claritate în aplicarea legislaţiei fiscale, în acest scop au fost propuse şi ulterior acceptate de organele abilitate mai multe modificări la legislaţia fiscală. Întru realizarea acestui obiectiv, în anul 2014, în premieră a fost realizat proiectul de diseminare persoanelor fizice a declaraţiilor cu privire la impozitul pe venit precompletate.

Către data de 25 martie 2014, ultima zi de depunere a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, prin intermediul inspectoratelor fiscale teritoriale cetăţenii au putut primi o declaraţie deja completată care urma doar să fie verificată şi după caz semnată. Încă o premieră a anului 2014 a fost posibilitatea cetăţenilor să depună declaraţia cu privire la impozitul pe venit în orice inspectorat fiscal dar nu numai de la locul de domiciliu după cum a fost anterior.

O altă acţiune care simplifică interacţiunea SFS – contribuabil şi conduce la diminuarea costurilor în afaceri este liberalizarea procesului de aprovizionare cu documente primare cu regim special. Modificarea care a fost operată în anul 2014 la Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997 a permis agenţilor economici să tipărească de sine stătător formulare de documente primare, obţinînd la SFS doar seriile şi numărul de diapazoane. Ultimul lucru poate fi obţinut prin comandă on-line.

Administrarea vamală

În anul 2014 Serviciul Vamal a continuat implementarea reformelor, în vederea eficientizării sistemului de administrare vamală, facilitării comerţului internaţional, simplificării procedurilor vamale, calităţii serviciilor prestate şi asigurării securităţii frontierei de stat.

În perioada anului 2014 au fost percepute drepturi de import/export şi alte taxe în sumă de 15425,1 mil. lei, fiind în creştere cu 5,6% (+819,0 mil. lei), comparativ cu anul 2013.

Întru asigurarea perceperii integrale a drepturilor de import, în anul 2014 au fost întreprinse un set de măsuri de eficientizare a administrării vamale şi implementate instrumente de sporire a controlului în domeniile de risc. Aceste măsuri au caracter complex şi cuprind toate etapele procedurii de vămuire a mărfurilor, sporind controlul corectitudinii datelor ce stau la baza calculării impozitelor şi taxelor şi anume: controlul corectitudinii determinării valorii în vamă, a codului tarifar, originii şi cantităţii mărfurilor, controlul corectitudinii acordării facilităţilor fiscale, respectarea condiţiilor regimurilor vamale suspensive (antrepozite vamale, zona liberă), depistarea şi anihilarea tentativelor de eschivare de la plata drepturilor de import/export.

În anul 2014 suma majorării valorii în vamă a constituit 510,7 mil. lei, respectiv, suma taxelor şi impozitelor încasate suplimentar, după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor, a constituit 279,2 mil. lei.

Unul din mecanismele deja implementate şi care s-a adeverit a fi eficient reprezintă auditul postvămuire. La acest capitol în anul trecut s-au înregistrat realizări importante, iar odată cu modificarea cadrului legal, Serviciul Vamal a obţinut toate pîrghiile necesare pentru contracararea tentativelor de eschivare de la plata obligaţiei vamale. Ponderea controalelor ulterioare rezultative din totalul controalelor a fost la nivel de 58%. Au fost supuşi controlului 314 agenţi economici, unde în urma controalelor au fost calculate obligaţii vamale în sumă de 43,65 mil. lei.

Serviciul Vamal a realizat o serie de activităţi orientate spre introducerea normelor şi standardelor internaţionale în domeniul vamal, în vederea simplificării procedurilor vamale, reducerii duratei şi costurilor efective suportate de agenţii economici la vămuirea mărfurilor.

Durata medie a procedurii de trecere a mărfurilor peste frontieră a constituit 25 minute la import şi 30 minute la export.

Datorită eficientizării sistemului de selectivitate şi analiza de risc, a fost posibilă extinderea ariei de aplicare a procedurilor simplificate de vămuire pentru agenţii economici credibili.

Ca rezultat, datorită procedurilor simplificate este limitat contactul direct între inspectorii vamali şi agenţii economici, minimizînd riscurile de corupţie, iar costul şi durata procedurilor vamale se reduce considerabil. În urma măsurilor de eficientizare a sistemului de selectivitate, prin consolidarea colaborării cu subdiviziunile Serviciului Vamal, s-a reuşit diminuarea cotei declaraţiilor vamale direcţionate pe culoarul roşu de vămuire pentru controlul fizic şi a constituit 21% la import (24% în 2013) şi 8% la export (13% în 2013).

Întru reducerea duratei procedurilor vamale şi costurilor aferente vămuirii au fost întreprinse următoarele măsuri.

Pe parcursul anului 2014, au fost aprobate o serie de acte normative în vederea implementării conceptului de Agent economic autorizat (AEO) şi procedurile simplificate în corelare cu standardele UE. La etapa actuală 54 de companii beneficiază de proceduri simplificate.

Serviciul Vamal a continuat promovarea vămuirii electronice (e-customs). Astfel, operatorul economic, dispunînd de semnătura digitală şi fiind conectat la sistemul informaţional vamal ASYCUDA World, poate perfecta declaraţia de export şi import electronic, în timp minim cu diminuare de peste două ori a costurilor aferente. Drept urmare a măsurilor de promovare a procedurii declarării electronice, ponderea exportului perfectat electronic a depăşit 21% din totalul exporturilor.

Activitatea pe dimensiunea antifraudă s-a realizat în strînsă colaborare cu autorităţile vamale din ţările vecine. Anul 2014 a fost deosebit de rezultativ sub aspectul dezvoltării colaborării cu autorităţile vamale din România şi Ucraina, au avut loc mai multe întruniri de lucru a conducătorilor administraţiilor vamale, în cadrul cărora au fost convenite mecanisme concrete de colaborare.

Politica cheltuielilor aplicată în anul 2014

Politica promovată în domeniul cheltuielilor publice în anul 2014 a fost una prudentă, orientată spre asigurarea stabilităţii bugetului public naţional, asigurarea disciplinei, echităţii, transparenţei, simplităţii şi onestităţii în repartizarea finanţelor publice. Conform datelor raportului anual, executarea bugetului public naţional în anul 2014 s-a soldat cu un deficit de 1,7% comparativ cu cel stabilit de 2,5% faţă de PIB.

Întru asigurarea alocării mai eficiente şi mai transparente a resurselor bugetare, menite să contribuie la sporirea calităţii serviciilor de stat, în anul 2014 a fost implementată integral la nivel central, bugetarea pe bază de programe, accentul fiind pus pe indicatorii de performanţă şi evaluarea şi analiza cheltuielilor în raport cu rezultatele obţinute.

Măsurile de politică întreprinse pe parcursul anului 2014 s-au axat pe asigurarea implementării în continuare a reformelor structurale demarate în domeniul educaţiei, protecţiei sociale, justiţiei şi organelor afacerilor interne, în condiţiile constringerilor bugetare, cauzate de conjunctura economică regională şi internă.

Concomitent, pe parcursul anului 2014, bugetul s-a confruntat cu necesitatea finanţării unor măsuri noi de politică în domeniul salarizării, implementate prin modificările şi completările la Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, operate prin Legea nr.146 din 17 iulie 2014.

În acest context, eforturile au fost depuse întru sporirea eficienţei şi eficacităţii utilizării banului public, prin revizuirea programelor de cheltuieli şi direcţionarea economiilor identificate spre programe de cheltuieli de importanţă majoră, fapt care a permis soluţionarea problemelor stringente, fără a admite blocaje financiare în sistemul bugetar.

Totodată, întru asigurarea politicilor şi reformelor promovate în sectoare, în primul rînd, prin redimensionarea şi reprioritizarea programelor de cheltuieli curente, menţinînd ca scop prioritar asistenţa socială a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei, s-a asigurat un spaţiu mai larg pentru cheltuielile capitale, susţinînd astfel tendinţa de dezvoltare a bugetului. Cheltuielile capitale în anul 2014, comparativ cu anul 2013, s-au majorat cu 3,0 şi 1,4 p.p. raportate către suma totală a cheltuielilor publice şi către PIB, respectiv.

De asemenea, în scopul raţionalizării cheltuielilor, pe parcursul anului 2014 a fost exercitat control asupra nivelului angajărilor în sectorul bugetar pentru a evita angajamente viitoare fără acoperire cu resurse.

Realizarea măsurilor de politică concrete, în domeniul cheltuielilor se regăsesc în capitolul IV.D al prezentului Raport, la descrierea cheltuielilor pe grupe funcţionale.

Politica în domeniul remunerării muncii în anul 2014, analiza sistemului de salarizare şi a cheltuielilor salariale în sistemul bugetar la general şi pe ramuri

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 au fost stabilite limitele cheltuielilor de personal pe anul 2014 pentru autorităţile (instituţiile) publice finanţate de la bugetul de stat la nivel de 4318,3 mil. lei. În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale cheltuielile de personal au fost aprobate la nivel de 4709,1 mil. lei. În total, în bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2014, cheltuielile de personal au fost aprobate în sumă de 9027,4 mil. lei, cu 430,8 mil. lei sau 5,0% mai mult faţă de cele aprobate pe anul 2013.

Pe parcursul anului 2014 planul cheltuielilor de personal a fost reexaminat în aspectul majorării acestuia şi precizat la nivelul de 9239,8 mil. lei, cu 643,2 mil. lei sau 7,5% mai mult comparativ cu cel aprobat pe anul 2013, iar faţă de planul precizat pe anul 2013 creşterea a constituit 817,7 mil. lei sau 9,7%.

Factorii principali, care au condiţionat creşterea cheltuielilor de personal, modificarea structurii acestora şi majorarea ponderii lor în PIB în anul 2014, au fost majorarea salariilor şi a unităţilor de personal. Pe parcursul anului 2014 a continuat procesul de implementare a normelor salariale prevăzute de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 şi de Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publicii nr.48 din 22 martie 2012, precum şi punerea în aplicare a Legii privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23 decembrie 2013.

În conformitate cu politica în domeniul remunerării muncii, pe parcursul anului 2014 au fost realizate următoarele măsuri de majorare a retribuirii muncii în sectorul bugetar:

- implementarea în continuare a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.791 din 7 octombrie 2013 privind stabilirea condiţiilor mai avantajoase de salarizare pentru personalul din serviciile sociale şi de asistenţă psihopedagogică şi mediatorii comunitari din instituţiile subordonate autorităţilor publice locale, precum şi pentru angajaţii din instituţiile subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Stabilirea începînd cu 1 ianuarie 2014 pentru conducătorii instituţiilor de cultură, subordonate autorităţilor publice locale (case de cultură, cămine culturale, cluburi), şi personalului de conducere şi de specialitate din muzeele subordonate autorităţilor publice centrale şi locale, a sporurilor lunare la salariu pentru înaltă competenţă profesională şi intensitate a muncii.

Costul măsurilor a constituit 48,5 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 1,0 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 47,5 mil. lei;

- majorarea graduală a salariilor judecătorilor, începînd cu 1 ianuarie 2014, în conformitate cu prevederile Legii privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23 decembrie 2013. Creşterea salariului a constituit în mediu 77,2%, iar costul acestei măsuri - 43,8 mil. lei;

- începînd cu 1 ianuarie 2014, s-a stabilit spor în mărime de 30% la salariul funcţiei militarilor prin contract pentru efectuarea serviciului în condiţii deosebite. Costul măsurii a constituit 84,3 mil. lei;

- începînd cu 1 octombrie 2014, salariul tarifar pentru I categorie de salarizare a fost stabilit în mărime de 1000 lei pentru angajaţii care se salarizează conform Reţelei Tarifare Unice. Salariul a crescut în mediu cu 15%, faţă de 900 lei norma implementată din 1 iunie 2013. Costul măsurii a constituit 97,2 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 68,4 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 28,8 mil. lei.

Totodată, pe parcursul anului 2014 au fost implementate norme salariale suplimentare, pentru care iniţial în bugetul de stat aprobat pe anul 2014 nu au fost prevăzute mijloace financiare şi au fost aprobate la rectificarea bugetului pe anul 2014:

1. În luna august 2014 a fost achitat premiul anual cadrelor didactice în mărime de un salariu de funcţie pentru rezultatele anului şcolar 2013-2014.

2. Începînd cu 1 septembrie 2014:

• salariile lunare ale cadrelor didactice au fost majorate cu 20 la sută în funcţie de creşterea salariului mediu pe economie, conform prevederilor anexei nr.11 la Legea nr.355-XVI din 23.12.2005;

• suplimentul acordat cadrelor didactice pentru dirigenţie a fost majorat şi stabilit în mărime unică de 180 lei;

• s-a stabilit spor (în mediu 20 la sută) la salariul de funcţie pentru vechime în muncă ajutorilor de educatori din grădiniţe;

• pentru personalul medical din instituţiile de învăţămînt preuniversitar a fost stabilit spor pentru înaltă eficienţă în muncă şi intensitatea muncii în cuantum de 30 la sută din salariul de funcţie;

• s-a stabilit spor în mărime de 20 la sută la salariul de funcţie pentru înaltă eficienţă şi intensitatea muncii unor specialişti cu funcţii complexe şi de specialitate din toate domeniile de activitate, salarizaţi conform Reţelei tarifare unice, care nu au beneficiat de acest spor;

• cuantumul sporului pentru grad ştiinţific de doctor şi doctor habilitat a fost majorat cu 300 lei şi 400 lei, respectiv;

• pentru metodiştii din centrele şi cabinetele metodice de pe lîngă autorităţile publice s-a stabilit coeficientul intersectorial la salariile de funcţie în cuantum de 1,5 faţă de 1,2 precedent;

• suplimentul acordat angajaţilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender, subordonate Ministerului Educaţiei, este majorat de la 400 lei pînă la 1000 lei. Suplimentul menţionat a fost stabilit şi pentru angajaţii unor instituţii de învăţămînt amplasate în zona de securitate din raionul Dubăsari (Gimnaziul “Anatol Codru” din comuna Molovata Nouă, Liceul Teoretic “Vlad Ioviţa” din comuna Cocieri şi Liceul teoretic din comuna Doroţcaia);

• au fost revizuite condiţiile de salarizare ale funcţionarilor publici din instanţele judecătoreşti conform prevederilor Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.24 din 10 septembrie 2013 începînd cu 10 septembrie 2013.

Costul măsurilor suplimentare de majorare a salariilor în anul 2014 a constituit 368,01 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 57,57 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 310,44 mil. lei.

Cheltuielile de casă pentru achitarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar au fost executate la nivelul de 98,4% din planul precizat pe anul 2014. Creşterea cheltuielilor de personal executate în anul 2014 faţă de cele executate în anul 2013 a constituit 9,5 la sută.

Sub aspect ramural, cheltuielile de personal executate în anul 2014 au atestat o creştere faţă de cele executate în anul 2013 pe toate ramurile economiei naţionale (cu excepţia ramurilor “Activitatea externă”, “Industrie şi construcţie” şi “Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica”), inclusiv, preponderent: “Asigurare şi asistenţă socială” – cu 27,9%, “Apărarea naţională” – cu 21,8%; “Justiţia” – cu 18,0%; “Complexul pentru combustibil şi energie” – cu 14,3%; “Cultura, arta, sportul şi activităţi pentru tineret” – cu 13,5%; “Activităţi şi servicii neatribuite la alte grupuri principale” – cu 12,8%; “Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională” – cu 12,1%; “Ştiinţa şi inovarea” – cu 12,0%; “Învăţămîntul” – cu 8,0%.

Structura cheltuielilor de personal executate în anul 2014 pe componente bugetare s-au constituit după cum urmează:

- componenta de bază - 8840,9 mil. lei sau 97,3%;

- mijloacele speciale – 241,7 mil. lei sau 2,7%;

- fondurile speciale – 5,0 mil. lei sau 0,1%.

În anul 2014, ponderea cheltuielilor de personal executate în PIB a constituit 8,15%, fiind cu 0,1 p.p mai mică faţă de 8,25% în anul 2013.

Analiza cheltuielilor de personal la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe componente bugetare şi pe ramuri în comparaţie cu situaţia din anul 2013, se reflectă în tabelul de la pagina 23.

Numărul de unităţi de personal aprobat pe anul 2014 pentru autorităţile (instituţiile) publice finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, a constituit 198732 de unităţi. Pe parcursul anului numărul unităţilor de personal a fost precizat şi majorat cu 2199 de unităţi, şi a constituit 200931.

Conform Raportului operativ lunar nr.8 “Privind statele şi efectivul de personal din instituţiile publice din sectorul bugetar” numărul unităţilor de personal real încadrate la finele anului 2014 a constituit 191229,3 unităţi, sau 95,2% faţă numărul de unităţi precizat. Numărul de unităţi real încadrat în mediu lunar a constituit 188928,5 unităţi, sau 94,0% faţă de numărul de unităţi precizat. Numărul de unităţi de personal încadrate la finele anului 2014 s-a majorat faţă de anul 2013 cu 369,8 unităţi sau 0,2%.

Analiza numărului unităţilor de personal în anul 2014 la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe componente bugetare şi pe ramuri, în comparaţie cu situaţia din anul 2013, se reflectă în tabelul de la pagina 24.

Politica în domeniul datoriei de stat

Pe parcursul anului 2014, politica în domeniul datoriei de stat a fost orientată spre realizarea obiectivului fundamental şi obiectivelor specifice ale managementului datoriei de stat.

Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat stabilit pentru perioada anilor 2014-2016 în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2014-2016)” constituie asigurarea necesităţilor de finanţare ale bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung în condiţiile limitării riscurilor implicate.

În scopul atingerii obiectivului fundamental, pe parcursul anului 2014, au fost prioritare următoarele obiective specifice de gestionare a datoriei de stat:

1) limitarea extinderii garanţiilor de stat la cazurile care promovează proiectele prioritare pentru economia naţională, cu condiţia că toate cerinţele legii sînt realizate;

2) continuarea diminuării treptate a datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei pe împrumuturile contractate anterior;

3) dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat.

Pe parcursul anului 2014, întru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, cît şi a suportului bugetar au fost contractate 13 acorduri de împrumuturi de stat externe pe termen lung, în sumă totală de 528,4 mil. dolari SUA, dintre care au intrat în vigoare 6 acorduri, inclusiv:

Proiecte finanţate din surse externe

► Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă

1. Un împrumut în sumă de 10,5 mil. DST (circa 16,1 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, privind Programul Rural de Rezilienţă Economico - Climatică Incluzivă. Acordul a fost semnat la 24 februarie 2014, intrat în vigoare la 25 august 2014.

► Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

2. Un împrumut în sumă de 10,0 mil. Euro (circa 13,4 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind Proiectul Alimentarea cu apă în regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Acordul a fost semnat la 30 iulie 2014.

3. Un împrumut în sumă de 7,0 mil. Euro (circa 8,9 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind Proiectul Sistemul termoenergetic al mun. Bălţi S.A. “CET-Nord”. Acordul a fost semnat la 30 octombrie 2014.

4. Un împrumut în sumă de 52,5 mil. Euro (circa 65,4 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de Împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind Proiectul Resctructurarea căilor ferate din Republica Moldova. Acordul a fost semnat la 14 noiembrie 2014.

► Banca Europeană de Investiţii

5. Un împrumut în sumă de 10,0 mil. Euro (circa 13,4 mil. dolari SUA), acordat în baza Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii, privind Proiectul Alimentarea cu apă în regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Contractul a fost semnat la 31 iulie 2014.

6. Un împrumut în sumă de 120,0 mil. Euro (circa 160,8 mil. dolari SUA), acordat în baza Contractului de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii, privind Proiectul Livada Moldovei. Contractul a fost semnat la 31 iulie 2014.

► UniCredit Bank Austria AG

7. Un împrumut în sumă de 6,0 mil. Euro (circa 7,5 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de credit export dintre Republica Moldova şi UniCredit Bank Austria AG, privind Proiectul Consolidarea serviciului salvatori şi pompieri în localităţile rurale ale Republicii Moldova. Acordul a fost semnat la 21 noiembrie 2014.

► Banca Mondială

8. Un împrumut în sumă de 20,0 mil. DST (circa 30,8 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, privind Proiectul Modernizarea Sectorului Sănătăţii în Republica Moldova. Acordul a fost semnat la 11 iulie 2014.

9. Un împrumut în sumă de 9,7 mil. DST (circa 15,0 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, privind Proiectul Ameliorarea Competitivităţii II. Acordul a fost semnat la 15 iulie 2014, intrat în vigoare la 2 octombrie 2014.

10. Un împrumut în sumă de 30,0 mil. dolari SUA, contractat în baza Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind Proiectul Ameliorarea Competitivităţii II. Acordul a fost semnat la 15 iulie 2014, intrat în vigoare la 2 octombrie 2014.

► Guvernul Poloniei

11. Un împrumut în sumă de 100,0 mil. Euro (circa 137,1 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polone, privind Proiectul Obţinerea unui credit de asistenţă. Acordul a fost semnat la 14 mai 2014, intrat în vigoare la 8 august 2014.

Susţinerea bugetului

► Banca Mondială

12. Un împrumut în sumă de 13,7 mil. DST (circa 21,0 mil. dolari SUA), contractat în baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului Prima Operaţiune a Politicilor de Dezvoltare în Republica Moldova – OPD I. Acordul a fost semnat la 3 aprilie 2014, intrat în vigoare la 29 aprilie 2014.

13. Un împrumut în sumă de 9,0 mil. dolari SUA, contractat în baza Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului Prima Operaţiune a Politicilor de Dezvoltare în Republica Moldova - OPD I. Acordul a fost semnat la 3 aprilie 2014, intrat în vigoare la 29 aprilie 2014.

La capitolul intrări de împrumuturi de stat externe, iniţial a fost planificată suma de 2189,0 mil. lei (167,6 mil. dolari SUA), inclusiv 1278,7 mil. lei (97,9 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 910,3 mil. lei (69,7 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi externe destinate susţinerii bugetului de stat.

Ulterior, aceste sume au fost rectificate, intrările de împrumuturi externe constituind 2417,5 mil. lei (180,8 mil. dolari SUA), inclusiv 1848,3 mil. lei (138,2 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 569,2 mil. lei (42,6 mil. dolari SUA) intrări de împrumuturi externe destinate susţinerii bugetului de stat.

Pe parcursul anului 2014, au avut loc intrări de împrumuturi externe în sumă totală de 2133,3 mil. lei (150,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o executare de 88,2% faţă de suma rectificată pe an, şi care după destinaţia lor se împart în:

► pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe – 1668,9 mil. lei (116,0 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 78,2% din suma totală de intrări din împrumuturi şi o executare de 90,3% faţă de suma rectificată pe an;

► pentru susţinerea bugetului de stat – 464,4 mil. lei (34,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 21,8% din suma totală de intrări din împrumuturi şi o executare de 81,6% faţă de suma precizată pe an.

În structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori, volumul cel mai mare îl deţin creditorii multilaterali în valoare de 1860,6 mil. lei (131,5 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 85,4% din totalul intrărilor de împrumuturi externe.

Cea mai mare pondere în structura intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori este deţinută de către BEI cu 744,8 mil. lei (51,3 mil. dolari SUA), urmată de AID cu 559,2 mil. lei (40,7 mil. dolari SUA), BERD cu 345,1 mil. lei (24,0 mil. dolari SUA), JICA cu 249,2 mil. lei (16,9 mil. dolari SUA), BIRD cu 121,7 mil. lei (9,0 mil. dolari SUA), UniCredit Bank Austria cu 67,8 mil. lei (5,1 mil. dolari SUA), BCDE – 56,8 mil. lei (4,2 mil. dolari SUA) şi în cele din urmă FIDA – 33,1 mil. lei (2,3 mil. dolari SUA).

Ca pondere procentuală, BEI deţine 34,2%, la sută din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2014, urmată de AID 25,7%, BERD – 15,8%, JICA –11,4%, BIRD – 5,6%, UniCredit – 3,1%, CEB – 2,6%, şi în cele din urmă FIDA – 1,5%.

III. EXECUTAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL

Conform evoluţiei economiei naţionale şi a măsurilor de politică bugetar-fiscală şi de administrare fiscală aplicate la realizarea principalilor parametri a bugetului public naţional şi a componentelor acestora pe anul 2014 în comparaţie cu anul 2013, se prezintă în tabelul următor.

1. Realizarea părţii de venituri a bugetului public naţional, inclusiv pe componente

Pentru anul 2014, partea de venituri a bugetului public naţional a fost iniţial estimată în sumă totală de 40527,6 mil. lei.

Totodată, ţinînd cont de evoluţia executării părţii de venituri pe parcursul anului 2014 au fost operate anumite modificări la legile bugetului de stat, bugetului asigurării sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a deciziilor adoptate de către organele deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale. Ca urmare, veniturile iniţiale au fost majorate cu 2419,7 mil. lei (cu 6,0%) şi au constituit 42947,3 mil. lei.

Conform rezultatelor anului 2014, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 42446,8 mil. lei, cu 500,5 mil. lei mai puţin decît suma precizată, astfel, constituind 98,8% faţă de prevederile anuale, cauza principală fiind conjunctura economică regională nefavorabilă din ultima parte a anului 2014 şi implicările acestora asupra economiei Republicii Moldova.

Evoluţia veniturilor bugetului public naţional pe anii 2012-2014, se prezintă în următoarea diagramă.

Totodată, în comparaţie cu anul 2013, la toate bugetele au fost acumulate venituri cu 5547,3 mil. lei sau cu 15,0% mai mult.

Ca pondere în PIB, veniturile bugetului public naţional în anul 2014, au atins un nivel mai mare faţă de anul 2013, respectiv 38,1 la sută faţă de 36,7 la sută.

Dinamica încasării veniturilor bugetului public naţional în anii 2013-2014 se prezintă în tabelul următor.

Structura bugetului public naţional la partea de venituri pe anii 2013 şi 2014 pe componente se reflectă în următoarele diagrame.

În structura veniturilor bugetului public naţional, partea de venituri proprii (fără transferuri interbugetare) a bugetului de stat a fost executată la nivel de 98,3%, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – 99,9%, bugetului asigurărilor sociale de stat – 100,0%, fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 99,3%, faţă de prevederile anuale.

Partea majoră din veniturile bugetului public naţional, continuă să o deţină veniturile fiscale, astfel în anul 2014 acestea au constituit circa 83,9 la sută faţă de 87,2 la sută în 2013. Pe parcursul anului 2014 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri fiscale în sumă de 35630,8 mil. lei, cu 362,3 mil. lei mai puţin decît suma precizată pe an. Comparativ cu executat pe anul precedent, aceste încasări s-au majorat cu 3457,6 mil. lei sau 10,7 la sută.

Din totalul veniturilor fiscale (35630,8 mil. lei), 44,9 la sută le revin impozitelor directe (15997,0 mil. lei) şi 49,8 la sută impozitele indirecte (17738,0 mil. lei). Comparativ cu prevederile aprobate iniţial, ponderea acestor impozite în veniturile fiscale s-a redus, respectiv, cu 0,2 la sută şi 2,1 la sută.

Structura veniturilor, încasate la bugetul public naţional pe impozite directe, indirecte şi alte venituri pe anii 2013 şi 2014, se prezintă în următoarele diagrame.

În suma totală a veniturilor bugetului public naţional, impozitele directe au fost aprobate iniţial în sumă de 16095,8 mil. lei, ca ulterior să fie precizate pînă la 15974,4 mil. lei, astfel fiind micşorate cu 121,4 mil. lei preponderent din contul reducerii încasărilor contribuţiilor la BASS. De facto, încasările impozitelor date în anul 2014 au constituit 15997,0 mil. lei, cu 22,6 mil. lei mai mult sau la nivel de 100,1% faţă de prevederile anuale, comparativ cu anul 2013, încasările impozitelor directe s-au majorat cu 1701,6 mil. lei sau cu 11,9%. Ca raportare în PIB, ponderea acestor impozite s-a majorat în anul 2014 şi a constituit 14,4% faţă de 14,2% – în anul 2013.

Dinamica încasărilor impozitelor directe în bugetul public naţional în anii 2012-2014 se prezintă în următorul grafic.

Pentru anul 2014, veniturile din impozitele indirecte au fost aprobate iniţial în sumă de 18516,7 mil. lei. Pe parcursul anului 2014, reieşind din tendinţele dezvoltării economiei şi factorilor externi, sumele prognozate iniţial au fost diminuate – cu 354,8 mil. lei şi veniturile de la aceste impozite au constituit 18161,9 mil. lei. Conform rezultatelor atinse, în buget în 2014 au fost colectate impozite indirecte în sumă de 17738,0 mil. lei sau la nivel de 97,7% (cu 423,9 mil. lei mai puţin faţă de precizat anual). În comparaţie cu anul 2013, încasările de la aceste impozite au crescut cu 638,5 mil. lei sau cu 3,7%. Ca pondere în PIB, impozitele indirecte în anul de referinţă au reprezentat 15,91% faţă de 17,01% în anul 2013.

Evoluţia încasării impozitelor indirecte în anii 2012-2014, se prezintă în următoarea diagramă.

Încasările din alte impozite şi taxe au fost aprobate iniţial în sumă de 2078,4 mil. lei, ulterior fiind precizate pînă la 3185,8 mil. lei şi executate pe parcursul anului în suma de 3250,0 mil. lei sau la nivel de 102,0% faţă de prevederile anuale. Totodată, în comparaţie cu anul 2013, aceste încasări s-au majorat esenţial cu 1119,9 mil. lei sau cu 52,6%. Ponderea veniturilor nominalizate în PIB în anul 2014 a constituit 2,91% faţă de 2,12% în anul 2013.

Încasările din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost aprobate iniţial în sumă de 940,6 mil. lei, fiind precizate pe parcursul anului la propunerile autorităţilor publice centrale, în sumă de 968,1 mil. lei, şi fiind realizate în suma de 930,1 mil. lei sau la nivel de 96,1% faţă de prevederile anuale. Ponderea veniturilor date în PIB a înregistrat în anul 2014 – 0,83% faţă de 0,89% înregistrate în anul 2013.

Veniturile fondurilor speciale au fost aprobate iniţial în sumă de 419,6 mil. lei ca mai apoi, la propunerile autorităţilor publice centrale, suma preconizată spre încasare să fie precizată pînă la 444,8 mil. lei şi realizate în sumă de 404,6 mil. lei, cu 40,2 mil. lei sau cu 9,0% mai puţin faţă de prevederile anuale stabilite. Comparativ cu anul 2013, încasările au crescut cu 7,5 mil. lei sau cu 1,9%. Ponderea acestor venituri în PIB a constituit 0,36% rămînînd practic la nivelul anului 2013.

În anul 2014, conform acordurilor încheiate cu investitorii interni şi donatorii externi, în buget, au fost aprobate debursări în formă de granturi în sumă de 2476,5 mil. lei. Pe parcursul anului, conform precizării termenelor de debursare a tranşelor, efectuarea lucrărilor şi prezentarea serviciilor, precum şi semnării a acordurilor noi, au fost introduse modificări, conform cărora suma precizată a constituit 4212,3 mil. lei. În suma totală precizată, granturi externe au constituit – 4102,8 mil. lei şi granturi interne – 109,5 mil. lei. În realitate debursările din partea partenerilor de dezvoltare şi donatorilor interni au constituit 4127,1 mil. lei, dintre care, granturi externe – 4046,5 mil. lei şi granturi interne – 80,6 mil. lei. În comparaţie cu anul precedent, sumele debursate în formă de granturi s-au majorat cu 2043,3 mil. lei sau cu 98,1%. Ponderea lor în PIB a constituit 3,7%, fiind cu 1,6% în creştere comparativ cu anul 2013.

În suma totală, granturile externe pentru susţinerea bugetului au constituit 1606,5 mil. lei, pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe au fost debursate granturi în sumă de 2307,1 mil. lei şi granturi externe pentru implementarea unor programe în instituţiile publice – 133,0 mil. lei.

În anul 2014 din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, 55,9% revine veniturilor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi 36,3% – veniturilor administrate de către Serviciul Vamal. La general, indicatorii de colectare a veniturilor de către organele fiscale, prevăzuţi pentru anul 2014, au fost realizaţi la nivel de 100,5% (cu 118,2 mil. lei mai mult decît suma preconizată) şi de către organele vamale – la nivel de 97,7% (cu 361,6 mil. lei mai puţin). Totodată, faţă de anul 2013, încasările veniturilor administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat au crescut cu 3140,5 mil. lei sau cu 15,2%, iar cele administrate de către organele Serviciului Vamal – cu 819,0 mil. lei sau cu 5,6%.

Structura veniturilor, administrate de către Serviciul Fiscal de Stat, se prezintă în tabelul următor.

Structura veniturilor administrate de către organele Serviciului Vamal, se prezintă în tabelul următor.

Sub aspectul inspectoratelor de stat teritoriale, pe parcursul anului 2014 indicatorii generali de colectare a veniturilor la bugetul public naţional n-au fost îndepliniţi de către 4 inspectorate fiscale de stat teritoriale şi anume: IFS mun. Chişinău – cu 18,6 mil. lei mai puţin sau cu 0,1%, IFS UTA Găgăuzia – 3,1 mil. lei sau cu 0,7%, IFS Taraclia – cu 2,2 mil. lei sau cu 2,2%, IFS Făleşti – 1,7 mil. lei sau cu 1,0%.

Totodată, sub aspectul componentelor bugetului public naţional situaţia se caracterizează precum urmează:

• bugetul de stat – prevederile de încasare au fost realizate de către toate IFS teritoriale, cu excepţia IFS UTA Găgăuzia – cu 0,4 mil. lei sau cu 2,5%;

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – prevederile de încasare la acest buget n-au fost realizate pe deplin de către 7 IFS teritoriale: IFS mun. Chişinău – cu 88,1 mil. lei sau cu 6,4%, IFS mun. Bălţi – cu 6,3 mil. lei sau cu 2,4%, IFS Făleşti – cu 1,2 mil. lei sau cu 2,4%, IFS Căuşeni – cu 1,1 mil. lei sau cu 1,9%, IFS Basarabeasca – cu 0,2 mil. lei sau cu 2,6%, IFS Drochia – cu 0,2 mil. lei sau cu 0,4%, , IFS Leova – cu 0,2 mil. lei sau cu 0,9%;

• bugetul asigurărilor sociale de stat – prevederile de colectare la acest buget au fost executate de către 28 IFS teritoriale, nivelul de colectare variind de la 100,3% la 109,4%, iar în celelalte 7 IFS teritoriale încasările nu au fost realizate de IFS mun. Chişinău – cu 1,0 mil. lei sau cu 0,1%, IFS UTA Găgăuzia – cu 5,0 mil. lei sau cu 2,6%, IFS Taraclia – cu 2,3 mil. lei sau cu 5,1 %, IFS Călăraşi – cu 0,9 mil. lei sau cu 1,3 %, IFS Făleşti – cu 0,7 mil. lei sau cu 1 %, IFS Hînceşti – cu 0,7 mil. lei sau cu 0,8 %, IFS Cantemir – cu 0,3 mil. lei sau cu 0,6 %;

• fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – planul de încasări stabilit a fost realizat de către 23 IFS teritoriale, nivelul de colectare variază între 100,0% şi 102,8%, iar în celelalte 12 raioane încasările au fost colectate sub nivelul prevederilor iniţiale în diapazonul de la 98,2% pînă la 99,7% şi anume IFS. Mun. Chişinău – cu 9,1 mil. lei ori cu 0,6%, IFS Mun. Bălţi – cu 1,0 mil. lei sau cu 0,8%, IFS Ungheni – cu 0,7 mil. lei sau cu 1,7%, IFS Ialoveni – cu 0,6 mil. lei sau cu 1,8%.

La situaţia din 31 decembrie 2014, în Registrul Fiscal de Stat au fost înregistraţi 689,6 mii contribuabili, ceea ce în raport cu anul 2013 reprezintă o creştere a numărului de contribuabili cu 8,0 mii sau cu 1,01%. Totodată, ca persoane juridice, la situaţia din 31.12.2014, sînt înregistrate 122,0 mii contribuabili, ceea ce reprezintă o creştere în raport cu anul precedent cu 5,5 mii, sau cu 4,5%.

În Registrul Fiscal de Stat sînt înregistraţi contribuabili gospodării ţărăneşti (de fermieri) – 507,3 mii şi întreprinderi individuale – 60,0 mii persoanele ce practică activitatea profesională – 278 persoane. Comparativ cu anul precedent, numărul de gospodării ţărăneşti a crescut cu 1,4 mii. sau cu 0,9% şi numărul întreprinderilor individuale s-a diminuat cu 0,9 mii sau cu 1,1%. Suplimentar, pe parcursul anului 2014 au fost eliberate 16007 de patente de întreprinzător, iar la situaţia de la 31 decembrie 2014 valabile au rămas 15975 patente.

Conform informaţie înregistrate în Registrul Fiscal de Stat, în anul 2014 au fost luaţi la evidenţă fiscală 9121 contribuabili faţă de 8825 în anul 2013, ceea ce constituie cu 296 contribuabili mai mulţi decît în anul 2013.

Totodată, pe parcursul anului 2014 au fost lichidaţi 4022 contribuabili, în anul 2013 fiind lichidaţi 14300 contribuabili. Această divergenţă se datorează procesului de inventariere a gospodăriilor gărăneşti înregistrate în Registrul Fiscal de Stat cu gospodăriile ţărăneşti înregistrate în primării.

Pe parcursul anului 2014 şi-au suspendat activitatea 111 contribuabili comparativ cu 92 contribuabili în anul 2013.

Sub aspectul principalelor forme de proprietate, numărul contribuabililor se prezintă precum urmează.

• proprietate de stat – 3786 contribuabili sau 0,56% în total;

• proprietate municipală – 2275 contribuabili sau 0,34%;

• proprietate privată – 622015 contribuabili sau 90,2%,

• proprietate colectivă – 35653 contribuabili sau 5,3%;

• proprietatea organizaţiilor şi mişcărilor obşteşti – 14054 contribuabili sau 2,0%;

• proprietatea întreprinderilor mixte – 3813 contribuabili sau 0,57%;

• proprietatea cetăţenilor, a persoanelor juridice – 4252 contribuabili sau 0,63%;

• proprietatea organizaţiilor religioase – 1615 contribuabili sau 0,24%.

1.1.Venituri fiscale

Impozitele directe

În suma totală a veniturilor bugetului public naţional în anul 2014 impozitele directe au constituit 37,7% (38,7% – în anul 2013) şi au însumat 15997,0 mil. lei, majorîndu-se faţă de planul precizat cu 22,6 mil. lei sau cu 0,1% iar faţă de încasările anului 2013 cu 1701,6 mil. lei sau cu 11,9%.

Ca structură în suma totală, veniturile nominalizate se caracterizează astfel:

• impozitele pe venit – 30,5%;

• impozitele pe proprietate – 2,1%;

• contribuţii de asigurări sociale de stat – 52,3%;

• primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală – 15,1%.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice în anul 2014 a fost încasat în sumă de 2430,5 mil. lei, fiind în creştere faţă de anul 2013 cu 378,0 mil. lei sau 18,4 la sută. Pe parcursul anului, planul aprobat iniţial (2297,3 mil. lei) a fost majorat cu 83,1 mil. lei mai mult şi, respectiv, la finele anului a constituit 2380,4 mil. lei. Faţă de planul anual precizat încasările pe acest tip de venit au fost supraîndeplinite cu 50,1 mil. lei sau 2,1 la sută. Ponderea impozitului dat în suma totală a veniturilor bugetului public naţional a constituit 5,7%, iar în PIB – 2,18%, majorîndu-se faţă de nivelul anului 2013 cu 0,14 puncte procentuale. În structură, partea preponderentă o deţine încasările impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător – 1708,8,0 mil. lei (70,3%), reţinut la sursa de plată – 325,0 mil. lei (13,4%), din suma dividendelor achitate – 302,6 mil. lei (12,4%), iar impozitul pe venit din activitatea operaţională – 94,1 mil. lei (3,9%).

Totodată, încasările la impozitul pe venit reţinut la sursa de plată s-au majorat în rezultatul întroducerii, începînd cu 1 ianuarie 2014 a unui impozit în mărime de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, (cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)), pe veniturile obţinute de către acestea, aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice a fost încasat în sumă de 2447,0 mil. lei, cu o majorare în raport cu anul 2013 de 241,3 mil. lei sau cu 10,9 la sută. Comparativ cu planul precizat încasările s-au majorat nesemnificativ – cu 40,6 mil. lei sau cu 1,7 la sută. E de menţionat că majorarea încasărilor impozitului pe venit din salariu certifică despre creşterea veniturilor sub formă de salariu atît în sfera bugetară cît şi în sectorul real. Ponderea impozitului dat în suma totală a veniturilor, în perioada raportată, a constituit 5,8%, micşorăndu-se cu 0,2% faţă de anul precedent. Ponderea impozitului în PIB a constituit 2,19%, rămînînd la nivelul anului 2013.

Cota medie a impozitului pe venitul reţinut din salariu către fondul de remunerare a muncii pentru anul 2014 (preliminar) a constituit 8,16% faţă de 8,05% în anul 2013.

Dinamica încasărilor la buget a impozitelor pe venit pe anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Impozitul funciar. Încasările la buget a impozitului funciar au constituit 179,1 mil. lei, inclusiv pe terenurile cu destinaţie agricolă – 143,8 mil. lei, pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă – 9,2 mil. lei şi pe loturile de pe lîngă casă – 26,2 mil. lei. Faţă de prevederile anuale şi faţă de anul 2013, încasările au fost mai mici cu 4,5 mil. lei sau 2,5 la sută şi respectiv cu 6,3 mil. lei sau 3,4 la sută.

În anul 2014, suma calculată spre plată (inclusiv restanţa la începutul anului) la impozitul funciar a constituit 214,1 mil. lei, iar nivelul încasărilor au constituit 83,6%.

Impozitul pe bunurile imobiliare. În anul 2014, încasările impozitului pe bunurile imobiliare au constituit 163,3 mil. lei.

Faţă de suma prevederilor anuale încasările impozitului pe bunurile imobiliare au fost cu 36,9 mil. lei sau cu 18,4 la sută mai mici, iar comparativ cu anul precedent acestea s-au majorat cu 34,7 mil. lei sau cu 27,0 la sută.

Din suma totală a impozitului pe bunurile imobiliare, încasările de la persoanele juridice pe sistemul vechi au constituit 9,3 mil. lei, de la persoanele fizice în localităţile rurale – 7,8 mil. lei, de la impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni, din valoarea estimată (pe piaţă) – 96,2 mil. lei şi impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piaţă) – 49,9 mil. lei.

În anul 2014, sumele calculate spre plată (inclusiv restanţa la începutul anului) la impozitul pe bunurile imobiliare au constituit 173,6 mil. lei, pe cînd nivelul încasărilor – doar 94,1%.

Dinamica încasărilor la buget a impozitului funciar şi a impozitului pe bunurile imobiliare în anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Pe parcursul anului 2014, conform art.283-284 din titlul VI al Codului fiscal, contribuabililor le-au fost acordate înlesniri fiscale la plata impozitului funciar, în suma totală de 95,3 mil. lei, dintre care terenurile: autorităţilor publice şi instituţiilor publice finanţate de la bugetele de toate nivelurile – 38,1 mil. lei, proprietarilor sau deţinătorilor bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei – 18,2 mil. lei, proprietarilor terenurilor atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare – 16,6 mil. lei, proprietarilor şi beneficiarilor terenurilor de uz public în localităţi – 8,2 mil. lei, proprietarilor terenurilor destinate fondului silvic şi fondului apelor – 6,7 mil. lei, proprietarilor şi beneficiarilor ai căror terenuri sînt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografe ş.a. – 4,6 mil. lei şi alte înlesniri fiscale – 2,9 mil. lei.

Pentru contribuabili - persoane fizice, şi anume: persoanelor de vîrstă pensionară, invalizi au fost acordate înlesniri în sumă de 12,3 mil. lei.

În baza aceloraşi articole ale Codului fiscal, înlesnirile la impozitul pe bunurile imobiliare au constituit 59,6 mil. lei, dintre care: la autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile – 48,0 mil. lei, instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 8,7 mil. lei şi alte înlesniri fiscale – 2,9 mil. lei. Pentru contribuabili-persoane fizice au fost acordate înlesniri în sumă de 29,7 mil. lei.

Totodată, potrivit alineatelor (7) şi (9) ale articolului 4 din Legea cu privire la punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal, contribuabilii, care pînă la 30 iunie a anului respectiv au achitat integral sumele impozitului funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, au avut dreptul la o reducere a sumei impozitului calculat cu 15%. Sumele facilităţilor fiscale la contribuabilii, care au beneficiat de acest drept, au constituit respectiv, pe impozitul funciar – 14,9 mil. lei, pe impozitul pe bunurile imobiliare – 17,7 mil. lei. În total, suma înlesnirilor fiscale la impozitul funciar şi la impozitul pe bunurile imobiliare a constituit 122,5 mil. lei şi 107,0 mil. lei, respectiv.

Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate de la diferite categorii de contribuabili în sumă totală de 8362,6 mil. lei, estimările revizuite (8361,7 mil. lei) fiind realizate cu 0,9 mil. lei mai mult. Din suma totală a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii acumulate la buget, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, virate de angajatori şi contribuţiile individuale au constituit 8316,5 mil. lei sau 99,4 la sută. Totodată, în anul 2014, comparativ cu anul 2013, toate încasările sînt în creştere cu 606,4 mil. lei sau cu 7,8 la sută. Ponderea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în PIB a constituit 7,7%, iar în suma totală a veniturilor bugetului public naţional – 19,7%, faţă de nivelul atins în anul 2013 – de 7,7% şi 21,0% respectiv.

Primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală au fost realizate în sumă de 2414,5 mil. lei. Estimările stabilite nu au fost îndeplinite cu 27,6 mil. lei sau la nivel de 98,9%. Comparativ cu anul 2013, încasările în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală s-au majorat cu 447,4 mil. lei sau cu 22,7%. Din suma totală a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, suma achitată de angajatori şi angajaţi a constituit 2319,8 mil. lei sau 96,1 la sută, iar în sumă fixă – 94,7 mil. lei sau 3,9%. Planul precizat la achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către angajatori şi angajaţi a fost îndeplinit la nivel de 99,5 la sută, iar achitate în sumă fixă la nivel de 86,3%. Ponderea în suma totală a bugetului public naţional a primelor de asigurare a constituit 5,7%, iar în PIB – 2,17%.

Dinamica încasărilor la buget a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă:

Impozitele indirecte

Conform rezultatelor anului 2014 impozitele indirecte în suma totală a veniturilor bugetului public naţional au constituit 41,8 la sută (46,3% – în anul 2013) şi au însumat 17738,0 mil. lei (17099,5 mil. lei – în anul 2013). Planul aprobat iniţial pentru anul 2014 a fost îndeplinit la nivel de 95,8 la sută şi cel revizuit la nivel de – 97,7 la sută sau mai puţin cu 778,4 mil. lei şi 423,9 mil. lei, respectiv.

Ca structură, veniturile nominalizate se caracterizează astfel:

• taxa pe valoarea adăugată – 72,4% (71,2% – în anul 2013);

• accizele – 19,3% (20,5% – în anul 2013);

• impozitele asupra comerţului exterior şi a operaţiunilor externe – 8,2% (8,3% – în anul 2013).

Încasările taxei pe valoarea adăugată (TVA) (fără restituiri) au însumat 15262,2 mil. lei, cu o majorare faţă de anul 2013 cu 1166,2 mil. lei sau cu 8,3 la sută. Faţă de prevederile anuale, aceste încasări au fost realizate la nivel de 99,5 la sută (15334,6 mil. lei) sau cu 72,4 mil. lei mai puţin. În structura încasărilor, TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova a constituit 4369,8 mil. lei sau 28,6% (în anul 2013 – 3989,9 mil. lei sau 28,3%) şi la TVA la mărfurile importate – 10892,4 mil. lei sau 71,4% (în anul 2013 – 10106,1 mil. lei sau 71,7%).

Totodată, restituirile TVA, efectuate pe parcursul anului, s-au cifrat în sumă de 2410,1 mil. lei sau cu 488,3 mil. lei mai mult faţă de anul 2013. În total, încasările nete ale TVA se cifrează în sumă de 12852,0 mil. lei, cu o creştere faţă de încasările din anul 2013 de 677,9 mil. lei sau cu 5,6 la sută.

În totalul veniturilor bugetului public naţional, ponderea încasărilor TVA (nete) constituie 30,3% cu o reducere faţă de nivelul anului 2013 cu 2,7 puncte procentuale, iar ponderea în PIB – 11,5% faţă de 12,1% în anul 2013.

Nivelul încasărilor TVA la sumele calculate pentru anul 2014 (inclusiv restanţa la începutul anului) la mărfurile produse pe teritoriul republicii a constituit 82,2 la sută şi la mărfurile importate – 98,6 la sută.

Dinamica încasărilor TVA în anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Încasările TVA pe mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul republicii au constituit 4369,8 mil. lei, cu 379,9 mil. lei sau cu 9,5 la sută mai mult faţă de nivelul anului 2013. Prevederile revizuite pe anul 2014 au fost realizate cu 37,1 mil. lei mai mult.

În anul 2014 în Sistemul Informaţional a SFS au fost înregistraţi 22053 contribuabili plătitori de TVA. Concomitent a crescut şi numărul contribuabililor care au achitat sume TVA considerabile la buget (mai mari de 1 mil. lei) cu 22 (de la 591 în anul 2013 pînă la 613 în anul 2014). Această situaţie este condiţionată de următorii factori:

- creşterea consumului intern şi micşorarea ponderii livrărilor la cota redusă în raport cu livrările impozitate la cota standard;

- majorări considerabile ale sumelor TVA achitate în buget, comparativ cu anul trecut, au înregistrat întreprinderile mari din domeniul radio-telecomunicaţiilor, domeniul producerii şi comercializării produselor alcoolice, domeniul producerii şi livrărilor produselor alimentare şi în domeniul comercializării petrolului.

Cota efectivă a TVA pe mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul republicii pentru anul 2014, în consumul final, a constituit 3,76% faţă de 3,53% în anul 2013.

Conform datelor statisticei, în anul 2014, importul total al mărfurilor a constituit 5317,0 mil. dolari SUA, comparativ cu 5492,4 mil. dolari SUA în anul 2013. Totodată, tendinţele negative ale restricţiilor impuse asupra exporturilor moldoveneşti, precum şi situaţia economică din regiune s-au accentuat la finele anului 2014, afectînd respectiv creşterea indicatorilor la importuri, fiind în descreştere cu circa 3,2 la sută dar nu cu 3,0 la sută creştere cum au fost planificate. De asemenea, în această perioadă, în structura mărfurilor importate a sporit volumul mărfurilor importate în zonele economice libere, în regim de perfecţionare activă.

Un impact negativ asupra încasărilor TVA la buget, îl au modificările operate în art.96 al Codului fiscal – cota TVA 8% (anterior 20%) la producţia din fitotehnie şi horticultură importată. În afară de aceasta s-au redus volumele cantitative a importurilor la unele categorii de mărfuri (băuturi, combustibil mineral, maşini şi echipamente, produse chimice şi organice, făinuri, îngrăşăminte minerale etc.).

Ca rezultat, încasările TVA la mărfurile importate au fost acumulate în anul 2014 în sumă de 10892,4 mil. lei sau la nivel de 99,0 la sută (cu 109,5 mil. lei mai puţin faţă de prevederile anuale). Comparativ cu anul 2013 încasările TVA la mărfurile importate s-au majorat cu 786,3 mil. lei sau cu 7,8 la sută.

Cota efectivă TVA la mărfurile importate în anul 2014, în importuri, a constituit 14,6%, practic rămînînd la nivelul anului 2013.

Pe parcursul anului 2014 restituirile TVA au constituit 2410,2 mil. lei, cu 99,2 mil. lei mai mult faţă de ce a fost prevăzut în buget. Comparativ cu anul precedent, sumele restituite au crescut cu 488,3 mil. lei sau cu 25,4 la sută. De asemenea s-a majorat şi numărul contribuabililor care au beneficiat de restituirea TVA de la 1144 în anul 2013 la 1214 în anul 2014.

Din suma totală (2410,2 mil. lei), sumele restituite pentru exportul de mărfuri au constituit 1362,4 mil. lei (1030,0 mil. lei în 2013), de la exportul serviciilor – 718,2 mil. lei (579,3 mil. lei în 2013), livrări efectuate la cota redusă a TVA – 65,5 mil. lei (50,6 mil. lei în 2013), energia termică, apa caldă, energia electrică – 24,2 mil. lei (31,2 mil. lei în 2013), livrări în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică sau investiţională – 33,6 mil. lei (31,6 mil. lei în 2013).

Conform art.101¹ din Codul fiscal, suma restituirilor TVA aferente investiţiilor capitale a constituit – 164,4 mil. lei (160,5 mil. lei în 2013).

În conformitate cu prevederile titlului III al Codului fiscal şi Legii pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, în anul 2014 agenţilor economici le-au fost acordate facilităţi fiscale la TVA, în suma totală de circa 3540,4 mil. lei, dintre care pentru:

• produsele petroliere destinate realizării prin unităţile comerciale a produselor petroliere, primite prin terminalul petrolier situat în Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” – 399,9 mil. lei;

• locuinţele, pămîntul, precum şi arenda acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective – 357,6 mil. lei;

• energia electrică importată şi livrată către reţelele de distribuţie sau importată de acestea, cu excepţia serviciilor de transport al energiei electrice importate – 331,1 mil. lei;

• serviciile financiare – 328,6 mil. lei;

• proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte – 287,1 mil. lei;

• serviciile medicale, materia primă medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizat la prepararea şi producerea medicamentelor – 275,5 mil. lei;

• tractoare agricole şi tehnică agricolă – 235,7 mil. lei;

• materia primă secundară, inclusiv deşeurile şi reziduurile de hîrtie de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă, de metale feroase şi neferoase – 203,4 mil. lei;

• active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar – 235,7 mil. lei;

• serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării, precum şi serviciile de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării – 142,6 mil. lei;

• comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free – 136,4 mil. lei;

• cazare în cămine şi serviciile comunale acordate populaţiei – 122,2 mil. lei.

Accize. În anul 2014, încasările accizelor (fără restituiri) au constituit 3687,5 mil. lei, cu 145,5 mil. lei sau cu 3,8 la sută mai puţin faţă de prevederile anuale.

Pe parcursul anului 2014 agenţilor economici le-au fost restituite accize în sumă de 259,4 mil. lei practic la nivelul anului 2013 (în 2013 – 261,6 mil. lei). Totodată numărul contribuabililor care au beneficiat de restituirea accizelor s-a majorat de la 28 în anul 2013 pînă la 32 în 2014.

În suma totală a veniturilor bugetului public naţional, ponderea încasărilor accizelor a constituit 8,1%, iar în PIB – 3,07%.

În total încasările de la accize (nete) s-au redus cu 147,8 mil. lei faţă de prevederile anuale şi au constituit 3428,1 mil. lei. În comparaţie cu anul 2013, încasările accizelor s-au redus cu 80,1 mil. lei sau 2,3 la sută. Reducerea încasărilor de la accize în perioada examinată faţă de prevăzut pe an şi perioada precedentă, se datorează în mare parte, din contul micşorării volumelor cantitative la bere, produsele din tutun şi al importurilor autoturismelor.

Încasările pe tipurile mărfurilor accizate în anii 2013-2014 se prezintă în tabelul următor.

Structura încasărilor pe mărfurile accizate în anii 2013-2014 (fără restituire) se prezintă în următoarele diagrame.

La situaţia din 31 decembrie 2014 în Sistemul Informaţional al SFS au fost înregistraţi 445 contribuabili plătitori de accize.

În suma totală a accizelor, încasarea accizelor la mărfurile produse pe teritoriul republicii a constituit 648,0 mil. lei sau 17,5 la sută şi la mărfurile importate – 3039,5 mil. lei sau 82,5 la sută. Prevederile anuale la mărfurile accizate, produse pe teritoriul republicii, au fost realizate la nivel de 102,7 la sută iar la mărfurile importate – 94,9 la sută. În comparaţie cu anul 2013, încasările accizelor la mărfurile produse pe teritoriul republicii s-au micşorat cu 63,2 mil. lei şi la mărfurile importate – cu 20,0 mil. lei.

Dinamica încasărilor accizelor în anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

În conformitate cu prevederile titlului IV al Codului fiscal, în anul 2014, agenţilor economici le-au fost acordate facilităţi fiscale la accize în sumă de 291,5 mil. lei, dintre care la mărfurile comercializate în magazinele duty-free – 281,0 mil. lei, şi alte facilităţi fiscale – 10,5 mil. lei.

Încasările impozitelor asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe în anul 2014 au însumat 1457,9 mil. lei, cu 104,5 mil. lei mai puţin (6,7 la sută) decît estimările precizate pe an (1562,4 mil. lei). Ponderea acestor venituri în suma totală a veniturilor bugetului public naţional a constituit 3,4%, iar în PIB – 1,31%. Comparativ cu anul 2013, aceste încasări s-au majorat cu 40,7 mil. lei sau cu 2,9 la sută.

Încasările la buget a taxelor vamale au însumat 1053,6 mil. lei, cu 95,8 mil. lei sau 1,3 la sută mai puţin faţă de prevederile anuale precizate. Comparativ cu anul 2013, încasările date s-au majorat cu 29,0 mil. lei sau 2,8 la sută.

E de menţionat, că încasarea de la taxa vamală a fost influenţată de aplicarea cu titlu provizoriu, începînd cu 1 septembrie 2014 a prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat de Parlament prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014. Costul pentru lunile septembrie-decembrie 2014 estimîndu-se la circa 103,2 mil. lei.

Pe parcursul anului 2014, s-au acordat facilităţi fiscale la taxele vamale în sumă de 1369,8 mil. lei, dintre care la importul mărfurilor conform Acordului de comerţ liber cu ţările CSI – 916,0 mil. lei, conform Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană – 100,1 mil. lei, la moneda naţională, valuta străină, precum şi hîrtiile de valoare – 149,4 mil. lei, la mărfurile plasate şi comercializate în magazinele duty-free – 34,3 mil. lei.

Încasările de la taxa pentru efectuarea procedurilor vamale au constituit 366,6 mil. lei, cu 1,4 mil. lei mai puţin decît a fost planul precizat pentru anul 2014 (368,0 mil. lei). Comparativ cu 2013 încasările de la taxa pentru efectuarea procedurilor vamale s-au majorat cu 17,2 mil. lei sau cu 4,9 la sută din contul fluctuaţiei cursului de schimb a monedei naţionale faţă de valutele străine. Facilităţile fiscale acordate în anul 2014 pentru efectuarea procedurilor vamale au constituit – 10,3 mil. lei.

Încasările de la taxele consulare, prestate de către instituţiile serviciilor diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au constituit 37,7 mil. lei, cu 7,3 mil. lei mai puţin decît prevederile anuale.

1.2 Alte taxe şi impozite

Suma încasărilor din alte taxe şi impozite pentru anul 2014 iniţial a fost aprobată în volum de 2078,4 mil. lei. Pe parcursul anului, în urma modificărilor introduse, planul precizat a constituit 3185,8 mil. lei. Conform dărilor de seamă, încasările au fost realizate în sumă de 3250,0 mil. lei, cu 64,2 mil. lei sau cu 2,0 la sută mai puţin decît suma prevăzută pe an. Ponderea acestora în suma totală a veniturilor bugetului public naţional a înregistrat 7,7% şi 2,91% în PIB.

Ponderea taxelor rutiere în aceste venituri reprezintă 15,9%, prevederile anuale s-au realizat la nivel de 98,1 la sută şi încasările în anul 2014 au constituit 516,8 mil. lei. Faţă de planul precizat încasările s-au redus cu 9,9 mil. lei, iar faţă de 2013 - cu 26,9 mil. lei.

E de menţionat că, la acest capitol, încasările au fost influenţate de modificările introduse în Regulamentul cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier (Hotărîrea Parlamentului nr.319 din 20 decembrie 2013), prin care au fost introduse modificări la punctul 1 lit.h) şi punctul 33, care stabilesc că taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, carnetele de drum la autorizaţiile multilaterale CEMT, se virează la conturile Agenţiei Naţionale Transport Auto (ANTA), pentru formarea bugetului anual al Agenţiei. La buget se transferă doar partea ce nu formează bugetul ANTA.

Din suma totală a încasărilor taxelor rutiere, încasările de la taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova a constituit 438,2 mil. lei sau 84,8 la sută, de la implementarea vinietei – 51,6 mil. lei sau 10,0 la sută, de la alte taxe stabilite prin lege – 27,0 mil. lei sau 15,2 la sută.

Încasările de la taxele pentru resursele naturale iniţial au fost aprobate în sumă de 34,9 mil. lei, ulterior fiind precizate, conform deciziilor organelor publice locale, în sumă de 41,1 mil. lei şi realizate la nivel de 37,6 mil. lei sau 91,5 la sută. Faţă de planul precizat neîncasările au constituit 3,5 mil. lei. În suma totală a acestor plăţi, 66,8 la sută sînt veniturile obţinute de la taxa pentru apă (plan precizat – 31,9 mil. lei, executat – 25,1 mil. lei), 1,5% – taxa pentru lemnul eliberat pe picior (plan precizat – 0,5 mil. lei, executat – 0,4 mil. lei), 31,1% – taxa pentru extragerea mineralelor utile (plan precizat – 8,5 mil. lei, executat – 11,7 mil. lei).

În conformitate cu prevederile titlului VIII al Codului fiscal, în anul 2014, agenţilor economici le-au fost acordate facilităţi fiscale la încasările de la taxele pentru resursele naturale în sumă de 17,0 mil. lei, dintre care 16,6 mil. lei la taxa pentru apă şi 0,4 la taxa pentru extragerea mineralelor utile de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar.

Încasările în buget de la taxa de licenţe pentru un anumit gen de activitate în anul 2014 au fost prevăzute iniţial în sumă de 472,5 mil. lei. Totodată conform Hotărîrii Guvernului nr.419 din 09.06.2014 “Cu privire la modificarea şi completarea anexelor nr.1 şi nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11 februarie 2013”, conform cărora vor fi realizate licenţe în perioada iulie-noiembrie 2014 la cererea furnizorilor care operează reţele de comunicaţii electronice mobile celulare şi expunerea la concurs a licenţelor pentru banda de frecvenţă extinsă suma încasărilor a fost majorată cu 780,3 mil. lei. Împreună cu modificările introduse de către APL, planul precizat a constituit 1252,2 mil. lei. Ca rezultat la buget au fost încasate 1303,2 mil. lei, cu 50,4 mil. lei mai mult. Comparativ cu anul 2013 încasările s-au majorat de 7,8 ori. Din suma totală 1157,1 mil. lei (echivalentul a 62,5 mil. Euro) a constituit sumele de la eliberarea licenţelor operatorilor telefoniei mobile ÎM “Orange Moldova” SA (25,5 mil. Euro echivalentul a 475,6 mil. lei), “Moldcell” SA (25,5 mil. Euro echivalentul a 469,8 mil. lei) şi SA “Moldtelecom” (11,5 mil. Euro echivalentul au 211,6 mil. lei). Încasările de la taxa de licenţă eliberate conform prevederilor Legii nr.451-XV din 30.07.2001 a constituit 146,1 mil. lei cu 3,6 mil. lei mai mult decît în anul 2013.

Alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate au fost încasate în sumă totală de 521,3 mil. lei. Suma aprobată iniţial a constituit 384,4 mil. lei şi precizată pe parcursul anului pînă la 503,4 mil. lei, cu 119,0 mil. lei mai mult. Faţă de prevederile anuale precizate, veniturile nominalizate au crescut cu 17,9 mil. lei sau cu 3,5 la sută, iar comparativ cu anul 2013 s-au redus cu 32,0 mil. lei sau 5,8 puncte procentuale.

Din suma totală încasată în 2014, soldul profitului net al Băncii Naţionale a Moldovei transferat în buget a constituit 125,0 mil. lei, care iniţial a fost aprobat în sumă de 21,5 mil. lei.

Suma totală a altor venituri din activitatea de întreprinzător şi proprietate include: dividendele aferente cotei de participare a statului şi autorităţilor publice locale în societăţi pe acţiuni – 93,3 mil. lei (planul precizat – 122,5 mil. lei, executarea – 76,1 la sută din prevederi), dintre care la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 7,3 mil. lei (executarea 104,3 la sută din prevederi), defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat – 43,5 mil. lei (136,2 la sută din prevederi).

Totodată, conform Hotărîrii Guvernului nr.482 din 25.06.2014, unele întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni cu cota majoră a statului au fost scutite de la defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2013 cu suma de 24,2 mil. lei, inclusiv pe întreprinderi de stat cu 12,4 mil. lei şi pe societăţi pe acţiuni cu 11,8 mil. lei. Dobînzile de la creditele acordate de la bugetul de stat, dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale şi conturile de depozit în instituţiile bancare au însumat 105,2 mil. lei (130,7% din prevederi), plata pentru toate tipurile de chirie/arendă a terenurilor agricole şi neagricole şi patrimoniului public – 109,5 mil. lei (106,7% din prevederi), taxa pentru patenta de întreprinzător – 37,0 mil. lei (103,6% din prevederi).

Veniturile de la taxele şi plăţile administrative (fără taxele locale) au fost realizate în sumă de 253,5 mil. lei. Acumulările de la aceste taxe şi plăţi s-au realizat mai mult cu 14,4 mil. lei faţă de prevederile anuale, iar faţă de anul 2013 – cu 28,6 mil. lei mai puţin. În structura acestor venituri sînt incluse: încasările taxei de stat – 156,0 mil. lei (106,8 la sută din prevederi), taxa specială pentru asigurarea stabilităţii financiare – 37,7 mil. lei (100% din prevederi), încasări de la investitorii sau proprietarii construcţiilor pentru elaborarea documentelor normative în construcţie – 9,9 mil. lei (83,9 la sută din prevederi), mijloacele încasate în legătură cu excluderea terenurilor din circuitul agricol – 4,1 mil. lei (81,1 la sută din prevederi), mijloacele încasate în fondul de risc – 8,3 mil. lei (116,9 la sută din prevederi), taxele pentru dezvoltarea culturilor nucifere – 6,3 mil. lei (98,0 la sută din prevederi), încasările din salariul net al executantului serviciului civil – 3,6 mil. lei (128,6 la sută din prevederi), alte încasări – 27,6 mil. lei (123,8 la sută din prevederi).

Alte încasări în bugetul asigurărilor sociale de stat au constituit 3,7 mil. lei (suma precizată – 3,4 mil. lei) şi au fost îndeplinite la nivel de 108,8 la sută. În suma totală a acestor venituri se includ dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare – 1,7 mil. lei şi alte venituri – 2,0 mil. lei.

Alte încasări în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au constituit 20,6 mil. lei şi au fost îndeplinite cu 10,2 mil. lei mai mult (suma precizată – 10,4 mil. lei). În suma totală a acestor încasări se includ dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare – 18,1 mil. lei, alte venituri – 2,5 mil. lei.

Amenzile şi sancţiunile administrative au constituit 243,7 mil. lei (109,6 la sută faţă de prevederi). Comparativ cu anul 2013, încasările de la aplicarea normelor prevăzute în Codul fiscal, Codul contravenţional şi alte acte normative, s-au majorat cu 25,1 mil. lei sau cu 11,5 la sută. Din suma totală, amenzile şi sancţiunile aplicate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 59,0 mil. lei, amenzile şi sancţiunile administrative aplicate conform prevederilor Codului contravenţional – 45,6 mil. lei, aplicate de Inspectoratul Naţional de Patrulare şi Inspectoratele Generale de Poliţie – 37,1 mil. lei, amenzile aplicate de Inspectoratul Naţional de Patrulare şi subdiviziunile Inspectoratului General de Poliţie cu ajutorul foto-video – 49,7 mil. lei, aplicate de instanţele judecătoreşti – 27,2 mil. lei, amenzile şi sancţiunile pecuniare aplicate de Serviciul Vamal – 6,2 mil. lei, amenzile aplicate de Inspecţia financiară – 3,5 mil. lei, încasările de la vînzarea averii şi valutei confiscate – 2,4 mil. lei, amenzile aferente plăţilor la BASS – 2,3 mil. lei, amenzile şi sancţiunile administrative ale FAOAM – 2,2 mil. lei, amenzile aplicate de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor – 2,3 mil. lei, alte amenzi aplicate de către alte organe abilitate – 6,2 mil. lei.

Taxele locale au fost acumulate în sumă de 362,8 mil. lei. Faţă de prevederile anuale încasările din taxele locale nu s-au realizat cu 41,3 mil. lei sau la nivel de 89,8 la sută. Aceste neîncasări se explică prin faptul că, pe parcursul anului curent, prevederile Titlului VII “Taxele locale” al Codului fiscal au fost modificate:

- prin Legea nr.324 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2014, care prin hotărîrea Curţii Constituţionale nr.2 din 28 ianuarie 2014 modificările au fost declarate neconstituţionale;

- prin Legea nr.47 din 27 martie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative – intrată în vigoare la 25 aprilie 2014.

Astfel, avînd în vedere faptul modificărilor efectuate, care pentru taxele locale pot fi aplicate numai după aprobarea de către consiliile locale şi intră în vigoare de la data aducerii la cunoştinţa publică prin publicarea sau prin afişare în locuri publice, iar cele cu caracter individual – la data comunicării persoanelor vizate, respectînd toate procedurile legale, taxele locale nu au fost posibile de a fi stabilite şi aplicate în timp util. Totodată, comparativ cu anul 2013, încasările din taxele locale s-au majorat cu 35,9 mil. lei sau cu 11,0 la sută.

În structura taxelor locale, ponderea preponderentă a constituit taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări de servicii – 57,0% (prevăzut – 221,6 mil. lei, executat – 206,7 mil. lei), taxa pentru amenajarea teritoriului – 15,6% (prevăzut – 57,4 mil. lei, executat – 56,7 mil. lei), taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto – 7,0% (prevăzut – 27,6 mil. lei, executat – 25,3 mil. lei), taxa de piaţă – 7,3% (prevăzut – 34,1 mil. lei, executat – 26,4 mil. lei), taxa pentru dispozitivele publicitare şi taxa de amplasare a publicităţii – 6,4% (prevăzut – 33,9 mil. lei, executat – 23,3 mil. lei), taxa pentru cazare – 3,2% (prevăzut – 10,2 mil. lei, executat – 11,6 mil. lei). Pe parcursul anului 2014 au fost acordate facilităţi fiscale la taxele locale în sumă de 4,6 mil. lei.

1.3. Granturi

În anul 2014, prevederile iniţiale anuale pentru debursarea granturilor au constituit 2476,5 mil. lei. Pe parcursul anului din partea donatorilor interni şi externi, au fost luate decizii pentru majorarea debursării granturilor pînă la 4212,3 mil. lei. În realitate, la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost debursate granturi în sumă de 4127,1 mil. lei, dintre care: granturile externe pentru susţinerea bugetului – 1606,5 mil. lei, granturile externe pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe – 2307,1 mil. lei şi granturile externe pentru instituţiile publice – 132,9 mil. lei. Granturile interne au constituit 80,6 mil. lei, dintre care pentru instituţiile publice 80,0 mil. lei, pentru proiecte finanţate din surse externe (cofinanţare) – 0,6 mil. lei.

Iniţial, pentru suportul bugetar au fost aprobate granturi în sumă de 1046,8 mil. lei (echivalent 59,4 mil. Euro). Pe parcursul anului 2014, conform deciziilor primite de către Comisia Europeană aferente executării prevederilor acordurilor încheiate (sectorul apă şi canalizare, sectorul energetic, sectorul justiţiei, sectorul rural, sectorul sănătăţii, construcţia gazoductului Iaşi – Chişinău), semnarea acordurilor noi cu Comisia Europeană în domeniul reformelor politicii finanţelor publice, instituirii ZLSAC, implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize şi Guvernului Romîniei pentru renovarea Muzeului Naţional de Arte precum şi alinierea sumelor prevăzute la cursul de schimb valutar, suma granturilor a constituit 1614,6 mil. lei (87,4 mil. Euro). Real granturile debursate au însumat 1606,5 mil. lei (85,9 mil. Euro) sau la nivel de 99,5 la sută.

Granturi pentru finanţarea proiectelor din surse externe iniţial au fost aprobate în sumă de 1405,1 mil. lei (107,5 mil. dolari SUA). Pe parcursul anului, reieşind din nivelul executării lucrărilor şi efectuarea achiziţiilor pe proiecte în curs de execuţie, precum şi iniţierea proiectelor la nivel local sumele precizate pentru debursări au constituit 2384,5 mil. lei (177,3 mil. dolari SUA) sau cu 979,4 mil. lei mai mult faţă de prevederile iniţiale. În afară de aceasta, pentru finanţarea acestor proiecte au participat şi investitorii autohtoni cu suma granturilor de 7,5 mil. lei. Real au fost debursate granturi externe în sumă de 2307,1 mil. lei (169,4 mil. dolari SUA) şi interne în sumă de 0,6 mil. lei. Nivelul executării a constituit 96,8 la sută. Donatorii principali de granturi pentru proiecte finanţate din surse externe au fost Banca Mondială (2,6%), Fondul Global (1,4%), Comisia Europeană (43,4%), Guvernul SUA (36,3%), Guvernul Germaniei (1,6%).

Pentru instituţiile publice, pe parcursul anului 2014, de la donatorii externi şi investitorii autohtoni, au fost debursate granturi în sumă de 213,0 mil. lei (planul aprobat iniţial 24,6 mil. lei, planul precizat 205,6 mil. lei).

La capitolul atragerii granturilor externe în anul 2014 au fost semnate 13 acorduri de granturi externe, (inclusiv Amendamente la Acordurile de grant) în sumă totală de aproximativ 184,8 mil. dolari SUA, inclusiv pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe au fost contractate 6 granturi în sumă totală de 12,7 mil. dolari SUA şi 7 granturi acordate pentru susţinerea bugetului de stat în sumă totală de 172,1 mil. dolari SUA.

Proiecte finanţate din surse externe

► Banca Mondială

1. Grantul acordat de către Banca Mondială pentru finanţarea Proiectului “Modernizarea administrării fiscale (TAMP)”, în valoare de 0,3 mil. dolari SUA;

2. Grantul acordat de către Banca Mondială pentru finanţarea Proiectului “Ameliorarea Competitivităţi II”, în valoare de 0,5 mil. dolari SUA;

3. Grantul acordat de către Banca Mondială în vederea realizării “Suportului pentru operaţiunile de proiect ale Oficiului Finanţării de Carbon” în valoare de 0,2 mil. dolari SUA;

► Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă

4. Grantul acordat de către Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă pentru finanţarea “Programului Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă”, în valoare de 28,6 mil. DKK (echivalentul a 4,9 mil. dolari SUA);

5. Grantul acordat de către Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă pentru finanţarea “Programului Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (IFADVI)”, în valoare de 4,8 mil. dolari SUA;

► Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei

6. Amendamentul nr.2 la Acordul de grant acordat de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei pentru realizarea Proiectului “Modernizarea servcilor publice locale în Republica Moldova”, în valoare de 1,5 mil. Euro (echivalentul a 2,0 mil. dolari SUA).

Susţinerea bugetului

► Comisia Europeană

7. Grantul acordat de către Comisia Europeană pentru realizarea “Programului de suport pentru reformele politicii finanţelor publice din Republica Moldova”, în valoare de 33,0 mil. Euro (echivalentul a 41,8 mil. dolari SUA);

8. Grantul acordat de către Comisia Europeană pentru realizarea “Programului de suport al instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în Republica Moldova”, în valoare de 25,0 mil. Euro (echivalentul a 31,2 mil. dolari SUA);

9. Grantul acordat de către Comisia Europeană pentru realizarea “Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize”, în valoare de 20,0 mil. Euro (echivalentul a 27,1 mil. dolari SUA);

10. Grantul acordat de către Comisia Europeană pentru realizarea “Programul de suport al implementării reformei învăţămîntului vocaţional/tehnic din Republica Moldova”, în valoare de 25,0 mil. Euro (echivalentul a 34,3 mil. dolari SUA);

11. Amendamentul nr.2 la Acordul de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind “Programul de susţinere a politicilor de sector în domeniul apelor”, în valoare de 6,1 mil. Euro (echivalent a 7,8 mil. dolari SUA);

12. Amendamentul nr.2 la Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind “Programul de Suport bugetar în domeniul reformei sectorului energetic”, în valoare de 10,0 mil. Euro (echivalent a 13,5 mil. dolari SUA);

13. Amendamentul nr.2 la Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind “Programul de stimulare economică în zonele rurale”, în valoare de 12,0 mil. Euro (echivalent a 16,4 mil. dolari SUA).

La capitolul intrări de granturi externe, iniţial a fost planificată suma de 2450,3 mil. lei (187,6 mil. dolari SUA), inclusiv: 1403,5 mil. lei (107,5 mil. dolari SUA) – intrări de granturi destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 1046,8 mil. lei (80,1 mil. dolari SUA) – intrări de granturi externe destinate susţinerii bugetului.

Ulterior, aceste sume au fost rectificate, intrările de granturi externe constituind 3909,6 mil. lei (292,4 mil. dolari SUA), inclusiv: 2295,0 mil. lei (171,6 mil. dolari SUA) – intrări de granturi externe destinate realizării proiectelor finanţate din surse externe şi 1614,6 mil. lei (120,8 mil. dolari SUA) – intrări de granturi externe destinate susţinerii bugetului.

Pe parcursul anului 2014 au avut loc intrări de granturi externe în sumă totală de 3825,8 mil. lei (268,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o executare de 97,9% din suma anuală precizată, dintre care:

► pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe – 2219,3 mil. lei (echivalentul a 157,0 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 58,0% din suma totală de intrări din granturi externe şi o executare de 96,7% faţă de suma rectificată pe an;

► pentru susţinerea bugetului – 1606,5 mil. lei (echivalentul a 111,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă 42,0% din suma totală de intrări din granturi externe şi o executare de 99,5% faţă de suma rectificată pe an.

Pe parcursul anului 2014, suma totală a intrărilor de granturi destinată realizării proiectelor finanţate din surse externe, precum şi susţinerii bugetului a reprezentat o pondere de 13,8% din suma totală a veniturilor bugetului de stat, şi o pondere de 13,0% din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat. Totodată, granturile externe destinate susţinerii bugetului au reprezentat o pondere de 6,6% din suma veniturilor pe componenta de bază ale bugetului de stat şi 6,6% din suma cheltuielilor pe componenta de bază ale bugetului de stat.

În structura intrărilor de granturi externe pe donatori, ponderea cea mai mare o deţine Comisia Europeană cu 1662,3 mil. lei (echivalentul a 115,4 mil. dolari SUA), urmată de Guvernul SUA cu 1390,6 mil. lei (echivalentul a 96,9 mil. dolari SUA), Guvernul Romîniei cu 542,1 mil. lei (echivalentul a 39,7 mil. dolari SUA), Banca Mondială cu 99,1 mil. lei (echivalentul a 7,1 mil. dolari SUA), Guvernul Germaniei cu 62,2 mil. lei (echivalentul a 4,2 mil. dolari SUA), urmat de Fondul Global - 53,4 mil. lei (echivalentul a 3,7 mil. dolari SUA) precum şi alţi donatori cu o pondere mai mică.

Analizînd volumul intrărilor de granturi externe după structura donatorilor putem constata că ponderea cea mai mare revine Comisiei Europene (43,4%), urmată de Guvernul SUA (36,3%), Guvernul Romîniei (14,2%), Banca Mondială (2,6%), Guvernul Germaniei (1,6%) şi Fondul Global (1,4%).

1.4 Neplăţile la buget

La situaţia din 31 decembrie 2014, restanţele agenţilor economici la plăţile în bugetul public naţional (fără penalităţi, amenzi, plăţi prolongate) au însumat 1876,3 mil. lei. Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2013, restanţele la bugetul public naţional s-a majorat cu 10,9 la sută sau cu 185,1 mil. lei.

Restanţele la plăţile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat, la general s-au majorat cu 169,9 mil. lei sau cu 11,3 la sută, inclusiv pe plăţile la bugetul de stat cu 83,2 mil. lei sau cu 15,6 la sută, pe plăţile la fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală - cu 4,2 mil. lei sau cu 22,8 la sută, pe plăţile la bugetul asigurărilor sociale de stat - cu 122,3 mil. lei sau cu 17,3 la sută.

Totodată, pe plăţile la bugetele UAT administrate de Serviciul Fiscal de Stat s-a înregistrat o diminuare cu 39,8 mil. lei sau cu 14,6 la sută.

Restanţele la impozitele şi taxele administrate de către Serviciul Vamal s-au majorat cu 15,2 mil. lei sau cu 8,1 la sută mai mult faţă de anul precedent.

În structura restanţelor, partea preponderentă o deţine plăţile la impozitele şi taxele administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat – 89,2% (1674,5 mil. lei). Restanţelor la impozitele şi plăţile administrate de către Serviciul Vamal le revin 10,8% (201,8 mil. lei).

În volumul total al restanţelor, restanţele faţă de bugetul de stat au constituit – 618,5 mil. lei (33,0% din suma totală), la bugetele UAT – 203,2 mil. lei (10,8% din suma totală), bugetul asigurărilor sociale de stat – 830,1 mil. lei (44,2% din suma totală), fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 22,7 mil. lei (1,2% din suma totală).

În aspect teritorial, cele mai mari majorări ale restanţelor s-au admis la:

• bugetul de stat – restanţele s-au majorat în 14 IFS teritoriale, cele mai mari majorări înregistrînd IFS pe mun. Chişinău – 26,2 la sută, mun. Bălţi – 5,8 la sută, pe raioanele Dubăsari – 96,5 la sută, Orhei – 21,3 la sută, Făleşti – 19,6 la sută, Anenii-Noi –19,5 la sută, Sîngerei – 15,9 la sută, Donduşeni – 4,4 ori, Glodeni – 2,3 ori, Basarabeasca – 2,3 ori.

• bugetul unităţilor administrativ-teritoriale – au înregistrat majorări de restanţe 17 IFS teritoriale, cele mai mari majorări înregistrînd IFS Făleşti – 86,9 la sută, Călăraşi – 60,9 la sută, Drochia – 58,4 la sută, Dubăsari – 48,5 la sută, Cantemir – 37,2 la sută, Hînceşti – 35,5 la sută, Glodeni – 35,2 la sută, Nisporeni – 30,6 la sută, Ialoveni – 21,4 la sută, Soroca – 20,7 la sută, Orhei – 19,7 la sută.

• bugetul asigurărilor sociale de stat – au înregistrat majorări de restanţe 30 IFS teritoriale, cele mai mari majorări înregistrînd IFS pe mun. Chişinău – 21,9 la sută, mun. Bălţi – 36,0 la sută, pe UTA Găgăuzia – 32,1 la sută, pe raioanele Cantemir – 39,7 la sută, Donduşeni – 26,0 la sută, Floreşti – 25,8 la sută, Soroca – 23,2 la sută, Călăraşi – 17,0 la sută.

• fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – au înregistrat majorări de restanţe 22 IFS teritoriale, cele mai mari majorări înregistrînd IFS pe mun. Chişinău – 26,1 la sută, pe UTA Găgăuzia – 48,9 la sută, raioanele Anenii Noi – 54,4 la sută, Soroca – de 6,8 ori, Ştefan-Vodă – 4,4 ori, Căuşeni – 3,2 ori, Făleşti – de 2 ori.

Printre factorii care au contribuit la majorarea neplăţilor la buget sînt:

• calcularea sumelor în urma controalelor fiscale, inclusiv prin metode indirecte, care sînt deseori contestate;

• neachitarea în termen a obligaţiei fiscale din cauza situaţiei economice precare la entităţile economice, precum şi eschivarea de la plată;

• o bună parte din agenţii economici care admit restanţă nu dispun de patrimoniu (sau este gajat), au activitate stopată, sau lipsesc persoanele cu funcţii de răspundere.

Pe parcursul anului 2014, în urma aplicării măsurilor de executare silită au fost încasaţi 482,0 mil. lei sau cu 12,4 mil. lei mai mult decît în anul 2013 sau cu 2,6 la sută mai mult.

Astfel, pe parcursul anului 2014:

- au fost ridicate mijloace băneşti din casieriile agenţilor economici restanţieri în sumă de 74,6 mil. lei;

- au fost încasate mijloace băneşti de la conturile bancare ale contribuabililor restanţieri, precum şi ale debitorilor acestora în sumă de 373,6 mil. lei;

- au fost sechestrate bunuri în valoare de 29,0 mil. lei;

- s-au comercializat bunuri sechestrate în valoare de 4,7 mil. lei;

- au fost restituite bunuri în urma achitării benevole, în valoare de 29,1 mil. lei.

Concomitent, au fost suspendate operaţiunile la conturile bancare la 13446 agenţi economici, fiind înaintate 19255 de dispoziţii de suspendare.

Structura restanţelor la plăţile la buget, pe tipuri de impozite şi taxe (fără amenzi şi penalităţi), la finele anului 2014, se prezintă în tabelul următor.

Întru acordarea sprijinului necesar contribuabililor în direcţia reanimării activităţii acestora, de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale au fost încheiate, conform prevederilor art.180 din Codul fiscal, 588 de contracte de eşalonare sau amînare a termenului de stingere a obligaţiilor fiscale (164 contracte – au fost reziliate), în sumă totală de 107,1 mil. lei. În afară de aceasta organele Serviciului Vamal au încheiat contracte privind prelungirea termenului de plată a TVA în sumă de 3,3 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2014, restanţele la achitarea sancţiunilor financiare la buget s-au cifrat în sumă de circa 397,6 mil. lei, inclusiv sancţiunile financiare aplicate de Serviciul Fiscal – 371,0 mil. lei şi Serviciul Vamal – 26,6 mil. lei, iar suma restanţelor la majorările de întîrziere neachitate a constituit 633,5 mil. lei, inclusiv aplicate de Serviciul Fiscal – 525,8 mil. lei şi aplicate de Serviciul Vamal – 107,7 mil. lei.

Totodată, în temeiul Legii nr.167 din 21 iulie 2014 privind preluarea unei datorii de către stat, şi în conformitate cu prevederile art.172 şi art.178 din Codul fiscal datoria SRL ”Glorinal” faţă de bugetul public naţional a fost anulată în mărime de 15,3 mil. lei.

Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2014, suma totală a restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul public naţional (suma principală, sumele prolongate, eşalonate, penalităţi şi sancţiuni financiare) a constituit 3017,8 mil. lei şi s-a majorat comparativ cu 31 decembrie 2013 cu 242,5 mil. lei sau cu 8,6 la sută.

2. Executarea părţii de cheltuieli a bugetului public naţional

Partea de cheltuieli a bugetului public naţional în anul 2014 iniţial a înglobat 43368,8 mil. lei, care pe parcursul anului a fost majorată cu 3795,5 mil. lei (ţinînd cont de transferurile între bugete), dintre care cheltuielile bugetului de stat – cu 2763,2 mil. lei, cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – cu 2388,4 mil. lei, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală – cu 115,3 mil. lei şi 80,9 mil. lei, respectiv. Astfel, cheltuielile bugetului public naţional, cu modificările efectuate, au fost precizate în sumă de 47164,3 mil. lei, fiind realizate în sumă de 44393,1 mil. lei sau la nivel de 94,1% din prevederile anuale.

Conform rapoartelor anuale, comparativ cu prevederile incluse în bugetele respective, au fost neexecutate 2771,2 mil. lei dintre care la bugetul de stat – 1633,2 mil. lei, la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 897,2 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 251,7 mil. lei şi 225,0 mil. lei, respectiv.

În aspectul tipurilor de bugete se constată că, la un nivel mai jos decît cel mediu de realizare pe bugetul public naţional (94,1%), au fost realizate cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – 92,7 la sută.

În aspect funcţional, la nivel mai jos decît media pe bugetul public naţional (94,1%), s-au valorificat alocaţiile bugetare în ramurile: completarea rezervelor de stat - 19,0%, complexul pentru combustibil şi energie – 42,7% (din contul proiectelor finanţate din surse externe ale bugetului de stat, precum şi nevalorificării cheltuielilor la componenta de bază a bugetului de stat), gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe – 88,6% (din contul proiectelor finanţate din surse externe şi componentei de bază a BUAT), învăţămînt – 91,1% (din contul proiectelor finanţate din surse externe ale bugetului de stat, precum şi componentei de bază a BUAT), agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor – 91,2% (din contul proiectelor finanţate din surse externe ale bugetului de stat), cultură, artă, sport şi activităţi pentru tineret – 91,3%, (din contul componentei de bază atît a BUAT cît şi a bugetului de stat), şi justiţie – 92,1% (din contul componentei de bază şi a mijloacelor speciale ale bugetului de stat). Explicaţiile de rigoare privind executarea cheltuielilor bugetului de stat se conţin în capitolul IV.B al prezentului Raport.

În valoare nominală, cheltuielile bugetului public naţional în anul 2014 au depăşit cu 5741,8 mil. lei sau cu 14,9% nivelul anului 2013 şi cu 9019,6 mil. lei sau cu 25,5% – nivelul anului 2012. În raport cu PIB, cheltuielile publice au constituit 39,8% şi denotă o creştere de 1,3 puncte procentuale faţă de anul 2013 şi o descreştere de 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2012.

Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2012-2014, se prezintă în diagrama următoare.

În aspectul structurii cheltuielilor bugetului public naţional, în anul 2014 comparativ cu anul 2013 se atestă o descreştere cu 0,6 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor bugetului de stat şi a ponderii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), cu 0,4 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) şi o creştere cu 1,6 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (BUAT).

Structura cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2013-2014 pe tipuri de bugete (ţinînd cont de transferurile între bugete) se prezintă în următoarele diagrame.

Ţinînd cont de structura sectorială a cheltuielilor, bugetul rămîne orientat social. Pentru blocul social de cheltuieli în anul 2014 s-au utilizat 65,4% din cheltuielile publice, pentru cele de ordin economic – 17,2%, pentru apărare, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 5,8%, pentru serviciile de stat cu destinaţie generală – 4,9%, pentru justiţie – 1,4% şi pentru serviciul datoriei de stat – 1,3%.

Structura cheltuielilor bugetului public naţional în aspect funcţional, în anii 2012 – 2014 (ca % în cheltuielile totale) se prezintă în diagrama următoare.

Datele privind executarea bugetului public naţional pe clasificaţia funcţională se prezintă în Formularul nr.10 la Raport.

În aspectul categoriilor economice, cheltuielile curente iniţial au fost stabilite în sumă de 35455,7 mil. lei, fiind majorate pe parcursul anului pînă la 36326,6 mil. lei şi realizate în sumă de 35073,6 mil. lei sau la nivel de 96,6% faţă de prevederi.

Pentru cheltuieli capitale au fost prevăzute iniţial mijloace în sumă de 7915,6 mil. lei, fiind majorare ulterior pînă la 10959,6 mil. lei, fiind realizate în sumă de 9488,8 mil. lei sau la nivel de 86,6% faţă de prevederi.

Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2012-2014, în aspect economic, se prezintă în tabelul următor.

Comparativ cu anul 2013, cheltuielile curente s-au majorat în sumă nominală cu 3433,6 mil. lei sau cu 10,9%, dar s-au micşorat ca pondere în cheltuielile totale cu 2,9 puncte procentuale.

La rîndul său, s-au majorat şi cheltuielile capitale, în valoare nominală cu 2371,1 mil. lei, sau cu 33,3%, ca pondere în suma totală cu 3,0 puncte procentuale, şi ca pondere în PIB - cu 1,4 puncte procentuale, asigurînd astfel tendinţa spre dezvoltare a cheltuielilor bugetului. Această creştere se datorează implementării proiectelor finanţate din surse externe cît şi majorării cheltuielilor capitale ale bugetelor UAT, în special din contul transferurilor de la bugetul de stat pentru aceste scopuri.

3. Rezultatele executării bugetului public naţional (deficit/excedent şi sursele de finanţare)

Iniţial, deficitul bugetului public naţional pentru anul 2014 a fost estimat în sumă de 2861,2 mil. lei sau la nivel de 2,7% din PIB.

În condiţiile revizuirii veniturilor, cheltuielilor şi a surselor de finanţare a deficitului pe parcursul anului 2014, deficitul bugetului public naţional pe anul 2014 estimat a constituit circa 4217,0 mil. lei, sau 3,9% din PIB.

Executarea bugetului public naţional s-a încheiat cu un deficit bugetar în sumă de 1946,3 mil. lei, faţă de prevederile anuale în sumă de 4217,0 mil. lei. Raportat la PIB, deficitul menţionat reprezintă 1,7%, rămînînd la nivelul anului 2013.

Sursele de finanţare a deficitului bugetului public naţional s-au constituit din: venituri de la valorile mobiliare de stat emise pe piaţa primară în sumă de 492,7 mil. lei, răscumpărarea VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 93,1 mil. lei, împrumuturile debursate de către donatorii externi şi creditorii interni – 2449,8 mil. lei, mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public – 427,6 mil. lei, alte surse interne – 104,2 mil. lei (diferenţa dintre cursul de schimb, mijloacele intrate temporar în posesia instituţiilor, plăţi-garanţie şi plăţi în avans, mijloace de la valorificarea activelor BC “Investprivatbank” SA). În anul de raportare au fost onorate obligaţiuni faţă de creditorii interni şi externi în sumă de 1000,8 mil. lei. Totodată, sursele suplimentare au rămas la conturile bugetelor respective, în sumă de 434,1 mil. lei.

Bugetul de stat, cu modificările operate pe parcursul anului, a fost prevăzut cu un deficit în sumă de 2782,1 mil. lei. Conform rezultatelor executării bugetului de stat suma acestuia a constituit 1630,2 mil. lei. Deficitul a fost finanţat din sursele interne şi externe ale bugetului de stat.

La bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a fost prevăzut un deficit în sumă de 1086,1 mil. lei, dar în urma executării anuale s-a înregistrat un deficit în sumă de 260,5 mil. lei. Deficitul a fost finanţat din sursele interne şi externe a bugetelor respective.

Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 a fost încheiat cu un excedent în sumă de 9,3 mil. lei, în condiţiile că acest buget a fost aprobat cu un deficit de 78,8 mil. lei. Cu suma excedentului au fost majorate mijloacele băneşti la conturi.

Executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală s-a soldat cu un deficit în sumă de 41,8 mil. lei, faţă de cel prevăzut în sumă de 250,0 mil. lei. Deficitul a fost finanţat din contul utilizării mijloacelor băneşti la conturile acestui buget.

La situaţia din 31 decembrie 2014, soldurile mijloacelor la conturile bugetelor de toate nivelurile s-au majorat faţă de situaţia din 31 decembrie 2013 cu 434,1 mil. lei şi au însumat 3249,6 mil. lei, inclusiv pe bugete:

• bugetul de stat – 2106,3 mil. lei (s-a majorat cu 486,2 mil. lei faţă de 31.12.2013);

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 812,5 mil. lei (s-a redus cu 19,6 mil. lei faţă de 31.12.2013);

• bugetul asigurărilor sociale de stat – 88,1 mil. lei (s-a majorat cu 9,3 mil. lei faţă de 31.12.2013);

• fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 242,7 mil. lei ( s-a redus cu 41,8 mil. lei faţă de 31.12.2013).

4. Datoria publică

La situaţia din 31 decembrie 2014, soldul datoriei sectorului public¹ a fost format din 1731,0 mil. dolari SUA datorie externă a sectorului public şi 9532,3 mil. lei datorie internă a sectorului public.

___________________________

¹ Soldul datoriei sectorului public exprimat în lei, la situaţia din 31.12.2014, a constituit 36562,8 mil. lei.

Soldul datoriei externe a sectorului public, la situaţia din 31 decembrie 2014, s-a diminuat cu 43,9 mil. dolari SUA sau cu 2,5%, comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013 şi a fost format din:

1) Datoria de stat externă – 1306,1 mil. dolari SUA;

2) Datoria externă a BNM – 390,7 mil. dolari SUA;

3) Datoria externă a întreprinderilor din sectorul public – 20,0 mil. dolari SUA;

4) Datoria externă a UAT – 14,2 mil. dolari SUA.

Conform datelor privind PIB-ul operativ pentru anul 2014, ponderea datoriei externe a sectorului public în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 24,2%, înregistrînd o majorare în raport cu sfîrşitul anului 2013 cu 1,1 p.p.

Modificarea soldului datoriei externe a sectorului public, exprimat în dolari SUA, la situaţia din 31 decembrie 2014 în comparaţie cu sfîrşitul anului 2013, este condiţionată de diminuarea soldului componentelor care formează datoria externă a sectorului public, cu excepţia datoriei de stat externe. Astfel, în cea mai mare măsură s-a diminuat soldul datoriei externe a BNM - cu 54,4 mil. dolari SUA, după care urmează diminuarea soldului datoriei externe a întreprinderilor din sectorul public - cu 4,7 mil. dolari SUA şi soldului datoriei externe a UAT - cu 0,8 mil. dolari SUA. Soldul datoriei externe de stat, pe parcursul anului 2014, s-a majorat cu 15,9 mil. dolari SUA.

În structura datoriei externe a sectorului public pe componente, partea majoră îi revine datoriei de stat externe - cu ponderea de 75,5%, urmată de datoria externă a BNM – 22,6%, datoria externă a întreprinderilor din sectorul public – 1,2% şi datoria externă a UAT – 0,8%. Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013, se observă majorarea ponderii datoriei de stat externe cu 2,8 p.p. şi respectiv diminuarea ponderii datoriei externe a BNM cu 2,5 p.p., datoriei externe a întreprinderilor din sectorul public cu 0,2 p.p., şi a datoriei externe a UAT cu 0,02 p.p.

Soldul datoriei interne a sectorului public, la situaţia din 31 decembrie 2014, s-a majorat cu 760,1 mil. lei sau 8,7%, comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013 şi a fost format din:

1) Datoria de stat internă – 7075,4 mil. lei;

2) Datoria internă a întreprinderilor din sectorul public – 2393,5 mil. lei;

3) Datoria internă a UAT – 63,5 mil. lei.

Conform datelor privind PIB-ul operativ pentru anul 2014, ponderea datoriei interne a sectorului public în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 8,5%, înregistrînd o diminuare cu 0,2 p.p., în raport cu ponderea înregistrată la sfîrşitul anului 2013.

Modificarea soldului datoriei interne a sectorului public, la situaţia din 31 decembrie 2014 în comparaţie cu sfîrşitul anului 2013, este condiţionată de majorarea soldului tuturor componentelor care formează datoria internă a sectorului public. Astfel, în cea mai mare măsură s-a majorat soldul datoriei de stat internă - cu 399,6 mil. lei, după care urmează soldul datoriei interne a întreprinderilor din sectorul public - cu 354,4 mil. lei şi soldul datoriei interne a UAT - cu 6,2 mil. lei.

În structura datoriei interne a sectorului public pe componente, partea majoră îi revine datoriei de stat interne - cu ponderea de 74,2%, urmată de datoria internă a întreprinderilor din sectorul public - 25,1% şi datoria internă a UAT - 0,7%.

Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013, este de menţionat majorarea ponderii datoriei interne a întreprinderilor din sectorul public cu 1,9 p.p. şi a ponderii datoriei interne a UAT cu 0,01 p.p. şi respectiv diminuarea ponderii datoriei de stat interne cu 1,9 p.p.

În ce priveşte, arieratele la împrumuturile sectorului public, acestea au înregistrat la 31 decembrie 2014, valoarea de 501,4 mil. lei, fiind formate în totalitate din arieratele la împrumuturile interne ale întreprinderilor din sectorul public şi ale UAT. Comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013, valoarea arieratelor la împrumuturile interne s-a majorat cu 96,4 mil. lei.

Arierate la împrumuturile externe a sectorului public nu au fost înregistrate.

Datoria de stat

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2014, a fost aprobat iniţial plafonul datoriei de stat în sumă de 25959,1 mil. lei. Ulterior, această sumă a fost precizată şi a constituit 26655,8 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat² a fost compus din 1306,1 mil. dolari SUA datorie de stat externă şi 7075,4 mil. lei datorie de stat internă.

___________________________

² Soldul datoriei de stat exprimat în lei, la situaţia din 31.12.2014, a constituit 27470,6 mil. lei.

Ponderea datoriei de stat în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 24,6%, înregistrînd o majorare în raport cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013 cu 1,2 p.p.

Datoria de stat externă

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2014, a fost aprobat iniţial plafonul datoriei de stat externe în sumă de 1454,1 mil. dolari SUA. Ulterior, această sumă a fost precizată şi a constituit 1425,4 mil. dolari SUA.

La situaţia din 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat externe a constituit 1306,1 mil. dolari SUA, inclusiv 1305,0 mil. dolari SUA – datoria de stat externă directă şi 1,1 mil. dolari SUA – datoria de stat externă garantată asumată.

Conform structurii pe instrumente, datoria de stat externă, la sfîrşitul anului 2014, a fost compusă din împrumuturi de stat în sumă de 1135,6 mil. dolari SUA şi alocarea DST în sumă de 170,5 mil. dolari SUA.

Soldul datoriei de stat externe, exprimat în dolari SUA, de la situaţia din 31 decembrie 2014, s-a majorat cu 15,9 mil. dolari SUA sau cu 1,2%, comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013. Această modificare poate fi justificată de finanţarea externă netă în valoare de 102,8 mil. dolari SUA cît şi de fluctuaţia negativă a ratei de schimb a dolarului SUA faţa de alte valute în sumă de 86,8 mil. dolari SUA.

Ca pondere în PIB, la 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat externe a înregistrat 18,3 la sută, majorîndu-se comparativ cu situaţia de la 31 decembrie 2013, cu 1,2 p.p.

În structura datoriei de stat externe pe creditori, se observă tendinţa ascendentă a datoriei de stat externe faţă de creditorii multilaterali, în timp ce datoria faţă de creditorii bilaterali şi comerciali a continuat să scadă. Astfel, datoria de stat externă faţă de creditorii multilaterali, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 1133,9 mil. dolari SUA sau 86,8% din soldul total al datoriei de stat externe, fiind cu 26,8 mil. dolari SUA mai mare decît la finele anului 2013. Cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe faţă de creditorii multilaterali o deţine AID cu 47,2%, urmată de FMI – cu 27,2%, BEI– cu 11,0%, FIDA – cu 5,4% şi alţi creditori sub 5 la sută fiecare.

Datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali a constituit 171,1 mil. dolari SUA sau 13,1% din soldul datoriei de stat externe, diminuîndu-se cu 8,4 mil. dolari SUA, comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013. Guvernului Rusiei îi revine ponderea majoră de 32,4% din datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali.

Datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali a însumat 1,1 mil. dolari SUA sau 0,1% din soldul datoriei de stat externe, diminuîndu-se cu 2,5 mil. dolari SUA faţă de situaţia de la sfîrşitul anului 2013.

Datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali este formată integral din datoria faţă de banca germană AKA Ausfuhrkredit-Ge.

Datoria de stat internă

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2014, a fost aprobat iniţial plafonul datoriei de stat interne în sumă de 7012,6 mil. lei. Ulterior, această sumă a fost precizată şi a constituit 7412,6 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat interne a constituit 7075,4 mil. lei, dintre care:

1) VMS emise pe piaţa primară - 4918,83 mil. lei (69,5%)

2) VMS convertite - 2063,39 mil. lei (29,2%)

3) VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare - 93,14 mil. lei (1,3%)

Comparativ cu situaţia din 1 ianuarie 2014, datoria de stat internă s-a majorat cu 399,6 mil. lei sau cu 6,0 la sută. Modificarea soldului datoriei de stat interne s-a produs din contul emisiunii nete a VMS pe piaţa primară în sumă de 492,7 mil. lei şi răscumpărării VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 93,1 mil. lei.

Ca pondere în PIB, datoria de stat internă a înregistrat 6,3 la sută (conform estimărilor), micşorîndu-se comparativ cu anul 2013 cu 0,3 p.p.

Valorile mobiliare de stat emise pe piaţă primară. Pe parcursul anului 2014, prin cele 75 licitaţii, Ministerul Finanţelor a oferit pe piaţa primară spre vînzare valori mobiliare de stat în sumă de 8666,0 mil. lei. Cererea la VMS a constituit 13025,7 mil. lei, fiind superioară ofertei cu 4359,7 mil. lei sau de 1,5 ori.

În funcţie de necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi nivelul ratei dobînzii, au fost vîndute VMS la preţul de cumpărare în sumă de 8200,7 mil. lei, ceea ce este cu 756,9 mil. lei mai mare decît volumul VMS comercializat în anul 2013. Totodată, au fost răscumpărate VMS ajunse la scadenţă în perioada de referinţă în sumă de 7708,0 mil. lei.

Pe piaţa primară în această perioadă au fost emise 5 tipuri de VMS. Valorile mobiliare de stat cu scadenţa pînă la un an (bonuri de trezorerie) au fost emise pe trei termene: 91 zile, 182 şi 364 zile, iar VMS cu termen lung de circulaţie (obligaţiuni de stat) - pe termen de 2 ani şi 3 ani.

În vederea realizării obiectivului specific al Programului ”Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2014-2016)”, şi anume dezvoltarea pieţei interne a VMS, pe parcursul anului 2014 a continuat modificarea treptată a structurii VMS emise pe piaţa primară, precum şi au fost emise obligaţiuni de stat cu dobîndă fixă pe termen de 3 ani.

Astfel, Ministerul Finanţelor a majorat gradual volumul ofertei de bonuri de trezorerie cu scadenţa 182 şi 364 zile la licitaţii, de la 69,0 mil. lei pînă la 75,0 mil. lei şi de la 47,0 mil. lei pînă la 56,0 mil. lei respectiv. Ca rezultat, s-a diminuat ponderea bonurilor de trezorerie cu scadenţa 91 zile în totalul VMS comercializate, de la 28,3% pînă la 24,6%, concomitent majorîndu-se relativ ponderea bonurilor de trezorerie cu scadenţa 364 zile comparativ cu anul 2013 cu 2,4 p.p., ajungînd în 2014 la 30,4 la sută.

Pe parcursul anului 2014 a continuat emisiunea Obligaţiunilor de stat cu dobînda flotantă pe termen de 2 ani, suma comercializată a cărora a constituit 96,4 mil. lei. Comparativ cu anul 2013, volumul comercializat al Obligaţiunilor de stat s-a majorat de 1,4 ori în legătură cu majorarea cererii la acestea. Totodată, începînd cu luna aprilie a anului 2014, după o pauză de 9 ani, Ministerul Finanţelor a relansat în circulaţie pe piaţa primară Obligaţiuni de stat cu dobînda fixă pe termen de 3 ani, volumul comercializat a cărora a constituit 106,3 mil. lei.

Pe parcursul anului 2014, Ministerul Finanţelor permanent a monitorizat situaţia pe piaţa primară a VMS şi a comercializat VMS doar la rate acceptabile ale dobînzii. Astfel, în perioada de gestiune ratele maximale ale dobînzii propuse de către investitori pentru VMS au variat de la 9,00% pînă la 13,50%, însă Ministerul Finanţelor nu a acceptat toate ofertele investitorilor, fapt ce a permis menţinerea unui nivel optim al ratelor dobînzii la VMS. Ca rezultat, rata nominală medie ponderată a dobînzii la VMS comercializate în anul 2014 a constituit 6,72%, ce este cu 1,17 p.p. mai mare comparativ cu anul 2013

Creşterea ratelor dobînzii la VMS a stimulat interesul investitorilor pentru VMS. Deşi volumul VMS procurat de investitorii nebancari a crescut comparativ cu 2013 cu 342,1 mil. lei, înregistrînd 599,5 mil. lei, ponderea acestora în volumul total comercializat s-a majorat nesemnificativ, constituind 7,3%. Băncile comerciale continuă să rămînă principalii investitori în VMS, cu o pondere de 92,7% în totalul VMS procurate.

Volumul VMS emise pe piaţa primară aflate în circulaţie la situaţia din 31 decembrie 2014 a constituit 4918,8 mil. lei, inclusiv prin licitaţii 4883,0 mil. lei şi prin subscriere 35,8 mil. lei. Ponderea majoră în VMS aflate în circulaţie o constituie bonurile de trezorerie cu scadenţa 364 zile (50,7%), urmată de bonurile de trezorerie cu scadenţa 182 zile (33,2%) şi 91 zile (9,8%). Comparativ cu anul 2013, bonurile de trezorerie cu scadenţa 364 zile în circulaţie s-au majorat cu 3,6 p.p., iar bonurile de trezorerie cu scadenţa 182 zile şi 91 zile s-au micşorat cu 3,4 p.p şi 1,8 p.p. respectiv.

Scadenţa medie ponderată anuală a VMS emise la situaţia din 31 decembrie 2014 s-a majorat cu 21 zile faţă de situaţia de la începutul anului şi a constituit 233 zile.

În componenţa datoriei de stat interne, la începutul anului 2014 valorile mobiliare de stat convertite au constituit 2063,4 mil. lei sau 30,9%.

În anul 2014, au fost reemise şi răscumpărate VMS convertite în sumă totală de 8 253,6 mil. lei. Termenul mediu de circulaţie a VMS convertite a constituit 91 zile.

Rata medie ponderată a dobînzii pentru VMS convertite răscumpărate în anul 2014 a constituit 4,61%, ce e mai mică decît rata dobînzii iniţial planificată cu circa 1,9 p.p.

În Legea bugetului de stat pe anul 2014 nu a fost prevăzută răscumpărarea valorilor mobiliare de stat convertite, avînd în vedere necesitatea prioritizării programelor de cheltuieli ale bugetului de stat pe termen mediu. Astfel, soldul valorilor mobiliare de stat convertite a rămas la nivelul de la începutul anului şi la situaţia din 31 decembrie 2014 a constituit 2063,4 mil. lei. Ca pondere în datoria de stat internă, VMS convertite s-au micşorat comparativ cu situaţia de la începutul anului cu 1,7 p.p. în legătură cu majorarea datoriei de stat interne ca rezultat a emisiunii nete pozitive a valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară.

La situaţia din 1 ianuarie 2014, volumul valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare aflate în circulaţie a constituit 186,3 mil. lei sau 1,3% din soldul datoriei de stat interne.

Pe parcursul anului 2014, în conformitate cu Acordul nr.7 privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat din 25 octombrie 2011, Ministerul Finanţelor a răscumpărat Obligaţiuni de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 93,14 mil. lei. Concomitent, suma dobînzii (cuponului) achitată pentru Obligaţiunile de stat a constituit 15132,29 lei.

Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2014, volumul valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilităţii financiare aflate în circulaţie a constituit 93,1 mil. lei.

În anul 2014, BC “Investprivatbank” în proces de lichidare a transferat la bugetul de stat din valorificarea activelor sale mijloace băneşti în sumă de 10,00 mil. lei.

Astfel, datoria BC “Investprivatbank” în proces de lichidare la 31 decembrie 2014 faţă de Ministerul Finanţelor a constituit 367,0 mil. lei.

Garanţiile de stat

Pe parcursul anului 2014, nu au fost emise garanţii de stat pentru împrumuturi în favoarea creditorilor externi şi interni.

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2014, plafonul soldului garanţiilor de stat externe aprobat iniţial a constituit zero mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2014, soldul garanţiilor de stat acordate agenţilor economici pentru împrumuturile externe, s-a diminuat în comparaţie cu situaţia de la sfîrşitul anului 2013 cu 20,8 mil. lei (1,6 mil. dolari SUA) şi a constituit zero mil. lei. Această diminuare se datorează efectuării plăţilor, pe parcursul anului 2014, în favoarea creditorului extern BERD pentru împrumutul extern acordat sub garanţie de stat pentru S.A. “Apă-Canal Chişinău”, în anul 1997. Astfel, limita soldului garanţiilor de stat externe a fost respectată conform plafonului stabilit de Legea bugetului de stat pe anul 2014.

Deservirea datoriei de stat

Deservirea datoriei de stat externe. În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2014, pentru deservirea datoriei de stat externe pe parcursul anului 2014, iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 863,5 mil. lei (66,1 mil. dolari SUA), inclusiv:

► pentru plata dobînzii – suma de 231,2 mil. lei (17,7 mil. dolari SUA);

► pentru rambursarea sumei principale – suma de 632,3 mil. lei (48,4 mil. dolari SUA).

În urma rectificării Legii bugetului de stat, suma pentru deservirea datoriei de stat externe a fost precizată şi a constituit 945,1 mil. lei (68,1 mil. dolari SUA), inclusiv:

► pentru plata dobînzii – suma de 237,0 mil. lei (16,3 mil. dolari SUA);

► pentru rambursarea sumei principale – suma de 708,1 mil. lei (51,8 mil. dolari SUA).

De facto, pe parcursul anului 2014, pentru deservirea datoriei de stat externe au fost utilizate mijloace în sumă de 920,0 mil. lei (65,9 mil. dolari SUA), reprezentînd o executare de 97,3% din suma anuală precizată, inclusiv:

► pentru plata dobînzii – suma de 214,1 mil. lei (15,2 mil. dolari SUA), ceea ce constituie 90,3% din suma precizată pe an;

► pentru rambursarea sumei principale – suma de 705,9 mil. lei (50,7 mil. dolari SUA), ceea ce constituie o executare de 99,7% din suma precizată pe an.

În anul 2014, cea mai mare pondere în totalul deservirii datoriei de stat externe o reprezintă deservirea pentru împrumuturile externe în favoarea creditorilor multilaterali – 54,0%, urmată de deservirea datoriei de stat externe în favoarea creditorilor bilaterali - 41,2% şi deservirea pentru împrumuturile externe în favoarea creditorilor comerciali – 4,8%.

De menţionat este că cele mai mari plăţi în scopul deservirii datoriei de stat externe, au fost efectuate în anul 2014, în favoarea Guvernului Rusiei cu o pondere de 23,9% (15,8 mil. dolari SUA), urmată de deservirea datoriei de stat externe în favoarea BIRD cu o pondere de 21,5% (14,2 mil. dolari SUA), şi AID cu o pondere de 17,0% (11,2 mil. dolari SUA).

Deservirea datoriei de stat interne. În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2014, pentru deservirea datoriei de stat interne pe parcursul anului 2014, iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 521,3 mil. lei, inclusiv:

► pentru serviciul datoriei de stat interne – suma de 428,2 mil. lei;

► pentru răscumpărarea sumei principale – suma de 93,1 mil. lei.

În urma rectificării Legii bugetului de stat, suma pentru deservirea datoriei de stat interne a fost precizată şi a constituit 472,1 mil. lei, inclusiv:

► pentru serviciul datoriei de stat interne – suma de 379,0 mil. lei;

► pentru răscumpărarea sumei principale – suma de 93,1 mil. lei.

Pentru deservirea datoriei de stat interne, De facto, în anul 2014 au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 470,8 mil. lei, reprezentînd o executare de 99,7% din suma anuală precizată, inclusiv:

► 377,7 mil. lei pentru serviciul datoriei de stat interne;

► 93,1 mil. lei pentru răscumpărarea sumei principale.

Din suma totală pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate:

- 282,91 mil. lei pentru plata dobînzii şi cupoanelor la VMS emise pe piaţa primară (74,9%);

- 94,74 mil. lei pentru plata dobînzii la VMS convertite (25,1%);

- 0,01 mil. lei pentru plata cupoanelor la VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare.

5. Datorii interne ale bugetului public naţional (debitoare/creditoare)

Datoriile debitoare interne

La situaţia din 31 decembrie 2014 la bugetul public naţional s-au înregistrat datorii debitoare în sumă totală de 1182,9 mil. lei, inclusiv: pe bugetul de stat – 1084,0 mil. lei, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 65,5 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – 1,8 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 31,6 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2013, datoriile s-au majorat cu 316,7 mil. lei, inclusiv: pe bugetul de stat – cu 271,1 mil. lei, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – cu 23,4 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 0,5 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – cu 21,7 mil. lei.

Datoriile creditoare interne

La situaţia din 31 decembrie 2014 la bugetul public naţional s-au înregistrat datorii creditoare în sumă totală de 1643,8 mil. lei, inclusiv: pe bugetul de stat – 694,9 mil. lei, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 773,3 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – 73,1 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 102,5 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2013, datoriile s-au majorat cu 509,4 mil. lei, inclusiv: pe bugetul de stat – cu 162,9 mil. lei, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – cu 241,3 mil. lei, bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 2,9 mil. lei, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – cu 102,3 mil. lei.

IV. EXECUTAREA BUGETULUI DE STAT

A. Veniturile bugetului de stat

Pentru anul 2014, bugetul de stat (toate componentele) la partea de venituri a fost aprobat iniţial în sumă de 25814,8 mil. lei.

Conform modificărilor operate prin legile nr.106 din 19.06.2014, nr.182 din 25.07.2014 şi nr.183 din 28.09.2014, veniturile bugetului de stat au fost precizate în sumă de 28199,0 mil. lei, cu 2384,2 mil. lei (9,2%) mai mult decît suma aprobată iniţial. Astfel, veniturile componentei de bază au fost majorate cu 1344,2 mil. lei (5,8%), mijloacelor speciale - cu 92,4 mil. lei (13,2%), fondurilor speciale - cu 16,1 mil. lei (3,7%) şi proiectelor finanţate din surse externe - cu 927,2 mil. lei (66,1%).

Conform raportului anual, încasările la bugetul de stat la venituri (toate componentele) au fost realizate în sumă de 27717,7 mil. lei, cu 1,7 la sută sau cu 481,3 mil. lei mai puţin decît prevederile anuale precizate. Totodată, în comparaţie cu anul 2013, au fost încasate venituri cu 5281,0 mil. lei sau cu 23,5 la sută mai mult.

Ponderea veniturilor bugetului de stat (toate componentele) în bugetul public naţional a constituit 65,3%, şi ca pondere în PIB – 24,9%. Faţă de anul 2013, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public naţional s-a majorat cu 4,5%, iar ponderea în PIB s-a majorat cu 2,5%.

În suma totală a veniturilor bugetului de stat, încasările de la veniturile fiscale au constituit 21929,2 mil. lei sau 79,1%, veniturile nefiscale – 761,5 mil. lei sau 2,7%, granturile – 3929,4 mil. lei sau 14,2%, veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice – 652,2 mil. lei sau 2,3%, veniturile fondurilor speciale – 388,2 mil. lei sau 1,4%, transferurile la bugetul de stat de la bugetele de alt nivel – 57,2 mil. lei sau 0,2%.

Comparativ cu sumele precizate, veniturile fiscale au fost realizate la nivel de 98,3%, veniturile nefiscale – 104,3 la sută, granturi – 98,4 la sută, veniturile mijloacelor speciale – 95,8 la sută, veniturile fondurilor speciale – 89,7 la sută.

Dinamica încasărilor veniturilor bugetului de stat pe toate componentele pe anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Structura veniturilor încasate la bugetul de stat în anii 2013-2014 sub aspectul componentelor se prezintă în următoarele diagrame.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, veniturile bugetului de stat a componentei de bază iniţial au fost aprobate în sumă de 23303,2 mil. lei.

Procesele înregistrate în comerţul exterior, şi anume temperarea creşterii importurilor pe parcursul anului 2014, modificările introduse în politica fiscală pentru anul 2014 după aprobarea bugetului, precum şi mersul încasărilor pe unele tipuri de venituri, în primul rînd la taxa pe valoarea adăugată şi accize, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate, precum şi revizuirea acordurilor debursării granturilor pentru suport bugetar a impus necesitatea operării modificărilor la buget prin legile nr.182 din 25.07.2014 şi nr.183 din 28.09.2014.

Conform modificărilor operate, veniturile componentei de bază a bugetului de stat au fost precizate pînă la sumă de 24647,4 mil. lei şi s-au majorat – cu 1344,2 mil. lei sau cu 5,8 la sută.

Totodată, modificările aferente se caracterizează după cum urmează:

Principalele diminuări au intervenit la următoarele tipuri de venituri:

- accizele la bere (reducerea consumului), accizele la autoturisme (reducerea importurilor autoturismelor), accizele la tutun ( reducerea consumului şi decizia Curţii Constituţionale referitor la produsele din tutun) - 247,7 mil. lei;

- taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate (revizuirea ritmurilor de creştere a importurilor faţă de cele luate în calcul, precum şi modificările introduse în art.96 a Codului fiscal) - 100,0 mil. lei;

- taxele rutiere (direcţionarea taxei pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale pentru întreţinerea Agenţiei Naţionale Transport Auto) - 19,5 mil. lei.

TOTAL diminuări - 367,2 mil. lei.

Principalele majorări pe unele tipuri de venituri au fost:

- taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate (conform Hotărîrii Guvernului nr.419 din 09.06.2014 cu privire la modificarea şi completarea anexelor nr.1 si nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.116 din 11.02.2013, conform cărora vor fi realizate licenţe în perioada iulie-noiembrie curent la cererea furnizorilor care operează reţele de comunicaţii electronice mobile celulare şi expunerea la concurs a licenţelor pentru banda de frecvenţă extinsă) - 780,3 mil. lei;

- taxa pe valoare adăugată pe mărfurile produse pe teritoriul Republicii Moldova (ca rezultat al creşterii cererii interne şi a măsurilor de administrare fiscală) - 206,9 mil. lei;

- introducerea încasărilor din amenzi şi sancţiuni administrative care la etapa adoptării bugetului nu au fost incluse (reieşind din evoluţia încasărilor) - 180,0 mil. lei;

- defalcări din profitul net al BNM (rezultatul activităţii pe anul 2013) - 103,6 mil. lei;

- impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător (rezultatele activităţii 2013 şi estimările încasărilor pînă la finele anului 2014) - 49,1 mil. lei;

- taxele vamale (fluctuaţia cursului de schimb) - 44,4 mil. lei;

- granturi pentru suport bugetar (fluctuaţia cursului de schimb, evaluarea măsurilor prevăzute în matricile de politici pentru granturile UE, revizuirea termenilor de debursare a tranşelor precum şi semnarea unor Acorduri noi) - 567,8 mil. lei;

- taxe consulare (fluctuaţia cursului de schimb) - 15,2 mil. lei;

- taxa specială pentru asigurarea stabilităţii financiare - 12,7 mil. lei;

- accize pe unele tipuri (reieşind din executarea pe 5 luni curent) - 4,8 mil. lei;

- alte încasări (dinamica încasării) – 5,9 mil. lei.

TOTAL majorări - 1970,7 mil. lei.

Totodată, reieşind din mersul executării bugetului, s-au estimat în creştere necesităţile la restituirile TVA, la acest capitol a fost propusă majorarea sumei cu 309,5 mil. lei, iar la restituirea accizelor s-a propus o diminuare de 50,0 mil. lei.

Conform rezultatelor, în anul 2014, încasările veniturilor la componenta de bază a bugetului de stat au constituit 24 285,4 mil. lei, cu 362,0 mil. lei sau cu 1,5 la sută mai puţin decît volumul anual precizat. Totodată, veniturile au crescut faţă de anul 2013 cu 4 159,9 mil. lei sau cu 20,7 la sută.

Structura încasărilor veniturilor bugetului de stat pe componenta de bază pe anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Pe parcursul anului, acumulările veniturilor la componenta de bază a bugetului de stat au înregistrat un caracter variabil. În semestrul I au fost încasate 10295,2 mil. lei (prognoza fiind 10788,2 mil. lei) sau 42,4% din suma totală a veniturilor şi în semestrul II – 13990,2 mil. lei (prognoza 13859,2 mil. lei) sau 57,6%. Încasările medii zilnice au constituit 96,0 mil. lei, comparativ cu 79,9 mil. lei – în anul 2013.

Veniturile fiscale pe parcursul anului 2014 s-au încasat în sumă de 21929,2 mil. lei, la nivel de 98,3% din prevederile anuale şi constituie circa 90,3% din încasările totale.

Din veniturile fiscale acumulate, le revin:

• impozitelor pe venit 12,0% sau 2626,0 mil. lei;

• încasărilor TVA – 58,4% sau 12815,0 mil. lei;

• accizelor – 15,6% ori 3427,1 mil. lei;

• impozitelor asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe – 6,7% sau 1457,9 mil. lei;

• alte taxe şi plăţi – 7,3% sau 1603,2 mil. lei.

Impozitele directe au deţinut 12% din volumul veniturilor componentei de bază a bugetului de stat şi au însumat 2626,0 mil. lei. Ca urmare a introducerii de la 1 ianuarie 2014 a noului sistem de formare a bugetelor locale pentru 4 unităţi administrativ-teritoriale (mun. Chişinău şi raioanele Basarabeasca, Ocniţa şi Rîşcani), şi anume vărsarea la bugetul de stat a defalcărilor sumelor nealocate bugetelor UAT de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, precum şi a impozitului pe venitul persoanelor juridice pe aceste 4 UAT, încasările impozitelor directe la bugetul de stat s-au majorat de circa 3,3 ori, venitul respectiv fiind redistribuit către APL ca transferuri cu destinaţie generală şi specială.

Din suma totală a impozitelor pe venit, încasările de la impozitul pe venitul persoanelor fizice a constituit 789,1 mil. lei faţă de 775,4 mil. lei prevăzute sau îndeplinite la nivel de 101,8 la sută, iar de la impozitul pe venitul persoanelor juridice încasările nu au fost îndeplinite cu 0,6 la sută şi au constituit 1836,9 mil. lei faţă de 1847,8 mil. lei.

În anul de gestiune, impozitele indirecte au deţinut în volumul veniturilor componentei de bază a bugetului de stat 72,9% şi au însumat 17700,0 mil. lei ( în anul 2013 – 17047,5 mil. lei). Ponderea majoră în structura impozitelor indirecte – 72,4% revine TVA, care constituie 12815,0 mil. lei, dintre care:

• TVA la mărfurile şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – 4332,8 mil. lei,

• TVA la mărfurile importate – 10892,3 mil. lei,

• restituirea TVA la mărfurile şi serviciile exportate şi livrate cu cote reduse – 2410,2 mil. lei.

Accizele au fost încasate în sumă de 3427,1 mil. lei sau 19,4% din suma impozitelor indirecte. Pe grupe acestea sînt:

• accizele la producţia vinicolă şi băuturile alcoolice – 346,6 mil. lei,

• accizele la bere – 221,0 mil. lei,

• accizele la produsele din tutun – 974,1 mil. lei,

• accizele la produsele petroliere – 1262,8 mil. lei,

• accizele la autoturisme – 675,1 mil. lei,

• accize la alte mărfuri – 23,2 mil. lei,

• accize la gazele lichefiate – 171,3 mil. lei,

• accizele la bijuterii – 12,4 mil. lei,

• restituirea accizelor s-a cifrat – 259,4 mil. lei.

Impozitele asupra comerţului exterior şi a operaţiunilor externe în anul 2014 au fost încasate în sumă de 1457,9 mil. lei sau 8,2% din totalul impozitelor indirecte, dintre care taxele vamale – 1053,6 mil. lei, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – 366,6 mil. lei, taxele consulare – 37,7 mil. lei.

Alte taxe şi plăţi din venituri fiscale au fost încasate în sumă de 1603,2 mil. lei, dintre care taxele rutiere – 297,7 mil. lei, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate – 1302,4 mil. lei, alte încasări – 3,1 mil. lei.

Încasările veniturilor nefiscale au constituit 749,6 mil. lei sau 3,1% din totalul acumulărilor la bugetul de stat, cu 2,8 la sută mai mult faţă de prevederile anuale (729,1 mil. lei). În suma totală a încasărilor nefiscale, alte venituri din activitate de întreprinzător şi din proprietate au constituit 320,9 mil. lei sau cu 2,2 la sută mai puţin decît prevederile anuale (328,0 mil. lei), taxele şi plăţile administrative – 231,0 mil. lei cu 4,5 la sută mai mult faţă de prevederile anuale (221,0 mil. lei), amenzile şi sancţiunile administrative – 197,6 mil. lei cu 9,8 la sută mai mult decît sumele prognozate (180,0 mil. lei).

Granturile externe pentru susţinerea bugetului au fost debursate în sumă de 1606,5 mil. lei sau cu 8,1 mil. lei mai puţin faţă de prevederile anuale precizate (1614,6 mil. lei). Tranşele respective au fost primite de la Comisia Europeană: 1489,3 mil. lei (79,7 mil. euro), şi anume: pentru dezvoltarea sectorului rural - 244,7 mil. lei (13,3 mil. euro), pentru reforma în sectorul energetic – 212,8 mil. lei (11,6 mil. euro), pentru reforma sectorului justiţiei – 241,6 mil. lei (13,2 mil. euro), pentru sectorul apă şi canalizare – 261,2 mil. lei (13,7 mil. euro), pentru reforma sectorului sănătăţii – 113,2 mil. lei (6,0 mil. euro), pentru reforma în domeniul finanţelor publice – 153,5 mil. lei (8,0 mil. euro), pentru implementarea acordului DCFTA – 153,5 mil. lei (8,0 mil. euro), pentru liberalizarea regimului de vize – 108,8 mil. lei (5,8 mil. euro), precum şi din partea Guvernului României – 117,2 mil. lei (6,2 mil. euro): pentru construcţia gazoductului Iaşi – Ungheni – 98,5 mil. lei(5,2 mil. euro) şi pentru renovarea Muzeului Naţional de Arte – 18,6 mil. lei (1,0 mil. euro).

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la impozite şi taxe, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 820,3 mil. lei, dintre care TVA – 646,1 mil. lei (în 2013 – 625,7 mil. lei), accize – 14,5 mil. lei (în 2013 – 17,0 mil. lei), impozitul pe venitul persoanelor juridice – 106,1 mil. lei (în 2013 – 36,7 mil. lei), impozitul pe venitul persoanelor fizice – 10,2 mil. lei, taxa vamală – 27,8 mil. lei (în 2013 – 22,4 mil. lei), alte impozite şi plăţi – 15,6 mil. lei (în 2013 – 20,1 mil. lei). Comparativ cu anul 2013, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat la plăţile impozitelor şi taxelor s-a majorat cu 98,4 mil. lei. Din suma totală a restanţelor, impozitele şi taxele administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit – 618,5 mil. lei (în 2013 – 535,3 mil. lei), iar a Serviciului Vamal – 201,8 mil. lei (în 2013 – 186,6 mil. lei).

Analiza factorilor ce au determinat nivelul încasării pe tipuri de venituri este reflectată în capitolul “Veniturile bugetului public naţional”.

În structura bugetului de stat, componenta mijloace speciale ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, partea de venituri, a fost aprobată iniţial în Legea bugetului de stat pe anul 2014, în sumă de 698,2 mil. lei. În urma modificărilor operate la legea menţionată pe parcursul anului 2014, precum şi modificările operate de executorii de buget în planurile de finanţare în baza prevederilor art.18 alin.(1) litera a) din Legea bugetului de stat, volumul precizat al mijloacelor menţionate a însumat la venituri – 790,6 mil. lei. Pe parcursul anului, instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat au acumulat venituri din mijloacele speciale în sumă de 787,5 mil. lei sau la nivel de 99,6 la sută din prevederile anuale precizate. Comparativ cu anul 2013 încasările date s-au majorat – cu 85,5 mil. lei sau cu 12,2%.

Dinamica încasărilor la componenta mijloacele speciale pe anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Din suma totală a mijloacelor speciale realizate în anul 2014, circa 65,5% (515,8 mil. lei) reprezintă venituri de la acordarea serviciilor cu plată. De la darea în chirie/arendă a bunurilor în proprietate publică de stat s-au acumulat 109,9 mil. lei sau 14,0% din suma totală a mijloacelor speciale. Granturile, sponsorizările şi donaţiile instituţiilor au constituit în total 135,4 mil. lei sau 17,2%. Mijloacele instituţiilor medicale finanţate de la bugetul de stat, provenite din prestarea serviciilor în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, s-au acumulat în sumă totală de 15,7 mil. lei sau 2,0% şi alte mijloace speciale – 10,7 mil. lei sau 1,3%, din suma totală a mijloacelor speciale. Transferuri de la bugetele de alt nivel au constituit – 31,7 mil. lei, dintre care de la FAOAM – 28,5 mil. lei şi bugetele UAT – 3,2 mil. lei.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, la componenta fonduri speciale, conform cadrului legal existent, au fost aprobate 5 fonduri speciale, cu un volum de venituri în sumă totală de 430,0 mil. lei, dintre care transferuri în sumă de 20,6 mil. lei. Planul precizat, în urma modificărilor introduse pe parcursul anului, a constituit 446,1 mil. lei, dintre care: 13,3 mil. lei – transferuri de la componenta de bază a bugetului de stat şi de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Veniturile celor 5 fonduri speciale au fost realizate în sumă totală de 401,4 mil. lei, inclusiv veniturile proprii ale fondurilor în sumă de 388,2 mil. lei şi transferuri în sumă de 13,2 mil. lei.

Dinamica încasărilor veniturilor la componenta fondurile speciale pe anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Ponderea majoră în veniturile fondurilor speciale revine taxelor şi defalcărilor în fondul ecologic naţional – 61,8% (247,9 mil. lei) şi fondul republican pentru susţinerea populaţiei – 24,6% (98,8 mil. lei). Veniturile fondului viei şi vinului au constituit – 6,5% (26,0 mil. lei), fondurilor ecologice locale – 3,8% (15,4 mil. lei) şi fondului special pentru manuale – 3,3% (13,1 mil. lei). Comparativ cu suma precizată, veniturile totale a fondurilor speciale au fost cu 44,6 mil. lei sau cu 10,0 la sută mai puţin, primordial pe veniturile fondului ecologic naţional. Faţă de anul 2013, încasările veniturilor fondurilor au fost în creştere cu 15,8 mil. lei sau cu 4,1 la sută.

Pentru componenta proiecte finanţate din surse externe, susţinute de Banca Mondială, Guvernul SUA, Comisia Europeană şi alţi donatori, în bugetul de stat pe anul 2014, iniţial, au fost prevăzute debursarea granturilor în sumă de 1403,5 mil. lei (echivalent 107,5 mil. dolari SUA). Pe parcursul anului 2014, suma veniturilor pe proiectele finanţate din surse externe a fost precizată cu suma de 898,4 mil. lei mai mult faţă de prevederile iniţiale din contul fluctuaţiei cursului de schimb al monedei naţionale, a executării lucrărilor şi efectuarea achiziţiilor şi intrării în vigoare a acordurilor noi pe unele proiecte. În afară de aceasta, la acest component au fost preconizate alte venituri în sumă de 1,0 mil. lei şi transferuri de la alte componente ale bugetului de stat şi bugetele UAT pentru implementarea unor proiecte – 27,7 mil. lei. În total, prevederile anuale au constituit 2330,7 mil. lei. Ţinînd cont de mersul realizării lucrărilor în proiectele respective, pe parcursul anului au fost debursate din partea donatorilor externi granturi în sumă de 2219,3, mil. lei (echivalent 157,0 mil. dolari SUA), granturi interne în sumă de 0,1 mil. lei, transferuri de la alte componente ale bugetului de stat şi bugetele UAT – 27,7 mil. lei, alte încasări au constituit – 11,9 mil. lei.

Total, încasările au constituit 2259,0 mil. lei sau cu 71,7 mil. lei mai puţin decît suma precizată pe an, nivelul îndeplinirii sarcinii stabilite constituind 96,9%.

Dinamica debursărilor de granturi externe pentru proiecte finanţate din surse externe pe anii 2012-2014 se prezintă în următoarea diagramă.

Din suma totală, partea majoră a granturilor au fost debursate pentru implementarea proiectelor în sectoarele: drumuri – 723,0 mil. lei (32,6% din suma totală), agricultură – 639,8 mil. lei (28,8% din suma totală), sănătate – 53,6 mil. lei (2,4% din suma totală), energetic – 76,1 mil. lei (10,8% din suma totală), educaţiei – 468,2 mil. lei (21,1% din suma totală), protecţia mediului – 70,4 mil. lei (3,2% din suma totală).

B. Cheltuielile bugetului de stat

Bugetul de stat în anul 2014 la partea de cheltuieli, pe toate componentele, a fost aprobat iniţial în sumă de 28217,9 mil. lei, care pe parcursul anului a fost majorată cu 2763,2 mil. lei (ţinînd cont de transferurile între componente), dintre care cheltuielile componentei de bază – cu 1196,4 mil. lei, din contul mijloacelor speciale – cu 124,7 mil. lei, fondurilor speciale – cu 162,0 mil. lei şi cheltuielile în cadrul proiectelor finanţate din surse externe – cu 1275,8 mil. lei.

Pe parcursul anului 2014, au fost operate modificări la bugetul de stat prin legile: nr.106 din 19.06.2014, nr.182 din 25.07.2014 şi nr.183 din 28.09.2014.

Astfel, cheltuielile componentei de bază aprobate iniţial în sumă de 23989,5 mil. lei, pe parcursul anului au fost ajustate pînă la 25185,9 mil. lei, fiind executate în sumă de 24317,9 mil. lei, sau la nivel de 96,6 la sută.

Cheltuielile din mijloace speciale şi fonduri speciale au fost majorate pînă la 896,4 mil. lei şi 636,1 mil. lei, respectiv, fiind realizate în sumă de 789,9 mil. lei şi 588,0 mil. lei, sau la nivel de 88,1% şi 92,5% din prevederi, corespunzător.

Luînd în considerare angajamentele autorităţilor de a implementa activităţile din cadrul proiectelor finanţate din surse externe, cheltuielile aferente acestor proiecte, aprobate iniţial în sumă de 3002,7 mil. lei au fost precizate pe parcursul anului pînă la 4278,5 mil. lei, fiind valorificate la nivel de 85,7% din prevederi.

Totodată, cheltuielile bugetului de stat, cu modificările operate de către autorităţile publice central, în baza prevederilor art.18 din Legea bugetului de stat pe anul 2014, au însumat 30981,1 mil. lei, fiind realizate în sumă de 29347,9 mil. lei, ce constituie cu 1633,2 mil. lei sau cu 5,3% sub nivelul prevăzut. Informaţia detaliată vizînd modificările la prevederile anuale ale bugetului, operate pe parcursul anului, se conţin în capitolul IV. D al prezentului Raport, la descrierea cheltuielilor pe grupe funcţionale.

Realizarea cheltuielilor bugetului de stat în anul 2014, pe componente, comparativ cu prevederile anuale, se prezintă în diagrama următoare.

Datele din diagramă denotă că, comparativ cu prevederile anuale precizate, nici la o componentă a bugetului de stat nu este executare integrală. Cel mai jos nivel de executare a cheltuielilor se atestă la proiectele finanţate din surse externe şi la componenta de bază. În cadrul componentei de bază nu au fost executate cheltuieli în sumă de 868,0 mil. lei (sau 3,4%). Aceste devieri constituie, în special, neutilizarea mijloacelor prevăzute pentru asigurare şi asistenţa socială – 206,1 mil. lei, dintre care transferurile de la bugetul de stat către BASS - 100,0 mil. lei pentru acoperirea deficitului şi 65,9 mil. lei pentru achitarea prestaţiilor sociale şi pensiilor; complexul pentru combustibil şi energie – 187,1 mil. lei, în special neexecutarea cheltuielilor prevăzute pentru fondul de eficienţă energetică – 172,7 mil. lei; completarea rezervelor de stat – 101,3 mil. lei; învăţămînt – 99,3 mil. lei, care reprezintă cheltuieli nerealizate de Ministerul Educaţiei pentru plata mărfurilor, serviciilor şi reparaţiilor capitale; serviciile de stat cu destinaţie generală – 46,8 mil. lei; transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi informatică – 41,3 mil. lei; justiţie – 41,1 mil. lei. Totodată, conform documentelor executorii în anul 2014, de la bugetul de stat au fost achitate mijloace băneşti în sumă de 42,0 mil. lei.

Cheltuielile neexecutate din contul mijloacelor speciale constituie 106,5 mil. lei (11,9%), dintre care: pentru învăţămînt – 26,3 mil. lei, menţinerea ordinii publice, apărare şi securitatea naţională – 18,2 mil. lei; completarea rezervelor de stat – 17,4 mil. lei şi pentru justiţie – 11,9 mil. lei.

Cheltuielile neexecutate din contul fondurilor speciale constituie 48,1 mil. lei (7,6%), dintre care: 33,3 mil. lei se atribuie fondului viei şi vinului şi 14,4 mil. lei se atribuie fondurilor ecologice.

Cheltuielile neexecutate în cadrul proiectelor finanţate din surse externe constituie 610,8 mil. lei sau 14,3%. Aceste devieri se atribuie, în special, neutilizării mijloacelor prevăzute pentru învăţămînt – 282,2 mil. lei, agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor – 140,8 mil. lei şi complexul pentru combustibil şi energie – 93,7 mil. lei.

Evoluţia cheltuielilor bugetului de stat în anii 2012-2014 se prezintă în diagrama următoare.

Ritmul de creştere anuală a cheltuielilor bugetului de stat a sporit în anul 2014 faţă de anul 2013, constituind 22,8%, comparativ cu 10,3% în anul 2013 faţă de anul 2012.

Structura cheltuielilor totale ale bugetului de stat pe sectoare şi ramuri în anii 2013-2014 se prezintă în tabelul următor.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, partea majoră revine cheltuielilor destinate sectoarelor sociale - circa 41,9%, care au fost realizate la nivel de 94,8% faţă de prevederile anuale. Cheltuielile pentru sectoarele economice constituie circa 19,8%, fiind realizate la nivel de 91,3%, cele pentru apărare, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 8,7%, realizate la nivel de 97,1%, pentru finanţarea serviciilor de stat cu destinaţie generală – 4,8% şi executate la nivel de 95,1%, pentru serviciul datoriei de stat – 2,0%, realizate la nivel de 96,1%, şi pentru alte domenii (incluzînd transferurile către BUAT) - 22,8%, executate la nivel de 96,7% faţă de prevederile anuale.

Comparativ cu anul 2013, cheltuielile bugetului de stat au înregistrat majorări practic la toate ramurile, cele mai considerabile fiind înregistrate la sectoarele sociale – cu 2790,3 mil. lei (29,4%), dintre care la învăţămînt – cu 1611,9 mil. lei (88,8%), la asigurare şi asistenţă socială – cu 947,1 mil. lei (22,3%) şi la sectoarele economice – cu 1333,7 mil. lei (29,8%), dintre care la agricultura, gospodăria silvică, piscicolă şi a apelor – cu 649,1 mil. lei (47,7%), la transporturi şi gospodăria drumurilor – cu 641,1 mil. lei (28,6%). Informaţia privind cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele în aspect funcţional se conţine în Formularul nr.1 la Raport, iar descrierea detaliată a executării bugetului de stat la cheltueili pe grupe funcţionale – în capitolul IV. D. al prezentului Raport.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, circa 55,8% sau 16380,8 mil. lei reprezintă cheltuielile pentru programe şi servicii finanţate din bugetul de stat şi 44,2% sau 12967,2 mil. lei reprezintă transferuri către alte bugete, inclusiv:

- transferurile către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 2200,4 mil. lei, fiind executate integral;

- transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat – 3660,2 mil. lei, realizate la nivel de 95,7% faţă de prevederile anuale;

- transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 7106,6 mil. lei, executate la nivel de 99,1% faţă de prevederile anuale, dintre care: transferurile cu destinaţie generală – 4009,9 mil. lei, transferurile cu destinaţie specială – 2437,0 mil. lei şi fondul de compensare 184,8 mil. lei.

Structura cheltuielilor totale ale bugetului de stat pe categorii economice în anii 2013 - 2014 se prezintă în tabelul care urmează.

Cheltuielile curente ale bugetului de stat aprobate iniţial în sumă totală de 21697,6 mil. lei, pe parcursul anului au fost majorate cu 598,9 mil. lei, în special din contul majorării transferurilor către bugetele UAT cu 416,1 mil. lei, fiind precizate în sumă de 22296,5 mil. lei sau 72,0% din volumul total al bugetului de stat. Potrivit rezultatelor executării bugetului, în anul 2014 acestea au atins nivelul de 97,9% sau cu 470,3 mil. lei mai puţin faţă de prevederi şi cu 3645,6 mil. lei sau cu 20,1% mai mult, comparativ cu anul 2013.

Cheltuielile de personal aprobate iniţial în sumă totală de 4318,3 mil. lei, pe parcursul anului au fost reduse la total cu 28,1 mil. lei. Totodată, au avut loc majorări de alocaţii necesare pentru asigurarea financiară a unor măsuri noi de salarizare, implementate pe parcursul anului, pentru cadre didactice, militari, precum şi executarea prevederilor Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.24 din 10.09.2013 privind modificarea condiţiilor de salarizare pentru funcţionarii publici din instanţele judecătoreşti. De asemenea, au fost identificate economii la cheltuieli de personal în urma revizuirii acestora de către autorităţile publice centrale, dintre care: din contul funcţiilor vacante la Ministerul Afacerilor Interne - 1016 unităţi şi la Consiliul Superior al Magistraturii – 305 unităţi, cît şi din contul redistribuirilor efectuate pe parcursul anului de către unele autorităţi publice centrale (în special Academia de Ştiinţă a Moldovei) de la cheltuieli de personal către cheltuieli pentru mărfuri şi servicii.

În urma modificărilor operate, cheltuielile de personal au constituit 4290,2 mil. lei, fiind executate în sumă de 4251,2 mil. lei sau la nivel de 99,1% din prevederi. Majoritatea alocaţiilor nevalorificate se atestă la Ministerul Educaţiei - 21,6 mil. lei.

E de menţionat că, la situaţia din 31 decembrie 2014, cererile pentru cheltuieli de personal ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, depuse în trezoreriile teritoriale de Stat au fost îndeplinite integral.

Pentru achitarea dobînzilor aferente datoriei de stat, cheltuielile au fost aprobate iniţial în sumă de 659,4 mil. lei, care pe parcursul anului au fost diminuate cu 43,4 mil. lei, în principal la serviciul datoriei de stat interne, urmare a diminuării ratelor dobînzii la valorile mobiliare de stat emise pe piaţa internă, precum şi nevalorificării surselor din contul împrumuturilor de stat externe, însă s-au majorat ca rezultat al fluctuaţiei cursului de schimb valutar pentru serviciul datoriei de stat externe. Astfel, potrivit datelor raportate, acestea au fost realizate la nivel de 96,1% sau cu 24,2 mil. lei mai puţin faţă de prevederi şi cu 99,2 mil. lei sau cu 20,1% mai mult, comparativ cu anul 2013.

Pentru achitarea pensiilor, indemnizaţiilor viagere şi alocaţiilor lunare de stat invalizilor de război şi participanţilor la cel de-al doilea război mondial (articolele 135.1, 135.2) au fost utilizate mijloace în sumă de 850,3 mil. lei, sau la nivel de 5,2% din cheltuielile fără transferuri şi cu 5,5% mai mult faţă de anul 2013, plata burselor (articolul 135.7) – 122,2 mil. lei sau 0,7 % din cheltuielile fără transferuri, cu 8,1% mai mult faţă de anul precedent. Serviciile complexului energetic (articolele 113.1, 113.2, 113.4, 113.26) au consumat 362,7 mil. lei sau 2,2 % din cheltuielile fără transferuri, cu 5,9% mai puţin faţă de anul 2013.

Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat aprobate iniţial în sumă de 3462,7 mil. lei s-au majorat la total cu 363,4 mil. lei, atingînd sumă de 3826,1 mil. lei şi fiind realizate la nivel de 95,7% faţă de prevederi, iar comparativ cu anul 2013 – cu o majorare de 832,0 mil. lei sau cu 29,4 la sută.

Cheltuielile capitale ale bugetului de stat, comparativ cu aprobat iniţial, au fost majorate cu 2178,2 mil. lei, în special din contul asumării de către autorităţi de a implementa la maxim activităţile în cadrul proiectelor finanţate din surse externe, precum şi suplimentarea cheltuielilor din contul componentei de bază (alocaţii destinate producătorilor agricoli, fondul rutier, completarea rezervelor materiale de stat) constituind 8825,0 mil. lei sau 28,5% din cheltuielile totale. Potrivit rapoartelor, cheltuielile capitale au fost executate în sumă de 7700,9 mil. lei sau la nivel de 87,3%, cu o majorare de 1868,0 mil. lei, comparativ cu anul 2013. Totodată, au rămas neexecutate cheltuieli capitale în sumă de 1124,1 mil. lei, care se atribuie în special, nevalorificării mijloacelor în cadrul proiectelor finanţate din surse externe – 572,7 mil. lei, precum şi unor cheltuieli de la componenta de bază: 172,7 mil. lei – alocaţiile pentru fondul de eficienţă energetică, 100,0 mil. lei – alocaţii pentru suplinirea rezervelor materiale de stat cu păcură.

Informaţia detaliată a cheltuielilor bugetului de stat în aspectul categoriilor economice pe toate componentele este prezentată în Formularul nr.7 la Raport.

C. Rezultatele executării bugetului de stat (deficit/excedent şi sursele de finanţare)

Bugetul de stat la total pe toate componentele pe anul 2014 iniţial a fost aprobat cu un deficit în sumă de 2403,0 mil. lei.

În urma modificărilor operate pe parcursul anului la indicatorii părţii de venituri şi cheltuieli a bugetului de stat pe toate componentele nivelul deficitului a fost precizat în sumă de 2782,1 mil. lei.

Conform rezultatelor executării în anul 2014, bugetul de stat s-a soldat cu un deficit în sumă de 1630,2 mil. lei, faţă de 1464,5 mil. lei, înregistrat în anul 2013. Ponderea în PIB a constituit – 1,5% faţă de 2,3% aprobat iniţial. Comparativ cu executat 2013, nivelul deficitului în PIB a rămas acelaşi.

Descifrarea deficitului bugetului de stat în anul 2014, pe componente, se prezintă în următorul tabel.

Din totalul deficitului bugetului de stat pentru anul 2014 – 86,3 la sută îi revine deficitului proiectelor finanţate din surse externe. Pe toate componentele bugetului de stat au fost menţinute limitele stabilite.

Surse de finanţare

Sursele de finanţare ale deficitului s-au constituit din:

la componenta de bază:

• emisiunea valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară – în sumă de 492,7 mil. lei;

• mijloacele pentru acoperirea diferenţei cursului de schimb al surselor valutare – 9,0 mil. lei;

• mijloace din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public – 191,4 mil. lei;

• plăţi-garanţie de la drepturile de export-import şi plăţi în avans – 18,4 mil. lei;

• mijloace de la valorificarea activelor BC “Investprivatbank” SA – 10,0 mil. lei;

• răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru stabilitatea financiară – 93,1 mil. lei;

• intrări de împrumuturi de stat externe – 464,4 mil. lei (echivalent 34,1 mil. dolari SUA) din partea Băncii Mondiale – 342,8 mil. lei (DPO pentru suport bugetar – 21,3 mil. dolari SUA, reforma în educaţie – 3,8 mil. dolari SUA) şi IBRD – 121,7 mil. lei (DPO pentru suport bugetar – 9,0 mil. dolari SUA);

• onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi – 705,9 mil. lei (echivalent 50,7 mil. dolari SUA);

• soldurile mijloacelor băneşti la cont de la începutul anului au fost majorate cu 354,4 mil. lei;

la componenta mijloace speciale:

• deficitul în sumă de 2,4 mil. lei s-a finanţat din:

√ reducerea mijloacelor temporar intrate în posesia instituţiilor – 2,7 mil. lei;

√ reducerea soldurilor la ajutoarele umanitare – 0,1 mil. lei;

√ diferenţa între cursul de schimb al surselor valutare – 0,8 mil. lei;

√ contul soldurilor mijloacelor băneşti la conturile instituţiilor publice – 4,4 mil. lei;

la componenta fondurile speciale:

• deficitul în sumă de 186,6 mil. lei a fost finanţat din contul soldurilor la conturile ale acestor fonduri;

la componenta proiecte finanţate din surse externe:

• deficit în sumă de 1408,7 mil. lei a fost finanţat din:

√ intrări de împrumuturi externe – în sumă de 1668,9 mil. lei (echivalent a 116,0 mil. dolari SUA);

√ diferenţa între cursul de schimb al surselor valutare – în sumă de 62,6 mil. lei;

√ soldurile băneşti la conturile proiectelor s-au majorat cu – 322,8 mil. lei.

În total, la finele anului 2014, soldurile la conturile bugetului de stat pe toate componentele au fost majorate cu 486,2 mil. lei şi a constituit 2106,3 mil. lei, inclusiv:

- componenta de bază – 371,5 mil. lei,

- mijloace speciale – 202,4 mil. lei,

- fonduri speciale – 253,7 mil. lei,

- proiecte finanţate din surse externe – 1278,7 mil. lei.

D. Executarea bugetului de stat la cheltuielile pe grupe principale

1. Servicii de stat cu destinaţie generală

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 1430,7 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 61,2 mil. lei şi a constituit 1491,9 mil. lei, sau 4,8% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Cheltuielile la grupa dată în anul 2014 au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Pentru anul 2014, pentru grupa aceasta la componenta de bază au fost aprobate alocaţii bugetare în sumă de 1254,1 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 41,8 mil. lei şi a constituit 1295,9 mil. lei.

Principalii factori care au generat modificările faţă de bugetul aprobat se prezintă, după cum urmează:

• majorări de alocaţii:

- asigurarea cheltuielilor ce ţin de desfăşurarea Recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova – 30,0 mil. lei;

- procurarea unui imobil – 18,0 mil. lei;

- efectuarea reparaţiei capitale a unor clădiri din gestiunea I.P. “Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova” – 2,0 mil. lei;

- realizarea acţiunilor ce ţin de susţinerea diasporei moldoveneşti – 1,0 mil. lei;

- acoperirea cheltuielilor ocazionate de modificarea structurii interne a Secretariatului Parlamentului, achitarea indemnizaţiei unice pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică la încetarea mandatului, precum şi pentru majorarea salariilor consultanţilor comisiilor parlamentare – 5,0 mil. lei;

- efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală a sediului Parlamentului – 5,0 mil. lei;

- schimbarea uniformelor pentru colaboratorii Serviciului Vamal în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.445 din 12.06.2014 “Cu privire la aprobarea Stemei şi fanionului Serviciului Vamal, însemnelor uniformistice, obiectelor de uniformă şi a normelor de echipare cu uniformă a colaboratorilor vamali” – 7,0 mil. lei;

• reduceri de alocaţii:

- măsuri aferente privatizării – 8,0 mil. lei;

- revizuirea cheltuielilor pentru efectuarea investiţiilor capitale – 1,0 mil. lei.

Totodată, este de menţionat faptul că, potrivit art.3 alin.(1) al Legii bugetului de stat pe anul 2014, la grupa dată de cheltuieli au fost aprobate alocaţii de la bugetul de stat pentru activităţi de reintegrare a ţarii în sumă de 15,0 mil. lei. Ulterior, pe parcursul anului alocaţiile respective au fost repartizate autorităţilor publice prin Hotărîrea Guvernului nr.394 din 06.06.2014 “Cu privire la aprobarea Programului de reintegrare a ţării pe anul 2014” şi Hotărîrea Guvernului nr.762 din 17.09.2014 “Cu privire la aprobarea Programului de reintegrare a ţării pe semestrul II al anul 2014”.

Suplimentar, în conformitate cu art.18 alin.(7) al Legii bugetului de stat pe anul 2014, Ministerul Finanţelor a autorizat să fie redistribuite alocaţii de la Comisia Electorală Centrală către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru organizarea alegerilor parlamentare peste hotare în scopul constituirii şi funcţionării secţiilor de votare – 3,2 mil. lei.

Finanţarea cheltuielilor la grupa dată s-a efectuat în sumă de 1249,1 mil. lei sau la nivel de 96,4 % din alocaţiile precizate. Cheltuielile efective au fost efectuate în sumă de 1299,5 mil. lei.

La finele anului 2014, au fost înregistrate datorii creditoare în sumă de 47,1 mil. lei, cu 2,3 mil. lei mai puţin comparativ cu situaţia la începutul anului bugetar, şi sînt condiţionate preponderent de calcularea salariilor pe luna decembrie achitate în anul următor în sumă de 37,7 mil. lei. Datoriile debitoare au constituit 7,4 mil. lei şi sînt în descreştere cu 57,8 mil. lei faţă de situaţia înregistrată la data de 1 ianuarie 2014.

La componenta mijloace speciale, executarea de casă a mijloacelor speciale a constituit 110,9 mil. lei la venituri şi 111,1 mil. lei la cheltuieli sau la nivel de 95,8% şi 94,4% faţă de planul precizat, respectiv.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, au fost planificate cheltuieli în sumă de 78,3 mil. lei. Executarea la acest capitol a constituit 58,0 mil. lei sau 74,1% faţă de precizat.

Efectivul de personal la grupa dată pentru perioada de raportare a anului 2014 a fost prevăzut în număr de 7967 unităţi, numărul real încadrat la finele anului a constituit 7482 unităţi.

Fondul de rezervă. Pentru activităţile aferente grupei date, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate mijloace în sumă de 2617,6 mii lei, care au fost repartizate după cum urmează:

Cancelaria de Stat – 2517,1 mii lei, inclusiv:

• Pentru acoperirea cheltuielilor de transport, diurnă şi cazare în legătură cu cu vizita de lucru a domnului Iurie LEANCĂ, Prim-ministru, în Statele Unite ale Americii (or.Washington şi New York, 1-5 martie 2014) – 482,8 mii lei;

• Pentru acoperirea cheltuielilor de transport în legătură cu participarea delegaţiei moldoveneşti la evenimentul “Fără vize în UE” (28 aprilie 2014, Atena, Republica Elenă) – 585,5 mii lei;

• Pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor de comemorare a victimelor deportărilor în masă din Republica Moldova – 102,2 mii lei;

• Pentru acţiuni protocolare legate de organizarea şi desfăşurarea Reuniunii anuale a Comitetului de Monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, care va avea loc în perioada 30 iunie – 5 iulie 2014 – 263,5 mii lei;

• Pentru premierea laureaţilor Premiului Naţional pe anul 2014 – 800,0 mii lei;

• Pentru acoperirea cheltuielilor de transport ocazionate de participarea domnului Iurie LEANCĂ, Prim-ministru, la lucrările şedinţei Consiliului şefilor de guverne al Comunităţii Statelor Independente (or.Minsk, Republica Belarus, 30 mai 2014) – 283,1 mii lei.

Ministerul Economiei – 46,5 mii lei, inclusiv:

• Pentru acoperirea cheltuielilor de transport, diurnă şi cazare în legătură cu vizita de lucru a domnului Iurie LEANCĂ, Prim-ministru, în Statele Unite ale Americii (or.Washington şi New York, 1-5 martie 2014) – 46,5 mii lei.

Serviciul de Stat de Arhivă – 54,0 mii lei, inclusiv:

• Pentru acoperirea parţială a cheltuielilor de editare a două volume de documente despre deportările în masă din iunie 1941 şi iulie 1949 - 54,0 mii lei.

Performanţa înregistrată în cadrul subprogramelor aferente grupei principale se prezintă după cum urmează.

Subprogram gestionat de Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova

Pentru subprogramul “Activitatea Parlamentului” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 109121,6 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 115949,6 mii lei şi executate la nivel de 96,8 la sută faţă de prevederi.

Subprogram gestionat de Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova

Subprogram gestionat de Curtea de Conturi

Pentru subprogramul “Audit extern al finanţelor publice” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 27439,7 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 28837,6 mii lei şi executate la nivel de 98,8 la sută faţă de prevederi.

Subprograme gestionate de Cancelaria de Stat

Pentru subprogramul “Servicii de suport pentru exercitarea guvernării” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 151160,0 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 180030,8 mii lei şi executate la nivel de 88,5 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Susţinerea diasporei” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 2000,0 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 3000,0 mii lei şi executate integral.

Subprograme gestionate de Ministerul Economiei

Subprograme gestionate de Ministerul Finanţelor

Pentru subprogramul “Executarea şi raportarea bugetului public naţional” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 55854,0 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 57687,0 mii lei şi executate la nivel de 99,9 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Inspecţia financiară” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 14898,0 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 15546,6 mii lei, şi executate la nivel de 99,7 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Administrarea achiziţiilor publice” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 9245,9 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 9646,1 mii lei, şi executate la nivel de 97,6 la sută faţă de prevederi.

Subprograme gestionate de Biroul Naţional de Statistică

Pentru subprogramul “Lucrările statistice” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 47988,4 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 49012,3 mii lei, şi executate la nivel de 98,0 la sută faţă de prevederi.

Pentru subprogramul “Desfăşurarea recensămintelor” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 36000,0 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 74242,5 mii lei, şi executate la nivel de 97,4 la sută faţă de prevederi.

Subprograme gestionate de Biroul Relaţii Interetnice

Pentru subprogramul “Relaţii interetnice” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 393,8 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 418,0 mii lei, şi executate la nivel de 99,6 la sută faţă de prevederi.

Subprogram gestionat de Serviciul de Stat de Arhivă

Subprogram gestionat de Comisia Naţională de Integritate

Subprogram gestionat de Comisia Electorală Centrală

Subprogram gestionat de Serviciul de Curieri Speciali

Pentru subprogramul “Sistemul de curierat” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 3302,6 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 3692,7 mii lei, şi executate la nivel de 97,8 la sută faţă de prevederi.

Subprogram gestionat de Centrul pentru Drepturile Omului

Subprogram gestionat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Subprogram gestionat de Centrul Serviciului Civil

Subprogram gestionat de Consiliul Concurenţei

Subprogram gestionat de Centrul Naţional pentru

Protecţia Datelor cu Caracter Personal

Subprogram gestionat de Consiliul pentru prevenirea

 si eliminarea discriminării si asigurarea egalităţii

2. Activitatea externă

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 301,1 mil. lei.

Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 12,3 mil. lei şi a constituit 313,4 mil. lei.

Factorii ce au determinat modificările în cauză sînt următorii:

la componenta de bază:

- procurarea de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a autocolantelor de vize – 697,2 mii lei;

la mijloace speciale:

- majorarea cheltuielilor în sumă de 9,0 mil. lei în legătură cu planificarea obţinerii veniturilor suplimentare, precum şi utilizarea soldului de mijloace financiare acumulat la categoria 01 “Servicii cu plată” şi 03 “Granturi”.

Cheltuielile la grupa dată în anul 2014 au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Conform rapoartelor, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 304,4 mil. lei, ce constituie 97,1% faţă de prevederi, inclusiv la componenta de bază – 270,7 mil. lei sau 98,0% şi la mijloace speciale – 33,7 mil. lei sau 90,5% din prevederi.

Pentru activităţile aferente grupului dat, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate mijloace financiare în sumă de 1882,4 mii. lei, care au fost repartizate în următoarele scopuri:

• Acrodarea unui ajutor umanitar populaţiei din Republica Filipine, care a avut de suferit în urma taifunului Hayan – 337,9 mii lei;

• Acordarea unui ajutor umanitar populaţiei din Ucraina, care a avut de suferit în urma evenimentelor tragice din ţară – 1534,5 mii lei;

• Acoperirea cheltuielilor de traducere ale Misiunii Republicii Moldova pe lîngă Uniunea Europeană în legătură cu participarea domnului Iurie Leancă, Prim-ministru, la Reuniunea Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană şi semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană (Bruxelles, Regatul Belgiei, 25-27 iunie 2014) – 10,0 mii lei.

Colaborarea internaţională

La grupul “Colaborarea internaţională”, pentru plata cotizaţiilor de membru a Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale a fost aprobată suma de 51176,0 mii lei, dintre care pentru achitarea contribuţiilor anuale de membru – 36877,3 mii lei (72%) şi pentru achitarea datoriilor istorice în conformitate cu planurile multianuale de restructurare ale acestora – 14298,7 mii lei (28%).

În conformitate cu articolul 3 al Legii bugetului de stat pe anul 2014, suma dată a fost repartizată pe destinatari prin Hotărîrea Guvernului nr.107 din 12 februarie 2014.

Respectînd prevederile actelor nominalizate, executarea bugetului la acest capitol s-a realizat în felul următor.

La situaţia din 01.01.2014 (conform cursului BNM: 1 USD - 13,06 MDL; 1 EUR – 17,96 MDL; 1CHF – 14,65 MDL), datoria Republicii Moldova faţă de organizaţiile internaţionale, se estima la suma de 98,6 mil. lei. Întru achitarea parţială a datoriilor, au fost alocate mijloace financiare în sumă de 14,3 mln. lei. Ca rezultat al deprecierii monedei naţionale faţă de valutele străine, datoria RM faţă de organizaţiile internaţionale la data de 31.12.2014 (conform cursului BNM: 1 USD - 15,62 MDL; 1 EUR – 18,99 MDL; 1 CHF – 15,79 MDL) se estimează la suma de 95,9 mln. lei. Astfel, datorită respectării planurilor de reeşalonare a datoriilor istorice şi onorării angajamentelor financiare în conformitate cu acestea, suma datoriilor se diminuează cu cca 2,7%.

Pe parcursul anului bugetar au fost respectate cu stricteţe finanţarea datoriilor reeşalonate (grafice de restructurare) faţă de următoarele organizaţii: BIRD, BERD, ONUDI, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, PNUD, UNESCO.

A fost stins 1 grafic de restructurare a datoriilor, şi anume faţă de:

• PNUD.

Generalizînd transferurile cotelor de membru pe parcursul anului 2014 la organizaţiile internaţionale şi regionale, poate fi constatat faptul, că executarea bugetului la capitolul “Activitatea Externă, Colaborarea internaţională” a fost efectuată în proporţie de 100% din total (51176,0 mii lei), ceea ce este condiţionat şi de prevederile documentelor financiare şi bugetare ale organizaţiilor internaţionale.

Misiunile diplomatice

La grupul acesta de cheltuieli se includ alocaţiile necesare asigurării activităţii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotarele ţării.

Pentru anul 2014, în acest scop au fost precizate la componenta de bază alocaţii în sumă de 201290,4 mii lei, inclusiv din contul taxelor consulare încasate de aceste instituţii, în sumă de 43111,5 mii lei (la nivel de 21,4% din suma precizată).

Finanţarea cheltuielilor la grupul dat s-a efectuat în sumă de 197324,6 mii lei, sau la nivel de 98,0% din alocaţiile precizate.

Cheltuielile efective ale misiunilor diplomatice au fost efectuate în sumă de 194362,1 mii lei, sau la nivel de 96,6% din alocaţiile precizate.

Datoriile debitoare din contul ambelor cifruri de finanţare au constituit 3087,3 mii lei, care preponderent constituie Taxa pe valoare adăugată achitată de misiunile diplomatice pentru mărfurile şi serviciile procurate pe teritoriul statelor de reşedinţă şi care urmează a fi restituită acestora. Datoriile creditoare constituie 1379,5 mii lei şi sînt condiţionate de calcularea salariului, care se achită în luna ianuarie a anului următor în sumă de 1246,9 mii lei şi datorii faţă de alţi creditori – 132,6 mii lei.

Suplimentar la alocaţiile din componenta de bază, misiunile diplomatice peste hotare au beneficiat de mijloace speciale, care au fost prevăzute la venituri şi cheltuieli, respectiv, în sumă de 23670,8 mii lei şi 33958,9 mii lei.

Veniturile au fost executate în sumă de 25536,8 mii lei sau la nivel de 107,8%, iar la cheltuieli în sumă de 30497,1 mii lei, sau 89,8% faţă de cele prevăzute.

Sursele de venituri la mijloacele speciale s-au format, preponderent, din plata aferentă serviciilor consulare.

Mijloacele menţionate au fost utilizate pentru plata mărfurilor şi serviciilor, procurări de utilaj şi obiecte de folosinţă îndelungată.

Efectivul de personal la grupul dat pentru perioada de raportare a anului 2014 a fost prevăzut în număr de 384,0 unităţi, numărul real încadrat la finele anului a constituit 350,0 unităţi, iar cel mediu realizat pe an a constituit 345,0 unităţi.

Performanţa înregistrată în cadrul subprogramelor aferente grupei principale se prezintă după cum urmează.

Pentru subprogramul “Politici şi management în domeniul relaţiilor externe” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 21600,6 mii lei, fiind precizate pe parcursul anului pîna la 24879,2 mii lei, şi executate la nivel de 96,6 la sută faţă de prevederi.

3. Apărarea naţională

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 380,3 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 29,8 mil. lei şi a constituit 410,1 mil. lei.

La acest grup s-a înregistrat la componenta de bază o majorare a alocaţiilor cu 17,9 mil. lei, care a fost condiţionată de factorii:

  majorări de alocaţii:

- majorarea salariilor militarilor salarizaţi conform Reţelei tarifare unice de la 1 octombrie 2014, cu 1,7 mil. lei;

- Majorarea cheltuielilor de personal în legătură cu suplimentarea cu 250 de unităţi, cu 5,9 mil. lei;

- asigurarea achitării indemnizaţiilor unice de demisionare cu 1,0 mil. lei;

- achitarea titlurilor executorii 0,8 mil. lei;

- asigurarea financiară a transferurilor de capital cu 11,0 mii lei;

  reduceri de alocaţii:

- pentru plata deplasărilor în interes de serviciu, cu 2,0 mil. lei;

- la cheltuielile pentru transferurile peste hotare, cu 0,5 mil. lei

La componenta mijloace speciale, majorarea cheltuielilor cu 11,8 mil. lei este condiţionată de:

• implicarea la finanţarea cheltuielilor a soldului mijloacelor băneşti la situaţia din 1 ianuarie 2014 la categoria 003 “Granturi, sponsorizări/filantropie şi donaţii”, potrivit prevederilor art.20 litera b) al Legii bugetului de stat pe anul 2013, parvenite anterior de la partenerii străini şi necesare pentru organizarea şi efectuarea diferitor întruniri comune – 8,5 mil. lei;

• majorarea veniturilor şi cheltuielilor din contul mijloacelor speciale de la prestarea serviciilor cu plată– 3,3 mil. lei.

Conform dărilor de seamă, la acest grup s-au efectuat total cheltuieli de casă în sumă de 371,1 mil. lei, cea ce constituie 97,7 % din alocaţiile precizate.

Structura cheltuielilor la grupa dată pe surse de finanţare se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile efective la componenta de bază au constituit 390,7 mil. lei.

Numărul mediu de personal la grupa ”Armata Naţională” a fost de 4160 unităţi, inclusiv 2852 militari prin contract, 302 angajaţi ai serviciului public şi 1006 angajaţi civili.

Salariul mediu lunar al unui militar prin contract al Ministerului Apărării a constituit 4436,2 lei, respectiv salariul mediu al unui angajat civil ai serviciului public constituie 3848,6 lei. Salariul mediu al unui angajat civil constituie 3021,0 lei. Solda medie lunară al unui militar în termen a constituit – 102,9 lei.

Analizînd volumul total al cheltuielilor pe componenta de bază şi structura lor, se constată că ponderea cea mai mare revine cheltuielilor curente care constituie 96,2 %, din care cheltuielile de personal 62,2%, pentru plata mărfurilor şi serviciilor au fost repartizate 24,9% şi alte cheltuieli 8,9%.

Datoriile creditoare la finele anului 2014 la ramura dată la componenta de bază au constituit 24,8 mil. lei, dintre care partea preponderentă o constituie cheltuielile de personal 18,7 mil lei ce reprezintă salariul pentru luna decembrie, 4,9 mil. lei – plata mărfurilor şi serviciilor şi 0,7 mil. lei – deplasări în interes de serviciu.

Datoriile debitoare au constituit 0,5 mil. lei, dintre care 0,3 mil. lei pentru cheltuieli de personal, şi formează datorii curente.

Datorii cu termen de achitare expirat nu au fost înregistrate.

Pentru activitatea aparatului central al Ministerului Apărării, Armatei Naţionale, Forţelor de menţinere a păcii pentru anul 2014 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 324,0 mil. lei, care pe parcursul anului s-au majorat cu 16,1 mil. lei şi au constituit 340,1 mil. lei, fiind executate în sumă de 338,6 mil. lei sau 99,6 %. Cheltuielile efective au constituit 354,8 mil. lei. Datoriile creditoare constituie 22,7 mil. lei, dintre care cea mai majoră este înregistrată pentru cheltuielile de personal – 15,6 mil. lei, precum şi pentru plata mărfurilor şi serviciilor în sumă de 4,3 mil. lei.

Pentru activitatea Judecătoriei militare au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 1,4 mil. lei, care pe parcursul anului au fost micşorate cu 0,2 mil. lei şi au constituit 1,2 mil. lei, fiind executate în sumă de 1,2 mil. lei sau în volum de 99,9%. Cheltuielile efective fiind de 1,2 mil. lei. Datoriile creditoare constituie 87,8 mii lei şi reprezintă datoriile curente.

Numărul mediu de personal în anul 2014 a fost de 16 unităţi, dintre care 2 militari prin contract, 8 angajaţi civili ai serviciului public şi 6 alţi angajaţi civili.

Pentru activitatea Academiei Militare “Alexandru cel Bun” au fost aprobate alocaţii de 20,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost majorate cu 0,3 mil. lei şi au constituit 20,4 mil. lei, fiind executate în sumă de 20,4 mil. lei. Cheltuielile efective constituie 23,8 mil lei.

Datoriile creditoare curente au constituit 1,6 mil. lei, dintre care 1,3 mil. lei reprezintă cheltuielile de personal pentru luna decembrie, 0,3 mii lei – plata mărfurilor şi serviciilor.

Numărul mediu de personal a fost de 585 unităţi, dintre care 149 militari prin contract, 355 militari în termen, 20 angajaţi civili ai serviciului public şi 61 angajaţi civili.

Numărul de studenţi aprobat iniţial pentru Academia militară a Ministerului Apărării a fost de 600 persoane, numărul mediu de studenţi realizat în anul 2014 fiind de 355 persoane. Pe parcursul anului au fost înmatriculaţi 70 studenţi, numărul absolvenţilor fiind 167 persoane. Numărul mediu de studenţi la un profesor este 7 unităţi.

Pentru activitatea instituţiilor medicale din subordinea Ministerului Apărării au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 29,3 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 31,4 mil. lei, fiind executate în volum de 99,6%. Cheltuielile efective au constituit 34,6 mil. lei. Datoriile creditoare curente constituie – 2,1 mil. lei, dintre care 1,6 mil. lei reprezintă cheltuielile de personal pentru luna decembrie, 0,4 mil. lei – plata mărfurilor şi serviciilor şi 0,1 mii lei - transferuri către populaţie pentru indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă achitate din mijloacele financiare ale angajatorului.

Numărul mediu de personal a fost de 473 dintre care 56 militari prin contract, 417 angajaţi civili.

Numărul de paturi aprobate pentru spitale a constituit 250 unităţi, iar numărul de zile-pat a constituit 75,0 mii, care pe parcursul anului 2014 a fost ocupate 86,6%.

Ministerului Apărării i-au fost aprobate mijloace speciale în volum de 25,0 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate la compartimentul venituri în sumă de circa 32,8 mil. lei.

Veniturile de casă au constituit 34,2 mil. lei, fiind realizate la nivel de 104,4% faţă de planul precizat.

La partea de cheltuieli, planul a fost precizat în sumă de 41,2 mil. lei. Cheltuielile de casă au constituit 32,4 mil. lei şi au fost realizate în volum de 78,4% faţă de planul precizat, soldul mijloacelor băneşti la finele anului fiind de circa 9,8 mil. lei.

În anul 2014 Ministerul Apărării a realizat bugetul în format de programe.

Programul “Apărarea Naţională” cuprinde 4 subprograme, indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

Programul “Învăţămîntul public şi servicii de educaţie” cuprinde subprogramul “Învăţămîntul superior” indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

4. Justiţie

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat pe anul 2014 la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 667,4 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a micşorat cu 0,1 mil. lei şi a constituit 667,3 mil. lei

Majorarea/reducerea alocaţiilor la componenta de bază a fost condiţionată de:

• majorarea cheltuielilor capitale pentru reconstrucţia sediilor Judecătoriilor Rîşcani şi Buiucani din contul redistribuirilor alocaţiilor destinate pentru construcţia Palatului Justiţiei - 15,5 mil. lei;

• majorarea alocaţiilor pentru asigurarea achitării indemnizaţiilor unice de demisionare – 4,8 mil. lei;

• majorarea alocaţiilor pentru achitarea documentelor executorii – 1,9 mil. lei;

• majorarea alocaţiilor pentru cheltuieli de personal întru executarea prevederilor Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.24 din 10 septembrie 2013 privind modificarea condiţiilor de salarizare pentru funcţionarii publici din instanţele judecătoreşti (pentru 2 luni) şi acordarea sporului pentru intensitatea muncii unor specialişti cu funcţii complexe – 2,2 mil. lei;

• majorarea alocaţiilor pentru procurarea mobilierului şi echipamentului tehnic – 9,4 mil. lei;

• majorarea alocaţiilor pentru lucrări de reparaţie capitală la Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel Bălţi, Judecătoriile Cantemir, Ocniţa, Drochia, Criuleni, Floreşti, Făleşti – 11,0 mil. lei;

• majorarea cheltuielilor pentru lucrări de proiectare a ospătăriei în curtea sediului Curţii Supreme de Justiţie – 0,2 mil. lei;

• reducerea alocaţiilor pentru investiţii capitale la Judecătoriile Buiucani, Botanica şi Ungheni – 4,9 mil. lei;

• reducerea alocaţiilor la compartimentul Ministerului Justiţiei “Construcţia Palatului Justiţiei, municipiul Chişinău” – 15,5 mil. lei;

• reducerea alocaţiilor pentru asigurarea cu mărfuri şi servicii – 4,3 mil. lei;

• reducerea cheltuielilor de personal, ca urmare a redistribuirii economiilor formate, la alte articole de cheltuieli - 5,8 mil. lei;

• reducerea alocaţiilor pentru reparaţia capitală a sediului aflat în gestiunea Centrului Naţional de Expertize Judiciare, în legătură cu extinderea procesului de expertizare a proiectului – 3,8 mil. lei.

La componenta mijloace speciale, micşorarea cu 3,8 mil. lei a fost determinată de:

• reducerea cheltuielilor în legătură cu diminuarea părţii de venituri cu 4,1 mil. lei şi acceptarea cheltuielilor din soldul mijloacelor băneşti înregistrate la 1 ianuarie 2014 cu 0,3 mil. lei.

Conform dărilor de seamă, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 614,3 mil. lei, ce constituie 92,1 la sută faţă de cele prevăzute.

Structura surselor de finanţare executate la grupul dat se prezintă în diagrama ce urmează.

Cheltuielile de casă pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 93,2 la sută, iar la cheltuielile din mijloace speciale au fost realizate la nivel de 81,5 la sută din prevederi. Cheltuielile efective la toate componentele au fost executate în sumă de 657,0 mil. lei sau cu 10,3 la sută mai puţin faţă de cele precizate. În aspect economic predomină cheltuielile de personal, care deţin cota de 57,1 la sută din totalul cheltuielilor efective.

La grupa “Instanţele judecătoreşti” au fost precizate cheltuieli la componenta de bază, în sumă totală de 332,2 mil. lei sau cu 17,1 mil. lei mai mult faţă de cele aprobate iniţial şi s-au executat în sumă de 317,9 mil. lei sau la nivel de 95,7 la sută din prevederi.

Alocaţiile la grupa dată s-au utilizat pentru întreţinerea Curţii Supreme de Justiţie, cinci curţi de apel, 45 judecătorii de sector şi Judecătoria Comercială de Circumscripţie.

Cheltuielile de casă ale instanţelor judecătoreşti au fost realizate în sumă de 317,9 mil. lei sau la nivel de 95,7 la sută din suma alocată, iar cheltuielile de personal deţin cota de 60,4 la sută din cheltuielile totale.

Cheltuielile efective la toate componentele la acest grup au fost executate în sumă de 324,0 mil. lei sau 97,5 la sută faţă de cele precizate. În aspect economic predomină cheltuielile de personal, care deţin cota de 60,1 la sută din total cheltuielile efective.

Numărul mediu de angajaţi în aceste instituţii în anul 2014 a fost de 2317,5 unităţi, inclusiv 405,5 judecători şi 1912,0 angajaţi.

În perioada raportată salariul mediu al unui judecător a constituit 11927,4 lei sau cu 4118,0 lei mai mult faţă de 7809,4 lei în 2013, iar salariul mediu al altor angajaţi a constituit 3668,8 lei sau cu 269,9 lei mai mult faţă de 3398,9 lei în anul 2013.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2014 au crescut cu 24,6 mii lei şi au constituit 118,6 mii lei faţă de 94,0 mii lei în anul 2013.

Din contul mijloacelor speciale, instanţele judecătoreşti au efectuat cheltuieli în sumă de 0,4 mil. lei, la nivel de 70,8 la sută din prevederi. Partea pe venituri a fost executată în sumă de 0,6 mil. lei sau cu 2,7 la sută mai mult faţă de cele precizate.

Pentru activitatea Procuraturii Generale, în bugetul de stat pe anul 2014 au fost aprobate alocaţii la componenta de bază în sumă de 146,6 mil. lei care au fost precizate în sumă de 146,8 mil. lei. Alocaţiile pentru întreţinerea curentă au fost executate 90,1 la sută, pe cînd cele capitale au fost executate 82,2 la sută faţă de cele precizate.

Din contul cheltuielilor de bază a fost finanţată activitatea aparatului central şi a 54 procuraturi teritoriale cu un efectiv mediu de 1071,0 unităţi, dintre care procurori 723,0 unităţi, iar alţi angajaţi – 348,0 unităţi.

Ponderea cea mai însemnată în cheltuielile din contul alocaţiilor bugetare revine cheltuielilor de personal – 75,2 la sută (98,3 mil. lei).

În perioada raportată salariul mediu al unui procuror a constituit 6473,6 lei sau cu 414,8 lei mai puţin faţă de 6888,4 lei în 2013, iar salariul mediu al altor angajaţi a constituit 3741,7 lei sau cu 98,4 lei mai mult faţă de 3643,3 lei în anul 2013.

Cheltuielile efective la toate componentele au fost executate în sumă de 136,0 mil. lei sau 92,5 la sută faţă de cele precizate. În aspect economic predomină cheltuielile de personal, care deţin cota de 74,5 la sută din total cheltuielile efective.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2014 s-au majorat cu 8,5 mii lei şi constituie 122,2 mii lei faţă de 113,7 mii lei în anul 2013.

Din contul mijloacelor speciale, Procuratura a efectuat cheltuieli în sumă de 0,12 mil. lei, la nivel de 61,0 la sută din suma precizată. Partea pe venituri a fost executată în sumă de 0,15 mil. lei sau 76,6 la sută din prevederi.

Cheltuielile la grupul “Autorităţi din domeniul justiţiei neatribuite la alte grupe” au fost precizate în sumă de 127,1 mil. lei, care s-au executat la nivel de 86,9 la sută, dintre care Consiliul Superior al Magistraturii – 90,9 la sută, Ministerul Justiţiei – 85,0 la sută şi Institutul Naţional al Justiţiei – 97,9 la sută.

Cheltuielile efective la toate componentele au fost executate în sumă de 139,9 mil. lei sau cu 110,0 la sută mai puţin faţă de cele precizate. În aspect economic cheltuielile de personal deţin cota de 37,5 la sută din total cheltuielile efective, alte cheltuieli curente – 33,1 la sută şi cheltuielile capitale – 29,4 la sută din total cheltuielile efective.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2014:

• al Consiliului Superior al Magistraturii s-au majorat cu 183,1 mii lei şi constituie 384,3 mii lei faţă de 201,2 mii lei în anul 2013;

• al autorităţilor subordonate Ministerului Justiţiei s-au micşorat cu 123,0 mii lei şi constituie 124,7 mii lei faţă de 247,7 mii lei în anul 2013;

• al Institutului Naţional al Justiţiei s-au majorat cu 63,3 mii lei şi constituie 186,7 mii lei faţă de 123,4 mii lei în anul 2013.

Concomitent cu alocaţiile de bază, grupul dat a efectuat cheltuieli din contul mijloacelor speciale, în sumă de 51,8 mil. lei, la nivel de 81,7 la sută din prevederi, iar partea pe venituri a fost executată în sumă de 52,5 mil. lei sau 87,6 la sută din prevederi.

Pentru activitatea Oficiului central de probaţiune, în bugetul de stat pe anul 2014 au fost aprobate alocaţii la componenta de bază în sumă de 20,0 mil. lei şi precizate în sumă de 23,1 mil. lei sau cu 3,1 mil. lei mai mult decît prevederile iniţiale. În anul de referinţă alocaţiile pentru întreţinerea curentă au fost executate 89,0 la sută, pe cînd cele capitale au fost executate 70,1 la sută din cheltuielile precizate.

Numărul mediu de angajaţi în anul 2014 a fost de 216,7 unităţi, cu un salariu mediu în perioada raportată de 4317,7 lei.

Ponderea cea mai însemnată în cheltuielile din contul alocaţiilor bugetare, revine cheltuielilor de personal – 70,5 la sută (sau 14,1 mil. lei).

Cheltuielile efective la toate componentele au fost executate în sumă de 20,7 mil. lei sau 89,5 la sută faţă de cele precizate. În aspect economic predomină cheltuielile de personal, care deţin cota de 67,9 la sută din total cheltuielile efective.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2014 s-au micşorat cu 17,5 mii lei şi constituie 92,4 mii lei faţă de 109,9 mii lei în anul 2013.

Din contul mijloacelor speciale, Oficiul central de probaţiune a efectuat cheltuieli în sumă de 0,009 mil. lei, la nivel de 24,8 la sută din suma precizată. Partea pe venituri a fost executată în sumă de 0,02 mil. lei sau 56 la sută din prevederi.

Cheltuielile la grupul “Organe administrative” au fost precizate în sumă de 34,5 mil. lei, care s-au executat la nivel de 92,6 la sută din suma precizată.

Numărul mediu de angajaţi în anul 2014 a fost de 136,0 unităţi (aprobate 148 unităţi, inclusiv aparatul central al Ministerului Justiţiei – 138 unităţi şi direcţia juridică a UTA Găgăuzia – 10 unităţi).

Cheltuielile efective la toate componentele au fost executate în sumă de 36,1 mil. lei sau 96,7 la sută faţă de cele precizate. În aspect economic cheltuielile de personal deţin cota de 35,4 la sută din total cheltuielile efective, alte cheltuieli curente –26,9 la sută şi cheltuielile capitale – 38,0 la sută din total cheltuielile efective.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2014 s-au micşorat cu 66,0 mii lei şi constituie 254,0 mii lei faţă de 320,0 mii lei în anul 2013.

Pe lîngă alocaţiile de bază, grupul dat a efectuat cheltuieli din contul mijloacelor speciale, în sumă de 0,1 mil. lei la nivel de 66,5% din suma precizată. Partea pe venituri a fost executată în sumă de 0,3 mil. lei sau 167,2 la sută din prevederi.

Concomitent, în anul 2014 pentru grupa respectivă, din Fondul de Rezervă al Guvernului au fost alocate:

- în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.150 din 26 februarie 2014, 2584,6 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor în scopul asigurării reprezentării Republicii Moldova în faţa Curţii de Apel Paris, în acţiunea de contestare a sentinţei arbitrale din 25 octombrie 2013 în procesul de arbitraj internaţional “OOO Энергоальянс” (Ucraina) împotriva Republicii Moldova, care este destinată pentru plata onorariilor şi a altor cheltuieli de reprezentare, conform clauzelor contractului de acordare a serviciilor de reprezentare şi consultanţă juridică de către compania de avocatură BAA “AICI Partners” în parteneriat cu DLA Piper UK LLP, care au fost executate în mărime de 98,2 la sută;

- în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.296 din 23 aprilie 2014, 1254,0 mii lei pentru achitarea plăţilor ce ţin de remunerarea muncii, plata asigurării medicale pe teritoriul Republicii Franceze şi asigurarea cu locuinţă de serviciu a trei jurişti secunzi delegaţi la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care au fost executate în mărime de 98,0 la sută;

- în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.385 din 28 mai 2014, 416,6 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor de delegare a reprezentantului Republicii Moldova la Misiunea Uniunii Europene din Mali, care au fost executate în mărime de 92,9 la sută;

Totodată, la componenta de bază la grupul dat au fost aprobate şi precizate alocaţii din contul suportului bugetar acordat din partea Uniunii Europene pentru acţiunile ce ţin de procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 în sumă de 146,7 mil. lei, fiind realizate la nivel de 94,5 la sută, dintre care Consiliul Superior al Magistraturii – 94,9 la sută (96,9 mil. lei), Curtea Supremă de Justiţie – 99,8 la sută (1,6 mil. lei), Procuratura Generală – 84,9 la sută (13,6 mil. lei), Ministerul Justiţiei – 98,3 la sută (23,1 mil. lei) şi Institutul Naţional al Justiţiei – 98,7 la sută (3,3 mil. lei).

Subprograme gestionate de ministere din cadrul programului “Justiţia”

Pentru subprogramul “Administrarea judecătorească” gestionat de autorităţi din domeniul justiţiei neatribuite la alte grupe şi Ministerul Justiţiei s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 13,64 mil lei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramele “Înfăptuire a judecăţii în judecătorii şi curţi de apel” şi “Înfăptuirea justiţiei” gestionate de instanţele judecătoreşti şi Curtea Supremă de Justiţie s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 317,7 mil. lei, iar mijloace speciale în sumă 0,5 mil lei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Implementare a politicii penale a satului” gestionat de Procuratura Generală s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 130,8 mil. lei, iar mijloace speciale 0,1 mil. lei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Politicii şi management în domeniul justiţiei” gestionat de Ministerul Justiţiei s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 33,9 mil. lei şi din mijloace speciale - în sumă de 0,1 mil. lei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Mediere”gestionat de Ministerul Justiţiei s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 0,3 mil. lei.

La subprogramul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor”,gestionat de Oficiile teritoriale al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat, s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 21,6 mil. lei, iar mijloace speciale – 0,5 mil. lei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Expertiza legală” gestionat de Centrul Naţional de Expertiză Judiciară s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 5,7 mil. lei şi din mijloace speciale – 1,6 mil. lei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Sistemul integrat de informare juridică” gestionat de Centrul de Informaţii Juridice s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 0,9 mil. lei şi 0,4 mil. lei – din mijloace speciale.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Stare civilă” gestionat de Serviciul Stare Civilă s-au efectuat cheltuieli din mijloace speciale în sumă 47,0 mil. lei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Armonizarea legislaţiei” gestionat de Ministerul Justiţiei s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 2,0 mil. lei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Apostilarea actelor publice” gestionat de Ministerul Justiţiei s-au efectuat cheltuieli din mijloace speciale în sumă de 1,8 mil. lei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Asigurarea măsurilor alternative la detenţie” gestionat de Oficiul central de probaţiune s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 20.0 mil. lei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Pentru subprogramul “Instruire iniţială şi continuă în domeniul justiţiei” gestionat de Institutul Naţional al Justiţiei s-au efectuat cheltuieli din componenta de bază în sumă de 12,6 mil. lei.

La programul dat au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

4¹. Jurisdicţia constituţională

Datele privind realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

La această grupă funcţională se atribuie cheltuielile pentru întreţinerea Curţii Constituţionale.

În bugetul de stat la grupul dat au fost aprobate la componenta de bază alocaţii în sumă de 19,4 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate la Legea bugetului, volumul de alocaţii la componenta de bază s-a majorat cu 0,7 mil. lei şi a constituit 20,1 mil. lei.

Conform dărilor de seamă, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 20,1 mil. lei, ce constituie 100 la sută faţă de cele prevăzute.

Cheltuielile de personal au constituit 33,0 la sută (6,6 mil. lei) din volumul total al acestora.

Numărul mediu de angajaţi în anul 2014 a fost de 47 unităţi, dintre care 8 judecători şi alt personal 39 unităţi (aprobate: 61 unităţi, inclusiv 12 judecători şi 49 alt personal). Locurile vacante înregistrate la sfîrşitul perioadei de gestiune se datorează lipsei spaţiilor de activitate.

Pe parcursul anului au fost organizate concursuri pentru ocuparea funcţiilor vacante. Ca rezultat nimeni nu a întrunit cerinţele concursului pentru angajare.

Salariul mediu lunar al unui judecător în anul 2014 a constituit 17788,54 lei sau cu 5061,04 lei mai mult faţă de 12727,5 lei în anul 2013 şi al unui angajat – 6997,43 lei cu 840,59 lei mai mult faţă de 6156,84 lei în anul 2013.

Cheltuielile pentru întreţinerea unui angajat în 2014 s-au majorat cu 242,18 mii lei şi constituie 427,78 mii lei faţă de 185,6 mii lei în anul 2013.

Cheltuielile efective au fost executate în sumă de 20,1 mil. lei sau 100 la sută faţă de cele precizate.

Pentru programul “Jurisdicţie constituţională” gestionat de Curtea Constituţională au fost stabiliţi indicatorii de performanţă, reflectaţi în tabelul de mai jos.

Scopul programului este garantarea supremaţiei Constituţiei, asigurarea realizării principiului separării puterilor în stat şi garantarea responsabilităţii statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

În anul 2014 pe rolul Curţii s-au aflat 68 sesizări (61 de sesizări depuse în 2014 şi 7 preluate din 2013). În contextul datelor statistice este menţionat că din 68 de sesizării au fost examinate 61.

5. Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 2186,6 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 46,6 mil. lei şi a constituit 2233,2 mil. lei.

La componenta de bază principalii factori care au generat modificările faţă de bugetul aprobat se prezintă precum urmează:

• majorare de alocaţii pentru:

- acordarea sporului pentru intensitatea muncii unor specialişti cu funcţii complexe, cu 0,7 mil. lei;

- majorarea salariilor militarilor salarizaţi conform Reţelei Tarifare Unice, începînd cu 1 octombrie 2014, cu 12,1 mil. lei;

- cheltuieli de deplasare peste hotare pentru paza persoanelor cu demnitate publică şi escortarea persoanelor reţinute, cu 5,4 mil. lei;

- achitarea documentelor executorii, cu 1,9 mil. lei;

- plata indemnizaţiei unice la eliberare, concediilor de maternitate şi de îngrijire a copiilor, cu 17,9 mil. lei;

- procurarea mijloacelor fixe cu 22,7 mil. lei.

- reparaţia capitală a sediilor Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare şi a inspectoratelor de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne cu 22,3 mil. lei;

- contribuţia Guvernului Republicii Moldova la proiectul finanţat din surse externe “Îmbunătăţirea serviciilor mobile terestre şi avia de intervenţie de urgenţă, descarcerare şi reanimare acordate în consecinţa dezastrelor majore în zona transfrontalieră - SMURD” cu 2,8 mil. lei;

- reducere de alocaţii:

- la cheltuieli de personal ca urmare a redistribuirii economiilor formate din contul funcţiilor vacante, la alte articole de cheltuieli cu 26,6 mil. lei;

- pentru asigurarea cu mărfuri şi servicii cu 33,1 mil. lei;

- pentru investiţii capitale, cu 4,6.

La componenta mijloace speciale, cheltuielile s-au majorat cu 9,8 mil. lei, în legătură cu revizuirea părţii de venituri cu 2,6 mil. lei şi acceptarea cheltuielilor din soldul mijloacelor băneşti înregistrate la 1 ianuarie 2014 cu 6,5 mil. lei şi din granturi.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, majorarea cheltuielilor cu 14,7 mil. lei este cauzată de revizuirea capacităţii de implementare a activităţilor în cadrul proiectelor:

- “Crearea unei infrastructuri globale şi consolidate de frontieră – factor al unei dezvoltări social-economice durabile şi planificării spaţiale complexe” cu 4,0 mil. lei;

- “Îmbunătăţirea serviciilor mobile terestre şi aviaţie de intervenţie de urgentă, descarcerare şi reanimare acordate în consecinţa dezastrelor majore în zona transfrontalieră - SMURD” cu 10,7 mil. lei.

Structura cheltuielilor la grupa dată pe surse de finanţare se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 95,3 %, din mijloace speciale – 3,6% şi din proiecte finanţate din surse externe 1,1%.

Sub aspectul principalelor articole de cheltuieli, executarea cheltuielilor în pondere faţă de cheltuielile totale la grupa dată pe componenta de bază se prezintă în tabelul următor.

Analiza ponderii unor categorii de cheltuieli în cheltuielile totale pe componenta de bază demonstrează că în anul 2014, comparativ cu anul 2013, a scăzut ponderea cheltuielilor curente cu 4,6 puncte procentuale, din contul cheltuielilor capitale. Concomitent a crescut şi ponderea cheltuielilor de personal cu 1,2 puncte procentuale, iar investiţiile capitale s-au micşorat cu 4,6 puncte procentuale.

Sub aspectul grupelor de cheltuieli, din totalul cheltuielilor de bază executate, ponderea cea mai mare revine organelor afacerilor interne – 45,5%, cu o majorare de 2,8 puncte procentuale faţă de anul 2013, penitenciarele – 17,4%, cu o reducere de 1,0 puncte procentuale faţă de anul 2013, poliţia de frontieră – 12,9%.

Cheltuielile în valoare absolută sînt reflectate în tabelul următor.

Datoriile creditoare la finele anului 2014 la ramura dată la total au constituit 183,0 mil. lei, din care cu termenul de achitare expirat 19,9 mil. lei.

Din suma totală a datoriilor creditoare cu termen de achitare expirat Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat suma de 18,7 mil. lei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare a Ministerului Justiţiei - 0,5 mil. lei şi Serviciul de Informaţii şi Securitate - 0,7 mil lei.

Datoriile debitoare au fost admise în sumă de 45,6 mil. lei, dintre care cu termen de achitare expirat 5,0 mil. lei. Datorii debitoare cu termen de achitare expirat au fost admise de către Ministerul Afacerilor Interne în volum de 3,5 mil. lei, Serviciul de Informaţii şi Securitate – 1,3 mil. lei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei – 0,2 mil. lei.

Numărul mediu de personal pe anul 2014 pe componenta de bază la acest grup, a fost de 19580 unităţi, inclusiv 17784 militari prin contract / cu statut special, 227 angajaţi ai serviciului public şi 1569 angajaţi civili.

Salariul mediu lunar al unui militar prin contract/cu statut special la acest grup a constituit 5337,7 lei, al unui funcţionar public 5388,4 lei şi al unui angajat civil 3026,5 lei.

Conform actelor normative şi legislative, instituţiile din grupa dată au beneficiat şi de mijloace speciale, care au fost executate în sumă de 77,7 mil. lei, nivelul executării constituind 88,2 % din prevederi.

În aspect economic, cheltuielile de casă efectuate la grupa dată din mijloace speciale sînt caracterizate în tabelul următor.

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 din mijloace speciale s-a micşorat ponderea cheltuielilor de personal cu 2,2 puncte procentuale, concomitent nu au fost efectuate cheltuieli pentru investiţii capitale. Totodată, analiza ponderii cheltuielilor în cheltuielile totale pe mijloace speciale demonstrează că a crescut ponderea cheltuielilor curente cu 10,4 puncte procentuale din contul cheltuielilor capitale.

Datoriile creditoare la finele anului 2014 la ramura dată la componenta mijloace speciale au constituit 5,3 mil. lei, din care cu termenul de achitare expirat 0,9 mil. lei.

Datoriile debitoare au constituit 1,5 mil. lei, din care 0,1 mil. lei cu termenul de achitare expirat.

La componenta proiecte finanţate din surse externe alocaţiile nu au fost executate dat fiind că nu s-a reuşit organizarea achiziţiilor publice, precum şi faptul că Unitatea de Implementare a proiectului de construcţie a Penitenciarului din mun. Chişinău a fost creată cu întîrziere, în semestrul II al anului 2014.

La acest grup, în anul 2014 toate autorităţile publice centrale au realizat bugetul în format de program. Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei a realizat bugetul în format de program şi anume Programul “Sistemul Penitenciar” ce cuprinde subprogramul “Sistemul Penitenciar”, indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

Centru Naţional Anticorupţie a realizat bugetul în format de program şi anume Programul “Prevenirea şi combaterea corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului”, care cuprinde subprogramul “Prevenire, cercetare şi combatere a contravenţiilor corupţionale”, indicatorii privind realizarea cărora se expun în continuare.

Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi Serviciul de Informaţii şi Securitate au realizat bugetul în format de program, dar ţinînd cont că, informaţia respectivă poartă un caracter confidenţial, date despre realizarea acestora vor fi reflectate în nota informativă secretă.

6. Învăţămîntul

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 3432,3 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii a crescut cu 403,4 mil. lei şi a constituit 3835,7 mil. lei, sau 12,4 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

În anul 2014 la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 3427,4 mil. lei, ce constituie 89,4 la sută faţă de prevederi.

Cheltuielile la grupul dat în anul 2014 au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama ce urmează.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 96,9 la sută, cele din mijloace speciale – 84,7 la sută; din contul fondului special pentru manuale – 96,9 la sută; din cadrul proiectelor cu finanţare externă – 30,4 la sută din prevederi.

Pentru activităţile aferente grupului dat, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate 7011,5 mii lei în următoarele scopuri:

- 6929,1 mii lei consiliilor raionale pentru acoperirea cheltuielilor aferente efectuării lucrărilor de reconstrucţie a grădiniţei de copii din satul Săiţi, raionul Căuşeni – 2540,0 mii lei; acordării unui ajutor financiar pentru achitarea salariilor angajaţilor instituţiilor preşcolare din oraşul Căuşeni – 1147,8 mii lei; reparaţiei capitale a liceului teoretic “Ion Creangă” din satul Rădoaia, raionul Sîngerei –1956,2 mii lei; reparaţiei acoperişului gimnaziului din comuna Albota de Jos, raionul Taraclia – 1285,1 mii lei.

- 82,4 mii lei Ministerului Educaţiei pentru procurarea cadourilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă pentru elevii din instituţiile de învăţămînt din partea stîngă a Nistrului şi oraşul Bender.

Analiza statelor şi a efectivului de personal încadrat în instituţii de învăţămînt denotă reducerea în anul 2014, comparativ cu anul 2013, a numărului mediu de unităţi de personal, finanţat din componenta de bază şi mijloace speciale, cu 459 unităţi, din care pe componenta de bază – 438 unităţi, cauzate de realizarea măsurilor de optimizare a reţelei de instituţii, prin lichidarea unui şir de instituţii (şcoala-internat sanatorială din or. Drochia, şcoala-internat auxiliară din or. Teleneşti, şcoala-internat auxiliară din s. Tocuz, r-nul Căuşeni, Casa de copii Cernoleuca, r-nul Donduşeni, Şcoala de tip-internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din s. Văscăuţi, r-nul Floreşti), reorganizarea unor instituţii de învăţămînt (şcoala-internat sanatorială din s. Ivancea, r-nul Orhei, şcoala de meserii nr.1 din s. Pruncul, şcoala de meserii nr.2 şi şcoala de meserii nr.3 din or. Cricova, şcoala de meserii nr.4 din or. Soroca, şcoala de meserii nr.5 din or. Lipcani, şcoala de meserii nr.6 din s. Rusca, r-nul Hînceşti) şi prin transmiterea Liceului Republican cu Profil Real din mun. Chişinău din proprietatea statului în proprietatea publică a mun.Chişinău.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal atestă a creştere de 246,1 lei, din care pe componenta de bază – 243,3 lei, datorită implementării prevederilor Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Datoriile creditoare cu termen de achitare expirat la finele anului 2014 au constituit 1306,7 mii lei, cu o creştere faţă de situaţia de la începutul anului de 371,4 mii lei. Din suma totală a datoriilor creditoare, 1275,8 mii lei revin Ministerului Educaţiei.

Datoriile debitoare cu termen de achitare expirat au constituit 646,2 mii lei, cu o reducere faţă de anul 2013 cu 169,7 mii lei.

Volumul cheltuielilor pe componenta de bază pentru sfera învăţămîntului pe anul 2014, cu modificările operate, a fost prevăzut în sumă de 3244,3 mil. lei, din care au fost executate 3145,0 mil. lei sau la nivel de 96,9 la sută.

Sub aspectul principalelor articole de cheltuieli, executarea cheltuielilor în pondere faţă de cheltuielile totale la grupa dată pe componenta de bază se prezintă în tabelul următor.

Analiza ponderii unor categorii de cheltuieli în cheltuielile totale pe componenta de bază demonstrează că în anul 2014, comparativ cu anul 2013, a crescut ponderea cheltuielilor curente cu 4,1 puncte procentuale, cu reducerea concomitentă a cheltuielilor capitale. Totodată, s-a redus ponderea cheltuielilor de personal cu 14,2 puncte procentuale determinată de ponderea semnificativă care o ocupă transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în cheltuielile executate pe componenta de bază (47,3 la sută), reflectate începînd cu anul 2014 în grupa principală “Învăţămînt”.

Sub aspectul treptelor de învăţămînt, din totalul cheltuielilor de bază executate de instituţiile de învăţămînt, ponderea cea mai mare revine transferurilor cu destinaţie specială către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, introduse în anul 2014 – 47,3, ce a cauzat descreşterea ponderilor altor trepte de învăţămînt în total. Învăţămîntul superior ocupă 20,5 la sută din total, învăţămîntul secundar – 17,9 la sută, iar învăţămîntul mediu de specialitate – 10,7 la sută. Cheltuielile în valoare absolută pe trepte de învăţămînt şi ponderile cheltuielilor pe fiecare treaptă de învăţămînt sînt reflectate în tabelul ce urmează.

Cheltuielile pentru plata burselor elevilor din instituţiile de învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate au constituit 109,3 mil. lei.

De burse în instituţiile de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior si postuniversitar cu finanţare bugetară au beneficiat în medie 44845 persoane, din care 42477 persoane au primit burse de studii, 71 persoane – burse nominale şi 2297 persoane – burse sociale.

Numărul beneficiarilor de burse de studii, sociale şi nominale în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate constituie 28318 persoane, sau 73 la sută din numărul de studenţi bugetari cu frecvenţa de zi din instituţiile de învăţămînt respective. În instituţiile de învăţămînt secundar profesional de burse de studii au beneficiat 14725 elevi, ce constituie 98,4 la sută din numărul total de elevi.

Una din măsurile de politică noi, realizate în domeniul învăţămîntului în anul 2014, se axează pe implementarea reformei descentralizării financiare, în baza Legii nr.267 din 1 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care prevede finanţarea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general, special şi extraşcolar din subordinea mun. Chişinău, raioanelor Rîşcani, Ocniţa şi Basarabeasca prin transferuri cu destinaţie specială. În acest scop în cheltuielile ramurii au fost prevăzute mijloace în volum de 1486,5 mil. lei, executate integral.

În scopul realizării măsurilor privind lucrul extraşcolar cu copiii, din bugetul de stat (componenta de bază) s-au executat 18,4 mil. lei sau cu 0,5 mil. lei mai mult faţă de anul precedent.

Pentru organizarea odihnei de vară a copiilor în cadrul instituţiilor de învăţămînt secundar general au fost utilizate 2,2 mil. lei, sau la nivelul anului 2013.

Măsurile privind organizarea desfăşurării examenelor de absolvire în gimnazii şi examenelor de bacalaureat în licee au generat cheltuieli în sumă de 8,7 mil. lei fiind în creştere cu 3,6 mil. lei faţă de anul trecut.

Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.983 din 22 decembrie 2012 cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior de stat în condiţii de autonomie financiară, instituţiile de învăţămînt superior au acordat servicii educaţionale pentru realizarea comenzii de stat de pregătire a cadrelor, valorificînd mijloace în volum de 709,2 mil. lei.

În bugetul de stat pentru anul 2014 în scopul realizării programului de suport bugetar în domeniul reformei învăţămîntului profesional tehnic, oferit de Comisia Europeană, au fost aprobate alocaţii în sumă de 7,1 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a micşorat cu 4,1 mil. lei şi a constituit 3,0 mil. lei, care au fost executate în volum de 1,2 mil. lei, sau 38,5 la sută faţă de nivelul precizat pe an. Aceste alocaţii au fost utilizate în scopul remunerării muncii membrilor grupului de lucru pentru elaborarea calificărilor profesionale obţinute în învăţămîntul profesional tehnic.

Pentru realizarea programului de suport bugetar în cadrul proiectului ‘‘Reforma educaţiei în Moldova”, susţinut de Banca Mondială, au fost prevăzute 22,5 mil. lei, pentru finanţarea lucrărilor de renovare a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general. Dat fiind termenul tîrziu de aprobare a Hotărîrii Guvernului prin care a fost aprobată lista instituţiilor propuse spre renovare (nr.859 din 8 octombrie 2014), Ministerul Educaţiei nu a reuşit asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru finanţarea alocaţiilor respective, acestea fiind neexecutate la finele anului în volum integral.

Concomitent cu alocaţiile de la componenta de bază, conform actelor normative şi legislative, instituţiile de învăţămînt au beneficiat şi de mijloace speciale, care au însumat un volum de venituri de 149,4 mil. lei, fiind executate la nivel de 95,1 la sută faţă de prevederi. Veniturile respective s-au acumulat din prestarea serviciilor contra plată – 129,6 mil. lei, ceea ce constituie 86,7 la sută din veniturile totale, darea în arendă a spaţiului şi utilajului – 13,0 mil. lei, constituind 8,7 la sută din veniturile totale, alte mijloace speciale – 3,1 mil. lei, constituind 2,1 la sută din veniturile totale. Instituţiile au mai beneficiat de sponsorizări şi granturi în sumă de 3,7 mil. lei, din care granturi externe 3,2 mil. lei şi granturi interne 0,5 mil. lei, ceea ce constituie 2,5 la sută din veniturile totale.

Veniturile granturilor externe au fost acumulate din transferurile Fondului pentru copii al Naţiunilor Unite (1,0 mil. lei sau 31,2 la sută) şi Fundaţiei Internaţionale “Liechtenstein Development Service” (2,2 mil. lei sau 68,8 la sută).

Din contul veniturilor acumulate în anul 2014 şi soldul mijloacelor disponibile la începutul anului s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 146,7 mil. lei, nivelul executării constituind 84,7 la sută din prevederi, cu o creştere de 1,7 mil. lei comparativ cu anul precedent.

În aspect economic, cheltuielile de casă efectuate în învăţămînt din mijloace speciale sînt caracterizate în tabelul ce urmează.

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 din mijloace speciale s-a redus ponderea cheltuitelor curente cu 0,9 puncte procentuale în favoarea cheltuielilor capitale. În acelaşi timp a crescut ponderea cheltuielilor de personal cu 1,2 puncte procentuale şi s-a redus ponderea cheltuielilor privind achitarea serviciilor comunale cu 2,8 puncte procentuale şi ponderea cheltuitelor pentru procurarea mijloacelor fixe cu 1,7 puncte procentuale.

Soldul mijloacelor băneşti la finele anului constituie 25,5 mil. lei, cu 2,7 mil. lei mai mult faţă de situaţia înregistrată la 1 ianuarie 2014, cauzată de încasarea taxei de studii şi din contractele de locaţiune, precum şi comercializarea produsele agricole în luna decembrie, cu un preţ majorat.

Din contul fondului special de manuale au fost efectuate cheltuieli în sumă de 12,4 mil. lei sau cu 0,4 mil. lei mai puţin decît s-a planificat, din motivul eficientizării cheltuielilor de întreţinere.

Veniturile au fost realizate în volum de 13,1 mil. lei sau cu 1,7 mil. lei mai puţin decît nivelul planificat. Neexecutarea respectivă a fost determinată de diminuarea numărului de beneficiari ai seturilor de manuale faţă de cel planificat.

La componenta Proiectele finanţate din surse externe din cadrul învăţămîntului au fost desfăşurate următoarele:

Proiectul “Parteneriatul global pentru educaţie”

În anul 2014, în cadrul componentei “Crearea accesului la educaţie timpurie”, au fost procurate şi distribuite 30 de seturi de mobilier, au fost amenajate 34 terenuri de joacă şi sport şi procurate 38 seturi de materiale didactice şi jucării cu care au fost dotate instituţiile preşcolare renovate în cadrul proiectului.

În cadrul componentei “Extinderea accesului la educaţie timpurie pentru copii cu nevoi speciale” au fost achitate serviciile consultantului local, care a elaborat strategia de educaţie parentală şi conceptul programelor de educaţie parentală pentru domeniul educaţiei timpurii. De asemenea, a fost achitată tranşa a doua consultantului naţional pentru serviciile de formare şi instruire a echipelor comunitare, la componenta incluziune. Pentru Centrele de reabilitare a copiilor cu nevoi speciale din Nisporeni şi Ceadîr-Lunga s-au procurat seturi de echipament sportiv şi de recuperare şi 2 autovehicule.

În cadrul componentei “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei timpurii”, au fost achitate tranşele II, III şi IV consultantului naţional pentru serviciile de elaborare a modulelor de formare, mentorat şi instruirea educatorilor.

Au fost achitate serviciile consultantului naţional pentru elaborarea cercetărilor acţionale în domeniul educaţiei timpurii. De asemenea, au fost procurate şi distribuite în grădiniţele din ţară 2249 seturi de carte pentru copii şi literatură didactică pentru educatori (setul conţine 36 titluri de carte). S-au procurat 1191 seturi de materiale didactice.

În cadrul componentei “Managementul proiectului, monitorizare, evaluare şi comunicare” au fost acoperite cheltuielile pentru serviciile consultanţilor locali selectaţi în vederea implementării activităţilor proiectului şi cheltuielile operaţionale (rechizite de birou, servicii de transport etc.). La fel, au fost achitate serviciile consultantului local, care a realizat evaluarea finală a proiectului şi s-a asigurat tipărirea unui set de ghiduri pentru cadrele didactice, asistenţii sociali şi asistenţii medicali din comunităţile rurale în vederea utilizării acestora în lucrul cu părinţii.

În cadrul componentei “Lucrări civile”, de care este responsabil Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, mijloacele financiare au fost direcţionate pentru efectuarea lucrărilor de renovare a edificiilor instituţiilor preşcolare cît şi pentru managementul proiectului. Astfel, în anul 2014 au fost efectuate o serie de lucrări de renovare şi dotare a 10 obiecte, din diferite unităţi administrativ-teritoriale, începute în anul 2013, cît şi implementarea a 8 proiecte noi, iniţiate în anul 2014.

Pentru activităţile menţionate, s-au cheltuit 118,3 mil. lei, din contul contribuţiei din granturi externe.

Proiectul “Educaţia de calitate în mediul rural al Republicii Moldova”

Proiectul dat a fost închis în anul 2013, iar pentru anul 2014 acesta a avut o perioadă de graţie pentru achitarea plăţilor pentru prestatorii de servicii. Astfel, în anul 2014 au fost acoperite cheltuielile pentru:

- elaborarea recomandărilor de îmbunătăţire a formulei de finanţare pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general;

- serviciile de consultanţă a evaluării rezultatelor şcolare;

- îmbunătăţirea sistemului informaţional de management în educaţie;

- implementarea Strategiei de comunicare la nivel naţional;

- efectuarea auditului proiectului.

Pentru activităţile menţionate, s-au cheltuit 1,2 mil. lei din contul contribuţiei din credite externe.

Proiectul “Programul de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova”

De implementarea acestui proiect este responsabil Fondul de Investiţii Sociale din Moldova. Din contul mijloacele alocate au fost evaluate 609 obiecte – instituţii preşcolare beneficiare de resurse financiare din proiectul dat, au fost instruite peste 1300 de persoane cu privire la procedurile de procurare şi implementare a contractelor cu privire la lucrările civile (reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, manageri de instituţii preşcolare şi ai agenţiilor de implementare), au fost petrecute şi evaluate peste 340 de licitaţii desfăşurate de autorităţile publice locale şi au fost semnate 516 contracte, dintre care 28 de obiecte sînt deja finisate.

Pentru asigurarea instituţiilor preşcolare cu bunuri (121 localităţi beneficiare doar de bunuri), au fost organizate 3 licitaţii centralizate pentru mobilier, pavilioane şi echipament pentru terenul de joacă.

Pentru activităţile menţionate, s-au cheltuit 70,5 mil. lei, din contul contribuţiei din granturi externe.

Proiectul “Reforma învăţămîntului în Republica Moldova”

În anul 2014, în cadrul Proiectul “Reforma învăţămîntului în Republica Moldova” au fost aprobate venituri şi cheltuieli în sumă de 4,7 mil. lei. Veniturile a fost acumulate în sumă de 5,7 mil. lei sau cu 21,1 la sută mai mult.

Cheltuielile din cadrul proiectului s-au realizat la nivel de 81,7 la sută, sau în sumă de 3,8 mil. lei, fiind direcţionate la următoarele activităţi:

- susţinerea autorităţilor publice locale în procesul de aplicare a noii metodologii de finanţare;

- suport pentru EMIS (sistem informaţional de management în educaţie);

- pregătirea procesului de evaluare pilot PISA (program internaţional de evaluare a elevilor);

- managementul proiectului.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost suportate din contul contribuţiei din credite externe.

Programe în domeniul învăţămîntului au fost elaborate şi gestionate de Cancelaria de Stat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Performanţa obţinută în cadrul instituţiilor de învăţămînt se caracterizează prin următorii indicatori:

Datele tabelului denotă o reducere în anul 2014 a contingentului mediu de elevi/studenţi cu 7 079,9 unităţi. Reducerea numărului de unităţi în instituţii de învăţămînt s-a produs mai lent decît diminuarea contingentului mediu în aceste instituţii, ce a influenţat reducerea numărului mediu al elevilor la o unitate de cadru didactic şi personal auxiliar cu 5,3 la sută şi, respectiv, cu 9,1 la sută.

Costul mediu al unui student cu finanţare din buget, sub aspectul autorităţilor publice centrale, care au în subordine instituţii superioare de învăţămînt, se prezintă în tabelul ce urmează.

Conform datelor expuse, cel mai mult statul investeşte în pregătirea specialiştilor în instituţiile de învăţămînt subordonate Ministerului Culturii, dat fiind caracterul individualizat al studiilor de artă – cu circa 84 la sută peste costul mediu stabilit în toate instituţiile de învăţămînt (25461,4 lei). În acelaşi timp, costul instruirii unui student în Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei este cel mai jos – cu 18,9 la sută sub nivelul mediu şi aproape de două ori mai mic decît în instituţiile Ministerului Culturii.

7. Ştiinţa şi inovarea

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupul dat se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 405,7 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 5,1 mil. lei şi a constituit 410,8 mil. lei, ce se datorează majorării cheltuielilor din contul mijloacelor speciale cu 0,5 mil. lei şi a cheltuielilor din componenta proiecte finanţate din surse externe cu 4,6 mil. lei.

Conform rapoartelor, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 388,7 mil. lei, ce constituie 94,6 la sută faţă de prevederi.

Cheltuielile la grupul dat în anul 2014 au fost finanţate din contul a trei surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 99,0 la sută, din mijloace speciale – 88,2 la sută, iar pe proiecte finanţate din surse externe – 68,4 la sută din prevederi.

Cheltuielile pe componenta de bază pentru sfera ştiinţei şi inovării sub aspectul funcţional în anii 2013-2014 sînt reflectate în tabelul următor.

Mijloacele executate în anul 2014 pe grupul dat din componenta de bază s-au majorat cu 38,9 mil. lei sau cu 13,7 la sută faţă de indicele respectiv din anul 2013.

Finanţarea activităţilor de ştiinţă şi inovare s-a efectuat sub aspect competiţional şi sub aspect instituţional – pe programe de stat şi proiecte de transfer tehnologic. Temele de cercetare instituţionale, proiectele din cadrul programelor de stat, proiectele de transfer tehnologic şi pentru tineret, echipament, precum şi cele finanţate sau cofinanţate de organizaţiile din străinătate, au fost selectate în exclusivitate prin concurs.

Din 267,5 mil. lei planificate nemijlocit pentru cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicate, ponderea cea mai mare o constituie cercetările ştiinţifice instituţionale – 238,2 mil. lei sau 89,0 la sută. Pentru finanţarea programelor de stat, transfer tehnologic, proiecte independente, proiecte internaţionale selectate prin concurs au fost prevăzute 29,3 mil. lei sau 11,0 la sută, din care:

- pentru programe de stat – 1,4 mil. lei sau 0,5 la sută;

- proiecte de inovare şi transfer tehnologic – 10,0 mil. lei sau 3,7 la sută;

- proiecte individuale – 3,0 mil. lei sau 1,2 la sută;

- proiecte internaţionale – 6,6 mil. lei sau 2,5 la sută.

Sub aspectul principalelor articole de cheltuieli, executarea cheltuielilor în pondere faţă de cheltuielile totale la grupul dat pe componenta de bază se prezintă în tabelul ce urmează.

Analiza ponderii unor categorii de cheltuieli în cheltuielile totale pe componenta de bază demonstrează că în anul 2014, comparativ cu anul 2013, s-a micşorat ponderea cheltuielilor curente cu 0,4 puncte procentuale, cu majorarea concomitentă a cheltuielilor capitale. Totodată s-a majorat ponderea cheltuielilor de personal cu 0,6 puncte procentuale.

Analiza statelor şi a efectivului de personal încadrat în instituţii de cercertări ştiinţifice denotă reducerea în anul 2014 a numărului mediu de unităţi de personal, finanţat din componenta de bază şi mijloace speciale, cu 40,0 unităţi, din care pe componenta de bază – 36,5 unităţi, în legătură cu reorganizarea instituţiilor.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal atestă o creştere de 549,4 lei, din care pe componenta de bază – 642,5 lei, majorarea datorîndu-se creşterii de la 1 septembrie 2014 a plăţii pentru gradul ştiinţific de doctor şi doctor habilitat şi majorării salariului personalului conform Reţelei tarifare unice de la 1 octombrie 2014.

În anul 2014, instituţiile finanţate din grupul dat au înregistrat datorii cu termen de achitare expirat la cheltuieli de bază, din care datorii debitoare în sumă de 886,9 mii lei, sau cu 39,0 mii lei mai puţin faţă de anul 2013 şi creditoare în sumă de 278,5 mii lei, ce este cu 274,9 mii. lei mai mult faţă de anul precedent.

Pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice prin postdoctorat în buget au fost prevăzute mijloace în sumă de 2,7 mil. lei, la acelaşi nivel cu anul 2013. Cheltuielile respective au fost finanţate la nivel de 100 la sută din prevederi.

Planul de admitere la studii prin postdoctorat a fost realizat la nivel de 90,0 la sută, sau cu 3 persoane mai puţin faţă de 29 persoane planificate, din motivul că unii candidaţi au plecat peste hotare, sau nu au întrunit condiţiile Regulamentului de admitere. Numărul postdoctoranzilor la sfîrşitul anului de referinţă constituie 39 persoane faţă de 43 persoane aprobat iniţial.

Cheltuielile medii anuale pentru instruirea unui postdoctorand din bugetul de stat au constituit 69,1 mii lei.

Bursa lunară a unui postdoctorand a constituit în mediu 4500 lei, costul anual constituind 54,0 mii lei.

Din 14 absolvenţi care au finalizat studiile de postdoctorand în termenele stabilite au susţinut teza 8 persoane, iar ceilalţi absolvenţi au prezentat consiliului ştiinţific al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare teza, spre examinare, aprobare şi susţinere.

Pentru întreţinerea instituţiilor ce deservesc procesul ştiinţific au fost prevăzute 44,5 mil. lei sau cu 7,0 mil. lei mai mult faţă de anul precedent.

În conformitate cu prevederile Acordului între Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind participarea Republicii Moldova la Programul-cadru al Uniunii pentru cercetare şi inovare – Orizont 2020, plata contribuţiei financiare a Moldovei pentru anul 2014 a constituit suma de 16,4 mil. lei.

Pentru întreţinerea organelor administrative, Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, au fost prevăzute 12,1 mil. lei, cu 1,2 mil. lei mai mult faţă de anul 2013, care s-au finanţat la nivel de 95,8 la sută din prevederi.

În anul 2014, instituţiile ştiinţifice au beneficiat de venituri la mijloace speciale în sumă de 39,7 mil. lei, cu 23,4 mil. lei mai puţin faţă de anul 2013, formate de la prestarea serviciilor contra plată – 27,5 mil. lei, darea în arendă a spaţiului şi utilajului – 12,0 mil. lei, alte mijloace speciale – 0,2 mil. lei.

Din cheltuielile totale efectuate din contul veniturilor acumulate, cheltuielile de personal au constituit 38,3 la sută; plata serviciilor comunale – 50,0 la sută; plata pentru deplasări – 3,4 la sută şi investiţii capitale şi reparaţii capitale – 8,3 la sută.

La mijloace speciale s-au înregistrat datorii creditoare cu termen de achitare expirat în sumă de 1076,5 mii lei, cu 715,6 mii lei mai mult faţă de anul 2013 şi debitoare în sumă de 476,2 mii lei, ce este cu 124,5 mii lei mai mult faţă de anul precedent.

În anul 2014 la grupa “Ştiinţă şi inovare” au fost în derulare 3 proiecte finanţate din surse externe:

În cadrul proiectului “Programul Cadru 7” au fost planificate şi desfăşurate următoarele activităţi:

- procurarea echipamentului specializat necesar pentru cercetare în medicină, energie, biotehnologie, nanotehnologii;

- mobilitatea cercetătorilor pentru dezvoltarea carierei de cercetător;

- promovarea participării cercetătorilor, organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, întreprinderilor mici şi mijlocii şi organizaţiilor din sectorul asociativ la programele de cercetare-inovare ale Uniunii Europene;

- oferirea asistenţei întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul Programului Cadru 7.

Veniturile acumulate au constituit 17,9 mil. lei, la nivel de 183,6 la sută faţă de 9,8 mil. lei prevăzute pe an.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost precizate în volum de 18,8 mil. lei, însă au fost realizate la nivel de 67,7 la sută, sau în sumă de 12,7 mil. lei.

În cadrul proiectului “Suport pentru cooperarea ştiinţifică şi tehnică” au fost planificate şi desfăşurate următoarele activităţi:

- dezvoltarea cooperării în domeniul securităţi alimentare, ecologice, hazardurilor naturale;

- promovarea colaborării cercetărilor în domeniul Climei, Mediului şi Energiei luînd la activ abordarea inovativă şi proactivă de elaborare a soluţiilor stabile de dezvoltare a ţărilor;

- creşterea mobilităţii cercetătorilor prin organizarea atelierelor de lucru şi seminarelor, videoconferinţelor, suport pentru reţelele de instituţii de cercetare.

Veniturile acumulate au constituit 15,6 mil. lei, la nivel de 99,5 la sută faţă de 15,7 mil. lei prevăzute pe an.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost precizate în volum de 18,5 mil. lei, însă au fost realizate la nivel de 73,8 la sută, sau în sumă de 13,7 mil. lei.

În cadrul proiectului Programul Operaţional Comun “Bazinul Mării Negre 2007-2013”(Program Transfrontalier) au fost planificate şi desfăşurate următoarele activităţi:

- promovarea dezvoltării economice şi sociale din zonele de frontieră;

- dezvoltarea cooperării în cadrul regiunii Mării Negre şi a regiunii cu Uniunea Europeană;

- stimularea proceselor de cooperare cu caracter continuu.

Veniturile acumulate au constituit 3,8 mil. lei, la nivel de 97,4 la sută faţă de 3,9 mil. lei prevăzute pe an.

Cheltuielile pentru îndeplinirea acestor activităţi au fost precizate în volum de 7,0 mil. lei, însă au fost realizate la nivel de 55,1 la sută, sau în sumă de 3,9 mil. lei.

Programe gestionate de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Performanţa obţinută în cadrul programelor realizate de instituţiile de cercetări ştiinţifice se caracterizează prin următorii indicatori.

Majoritatea indicatorilor atestă o creştere faţă de nivelul aprobat, cu excepţia proiectelor de transfer tehnologic implementate, care sînt în diminuare cu 5 unităţi.

Monografiile şi culegerile editate, medaliile obţinute la expoziţii, participările la conferinţe naţionale şi internaţionale precum şi procedeele şi tehnologiile noi-elaborate au fost executate la nivel de peste 200 procente faţă de cele planificate.

Indicatorii respectivi au fost planificaţi şi realizaţi în cadrul unui şir de programe, costul cărora se prezintă în tabelul ce urmează.

Conform datelor expuse, ponderea cea mai mare o constituie cheltuielile prevăzute pentru programul Cercetări ştiinţifice aplicate în direcţie strategică “Materiale, tehnologii şi produse inovative” ce constituie 85,6 mil lei sau 20,8 la sută din total cheltuieli, urmat de programul Cercetări ştiinţifice aplicate în direcţie strategică “Biotehnologie” cu 78,7 mil. lei sau 19,1 la sută.

8. Cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupul dat pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 376,7 mil. lei.

Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 34,2 mil. lei şi a constituit 410,9 mil. lei sau 1,3 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Majorarea alocaţiilor la componenta de bază a fost condiţionată de:

• majorarea cheltuielilor din contul suportului bugetar oferit Muzeului de Arte al Republicii Moldova, instituţie subordonată Ministerului Culturii (Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Culturii al Republicii Moldova în domeniul cooperării pentru dezvoltare) – 18,4 mil. lei;

• acordarea sporului în mărime de 20% pentru intensitate unor specialişti cu funcţii complexe - 11,7 mil. lei;

• majorări salariale acordate pentru cadrele didactice (profesori-antrenori) şi plata premiului pentru anii de studii 2013-2014 – 1,6 mil. lei;

• asigurarea funcţionalităţii Sălii cu Orgă – 0,6 mil. lei;

• acoperirea cheltuielilor publicaţiei periodice pentru copii din contul redistribuirii alocaţiilor din gr.6 “Învăţămîntul secundar” – 0,3 mil. lei;

• stingerea datoriilor istorice pentru chiria spaţiilor de către uniunile de creaţie – 0,3 mil. lei.

La acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 372,7 mil. lei sau la nivel de 90,7 la sută din prevederi.

Structura surselor de finanţare a grupului dat de cheltuieli, pe componente ale bugetului de stat, se prezintă după cum urmează.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 90,8 la sută iar cheltuielile din mijloace speciale – 87,8 la sută din prevederile anuale.

Comparativ cu anul 2013, la componenta de bază se constată o creştere a datoriilor debitoare cu termen de achitare expirat. Astfel, la finele anului 2014, datoriile debitoare ale instituţiilor din domeniile respective au constituit 20,6 mii lei, cu o creştere de 668,6 mii lei faţă de anul precedent. La fel, datoriile creditoare ale instituţiilor de cultură au înregistrat o creştere cu 1,4 la sută faţă de anul 2013, constituind 9873,1 mii lei.

Structura cheltuielilor sub aspectul grupelor de funcţii este reflectată în diagrama următoare.

Distribuirea finanţării pe grupele funcţiilor denotă o predominare absolută a cheltuielilor ce ţin de activitatea în domeniul culturii cu un volum de 165,9 mil. lei sau 44,5 la sută din total cheltuieli, care au fost executate la nivel de 98,0 la sută faţă de prevederile anuale, ce este cu 14,3 mil. lei mai mult faţă de volumul mijloacelor alocate în anul 2013.

La grupul dat s-a finanţat activitatea curentă a 30 instituţii de cultură, din care 16 instituţii teatral-concertistice, 3 biblioteci, 7 muzee, precum şi a Consiliului Biblioteconomic Naţional şi a Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Agenţiei Naţionale Arheologice.

Numărul mediu efectiv de angajaţi din instituţiile de cultură a constituit în perioada de gestiune 880,5 unităţi, cu 29 unităţi mai puţin faţă de cel aprobat.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal din instituţiile din domeniul culturii (cu excepţia celor din aparatele centrale administrative) atestă o creştere de384,3 lei, datorită implementării prevederilor Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Pe parcursul anului au fost susţinute proiecte culturale ale 8 asociaţii obşteşti (inclusiv Societatea Orbilor din Moldova şi Casa Republicană de Cultură a Surzilor din Moldova) cu alocaţii financiare în mărime de 4,3 mil. lei, cît şi activităţi de restaurare a obiectelor de valoare istorico-culturală, desfăşurarea acţiunilor culturale.

În scopul susţinerii activităţii instituţiilor teatral-concertistice au fost precizate alocaţii în volum de 106,0 mil. lei. Executarea mijloacelor respective a fost efectuată integral.

Cheltuielile bugetului de stat pentru radiodifuziune, prevăzute în sumă de 82,8 mil. lei au fost executate integral şi sînt în creştere faţă de cele executate în anul 2013 cu 9,6 mil. lei.

În scopul susţinerii editării cărţii naţionale, la compartimentul “Presa periodică şi editurile” au fost aprobate mijloace în sumă de 5,4 mil. lei, care au fost executate la nivel de 90,7 la sută.

Ministerului Culturii, pentru susţinerea editării cărţii naţionale şi a Revistei ilustrate social-culturale “Moldova”, a efectuat cheltuieli în volum de 2,4 mil. lei.

Ministerului Educaţiei pentru susţinerea redacţiilor revistelor pentru copii şi adolescenţi “Alunelul”, “Florile Dalbe” şi “Noi” pentru anul 2014 i-au fost precizate mijloace financiare în volum de 2,2 mil. lei, executate pînă la sfîrşitul perioadei de gestiune integral.

Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru domeniul “Sport”, au fost precizate mijloace în sumă de 80,5 mil. lei (inclusiv, pentru activitatea a 21 şcoli sportive circa 42,3 mil. lei), fiind executate la nivel de 93,6 la sută.

Totodată, întru realizarea Calendarului acţiunilor sportive naţionale şi internaţionale pe anul 2014, au fost executate alocaţii în volum de 15,0 mil. lei.

Analiza statelor şi a efectivului de personal ale instituţiilor în domeniul sportului denotă faptul că în anul 2014 numărul mediu de unităţi de personal a crescut faţă de anul 2013 cu 1,5 unităţi.

Salariul mediu lunar la o unitate de personal din instituţiile din domeniul sportului (cu excepţia celor din aparatul central administrativ) atestă a creştere de 356,6 lei, din care la componenta de bază 329,4 lei, datorită implementării prevederilor Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Întru realizarea activităţilor pentru tineret, pentru anul 2014 au fost aprobate alocaţii în volum de 7,0 mil. lei, care au fost executate în sumă de 4,9 mil. lei sau 70,0 la sută. Mijloacele preconizate au fost îndreptate întru consolidarea capacităţilor umane şi instituţionale în domeniul tineret, crearea condiţiilor pentru lansarea şi dezvoltarea afacerilor şi crearea locurilor de muncă pentru tineri, crearea condiţiilor pentru realizarea plenară a potenţialului tinerilor în viaţa politică, socială, economică şi culturală a ţării, consolidarea parteneriatelor cu structurile de tineret ale organizaţiilor internaţionale etc.

Pentru activitatea instituţiilor şi acţiunilor privind cultura, arta şi sportul, neatribuite la alte grupuri, în anul 2014 au fost aprobate la componenta de bază cheltuieli în volum de 22,4 mil. lei, pe parcursul anului fiind precizate 44,8 mil. lei, fiind executate 15,4 mil. lei. Din mijloacele respective au fost finanţate acţiunile Ministerului Culturii, activitatea Agenţiei Naţionale Arheologice, Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, precum şi măsurile de edificare şi restaurare a obiectelor de valoare culturală .

Pe lîngă alocaţiile de bază, instituţiile de cultură au beneficiat şi de mijloace speciale de la activitatea de bază, arenda spaţiilor disponibile, alte venituri din donaţii şi sponsorizări, în sumă totală de 14,2 mil. lei, faţă de planul executat în sumă de 45,9 mil. lei.

În cea mai mare parte majorarea veniturilor este condiţionată de faptul că la finele anului 2014, în conformitate cu Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Culturii al Republicii Moldova în domeniul cooperării pentru dezvoltare, Teatrul Muzical-Dramatic B.P.Hasdeu şi Sala cu Orgă au beneficiat de un suport în mărime de 33,6 mil. lei.

Totodată, volumul veniturilor şi cheltuielilor pe categorii de mijloace speciale se prezintă după cum urmează.

Din contul serviciilor cu plată au fost acumulate venituri în sumă de 2,5 mil. lei, fiind efectuate cheltuieli din totalul veniturilor acumulate.

La capitolul chirie/arenda bunurilor au fost precizate venituri în sumă de 6,5 mil. lei, fiind executate venituri în sumă de 6,0 mil. lei.

La categoria Granturi, sponsorizări/filantropie şi donaţii au fost precizate venituri în sumă de 1,5 mil. lei, fiind executate venituri în sumă de 34,7 mil. lei.

Din totalul cheltuielilor executate la categoria mijloace speciale, ponderea cea mai mare – 43,8 la sută sau 5,6 mil. lei revine cheltuielilor efectuate din chiria/arenda bunurilor proprietate publică.

Fondul de rezervă. Pe parcursul perioadei de gestiune din fondul de rezervă al Guvernului pe ramura “Cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret” au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 2071,1 mii lei, inclusiv:

Ministerului Culturii

• 142,1 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării mitingului şi concertului festiv dedicat aniversării a 25-a de la retragerea trupelor militare din Afganistan. (Hotărîrea Guvernului nr.59 din 29 ianuarie 2014);

• 6,0 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării şi desfăşurării manifestărilor de comemorare consacrate Zilei Memoriei (2 martie). (Hotărîrea Guvernului nr.147 din 26 februarie 2014);

• 91,3 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente desfăşurării Galei Premiului Naţional, ediţia 2014. (Hotărîrea Guvernului nr.684 din 20 august 2014);

• 600,0 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării şi desfăşurării manifestărilor cultural-artistice din Piaţa Marii Adunări Naţionale prilejuite de sărbătorirea Revelionului 2015. (Hotărîrea Guvernului nr.996 din 10 decembrie 2014).

Acţiuni generale

•349,7 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor de amenajare a teritoriului adiacent Casei de Cultură din comuna Vadul Raşcov, în vederea amplasării monumentului poetului Dumitru Matcovschi. (Hotărîrea Guvernului nr.517 din 2 iulie 2014).

Ministerului Tineretului şi Sportului

• 335,0 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente premierii sportivilor care au obţinut rezultate performante la Jocurile Olimpice de tineret de la Nanjing, China, din vara anului 2014, precum şi antrenorilor acestora. (Hotărîrea Guvernului nr.722 din 3 septembrie 2014).

IPNA Compania Teleradio-Moldova

• 547,0 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor de transmisiune a Jocurilor Olimpice de iarnă, care au avut loc la Soci, Federaţia Rusă, în perioada 7-23 februarie 2014. (Hotărîrea Guvernului nr.86 din 05 februarie 2014).

În tabelul următor este prezentată realizarea următorilor indicatori de performanţă.

Conform datelor prezentate în tabelă se constată o creştere a numărului de spectacole din cadrul instituţiilor teatral-concertistice faţă de cele prevăzute pentru anul 2014 cu circa 5,2 la sută, cu o creştere faţă de cele executate în anul 2013 cu circa 7,8 la sută.

Numărul de spectatori în anul 2014 sînt într-o creştere cu circa 17 la sută faţă de anul 2013. Numărul de turnee efectuate de către instituţiile sus-menţionate a crescut faţă de cele planificate la începutul anului 2014 cu circa 5,6 la sută.

Cît priveşte fondul de carte şi cel muzeistic acesta a sporit respectiv cu circa 1,7%, şi 7,7% faţă de cele prevăzute.

Cheltuielile medii ce ţin de deservirea unui cititor, suportate de către instituţiile bibliotecare, sînt în descreştere cu circa 18,5 la sută, comparativ cu cheltuielile anului 2013. La fel, au scăzut şi cheltuielile ce ţin de deservirea unui vizitator al instituţiilor muzeistice cu circa 33,1 la sută.

Comparativ cu anul 2013 se atestă o creştere a numărului sportivilor de performanţă participanţi la competiţiile internaţionale cu circa 75 la sută.

Cheltuielile medii pentru pregătirea unui sportiv de performanţă s-au majorat faţă de anul 2013 cu 8,5 mii lei sau cu 5 la sută, iar faţă de cele prevăzute pentru anul 2014 au crescut cu 0,5 mii lei sau cu 2,9 la sută.

În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.639 din 28 iulie 2014 “Pentru aprobarea burselor lunare sportivilor de performanţă” a fost majorat cuantumul bursei lunare. Mărimea medie a bursei a înregistrat o creştere faţă de anul 2013 cu 490,9 lei/lună, iar faţă de cea prevăzută la începutul anului 2014 cu circa 960,9 lei/lună.

9. Ocrotirea sănătăţii

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat pe anul 2014 pentru ramura ocrotirea sănătăţii la toate componentele iniţial au fost aprobate alocaţii în volum de 2911,4 mil. lei, care pe parcursul anului au fost majorate cu 412,2 mil. lei şi a constituit 3323,6 mil. lei.

La componenta de bază, alocaţiile au fost majorate cu 16,4 mil. lei faţă de bugetul aprobat, fiind condiţionate de următorii factori:

• majorarea alocaţiilor pentru realizarea proiectului “Fortificarea laboratoarelor regionale de sănătate publică” în cadrul Programului de Suport al Politicii Sectoriale de Sănătate din contul grantului acordat de Comisia Europeană - 9,2 mil. lei.

• majorarea cheltuielilor de personal în urma majorărilor salariale cadrelor didactice, plata premiului anual cadrelor didactice precum, şi acordarea sporurilor pentru intensitatea muncii unor specialişti cu funcţii complexe - 4,6 mil. lei;

• contribuţia Guvernului la implementarea Acordului de Împrumut între Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională pentru realizarea proiectului “Îmbunătăţirea serviciilor medicale” - 1,5 mil. lei;

• prestarea serviciilor de asistenţă medicală în cadrul Programului ramural de servicii medicale prestate contingentului arondat în cadrul Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat– 1,1 mil. lei.

La componenta mijloace speciale cheltuielile s-au majorat cu 40,2 mil. lei, în principal, din contul granturilor acordate de către donatorii interni/externi şi din contul implicării soldurilor mijloacelor băneşti formate la 1 ianuarie 2014 la categoria “Granturi, sponsorizări/ filantropie şi donaţii”.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile s-au majorat cu 355,6 mil. lei ca urmare a revizuirii planurilor de activităţi.

Conform rapoartelor executorilor de buget, din toate componentele, în perioada de gestiune au fost efectuate cheltuieli în volum de 3302,1 mil. lei, ceea ce constituie 99,4 la sută faţă de prevederile anuale.

Cheltuielile în domeniul ocrotirii sănătăţii în anul 2014 au fost finanţate din contul a mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile la componenta de bază s-au realizat la nivel de 99,5 la sută, cele din mijloace speciale – 96,5 la sută din prevederile anuale, şi cele din cadrul proiectelor finanţate din surse externe s-au realizat la nivel de 99,7 la sută.

Structura cheltuielilor totale pe ramura Ocrotirea sănătăţii sub aspectul grupelor de funcţii servicii şi instituţii este reflectată în diagrama următoare.

Volumul cheltuielilor la componenta de bază pentru sfera ocrotirii sănătăţii în anul 2014, au fost executate în mărime de 2665,8 mil. lei.

Executarea componentei de bază a bugetului de stat, a fost determinată de următoarele:

• Transferurile de la bugetul de stat întru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a unor categorii de persoane conform legislaţiei, s-au executat 2176,2 mil. lei, sau sută la sută faţă de planul precizat, şi au constituit 81,6 la sută din cheltuielile totale ale componentei de bază pe ocrotirea sănătăţii;

• Transferurile de la bugetul de stat întru realizarea programelor naţionale de ocrotirea a sănătăţii au fost executate în sumă de 24,2 mil. lei sau sută la sută.

• Ministerul Sănătăţii – 441,9 mil. lei, ce s-au executat la nivel de 96,9 la sută faţă de planul precizat.

Este de menţionat că, întru întreţinerea, dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice au fost precizate alocaţii în volum de 121,7 mil. lei, inclusiv 9,2 mil. lei pentru fortificarea laboratoarelor regionale de sănătate publică. Executarea cheltuielilor faţă de planul precizat s-a înregistrat la nivel de 99,3 la sută şi a constituit 120,9 mil. lei.

Totodată, pentru realizarea programelor naţionale şi speciale în domeniul ocrotirii sănătăţii prin intervenţii de sănătate publică ce ţin de prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi nontransmisibile, de promovare a sănătăţii şi a modului sănătos de viaţă, de sănătate mintală şi de securitate transfuzională, activităţi de asigurare a pacienţilor cu intervenţii costisitoare şi medicamente în cazul bolilor maligne, prevenirea şi tratamentul stărilor şi patologiilor ce influenţează negativ asupra genomului uman, diagnosticul cito-genetic prenatal, postnatal, molecular, genetic, protezare auditivă, consolidarea bazei tehnico-materiale, pe parcursul anului au fost prevăzute alocaţii în sumă de 201,2 mil. lei şi executate în volum de 190,4 mil. lei sau 94,6 la sută.

• Cancelaria de Stat – 23,5 mil. lei, ce s-au executat în volum de 99,7 la sută din prevederile anuale.

În anul 2014 pentru salarizarea angajaţilor, în total au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 208,7 mil. lei, însă cheltuielile efective au constituit 209,8 mil. lei. Luînd în considerare că, personalul a fost stimulat şi din conul mijloacelor speciale, salariul mediu lunar în anul 2014 a constituit 3819,86 lei faţă de 3559,92 lei în anul 2013, majorat cu 7,3 la sută sau cu 259,94 lei lunar.

Salariul mediu lunar pe ramură din componenta de bază a alcătuit 3268,62 lei, inclusiv pe categorii de personal se prezintă după cum urmează:

- medici – 4377,72 lei;

- personal medical mediu – 3422,14 lei;

- personal medical inferior – 2275,31 lei;

- alt personal – 2653,95 lei.

La finele anului 2014 din cheltuielile bugetului de stat s-au finanţat 55 instituţii de ocrotire a sănătăţii: 36 centre de sănătate publică municipale şi raionale; 5 centre de reabilitare şi recuperare; 2 centre de plasament şi reabilitare pentru copii de vîrstă fragedă; 3 centre de transfuzie a sîngelui şi alte 9 instituţii (Centrul Naţional de Medicină Sportivă “Atletmed”, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Management în Sănătate, Centrul de Medicină Legală, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Agenţia de Transplant, Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de Recuperare a Cancelariei de Stat, Baza auto a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare, Centrul de sănătate publică al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare).

Pentru întreţinerea centrelor ftiziopneumologice, de plasament, reabilitare şi recuperare pentru copii (7 instituţii) în total au fost executate cheltuieli în sumă de 94,1 mil. lei, din care cheltuieli de personal – 57,3 mil. lei, sau 60,9 la sută, plata mărfurilor şi serviciilor – 32,6 mil. lei, sau 34,6 la sută, cheltuielile capitale – 4,0 mil. lei, sau 4,3 la sută din totalul cheltuielilor şi respectiv, alte cheltuieli – 0,2 mil. lei.

Cheltuielile medii reale pe an de întreţinere a unui copil în centrele nominalizate, din contul bugetului de stat (componenta de bază, mijloace speciale) au constituit 10281,39 lei faţă de 8250,35 lei în anul 2013, sau s-a majorat cu 24,6 la sută.

La situaţia din 31 decembrie 2014 numărul mediu realizat al unităţilor de state încadrate în instituţiile din domeniul ocrotirii sănătăţii pe toate componentele, a constituit 4577,00 unităţi, sau 92,3 la sută din funcţiile prevăzute pentru anul de gestiune (4957,00 unităţi), fiind vacante 380,00 funcţii sau 7,7 la sută.

Numărul mediu realizat al funcţiilor ocupate în instituţiile finanţate de la componenta de bază şi mijloacele speciale, pe categorii de personal, se caracterizează prin datele din tabelul următor.

La finele anului 2014 datoriile creditoare ale instituţiilor din ramura “Ocrotirea sănătăţii” s-au majorat faţă de 31 decembrie 2013 cu 4,0 mil. lei şi au constituit 22,9 mil. lei, dintre care: 22,7 mil. lei - Ministerul Sănătăţii, 0,2 mil. lei - Cancelaria de Stat. Din 22,7 mil. lei datoria creditoare a Ministerului Sănătăţii, pentru cheltuieli de personal -15,9 mil lei, pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 5,9 mil lei.

Datoriile debitoare au alcătuit 2,1 mil. lei şi s-au micşorat faţă de 31 decembrie 2013 cu 9,8 mil. lei.

Datorii creditoare cu termen de achitare expirat nu au fost înregistrate, însă datoriile debitoare cu termen de achitare expirat au constituit 0,7 mil. lei.

Mijloacele speciale la partea de venituri, au fost acumulate în sumă de 150,7 mil. lei şi au fost executate în volum de 100,4 la sută din prevederile anului de gestiune (150,1 mil. lei).

Volumul veniturilor au fost obţinute din următoarele categorii de mijloace speciale:

■ Servicii cu plată – 102,4 mil. lei şi constituie 67,9 la sută din venituri;

■ Chiria/arenda bunurilor proprietate publică – 0,9 mil. lei;

■ Granturi/sponsorizări, filantropie şi donaţii – 46,9 mil. lei şi alcătuiesc 31,1 la sută din toate veniturile;

■ Alte mijloace speciale – 0,5 mil. lei.

Pe parcursul anului 2014 au fost utilizate 163,0 mil. lei, sau 96,5 la sută faţă de planul precizat (168,9 mil. lei), dintre care pentru cheltuieli de personal s-au îndreptat – 49,9 mil. lei, sau 30,6 la sută; pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 47,7 mil. lei sau 29,3 la sută, pentru procurarea mijloacelor fixe – 43,2 mil. lei sau 26,5 la sută; pentru reparaţii capitale şi investiţii capitale – 20,9 mil. lei sau 12,8 la sută, alte cheltuieli 1,3 mil. lei sau 0,8 la sută din cheltuielile totale.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile au fost precizate cu 355,6 mil. lei mai mult faţă de aprobat, care în perioada de raportare au fost executate în volum de 473,3 mil. lei sau 99,7 la sută. Au fost implementate următoarele proiecte:

1. Proiectul “Servicii de sănătate şi asistenţă socială”.

Cheltuielile au fost precizate în sumă de 32,7 mil. lei, şi executate în volum de 32,5 mil. lei (99,4 la sută).

Conform devizului, au fost efectuate cheltuieli pentru:

- lucrări (reconstrucţia centrelor de sănătate publică) - 28,2 mil. lei;

- servicii de consultanţă – 4,1 mil. lei;

- cheltuieli operaţionale – 0,2 mil. lei;

2. Proiectul “Programul de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, al infecţiilor cu transmitere sexuală şi a tuberculozei în Moldova” este finanţat din contul grantului acordat de către Fondul Global.

Cheltuielile s-au precizat în sumă de 80,3 mil. lei, fiind executate în volum deplin.

Principalele direcţii de valorificare pe componentele grantului au fost:

Grantul profilaxia şi controlul HIV/SIDA, suma totală a cheltuielilor 28,9 mil. lei. La componenta dată s-au procurat şi livrat: teste, reactive şi consumabile destinate testării şi monitorizării pacienţilor infectaţi cu HIV; reagenţi pentru testarea femeilor gravide la HIV/SIDA din Transnistria; medicamente pentru tratamentul persoanelor cu HIV/SIDA şi profilaxia transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt.

Grantul profilaxia şi controlul tuberculozei suma de 51,0 mil. lei a fost valorificată pentru:

- consumabile şi reagenţi pentru examenul cultural şi testele de sensibilitate la preparatele antituberculoase;

- consumabile şi reagenţi pentru realizarea investigaţiilor de diagnosticare rapidă a rezistenţei (HAIN şi BACTEC);

- medicamente antituberculoase de linia a II-a pentru tratamentul pacienţilor cu forme de tuberculoză multi-drogrezistentă.

Grantul susţinerea activităţii Consiliului Naţional de Coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al HIV/SIDA al infecţiilor cu transmitere sexuală şi a tuberculozei – 0,4 mil. lei

3. Proiectul “Securitatea transfuzională în Republica Moldova”, se finanţează din contul grantului acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB).

Pe parcursul anului 2014 au fost executate cheltuieli în sumă de 8,7 mil. lei, sau sută la sută din prevederile anuale, din care au fost finanţate activităţi legate de:

- procurarea de echipamente şi consumabile pentru componenta nouă “Fracţionarea Secundară a Plasmei” – 8,4 mil. lei;

- managementul proiectului – 0,3 mil. lei.

4. Proiectul “Reconstrucţia Spitalului Clinic Republican” cheltuielile au fost executate în sumă de 34,6 mil lei sau sută la sută din prevederile anuale.

Conform devizului, cheltuieli s-au efectuat pentru:

- lucrări de construcţie - 29,8 mil. lei;

- servicii de consultanţă – 1,6 mil. lei;

- bunuri şi cheltuieli operaţionale – 3,2 mil. lei

5. Proiectul ”Îmbunătăţirea serviciilor medicale în Spitalul Clinic Republican din Moldova”

Obiectivul de bază al proiectului este modernizarea secţiilor de chirurgie, diagnostic, urgenţă şi terapie intensivă în spitalul Clinic Republican.

Pe parcursul anului 2014, au fost executate cheltuieli în sumă de 67,8 mil. lei, sau sută la sută din prevederile anuale, pentru achiziţionarea dispozitivelor medicale, care vor permite sporirea productivităţii şi calităţii muncii, introducerea metodelor noi de tratament şi diagnostic.

6. Proiectul “Reforma de planificare strategică a managementului informaţiei în sănătate”

În anul 2014, s-au efectuat cheltuieli pentru: servicii de consultanţă întru realizarea planificării strategice a sistemelor informaţionale şi a planului general de dezvoltare a managementului în sănătate.

Cheltuielile pentru finanţarea proiectului au constituit 0,2 mil. lei sau 13,3 la sută din prevederile anuale (1,5 mil. lei).

7. Proiectul “Îmbunătăţirea serviciilor medicale în Republica Moldova”

Obiectivul principal al proiectului constă în modernizarea tehnologică a instituţiilor medicale din sectorul spitalicesc şi centrelor de sănătate publică din Moldova, prin introducerea echipamentelor medicale performante.

Pe parcursul anului 2014, au fost executate cheltuieli în sumă de 249,2 mil. lei, sau sută la sută din prevederile anuale.

În anul 2014 bugetul pe ramura “Ocrotirea sănătăţii” a fost realizat în format de program şi anume programul “Sănătatea publică şi servicii medicale”.

Principalele obiective ale programului au fost:

■ îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate a populaţiei, prin asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate de calitate şi cost-eficace.

■ asigurarea accesului copiilor şi maturilor cu necesităţi speciale la tratamentul de reabilitare şi recuperare;

■ reducerea incidenţei prin HIV/SIDA şi a mortalităţii asociată cu TB, realizarea imunizărilor conform calendarului naţional de vaccinare;

■ supravegherea principalelor boli infecţioase şi parazitare în vederea intensificării şi diagnosticării precoce a pericolului apariţiei unor epidemii;

■ sporirea asigurării populaţiei cu medicamente calitative.

În cadrul programului au fost finanţate cheltuieli în sumă de 3302,1 mil. lei sau la nivel de 99,4 la sută din prevederi, dintre care din componenta de bază – 2665,8 mil. lei (99,5 la sută din prevederi), din contul mijloacelor speciale – 163,0 mil. lei (96,5 la sută din prevederi), şi din contul proiectelor finanţate din surse externe – 473,3 mil. lei (99,7 la sută).

Programul “Sănătatea publică şi servicii medicale” a fost gestionat de către Cancelaria de Stat, Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi cuprinde 10 subprograme, nivelul de executare al cărora se expune mai jos.

10. Asigurarea şi asistenţa socială

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat pentru anul 2014 pe ramura ”Asigurare şi asistenţă socială” (toate componentele) au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 5020,2 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii a fost precizat în sumă de 5401,4 mil. lei şi s-a majorat cu 381,2 mil. lei, din care:

componenta de bază – 377,3 mil. lei;

mijloace speciale – (-0,1 mil. lei);

proiecte finanţate din surse externe – 4,0 mil. lei.

Pentru asigurarea activităţii eficiente a sistemului de asistenţă socială pe anul 2014, pe componenta de bază au fost precizate alocaţii cu suma de 377,3 mil. lei mai mult faţă de bugetul aprobat. Factorii care au generat aceste modificări, se prezintă precum urmează:

• majorarea alocaţiilor cu 388,2 mil. lei pentru:

- transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat – 363,4 mil. lei;

- susţinerea copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii, subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 0,4 mil. lei;

- majorarea cheltuielilor de personal angajaţilor instituţiilor asistenţei sociale de specialitate, subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în urma implementării unor norme salariale noi – 1,2 mil. lei;

- acoperirea unor cheltuieli curente şi capitale în vederea funcţionării eficiente a unor instituţii sociale din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – 2,7 mil. lei;

- elaborarea standardelor ocupaţionale la profesiile muncitoreşti – 0,6 mil. lei;

- odihna şi întremarea copiilor în anul estival 2014 – 5,0 mil. lei;

- acordarea unui ajutor material unic unor instituţii sociale din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în baza Hotărîrii Guvernului ”Cu privire la aprobarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe semestrul II al anului 2014” nr.762 din 17 septembrie 2014 – 0,2 mil. lei;

- achitarea pensiilor din rîndul militarilor şi persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne al unor ministere de forţă, ţinînd cont de modificarea contingentului beneficiarilor şi a cuantumului mediu lunar al pensiei – 4,7 mil. lei;

- achitarea compensaţiilor pentru restituirea valorii bunurilor confiscate persoanelor supuse represiunilor politice în baza deciziilor comisiilor speciale raionale şi titlurilor executorii, reieşind din modificarea numărului de beneficiari – 10,0 mil. lei;

• reducerea alocaţiilor cu 10,9 mil. lei în legătură cu:

- micşorarea numărului beneficiarilor de indemnizaţii unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni – 5,0 mil. lei;

- micşorarea numărului beneficiarilor de compensaţie unică pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediul rural – 0,4 mil. lei;

- micşorarea rambursării sumelor creditelor preferenţiale şi a ratei dobînzii aferente utilizării acestor credite preferenţiale, acordate unor categorii de populaţie – 0,2 mil. lei;

- micşorarea contingentului elevilor (studenţilor) orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii, din subordinea Ministerului Educaţiei – 5,0 mil. lei;

- redistribuirea alocaţiilor preconizate pentru societăţile obşteşti pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la procurarea materiei prime în baza propunerilor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (de la grupa 10.11 la grupa 13.05) – 0,3 mil. lei.

La componenta mijloace speciale, cheltuielile faţă de bugetul aprobat au fost micşorate cu 0,1 mil. lei şi constituie 14,8 mil. lei.

La componenta fonduri speciale cheltuielile au fost aprobate în sumă de 96,1 mil. lei, care pe parcursul anului nu au fost precizate.

La componenta proiecte finanţate din surse externe cheltuielile au fost precizate cu 4,0 mil. lei mai mult faţă de aprobat. Majorarea rezultă din extinderea proiectului ”Servicii de sănătate şi asistenţă socială”.

Este de menţionat, că pe parcursul anului de raportare au fost realizate unele reforme importante, prevăzute în domeniul asistenţei sociale:

- majorarea cu 500 lei a cuantumului indemnizaţiilor unice la naşterea copilului, persoanelor neasigurate şi asigurate de la 2600 lei/2900 lei pînă la 3100 lei/3400 lei;

- majorarea cuantumului alocaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilităti de la 500 lei pînă la 600 lei, începînd cu 1 aprilie 2014;

- majorarea mărimii ajutorului pentru perioada rece a anului cu 50 lei de la 200 lei pînă la 250 lei;

- ancorarea cuantumului alocaţiilor sociale la un procent din pensia minimă respectivă;

- majorarea cu 100 lei a cuantumului indemnizaţiilor pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani, persoanelor neasigurate de la 300 lei la 400 lei;

- majorarea venitului lunar minim garantat de stat de la 640 lei pînă la 720 lei.

Reieşind din datele enunţate mai sus menţionăm, că din suma totală a mijloacelor financiare precizate pe anul 2014 pentru ramura ”Asigurarea şi asistenţa socială” de 5401,4 mil. lei la situaţia de 31 decembrie 2014 au fost executate în sumă de 5190,2 mil. lei, ceea ce constituie 96,1 la sută din prevederi sau cu 211,2 mil. lei mai puţin.

Structura surselor de finanţare a ramurii date se prezintă în diagrama următoare.

La componenta de bază suma precizată pe anul 2014 constituie 5270,8 mil. lei, care la sfîrşitul perioadei de raportare a fost executată la nivel de 96,1 la sută sau cu 206,0 mil. lei mai puţin.

Suma neexecutată pe componenta de bază la 31 decembrie 2014 a constituit 206,0 mil. lei, care s-a format pe următoarele poziţii de cheltuieli:

■ transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 165,9 mil. lei;

■ micşorarea numărului de copii orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă, care îşi fac studiile la instituţiile de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior, şcolile de tip internat şi casele de copii, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Culturii – 4,6 mil. lei;

■ cheltuieli curente în vederea funcţionării eficiente a unor instituţii şi măsuri sociale din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – 14,7 mil. lei;

■ susţinerea absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior universitar şi mediu de specialitate, care se angajează conform repartizării în instituţii de învăţămînt din mediul rural, precum şi absolvenţilor studiilor postuniversitare de rezidenţiat şi ai învăţămîntului mediu medical şi farmaceutic în sumă de 3,2 mil. lei, din care Ministerul Educaţiei – 2,6 mil. lei şi Ministerul Sănătăţii - 0,5 mil. lei.

Cauza principală fiind reducerea numărului de cereri pentru acordarea indemnizaţiilor pentru tinerii specialişti din instituţiile de învăţămînt şi medicale.

■ plata prestaţiilor sociale militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne – 1,4 mil. lei, din cauza micşorării numărului de beneficiari de prestaţii sociale;

■ acordarea compensaţiilor cetăţenilor reabilitaţi – 1,3 mil. lei;

■ acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi – 2,9 mil. lei, determinată de micşorarea numărului de beneficiari;

■ indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii – 5,8 mil. lei;

■ subvenţionarea şi rambursarea creditelor bancare preferenţiale acordate cooperativelor de construcţie – 0,3 mil. lei;

■ transferuri cu destinaţie specială către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 5,8 mil. lei;

Executarea componentei de bază a bugetului de stat pe principalele cheltuieli:

I. Asigurarea cu pensii şi prestaţii sociale a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, se efectuează prin intermediul serviciilor de calculare şi stabilire a pensiilor din cadrul structurilor de forţă.

Iniţial, în bugetul de stat pe anul 2014 pentru achitarea pensiilor au fost aprobate alocaţii în sumă de 839,5 mil. lei, inclusiv servicii bancare, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 845,3 mil. lei, ţinînd cont de modificarea contingentului şi mărimii medii a pensiei şi executate în volum de 844,1 mil. lei sau 99,9 la sută faţă de planul precizat. Numărul beneficiarilor de pensii la 1 ianuarie 2015 a constituit 20927 persoane, sau cu 78 persoane mai mult faţă de 1 ianuarie 2014.

Pentru plata prestaţiilor sociale colaboratorilor structurilor de forţă au fost aprobate pentru anul 2014 alocaţii în sumă de 26,7 mil. lei, inclusiv servicii bancare, şi precizate 25,2 mil. lei. Executarea cheltuielilor faţă de planul precizat a fost executat la nivel de 98,7 la sută şi a constituit 24,9 mil. lei, inclusiv servicii bancare.

II. Pe parcursul anului de raportare în scopul asigurării funcţionării aparatului Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi instituţiilor din subordine, precum şi executarea serviciilor atribuite acestora au fost aprobate mijloace financiare pe toate componentele în sumă de 493,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă 506,3 mil. lei sau cu 13,2 mil. lei mai mult.

Din planul precizat pe anul 2014 ministerul nominalizat a executat suma de 486,5 mil. lei, ceea ce constituie 96,1 la sută sau cu 19,8 mil. lei mai puţin faţă de planul precizat.

Pentru anul 2014 instituţiilor sociale, subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, precum şi aparatului ministerului au fost aprobate unităţi de personal în număr de 2762 persoane şi ale cheltuielilor de personal din toate sursele de finanţare în sumă de 147,8 mil. lei.

Executarea acestor indicatori în anul 2014 a constituit 2655 persoane sau 96,1 la sută din numărul aprobat ceea ce constituie cu 107 unităţi mai puţin faţă de aprobat (2762 persoane), iar cheltuielile de personal s-au executat în suma de 140,9 mil. lei din 141,1 mil. lei precizate. Salariul mediu lunar în anul 2014 a unui lucrător (toate componentele), care a activat în instituţiile, subordonate ministerului, inclusiv şi în aparatul acestuia, a constituit 3502,7 lei sau cu 575,7 lei mai mult (19,7 la sută) faţă de executat în anul 2013 (2927,0 lei).

Datoriile creditoare formate pentru instituţiile şi măsurile subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei la situaţia din 31 decembrie 2014 au constituit 16,0 mil. lei, dintre care cheltuielile de personal – 8,0 mil. lei, sau cu 6,5 mil. lei mai mult faţă de 31 decembrie 2013.

Datoriile debitoare au constituit 2,2 mil. lei şi s-au majorat faţă de anul 2013 cu 0,3 mil. lei.

Totodată, la situaţia din 31 decembrie 2014 datoriile creditoare cu termen de achitare expirat pe componenta mijloace speciale au constituit 11,9 mii lei şi s-au micşorat cu 25,9 mii lei faţă de situaţia din 31 decembrie 2013.

III. Indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii.

Beneficiari de indexare în anul 2014, conform Hotărîrii Guvernului nr.172 din 12 martie 2014 “Privind aprobarea categoriilor de vîrstă ale deponenţilor Băncii de Economii pentru plata sumei indexate în anul 2014”, au fost deponenţii născuţi pînă în anul 1991 inclusiv pentru prima etapă şi deponenţii născuţi pînă în anul 1931 inclusiv pentru etapa a doua.

În anul 2014, în măsura adresării deponenţilor Ministerul Finanţelor a transferat Băncii de Economii pentru plata sumelor indexate 44,4 mil. lei. Dat fiind faptul că nu toţi beneficiarii de indexare înregistraţi s-au prezentat pentru primirea sumelor indexate, Banca de Economii a restituit Ministerului Finanţelor mijloace băneşti neutilizate în sumă de 204,3 mii lei.

Astfel, a fost achitată indexarea în sumă de 44,2 mil. lei sau 88,4% din mijloacele băneşti prevăzute în bugetul de stat pe anul 2014. Din suma transferată, pentru achitarea indexării aferente primei etape au fost utilizate 6,2 mil. lei, iar aferente etapei a doua – 38,0 mil lei.

În perioada 2003-2014, Ministerul Finanţelor a achitat beneficiarilor de indexare suma de 664,0 mil. lei.

Pe parcursul anului 2014 au fost desfăşurate 4 şedinţe ale Comisiei centrale pentru indexarea depunerilor băneşti, la care s-au examinat mersul procesului de indexare şi problemele privind asigurarea achitării sumelor indexate etc. Concomitent, au fost examinate şi perfectate în termen 38 răspunsuri la petiţiile cetăţenilor pe problema indexării depunerilor băneşti.

IV. În scopul executării Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, legate de restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice în bugetul de stat pentru anul 2014 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 10,5 mil. lei, precizate în sumă de 20,5 mil. lei, din care au fost executate 19,2 mil. lei pentru 226 de beneficiari ceea ce constituie 93,9 la sută faţă de planul pe an. Din acestea 16,7 mil. lei întru acoperirea cheltuielilor legate de recuperarea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice în baza deciziilor comisiilor speciale pentru 214 de beneficiari, 2,4 mil. lei în baza titlurilor executorii eliberate de către instanţele de judecată pentru 12 beneficiari, şi 0,1 mil. lei întru acoperirea cheltuielilor aferente serviciilor de distribuire a compensaţiilor respective.

V. În bugetul de stat pe anul 2014 pentru executarea Legii nr.154-XVI din 5 iulie 2007 privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie au fost aprobate mijloace financiare în volum de 0,5 mil. lei, precizate în sumă de 0,1 mil. lei, din care au fost executate 0,07 mil. lei pentru 80 de beneficiari.

VI. Întru realizarea Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 ”Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni” în bugetul de stat pentru anul 2014 au fost aprobate mijloace financiare în volum de 15,5 mil. lei, precizate 10,5 mil. lei, din care au fost executate la situaţia din 31 decembrie 2014 mijloace financiare în volum de 7,6 mil. lei pentru 174 beneficiari, ceea ce reprezintă 72,4 la sută faţă de suma precizată, din cauza numărului real de beneficiari.

VII. Pentru rambursarea creditelor preferenţiale acordate unor categorii de populaţie, conform Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 ”Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni” în bugetul de stat pentru anul 2014 au fost aprobate mijloace financiare în volum de 0,4 mil. lei, precizate 0,2 mil. lei, din care au fost executate la situaţia din 31 decembrie 2014 – 0,2 mil. lei pentru 84 beneficiari, din care 0,15 mil. lei - pentru rambursarea sumelor creditelor preferenţiale şi 0,05 mil. lei pentru achitarea sumei dobînzii aferente acestor credite.

VIII. Plăţi cu destinaţie specială

Întru realizarea prevederilor Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2013 privind finanţele publice locale în bugetul de stat pentru anul 2014 au fost prevăzute mijloace financiare pentru plăţile cu destinaţie specială pentru raioanele pilot (Basarabeasca, Ocniţa, Rîşcani şi municipiul Chişinău) în volum de 61,9 mil. lei, care la situaţia din 31 decembrie 2014 au fost executate în mărime de 56,1 mil. lei, s-au cu 5,8 mil. lei mai puţin decît suma precizată, ceea ce reprezintă 90,6 la sută.

Plăţile cu destinaţie specială în volum de 56,4 mil. lei au fost îndreptate pentru:

► compensarea cheltuielilor de deservire cu transport a persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor – 1,4 mil. lei,

► compensarea cheltuielilor pentru călătoria în transportul comun urban, suburban şi interurban (cu excepţia taximetrelor) pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate – 23,6 mil. lei,

► plata indemnizaţiilor pentru copiii adoptaţi sau cei aflaţi sub tutelă/curatelă – 7,5 mil. lei,

► susţinerea tinerilor specialişti întru compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinţelor, compensarea unor tipuri de resurse energetice, precum şi achitarea indemnizaţiilor unice – 0,04 mil. lei,

► compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni şi ai satului Varniţa din Anenii Noi – 23,6 mil. lei.

IX. În transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 au fost aprobate alocaţii în volum de 3462,7 mil. lei, precizate pe parcursul anului în sumă de 3826,1 mil. lei, sau cu 363,4 mil. lei mai mult faţă de aprobat:

• implementarea, începînd cu 1 iulie 2014, a Legii nr.147 din 17 iulie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, potrivit căreia se prevede acordarea suportului financiar de stat beneficiarilor de pensii al căror cuantum nu depăşeşte 1500 lei, precum şi beneficiarilor de alocaţii sociale – 354,3 mil. lei;

• acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat – 140,1 mil. lei, ca urmare a insuficienţei veniturilor proprii;

• plata alocaţiilor lunare de stat unor categorii de populaţie din stînga Nistrului, în baza Legii nr.148 din 17 iulie 2014 – 18,8 mil. lei;

• plata prestaţiilor sociale prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat, în legătură cu modificarea numărului beneficiarilor – 23,9 mil. lei;

• plata ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului conform Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social, în legătură cu micşorarea numărului de beneficiari – (-173,7 mil. lei);

Din suma transferurilor precizate pe anul 2014 în volum de 3826,1 mil. lei, au fost finanţate 3660,1 mil. lei potrivit ordinelor de plată prezentate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale sau 95,7 la sută din suma prevăzută. Din suma totală de 165,9 mil. lei a alocaţiilor nevalorificate - 60,3 la sută constituie mijloacele prevăzute pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, în legătură cu acumularea veniturilor proprii şi 38,5 la sută constituie mijloacele la plata ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului, din cauza numărului real de beneficiari mai mic.

La componenta mijloace speciale la partea de venituri au fost acumulate 9,9 mil. lei şi au fost executate în volum de 81,9 la sută din prevederile anului de gestiune (12,1 mil. lei).

Volumul neexecutării veniturilor se înregistrează pe următoarele tipuri de mijloace speciale:

■ Servicii cu plată la Centrele republicane de recuperare a invalizilor şi pensionarilor ”Speranţa” din Vadul lui Vodă (0,8 mil. lei) şi ”Victoria” din or.Sergheevca, Ucraina (0,3 mil. lei) – 1,1 mil. lei şi constituie 50 la sută din suma neexecutată la partea de venituri. Cauza fiind cursul negativ al hrivnei faţă de leul moldovenesc;

■ Granturi/sponsorizări, filantropie şi donaţii – 0,6 mil. lei;

■ Alte mijloace speciale (Tratament balneosanatorial al pensionarilor) – 0,4 mil. lei.

Cauzele principale de neexecutare a veniturilor se explică prin numărul redus de adresări/solicitări a beneficiarilor de serviciile sociale respective.

Pe parcursul anului au fost utilizate 13,1 mil. lei sau 88,8 la sută faţă de planul precizat (14,8 mil. lei)

La componenta fonduri speciale menţionăm, că în perioada de referinţă veniturile Fondului republican de susţinere socială a populaţiei au constituit 98,8 mil. lei, acumulate din următoarele surse: transferurile lunare efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 la sută din venitul obţinut din vînzările aferente acestor servicii în sumă de 93,0 mil. lei şi transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie încasată de Ministerul Dezvoltării Informaţionale la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului în sumă de 5,8 mil. lei.

Cheltuielile precizate ale Fondului republican de susţinere socială a populaţiei pe anul 2014 au constituit suma de 96,1 mil. lei, care au fost executate la nivel de 100 la sută. Din suma totală au fost alocate mijloace financiare pentru acordarea ajutoarelor materiale păturilor de populaţie socialmente vulnerabile prin intermediul fondurilor locale – 86,0 mil. lei şi nemijlocit din Fondul Republican de susţinere socială a populaţiei – 8,7 mil. lei, totodată pentru întreţinerea Direcţiei executive a Fondului republican au fost îndreptate 1,4 mil. lei.

La componenta proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile precizate au constituit 19,7 mil. lei, care pe perioada de raportare au fost executate la nivel de 16,2 mil. lei sau cu 3,4 mil. lei mai puţin, ceea ce constituie 82,5 la sută din prevederi. Au fost implementate următoarele proiecte:

Proiectul “Servicii de sănătate şi asistenţă socială”

Cheltuielile au fost precizate în sumă de 4,0 mil. lei şi executate în sumă de 3,9 mil. lei (99,6 la sută).

Proiectul “Consolidarea eficienţei reţelei de asistenţă socială”

Cheltuielile au fost precizate în sumă de 15,7 mil. lei şi au fost executate 12,3 mil. lei sau cu 3,4 mil. lei mai puţin.

Factorii principali care au condiţionat neexecutarea în volum deplin a mijloacelor financiare precizate sînt reparaţia şi dotarea centrului de instruire - 3,3 mil. lei, şi prelungirea contractelor cu consultanţii internaţionali pentru revizuirea formulei proxy - 0,1 mil. lei.

Fondul de rezervă. Pe parcursul perioadei de gestiune din fondul de rezervă al Guvernului pe ramura “Asigurare şi asistenţă socială” au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 157,1 mii lei, pentru acoperirea cheltuielilor legate de participarea delegaţiei tripartite a Republicii Moldova la cea de-a 103-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii de la or.Geneva, Elveţia (Hotărîrea Guvernului nr.383 din 28 mai 2014).

Cheltuielile executate din contul fondului de rezervă la ramura dată au constituit 110,7 mii lei sau 70,4 la sută, reieşind din necesităţile reale.

În anul 2014 bugetul pe ramura ”Asigurarea şi asistenţa socială” a fost realizat în format de program şi anume programul ”Protecţia socială”.

Principalele obiective ale programului au fost:

- mărirea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi la serviciile Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă,

- oferirea serviciilor de recuperare a sănătăţii persoanelor cu dizabilităţi şi pensionarilor,

- facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de orientare, de formare şi de reabilitare profesională,

- sporirea accesului la informare,

- sporirea gradului de angajare a şomerilor,

- asigurarea cu articole protetico-ortopedice a persoanelor cu probleme de deplasare,

- asigurarea odihnei de vară a copiilor,

- asigurarea protecţiei în regim de urgenţă a victimelor traficului de fiinţe umane.

Programul ”Protecţia socială” cuprinde 19 subprograme, gestionate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţie şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi Ministerul Finanţelor nivelul de executare a cărora se expune mai jos.

11. Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

Pentru anul 2014 în bugetul de stat la această grupă au fost aprobate mijloace financiare în mărime de 1921,1 mil. lei, dintre care: la componenta de bază 823,2 mil. lei, proiecte finanţate din surse externe – 1017,1 mil. lei, mijloace speciale – 54,9 mil. lei şi 46,0 mil. lei fonduri speciale. Ulterior, conform modificărilor operate pe parcursul anului în Legea bugetului de stat pe anul 2014, alocaţiile totale au fost majorate cu 281,2 mil. lei care, în final, au constituit 2202,3 mil. lei.

Cea mai mare majorare de alocaţii pe parcursul anului a fost cea de la componenta de bază 235,6 mil. lei, proiecte finanţate din surse externe 10,5 mil. lei şi fonduri speciale - 13,0 mil. lei.

Conform rapoartelor, la această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 2009,0 mil. lei, cu 649,3 mil. lei mai mult de cît în anul 2013 şi cu 193,3 mil. lei mai puţin faţă de precizat 2014 sau 91,2 % faţă de prevederi.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 1043,6 mil. lei sau 98,6 %, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă 886,8 mil. lei sau 86,3 %, cheltuielile din mijloace speciale 66,0 mil. lei sau 93,9 % şi cele din fonduri speciale 25,6 mil. lei sau 43,4 la sută.

În anul 2014 din bugetul de stat au fost executate următoarele măsuri importante:

► Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli

Conform prevederilor art.2 al Legii bugetului de stat pe anul 2014, Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli a fost probat în sumă de 500,0 mil. lei. În urma modificărilor şi completărilor la Legea bugetului de stat suma acestuia s-a majorat pînă la 564,7 mil. lei, inclusiv 110,7 mil. lei din sursele Comisiei Europene. La situaţia din 31 decembrie 2014 executarea a fost efectuată în suma de 564,6 mil. lei, ceea ce constituie valorificare totală a sumei aprobate în buget.

Mijloacele fondului au fost gestionate în conformitate cu direcţiile stabilite în Legea bugetului de stat şi Hotărîrii Guvernului nr.135 din 24 februarie 2014 şi au fost utilizate în următoarele domenii:

- stimularea creditării producătorilor agricoli de către instituţiile financiare – 15,9 mil. lei;

- stimularea asigurării riscurilor de producţie în agricultură – 29,3 mil. lei;

- stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic – 47,4 mil. lei;

- stimularea investiţiilor pentru defrişarea plantaţiilor multianuale supuse casării pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale şi promovarea producţiei vitivinicole – 93,9 mil. lei;

- stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri) - 50,9 mil. lei;

- stimularea investiţiilor în procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamentului ce formează sisteme de irigare, sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină – 118,1 mil. lei;

- stimularea investiţiilor în utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice – 47,2 mil. lei;

- stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare – 141,3 mil. lei;

- stimularea consolidării terenurilor agricole – 0,1 mil. lei;

- transferuri către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului – 13,0 mil. lei;

- documente executorii – 7,5 mil. lei.

În urma investiţiilor efectuate producătorii agricoli au înfiinţat 3939,22 ha plantaţii pomicole, 1299,2 ha plantaţii viticole, 110,0 ha de sere construite, 100,0 ha de suprafaţă a terenurilor agricole consolidate şi procurate 3500 unităţi de tehnică agricolă. au fost procurate 2779 unităţi de tehnică agricolă.

Investiţiile efectuate în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare se reflectă prin înfiinţarea a 120 linii de ambalare, 145 linii de procesare.

De asemenea au fost înfiinţate 142 ferme zootehnice şi procurate 10641 capete animale de prăsilă.

► Conform Legii pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr.182 din 25 iulie 2014 în bugetul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare au fost planificate mijloace financiare:

■ Pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate de către deţinătorii de terenuri amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, raionul Dubăsari – 13428,9 mii lei. Totodată, conform Hotărîrii Guvernului nr.836 din 8 octombrie 2014 suma în cauză a fost precizată la nivel de 11938,0 mii lei, din care au fost finanţate 10446,2 mii lei.

■ Pentru susţinerea financiară a producătorilor de fructe, în scopul diminuării impactului negativ ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă, prin:

- achiziţionarea merelor în scopul satisfacerii necesităţilor instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, secundar general, special şi unităţilor militare – 19500,0 mii lei, din care au fost finanţate 15316,4 mii lei.

- acordarea unui sprijin financiar – 138000,0 mii lei, care au fost finanţate integral.

► Pentru activitatea Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice au fost finanţate 75,9 mil. lei sau 99,9 faţă de nivelul prevăzut, din care pentru procurarea pieselor şi asamblarea rachetelor antigrindină au fost utilizate circa 33,0 mil. lei, fiind acoperite cu protejare împotriva căderilor de grindină circa 1500,0 mii ha.

► Pentru sisteme informaţionale automatizate agricole, inclusiv, identificarea şi trasabilitatea animalelor au fost executate 12,5 mil. lei constituind sută la sută din prevederi.

► Pentru activităţi sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală au fost precizate 192,6 mil. lei cu finanţarea de 186,8 mil. lei, sau 96,9 % din nivelul precizat, din care: 15,6 mil. lei – pentru achitarea serviciilor medicilor veterinari de liberă practică şi 6,0 mil. lei pentru măsurile antiepizootice.

► Pentru activităţi de consultanţă rurală 18,1 mil. lei şi anume pentru:

- administrarea reţelei formată din 35 prestatori de servicii cu un număr total de 429 consultanţi;

- prestarea a 289817 ore/servicii consultative, pentru peste 250 mii de producători agricoli şi antreprenori rurali;

- au fost implementate 6 programe de instruiri pentru consultanţii SER, APL şi producători agricoli cu participarea a cca 1000 de persoane;

- au fost selectate, finanţate şi implementate 8 propuneri de mini-proiecte de afaceri cu caracter demonstrativ pentru sectorul vegetal şi animal;

- în scopul promovării activităţilor MAIA, ACSA şi SER au fost organizate 197 activităţi de promovare.

► Conform Acordului privind Programul de suport bugetar ”Stimularea economică în zonele rurale” încheiat cu Comisia Europeană, Republica Moldova în perioda anilor 2010-2014 urma să beneficieze de 40,0 mil. Euro ca suport bugetar. În anul 2014 în urma condiţiilor implementate în bugetul de stat a fost debursată suma de 244,7 mil. lei sau 13,2 mil. Euro.

Ca urmare, de către Republica Moldova prin intermediul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare au fost îndeplinite un şir de activităţi care urmează să stimuleze dezvoltarea businessului în sectorul rural şi anume repartiazarea a 110,0 mil. lei pentru Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Totodată, numărul de personal aprobat pentru anul 2014 a constituit 2819 unităţi, ceea ce este în creştere cu 195 unităţi. Creşterea în cauză se datorează suplimentării numărului de personal al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor în legătură cu redistribuirea acestora de la Centrul Naţional de Sănătate Publică.

Gospodăria silvică. Pentru domeniul gospodăriei silvice susţinute din bugetul de stat pentru anul 2014 au fost aprobate mijloace financiare în mărime de 16,6 mil. lei, pentru extinderea şi regenerarea fondului forestier, precum şi pentru contribuţia Guvernului la proiectul ”Agricultura competitivă” care integral au fost transferate direct Agenţiei de Stat Silvicultura “Moldsilva”. Mijloacele alocate au fost utilizate în scopul regenerării pădurilor, extinderii fondului forestier şi lucrărilor de protecţie a fondului forestier.

Mijloacele alocate au fost utilizate în următoarele scopuri:

- regenerarea pădurilor – 1976,3 mii lei;

- lucrări de protecţie a fondului forestier – 5928,7 mii lei;

- Contribuţia Guvernului la proiectul investiţional – 7000,0 mii lei.

Dinamica executării alocaţiilor bugetare destinate gospodăriei silvice se prezintă în tabelul următor.

La grupa dată a fost implementat un singur proiect investiţional finanţat de către donatorii străini rezultatele căruia vor fi descrise în continuare.

Gospodăria apelor. La această grupă în bugetul de stat pentru anul 2014, cu modificările ulterioare, au fost alocate mijloace financiare în sumă de 15,5 mil. lei, care au fost utilizate pentru exploatarea sistemelor de irigare.

Activităţi şi servicii din domeniul agriculturii neatribuite la alte grupe

La grupa dată au fost precizate mijloace financiare în mărime de 630,6 mil. lei, din sursele donatorilor externi pentru implementarea proiectelor investiţionale.

Organe administrative. Pentru aparatele centrale ale ministerelor şi agenţiilor la grupa dată au fost alocate 15,3 mil. lei, din care: 12,8 mil. lei au fost gestionate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi 2,5 mil. lei – de către Agenţia de Stat “Moldsilva”.

La acest grup funcţional au fost precizate mijloace speciale în sumă totală de 46,4 mil. lei la venituri şi 70,3 mil. lei la cheltuieli. Mijloacele au fost gestionate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia “Moldsilva”. În anul 2014 real au fost încasate venituri în sumă de 55,2 mil. lei, cu 8,8 mil. lei mai mult de cît suma precizată. Partea de cheltuieli la acest capitol a fost executată în sumă de 66,0 mil. lei sau cu 4,3 mil. lei mai puţin decît planul precizat.

Soldul mijloacelor băneşti la situaţia din 31 decembrie 2014 la grupa dată constituie 24,1 mil. lei.

La acest grup funcţional a fost aprobat Fondul viei şi vinului.

La venituri executarea constituie 25,9 mil. lei sau circa 56,5 % faţă de precizat, ca rezultat al embargoului impus de Federaţia Rusă, inclusiv:

- 13, 0 mil. lei reprezintă veniturile fondului special;

- 12,9 mil. lei transferuri în interiorul componentei fonduri special şi bugetului de stat.

La cheltuieli au fost prevăzute 58,9 mil. lei, care s-au executat în sumă de 25,6 mil. lei, dintre care:

- 21,3 mil. lei pentru promovarea exportului de produse vitivinicole, cercetarea şi analiza pieţelor de desfacere;

- 4,3 mil. lei pentru salarizarea personalului şi finanţarea cheltuielilor ce ţin de activitatea statutară a Oficiului.

La sfîrşitul perioadei de gestiune soldul mijloacelor este înregistrat în sumă de 13,3 mil. lei.

La grupa dată din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate mijloace financiare în sumă de 390,2 mii. lei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru următoarele scopuri:

■ 340,2 mii lei pentru acoperirea de către stat a petrecerii Reuniunii miniştrilor agriculturii din Uniunea Europeană;

■ 50,0 mii.lei pentru acoperirea cheltuielilor suportate de către directorul Oficiului Viei şi Vinului în legătură cu vizita acestuia în SUA.

Datoriile creditoare la grupa dată constituie 13805,5 mii lei care se încadrează în termenele stabilite pentru achitare.

La acest grup au fost implementate 10 proiecte investiţionale finanţate de către donatorii externi.

La venituri (granturi externe) au fost precizate mijloace financiare în mărime de 676,6 mil. lei, executarea fiind în mărime de 640,7 mil. lei sau 94,7%. Cauza principală a neexecutării granturilor în mărime de 35,9 mil. lei este:

► deşi o bună parte a lucrărilor de construcţie sînt executate în proporţii de 90 sau chiar sută la sută, acestea nu pot fi achitate pînă cînd nu sînt finalizate un şir de alte lucrări complementare, care pot fi aprobate de către inginer doar în ansamblu şi nu parţial;

► în legătură cu modificările efectuate în contractele de livrare a utilajului, o parte din livrările preconizate pentru anul 2014, va fi efectuat în anul 2015;

► deficienţe în planificarea de către autorităţile publice centrale a granturilor ce urmau a fi primite de la donatorii externi.

La cheltuieli din contul proiectelor investiţionale au fost planificate mijloace în mărime de 1027,6 mil. lei, finanţarea fiind efectuată în mărime de 886,8 mil. lei sau 86,3 %.

Cauza principală a neexecutării este:

► excluderea de către donatori din cadrul programelor a unor bănci comerciale

► capacitatea redusă de penetrare a pieţelor noi de desfacere a agenţilor economici

► insuficienţa gajului oferit de agenţii economici din ramură.

► deficienţe în planificarea de către autorităţile publice centrale a cheltuielilor ce urmau a fi valorificate.

gr.pr.11; gr.02; tip 746 – Proiectul “Programul de susţinere a comunităţilor pentru managementul durabil şi integrat al pădurilor şi sechestrarea carbonului prin împădurire”, Agenţia ”Moldsilva”

Pe parcursul anului 2014 în cadrul Grantului “Program de susţinere a comunităţilor pentru managementul durabil şi integrat al pădurilor şi sechestrarea carbonului prin împădurire” au fost implementate următoarele activităţi:

Componenta A. Promovarea managementului forestier integrat:

♦ organizarea unui seminar cu specialiştii amenajişti în contextul sporirii nivelului de calificare;

♦ organizarea concursurilor, contractarea şi procurarea echipamentelor;

♦ activităţi pentru închiderea proiectului.

Componenta B. Program pentru susţinerea comunităţilor:

♦ perfectarea documentelor corespunzătoare şi debursarea către beneficiari a mijloacelor;

♦ organizarea a unui seminar privind organizarea lucrărilor de ameliorare şi gospodărire a pajiştilor şi pădurilor.

Cheltuielile efective pentru realizarea activităţilor:

- contribuţia din grant – 1123,5 mii lei;.

gr.pr.11; gr.05; tip 744 – Programul “Servicii de finanţare rurală şi marketing”, MAIA

Programul de Servicii Financiare Rurale şi Marketing, al IV-lea program finanţat de IFAD în Republica Moldova, a început în februarie 2009 şi este preconizat pentru finalizare în martie 2014. Pentru activităţile de implementare a programului IFAD a acordat un împrumut în sumă de 12 715 mii dolari SUA şi un grant în sumă de 534 mii dolari SUA. Suma totală a investiţiei şi a costurilor incrementale şi recurente ale programului este estimat la 18,95 milioane dolari SUA.

Scopul PSFRM este de a reduce sărăcia în mediul rural din Republica Moldova creînd condiţii favorabile pentru cei mai săraci membri ai societăţii rurale în vederea creşterii veniturilor acestora prin acces sporit la pieţe şi locuri de muncă.

A fost activ doar în primele 3 luni ale anului, data oficială de completare fiind 31 martie 2014. Din punct de vedere a activităţilor întreprinse a fost doar oferirea unui credit în valoare de 149.4 mii dolari SUA (2 mln. MDL) pentru finanţarea unei afaceri din domeniul zootehnic şi anume procurarea utilajului frigorific pentru păstrarea cărnii la o fermă de bovine.

Cheltuielile efectuate pentru finanţarea activităţilor sînt următoarele:

- contribuţia din granturi externe – 635,3 mii lei,

- contribuţia din granturi interne – 191,4 mii lei,

- contribuţia din credite externe – 3062,9 mii lei,

- contribuţia Guvernului – 45,6 mii lei;

gr.pr.11; gr.05; tip 750 – Proiectul pentru servicii de finanţare rurală şi dezvoltare a businessului agricol, MAIA

Programul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltare a Businessului Agricol, al V-lea program finanţat de IFAD în Republica Moldova, a început în iulie 2011 şi are o perioadă de implementare de 60 de luni. Pentru activităţile de implementare a programului IFAD a acordat un împrumut în sumă de 19 300 mii dolari SUA şi un grant în sumă de 500 mii dolari SUA. Totodată, proiectul este cofinanţat din sursele Guvernului Regatului Danemarcei cu suma de 4 500 mii dolari SUA.

Scopul proiectului este de a reduce sărăcia în mediul rural din Republica Moldova, creînd condiţii favorabile pentru cei mai săraci membri ai societăţii rurale, în vederea creşterii veniturilor acestora prin acces sporit la pieţe şi locuri de muncă.

Este important de menţionat că, în cadrul proiectului IFAD V in perioada de raportare deja nu erau disponibile surse pentru creditarea IMM iar finanţarea tinerilor antreprenori a fost disponibilă pînă în data de 30 Iunie 2014.

Astfel, pe parcursul anului 2014 în decursul implementării programului IFAD V in Republica Moldova au fost obţinute următoarele rezultate:

• Au fost acordate 635 împrumuturi in valoare de 3,1 milioane dolari SUA (46 mln. MDL), unui număr de 636 beneficiari. Din costul total al investiţiilor valoarea contribuţiei IFAD o constituie 1,1 milioane dolari SUA (15,4 mln. MDL), grantul DANIDA oferit ca parte componentă a finanţării tinerilor antreprenori a constituit 0,9 milioane dolari SUA (12,4 milioane MDL) iar contribuţia Directoratului Liniilor de Credit care a oferit porţiunea de credit aferentă finanţării Tinerilor Antreprenori a fost in valoare de 1,1 mln. USD (15.0 mln. MDL).

• În plan numeric cele 635 împrumuturi sînt constituite din 542 credite de micro-finanţare acordate de către IFAD micro-întreprinzătorilor din mediul rural prin intermediul Asociaţiilor de Economii si Împrumut, cît şi finanţarea a 93 tineri antreprenori.

• Tinerii antreprenori finanţaţi în cadrul Proiectului PSFRDBA au beneficiat şi de porţiunea de grant în valoare de 40% de la suma totală a creditului.

• Numărul de afaceri noi iniţiate de către întreprinderi(IMM+TA) este de 59.

• Numărul de locuri noi de muncă ce se aşteaptă a fi create de aceste întreprinderi este de aproximativ 630.

• În funcţie de destinaţia creditului, beneficiarii au investit in următoarele domenii:

• În cadrul componentei de dezvoltare a Infrastructurii Rurale cu caracter economic în această perioadă au fost finanţate 6 proiecte şi anume 4 porţiuni de drum cu lungimea totală de 4,9 km şi 2 reţele de alimentare cu apă pentru irigare cu lungimea de 10 km. Costul total al acestora este de 14,8 mln. MDL (1,06 mln. USD).

• Circa 31 antreprenori rurali au beneficiat de asistenţă la elaborarea planurilor de afaceri finanţate în cadrul proiectelor.

• Adiţional procesului de finanţare a tinerilor antreprenori cu împrumuturi cu porţiune de grant au fost desfăşurate şi activităţi intensive de instruire. Astfel un număr de 175 potenţiali tineri antreprenori au fost instruiţi în ”Iniţierea şi dezvoltarea afacerilor în agricultură”. Ca urmare a acestor instruiri tinerii obţineau abilităţi de elaborare a unui plan de afaceri, primeau un set de cunoştinţe de bază privind întreprinderea agricolă şi urmau să se decidă a depune dosarul pentru finanţare ulterioară din cadrul liniilor de creditare IFAD.

• Tinerii ce au beneficiat deja de creditare din partea IFAD au beneficiat de instruiri specializate în dependenţă de tipul activităţii pe care îl desfăşoară. Astfel un număr de 103 persoane au fost instruite în ”Performanţe, utilizare şi menţinere a tractoarelor Belarus în condiţiile Republicii”.

• Pentru a asigura ducerea evidenţei contabile de către tinerii antreprenori, evaluarea corectă a afacerii sale, diminuarea costurilor întreprinderilor, cît şi furnizarea datelor de monitorizare necesare IFAD pentru compilarea rapoartelor anuale, un număr de 194 persoane au fost instruite în ”Managementul financiar şi evidenţa contabilă la întreprinderile mici agricole”.

• Adiţional în cadrul componentei de Finanţare Rurală au fost instruiţi un număr de 91 persoane: directori, administratori sau contabili ale Asociaţiilor de Economii şi Împrumut in ”Proiectele de modificare şi completare operate în Legea nr.139 din 21.07.2008 cu privire le AEI ”.

Cheltuielile efectuate pentru finanţarea activităţilor sînt următoarele:

- contribuţia din granturi externe – 14417,5 mii lei,

- contribuţia din alte mijloace – 2758,6 mii lei,

- contribuţia din credite externe – 28287,3 mii lei,

- contribuţia Guvernului – 802,6 mii lei;

gr.pr.11; gr.05; tip 757 – Proiectul “Programul de restructurare a Sectorului Viticulturii şi Vinificaţiei”, MAIA

Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol (Programul), finanţat din contul împrumutului acordat de BEI se afla în plină desfăşurare şi activitate. Echipa de implementare a Programului în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi în parteneriat cu Directoratul Liniei de Credit, depune eforturi pertinente, realizînd performanţe financiare în procesul implementării componentei “Linia de credit” şi componentei “Laboratoare, educaţie şi siguranţa alimentelor”, după cum urmează:

1) Valoarea finanţărilor aprobate de BEI in 2014 este de 10,9 mil. Euro;

2) Valoarea finanţărilor debursate efectiv in 2014 este de 10,6 mil. Euro sau 182,6 mil. lei.

Daca analizăm în detaliu fiecare subsectorul care a beneficiat de finanţare în cadrul Programului putem constata următoarele:

1. Investiţii în vinificaţie cu suportul Programului ”Filiera Vinului” au fost efectuate de 6 agenţi economici din sectorul vitivinicol, şi anume:

• Agrosudresurs (investiţii în termoizolarea halelor de producere);

• Corten Vin Companie (investiţii în construcţia halelor de producere, achiziţionarea pompelor şi utilajului frigorific pentru procesul de producere);

• Maurt (achiziţionarea echipamentelor şi utilajelor pentru procesarea primară);

• Mold-Nord (Echipament pentru procesarea, îmbutelierea, păstrarea vinului şi utilarea laboratorului, precum şi proiectarea şi lucrări de construcţie şi reparaţie a halei de procesare şi de turnare a vinului);

• Vinaria Tiganca (utilaj pentru vinificaţie – pres pneumatic şi materiale de construcţie pentru hale de producere)

• Alianta Vin (utilaj pentru vinificaţie - turnare, reglarea temperaturii, transportare şi reglare a vitezei, linie semiautomată de închidere a capacelor).

2. Investiţii în viticultura au fost efectuate de 2 agenţi economici din sectorul vitivinicol, şi anume:

• Mold-Nord – înfiinţarea noilor plantaţii de viţă de vie soiuri tehnice (5 ha);

• Agrogled - înfiinţarea noilor plantaţii de viţa de vie soiuri tehnice (434 ha) şi investiţii în sistemul de irigare (construcţia barajului pentru efectuarea irigării prin picurare a plantaţiei de viţă de vie).

3. Investiţii în industria conexă (producători de sticlă, dopuri, etichete, echipamente şi alte accesorii pentru industria vitivinicolă) au fost efectuate de 4 agenţi economici, şi anume:

• Imona Grup (achiziţionarea utilajului de tipar flexographic cu accesorii);

• Estate Design (achiziţionarea maşinii de imprimare. Maşină pentru stanţarea fierbinte a foiţelor din metal);

• Cebacot (achiziţionarea maşinii formare prin injectare, utilajului pentru producerea stîlpilor (parilor) din beton şi investiţii în construcţia halei de producere);

• Fortus (achiziţionarea maşinii de tăiat articole din beton cu vibrator şi file de paleţi cu accesorii).

4. Dotarea laboratoarelor de studii şi cercetare

Pentru realizarea acestui component pe parcursul anului au fost alocate surse destinate pentru reutilarea a 2-uă instituţii:

• Universitatea Tehnică din Moldova (echiparea laboratoarelor catedrei de oenologie cu echipamente şi utilaje moderne, precum şi reutilarea secţiei de microvinificaţie);

• Institutul ştiinţifico-practic de horticultură şi tehnologii alimentare (achiziţionarea echipamentelor şi utilajelor de laborator şi mobilierului).

Cheltuielile efectuate în anul 2014 au fost următoarele:

- contribuţia din granturi externe – 675,0 mii lei;

- contribuţia din credite externe – 182611,9 mii lei;

- contribuţia Guvernului – 7759,7 mii lei;

gr.pr.11; gr.05; tip 754 – Proiectul “Tranziţia la agricultura performantă”, FPM

Pentru proiectul Tranziţia la Agricultura Performantă a fost planificată suma de 630,6 mln. lei. Efectiv, pentru implementarea activităţilor proiectului planificate pentru perioada respectivă, au fost utilizaţi 570,4 mln. lei.

Diferenţele înregistrate între sumele planificate şi cele efectiv utilizate ţin preponderent de activităţile Reabilitarea Sistemelor Centralizate de Irigare (RSCI) şi Reforma Sistemelor de Irigare (RSI).

Deşi toate sarcinile planificate pentru anul curent au fost îndeplinite cu succes, la capitolul executării bugetului pentru activitatea RSCI nu au fost asimilate circa 55,24 mln. lei.

Din totalul sumelor nevalorificate cea mai mare parte, circa 67,15 mln. lei, ţine de plăţile aferente lucrărilor de construcţie care se explică prin următoarele:

• deşi o bună parte a lucrărilor de construcţie a fost executate în proporţie de 90-100%, ele nu pot fi înaintate spre plată pînă cînd nu sînt terminate un şir de alte lucrări complementare, care pot fi aprobate de către inginer doar in ansamblu şi nu parţial. Astfel, o parte din lucrările executate în anul curent vor fi achitate în primele luni ale anului viitor după finalizarea lucrărilor complementare;

• altă cauză, cu o pondere mai nesemnificativă decît prima, ţine de economiile făcute ca urmare a modificărilor de design şi elementelor de optimizare implementate pe parcursul executării lucrărilor de construcţie (spre exemplu, doar eliminarea din design a vanelor de evacuare a apelor a redus volumul lucrărilor cu aproximativ 1 mln. dolari SUA pentru toate cele 10 SCI.);

• de asemenea, există unele lucrări executate care nu pot fi achitate pînă la finalizarea şi aprobarea instrucţiunilor de modificare (ordinelor de variaţie). Datorită circumstanţelor existente în teren, un şir de lucrări au fost efectuate, în baza aprobărilor inginerului, prin metode de lucru sau materiale diferite decît cele incluse in documentaţia tehnică de proiect, respectiv procesul de elaborare şi aprobare a acestor ordine de variaţie necesită mai mult timp.

Pe de altă parte, au fost înregistrate depăşiri ale cheltuielilor planificate în sumă de circa 11,91 mln. lei, după cum urmează:

• 5,11 mln. lei la capitolul Supravegherea lucrărilor de construcţie ca urmare a modificărilor operate la contractul cu consultantul de supraveghere a lucrărilor de construcţie (inginerul) căruia i-au fost atribuite adiţional supravegherea lucrărilor de reabilitare şi pe alte sisteme de irigare;

• 5,09 mln. lei pentru Suportul Entităţii de Implementare ca urmare a fortificării echipei RSCI şi echipei Aspecte Sociale şi de Mediu din cadrul FPM Moldova cu consultanţi adiţionali. Astfel, în anul 2014 au fost angajaţi un consultant internaţional în calitate de manager de contract şi 4 consultanţi locali. De asemenea, cheltuielile la această linie de buget au crescut şi datorită realizării unui şir de măsuri, evenimente şi campanii sociale şi de informare desfăşurate în ariile de acoperire a sistemelor de irigare, care iniţial nu au fost prevăzute;

• 1,71 mln. lei cumulativ pentru celelalte linii de buget.

Bugetul planificat pentru Activitatea Reforma Sectorului de Irigare în anul 2014 a fost executat în proporţie de 69,1 la sută, ca urmare a amendamentelor operate la contractul cu consultantul care implementează ARSI, în baza cărora o parte din activităţile/livrabile prevăzute pentru anul 2014 au fost amînate pentru anul 2015. Astfel, în cadrul activităţii date nu au fost asimilate mijloace în sumă de circa 4,96 mln. lei;

gr.pr.11; gr.05; tip 767 – Proiectul “Agricultura competitivă” MAIA

Obiectivul de dezvoltare al proiectului este consolidarea competitivităţii sectorului agroalimentar al ţării prin sprijinirea procesului de modernizare a sistemului de management al siguranţei alimentare; facilitarea accesului pe piaţă pentru agricultori, precum şi integrarea practicilor de agro-mediu şi de gestionare durabilă a terenurilor.

COMPONENTA I: MANAGEMENTUL SIGURANŢEI ALIMENTELOR

► a fost efectuată instruire privind implementarea HACCP la întreprinderile avicole a circa 110 inspectori din cadrul ANSA;

► au fost elaborate şi editate “Manual privind efectuarea controlului oficial al unităţilor din domeniul alimentar” şi “Ghid privind implementarea procedurilor HACCP şi utilizarea aditivilor furajeri la întreprinderile avicole” în volum de 1000 exemplare fiecare;

► a fost organizată instruirea specialiştilor ANSA în studierea limbii engleze (circa 40 persoane);

► lucrările de proiectare a sediului Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor au fost finalizate. Compania de construcţii contractată. Lucrările au debutat şi au fost efectuate în volum de 40%;

► au fost elaborate specificările tehnice şi organizată licitaţia;

► instruirea a 11 specialişti din cadrul CRDV;

► organizarea licitaţiei pentru echipament de laborator pentru laboratorul “Sănătate Animală” din cadru CRDV;

► au fost finalizate lucrările de proiectare şi organizată licitaţia pentru 4 PIF-uri;

► la punctele de inspecţie la frontiera Tudora şi Criva au demarat lucrările.

COMPONENTA II: ÎMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI DE ACCES LA PIEŢELE DE DESFACERE

► În anul 2014 au realizate 55 activităţi de outreach, în 24 de raioane distincte. La aceste activităţi au participat 590 de persoane, dintre care 149 au fost femei.

► Pe parcursul anului 2014 au fost realizate 39 adunări ale focus-grupurilor ceea ce constituie doar 39% din planul anual. Activităţile au adunat un număr total de 221 de participanţi.

► De la începutul proiectului şi totodată în anul 2014, au fost create 24 grupuri de iniţiativă pentru care au fost elaborate studii de prefezabilitate, ceea ce constituie 42% din planul trimestrial cumulativ şi anual, şi 30% din planul total.

► Pe parcursul anului 2014, au fost create şi înregistrate 18 grupuri de producători, ceea ce constituie 60% din planul trimestrial cumulativ şi 30% din planul total.

► În perioada 12-13 august 2014 au avut loc sesiunile de evaluare şi selecţie a dosarelor depuse de 9 Grupuri de Producători în cadrul Programului de granturi investiţionale destinate investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii post-recoltă.

► În perioada 2-5 septembrie curent au fost semnate 3 contracte de grant cu CÎ NOCCIOLE, CAIPS Basan Agro şi CÎ Strugurele Auriu.

COMPONENTA III: ÎMBUNĂTĂŢIREA MANAGEMENTULUI DURABIL AL TERENURILOR

► Cu suportul ACSA a avut loc instruirea specializată “Sporirea productivităţii terenurilor prin gestionarea durabilă a lor” la nivel naţional. În cadrul ei au fost instruiţi 35 de reprezentanţi ai unităţilor administrative de nivelul II.

► De asemenea, a fost desfăşurat un număr de 350 de seminare locale, la care au participat 8257 de persoane. Participanţii au fost familiarizaţi cu subiectele ce ţin de managementul terenurilor, conform modulelor de instruire în cadrul proiectului.

► Totodată, au fost recepţionate 81 de dosare pentru cel de-al doilea apel de granturi. Data-limită de depunere a cererilor a fost 15 decembrie 2014. La etapa actuală are loc evaluarea dosarelor înregistrate. Comisia de Evaluare şi Selecţie urmează să se întrunească în luna ianuarie 2015.

► În vederea realizării oportune a lucrărilor de evaluare detaliată a situaţiei iniţiale a perdelelor forestiere incluse în Proiect, au fost create 2 detaşamente de teren:

► Echipele au fost instruite şi dotate cu echipament necesar pentru procesul de evaluare detaliată a situaţiei iniţiale. Echipele au cercetat în teren şi au colectat datele pentru 1364 de perdele forestiere cu suprafaţă totală de 2570,19 ha. Astfel, au fost cuprinse 9 întreprinderi silvice, cu un număr de 87 primării participante în proiect.

► Suprafaţa totală a perdelelor forestiere de protecţie programate pentru reabilitare în anul 2014 constituie 820,4 ha care sînt situate pe teritoriul a 48 primării, în 13 raioane administrative. La finele anului, indicatorul a fost îndeplinit în proporţie de circa 80%:

- contribuţia din granturi externe – 26988,2 mii lei;

- contribuţia din credite externe – 40574,7 mii lei;

gr.pr.11; gr.05; tip 785 - Proiectul ”Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei” MAIA

Obiectivul de dezvoltare al Proiectului (ODP) vizează atenuarea efectelor negative ale secetei din 2012, ajutînd la restabilirea producerii porumbului şi a grîului şi prevenirea reducerii şeptelului de animale în cele mai afectate raioane.

■ Urmare a modificării manualului operaţional şi includerii a trei raioane suplimentare Anenii Noi, Rezina şi Taraclia au fost compilate, examinate şi transferate spre plată compensaţii în valoare de 324,2 mii lei prin intermediul ÎS ”Poşta Moldovei” pentru persoanele fizice şi transferate mijloace financiare în valoare de 2 302, 2 miii lei la conturile bancare pentru agenţi economici, pentru trei raioane Anenii Noi, Rezina şi Taraclia - pentru însămînţarea terenurilor agricole cu grîu în toamna anului 2012.

■ La finele perioadei de raportare au rămas nedistribuite circa 90,0 mii lei prin intermediul ÎS ”Poşta Moldovei:

- contribuţia din credite externe – 40574,7 mii lei.

La grupa dată sînt aprobate 4 programe

Programul 51 “Dezvoltarea agriculturii” este constituit din 4 subprograme:

1. Elaborarea politicii şi managementul în domeniul agriculturii.

Scopul subprogramului este dezvoltarea şi fortificarea politicii în domeniul finanţelor publice, elaborarea reglementărilor tehnice şi altor acte în domeniul agrar.

Pentru subprogramul dat au fost preconizate mijloace financiare în sumă de 14253,7 mii lei, din care executarea constituie 12749,2 mii lei sau 89,4 % din prevederi.

Realizarea indicatorilor de performanţă se prezintă în tabelul următor.

2. Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie şi horticultură.

Scopul subprogramului este implementarea unor tehnologii moderne de cultivare a plantelor agricole prin diversificarea varietăţilor cu productivitate înaltă şi calităţii sporite a materialului săditor, organizarea şi coordonarea acţiunilor în domeniul fitosanitar, controlului semincer, calităţii cerealelor şi produselor derivate, orientate spre sporirea productivităţii şi îmbunătăţirea calităţii culturilor agricole.

Obiectivele sînt modernizarea, întărirea şi menţinerea capacităţii de control în domeniul fitosanitar, controlului semincer, calităţii produselor de origine vegetală şi produselor derivate, asigurarea producătorilor agricoli cu material semincer de calitate superioară şi optimizarea condiţiilor de producere în sectorul vegetal.

Pentru subprogramul dat au fost preconizate 276632,7 mii lei, din care executarea constituie 232361,6 mii lei sau 84,0 la sută.

Realizarea indicatorilor de performanţă se prezintă în tabelul următor.

Devieri negative au înregistrat următorii indicatori de performanţă:

- Numărul locurilor de muncă create; Numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă tehnică/ instruire privind tehnologiile de producere şi postrecoltare; Valoarea investiţiilor raportată la unitate de angajat din cauză că:

◊ Programul de Servicii Financiare Rurale şi Marketing (IFAD IV) a fost activ doar în primele 3 luni ale anului, data oficială de finalizare fiind 31 martie 2014;

◊ Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltare a Businessului Agricol (IFAD V) nu a dispus în anul 2014 de surse pentru creditarea IMM, iar finanţarea tinerilor antreprenori a fost disponibilă doar pînă la 30 iunie 2014;

◊ Programul Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (IFAD VI) a fost lansat abia în luna august 2014.

- Ponderea testării soiurilor la criteriile de brevetabilitate; Numărul adeverinţelor eliberate pentru soiurile noi de plante din cauza că testarea soiurilor şi eliberarea adeverinţelor se realizează la cererea beneficiarilor.

3. Reproducţia, creşterea şi sănătatea animalelor.

Pentru subprogramul dat au fost preconizate 14615,8 mii lei din care executarea constituie 14615,8 mii lei sau sută la sută.

Scopul subprogramului este asigurarea situaţiei veterinare favorabile, profilaxia şi tratarea bolilor infecţioase şi neinfecţioase la animale, supravegherea fabricării, prelucrării, păstrării şi livrării produselor, materiei prime de origine animală.

Obiectivele fiind ridicarea şi asigurarea controlului calităţii produselor de origine animală, protecţia şi prevenirea apariţiei bolilor infecţioase la animale, crearea fondului genetic la animale.

Realizarea indicatorilor de performanţă a subprogramului dat se prezintă în tabelul următor.

Din 6 indicatori de produs 5 sînt executaţi parţial. Nu au fost executaţi aceşti indicatori din motivul lipsei unor diagnosticanţi. Alocaţiile bugetare pentru procurarea medicamentelor şi materialelor de pansament au fost utilizate în sumă de 6026,4 mii lei, însă finanţarea contractelor de achiziţii a fost puţin întîrziată şi respectiv livrarea medicamentelor şi materialelor de pansament la fel.

Diminuarea exportului a mărfurilor şi animalelor vii expuse către export a contribuit la micşorarea cu 260,4 mii bucăţi a numărului de certificate sanitar-veterinare eliberate şi certificate de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar.

Raportarea indicatorilor de rezultat ne permite să concluzionăm că doi din patru indicatori nu a fost realizat şi anume din lipsa diagnosticanţilor s-a micşorat nivelul de diagnosticare prin efectuarea controlului bolilor infecţioase cu 29,3 % faţă de plan.

5. Subvenţionarea producătorilor agricoli

Pentru subprogramul dat au fost preconizate 729172,3 mii lei din care executarea pe toate componentele constituie 732340,8 mii lei sau 72,4 la sută.

Devierile indicatorilor de performanţă de la nivelul aprobat au fost cauzate de decalajul dintre numărul solicitărilor de subvenţii şi suma mijloacelor alocate pentru fiecare măsură din Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2014.

Programul 56 “Securitatea alimentară” conţine un singur subprogram.

Subprogramul 56 2 ”Securitatea alimentară”

Pentru programul dat au fost preconizate 199586,2 mii lei, din care executarea constituie 193668,6 mii lei.

Scopul programului dat este urmărirea epizootiilor posibile transmisibile de la animale la om, trasabilitatea produselor de origine animală, asigurarea păstrării calitative a cerealelor, iar indicatorii de performanţă realizaţi vizavi de cei asumaţi se prezintă precum urmează.

Obiectivul programului este implementarea sistemului de identificare a animalelor, efectuarea lunară a controalelor tehnologice a calităţii cerealelor.

Realizarea indicatorilor de performanţă se prezintă în tabelul următor.

Din 10 indicatori 5 au fost executaţi. Nivelul planificat a unor indicatori a fost executat de 2,5 ori faţă de planificat în legătură cu majorarea numărului efectuat de expertize sanitar-veterinare a loturilor de produse şi în baza majorării numărului de solicitări a agenţilor economici, respectiv şi creşterea numărului de certificate eliberate.

În anul 2014 am beneficiat de asistenţa din partea experţilor externi, ca urmare s-a mărit numărul seminarelor privind siguranţa produselor de origine animală cu 2 faţă de planificat.

În legătură că, procedura de achiziţie s-a desfăşurat mai tîrziu, prelevarea probelor s-au început în luna mai s-a micşorat numărul probelor prelevate pentru determinarea reziduurilor: în produse alimentare de origine animală cu - 123 probe şi in produsele alimentare de origine nonanimală - 522 probe, la fel şi numărul probelor prelevate pentru determinarea contaminanţilor în produsele alimentare de origine animală şi nonanimală s-a micşorat cu 5724 probe faţă de plan.

Raportarea indicatorilor de rezultat ne permitem să concluzionăm, că unul din patru indicatori a fost realizat parţial în legătură, că s-a micşorat numărul de loturi de preparate farmaceutice importate, astfel fiind prelevate mai puţine probe cu 53 faţă de plan.

4. Dezvoltarea durabilă a viticulturii

Pentru subprogramul dat au fost preconizate 301638,1 mii lei din care executarea pe toate componentele constituie 218490,7 mii lei sau 72,4 la sută.

Scopul subprogramului este controlul de stat asupra executării legislaţiei privind fabricarea, stocarea şi comercializarea producţiei alcoolice.

Obiectivele sînt majorarea numărului de mărci proprietate a statului, monitorizarea calităţii producţiei alcoolice.

Realizarea indicatorilor de performanţă a subprogramului dat se prezintă în tabelul următor

Devieri negative au înregistrat următorii indicatori de performanţă:

- Ponderea exportului produselor vinicole din cauza embargoul impus de Federaţia Rusă şi criza politică din Ucraina;

- Ponderea volumului de comercializare a producţiei vitivinicole pe piaţa internă din lipsa culturii consumului vinului îmbuteliat în Republica Moldova.

- Ponderea volumului comercializat al produselor vitivinicole cu brandul de ţară şi numărul de companii înregistrate în programul de implementare a brandului de ţară la produsele vitivinicole din lipsa unui regulament privind înregistrarea companiilor în programul de implementare a brandului de ţară.

- Numărul de companii înregistrate care produc produse vitivinicole cu IGP/DOP şi numărul de persoane instruite din sectorul vitivinicol din lipsa reglementărilor tehnice în acest domeniu, remise Guvernului spre examinare şi aprobare.

- Înfiinţarea plantaţiilor noi de viţă de vie; Suprafaţa plantaţiilor noi de viţă de vie; Numărul fabricilor de prelucrare a strugurilor şi de producere a vinului reutilate şi modernizate; Numărul întreprinderilor conexe reutilate din cauza efectelor negative ale embargoului impus de Federaţia Rusă, diminuarea vînzărilor de vinuri şi, implicit, micşorarea cifrei de afaceri şi accesarea unui număr mai mic de credite externe şi rejectarea a trei bănci comerciale din lista partenerilor financiari ai Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, fapt care a condus la stoparea creditării proiectelor investiţionale prezentate de Moldova Agroindbank, Moldindconbank şi Banca Socială;

Subprogramul 51 8 ”Gestionare a sistemului de irigare şi desecare”

Scopul programului este exploatarea sistemelor de irigare, desecare şi a altor construcţii în domeniul gospodăriei apelor. Prestarea serviciilor pentru pomparea apei la irigare a terenurilor agricole. Întreţinerea barajelor lacurilor de acumulare şi a digurilor de protecţie de-a lingul r. Nistru şi a r. Prut.

Obiectivele programului sînt majorarea suprafeţelor terenurilor agricole irigate, menţinerea bilanţului de apă optim în solurile din luncă, asigurarea securităţii barajelor la lacurile de acumulare şi a digurilor de protecţie.

Întru realizarea programului în cauză au fost preconizate mijloace financiare în mărime de 645,7 mil. lei la cu executarea în mărime de 585,6 mil. lei.

• au fost date în exploatare 2 sisteme de irigare;

• alte 8 sisteme de irigare sînt efectuate lucrări în proporţie de la 50-90 la sută şi vor fi date în exploatare pe parcursul anului 2015;

• au fost elaborate şi monitorizate executarea lucrărilor de reabilitare a 10 sisteme de irigare;

• a fost efectuată inventarierea infrastructurii a 3 sisteme de irigare din cadrul Programului Compact;

• au fost reparate şi puse în funcţiune 85 staţii de pompare, 310 agregate principale, 10,22 km. de conducte magistrale, inspectate şi reparate 21 instalaţii de protecţie a peştelui, reparate 42 construcţii hidrotehnice.

Volumul apei pompate, la irigare, pentru sezonul de irigare 2014 a constituit 3565,5 mii m³, pentru care s-au cheltuit 3564,7 mii kW.oră energie electrică. Pe sistemele centralizate de irigare gestionate de către întreprinderile din subordine au fost irigate 3484 ha terenuri agricole.

S-au efectuat lucrări de curăţare a canalelor de desecare pe o lungime de 3 km.

Programul 54 “Dezvoltarea sectorului forestier”

Subprogramul 54 1 ”Elaborare a politicii şi management în domeniul gospodăriei silvice”

Pentru subprogramul dat au fost preconizate 4096,1 mii lei, din care executarea constituie 2518,1 mii lei sau 61,5 la sută.

În cadrul acestei programe au avut loc activităţi de elaborare a actelor normative şi monitorizare a implementării politicilor în domeniul silviculturii

Subprogramul 54 2 ”Dezvoltarea silviculturii”

Pentru suprogramul dat au fost preconizate 16553,4 mii lei, din care executarea constituie sută la sută.

În cadrul acestui program a fost menţinut gradul de combatere a dăunătorilor şi defoliatorilor forestieri la nivel de 100 procente. Au fost create 477 ha culturi silvice, şi 220 ha s-au regenerat natural. Totodată, 3100 ha au fost supuse lucrărilor de ajutoare a regenerării.

12. Protecţia mediului şi hidrometeorologia

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat 2014, pentru ramura protecţiei mediului şi hidrometeorologia au fost preconizate alocaţii financiare pe toate componentele în sumă de 583,4 mil. lei. Ponderea de 80,2 la sută o constituie activităţile şi lucrările finanţate din contul fondurilor ecologice.

Componenta de bază

Cheltuielile de casă au constituit suma de 51,6 mil. lei, sau 98,7 la sută în raport cu mijloacele preconizate pentru anul 2014.

Mijloace speciale

Pe parcursul anului veniturile acumulate de la prestarea serviciilor cu plată a constituit 8,9 mil. lei, sau cu 2,6 la suta mai mult faţă de prevederile anuale. Creşterea încasărilor menţionate, se datorează prin faptul că în perioada anului de raportare centrele de investigaţii ecologice au asigurat majorarea numărului măsurărilor instrumentale a emisiilor de poluanţi la sursele fixe, analizelor apelor uzate, epurate şi evacuate din staţiile de iepurare, cît şi investigaţiile pedologice privind aprecierea grosimii stratului de sol fertil la terenurile destinate pentru construcţiile şi reconstrucţiile obiectelor care pot influenţa asupra mediului înconjurător.

Cheltuielile de casă au fost executate în sumă de 8,9 mil. lei, sau la nivel de 92,5 la sută faţă de prevederile anuale.

Soldul mijloacelor speciale la finele perioadei de raportare a constituit 1819,2 mii lei, fixîndu-se o majorare a soldului de la începutul perioadei de gestiune cu 197,8 mii lei.

Fondurile ecologice

Veniturile din fondurile speciale au fost executate în sumă de 336,2 mil. lei, sau la nivel de 92,8% faţă de planul precizat pe perioada de gestiune în sumă de 362,3 mil. lei. Cheltuielile fondurilor speciale au fost executate în sumă de 453,8 mil. lei, sau la nivel de 97,3%. Nivelul de executare a cheltuielilor a fost influenţat de nerealizarea proiectelor aprobate pentru finanţare.

Soldul mijloacelor băneşti la finele anului 2013 s-a micşorat, comparativ cu soldul de la finele anului, cu 190,4 mil. lei.

Veniturile componentei proiecte finanţate din surse externe s-au executat în sumă de 145,6 mil. lei, inclusiv granturile pentru proiecte finanţate din surse externe în sumă de 70,4 mil. lei, sau la nivel de 98,6% faţă de suma precizată. Cheltuielile aferente proiectelor din surse externe s-au executat în sumă de 51,6.

Debursarea mijloacelor alocate în parcursul anului la ramura în cauză se prezintă pe următoarele programe, şi autorităţi responsabile de implementarea acestora.

Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor sînt autorităţile, sau ordonatorii principali de credite responsabili de implementarea politicilor la grupul dat.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor din contul mijloacelor financiare prevăzute pentru Fondul pentru dezvoltare regională au fost alocate 2,4 mil. lei. Mijlocele în cauză au fost valorificate pentru amenajarea, salubrizarea rîului Bîc în s. Temeleuţi (r.Călăraşi).

Ministerul Mediului, în anul 2014, a executat pe toate componentele cheltuieli în sumă de 563,5 mil. lei, în cadrul următoarelor programe şi subprograme:

1. Programul servicii generale economice şi comerciale

Programul în cauză include subprogramul “Prognozarea mediului”. În parcursul anului au fost dibursate mijloace financiare în sumă de 55,2 mil. lei, dintre care proiecte finanţate din surse externe 36,5 mil. lei, componenta de bază 18,4 mil. lei, şi restul din contul fondurilor ecologice.

2. Programul protecţia mediului include:

Subprogramului “Politici şi management în domeniul protecţiei mediului” are ca scop elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale, în cadrul căruia s-au valorificat 327,4 mil. lei, dintre care 320,4 mil. lei constituie mijloacele din contul fondurilor ecologice. Activităţile în cadrul subprogramului în cauză sînt axate pe următoarele direcţii:

1. Promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor. Ca rezultat au fost aprobate 26 proiecte de acte legislative şi normative în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale. De asemenea, au fost elaborate şi aprobate 19 acte normative în domeniul gospodării apelor şi hidroamelioraţiei, alimentării cu apă şi canalizare. S-a elaborat şi aprobat 4 documente de politici în domeniul protecţiei mediului: Strategia de mediu, Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie, Strategia de adaptare la schimbările climatice şi Planul de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră.

2. Valorificarea proiectelor de mediu privind extinderea şi dezvoltarea infrastructurii, campanii naţionale de plantare, salubrizare şi educaţiei ecologică. În principiul, toate acţiunile au fost implementate din contul mijloacelor şi soldurilor aferente la contul fondului ecologic naţional. Respectiv, pe parcursul anului din aceste surse au fost construite/reabilitate 13 staţii de tratare şi de epurare a apei, inclusiv în s.Gura Căinarului, r-nul Floreşti,s.Măgdăceşti, r-nul Criuleni, s.Ciocîlteni, r-nul Orhei, s.Ecaterinovca, r-nul Cimişlia, şi alte localităţi. Au fost construite şi reparate 3,54 km diguri antiviitură, precum şi au fost finanţate proiecte de mediu (apeducte, fîntîni arteziene, salubrizări etc.) în cadrul a 399 de beneficiari. De asemenea, pe parcursul anului au fost organizate campani de informare cum ar fi ”Ziua Dunării”, Festivalul ”Iubeşte-ţi răul” etc.

În cadrul subprogramului “Colectarea, conservarea şi distrugerea poluanţilor organici persistenţi, a deşeurilor menajere solide şi deşeurilor chimice” s-au efectuat cheltuieli în valoare totală de 99,4 mil. lei. Obiectivul de bază a subprogramului constituie în creşterea ponderii localităţilor rurale cu acces la servicii organizate de salubrizare, lichidarea depozitelor de deşeuri neautorizate, reducerea şi prevenirea poluării mediului de la gestionarea neadecvată a deşeurilor. Astfel, pe parcursul anului au fost iniţiate elaborarea studiilor de fezabilitate pentru construcţia a două staţii de tratare mecanico-biologică a deşeurilor şi a şapte depozite regionale. Concomitent cu aceasta, au fost eliminate peste 200 t de pesticide lichide.

În cadrul subprogramului “Securitatea ecologică a mediului” au fost executate cheltuieli totale în valoare de 77,0 mil. lei. Activităţile subprogramului sînt axate pe direcţia de prevenire şi combatere a poluării factorilor de mediu, precum şi construirea obiectivelor de securitate, precum şi alte proiecte investiţionale de mediu. Obiectiv strategic în cadrul acestor măsuri este reparaţia, consolidarea barajului Stînca-Costeşti.

Subprogramul “Monitoringul calităţii mediului”. Mijloacele alocat pentru acţiunile subprogramului în cauză a constituit suma de 0,8 mil. lei în anul de raportare.

Pentru subprogramul “Protecţia şi conservarea biodiversităţii” s-au alocat 2,1 mil. lei din contul fondurilor ecologice. Ca rezultat a fost majorată suprafaţa terenurilor împădurite în fondul forestier 500 ha. În afara fondului forestier de stat au fost plantaţi în spaţiile verzi ale autorităţilor publice locale peste 226,0 mii puieţi.

Subprogramul “Managementul deşeurilor radioactive” are drept scop reglementarea, autorizarea şi controlul în domeniul nuclear şi radiologic de către Agenţia Naţională a activităţii Nucleare şi Radiologice care a efectuat cheltuieli în acest scop în sumă de 1,4 mil. lei. Pe parcursul anului, s-au elaborat 413 acte permisive şi 4 acte normative, supravegheate 397 obiective radiologice şi nucleare.

13. Industria şi construcţiile

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat 2014, pentru ramura industriilor şi construcţiilor au fost preconizate alocaţii financiare pe toate componentele în sumă de 40,1 mil. lei. Executarea acestora s-a majorat faţă de anul 2013 cu suma de 1,1 mil. lei, constituind 38,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 96 % din prevederile anuale.

Pe parcursul anului, activităţile au fost implementate în cadrul programului servicii generale economice şi comerciale valorificat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în sumă de 2,3 mil. lei, dezvoltarea regională şi construcţii executat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în sumă de 31,3 mil. lei, precum şi industria extractivă cu costul de 2,6 mil. lei, precum şi extracţia resurselor minerale cu costul de 2,3 mil. lei ambele implementate de către Ministerul Mediului.

Principalele activităţi întreprinse în parcursul anului sînt:

- activităţile operaţionale la implementarea proiectelor din contul surselor fondului pentru dezvoltare regională – 6,5 mil. lei;

- elaborarea, reactualizarea şi anulare reglementărilor tehnice naţionale conflictuale privind baza normativă în construcţii – 9,9 mil. lei;

- procurarea de utilaj şi materie primă întreprinderilor Societăţii Orbilor, Asociaţiei Surzilor şi Societăţii Invalizilor din Republica Moldova – 2,3 mil. lei;

- efectuarea lucrărilor de monitorizare a stării subsolului, a apelor subterane, a cîmpului hidrogeologic deformat în scopul dezvoltării bazei de materie primă minerală şi prognozării fenomenelor geologice periculoase – 2,6 mil. lei;

- alte activităţi ce ţin de elaborarea politicilor de specialitate, precum şi reglementările de control în domeniul construcţiilor extracţiei resurselor minerale utile.

14. Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

Pentru anul 2014 în bugetul de stat la grupă dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 2571,5,0 mil. lei, din care: la componenta de bază 1396,5 mil. lei, proiecte finanţate din surse externe – 1170,5 mil. lei şi mijloace speciale – 4,5 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul total de alocaţii s-a majorat cu 375,4 mil. lei şi a constituit 2946,9 mil. lei.

Conform rapoartelor, la această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 2882,2 mil. lei, ce constituie 97,8% faţă de prevederi. Comparativ cu anul 2013, volumul mijloacelor financiare, care a fost direcţionat ramurii Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica s-a majorat cu 641,1 mil. lei, sau cu 1,3 ori.

Partea majoră a cheltuielilor la grupa data a fost finanţată din contul componentei de bază, ce constituie 50,5% din suma totală, din contul surselor externe – 49,3% şi din contul mijloacelor speciale – 0,2 %.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 97,3 %, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă – 98,5 %, iar cheltuielile din mijloace speciale – 73,5 % faţă de prevederi.

Sub aspect funcţional, executarea cheltuielilor pe ramură se reflectă în diagrama următoare.

Transportul naval

Pentru ramura dată în anul 2014 au fost prevăzute 8,4 mil. lei, inclusiv: pe componenta de bază – 3,9 mil. lei şi pe mijloace speciale – 4,5 mil. lei.

Din contul componentei de bază au fost finanţate 3,4 mil. lei pentru întreţinerea Î.S. ”Bacul Molovata” şi asigurarea funcţionării trecerii cu podul plutitor în satul Molovata, raionul Dubăsari. Concomitent, pentru întreţinerea Î.S. ”Portul Fluvial Ungheni”, inclusiv şi pentru curăţarea albiei rîului Prut în portul Ungheni au fost finanţate 0,8 mil. lei.

Pentru Instituţia Publică “Căpitănia portului Giurgiuleşti” au fost aprobate mijloace speciale la venituri şi la cheltuieli cîte 4,4 mil. lei. Conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2014, volumul veniturilor şi cheltuielilor au fost precizate în volum de 5,2 mil. lei , care sînt executate la partea de cheltuieli la nivel de 73,5 % din prevederi. Cheltuielile executate pe anul 2014 constituie 3,8 mil. lei.

Gospodăria drumurilor

Cea mai mare parte a cheltuielilor pe grupa Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica a fost direcţionată ramurii Gospodăria drumurilor – 2867,3 mil. lei, sau 99,5 %. Cheltuielile ramurii date au fost formate din contul componentei de bază – 1445,5 mil. lei şi din surse cu finanţare externă – 1421,8 mil. lei.

Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor pentru finanţarea Programului de repartizare a mijloacelor fondului rutier (H.G. nr.168 din 11 martie 2014) au fost planificate alocaţii în mărime de 1326,6 mil. lei, inclusiv: din contul accizelor la produsele petroliere – în sumă de 1004,7 mil. lei, şi din taxe rutiere – 321,9 mil. lei, iar suma precizată conform HG nr.1021 din 22 decembrie 2014 constituie 1363,9 mil. lei.

Încasările la partea de venituri în fondul rutier s-a executat la nivel de 1321,9 mil. lei, ce reprezintă 99,6% din suma planificată pe anul bugetar. Cheltuielile fondului rutier au fost finanţate în mărime de 1323,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 97,0% din plan.

Mijloacele fondului rutier au fost direcţionate pentru achitarea lucrărilor de întreţinere a drumurilor publice naţionale şi locale în mărime de 933,8 mil. lei, sau 68,5% din suma planificată. Concomitent, în anul 2014 din fondul rutier au fost direcţionate 3,5 mil. lei pentru lucrările efectuate în anii precedenţi şi pentru lucrări de proiectare şi alocare a terenurilor 18,5 mil. lei. Finanţarea pentru lucrările enumerate au fost finanţate integral.

Totodată, conform Anexei la Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2014, pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a căilor de acces la instituţiile de menire social-culturală din intravilanul localităţilor au fost planificate mijloace financiare în mărime de 390,9 mil. lei, suma precizată constituind 408,1 mil. lei iar finanţat 367,8 mil. lei sau 90,1% din precizat.

În anul 2014 prin Fondul naţional pentru dezvoltare regională, care se află în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, la gospodăria drumurilor s-a finanţat 121,8 mil. lei, ce reprezintă 62,5 % din sumă totală a mijloacelor fondului. Din aceste mijloace a fost îmbunătăţită starea drumurilor publice prin construcţie şi renovare.

Activităţi şi servicii în domeniul transporturilor, gospodăriei drumurilor, comunicaţiilor şi informaticii neatribuite la alte grupuri

La grupa dată au fost planificate cheltuieli din contul componentei de bază în sumă de 5,6 mil. lei, suma precizată constituind 1,1 mil. lei, datorită trecerii la autogestiune a Instituţiei publice ”Agenţia Naţională Transport Auto” care a fost instituită şi reorganizată conform HG nr.1 din 03.01.2014.

Organe administrative

Pentru aparatul central Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor la grupa dată au fost alocate 6,7 mil. lei pentru întreţinerea administraţiei publice centrale.

Pe parcursul anului a fost înregistrat un efectiv de personal în număr de 94,5 persoane, respectiv s-a înregistrat 9 funcţii vacante: 7 funcţii vacante în minister, la Î.S. “Bacul Molovata” - 1 funcţie vacantă şi la I.P. “Căpitănia Portului Giurgiuleşti” 1 funcţii vacante.

Concomitent e de menţionat, că efectivul de personal la Î.S.”Portul Fluvial Ungheni” pe anul 2014 constituie 6 persoane, iar la sfîrşitul perioadei de gestiune nu sînt funcţii vacante.

Realizarea indicatorilor pe programele gestionate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor se prezintă în tabelul următor.

Gr.pr.14, gr.07, tip 724 “Proiectul de Susţinere al Programului din Sectorul Drumurilor”

Finanţarea activităţilor aferente Proiectului de Susţinere al Programului din Sectorul Drumurilor (PSPSD) desfăşurate pe parcursul anului 2014 a fost asigurată din următoarele surse:

- Creditul BEI nr.FI N Serapis N 2006 0485;

- Creditul BEI nr.FI N 25.852 Serapis N 2010-0154;

- Împrumutul BERD nr.37671;

- Împrumutul BERD nr.41442;

- Împrumutul BERD nr.45094;

- Grantul FIV nr.ENPI/2007/019549-MD-02 al CE;

- Grantul FIV nr.ENPI/2011/265-548 al CE.

Conform planului de finanţare pentru anul 2014, au fost planificate resurse financiare în sumă totală de 720 761,9 mii lei, suma finanţată constituie 698 749,4 mii lei ceea ce reprezintă 96,9% din suma planificată.

Situaţia pentru fiecare sursă de finanţare este prezentată în continuare:

1. Creditele BEI nr.FI N Serapis N 2006 0485 şi nr.FI N 25.852 Serapis N 2010- 0154

Pentru anul 2014, în vederea finanţării lucrărilor de reabilitare şi a serviciilor de consultanţă au fost planificaţi 395 032,7 mii lei. În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 377 645,6 mii lei, nivelul executării constituind 95,6%. Mijloacele financiare au fost utilizate conform contractului:

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum M2 Chişinău-Soroca km 54+850 – km, 71+165 (IRD Engineering SRL) – 587 300,77 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum M2 Chişinău-Soroca km 54+850 – km 71+165 (Toto Costruzioni Generali S.p.A. în asociere cu Taddei S.p.A.) – 5 617 509,25 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum M2 Chişinău-Soroca km 5+733 – km 26+200 (Strabag AG) – 10 555 071,35 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum M2 Chişinău-Soroca km 5+733 – km 26+200 (Aecom Inocsa SLU în asociere cu S.C. Search Corporation SRL) – 903 674,17 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni km6+446 – km 24+050 (Euro-Asian Construction Corporation EVRASCON JSC) – 31 852 395,83 lei;

• Reabilitarea sectorului de drum R1 Chi;in[u-Ungheni-Sculeni km24+050 – km 68+250 (OHL ZS a.s.) – 37 333 767,10 lei;

• Executarea lucrărilor de reparaţie a drumului R3 Chişinău-Hînceşti-Cimişlia-Basarabeasca km 29+900 – km 51+250 (Lusmecon SA) – 61 750 585,64 lei;

• Executarea lucrărilor de reparaţie a drumului R3 Chişinău-Hînceşti-Cimişlia-Basarabeasca km 51+250 – km 68+557 (Rutador SRL) – 47 377 656,32 lei;

• Rambursarea sumelor achitate anterior din Fondul Rutier pentru executarea lucrărilor de reparaţie a drumului R20 Rezina-Orhei-Călăraşi km 0+000 – km 16+800 şi instalarea parapeţilor pe drumul M2 Chişinău-Soroca, km 5+733 – km 26+200 – 181 667 683,04 lei.

2. Împrumuturile BERD nr.37671 şi nr.41442 şi nr.45094

Pentru anul 2014, în vederea finanţării lucrărilor de reabilitare şi serviciilor de consultanţă au fost planificaţi 274 165,1 mii lei. În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare în suma de 274 165,1 lei, nivelul executării constituind 100%. Mijloacele financiare au fost utilizate conform contractelor:

• Reabilitarea sectorului de drum M2 Chişinău-Soroca km 26+200 – km 54+850 (Toto Costruzioni Generali S.p.A. în asociere cu Taddei S.p.A.) – 45 658 581,2 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum M2 Chişinău-Soroca km 26+200 – km71+165 (IRD Engineering SRL) – 2 955 683,64 lei;

• Reabilitarea sectorului de drum M3 Chişinău-Giurgiuleşti km 96+800 – km 122+800 (S.C. Pa&Co International SRL) – 43 426 205,07 lei moldoveneşti;

• Reabilitarea sectorului de drum M3 Chişinău-Giurgiuleşti km 122+800 – km 151+200 (S.C. Pa&Co International SRL) –29 347 771,27 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum M3 Chişinău-Giurgiuleşti km 96+800 – km 151+200 (Louis Berger SAS) – 12 123 504,37 lei moldoveneşti;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum M3 Chişinău-Giurgiuleşti km 151+200 – km 171+290, km 179+650 – km 190+750 (Louis Berger SAS) – 6 517 770,94 lei;

• Reabilitarea sectorului de drum R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni km 74+177 – km 96+200 (Euro-Asian Construction Corporation EVRASCON JSC) – 42 989 719,95;

• Reabilitarea sectorului de drum R33 Hînceşti-Lăpuşna-M1 km 0+000 km 37+200(Euro-Asian Construction Corporation EVRASCON JSC) – 53 570 057,63

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni km 74+177 – km 96+200 (Spea Ignegneria Europea SPA) – 4 758 227,14 lei;

• Prestarea serviciilor de supervizare tehnică a execuţiei lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum R33 Hînceşti-Lăpuşna-M1 km 0+000 – km 37+200 (Spea Ignegneria Europea SPA) -4 676 212,95 lei;

• Comisionul de acordare a împrumutului (Împrumutul BERD nr.45094) – 28 141 350,0 lei.

3. Granturile FIV nr.ENPI/2007/019549-MD-02 şi nr.ENPI/2011/265-548 ale CE

Pentru anul 2014, în vederea finanţării lucrărilor de reabilitare şi a serviciilor de consultanţă au fost planificaţi 51 564,1 mii lei. În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 46 938,7 mii lei, nivelul executării constituind 91%. Mijloacele financiare au fost utilizate conform contractelor:

• Reabilitarea sectorului de drum R14 Bălţi-Sărăteni km 10+780 – km 26+600 (S.C. Pa&Co International SRL) – 27 165 851,92 lei;

• Prestarea serviciilor de consultanţă pentru asistenţă în implementarea proiectelor (Roughton International Ltd) – 5 026 662,69lei.

• Construcţia variantei de ocolire a or.Ungheni, R1 km 96+200 – km103+913 (OHL ZS a.s.) – 14 746 187,43 lei.

Gr.pr.14, gr.7, tip 755 Proiectul “Reabilitarea drumurilor”

Proiectul dat se află în subordinea Fondului “Provocările mileniului-Moldova”. Proiectul “Reabilitarea drumurilor” prevede reconstrucţia şi modernizarea tronsonului Sărăteni-Soroca. Iniţial a fost planificată suma de 449,8 mil. lei, suma precizată constituie 723,0 mil. lei şi finanţate 723,0 mil. lei.

Au fost finanţate următoarele activităţi:

- Reconstrucţia şi modernizarea unui sector de drum de 96 km pe tronsonul Sărăteni-Soroca;

- Crearea locurilor temporare de muncă în cadrul activităţilor de reabilitare a drumului Sărăteni-Soroca.

15. Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

La grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 312,4 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul de alocaţii s-a majorat cu 118,1 mil. lei şi a constituit 430,6 mil. lei.

La această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 427,4 mil. lei, ce constituie 99,3 la sută faţă de prevederi.

Cheltuielile la grupa dată au fost finanţate din contul mai multor surse, structura cărora se prezintă în diagrama următoare:

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 98,9 la sută, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă la nivel de 99,3 la sută iar mijloace speciale – 60,0 la sută.

Din componenta de bază suma de 27,9 mil. lei a fost finanţată pentru următoarele cheltuieli:

► Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 17,0 mil. lei, în valoare totală pentru Fondul naţional de dezvoltare regională, ce constituie 100,0 la sută din prevederi;

► Ministerului Afacerilor Interne pentru întreţinerea obiectivelor speciale – 1,8 mil. Lei. Suma alocată a fost cheltuită pentru următoarele direcţii: servicii comunale şi de întreţinere, reparaţii curente ale clădirilor şi procurarea materialelor de construcţii, reparaţii curente a utilajului şi inventarului, procurarea combustibilului, întreţinerea transportului de serviciu, procurarea mobilierului;

► Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei s-au alocat 9,0 mil lei pentru construcţia “Blocului cu 80 de apartamente pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl, str.Alba-Iulia, mun.Chişinău”;

► La Acţiuni Generale s-au cheltuit 0,1 mil. lei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din anul 2010.

La componenta proiecte investiţionale cheltuielile efectuate la grupa data s-au efectuat pentru următoarele proiecte:

gr.pr.15; gr.02; tip 740 – Proiectul naţional de alimentare cu apă şi canalizare

În perioada de raportare, au fost utilizate mijloacele financiare pentru:

- lucrări de reabilitare a reţelei de alimentare cu apă în or.Bălţi, Cahul, Căuşeni, Orhei şi Ungheni;

- lucrări de reabilitare a reţelei de alimentare cu apă în s.Beştemac, Colibaşi, Pîrîta, Sărata Nouă, Năvîrneţ şi Zahorna;

- bunuri pentru regia apă-canal Cahul, servicii de consultanţă, privind elaborarea conceptului şi structurii sistemului geografic informaţional în domeniul apelor;

- instruirea personalului Ministerului Mediului;

- managementul proiectului;

- lucrări de construcţie, reabilitare şi înlocuire a echipamentului la sistemele de aprovizionare cu apă şi canalizare din 6 oraşe din Moldova.

Cheltuielile efectuate în anul 2014 au fost următoarele:

- contribuţia din împrumut – 3706,2 mii le;.

- contribuţia Guvernului – 685,3 mii lei;

gr.pr.15; gr.02; tip 748 – Proiectul “Dezvoltarea regională şi protecţia socială a Republicii Moldova”

În urma realizării activităţilor au fost utilizate mijloace financiare pentru lucrări de construcţie a staţiei de epurare a apelor uzate din or.Orhei. Cheltuielile efectuate în anul 2014 au fost următoarele:

- contribuţia din alte mijloace – 6 455,1 mii lei;

gr.pr.15; gr.02; tip 752 – Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apa potabila

Cheltuielile pentru acest proiect au fost efectuate pentru următoarele activităţi: procurarea bunurilor, lucrărilor capitale, lucrări de instalare şi cooperare tehnică.

Sursele de finanţare:

- contribuţia din grant – 118 113,0 mii lei;

- contribuţia din credite – 141 841,2 mii lei;

gr.pr.15; gr.01; tip 765 - Proiectul “Construcţia locuinţelor sociale II”

În 2014 au fost demarate lucrările la obiectivul din raionul Hînceşti - case de locuit din 15 localităţi ale raionului cu 56 apartamente. Totodată, au fost demarate construcţiile la obiectivul Soroca - bloc locativ cu 72 apartamente.

Pe parcursul anului au continuat lucrările de construcţie la obiectivele din or. Sîngerei – bloc locativ cu 35 apartamente şi din or. Briceni – bloc locativ cu 40 apartamente, care urmează de a fi date în exploatare în anul 2015.

Totodată, în anul 2014 s-au finalizat lucrările de construcţie şi s-a dat în exploatare blocul locativ din or. Călăraşi cu 40 apartamente.

Cheltuielile s-au efectuat din următoarele surse:

- contribuţia din împrumut – 53 489,1 mii lei;

- contribuţii din alte mijloace – 4 497,6 mii lei;

gr.pr.15; gr.02; tip 778 – Proiectul “Modernizarea serviciilor publice locale”

În acest scop au fost iniţiate activităţile ce ţin de asimilarea suportului financiar respectiv, dintre care: elaborarea specificaţiilor tehnice şi a documentelor de licitaţie, precum şi iniţiată de procedura de achiziţii publice din cadrul agenţii de dezvoltare regională. Astfel, capacitatea actorilor regionali şi locali în domeniul de planificare şi programare regională sector a fost îmbunătăţită. Cheltuielile pentru activităţile menţionate au constituit:

- contribuţia din granturi 70 579,2 mii lei.

Programul 75 3 “Aprovizionare cu apă şi canalizare”

Scopul programului este îmbunătăţirea sistemului de canalizare şi alimentare cu apă prin reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare existente în conformitate cu Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din RM.

Pentru programul dat au fost preconizate mijloace financiare în sumă de 335 165,3 mii lei din contul proiectelor finanţate din surse externe şi au fost precizate 335 165,3 mii lei iar finanţarea constituie 100%.

Realizarea indicatorilor de performanţă pe Ministerul Mediului se prezintă în tabelul următor:

16. Complexul pentru combustibil şi energie

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost preconizate alocaţii financiare în sumă de 448,1mil. lei.

Conform rapoartelor, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 165,8 mil. lei, ce constituie 37,0 % faţă de prevederi.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 32,9 %, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă 36,6 % faţă de prevederi, iar mijloacele speciale la nivel de 93,1 la sută.

Lipsa veniturilor la finele anului a generat nefinanţarea unor cheltuieli aferente preconizate în legea anuală a bugetului de stat. Este de menţionat că, din motivele enumerate, nu au fost efectuate transferurile către fondul pentru eficienţă energetică.

Pe de o parte, luînd în consideraţie soldul mijloacelor nevalorificate în anii precedenţi, lipsa alocaţiilor de la bugetului de stat în anul 2014 nu s-a răsfrîns asupra activităţii fondului în ce priveşte implementarea proiectelor de eficienţă energetică şi resurse regenerabile. Mai mult ca atît, în perioada de raportare, conform apelurilor de propuneri, 87 de proiecte cu un cost total de deviz în sumă de 201,5 mil. lei, au beneficiat de un buget estimativ din partea fondului de 150,0 mil. lei, care au fost finanţate în raport de 33,5 la sută.

În anul 2014 la grupul dat, prin cadrul de cheltuieli alocate din bugetul de stat au fost implementare următoarele programe de performanţă:

Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, include următoarele subprograme:

Subprogramul “Politici şi management în sectorul energetic “- Executarea de casă a acţiunilor implementate au constituit în perioada de referinţă suma de 7,7mil. lei, fiind realizate următoarele activităţi:

- instruirea a 48 de auditori energetici autorizaţi;

- instruirea a 35 de manageri energetici desemnaţi de către autorităţile publice locale la aplicarea cadrului normativ privind auditarea energetică, valorificarea potenţialului de biomasă, producerea biogazului, aplicarea la instrumentele de finanţare existente în domeniul EE şi SER;

- elaborarea a 5 acte normative, documente de politici, ghiduri în domeniul EE şi SRE;

- actualizarea a 2 module noi ale bazei de date în domeniul eficientei energetice si surselor de energie regenerabilă (cu transpunere în sistemul de date);

- elaborarea a 3 studii în domeniul eficientei energetice şi surselor de energie regenerabilă.

Subprogramul reţele şi conducte de gaz. Mijloacele disburstate din bugetul de stat în parcursul anului a constituit suma de 109,6 mil lei. Obiectivul de bază a fost axat pe construcţia conductei de interconectare a sistemului de transport de gaze naturale din România cu sistemul de transport de gaze naturale din Republica Moldova pe direcţia Iaşi-Chişinău. Costurile înregistrate sînt estimate la suma de 109,6 milei. Din contul bugetul de stat, conform Hotărîrii Guvernului nr.501 din 1 iulie 2014, pentru gestionarea conductei în cauză, a fost alocate 8,0 mil. lei pentru fondarea Î.S. “Vestmoldtransgaz′′.

Subprogramul Reţele electrice. Pentru elaborarea Studiului de fezabilitate privind interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la Comunitatea Europeană a Operatorilor de Energie Electrică (ENTSO-E) au fost alocate mijloace financiare în sumă de 18,5 mil. lei. Studiul de fezabilitate va fi elaborat pînă la finele anului 2015.

Subprogramul eficienţă energetică şi surse regenerabile - Costul măsurilor efectuate pe parcursul anului au constituit suma de 23,9 mil. lei, inclusiv din contul proiectelor finanţate din surse externe 3,4 mil. lei şi mijloacelor speciale în sumă de 20,1 mil. lei, ce constituie granturi acordate de Uniunea Europeană prin intermediul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova pentru implementarea “Programul privind comercializarea şi instalarea sistemelor de încălzire pe biomasă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor casnice de încălzire” şi “Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova”.

Subprogramul reţele termice. Nivelul executării alocaţiilor a constituit suma de 5,5 mil. lei ce a costitui sută la sută faţă de prevederile anuale. Este de remarcat că toate activtăţile au fost demarate în cadrul proiectului finanţat din surse externe ”Reforma sectorului energetic şi sporirea eficienţei în sectorul energeticii”.

17. Serviciul datoriei de stat

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată au fost aprobate alocaţii în sumă de 659,4 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, volumul alocaţiilor s-a micşorat cu 43,4 mil. lei şi au constituit 616,0 mil. lei sau 2,0 la sută din cheltuielile totale ale bugetului de stat. La această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 591,8 mil. lei, ceea ce constituie 96,1 la sută faţă de prevederi.

Din suma totală a cheltuielilor de casă, pentru serviciul datoriei de stat externe au fost utilizate mijloace băneşti în mărime de 214,1 mil. lei sau 36,2 % şi pentru serviciul datoriei de stat interne – 377,7 mil. lei sau 63,8 %. Prevederile anuale au fost realizate la nivel de 90,3 % şi 99,7 %, respectiv.

Totodată, în comparaţie cu anul precedent, cheltuielile executate la grupa dată sînt cu 99,2 mil. lei mai mult sau la nivel de 120,1%, dintre care: pentru serviciul datoriei de stat externe – cu 27,9 mil. lei mai mult sau la nivel de 115,0 %, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – cu 71,3 mil. lei mai mult sau la nivel de 123,3 % în legătură cu majorarea ratelor dobînzii la VMS comercializate pe piaţa primară.

18. Completarea rezervelor de stat

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost aprobate alocaţii în sumă de 47,1 mil. lei, care pe parcurs au fost majorate cu 99,4 mil. lei şi au constituit suma de 146,5 mil. lei.

La acest grup s-a înregistrat la componenta de bază o majorare cu 100,0 mil. lei, pentru procurarea păcurii în rezervele materiale ale statului.

La componenta mijloace speciale, partea de cheltuieli s-a redus cu 0,6 mil. lei în legătură cu diminuarea părţii de venituri.

Conform dărilor de seamă, la acest grup s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 27,7 mil. lei, ce constituie 18,9 % faţă de prevederi.

Structura cheltuielilor la grupa dată pe surse de finanţare se prezintă în diagrama următoare.

Cheltuielile pe componenta de bază s-au realizat la nivel de 11,3 %, cele din mijloace speciale – 46,1 % faţă de prevederi.

Pentru completarea rezervelor materiale de stat în buget la componenta de bază au fost precizate 114,2 mil lei, au fost executate în sumă de 12,8 mil lei sau în volum de 11,3 %. Cheltuielile efective au constituit 14,1 mil lei.

Concomitent, la aceasta grupă a fost aprobate mijloace speciale la venituri în sumă de 30,4 mil lei şi la cheltuieli în sumă de 32,9 mil lei şi precizate cu o micşorare de 0,6 mil lei, atît la venituri cît şi la cheltuieli. Alocaţiile precizate au fost executate la venituri în volum de 6,4 mil lei, iar la cheltuieli – de 14,9 mil. lei.

Datoriile creditoare la finele anului 2014 au constituit 8,3 mil. lei, inclusiv cu termen de achitare expirat 7,1 mil. lei, datorie formată pentru bunurile materiale şi păstrarea acestora.

Datoriile debitoare au constituit 137,9 mil. lei, dintre care 109,9 mil. lei, cu termen de achitare expirat, şi constituie datoriile pentru bunurile materiale eliberate din rezervele materiale de stat şi nerestituite de agenţii economici, care nu-şi onorează angajamentele contractuale.

Rezervele materiale de stat. Pentru rezervele materiale de stat la componenta de bază au fost aprobate alocaţii de 5,0 mil. lei şi precizate alocaţii în sumă de 105,0 mil. lei, fiind executate în sumă de 3,7 mil lei. Alocaţiile în sumă de 100,0 mil. lei nu au fost valorificate din cauză că, nici un agent economic nu a participat la licitaţiile publice organizate de către Agenţia Rezerve Materiale. Cheltuielile efective au constituit 5,0 mil. lei.

Agenţiei Rezerve Materiale au fost precizate mijloace speciale în volum de 25,5 mil. lei, care pe parcursul anului au fost executate în volum de 11,7 % la compartimentul venituri, faţă de planul precizat.

La partea de cheltuieli, planul a fost precizat în sumă de 27,1 mil. lei. Cheltuielile de casă au constituit 11,2 mil. lei şi au fost realizate în volum de 41,4 % faţă de planul precizat, soldul mijloacelor băneşti la finele anului fiind de circa 3,0 mil. lei. Cheltuielile efective au constituit 10,7 mil. lei.

Alte servicii pentru deservirea rezervelor de stat. Pentru activitatea întreprinderilor subordonate Agenţiei Rezervele Materiale pe componenta de bază au fost aprobate şi precizate alocaţii bugetare în sumă de 4,9 mil. lei, care au fost executate în volum integral.

Cheltuielile efective au constituit 4,9 mil. lei, iar datoriile creditoare 0,2 mil. lei, şi constituie cheltuielile de personal pe luna decembrie ce vor fi achitate în luna ianuarie 2015 . Numărul mediu de personal a fost de 103 unităţi cu salariul mediu lunar 2456,23 lei.

Conform raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale, planul aprobat pe anul 2014 la venituri şi cheltuieli pentru întreţinerea sistemului Agenţiei constituie 4,5 mil. lei, care pe parcursul anului s-a micşorat cu 0,2 mil lei. Executarea de casă a veniturilor este de 3,4 mil. lei, la cheltuieli 3,6 mil. lei, cu utilizarea mijloacelor în sumă de 0,3 mil lei din contul soldului înregistrat la situaţia din 1 ianuarie 2014.

Organul administrativ. Pentru activitatea aparatului central al Agenţiei Rezerve Materiale au fost aprobate şi precizate alocaţii în sumă de 4,2 mil. lei, care au fost executate în volum de 4,1 mil. lei sau 97,7 %. Cheltuielile efective au constituit 4,1 mil. lei, iar datoriile creditoare 0,3 mil. lei, ce constituie datorii curente pe luna decembrie. Numărul mediu de personal a fost de 31 unităţi cu salariul mediu lunar 6110,22 lei.

Pentru activităţile aferente grupului dat, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate 5032,7 mii lei, care au fost valorificate integral.

Începînd cu anul 2014, Agenţia Rezerve Materiale a realizat bugetul în format de programe şi performanţă. Dat fiind caracterul confidenţial a Raportului de performanţă la situaţia din 1 ianuarie 2015, informaţia la acest capitol se conţine în Nota informativă secretă.

19. Alte servicii legate de activitatea economică

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul următor.

În bugetul de stat la grupa dată pe toate componentele au fost preconizate alocaţii în sumă de 283,6 mil. lei, sau executarea de casă a constituit nivelul de 98,4 la sută, sau 279,0 mil. lei, dintre care cheltuielile pe componenta de bază au fost valorificate în sumă de 271,0 mil. lei, cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă –7,7 mil. lei, şi din contul mijloacelor speciale – 0,3 mil. lei.

Executarea de casă totală a bugetului la grupa dată se prezintă după cum urmează: 136,0 mil. lei - Ministerul Economiei; 52,1 mil. lei - Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; 47,2 mil. lei - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; 40,0 mil. lei - Ministerul Finanţelor; 3,8 mil. lei - Agenţia Turismului.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

În anul 2014, din transferurile efectuate de la Fondul pentru dezvoltare regională, la grupul dat au fost îndeplinite lucrări în sumă de 47,2 mil. lei.

• 51,7 la sută, sau 24,4 mil. lei din sursele fondului au fost valorificate la obiective privind dezvoltarea, extinderea infrastructurii pentru susţinerea de stat a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi anume:

- 13,7 mil. lei, pentru construcţia infrastructurii pentru subzona Zonei economice Libere Bălţi;

- 4,8 mil. lei, la reabilitarea şi modernizarea infrastructurii parcului industrial Răut, mun.Bălţi;

- 3,1 mil. lei, susţinerea grupului de producători, construcţia casei de ambalare pentru servicii de marketing la export Costeşti, r-nul Ialoveni;

- 2,5 mil. lei, pentru conectarea parcului industrial Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice;

- 0,3 mil. lei, alte actvităţi;

• pe de o parte, 48,3 la sută, sau 22,8 mil. lei au fost valorificate pentru dezvoltarea şi promovarea potenţialului turistic al ţării, dintre care:

- 7,2 mil. lei, restaurarea obiectelor de patrimoniu istoric, conacul ”Manuc-Bey” din or.Hînceşti, locaţia geto-dacică din satul Stolniceni;

- 5,1 mil. lei, sporirea atractivităţii turistice a zonei centru prin consolidarea patrimoniului existent (Donici, Orhei);

- 4,9 mil. lei, amenajarea traseului eco-turistic Pădurea Domnească;

- 4,1 mil. lei, reabilitarea monumentului istorico-arhitectural conacul ”A.I.Pommer” şi a drumului de acces la parcul dendrologic din s.Ţaul, r-nul Donduşeni;

- 1,5 mil. lei, reabilitarea zonei de odihnă şi agrement Lacul Sărat din or.Cahul

Ministerul Economiei

Din bugetul prevăzut, Ministerul Economiei în anul 2014 în sumă de 136,0 mil. lei, la componenta de bază au fost debursate mijloace în sumă de 128,3 mil. lei şi 7,7 mil. lei din contul proiectelor finanţate din surse externe.

Pe parcursul anului Ministerul Economiei în cadrul activităţilor legate de activitatea economică a implementat următoarele programe de bază, şi anume ce ţine de serviciile generale economice şi comerciale, dezvoltarea reglementărilor tehnice naţionale, precum şi dezvoltarea industriei.

Programul servicii generale economice şi comerciale, include următoarele subprograme:

Subprogramul promovarea exporturilor: În anul 2014 au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 37,3 mil. lei, dintre 35,3 mil. lei au fost valorificate pentru activităţile ce ţin de promovarea exporturilor, atragerea investiţiilor şi promovarea imaginii ţării.

Unul din evenimentele de amploare internaţională, care urmează să se desfăşoare în anul 2015, este participarea Republicii Moldova în cadrul Expoziţiei Mondiale “Milano 2015”.

Cheltuielile pentru promovarea ţării în cadrul pregătirii expoziţiei menţionate a constituit în anul 2014 suma de 22,6 mil. lei, care au fost valorificate la realizarea următoarelor activităţi:

- elaborarea conceptului, design-ului, proiectului de execuţie a pavilionului Republicii Moldova – 1,0 mil. lei;

- lucrări de construcţie a pavilionului, monitorizare şi supraveghere – 14,4 mil. lei;

- crearea instalaţiei floarea solară şi filmul de autor al ansamblului JOC – 6,3 mil. lei;

- 0,9 mil. lei, alte cheltuieli ce ţin de prezentarea conceptului, elaborarea strategiei de comunicare şi promovare, elaborarea manualului de identitate vizuală etc.

Proiectele, Diplomatic Economic Club, Diaspora Business + Forum + crearea Diaspora Business Club (DBC) + DiaMoND. A fost efectua schimbul eficient de informaţii cu caracter economic, ceea ce ar permite informarea corectă a partenerilor externi cu privire la politicile economice ale statului nostru, oportunităţile investiţionale, alte subiecte de importanţă majoră.

Forul Exportatorilor din Moldova. La data de 5 iunie 2014, la Chişinău, s-a desfăşurat Forul Exportatorilor din Moldova. În cadrul forului au fost discutate probleme şi formulate eventuale soluţii privind sistemul infrastructurii calităţii din Republica Moldova, vămuirea electronică a mărfurilor la export, programele naţionale şi externe de sporire a accesului agenţilor economici la finanţe, oferte de finanţare pentru exportatori din partea băncilor comerciale din Moldova, oportunităţi de cofinanţare a proiectelor de consultanţă pentru întreprinderile mici şi mijlocii din Moldova. Evenimentul a găzduit circa 200 persoane, reprezentanţi ai businessului autohton, asociaţiilor de afaceri, reprezentanţi ai instituţiilor de resort etc.

Viena Economic Talks Chişinău 2014. În perioada iunie 2014, la Chişinău, a fost organizat evenimentul Viena Economic Talks Chişinău 2014. La forum au participat peste 300 persoane oficiale, reprezentanţi ai sectorului public şi privat, organizaţii internaţionale etc., din peste 20 de ţări, printre care: Ucraina, Austria, Monte Carlo, România, Germania, Olanda, Italia, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Spania, Turcia, Bulgaria, Luxembourg, Grecia ş.a. Scopul Viena Economic Talks Chişinău 2014 a constituit promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare, stimularea atragerii investiţiilor străine în ţară şi eficientizarea dialogului public-privat privind proiecte concrete în diverse sectoare economice din Republica Moldova. De asemenea, a fost lansată o expoziţie a potenţialului investiţional al Parcurilor Industriale şi Zonelor Economice Libere din Moldova.

Conferinţa Internaţională a Investitorilor Moldova-UE. La data de 12 iunie 2014, la Chişinău, s-a desfăşurat Conferinţa Internaţională a Investitorilor Moldova-UE. Scopul Conferinţei a constituit accentuarea impactului pozitiv pentru oamenii de afaceri din Republica Moldova şi investitorii străini în urma integrării cu Uniunea Europeană. La eveniment au participat circa 500 oameni de afaceri, potenţiali investitori în economia naţională, reprezentanţi ai structurilor şi agenţiilor guvernamentale, camere de comerţ, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice etc., din peste 20 de ţări, printre care: Romînia, Polonia, SUA, Franţa, Austria, Luxembourg, Marea Britanie, Spania, Australia, Belgia, Letonia, Olanda, Germania, Italia, Ucraina, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Turcia, Ungaria ş.a.

Forumul moldo-polon. A fost organizată masă rotundă cu participarea companiilor poloneze, la care au participat circa 44 companii poloneze.

Forul Economic, dedicat întreprinderilor italiene şi moldo-italiene prezente în Moldova. În aprilie 2014, Ambasada Italiei la Chişinău împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiană şi cu Camera Italo-Moldavă, a organizat cea de-a doua ediţie a Forului Economic, dedicat întreprinderilor italiene şi moldo-italiene prezente în Moldova.

Lansarea brandului vinicol şi participarea la Expoziţia “Prowein 2014”, Germania. În cadrul expoziţiei au participat 13 companii moldoveneşti cu renume.

Expoziţia ”Textillegprom”. Eveniment desfăşurat în luna septembrie or.Moscova, Federaţia Rusă, beneficiarii fiind, companii specializate din ţară. Expoziţia ”Textillegprom” este apreciată drept una dintre cele mai importante manifestări promoţionale specializate a produselor industriei textile şi uşoare, care se organizează tradiţional din anul 1993. La ediţia din anul 2014 au participat cca 2500 companii, reprezentînd produse a cca 3100 producători din 28 ţări ale lumii.

Tîrgul Fabricat în Basarabia. Evenimentul a avut loc în or. Bucureşti, România. În cadrul acestui tîrg, circa 30 de companii de top din Republica Moldova au avut posibilitatea de a-şi expune şi promova produsele.

Tîrgul Internaţional de Mobilă, Echipamente şi Accesorii. Eveniment desfăşurat la Bucureşti, la care au participat companii moldoveneşti producătoare de mobila moale, produse din poliuretan şi alte elemente din metal forjat.

Săptămîna modei în Moscova 2014 (MFW)”, Rusia. Eveniment desfăşurat în luna octombrie-noiembrie 2014. Companiile autohtone din sectorul textil au participat alături de alte nume cunoscute ale industriei uşoare ruseşti, şi nu numai, unde a avut loc prezentarea colecţiei toamna –iarnă.

Subprogramul “Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii′′: Măsurile şi acţiunile de implementare a subprogramului au fost direcţionate spre sporirea competitivităţii economiei naţionale prin dezvoltarea durabilă a întreprinderilor mici şi mijlocii. Pe parcursul anului, în bugetul de stat, pentru măsurile în cauză au fost preconizate şi alocate mijloace financiare în sumă de 73,6 mil. lei. Principalele domenii de implementare se prezintă:

- Facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la resurse financiare prin garantarea de stat a creditelor solicitate de la instituţiile financiare. Pe parcursul perioadei de gestiune, în scopul facilitării accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la resurse financiare, din bugetul de stat au fost transferate 20,0 mil. lei, direcţionate spre suplinirea fondului de garantare a creditelor. Pînă la finele anului, cu suportul fondului de garantare a creditelor, total a fost facilitată acordarea a 218 credite întreprinderilor micro şi mici în sumă de circa 109,6 mil. lei, asigurate cu garanţii financiare în valoare cumulativă de 41,4 mil. lei, ceea ce a contribuit la implementarea în economie a proiectelor investiţionale în total de cca 163,1 mil. lei. Pe parcursul anului 2014 au fost acordate 58 garanţii în sumă de 10,6 mil. lei, ceea ce a permis acordarea creditelor agenţilor economici în sumă de 27,0 mil. lei, fiind stimulate investiţii în economia naţională în sumă de 44,2 mil. lei. Din totalul garanţiilor eliberate în anul 2014, 43,1% sînt acordate pentru întreprinderi create şi / sau gestionate de femei. Este de menţionat că întreprinderile susţinute au creat pe parcursul anului de gestiune 178 locuri de munca noi, inclusiv 115 pentru femei şi înregistrează cumulativ 550 locuri de muncă permanente şi 325 locuri de muncă sezoniere. Impactul garanţiilor asupra dezvoltării întreprinderilor beneficiare denotă faptul, că fiecare leu acordat sub formă de garanţie a permis efectuarea investiţiilor în economie în valoare de cca 4 lei. De asemenea, fiecare leu acordat din fond facilitează obţinerea creditelor în valoare de 2,6 lei.

- Dezvoltarea reţelei incubatoarelor de afaceri: Pe parcursul anului pentru dezvoltarea reţelei incubatoarelor de afaceri au fost alocate 15,0 mil. lei. Pe parcursul anilor 2011-2014 au fost date în exploatare 7 incubatoare de afaceri, inclusiv Ceadîr-Lunga, lansat oficial la 10 iulie 2014 şi din Nisporeni, lansat la 19 noiembrie 2014. Toate incubatoarele de afaceri sînt înregistrate cu statut de instituţii publice, fondate de autorităţile publice locale.

În cadrul Incubatorului Ceadîr-Lunga activează 9 rezidenţi, întreprinderile fiind conduse de 4 tineri antreprenori, iar 4 – de femei. Afacerile incubare în Ceadîr-Lunga au creat 22 locuri de muncă, dintre care 50% sînt destinate femeilor.

Incubatorul de afaceri Nisporeni găzduieşte 24 rezidenţi, care au creat 63 locuri de muncă, dintre care 20% sînt destinate femeilor.

La etapa de finisare se află reparaţia capitală a clădirii destinate amplasării incubatorului de afaceri Cimişlia.

Reţeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova, constituită la 16 decembrie 2013, întruneşte 8 incubatoare de afaceri, în cadrul cărora sînt incubate 114 companii (inclusiv 37% create sau gestionate de femei), care generează 527 locuri de muncă (inclusiv 43,4% pentru femei), avînd tendinţa de extindere a procesului de producere şi acordare a serviciilor, majorarea cifrei de afaceri şi generarea de locuri noi de muncă. Întreprinderile incubate sînt susţinute prin consultanţă, instruire, suport tehnic din partea partenerilor de dezvoltare.

- Programul de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1. Suma alocată din bugetul de stat pentru realizarea programului în perioada de referinţă a constituit 32,6 mil. lei. Este de menţionat că, din momentul lansării în octombrie 2010 pînă la 31 decembrie 2014, în cadrul programului PARE 1+1 au fost acceptate 504 proiecte investiţionale ale lucrătorilor migranţi şi rudelor acestora, inclusiv 247 – pentru start-upuri. Pe perioada de raportare, întru informarea potenţialilor beneficiari cu privire la condiţiile de participare la Program au fost acordate 3082 consultaţii (în oficiu, la telefon, email şi la alte evenimente tematice). Din numărul consultaţiilor acordate, 1910 au fost acordate în cadrul “Ghişeului unic”. Au fost organizate 22 cursuri de instruire antreprenorială cu participarea a 498 beneficiari. Din numărul total de persoane instruite în anul 2014, 29,3% sînt femei, iar 44,3% - antreprenori. În anul 2014 a fost luată decizia privind înregistrarea permanentă a cererilor şi primirea dosarelor de participare la Program. În perioada de referinţă, astfel au fost înregistrate 650 cereri de participare la Program şi 309 cereri de finanţare nerambursabilă, înaintate de către lucrătorii migranţi şi rudele de gradul I ale acestora. Din numărul afacerilor aprobate, 64 sau 33,5% sînt fondate sau gestionate de femei, 94 sau 49,2% reprezintă întreprinderi nou-create. Din numărul total de afaceri nou-create, 30 de întreprinderi sînt fondate/gestionate de femei. Finanţările nerambursabile alocate din cadrul Programului în anul 2014 au contribuit la efectuarea investiţiilor în economie în sumă totală de 83,2 mil. lei. Coeficientul de multiplicare, ce reiese din raportul investiţiilor şi grantului nerambursabil este de 3,4, iar raportul dintre mijloacele financiare proprii investite de migranţi şi cele acordate din partea statului sub formă de grant nerambursabil este de 2,5.

- Susţinerea de stat a întreprinderilor mici şi mijlocii. Pentru implementarea activităţilor pe parcursul anului 2014, din bugetul de stat au fost transferate 3,1 mil. lei. Prin prisma implementării Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, pe parcursul perioadei de referinţă, au fost organizate 24 cursuri de instruire în domeniul antreprenorial, în cadrul cărora au fost instruiţi 662 tineri. Din numărul total al participanţilor la cursurile de instruire, 44,5% sînt femei, iar 15,7% - agenţi economici. Cursurile s-au desfăşurat în Chişinău, Soroca, Nisporeni, Edineţi, Ştefan-Vodă, Cimişlia, Ungheni, Călăraşi, Rîşcani, Hînceşti, Ceadîr-Lunga. Concomitent cu aceasta, au fost acordate circa 3523 consultaţii şi asistenţă gratuită prin intermediul info-line, paginilor web: www.odimm.md şi www.businessportal.md, în cadrul evenimentelor tematice cu referire la oportunităţile de lansare şi dezvoltare a activităţii antreprenoriale în Republica Moldova.

De asemenea, pentru desfăşurarea Conferinţei internaţionale anuale a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a Concursului Republican “Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM” au fost a transferate din bugetul de stat 0,5 mil. lei.

Suplimentar, la cele menţionate, întreprinderile micro şi mici sînt susţinute prin rambursarea a 50% din costul spaţiului expoziţional. Conform Regulamentului suma maximală de subvenţionare nu poate depăşi 2000 lei. În perioada de referinţă au fost subvenţionaţi 144 agenţi economici, participanţi ai expoziţiilor “Fabricat în Moldova”, “Moldagrotech”, “Spring, Moldconstruct, Moldenergy”, Tourism. Leisure. Hotels”, “Food & Drinks. Food Technology”, “Packaging. Depot”, ”Furniture” ”Farmer” şi ”Fashion Expo”.

Subprogramul “Protecţia drepturilor consumatorilor”. Costurile acţiunilor demarate în cadrul acestui subprogram a constituit în anul 2014 suma de 6,5 mil. lei. Scopul fiind prevenirea plasării pe piaţă a produselor şi a serviciilor neconforme cu cerinţele prescrise şi declarate întru diminuarea riscurilor pentru viaţă, sănătate şi proprietatea consumatorilor.

Subprogramul “Securitatea industrială′′. Reducerea riscurilor privind funcţionarea obiectelor industrial periculoase în starea tehnică inofensivă şi pentru populaţie, prevenirea avariilor industriale şi catastrofelor cu caracter tehnogen constituie scopurile de bază. Este de menţionat că în perioada anului 2014 s-a majorat numărul de prestare a consultanţei agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale, astfel numărul de acte de prestare a consultantei a constituit 2112 de acte, totodată înlăturarea încălcărilor depistate s-a efectuat la circa 92,0%.

Programul “Dezvoltarea reglementărilor tehnice naţionale” include următoarele subprograme:

Subprogramul “ Dezvoltarea sistemului naţional de standardizare′′. Din bugetul de stat, pentru adoptarea standardelor europene în calitate de standarde naţionale, au fost alocate 4,9 mil. lei. În total pe an au fost adoptate 2658 standarde moldovene, dintre care 2057 standarde europene şi 601 standarde internaţionale, inclusiv 1756 standarde (prin 96 de hotărîri) prin metoda notei de confirmare. Anularea standardelor naţionale conflictuale cu standardele europene şi internaţionale se desfăşoară concomitent cu adoptarea standardelor. Astfel, pe parcursul anului au fost anulate 1110 standarde conflictuale. A fost efectuată analiza periodică a standardelor interstatale GOST şi identificarea standardelor depăşite tehnologic sau celor care şi-au pierdut semnificaţia tehnologică. Au fost publicate 24 anunţuri de anchetă publică pe site-ul www.standard.md  şi în Buletinul de Standardizare cu acordarea unui termen de 3 luni pentru aviz. Ca rezultat au fost aprobate hotărîri privind anularea aplicării a 4499 standarde depăşite tehnologic. Au fost întocmite liste de domenii prioritare, cu selectarea comitetelor tehnice europene, internaţionale şi interstatale la care ar fi oportună participarea ţinînd cont de cotele alocate. Au fost stabilite criteriile unei metode de selectare a comitetelor tehnice potenţiale avînd la bază nr.de standarde publicate, nr.de standarde planificate de a fi elaborate, domeniile de activitate similar cu CT naţionale, volumele de export, importanţa industrială a domeniului etc. A fost întocmită lista finală de comitete tehnice europene şi internaţionale la care este oportună participarea. S-au tradus din limba engleză 16 standarde internaţionale şi europene.

Subprogramul “Dezvoltarea sistemului naţional de metrologie. Costul măsurilor întreprinse în anul de raportare a constituit suma de 7,4 mil. lei. Activităţile de bază sînt axate pe:

1. Legalizarea mijloacelor de măsurare.

Pe parcursul perioadei menţionate au fost recepţionate 39 solicitări, dintre care:

• 12 solicitări de recunoaştere a certificatelor de aprobare de model;

• 27 solicitări de realizare a procedurii de aprobare de model a mijloacelor de măsurare.

Solicitări rămase în procesare de la începutul anului 2014 – 18.

În total au fost realizate 47 solicitări, şi anume:

• Aprobări de model – 11;

• Aprobări de model pentru mijloace de măsurare în loturi mici sau exemplare unice -15;

• Prelungirea certificatului de aprobare de model – 4;

• Recunoaşterea certificatului de aprobare de model pentru mijloace de măsurare importate în exemplare unice sau loturi mici – 15.

Solicitări cu activităţile suspendate la cererea beneficiarului –2.

Pe baza tehnică au fost realizate încercările pentru 26 tipuri de mijloace de măsurare înaintate spre aprobare de model.

2. Gestionarea registrelor de stat ale mijloacelor de măsurare.

În perioada de referinţă au fost introduse 43 mijloace de măsurare noi în “Registrul de stat al mijloacelor de măsurare permise spre utilizare în Republica Moldova” (“Registru...”) şi în “Registrul…” în format electronic.

3. Înregistrarea persoanelor juridice şi fizice care repară, vînd, importă, pun în funcţiune, montează şi închiriază mijloacele de măsurare, precum şi a celor care efectuează preambalarea produselor.

În perioada de referinţă a fost realizată înregistrarea persoanelor juridice şi fizice care repară, vînd, montează şi închiriază mijloacele de măsurare şi au fost eliberate 25 avize tehnice de înregistrare, în conformitate cu prevederile RGML 02:2012 “Sistemul naţional de metrologie. Acordarea avizului tehnic de înregistrare”.

4. Recunoaşterea certificatelor de etalonare.

În perioada de referinţă au fost recunoscute 9 certificate de etalonare.

5. Gestionarea Fondului Naţional de documente normative.

În perioada de referinţă sa realizat următoarele activităţi:

• Au fost eliberate 20 DN.

• Au fost actualizate 61 DN.

• Au fost eliberate 273 de copii ale descrierilor de model din Arhiva “Registrului de stat al mijloacelor de măsurare permise spre utilizare în Republica Moldova” operatorilor economici solicitanţi.

6. Actualizarea, modificarea şi asigurarea implementării cadrului legal-normativ naţional pe domeniul metrologiei.

7. Cercetări (studii) tehnico-ştiinţifice care au la bază mijloacele de măsurare şi/sau măsurările, în diverse domenii de interes public (inclusiv cercetări ale fiabilităţii mijloacelor de măsurare).

Subprogramul “Dezvoltarea sistemului naţional de acreditare′′. Bugetul subprogramului în anul de raportare a constituit suma de 2,0 mil. lei. Principale activităţi întreprinse sînt participările la activităţile ILAC, EASC, IRSA; pregătirea evaluatorilor laboratoarelor de etalonări; pregătirea evaluatorilor organismelor de inspecţii; instruirea evaluatorilor privind procedurile EA, alte.

Proiecte finanţate din surse externe

Proiectul ”Grant pentru promovarea eforturilor privind ajustările economice structurale”. Partea de cheltuieli a proiectului în perioada de gestiune a fost executată în limita planului precizat de 1,4 mil. lei. Pe parcursul anului au fost aprobate pentru finanţare 9 proiecte în sumă totală de 8,6 mln.lei, sau 0,7 mln. dolari SUA.

La data de 31 decembrie 2014 implementarea proiectelor selectate pentru finanţare este următoarea:

- 7 proiecte - s-au finalizat, utilajul solicitat fiind procurat/ importat şi transmis în leasing;

- 1 proiect în proces de executare şi 1 proiect este în derulare.

Proiectul ”Dezvoltarea sectorului privat”. Sursele de finanţare alocate pentru realizarea proiectului este Grantul TF 016060 în valoare de 0,5 mil. dolari SUA. Pe parcursul anului intrările de resurse au constituit 6,4 mil. lei, iar cheltuielile au constituit - 5,0 mil. lei. Mijloacele date au fost utilizate pentru finanţarea următoarelor activităţi:

• procurări de bunuri – 0,3 mil. lei;

• servicii de consultanţă şi training – 4,6 mil. lei;

• acoperirea costurilor operaţionale – 0,1 mil. lei.

Proiectul ”Ameliorarea competitivităţii II”. Pentru anul 2014 intrările de resurse creditare au constituit suma de 3,0 mil. lei, iar cheltuielile au cifrat 0,4 mil. lei, ce includ serviciile de consultanţă a experţilor angajaţi în cadrul Secretariatului AIR cu suportul Ministerului Economiei si Grupului de Lucru cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător.

Proiectul “Politici inteligente de cluster pentru Europa de Sud Est′′. Pentru anul de raportare încasările au constituit suma de 1,5 mil. lei. Cheltuieli au fost efectuate în sumă de 0,9 mil. lei, care au fost utilizate pentru asigurarea operaţionalităţii proiectului.

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

În anul 2014, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a valorificat mijloace financiare în sumă de 52,1 mil. lei mil. lei, inclusiv 0,3 mil. lei din contul mijloacelor acumulate de la prestarea serviciilor cu plată.

Pe parcursul anului Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a realizat următoarele subprograme de performanţă.

Elaborarea politicii şi managementului în domeniul geodeziei, cartografiei şi cadastrului. Pentru întreţinerea aparatului agenţiei au fost finanţate cheltuieli în sumă de 4,8 mil. lei, dintre care 3,6 mil. lei cheltuieli privind retribuirea muncii, inclusiv şi obligaţiunile aferente la bugetul public naţional.

Geodezie, cartografie şi cadastru. În anul de referinţă, suma de 1,6 mil. lei a fost valorificată la măsurile pentru crearea şi întreţinerea Reţelei geodezice naţionale (RGN), Reţelei naţionale de nivelment (RNN) şi Reţelei naţionale gravimetrice (RGN), care sînt considerate bunuri ale RM şi constituie proprietate publică, pentru lucrările de demarcare a frontierei de stat. Lucrările s-au efectuat pentru stabilirea reţelei de nivelment şi a punctelor gravimetrice, care constituie baza de coordonate prin care se stabileşte sistemul geodezic de coordonate pe întreg teritoriul RM.

Dezvoltarea relaţii funciare şi cadastru. Lucrările efectuate în domeniul relaţiilor funciare şi cadastrului în volum de 18,9 mil. lei au fost realizate la nivel de 100% faţă de planul precizat pentru perioada gestionară . S-au efectuat lucrări:

- consolidarea terenurilor, care vor permite de a utiliza mai efectiv terenurile şi vor contribui la sporirea volumului de producţie în agricultură (au fost consolidate 3376 de cote);

- apreciată bonitatea solurilor pentru 75696 ha;

- au fost executate lucrări de delimitare a terenurilor proprietatea publică a statului pentru 7711 de bunuri imobile;

- nu au fost identificate terenuri destinate agriculturii proprietatea publică a statului;

- pentru formarea unui sistem unic informaţional automatizat în Moldova, conform Hotărîrii Guvernului nr.1518 din 17.12.2003 în perioada de 12 luni a anului 2014 în sistemul informaţional s-a introdus informaţia despre 24629 de localităţi care vor permite în orice moment de a primi o informaţie necesară.

- au fost înregistrate drepturi asupra 75402 bunuri imobile din localităţile rurale în temeiul certificatului de moştenire;

- au fost înregistrate primar masiv 63982 bunuri imobile;

- au fost corectate 2449 erori la întocmirea planurilor cadastrale.

Valorificarea terenurilor noi şi sporirea fertilităţii solurilor. Costul lucrărilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor în anul 2014 a constituit suma de 25,4 mil. lei. Ca rezultat au fost desecate 13,5 km de terenuri, 323 ha de teren au fost reîncadrate în circuitul agricol. Au fost întocmite 9 proiecte antierozionale. Au fost construite şi date în exploatare 8 construcţii hidrotehnice.

Sistemul de evaluare şi reevaluare a bunurilor imobiliare. Costul lucrărilor a constituit în anul 2014 suma de 1,2 mil. lei. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţă în scopul impozitării, au fost reevaluate special 20813 bunuri imobile.

Ministerul Finanţelor

Subprogramul susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. În cadrul Programului de abilitare economică a tinerilor în anul 2014 au fost aprobate şi finanţate 348 de subîmprumuturi ale tinerilor eligibili în sumă totală de 100,7 mil. lei, inclusiv porţiunea de granturi nerambursabilă, în sumă de 40,3 mln. lei (suma granturilor include 0,3 mil. lei oferite din resurse de grant ale mijloacelor circulante revolving acumulate). Din cifra totală a subîmprumuturilor au fost finanţate 241 întreprinderi nou-create (69,2 la sută) şi 107 subproiecte (30,8 la sută) - pentru dezvoltarea afacerilor deja existente, iar participarea femeilor a constituit 26,1 la sută. Conform datelor prezentate de către beneficiari în cadrul Programului, în anul de referinţă au fost create circa 390 locuri noi de muncă.

Agenţia Turismului

Pentru activităţile ce ţin de politica statului, inclusiv de administrare în domeniul turismului, Agenţiei Turismului în anul 2014 au valorificate mijloace în volum de 3,7 mil. lei.

Investiţii capitale.

În anul 2014 pentru finanţarea investiţiilor capitale în bugetul de stat au fost aprobate mijloace în sumă totală de 2577,0 mil. lei şi pe parcursul anului de gestiune alocaţiile în cauză s-au majorat cu 552,3 mil. lei, suma precizată constituind 3129,3 mil. lei. Din suma menţionată au fost executate 2908,2 mil. lei sau la nivel de 92,9 la sută. Obiectivele de investiţii capitale au fost finanţate conform anexelor nr.3 “Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale, destinate finanţării investiţiilor capitale” şi nr.4 “Alocaţii de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale, destinate finanţării cheltuielilor capitale” la Legea bugetului de stat pe anul 2014. Pe lîngă aceasta, cheltuielile la acest capitol au fost efectuate în baza hotărîrilor Guvernului nr.394 din 2 iunie 2014 şi nr.762 din 17 septembrie 2014 ”Cu privire la aprobarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2014” – 4,0 mil. lei, precum şi din contul mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului – 2,7 mil. lei.

Datele despre realizarea cheltuielilor de investiţii capitale se prezintă în tabelul următor.

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 cheltuielile pentru investiţiile capitale s-au majorat cu 1051,2 mil. lei sau cu 56,6 la sută. Majorarea în cauză este condiţionată de creşterea cheltuielilor la toate componentele bugetului de stat: din contul proiectelor finanţate din surse externe – cu 819,1 mil. lei, componentei de bază – cu 217,2 mil. lei şi mijloacelor speciale – cu 15,9 mil. lei. Respectiv a fost majorată ponderea cheltuielilor pentru investiţiile capitale în cheltuielile totale ale bugetului de stat: de la 7,8% - în anul 2013 pînă la 9,9% - în anul 2014.

Din suma totală de 2908,2 mil. lei alocate pentru investiţiile capitale, din contul componentei de bază au fost direcţionate - 402,8 mil. lei sau 13,9%, din contul mijloacelor speciale - 16,4 mil. lei sau 0,6% şi 2488,9 mil. lei sau 85,5% – din contul proiectelor finanţate din surse externe.

Faţă de anul 2013, în anul de gestiune ponderea cheltuielilor din contul componentei de bază s-a majorat: de la 10,0 la sută pînă la 13,9 la sută. De asemenea, s-a majorat ponderea mijloacelor speciale de la 0,03 sută pînă la 0,6 la sută. Corespunzător, în această perioadă s-a înregistrat o diminuare nesemnificativă a ponderii cheltuielilor din contul proiectelor finanţate din surse externe de la 89,9 la sută pînă la 85,6 la sută (structura cheltuielilor pe tipuri de surse de finanţare este reflectată în diagrama următoare).

Din alocaţiile totale pentru investiţii capitale, prin intermediul autorităţilor publice centrale au fost utilizate 2766,7 mil. lei sau 95,1 la sută din totalul acestora, iar prin intermediul autorităţilor publice locale - 141,5 mil. lei sau 4,9 la sută.

Mare parte a alocaţiilor de investiţii capitale (49,2% sau 1430,9 mil. lei din totalul cheltuielilor) a fost utilizată pentru reabilitarea drumurilor naţionale, cu o majorare a alocaţiilor faţă de anul 2013 cu 526,4 mil. lei sau cu 58,2%, astfel menţinîndu-se tendinţa din ultimii trei ani.

Pentru ramura “Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor” în anul 2014 au fost alocate 611,6 mil. lei, ceea ce constituie 21,0% din cheltuielile totale pentru investiţii capitale şi cu 403,6 mil. lei sau circa de 3 ori mai mult faţă de anul precedent.

În vederea îmbunătăţirii sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare a unor localităţi din Republica Moldova şi pentru gospodăria fondului de locuinţe, în anul dării de seamă de la bugetul de stat în total au fost alocate 391,2 mil. lei sau 13,5 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii capitale, ceea ce cu 67,7 mil. lei sau cu 20,9 la sută mai mult comparativ cu anul 2013.

Circa 3,6% sau 103,9 mil. lei din investiţiile capitale au fost direcţionate la grupa “Complexul pentru combustibil şi energie”, cu o majorare considerabilă faţă de anul precedent - cu 71,7 mil. lei sau de circa 3,2 ori.

În domeniul ocrotirii sănătăţii cheltuielile au constituit 88,2 mil. lei sau 3,0% din cheltuielile totale, cu o diminuare de 50,5 mil. lei sau cu 36,4 % faţă de anul 2013.

La componenta de bază, în anul 2014 pentru finanţarea investiţiilor capitale au fost prevăzute alocaţii în sumă de 456,5 mil. lei, din care au fost finanţate 402,8 mil. lei, ceea ce constituie 88,2 la sută din prevederi. Comparativ cu anul 2013 alocaţiile la acest capitol s-au majorat cu 217,2 mil. lei sau de circa 2,2 ori.

Din suma totală alocată la componenta de bază, autorităţilor publice locale au fost transferate mijloace în volum de 141,5 mil. lei, ceea ce constituie 35,1% din suma totală a cheltuielilor de bază şi cu 93,3 mil. lei mai mult faţă de anul 2013.

E de menţionat că la componenta de bază pentru contribuţia Guvernului la implementarea unor proiecte investiţionale au fost preconizate circa 85,8 mil. lei, din care au fost executate 81,2 mil. lei sau 94,6%, cu o majorare a alocaţiilor comparativ cu anul precedent cu 59,9 mil. lei.

Din 402,8 mil. lei finanţate din contul componentei de bază, 77,1 mil. lei sau 19,1% s-au utilizat în ramura “Complexul pentru combustibil şi energie”, ceea ce cu 55,5 mil. lei sau de 3,7 ori mai mult faţă de anul 2013. Circa 97,0% din suma menţionată au fost direcţionate în calitate de contribuţia Guvernului la implementarea Proiectului “Conducta de interconectare a sistemului de transport de gaze naturale din România cu sistemul de transport de gaze naturale din Republica Moldova pe direcţia Iaşi - Ungheni”.

În ramura “Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţă” au fost efectuate investiţii capitale în suma totală de 62,4 mil. lei sau 15,5 la sută, cu o majorare a cheltuielilor la acest capitol, comparativ cu anul precedent, de circa 2 ori sau cu 30,7 mil. lei. Alocaţiile nominalizate au fost direcţionate pentru continuarea construcţiei în municipiul Chişinău a blocului locativ pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl şi întru aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia sistemelor de canalizare, iluminarea stradală a unor localităţi rurale.

Pentru obiectivele din domeniul învăţămîntului au fost direcţionate 59,2 mil. lei, ceea ce constituie 14,7 la sută din cheltuielile totale, ceea ce de 2 ori sau cu 30,1 mil. lei mai mult faţă de anul 2013. Din suma menţionată pentru reconstrucţia clădirilor instituţiilor de învăţămînt secundar din subordinea autorităţilor publice locale au fost direcţionate 24,2 mil. lei.

Circa 11,8% sau 47,6 mil. lei au fost repartizate la ramura ”Justiţia”, cu o majorare a alocaţiilor, faţă de anul precedent, cu 19,2 mil. lei sau cu 67,6 %. Toate mijloacele financiare nominalizate au fost utilizate pentru construcţia, reconstrucţia sau extinderea sediilor instanţelor judecătoreşti, fiind alocate din contul suportului bugetar oferit pentru implementarea ”Strategiei de reformă a sectorului justiţiei”.

Cea mai mare creştere a cheltuielilor, comparativ cu anul 2013, a fost înregistrată în ramura ”Ocrotirea sănătăţii”: de la 0,2 mil. lei în 2013 pînă la 40,6 mil. lei în anul 2014 şi a constituit circa 10,1 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii capitale din contul componentei de bază. Sursele financiare menţionate au fost direcţionate pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a blocului curativ nr.4 şi blocului de reanimare ale Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă din municipiul Chişinău şi continuarea reconstrucţiei clădirilor Spitalului de Boli Tuberculoase din satul Vorniceni, raionul Străşeni.

Alocaţii în volum de 38,2 mil. lei au fost direcţionate pentru ramura “Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională”, ceea ce cu 5,5 mil. lei mai mult decît în anul 2013. Sursele financiare nominalizate au fost utilizate, în mare parte, pentru reconstrucţia şi construcţia edificiilor din sistemul penitenciar (în cadrul implementării ”Strategiei de reformă a sectorului justiţiei”) şi sectoarelor poliţiei de frontieră (în cadrul realizării planului de dezvoltare a infrastructurii frontierei de stat).

Pentru finanţarea investiţiilor capitale din contul mijloacelor speciale au fost aprobate alocaţii în sumă de 5,3 mil. lei, limita cărora, conform bugetului precizat, a fost majorată cu 11,2 mil. lei - pînă la 16,5 mil. lei şi executată în sumă de 16,4 mil. lei sau la nivel de 99,4 la sută. Faţă de anul 2013 cheltuielile în cauză s-au majorat cu 15,9 mil. lei. Majorarea dată este condiţionată de demararea lucrărilor de construcţie a anexei la clădirea Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău.

Din contul granturilor şi creditelor externe, acordate de către organizaţiile internaţionale în cadrul implementării unor proiecte investiţionale, în anul 2014 au fost aprobate mijloace în volum de 2196,0 mil. lei. Limita, la acest capitol, pe parcursul anului a fost majorată cu 455,9 mil. lei şi planul precizat constituind 2651,9 mil. lei. Cheltuielile în cauză au fost finanţate în sumă de 2488,9 mil. lei sau la nivel de 93,9 la sută, cu 819,1 mil. lei sau cu 49,1 la sută mai mult decît în anul 2013.

Circa 57,1 la sută sau 1421,8 mil. lei din cheltuielile în cauză au fost direcţionate la ramura “Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica” pentru construcţia şi reconstrucţia drumurilor naţionale, ceea ce cu 519,8 mil. lei sau 57,6% mai mult faţă de anul precedent.

Surse în volum de 608,4 mil. lei sau 24,4% au fost utilizate în ramura “Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor”, în cadrul realizării prevederilor Proiectului “Tranziţie la agricultura performantă”, ceea ce cu 400,9 mil. lei sau de 2,7 ori mai mult faţă de anul 2013.

Pentru ramura “Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe”, în vederea implementării unor proiecte investiţionale de aprovizionare cu apă potabilă a unor localităţi din ţară, au fost transferate 328,8 mil. lei sau 13,2 %, cu o majorare faţă de anul precedent cu 37,0 mil. lei sau cu 12,7%.

Mijloace în volum de 63,2 mil. lei sau 2,5% au fost direcţionate la ramura “Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupe”, care s-au executat prin intermediul Fondului de Investiţii Sociale. Comparativ cu anul 2013, cheltuielile date s-au diminuat cu 42,0% sau cu 45,8 mil. lei.

În vederea finalizării lucrărilor de construcţie a blocului operator al Spitalului Clinic Republican şi darea acestuia în exploatare, în anul dării de seamă au fost utilizate alocaţii în volum de 34,6 mil. lei sau 1,4 la sută, ceea ce cu 103,8 mil. lei mai puţin faţă de anul 2013.

Întru acoperirea cheltuielilor de investiţii capitale, din contul fondurilor speciale au fost prevăzute mijloace în sumă de 4,4 mil. lei din care s-au executat doar 0,1 mil. lei.

Concomitent cu acestea, pe parcursul anului 2014 în baza unor hotărîri ale Guvernului pentru finanţarea cheltuielilor de investiţii capitale întru construcţia a două fîntîni de mină în satul Nemţeni, raionul Hînceşti, şi pentru grădiniţa de copii din satul Săiţi, raionul Căuşeni, din contul mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului au fost transferate 2,7 mil. lei, ceea ce cu 6,3 mil. lei mai puţin faţă de alocări efectuate în anul 2013.

Reparaţii capitale. În anul 2014, alocaţiile autorităţilor publice centrale şi autorităţilor publice locale, destinate finanţării reparaţiilor capitale conform Legii bugetului de stat pe anul 2014 au fost aprobate în sumă de 498,3 mil. lei, care pe parcursul anului de gestiune au fost majorate cu suma de 146,1 mil. lei, suma precizată constituind 644,4 mil. lei şi finanţate 585,1 mil. lei sau 90,8 la sută.

Din 585,1 mil. lei alocate pentru reparaţii capitale, din contul componentei de bază au fost direcţionate 91,5 la sută (535,1 mil. lei) şi 8,0 la sută (46,9 mil. lei) – din contul mijloacelor speciale si 0,5 la suta din contul fondurilor speciale (3,0 mil. lei). Comparativ cu anul 2013, ponderea cheltuielilor pentru reparaţii capitale din contul componentei de bază s-a majorat de la 92,1 la sută pînă la 91,5 în anul 2013 (vezi diagrama ce urmează).

Din alocaţiile totale pentru reparaţii capitale, prin intermediul autorităţilor publice locale au fost realizate 337,4 mil. lei (57,7 la sută), iar prin intermediul autorităţilor publice centrale – 247,7 mil. lei sau 42,3 la sută din totalul acestora.

Cota preponderentă a cheltuielilor de reparaţii capitale au fost efectuate în domeniile: învăţămînt – 20,1 la sută; cultură, arta, sportul şi activităţile pentru tinere – 19,3 la sută; transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiilor şi informatică – 11,5 la sută; servicii de stat cu destinaţie generală – 10,2 la sută iar pentru menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 7,9 la sută.

Din contul mijloacelor financiare destinate reparaţiilor capitale autorităţilor administraţiei publice locale au fost executate 337,4 mil. lei, din care au fost efectuate lucrări de reparaţie la 1176 de obiecte, din care: 308 – în domeniul învăţămîntului (şcoli, licee, gimnazii, instituţii de învăţămînt şi obiective ce asigură funcţionarea acestora), 179 – transporturi, gospodăria drumurilor (sectoare de drumuri locale), 293 – cultură şi sport (case de cultură, tabere de copii, edificii sportive), 88 – servicii de stat cu destinaţie generală, 279 – gospodăria comunală şi locuinţe, 29 – alte domenii.

Pentru finanţarea reparaţiilor capitale din contul mijloacelor speciale au fost aprobate alocaţii în sumă de 36,3 mil. lei, limita cărora, conform bugetului precizat, a atins cifra de 59,3 mil. lei, care au fost finanţate în sumă de 46,9 mil. lei sau la nivel de 79,1 la sută. Partea preponderentă, 38,1 la sută sau 17,9 mil. lei, din cheltuielile din contul mijloacelor speciale au fost efectuate în domeniul agriculturii, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor; 16,8 la sută sau 7,9 mil. lei din cheltuielile din contul mijloacelor speciale au fost efectuate în instituţiile din domeniul ocrotirii sănătăţii; 15,7 la sută sau 7,3 mil. lei – în domeniul învăţămîntului.

20. Activităţile şi serviciile neatribuite la alte grupe principale

Datele despre realizarea cheltuielilor la grupa dată se prezintă în tabelul ce urmează.

În bugetul de stat la grupa dată, pe toate componentele, au fost aprobate alocaţii în sumă de 4572,1 mil. lei. Ca urmare a modificărilor operate, pe parcursul anului, volumul de alocaţii s-a majorat cu 332,3 mil. lei şi a constituit 4904,4 mil. lei sau 15,8 % din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

La componenta de bază, cheltuielile s-au majorat cu 299,4 mil. lei, în contul majorării transferurilor către bugetele UAT, dintre care: transferurile pentru nivelare bugetară - cu 249,7 mil. lei şi transferurile cu destinaţie specială pentru cheltuieli capitale - cu 63,8 mil. lei, cît şi reducerii cheltuielilor pentru lucrările ce ţin de delimitarea terenurilor proprietate publică a statului – cu 14,1 mil. lei.

La proiecte finanţate din surse externe, cheltuielile s-au majorat cu 35,3 mil. lei, în contul majorării cheltuielilor pentru activităţile din cadrul Proiectului II al Fondului de Investiţii Sociale.

Conform dărilor de seamă, la această grupă s-au efectuat cheltuieli de casă în sumă de 4 894,4 mil. lei, sau la nivel de 99,8 % faţă de prevederi (excluzînd transferurile în sumă de 2,4 mil. lei de la componenta de bază la componenta proiecte finanţate din surse externe, pentru Proiectul II al Fondului de Investiţii Sociale).

Cheltuielile componentei de bază au fost realizate integral, iar cele din cadrul proiectelor cu finanţare externă - la nivel de 93,4% faţă de prevederi.

La grupa dată de cheltuieli au fost implementate următoarele subprograme:

Pentru Subprogramul “Gestionarea fondurilor de rezervă şi de intervenţie”, prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23 decembrie 2013, au fost aprobate mijloace în sumă de 50,0 mil. lei. Pe parcursul anului, prin deciziile Guvernului au fost repartizate 37,3 mil. lei, dintre care au fost executate 34,0 mil. lei sau la nivel de 68,0% din prevederile anuale, inclusiv 20,1 mil. lei - prin intermediul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat şi 13,9 mil. lei - prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit documentelor justificative prezentate de autorităţilor publice centrale, au rămas nevalorificate mijloace financiare în sumă de 608,0 mii lei, dintre care:

Cancelaria de Stat – 236,0 mii lei;

Ministerul Afacerilor Interne – 134,8 mil. lei;

Ministerul Justiţiei – 102,6 mil. lei;

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 76,8 mil. lei;

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – 46,4 mil. lei.

Direcţiile principale de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în anul 2014 sînt grupate în tabelul ce urmează:

Repartizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului pe beneficiari, scopuri şi măsuri, precum şi finanţarea efectivă a acestora este reflectată detaliat în “Informaţia privind repartizarea şi utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în anul 2014”, anexată la prezenta Notă.

Pentru subprogramul “Raporturi interbugetare pentru nivelarea posibilităţilor financiare” au fost prevăzute iniţial mijloace în sumă de 3 760,2 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate pînă la 4 009,9 mil. lei, fiind valorificate integral. Majorarea în sumă de 249,7 mil. lei se datorează transferurilor din fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, care activează în condiţiile vechiului sistem de formare a bugetelor locale – 242,7 mil. lei, dintre care pentru învăţămînt – 215,3 mil. lei şi transferurilor pentru bugetul central al UTA Găgăuzia în legătură cu necesitatea acoperirii insuficienţei de venituri – 7,0 mil. lei.

Pentru subprogramul “Raporturi interbugetare cu destinaţie specială” au fost iniţial aprobate mijloace în sumă de 445,9 mil. lei, fiind majorate pe parcursul anului pîna la 509,7 mil. lei, şi executate la nivel de 95,2 la sută faţă de prevederi.

Acest subprogram include:

- alocaţii de la bugetul de stat pentru autorităţile publice locale, destinate finanţării cheltuielilor capitale, aprobate iniţial în sumă de 445,3 mil. lei, majorate pe parcursul anului pîna la 509,1 mil. lei şi executate la nivel de 95,2 la sută.

- compensarea pierderilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în legătură cu scutirea de plata impozitului funciar a deţinătorilor de terenuri agricole, situate după traseul Rîbniţa – Tiraspol, în sumă de 0,6 mil. lei, care au fost realizate la nivel de 95,9%, conform documentelor de plată înaintate.

Pentru subprogramul “Raporturi interbugetare de compensare”, au fost prevăzute mijloace în sumă de 184,8 mil. lei, fiind valorificate integral.

Expunerea detaliată a executării transferurilor de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se conţine în capitolul “Relaţiile bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” al prezentului Raport.

Pentru subprogramul “Geodezie, cartografie şi cadastrul” care reflectă continuitatea lucrărilor ce ţin de demarcarea frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina au fost prevăzute iniţial alocaţii în sumă de 34,0 mil. lei, care în urma stopării procesului de executare a lucrărilor, au fost diminuate pînă la 19,8 mil. lei, fiind valorificate integral. În cadrul subprogramului respectiv au fost întocmite 575 de protocoale, instalate 78 stîlpi de frontieră, 379 km de linie de frontieră de stat, executată prin ridicare stereotopografică.

La subprogramul ”Programe multifuncţionale FISM” este implementat proiectul II al Fondului de Investiţii Sociale, creat cu suportul Băncii Mondiale şi donatorilor: Republica Federală Germania (KfW), Suedia (SIDA), Comisia Europeană. Scopul subprogramul este de a contribui la implementarea strategiilor şi programelor naţionale prin împuternicirea comunităţilor sărace şi instituţiilor lor în managementul necesităţilor prioritare de dezvoltare. Pe parcursul anului 2014 au fost implementate 33 de obiecte în infrastructura socială. Finanţarea activităţilor proiectului s-a efectuat din contul contribuţiei la grant – 38,3 mil. lei şi alte transferuri de capital în interiorul ţării - 23,4 mil. lei

La subprogramul ”Fondul Provocările Mileniului Moldova” este implementat proiectul ”Monitorizare şi evaluare, unitatea de management”, fiind prevăzute alocaţii în sumă de 57,3 mil. lei, care au fost valorificate integral pentru: plata serviciilor companiilor care realizează sondajul întreprinderilor şi gospodăriilor; studiul de evaluare a calităţii datelor; diverse activităţi de comunicare, informare şi promovare. Cheltuielile proiectului au fost efectuate din contul contribuţiei din grant - 57,7 mil. lei.

21. Creditarea netă

La capitolul creditarea netă pentru anul 2014 a fost aprobată rambursarea mijloacelor datorate de către beneficiarii recreditaţi din sursele împrumuturilor interne şi/sau externe, precum şi debitorii garantaţi pentru împrumuturile obţinute sub garanţia de stat externă în sumă totală de 126,1 mil. lei. Ulterior, suma a fost precizată şi a constituit 139,0 mil. lei.

Pe parcursul anului, la bugetul de stat au fost încasate mijloace băneşti în sumă de 122,4 mil. lei, şi anume:

► la gr.23.04 – rambursarea împrumuturilor de către instituţiile nefinanciare, în bugetul de stat pentru anul 2014, a fost aprobată suma de 39,4 mil. lei, ulterior această sumă a fost precizată constituind suma de 52,3 mil. lei. La finele anului 2014 a fost încasată suma de 54,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o supra-executare de 2,0 mil. lei sau 3,8% faţă de suma precizată pe an, ceea ce reprezintă o executare în proporţie de 103,8%.

► la gr.23.06 - rambursarea împrumuturilor de către instituţiile financiare, pentru anul 2014, a fost aprobată suma de 16,5 mil. lei. Pe parcursul anului 2014, la buget au fost încasate 13,7 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare în proporţie de 83,0%.

► la gr. 23.11 – restabilirea mijloacelor dezafectate pentru onorarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi externe, a fost aprobată suma anuală de 50,2 mil. lei. La situaţia din 31 decembrie 2014 a fost încasată suma de 31,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare de 62,4% faţă de suma precizată pe an.

► la gr.23.14 – rambursarea împrumuturilor de către bugetele de alt nivel a fost precizată suma anuală de 20,0 mil. lei. La situaţia din 31 decembrie 2014 în buget a fost încasată suma de 23,1 mil. lei, ceea ce reprezintă o supra-executare de 3,1 mil. lei sau 15,5% faţă de suma precizată pe an, ceea ce reprezintă o executare în proporţie de 115,5%.

Recreditarea de stat

Recreditarea de stat se efectuează prin intermediul Ministerului Finanţelor, Directoratului Liniei de Credit (DLC) şi Unităţii de Implementare a Proiectelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (FIDA).

În conformitate cu actele legislative şi normative ale Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, pe parcursul anului 2014 din contul liniilor de creditare şi a mijloacelor circulante acumulate (din rambursarea de către IFP a sumelor principale şi dobînzilor aferente) pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, au fost recreditaţi agenţi economici, autorităţi publice locale şi instituţii financiare participante în sumă totală de 557,8 mil. lei, 3,9 mil. dolari SUA şi 20,3 mil. Euro.

 Împrumuturi recreditate prin intermediul liniilor de creditare pentru

realizarea proiectelor finanţate din surse externe, în perioada anilor 2013-2014

Reieşind din graficul prezentat se observă cota însemnată în structura împrumuturilor recreditate prin intermediul Directoratului Liniei de Credit. Totodată, în perioada de analiză, se atestă un trend ascendent aferent valorii mijloacelor financiare îndreptate spre recreditare în scopul implementării proiectelor finanţate din surse externe în monedă naţională.

În perioada de referinţă au fost rambursate datoriile agenţilor economici, autorităţilor publice locale şi ale IFP în sumă totală de 451,0 mil. lei, 16,0 mil. dolari şi 9,7 mil. Euro.

La situaţia din 31 decembrie 2014 soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi constituie 1787,5 mil. lei, 92,0 mil. dolari SUA şi 57,1 mil. Euro (echivalent 4308,6 mil. lei), majorîndu-se faţă de finele anului 2013 cu 536,3 mil. lei sau 14,2%. Această majorare a datoriei este condiţionată preponderent de debursarea mijloacelor financiare din contul liniilor de credit şi refinanţarea mijloacelor circulante acumulate.

Datoria cu termen expirat la situaţia din 31 decembrie 2014 se atestă atît la împrumuturile recreditate prin Ministerul Finanţelor, cît şi prin Directoratul Liniei de Credit şi se cifrează la 341,2 mil. lei, 11,2 mil. dolari SUA şi 0,1 mil. Euro (echivalent 519,2 mil. lei) sau 12,1% din suma datoriilor totale.

Evoluţia datoriilor beneficiarilor recreditaţi, 2012 - 2014 (mil. lei)

Graficul prezentat atestă că evoluţia:

a) soldului datoriilor are un trend ascendent bine determinat, condiţionat de recreditarea continuă a împrumuturilor în vederea implementării noilor proiecte finanţate din surse externe cît şi de fluctuaţiile cursului valutar;

b) soldul datoriilor cu termen expirat are un trend instabil, fără oscilaţii semnificative, condiţionat atît de fluctuaţiile cursului valutar, cît şi de neexecutarea în termen de către beneficiarii recreditaţi a obligaţiilor de plată conform graficelor de rambursare relevante condiţiilor contractuale.

Ministerul Finanţelor îşi onorează sarcina de încasare a datoriilor expirate prin intermediul inspectoratelor fiscale teritoriale de stat prin aplicarea măsurilor de executare silită, în conformitate cu legislaţia în vigoare, faţă de agenţii economici care deţin arierate pe împrumuturile recreditate. Astfel, pe parcursul anului 2014 la bugetul de stat în acest sens au fost încasate 9,7 mil. lei.

Datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor

La situaţia din 31 decembrie 2014, datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor pe împrumuturile interne şi externe acordate sub garanţia de stat constituie 420,9 mil. lei, majorîndu-se cu 32,6 mil. lei de la începutul anului.

La situaţia din 31 decembrie 2014, datoriile debitorilor garantaţi pentru sumele dezafectate din bugetul de stat ca urmare a activării garanţiei de stat pentru împrumuturi externe a reprezentat 418,4 mil. lei (26,8 mil. dolari SUA). Pe parcursul anului 2014 soldul datoriei debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, exprimat în lei moldoveneşti, s-a majorat cu 32,6 mil. lei în comparaţie cu cel de la situaţia din 31 decembrie 2013, (388,3 mil. lei, echivalentul a 29,7 mil. dolari SUA), pe cînd soldul datoriei debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, exprimat în dolari SUA a înregistrat o micşorare cu 2,8 mil. dolari SUA.

Totodată, la situaţia din 31 decembrie 2014, datoria cu termen expirat a debitorilor garantaţi pentru împrumuturile externe a constituit 390,8 mil. lei (25,0 mil. dolari SUA). Datoria cu termen expirat pe parcursul anului 2014, exprimată în lei moldoveneşti, a cunoscut un trend crescător, majorîndu-se cu 77,1 mil. lei, în comparaţie cu cel de la situaţia din 31 decembrie 2013 (313,7 mil. lei), această creştere fiind cauzată în cea mai mare parte de majorarea ratei de schimb a monedei naţionale faţă de alte valute străine. Totodată, soldul datoriei cu termen expirat pe parcursul anului 2014, exprimat în dolari SUA, a înregistrat şi el o majorare cu 1,0 mil. dolari SUA în comparaţie cu cel de la situaţia din 31 decembrie 2013 (24,0 mil. dolari SUA), majorare cauzată de creşterea datoriei debitorilor garantaţi care se află în proces de insolvabilitate.

La situaţia din 31 decembrie 2014, datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor formată în urma executării garanţiilor de stat pentru împrumuturi interne a constituit 2432,1 mii lei, ce reprezintă dobînda şi penalitatea calculată pentru dezafectarea mijloacelor bugetare. La data de 20 februarie 2014, pe adresa a cel mai mare debitor S.A. “Flamingo-96”, mun. Bălţi, a fost expediată o scrisoare cu cererea de a prezenta informaţia privind măsurile întreprinse pentru achitarea datoriei precum şi semnarea actelor de verificare. Avînd în vedere lipsa cumpărătorilor la averea S.A. “Flamingo-96” în cadrul procesului de insolvabilitate, în anul 2014 nu a fost efectuată nici o plată în contul achitării datoriei restante.

22. Relaţiile bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

La baza relaţiilor interbugetare între bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale stau prevederile Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale, Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23 decembrie 2013 (cu modificările şi completările ulterioare), precum şi a altor acte legislative şi normative.

În componenţa bugetului de stat pe anul 2014, pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (cu excepţia raioanelor Basarabeasca, Ocniţa, Rîşcani şi municipiului Chişinău) au fost aprobate transferuri din fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale în sumă de 3695,0 mil. lei. Totodată, pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general, în componenţa fondului de susţinere financiară a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale au fost prevăzute transferuri categoriale şi transferuri categoriale complementare şi au constituit 2146,6 mil. lei. Transferurile în cauză au fost suplimentate cu 249,7 mil. lei, mijloace preponderent alocate pentru majorările salariale planificate de la 1 septembrie 2014 pentru cadrele didactice.

Astfel, mijloacele bugetare pentru nivelarea posibilităţilor financiare a teritoriilor au constituit 3944,7 mil. lei, care au fost alocate integral.

Dat fiind că, conform Legii privind finanţele publice locale, cu modificările si completările operate prin Legea nr.267 din 1 noiembrie 2013, începînd cu 1 ianuarie 2014, raioanele Basarabeasca, Ocniţa, Rîşcani şi municipiul Chişinău au aplicat noul sistem de formare a bugetelor locale, atît de nivelul întîi cît şi pentru cele de nivelul al doilea, au fost prevăzute transferuri cu destinaţie generală în sumă de 65,2 mil. lei.

În acelaşi timp, transferurile cu destinaţie specială (cu excepţia transferurilor pentru cheltuieli capitale), de la bugetul de stat, în condiţii noi, către bugetele menţionate mai sus au constituit 1519,0 mil. lei, dintre care pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar) – 1486,5 mil. lei, pentru finanţarea competenţelor delegate autorităţilor administraţiei publice locale – 32,5 mil. lei.

Totodată, pentru acoperirea discrepanţei legate de reformarea sistemului de relaţii interbugetare între bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din fondul de compensare au fost efectuate transferuri în sumă de 184,8 mil. lei.

De rînd cu aceasta, pe parcursul anului 2014 din bugetul de stat pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate transferuri cu destinaţie specială, în sumă de 549,9 mil. lei, după cum urmează:

• în baza art.1 alin.(6) din Legea bugetului de stat pe anul 2014 au fost transferate mijloace pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din stînga Nistrului, către bugetele raionale Căuşeni şi Dubăsari şi compensarea pierderilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în legătură cu scutirea de plata impozitului funciar a deţinătorilor de terenuri agricole, situate după traseul Rîbniţa – Tiraspol, în sumă totală de 24,2 mil. lei;

• în scopul realizării art.12 al Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi în baza hotărîrilor de Guvern au fost transferate către bugetele a 28 unităţi administrativ-teritoriale mijloace financiare, în sumă de 19,2 mil. lei;

• în baza art.1 alin.(5) şi (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2014, de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate mijloace băneşti pentru finanţarea cheltuielilor capitale, în sumă totală de 473,6 mil. lei, dintre care pentru efectuarea investiţiilor capitale – 134,8 mil. lei, finanţarea reparaţiilor capitale – 331,1 mil. lei şi pentru alte cheltuieli capitale – 7,7 mil. lei;

• conform prevederilor Hotărîrilor Guvernului nr.394 din 2 iunie 2014 “Cu privire la aprobarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2014” şi nr.762 din 17 septembrie 2014 “Cu privire la aprobarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe semestrul II al anului 2014” au fost transferate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare pentru activităţile de reintegrare a ţării din Programul aprobat, în sumă totală de 11,2 mil lei;

• conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 ”Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni” au fost transferate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare în sumă totală de 7,7 mil. lei, dintre care pentru rambursarea creditelor preferenţiale - 0,1 mil. lei şi pentru indemnizaţii unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi - 7,6 mil. lei;

• pe parcursul anului 2014, conform unor hotărîri ale Guvernului, din fondul de rezervă al Guvernului, au fost alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru diverse scopuri 13,9 mil. lei;

• conform prevederilor Legii nr.154-XVI din 5 iulie 2007 privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediu rural, au fost alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare, în sumă de circa 0,1 mil. lei.

23. Descrierea bilanţului contabil al bugetului de stat

Conform bilanţului contabil pe anul 2014, balanţa activelor şi pasivelor la finele anului 2014 a constituit 1619937,5 mii lei. Pe parcursul anului 2014 au fost operate unele modificări la soldurile de intrare pentru anul 2013, reflectate în tabelul următor.

Modificările soldurilor mijloacelor băneşti la începutul anului 2014 au fost condiţionate de următoarele.

► La componenta de bază soldul s-a majorat cu 996,3 mii lei, inclusiv:

- de la transferarea soldurilor de mijloace speciale în suma de 896,7 mii lei,

- de la transferarea la componenta de bază a soldurilor de la componenta fonduri speciale în sumă de 3,8 mii lei,

- de la transferarea la componenta de bază a soldurilor mijloacelor intrate temporar în posesia instituţiilor în sumă de 95,8 mii lei.

► La componenta mijloace speciale soldul s-a micşorat cu 8458,1 mii lei, inclusiv:

- prin micşorarea soldurilor de mijloace speciale în sumă totală de 11953,3 mii lei:

• de la transferarea sumei de 896,7 mii lei la componenta de bază,

• de la trecerea sumei de 750,7 mii lei la contul curent pentru mijloace intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat,

• de la transferul soldurilor mijloacelor speciale la componenta proiecte finanţate din surse externe a sumei de 10288,7 mii lei (conform Legii bugetului de stat pe anul 2014),

• de la transferul sumei de 17,2 la BUAT,

- prin majorarea soldurilor de mijloace speciale în sumă de 3495,2 mii lei,

• 4,2 mii lei de la transferul mijloacelor intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat la contul de mijloace speciale,

• 3486,8 mii lei de la componenta proiecte finanţate din surse externe, inclusiv 3295,6 mii lei - transferul soldului Proiectului Managementul Finanţelor Publice.

► La mijloacele intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat soldul s-a majorat cu 650,7 mii lei, inclusiv:

- soldul s-a majorat din contul mijloacelor speciale în sumă de 750,7 mii lei, mijloace transferate la contul mijloacelor intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat,

- însă s-a micşorat cu 100,0 mii. lei, prin transferul soldului mijloacelor intrate temporar în posesia instituţiilor finanţate din bugetul de stat la componenta de bază în sumă de 95,8 mii lei şi transferul a 4,2 mii lei la componenta mijloace speciale.

► La componenta fonduri speciale soldul s-a majorat cu 191,1 mii lei, inclusiv:

- prin micşorarea soldurilor în sumă de 3,8 mii lei şi transferarea la componenta de bază,

- prin majorarea soldurilor fondurilor speciale în sumă de 194,9 mii lei, din contul mijloacelor transferate de la BUAT.

► La proiecte finanţate din surse externe soldul mijloacelor la începutul anului s-a majorat cu 6801,8 mii lei,

- micşorarea soldurilor cu 3486,9 mii lei prin transferul soldurilor la componenta mijloace speciale,

- majorarea soldurilor proiecte finanţate din surse externe în sumă de 10288,7 mii lei, din contul mijloacelor speciale.

Ca rezultat, a fost modificat balanţa activelor şi pasivelor la începutul anului 2014 cu suma totală de 181,8 mii lei.

După operarea modificărilor respective, balanţa activelor şi pasivelor la începutul anului 2014 a constituit 1620119,3 mii lei, iar la finele anului 2014 – 2106280,3 mii lei.

Soldurile mijloacelor băneşti ale bugetului de stat şi instituţiilor finanţate din bugetul de stat se prezintă în tabela următoare.

24. Datorii debitoare şi creditoare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat (descifrarea datoriilor, măsurile întreprinse pentru monitorizarea şi reducerea lor)

La situaţia din 31 decembrie 2014 la bugetul de stat pe toate componentele s-au înregistrat datorii debitoare în sumă totală de 1084,0 mil. lei, inclusiv: pe componenta de bază – 136,8 mil. lei, mijloace speciale – 151,3 mil. lei, fonduri speciale – 47,8 mil. lei şi proiecte finanţate din surse externe – 748,1 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2013, datoriile debitoare totale ale executorilor de buget finanţaţi de la bugetul de stat s-au majorat cu 271,1 mil. lei.

Datoriile debitoare cu termen de achitare expirat ale bugetului de stat pe toate componentele la situaţia din 31 decembrie 2014 au constituit 126,2 mil. lei, inclusiv: pe componenta de bază – 13,3 mil. lei, mijloace speciale – 111,0 mil. lei şi fonduri speciale – 1,9 mil. lei.

Pe parcursul anului, datoriile debitoare cu termen de achitare expirat s-au majorat cu 9,9 mil. lei, inclusiv pe componenta de bază – cu 3,4 mil. lei şi pe mijloace speciale – cu 6,5 mil. lei.

Unii executori de buget au admis creşterea datoriilor debitoare cu termen de achitare expirat, printre care: Agenţia Rezerve Materiale – cu 109,8 mil. lei, Ministerul Tineretului şi Sportului – cu 4,2 mil. lei, Ministerul Afacerilor Interne – cu 3,6 mil. lei, Ministerul Mediului – cu 1,9 mil. lei, Academia de Ştiinţe a Moldovei– cu 1,4 mil. lei, Serviciul de Informaţii şi Securitate – cu 1,3 mil. lei, şi Ministerul Sănătăţii – cu 1,1 mil. lei.

La situaţia din 31 decembrie 2014 la bugetul de stat s-au înregistrat datorii creditoare în sumă totală de 694,9 mil. lei, inclusiv pe: componenta de bază – 478,7 mil. lei, mijloace speciale – 70,0 mil. lei, fonduri speciale – 8,8 mil. lei şi proiecte finanţate din surse externe – 137,4 mil. lei.

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2013, datoriile creditoare totale ale executorilor de buget finanţaţi de la bugetul de stat s-au majorat cu 162,9 mil. lei.

Din suma totală a datoriilor menţionate, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat ale bugetului de stat la situaţia din 31 decembrie 2014 au constituit 44,1 mil. lei, inclusiv pe: componenta de bază – 35,4 mil. lei, mijloace speciale – 8,5 mil. lei şi fonduri speciale – 0,2 mil. lei.

Comparativ cu anul 2013, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat s-au majorat cu 26,0 mil. lei, inclusiv: pe componenta bază – cu 25,5 mil. lei şi mijloace speciale – cu 0,5 mil. lei.

Unii executori de buget au admis creşterea datoriilor creditoare cu termen de achitare expirat, printre care: Ministerul Afacerilor Interne – cu 19,5 mil. lei, Ministerul Culturii – cu 10,3 mil. lei, Agenţia Rezerve Materiale – cu 7,1 mil. lei, Ministerul Justiţiei – cu 2,9 mil. lei, Ministerul Educaţiei – cu 1,3 mil. lei.

V. INFORMAŢIA PRIVIND REZULTATELE MONITORINGULUI ECONOMICO-FINANCIAR

A ÎNTREPRINDERILOR DE STAT ŞI SOCIETĂŢILOR COMERCIALE CU CAPITAL

INTEGRAL SAU MAJORITAR DE STAT PENTRU 9 LUNI 2014 (SRUCTURA,

OBLIGAŢIUNI FISCALE, DATORII, RISCURI ETC.)

I. Prezentare generală

La situaţia din 30 septembrie 2014, în Registrul patrimoniului public ţinut de către Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei (în continuare – Agenţia Proprietăţii Publice), sînt incluse 246 întreprinderi de stat, cu capital social în mărime de 6436,5 mil. lei şi 113 societăţi comerciale cu capital social în mărime de 5367,6 mil. lei, din care proprietatea statului – 3778,1 mil. lei sau 70,4 la sută. Din numărul total al societăţilor comerciale, 73 societăţi comerciale deţin capital integral sau majoritar de stat în mărime de 3237,4 mil. lei, din care proprietatea statului – 3100,1 mil. lei sau 95,8 la sută (figura 1.1).

Figura 1.1. Deţinerea capitalului la întreprinderile de stat şi societăţile

 comerciale cu capital integral/majoritar de stat, mil. lei

Din 113 societăţi comerciale cu capital de stat, la 26 entităţi economice cota statului în capitalul social constituie 100%, la 31 entităţi economice – de la 75% pînă la 99,9%, la 16 entităţi economice – de la 50% pînă 75%, la 17 entităţi economice – de la 25% pînă la 50%, la 7 entităţi economice – de la 10% pînă la 25%, iar la 16 entităţi economice – pînă la 10 la sută (schematic conform tabelului 1.1).

Din numărul total de întreprinderi, 7 întreprinderi de stat se află pe teritoriul Ucrainei, iar 3 întreprinderi de stat şi 2 societăţi pe acţiuni, cu capital minoritar de stat – pe teritoriul UTA Găgăuzia.

Totodată, procedura lichidării este aplicată faţă de 23 întreprinderi de stat şi 34 societăţi comerciale (inclusiv 19 societăţi cu cotă majoritară a statului în capitalul social), conform prevederilor Codului civil nr.1107-XV din 6 iunie 2002 şi Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

Din totalul entităţilor economice incluse în Registrul patrimoniului public, nu au fost supuse monitoringului financiar 11 întreprinderi de stat şi 5 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, înregistrate la Î.S. “Camera Înregistrării de Stat”, întrucît nu desfăşoară activitate.

Luînd în considerare cele expuse anterior, se menţionează că, în Lista întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, monitorizate de către Ministerul Finanţelor, sînt incluse 202 întreprinderi de stat cu capital social în mărime de 6125,6 mil. lei şi 49 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat în mărime de 3075,1 mil. lei, din care proprietatea statului – 2951,5 mil. lei sau 95,97 la sută (vezi figura 1.2).

Figura 1.2. Structura proprietăţii statului

În acelaşi timp, este de remarcat că, în perioada de raportare, din numărul total al entităţilor economice incluse în Lista prenotată, 44 întreprinderi de stat şi 12 societăţi comerciale cu capital majoritar de stat nu au fost supuse monitorizării financiare, fie că nu au prezentat raportul “Cercetare statistică trimestrială nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” fie că nu au fost incluse în sfera de cuprindere a cercetării efectuată în conformitate cu criteriile stabilite de către Biroul Naţional de Statistică.

Astfel, în perioada analizată, au fost supuse monitorizării financiare 158 întreprinderi de stat şi 37 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv 12 societăţi comerciale cu capital integral de stat, care au prezentat rapoartele statistice organelor teritoriale ale Biroului Naţional de Statistică.

Monitoringul activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru trimestrul III al anului 2014 a fost efectuat în baza raportului “Cercetare statistică trimestrială nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, prezentat de către Biroul Naţional de Statistică, datelor cu privire la datoria publică a entităţilor monitorizată de Ministerul Finanţelor în condiţiile Legii nr.419-XVI din 22.12.2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, precum şi datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Concomitent, sînt analizate datele cumulative ale raportului “Cercetare statistică trimestrială nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” pentru a aprecia just evoluţia activităţii economico-financiare în 9 luni ale anului 2014 a entităţilor economice supuse monitorizării financiare.

De asemenea, la studierea rezultatelor monitoringului financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, urmează a se ţine cont de faptul că, unele din entităţi economice nu au fost supuse monitorizării financiare pentru trimestrul III al anului 2013 şi, respectiv 9 luni ale anului 2013. În acest sens, întru neadmiterea distorsionării datelor, analiza evoluţiei veniturilor din vînzări, costurilor şi cheltuielilor va fi efectuată luînd în calcul baza comparabilă a entităţilor economice, ce nu include, pentru trimestrul III şi 9 luni ale anului 2014, dările de seamă ale întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale, care în perioada similară a anului 2013, fie nu au prezentat raportul “Cercetare statistică trimestrială nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” fie nu au fost incluse în sfera de cuprindere a cercetării.

II. Monitoringul financiar al activităţii economico-financiare

a întreprinderilor de stat

Conform rezultatelor activităţii întreprinderilor de stat pe parcursul a 9 luni ale anului 2014, au fost înregistrate venituri din vînzări în cuantum de 5141,5 mil. lei. Potrivit bazei comparabile, valoarea veniturilor din vînzări încasate în 9 luni ale anului 2014 a constituit 5100,5 mil. lei şi este cu 582,4 mil. lei mai mare faţă de 9 luni ale anului 2013.

Majorarea în cauză a fost condiţionată, în mare parte, de creşterea valorică cu peste 1,0 mil. lei a veniturilor din vînzări a unor întreprinderi. Din top 10 întreprinderi de stat cu cele mai mari majorări a veniturilor din vînzări, comparativ cu 9 luni ale anului precedent, se evidenţiază Î.S. “Compania Aeriană “Air Moldova” – cu 628,7 mil. lei (vezi tabelul 2.1).

Totodată, majorări semnificative ale veniturilor din vînzări se atestă şi la Î.S. “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” – cu 116,2 mil. lei şi la Î.S. “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiecte Sociale” – cu 55,2 mil. lei.

Efectul pozitiv al majorărilor menţionate a fost parţial afectat de diminuarea cu 344,1 mil. lei a veniturilor din vînzări a 62 întreprinderi de stat, micşorarea respectivă fiind generată, în mare parte, de neînregistrarea, pe parcursul celor 9 luni ale anului curent, a veniturilor din vînzări la Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău”, comparativ cu veniturile din vînzări în mărime de 192,7 mil. lei obţinute în 9 luni ale anului precedent. Acest fapt se explică prin concesionarea activelor şi terenului aferent Î.S. “Aeroportul Internaţional Chişinău” în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.321 din 30 mai 2013, Hotărîrea Guvernului nr.715 din 12 septembrie 2013 şi Hotărîrea Guvernului nr.780 din 4 octombrie 2013.

De asemenea, din cele 62 întreprinderi de stat care au înregistrat diminuări ale veniturilor din vînzări, diminuări mai mari de 1 milion de lei se constată la 27 întreprinderi de stat, dintre care se evidenţiază: Î.S. pentru utilizarea spaţiului aerian şi deservirea traficului aerian “MOLDATSA” (cu 43,6 mil. lei), Î.S. “Cartuş” (cu 12,4 mil. lei), Î.S. “Calea Ferată din Moldova” (cu 11,7 mil. lei) şi Î.S. “Centrul de pregătire a specialiştilor pentru Armata Naţională” (cu 8,1 mil. lei).

Diminuarea veniturilor din vînzări, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, poate condiţiona micşorarea taxei pe valoarea adăugată încasată în bugetul de stat cu circa 68,8 mil. lei, fapt ce reprezintă un risc fiscal pentru bugetul public naţional.

Totodată, se remarcă faptul că, majoritatea veniturilor din vînzări înregistrate în 9 luni ale anului curent (51,9% sau 2667,8 mil. lei) au fost înregistrate de către întreprinderile de stat din gestiunea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (vezi tabelul 2.2).

Venituri considerabile au fost obţinute de întreprinderile din gestiunea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi din gestiunea Ministerului Economiei, valoarea acestora fiind de 764,8 mil. lei (sau 14,9% din total venituri din vînzări) şi respectiv, 553,9 mil. lei (sau 10,8%).

De asemenea, venituri din vînzări mai mari de 1 milion de lei au revenit întreprinderilor din gestiunea Cancelariei de Stat – 83,6 mil. lei (sau 1,6%), Ministerului Culturii – 91,9 mil. lei (sau 1,8%) şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 111,1 mil. lei (sau 2,2%).

Adiţional, în baza datelor raportului “Cercetare statistică trimestrială nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” generalizat, se enunţă că, pe parcursul trimestrului III al anului 2014, întreprinderile de stat au obţinut venituri totale în mărime de 2147,4 mil. lei, inclusiv venituri din vînzări – 2091,3 mil. lei şi alte venituri din activitatea operaţională – 56,1 mil. lei.

Conform bazei comparabile, cuantumul veniturilor din vînzări înregistrate în perioada trimestrului III, 2014 este de 2075,9 mil. lei şi s-a majorat cu 256,2 mil. lei faţă de perioada trimestrului III al anului precedent.

Totodată, în structura veniturilor din vînzări totale încasate în trimestrul III al anului 2014, predomină veniturile obţinute din prestarea serviciilor, acestea constituind 81,0% sau 1693,6 mil. lei (vezi figura 2.1.). Din valoarea totală a veniturilor din prestarea serviciilor, 795,9 mil. lei au fost încasate ca rezultat al serviciilor prestate întreprinderilor şi 897,7 mil. lei – din cele prestate populaţiei.

De asemenea, veniturilor încasate din vînzarea produselor revine ponderea de 13,3% sau 277,7 mil. lei, iar veniturilor din vînzarea mărfurilor – 1,9%, valoarea acestora constituind 40,4 mil. lei, inclusiv venituri din vînzarea mărfurilor cu amănuntul – 22,1 mil. lei şi venituri din vînzarea mărfurilor cu ridicata – 18,3 mil. lei.

Concomitent, în perioada trimestrului III al anului curent întreprinderile au înregistrat venituri din contracte de construcţii (12,1 mil. lei sau 0,6%) şi venituri din locaţiune/ arendă (67,5 mil. lei sau 3,2%).

Figura 2.1. Structura veniturilor din vînzări ale întreprinderilor de stat,

în trimestrul III al anului 2014

Majoritatea veniturilor din prestarea serviciilor (72,5% sau 1227,7 mil. lei) este constituită din veniturile obţinute din prestarea serviciilor de transport şi depozitare (vezi tabelul 2.3).

Ponderi esenţiale s-au înregistrat şi la veniturile obţinute din prestarea serviciilor de informaţii şi comunicaţii – 13,7% (sau 232,4 mil. lei), din serviciile de furnizare a energiei electrice şi termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 4,5% (sau 75,9 mil. lei), precum şi din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 2,93% (sau 49,8 mil. lei).

De asemenea, ponderile minime în structura veniturilor din prestarea serviciilor au revenit veniturilor înregistrate din alte activităţi de servicii - 0,04% (sau 0,6 mil. lei) şi veniturilor din prestarea serviciilor în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerii şi reparării autovehiculelor şi a motocicletelor - 0,07% (sau 1,2 mil. lei).

La situaţia din 30 septembrie 2014, întreprinderile de stat aveau înregistrate costuri şi cheltuieli aferente activităţii desfăşurate în 9 luni ale anului 2014 în mărime totală de 5225,7 mil. lei. Potrivit bazei comparabile, valoarea costurilor şi cheltuielilor înregistrate a constituit 5182,7 mil. lei şi este cu 532,3 mil. lei mai mare comparativ cu 9 luni ale anului precedent.

Pe lîngă acestea, conform datelor raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, pe parcursul trimestrului III al anului gestionar, întreprinderile de stat au suportat costuri şi cheltuieli în cuantum de 2028,9 mil. lei. Conform bazei comparabile, în perioada trimestrului III al anului curent, întreprinderile au suportat costuri şi cheltuieli în mărime de 2013,6 mil. lei, cu 306,3 mil. lei mai mari faţă de valoarea înregistrată în perioada analogică a anului precedent.

Analizînd structura costurilor şi cheltuielilor înregistrate în trimestrul III al anului 2014, se constată că, ponderea majoritară (31,9% sau 646,5 mil. lei) a revenit cheltuielilor privind retribuirea muncii, dintre care contribuţiile privind asigurările sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au constituit 135,7 mil. lei (vezi figura 2.2.).

Figura 2.2. Structura costurilor şi cheltuielilor întreprinderilor de stat

în trimestrul III al anului 2014

Alte costuri şi cheltuieli considerabile (26,4% sau 535,5 mil. lei) au fost efectuate pentru procurarea materialelor. Din valoarea totală a acestora, pentru materiile prime, materialele, semifabricatele cumpărate şi piesele de schimb s-au cheltuit 168,6 mil. lei, iar pentru combustibil – 317,0 mil. lei.

Concomitent, pe parcursul trimestrului III al anului curent au fost înregistrate costuri şi cheltuieli aferente serviciilor prestate de terţi în sumă totală de 461,8 mil. lei (sau 22,7%). Din cuantumul acestora, costurile şi cheltuielile pentru serviciile de transport prestate de terţi au constituit 10,2 mil. lei, cele de comunicaţii – 6,7 mil. lei, iar costurile şi cheltuielile pentru prelucrarea materiei prime proprii – 2,3 mil. lei.

De asemenea, amortizarea activelor imobilizate a înregistrat 147,9 mil. lei (sau 7,3% din total costuri şi cheltuieli), iar alte costuri şi cheltuieli din activitatea operaţională – 237,2 mil. lei (sau 11,7%).

Cuantumul altor costuri şi cheltuieli din activitatea operaţională a inclus costuri şi cheltuieli aferente locaţiunii (arendei) în mărime de 102,1 mil. lei şi costuri şi cheltuieli privind dobînzile pentru credite bancare şi împrumuturi – 19,7 mil. lei.

Totodată, se menţionează că, din valoarea totală a costurilor şi cheltuielilor suportate de către întreprinderi în perioada trimestrului III al anului gestionar, costurile şi cheltuielile aferente activităţii agricole constituie 22,9 mil. lei. Majoritatea costurilor şi cheltuielilor respective (48,0% sau 11,0 mil. lei) este reprezentată de costurile şi cheltuielile din prestarea serviciilor agricole (vezi figura 2.3.).

Figura 2.3. Structura costurilor şi cheltuielilor aferente activităţii agricole

a întreprinderilor de stat în trimestrul III, 2014

Concomitent, costurile şi cheltuielile aferente producţiei animaliere au constituit 26,2% (sau 6,0 mil. lei), iar cele privind producţia vegetală – 25,8% (sau 5,9 mil. lei).

De asemenea, în perioada trimestrului III al anului 2014, întreprinderile de stat au înregistrat un cost de procurare al mărfurilor vîndute în valoare totală de 29,1 mil. lei.

La situaţia din 30 septembrie 2014, întreprinderile de stat aveau înregistrate stocuri de mărfuri şi materiale în cuantum de 1281,2 mil. lei, acestea fiind cu 31,8 mil. lei mai mici comparativ cu începutul trimestrului III al anului de gestiune.

În structura stocurilor de mărfuri şi materiale, ponderea majoritară (48,5% sau 621,2 mil. lei) a revenit materialelor, care comparativ cu începutul trimestrului III, 2014 s-au diminuat cu 45,4 mil. lei (vezi tabelul 2.4).

Stocuri considerabile (25,5% sau 327,3 mil. lei) s-au înregistrat la producţia în curs de execuţie, valoarea acesteia majorîndu-se cu 20,8 mil. lei sau cu 2,2 p.p. comparativ cu începutul trimestrului analizat.

Ponderi mai mici se atestă la stocurile de mărfuri (11,5% sau 147 mil. lei, cu 2,7 mil. lei mai mult faţă de începutul trimestrului III, 2014) şi la stocurile produselor (9,7% sau 124,7 mil. lei, cu 12,6 mil. lei mai puţin comparativ cu începutul trimestrului analizat).

Totodată, se evidenţiază că, cele mai mici stocuri s-au înregistrat la obiectele de mică valoare şi scurtă durată (3,9% sau 50,1 mil. lei) şi la activele biologice circulante (0,9% sau 10,9 mil. lei), acestea majorîndu-se cu 1,8 mil. lei şi respectiv, cu 0,9 mil. lei faţă de începutul trimestrului III al anului curent.

Suplimentar celor analizate anterior, în conformitate cu alineatul (5), art.9 din Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 “Cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat”, Ministerul Finanţelor generalizează datele statistice cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

Astfel, în temeiul Regulamentului privind raportarea datoriei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18 octombrie 2007 “Cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat”, a fost generalizată informaţia privind împrumuturile interne şi externe ale agenţilor economici monitorizaţi, care sînt contractate pe un termen de un an şi mai mare.

În acest context, conform informaţiei privind fluxul şi stocul împrumuturilor externe ale întreprinderilor de stat, la situaţia din 30 septembrie 2014, Î.S. “Moldresurse” a înregistrat împrumuturi externe soldul cărora a constituit 74,1 mil. lei.

Pe lîngă acestea, în baza datelor privind fluxul şi soldul împrumuturilor interne în sectorul public, întreprinderile de stat, care au contractat credite de la băncile comerciale pe o perioadă de un an şi mai mare, au înregistrat la situaţia din 30 septembrie 2014, un sold al împrumuturilor în mărime totală de 675,3 mil. lei, dintre care 9,8 mil. lei constituie suma restantă ce nu a fost achitată conform contractelor încheiate (stoc de arierate), conform tabelului 2.5.

După cum se observă, cele mai mari împrumuturi s-au înregistrat la Î.S. Compania Aeriană “AIR Moldova” – 261,0 mil. lei şi Î.S. “Calea Ferată din Moldova” – 252,8 mil. lei.

Adiţional, în baza informaţiei privind datoriile întreprinderilor de stat beneficiare de credite recreditate din surse interne şi externe acordate prin intermediul Ministerului Finanţelor, se enunţă că, la situaţia din 30 septembrie 2014, Î.S. “Moldtranselectro” avea înregistrate datorii pe împrumuturi recreditate din surse interne faţă de Ministerul Finanţelor, în mărime de 37,3 mil. lei şi din surse externe şi proiecte investiţionale în cuantum de 1,7 mil. dolari SUA. Totodată, Î.S. “Moldelectrica” avea datorii privind împrumuturile recreditate din surse externe şi proiecte investiţionale în valoare de 17,0 mil. dolari SUA.

Concomitent, Î.S. “Moldtranselectro” are datorie pe împrumutul extern acordat sub garanţia statului în mărime de 0,86 mil. dolari SUA. Neachitarea obligaţiilor faţă de instituţiile financiare pe creditele interne şi externe, precum şi cele acordate sub garanţia statului devine obligaţiune convenţională de stat, fapt ce creează o situaţie dificilă privind independenţa financiară a entităţilor economice. Totodată, neachitarea acestor obligaţiuni generează riscul financiar de stingere din contul surselor bugetului de stat.

III. Monitoringul financiar al activităţii economico-financiare a

societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

Efectuînd analiza economico-financiară a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (în continuare – societăţi pe acţiuni) în baza datelor cumulative ale raportului “Cercetare statistică trimestrială nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, se evidenţiază că, la situaţia din 30 septembrie 2014, societăţile pe acţiuni aveau înregistrate venituri aferente activităţii economico-financiare în 9 luni ale anului gestionar în sumă de 7016,8 mil. lei. În acelaşi timp, conform bazei comparabile, veniturile din vînzări obţinute de entităţile economice în 9 luni ale anului 2014 s-au diminuat cu 395,8 mil. lei sau cu 5,3% faţă de 9 luni ale anului 2013 şi constituie 7008,5 mil. lei.

Micşorarea respectivă a fost influenţată de diminuarea veniturilor din vînzări la 14 societăţi pe acţiuni în sumă totală de 788,0 mil. lei comparativ cu 9 luni ale anului precedent. Diminuarea veniturilor din vînzări, la societăţile pe acţiuni vizate, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, poate condiţiona micşorarea taxei pe valoare adăugată încasată în bugetul de stat cu circa 157,6 mil. lei, fapt ce prezintă un risc fiscal pentru bugetul public naţional.

Astfel, în tabelul 3.1 sînt evidenţiate societăţile pe acţiuni, care în 9 luni ale anului 2014, au înregistrat cele mai considerabile diminuări ale veniturilor din vînzări.

Respectiv, se denotă că, cea mai mare diminuare a veniturilor din vînzări a fost înregistrată de către S.A. “EnergoCom” (434,1 mil. lei), S.A. “Tutun-CTC” (102,0 mil. lei), S.A. “Centrala Electrică cu Termoficare nr.2” (87,1 mil. lei), S.A. “Moldtelecom” (47,8 mil. lei), S.A. “CET-Nord” (32,6 mil. lei) şi S.A. “Drumuri Bălţi” (25,0 mil. lei). O micşorare de 14,5 mil. lei, 11,9 mil. lei şi 11,1 mil. lei a valorii veniturilor din vînzări comparativ cu 9 luni ale anului precedent s-a înregistrat de către S.A. “Barza Albă”, S.A. “Centrala Electrică cu Termoficare nr.1” şi, respectiv S.A. “Combinatul de Vinuri “Cricova”.

Cu toate acestea, evidenţiem că, conform bazei comparabile, 21 societăţi pe acţiuni sau 60,0% din societăţile supuse analizei, au înregistrat în 9 luni ale anului 2014 majorări ale veniturilor din vînzări în sumă de 392,2 mil. lei. Dintre entităţile ce au obţinut majorări ale veniturilor din vînzări mai mari de 10 milioane lei faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, remarcăm: S.A. “Metalferos” – 223,9 mil. lei, S.A. “RED Nord” – 45,3 mil. lei, S.A. “Drumuri Criuleni” – 21,5 mil. lei, S.A. “Franzeluţa” – 20,1 mil. lei, S.A. “Drumuri Soroca” – 16,4 mil. lei, S.A. “SanfarmPrim” – 12,6 mil. lei şi S.A. “RED Nord-Vest” – 10,7 mil. lei.

Subliniem că, nu poate fi estimată evoluţia veniturilor din vînzări ale S.A. “Gara Nord” şi S.A. “Hotelul Chişinău” întrucît, societăţile respective nu au fost supuse monitorizării financiare în perioada corespunzătoare a anului precedent (9 luni, 2013).

Efectuînd, în continuare analiza structurii veniturilor din vînzări pe ramuri ale economiei naţionale, menţionăm că, ponderea majoritară, de 60,7% în 9 luni ale anului 2014, este deţinută de către veniturile societăţilor pe acţiuni din gestiunea Ministerului Economiei. Totodată, 22,7% din totalul veniturilor din vînzări ale societăţilor pe acţiuni se atribuie veniturilor societăţilor din gestiunea Agenţiei Proprietăţii Publice (în special S.A. “Moldtelecom”), 10,02% - veniturilor societăţilor din gestiunea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, iar 5,1% - veniturilor entităţilor din gestiunea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Totodată, în conformitate cu datele tabelului 3.2, se observă că, cele mai mici ponderi din totalul veniturilor din vînzări obţinute de către societăţile pe acţiuni sînt deţinute de veniturile S.A. “SanfarmPrim” din gestiunea Ministerului Sănătăţii – 1,4%, de S.A. “Moldova-Film” din gestiunea Ministerului Culturii – 0,05%, precum şi de S.A. “Aqua-Prut” din gestiunea Agenţiei “Apele Moldovei” – 0,03 la sută.

De asemenea, potrivit raportului “Cercetare statistică trimestrială nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” pentru trimestrul III al anului 2014, s-a constatat că, agenţii economici au obţinut în perioada vizată, venituri totale în sumă de 2202,1 mil. lei, inclusiv: 2173,6 mil. lei – venituri din vînzări şi 28,5 mil. lei – alte venituri din activitatea operaţională.

Totodată, potrivit bazei comparabile, valoarea veniturilor din vînzări s-a diminuat cu 75,4 mil. lei comparativ cu trimestrul III al anului 2013, constituind 2169,2 mil. lei.

Menţionăm că, în conformitate cu datele figurei nr.3.1, în trimestrul III al anului 2014, ponderea majoritară în totalul veniturilor din vînzări ale societăţilor pe acţiuni este deţinută de veniturile din prestarea serviciilor – 40,1% (sau 872,6 mil. lei).

Concomitent, veniturile din vînzarea produselor deţin cota de 35,7% (sau 776,9 mil. lei). Din valoarea totală a veniturilor din prestarea serviciilor, 568,5 mil. lei (sau 65,2%) reprezintă veniturile din serviciile prestate întreprinderilor şi 304,1 mil. lei (sau 34,8%) – veniturile din serviciile prestate populaţiei.

Veniturile din vînzarea mărfurilor alcătuiesc 418,7 mil. lei sau 19,3% din totalul veniturilor din vînzări. Totodată, din valoarea totală a veniturilor respective, 263,4 mil. lei (sau 62,9%) s-au încasat din vînzarea mărfurilor cu ridicata, iar 155,3 mil. lei (sau 37,1%) – din vînzarea mărfurilor cu amănuntul.

Suplimentar celor expuse anterior, menţionăm că veniturile din contractele de construcţii alcătuiesc 90,4 mil. lei sau 4,2% în totalul veniturilor din vînzări, iar veniturile din locaţiune (arendă) – 15,0 mil. lei sau 0,7 la sută.

Figura 3.1. Structura veniturilor din vînzări ale societăţilor pe acţiuni,

în trimestrul III al anului 2014

Potrivit datelor prezentate în tabelul 3.3, se constată că, în structura veniturilor din prestarea serviciilor predomină veniturile din prestarea serviciilor de informaţii şi comunicaţii – 60,7 la sută. O pondere majoritară este deţinută, de asemenea, de veniturile din prestarea serviciilor de furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 28,3% sau 247,0 mil. lei.

Concomitent, ponderile minoritare sînt deţinute de veniturile din activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, precum şi alte activităţi de servicii – 0,02% (sau 0,2 mil. lei), veniturile din tranzacţiile imobiliare – 0,1% (sau 1,3 mil. lei) şi veniturile din activităţi culturale şi de agrement – 0,3% (sau 2,7 mil. lei).

Analizînd datele cumulative ale raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, se evidenţiază că, la situaţia din 30 septembrie 2014, costurile şi cheltuielile totale suportate de entităţile economice în 9 luni ale anului 2014 constituie 5886,6 mil. lei. Conform bazei comparabile, costurile şi cheltuielile societăţilor pe acţiuni s-au majorat cu 309,8 mil. lei sau cu 5,6% faţă de 9 luni ale anului 2013 şi constituie 5878,8 mil. lei.

Totodată, pentru trimestrul III al anului 2014, conform datelor raportului “Cercetare statistică trimestrială Nr.5-CI “Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, societăţile pe acţiuni au înregistrat costuri şi cheltuieli în valoare totală de 1844,4 mil. lei. Potrivit bazei comparabile, valoarea costurilor şi cheltuielilor în trimestrul III al anului 2014 este cu 186,1 mil. lei (sau 11,3%) mai mare faţă de valoarea înregistrată în trimestrul III al anului precedent şi constituie 1840,6 mil. lei.

Din totalul costurilor şi cheltuielilor entităţilor economice în trimestrul III al anului de gestiune, 47,4% (sau 873,9 mil. lei) revine costurilor şi cheltuielilor materiale, 18,3% (sau 337,8 mil. lei) - cheltuielilor privind retribuirea muncii care includ şi contribuţiile asigurărilor sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, 15,1% (sau 278,4 mil. lei) - amortizării activelor imobilizate, 11,1% (sau 204,9 mil. lei) - costurilor şi cheltuielilor aferente serviciilor prestate de terţi şi 8,1% (sau 149,4 mil. lei) - altor costuri şi cheltuieli din activitatea operaţională (figura 3.2).

Figura 3.2. Structura costurilor şi cheltuielilor societăţilor pe acţiuni,

în trimestrul III al anului 2014

În componenţa costurilor şi cheltuielilor materiale totale, ponderea cheltuielilor privind materiile prime, materialele de bază şi semifabricatele cumpărate, piesele de schimb utilizate constituie 78,8% (sau 688,3 mil. lei), ponderea combustibilului – 16,0% (sau 139,5 mil. lei) etc.

În componenţa costurilor şi cheltuielilor aferente serviciilor prestate de terţi, ponderea cheltuielilor privind serviciile de transport alcătuieşte 12,1% (sau 24,8 mil. lei), serviciile de comunicaţii – 4,8% (sau 9,8 mil. lei) etc.

De asemenea, în componenţa altor costuri şi cheltuieli din activitatea operaţională, cheltuielile privind locaţiunea (arenda) alcătuiesc 5,4% (sau 8,0 mil. lei), privind dobînzile pentru credite bancare şi împrumuturi – 7,8% (sau 11,7 mil. lei) etc.

Totodată, este de menţionat că pentru mărfurile vîndute în trimestrul III al anului 2014, societăţile pe acţiuni au suportat un cost de procurare al acestora în mărime de 278,1 mil. lei.

La situaţia din 30 septembrie 2014, societăţile pe acţiuni au înregistrat stocuri de mărfuri şi materiale în sumă de 1214,2 mil. lei, cu 5,6 mil. lei sau 0,5% mai puţin faţă de începutul trimestrului de gestiune (tabelul 3.4).

La această micşorare a contribuit diminuarea semnificativă a stocurilor de mărfuri cu 32,7 mil. lei sau cu 29,8%, precum şi micşorarea stocurilor producţiei în curs de execuţie cu 1,2 mil. lei sau cu 0,4 la sută.

În acelaşi timp, stocurile de materiale s-au majorat în trimestrul de gestiune cu 15,1 mil. lei sau cu 2,8%, stocurile de produse – cu 11,9 mil. lei sau cu 4,2%, iar stocurile obiectelor de mică valoare şi scurtă durată – cu 1,3 mil. lei sau cu 8,6 la sută. Valoarea stocurilor activelor biologice circulante nu a influenţat asupra majorării stocurilor totale ale societăţilor pe acţiuni, rămînînd la nivelul stocurilor existente la situaţia din 1 iulie 2014 – 3,7 mii lei.

După cum poate fi observat din datele tabelului 3.4, modificări considerabile în structura stocurilor de mărfuri şi materiale ale societăţilor pe acţiuni, în trimestrul III al anului 2014, nu au fost înregistrate. Astfel, se menţionează că, la data de 30 septembrie al anului curent, 45,8% din stocurile totale sînt constituite din materiale. Totodată, o pondere majoritară este deţinută de stocurile de produse – 24,6% şi producţia în curs de execuţie – 21,9 la sută. Cotele minoritare sînt deţinute de stocurile de mărfuri – 6,4%, precum şi de stocurile obiectelor de mică valoare şi scurtă durată – 1,3 la sută.

De asemenea, se menţionează faptul că, ponderea cea mai mică în structura stocurilor de mărfuri şi materiale ale societăţilor pe acţiuni este deţinută de activele biologice circulante – 0,0003%, situaţie similară şi la începutul trimestrului de gestiune.

Suplimentar aspectelor economice analizate anterior, enunţăm că, în conformitate cu art.9, alineatul (5) din Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 “Cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat”, Ministerul Finanţelor generalizează datele statistice cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

Astfel, în temeiul Regulamentului privind raportarea datoriei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1136 din 18 octombrie 2007 “Cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat”, a fost generalizată informaţia privind împrumuturile interne şi externe ale agenţilor economici monitorizaţi, care sînt contractate pe un termen de un an şi mai mare.

Respectiv, se menţionează că, potrivit datelor privind fluxul şi stocul împrumuturilor interne, societăţile pe acţiuni monitorizate, care au contractat credite de la băncile comerciale pe o perioadă de un an şi mai mare au înregistrat la situaţia din 30 septembrie 2014, un stoc al împrumuturilor interne în sumă de 983,4 mil. lei, dintre care 9,3 mil. lei constituie stocul de arierate, ce reprezintă suma restantă ce nu a fost achitată conform contractelor încheiate (tabelul 3.5).

De asemenea, potrivit informaţiilor privind fluxul şi stocul împrumuturilor externe ale societăţilor pe acţiuni, la situaţia din 30 septembrie 2014, S.A. “Combinatul de Vinuri “Cricova” înregistrează un sold al împrumuturilor externe în sumă de 8,9 mil. lei şi S.A. “Moldtelecom” – 131,1 mil. lei.

Concomitent, comunicăm că, la situaţia din 30 septembrie 2014, faţă de Ministerul Finanţelor, S.A. “Centrala Electrică cu Termoficare Nr.2” dispune de datorii pe împrumuturi recreditate din surse externe în mărime de 0,27 mil. dolari SUA.

IV. Conexiunile cu sistemul bugetar

În baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, se enunţă că, la situaţia din 30 septembrie 2014, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni aveau înregistrate datorii privind impozitele şi taxele faţă de bugetul public naţional în mărime totală de 183,6 mil. lei inclusiv: datorii ale întreprinderilor de stat – 141,2 mil. lei şi datorii ale societăţilor pe acţiuni – 42,4 mil. lei.

Din valoarea totală a datoriilor întreprinderilor de stat, datoriile privind plăţile de bază au constituit 81,3 mil. lei, datoriile aferente penalităţilor – 55,6 mil. lei, iar datoriile privind amenzile – 4,3 mil. lei (vezi tabelul 4.1).

După cum se observă, cele mai mari datorii aferente impozitelor şi taxelor (56,6 mil. lei) au fost înregistrate faţă de bugetul de stat, din valoarea acestora, 34,7 mil. lei reprezentînd datorii aferente plăţilor de bază.

Totodată, valoarea de 27,2 mil. lei a datoriilor aferente plăţilor de bază faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat includ şi datorii a căror termen de achitare nu a parvenit.

În partea ce ţine de societăţile pe acţiuni, menţionăm că, din valoarea totală de 42,4 mil. lei, datoriile aferente plăţilor de bază au constituit 39,1 mil. lei, privind penalităţile – 3,0 mil. lei, iar privind amenzile – 0,3 mil. lei (tabelul 4.2).

Datoriile societăţilor pe acţiuni faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat constituie 2,4 mil. lei, dintre care plăţi de bază – 0,9 mil. lei, care includ şi plăţi a căror termen de achitare nu a parvenit.

De asemenea, conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în 9 luni ale anului curent, entităţile au efectuat achitări la bugetul public naţional în cuantum total de 1783,1 mil. lei, acestea cuprinzînd achitări efectuate de întreprinderile de stat – 837,5 mil. lei şi achitări efectuate de către societăţile pe acţiuni – 945,6 mil. lei.

Cele mai mari achitări ale întreprinderilor de stat au fost efectuate în bugetul asigurărilor sociale de stat – 396,9 mil. lei (47,4%).

Figura 4.1. Structura achitărilor impozitelor şi taxelor în bugetul public

naţional de către întreprinderile de stat, pentru 9 luni ale anului 2014

Totodată, în bugetul de stat s-au achitat impozite şi taxe în mărime de 207,5 mil. lei (24,8%); în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 119,7 mil. lei (14,3%); iar în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 113,4 mil. lei (13,5%).

Cu privire la achitările societăţilor pe acţiuni în bugetul public naţional, acestea au transferat către bugetul de stat 587,0 mil. lei; către bugetele unităţilor administrativ–teritoriale – 82,8 mil. lei; către bugetul asigurărilor sociale de stat – 213,9 mil. lei şi către fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 61,9 mil. lei.

Figura 4.2. Structura achitărilor impozitelor şi taxelor în bugetul public

naţional de către societăţile pe acţiuni, pentru 9 luni ale anului 2014

Totodată, conform legislaţiei în vigoare, entităţile beneficiază de înlesniri şi facilităţi fiscale la principalele tipuri de impozite.

Prin urmare, pentru 9 luni ale anului 2014, întreprinderile de stat au beneficiat de înlesniri şi facilităţi fiscale la plata unor impozite şi taxe în mărime de 36,078 mil. lei, inclusiv:

- 35,071 mil. lei pentru impozitul bunurilor imobiliare, în conformitate cu prevederile art.283, 284 ale Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000;

- 0,7 mil. lei – taxa pentru apă, în conformitate cu prevederile art.306 al Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal nr.68-XVI din 5 mai 2005;

- 0,3 mil. lei – taxa pentru extragerea mineralelor utile, în conformitate cu prevederile art.319 al Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal nr.68-XVI din 5 mai 2005;

- 0,006 mil. lei – taxa pentru eliberarea lemnului pe picior, în conformitate cu prevederile art.334 al Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal nr.68-XVI din 5 mai 2005;

- 0,001 mil. lei – taxa locală, în conformitate cu prevederile art.295, 296 ale Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VII al Codului fiscal nr.94-XV din 1 aprilie 2004.

Suma înlesnirilor şi facilităţilor fiscale acordate societăţilor pe acţiuni la principalele tipuri de impozite constituie 0,301 mil. lei, inclusiv:

- 0,3 mil. lei – impozitul pe bunuri imobiliare, în conformitate cu prevederile art.283, 284 ale Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000;

- 0,001 mil. lei – taxa pentru apă, în conformitate cu prevederile art.306 al Codului fiscal şi prevederile Legii pentru punerea în aplicare a titlului VIII al Codului fiscal nr.68-XVI din 5 mai 2005.

Pe lîngă acestea, în temeiul prevederilor art.96, 103 şi 104 al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, în 9 luni ale anului curent, entităţile au efectuat livrări de mărfuri şi servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA), livrări de mărfuri şi servicii la cota redusă a TVA şi de livrări la cota “0” a TVA.

Astfel, livrările de mărfuri, servicii la cota redusă a TVA efectuate de întreprinderile de stat au înregistrat valoarea de 51,6 mil. lei. Cele mai considerabile livrări de mărfuri şi servicii la cotă redusă a TVA au fost înregistrate la întreprinderile din gestiunea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 42,4 mil. lei şi la cele din gestiunea Agenţiei “Moldsilva” – 4,7 mil. lei.

Valoarea livrărilor de mărfuri şi servicii la cota redusă a TVA, acordate societăţilor pe acţiuni a înregistrat 381,9 mil. lei, dintre care cele mai considerabile fiind înregistrate de societăţile din gestiunea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 313,4 mil. lei şi societăţile pe acţiuni din gestiunea Ministerului Sănătăţii – 66,5 mil. lei.

Totodată, valoarea livrărilor de mărfuri şi servicii scutite de TVA ale întreprinderilor de stat constituie 519,7 mil. lei, cele mai semnificative înregistrîndu-se la întreprinderile din gestiunea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – 236,1 mil. lei şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 72,3 mil. lei.

Referitor la societăţile pe acţiuni, enunţăm că, acestea au înregistrat, pentru 9 luni ale anului 2014, livrări de mărfuri şi servicii scutite de TVA în sumă de 1274,5 mil. lei, dintre care cele mai considerabile livrări scutite de TVA fiind înregistrate de societăţile pe acţiuni din gestiunea Ministerului Economiei – 1264,5 mil. lei.

În partea ce ţine de livrările la cota “0” a TVA, se enunţă că, valoarea acestora, pentru 9 luni ale anului 2014 constituie 2717,8 mil. lei, cuantumurile cele mai mari fiind înregistrate la întreprinderile de stat din gestiunea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 2440,4 mil. lei şi întreprinderile din gestiunea Ministerului Economiei – 196,1 mil. lei (în special Î.S. “Fabrica de Sticlă din Chişinău” – 190,7 mil. lei).

În aceeaşi perioadă a anului curent, societăţile pe acţiuni au beneficiat de livrări la cota “0” a TVA în sumă totală de 1880,2 mil. lei, dintre care cele mai semnificative fiind înregistrate de societăţile pe acţiuni din gestiunea Ministerului Economiei – 1748,5 mil. lei şi societăţile din gestiunea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – 108,3 mil. lei.

Pe lîngă acestea, conform prevederilor art.180 al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, la situaţia din 30 septembrie 2014, agenţii economici aveau înregistrate prolongări şi îngheţări a achitării plăţilor la bugetul public naţional.

Astfel, întru ameliorarea situaţiei economico-financiare, la 5 întreprinderi de stat şi 4 societăţi pe acţiuni a fost modificat termenul de stingere a obligaţiei fiscale, prin amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale în baza contractelor încheiate între organele fiscale şi contribuabili, şi aprobarea acestora de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Valoarea contractelor de eşalonare a stingerii obligaţiunilor fiscale a întreprinderilor de stat a constituit 2479,2 mil. lei, dintre care valoarea de 1745,7 mii lei urmează a fi achitată pînă la finele anului 2014, iar 733,5 mii lei - în anul 2015.

Din numărul total al întreprinderilor de stat, cu Î.S. “Cantina Cancelariei de Stat” a fost reziliat contractul în valoare de 107,6 mii lei, iar Î.S. “Protecţia Solurilor şi Îmbunătăţirii Funciare” a achitat integral suma de 249,9 mii lei.

De asemenea, Î.S. “Staţiunea tehnologică pentru Irigare Cahul”, din valoarea de 270,0 mii lei ce urmează a fi achitată pe parcursul anului 2014, a achitat 202,5 mii lei, pînă la finele anului 2014 urmînd a fi achitată suma de 67,5 mii lei, iar Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” pentru perioada anului 2014 a achitat 730,0 mii lei, pînă la finele anului 2014 urmînd a fi achitată suma de 150,0 mil. lei şi în anul 2015 - 733,5 mii lei. Totodată, la 4 septembrie 2014, Î.S. “Complexul “Casa Presei” a încheiat contract de eşalonare a stingerii obligaţiei fiscale, valoarea căruia constituie 238,2 mii lei, cuantum ce urmează a fi achitat pînă la finele anului curent.

Cu referire la contractele de eşalonare a stingerii obligaţiunilor fiscale încheiate de societăţile pe acţiuni, se enunţă că, valoarea acestora constituie 713,18 mii lei, sumă ce urmează a fi achitată pînă la finele anului 2014.

Astfel, la situaţia din 30 septembrie 2014, S.A. “Hotelul Chişinău” şi S.A. “Drumuri Cimişlia” aveau achitate integral cuantumurile de 23,78 mii lei şi respectiv 72,5 mii lei, iar S.A. “Moldova-Film” şi S.A. “Drumuri Ialoveni” aveau efectuate achitări în mărime de 80,92 mii lei şi respectiv – 472,8 mii lei, pînă la finele anului gestionar urmînd a fi achitate sumele de 34,68 mii lei şi respectiv 28,5 mii lei.

V. Circulaţia proprietăţii statului

În conformitate cu prevederile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 4 mai 2007 şi Hotărîrii Guvernului nr.945 din 20 august 2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 4 mai 2007, în perioada 1 iulie 2014 – 30 septembrie 2014 au fost efectuate tranzacţii cu acţiunile statului.

Astfel, la licitaţiile cu strigare la Bursa de Valori au fost vîndute valori mobiliare - proprietate publică a unei societăţi pe acţiuni cu cotă majoritară de stat S.A. “Apromaş” la preţul de 1,99 mil. lei şi la 4 societăţi pe acţiuni cu cotă mai mică de 50% (S.A. “Cereale Cahul”, S.A. “Fabindlapte”, S.A. “Sudor” şi S.A. “Carmez”) la preţul total de 2,2 mil. lei.

Totodată, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30 iulie 2008, în perioada 1 iulie 2014 – 30 septembrie 2014, au fost comercializate 3 întreprinderi de stat: Î.S. “Centrul de reproducerea a păsărilor Brînzenii Noi” la valoarea de 3,2 mil. lei, Î.S. “Centrul de instruire şi producţie” – 9,1 mil. lei şi Î.S. “Servicii transport auto” – 0,6 mil. lei şi o societate comercială: S.A “Eliri” la preţul de 8,1 mil. lei.

Pe lîngă acestea, se menţionează că, la data de 3 iulie 2014, a fost adoptată Legea nr.114 cu privire la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, astfel, conform art.6 al Legii menţionate, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală - AGEPI este o instituţie publică aflată în subordinea Guvernului Republici Moldova.

Suplimentar, în perioada iulie - septembrie a anului 2014, conform planului de activitate, Inspecţia Financiară a efectuat inspectări financiare complexe şi tematice a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni, în cadrul cărora au fost depistate unele neajunsuri şi încălcări ale legislaţiei în vigoare din domeniul financiar-contabil.

De asemenea, în trimestrul III al anului 2014, Curtea de Conturi a efectuat evaluarea administrării fondurilor financiare şi patrimoniale ale întreprinderii Î.S. “Fiscservinform”, informaţia aferentă fiind expusă în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.45 din 24 iulie 2014 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii privind utilizarea mijloacelor publice şi gestionarea patrimoniului public de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi unele inspectorate fiscale de stat teritoriale pe anul 2013”.

VI. CONCLUZII

În urma efectuării monitoringului financiar al activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni în vederea consolidării disciplinei financiare şi sporire a eficienţei utilizării patrimoniului public, s-a constatat că, potrivit bazei comparabile, per ansamblu, valoarea veniturilor din vînzări ale întreprinderilor de stat, înregistrate în 9 luni ale anului 2014, s-a majorat cu 582,4 mil. lei faţă de 9 luni ale anului 2013, inclusiv în trimestrul III al anului curent, veniturile din vînzări s-au majorat cu 256,2 mil. lei faţă de trimestrul III al anului 2013.

Deopotrivă, societăţile pe acţiuni, potrivit bazei comparabile, înregistrează în 9 luni ale anului gestionar o diminuare a veniturilor din vînzări cu 395,8 mil. lei, inclusiv în trimestrul III a anului 2014 veniturile din vînzări ale societăţilor pe acţiuni s-au diminuat cu 75,4 mil. lei comparativ cu trimestrul III, 2013.

Totodată, 62 întreprinderi de stat şi 14 societăţi pe acţiuni din totalul entităţilor economice monitorizate, au înregistrat, în 9 luni ale anului curent, diminuări ale veniturilor din vînzări în mărime de 344,1 mil. lei şi, respectiv, 788,0 mil. lei, ceea ce atrage micşorarea taxei pe valoarea adăugată încasată în bugetul de stat şi prezintă un risc fiscal pentru bugetul public naţional.

Cu referire la costurile şi cheltuielile suportate de entităţi în 9 luni ale anului 2014 se enunţă că, potrivit bazei comparabile, întreprinderile de stat au înregistrat cu 532,3 mil. lei mai multe costuri şi cheltuieli faţă de 9 luni ale anului precedent, inclusiv pe trimestrul III al anului 2014 au fost suportate de către întreprinderile de stat cu 306,3 mil. lei mai multe costuri şi cheltuieli faţă de trimestrul III, 2013.

În acelaşi timp, cuantumul costurilor şi cheltuielilor societăţilor pe acţiuni în 9 luni ale anului 2014 s-a majorat, în conformitate cu baza comparabilă, cu 309,8 mil. lei faţă de 9 luni ale anului precedent, inclusiv în trimestrul III al anului 2014 a fost înregistrată o majorare a cheltuielilor suportate de către societăţile pe acţiuni cu 186,1 mil. lei faţă de trimestrul III, 2013.

Adiţional, valoarea stocurilor de mărfuri şi materiale înregistrate de către întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni, la situaţia din 30 septembrie 2014 s-a diminuat cu 31,8 mil. lei şi, respectiv, cu 5,6 mil. lei faţă de situaţia din 1 iulie 2014.

Pe lîngă acestea, la situaţia din 30 septembrie 2014, întreprinderile de stat aveau înregistrate datorii faţă de bugetul public naţional în sumă de 141,2 mil. lei, iar societăţile pe acţiuni – 42,4 mil. lei. În acelaşi timp, în 9 luni ale anului curent, întreprinderile de stat au efectuat achitări în bugetul public naţional în mărime de 837,5 mil. lei, iar societăţile pe acţiuni – 945,6 mil. lei.

Urmare a monitorizărilor financiare efectuate, au fost înaintate către fondatorii/acţionarii ce reprezintă statul în cadrul entităţilor economice analizate, note analitice privind activitatea economico-financiară a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni. Rezultatele monitorizărilor efectuate vor servi ulterior drept temei de luare a deciziilor cu privire la potenţialele achiziţii de bunuri şi servicii, extinderii spectrului de servicii prestate în vederea eficientizării activităţii, deciziilor privind gestiunea patrimoniului de stat în entităţile vizate, dar şi în procesul de organizare şi desfăşurare a procesului deetatizării bunurilor proprietăţii publice.

VII. SISTEMUL DE CONTROL FINANCIAR PUBLIC INTERN

Pe parcursul anului 2014 priorităţile şi obiectivele de bază în domeniul controlului financiar public intern (în continuare CFPI) au fost direcţionate spre elaborarea cadrului normativ secundar pentru aplicarea Legii privind controlul financiar public intern şi Programului de dezvoltare a CFPI, precum şi consolidarea capacităţilor auditorilor interni şi managerilor entităţilor publice prin instruire şi suport la locul de muncă.

Este necesar de menţionat că activităţile în domeniul CFPI au fost susţinute prin intermediul Acordului de colaborare dintre Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Olandei.

Astfel, a fost elaborat proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului – cadru de organizare şi funcţionare a subdiviziunii economie şi finanţe, scopul căruia constă în sporirea rolului subdiviziunilor economie şi finanţe în sistemul de management al finanţelor publice în domeniul atribuţiilor de bază şi control managerial, prin oferirea unui model de organizare şi funcţionare armonizată a acestora.

Totodată, a fost elaborat şi aprobat un nou Cod etic al auditorului intern şi Regulamentul-model de funcţionare a unităţii de audit intern, au fost efectuate modificări şi completări la Regulamentul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public şi Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare , precum şi a fost elaborat şi aprobat Programul de dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni din sectorul public.

De asemenea, activităţile în domeniul CFPI s-au focusat spre fortificarea capacităţilor celor 61 unităţi de audit intern din sectorul public şi armonizării activităţii acestora cu Standardele naţionale de audit intern, şi anume:

- au fost realizate 2 misiuni mixte de audit intern cu scopul consolidării capacităţilor practice de realizare a activităţii de audit intern şi schimbului de experienţă. Misiunile pilot au avut loc în cadrul Ministerului Finanţelor, cu participarea a 6 subdiviziuni de audit intern din sectorul public, şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, cu participarea a 5 subdiviziuni de audit intern din sectorul public;

- a fost acordat suport la locul de muncă Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor întru dezvoltarea sistemului de management financiar şi control (în continuare MFC) prin instruire în organizarea implementării sistemului de MFC, autoevaluării mediului de control, descrierii proceselor, precum şi identificarea, evaluarea şi elaborarea registrului riscurilor;

- a fost organizată Conferinţa naţională destinată auditorilor interni cu genericul “Răspunderea conducerii pentru buna guvernare” (durata – 6 ore), în cadrul căreia au participat 113 auditori interni din sectorul public şi manageri ai entităţilor publice;

- au fost organizate în domeniul auditului intern 7 seminare de instruire (durata totală - 154 ore), la care au participat în total 204 auditori interni/personal implicat în activitatea de audit intern din sectorul public. Seminarele nominalizate s-au focusat pe realizarea misiunii de audit intern, cadrul normativ în domeniul auditului intern, auditul tehnologiilor informaţionale, auditul performanţei, precum şi alinierea CFPI la cerinţele Uniunii Europene. De asemenea, a fost organizat un seminar de mediatizare întru facilitarea creării unităţilor de audit intern în cadrul APL de nivelul II (durata - 3 ore), în cadrul căruia au participat 27 manageri din cadrul APL de nivelul II;

- au fost organizate în domeniul MFC 6 seminare (durata totală - 144 ore), la care au participat în total 148 manageri din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. Seminarele nominalizate s-au focusat pe sistemul de MFC în sectorul public, managementul riscurilor şi descrierea proceselor. De asemenea, au fost organizate 13 seminare de mediatizare în domeniul MFC (durata totală - 40 ore), la care au participat în total 298 manageri operaţionali din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale.

Este important de menţionat faptul că, rolul Ministerului Finanţelor este de a facilita introducerea CFPI, iar implementarea acestuia ţine de responsabilitatea conducătorilor din întregul sector public şi unităţilor de audit intern.

VIII. ACTIVITATEA INSPECŢIEI FINANCIARE

Inspecţia Financiară, în perioada anului 2014, a continuat reformarea şi perfecţionarea organizării şi desfăşurării activităţii de inspectare financiare.

Astfel, în conlucrare cu experţii SIGMA şi OECD, a fost elaborat Programul de Dezvoltare Strategică a Inspecţiei Financiare pentru anii 2014-2016, care a fost aprobat de către Ministrul Finanţelor prin Ordinul nr.34 din 14.03.2014 şi care urmează să ghideze procesul de dezvoltare strategică a activităţii de inspectare financiară.

În scopul perfecţionării organizării şi desfăşurării activităţii de inspectare, precum şi asigurării calităţii materialelor şi realizării rezultatelor inspectării Inspecţia Financiară a elaborat şi a aprobat prin Ordinul nr.27 din 14.11.2014 Normele metodologice privind efectuarea inspectării financiare, ţinîndu-se cont de cerinţele actuale privind implementarea noilor metode de organizare şi desfăşurare a inspectărilor pentru asigurarea eficienţei, precum şi optimizarea activităţii de inspectare în ansamblu.

Întru extinderea sferei de aplicare a activităţii de inspectare şi aducerea în concordanţă a cadrului normativ ce reglementează activitatea Inspecţiei, a fost operat un şir de completări şi modificări a cadrului legislativ în vigoare, precum şi au fost înaintate propuneri pentru includerea în proiectele noi de legi parvenite spre avizare.

Drept consecinţă, inspectările financiare au fost realizate mai calitativ concomitent cu dezvoltarea unei conlucrări sistematice cu organele de resort şi autorităţilor din teritoriu în scopul recuperării mijloacelor financiare gestionate cu încălcări ale cadrului legal, lichidării şi preveniri acestora.

Inspecţia financiară a acordat prioritate în verificarea disciplinei financiare la întreprinderile de stat, societăţile pe acţiuni în care statul deţine cotă-parte şi întreprinderile municipale, fiind calculate la bugetul de stat dividende/defalcări în sumă de 4,1 mil. lei.

În pofida faptului, că aria de inspectare s-a majorat, datorită schimbării tacticii: inspectări de scurtă durată, inspectări financiare tematice efectuate în baza analizei riscurilor s-a reuşit majorarea volumului de mijloace financiare verificat cu 3,8 mlrd. lei mai mult, comparativ cu anul 2013 - 29,8 mlrd. lei, fiind verificate 33,6 mlrd. lei, ceea ce constituie 75,7 la sută în raport cu partea de cheltuieli a bugetului public naţional.

Inspecţia, în perioada anului 2014, întru executarea Programului activităţii de inspectare financiară, însărcinărilor centralizate şi solicitărilor parvenite suplimentar, a efectuat 1736 inspectări financiare privind conformitatea cu legislaţia a operaţiunilor şi tranzacţiilor ce ţin de gestionarea resurselor bugetului public naţional şi patrimoniului public. Conform Programului de activitate aprobat au fost efectuate - 685 inspectări, iar 1051 inspectări neplanificate, dintre care 29 inspectări au fost efectuate conform indicaţiilor conducerii de vîrf a republicii, 63 - la indicaţia Ministerului Finanţelor, 404 - la solicitarea organelor de drept, 555 - în baza altor solicitări, petiţii şi rapoarte.

Ponderea inspectărilor efectuate în anul 2014 în afara programului de activitate

Din numărul total de inspectări efectuate (1736 inspectări financiare), 327 au constituit inspectări financiare totale şi 1409 inspectări financiare tematice.

La entităţile publice au fost efectuate 901 inspectări financiare, ceea ce constituie 52 la sută din numărul total de inspectări realizate.

Totodată, au fost efectuate 835 inspectări financiare la Întreprinderi de Stat, Întreprinderi Municipale, Societăţi pe Acţiuni şi alte entităţi cu cota-parte a statului, ceea ce constituie 48 la sută din numărul total de inspectări efectuate.

Odată cu operarea modificărilor în cadrul legal privind efectuarea inspectărilor în baza ordonanţelor organelor de drept numărul de solicitări, parvenite de la acestea, în perioada de referinţă s-a majorat considerabil (circa de 2,5 ori) faţă de anii precedenţi, fiind efectuate în anul 2014 - 404 inspectări, comparativ cu anul 2013 - 163 inspectări. În anul 2012 au fost efectuate 79 inspectări.

Inspectările financiare efectuate pe parcursul anului 2014 denotă nerespectarea de către conducătorii entităţilor supuse inspectării, a prevederilor legislaţiei şi actelor normative în vigoare, fiind depistate încălcări estimate în sume băneşti în mărime de 517,7 mil. lei.

La entităţile publice suma depistată a constituit 141,8 mil. lei, la societăţile comerciale în al căror capital social statul deţine o cotă-parte - 66,7 mil. lei, la entităţile private, în cadrul inspectărilor efectuate în baza ordonanţelor organelor de drept - 309,2 mil. lei.

Mijloacele financiare gestionate cu încălcări ale prevederilor cadrului normativ, depistate în urma inspectărilor au fost recuperate în mărime de 26,8 mil. lei sau cu 2,2 mil. lei mai mult decît în anul 2013.

Au fost calculate suplimentar sume la buget, care includ mijloacele financiare calculate la bugetul de stat în baza deciziilor de sancţionare privind perceperea venitului ilicit obţinut şi a amenzii, precum şi sumele dividendelor sau defalcărilor netransferate, în mărime de 23,3 mil. lei faţă de 15,8 mil. lei calculate în perioada anului 2013 sau cu 7,5 mil. lei mai mult.

Din sumele calculate suplimentar la buget, reducerea acordată, conform legislaţiei în vigoare, a amenzii aplicate a constituit în 2012 - 1,2 mil. lei, în 2013 - 3,1 mil. lei, iar în 2014 - 1,6 mil. lei.

În cadrul inspectărilor, din suma totală calculată în perioada de referinţă, au fost încasate 9,7 mil. lei, cu 4,1 mil. lei mai puţin comparativ cu perioada precedentă, care se presupune a fi încasată în baza prescripţiilor executorii înaintate conducătorilor entităţilor supuse inspectării.

Neîncasarea integrală se explică prin contestarea unor aspecte consemnate în materialele de inspectare, care la ora actuală se află în stadiu de examinare de către organele de drept.

Întru asigurarea întreprinderii tuturor măsurilor de realizare a rezultatelor inspectărilor efectuate, au fost remise pe adresa organelor de drept spre examinare şi întreprindere a acţiunilor de reparare a prejudiciului cauzat statului, identificarea persoanelor vinovate şi tragerea la răspundere în modul stabilit de legislaţie pe parcursul anului 2014, 519 materiale de inspectări, suma totală a încălcărilor depistate constituind 594,5 mil. lei.

În scopul conştientizării persoanelor cu funcţii de răspundere pentru gestionarea şi evidenţa conformă a finanţelor şi bunurilor publice, în perioada de referinţă pentru încălcările stabilite în urma inspectărilor financiare, au fost adoptate 1042 decizii de sancţionare în baza proceselor-verbale încheiate, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale în sumă de 1,1 mil. lei.

Concomitent, întru întreprinderea măsurilor de rigoare asupra rezultatelor materialelor inspectărilor efectuate, au fost expediate 475 prescripţii executorii şi sesizări inclusiv 158 - pe adresa entităţilor supuse inspectării, 7 - conducerii de vîrf a republicii, 44 - Ministerului Finanţelor, 102 - organelor ierarhic superioare, 36 - oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, 59 - preşedintelui raionului, 69 - altor entităţi.

IX. ACTIVITATEA AGENŢIEI ACHIZIŢII PUBLICE

Pe parcursul anului 2014 Agenţia a înregistrat şi perfectat un volum de 39183 documente intrate, faţă de 33949 documente intrate în perioada anului 2013, sau cu 5234 documente intrate mai multe decît în anul precedent.

Examinînd documente intrate şi corectitudinea desfăşurării procedurilor de achiziţii publice, Agenţia a întocmit şi a transmis pe adresa autorităţilor contractante 4119 scrisori, faţă de 4059 scrisori în perioada examinată a anului precedent.

Prin intermediul scrisorilor date a fost solicitată:

• revizuirea deciziei grupului de lucru – 146 scrisori,

• anularea procedurilor de achiziţii publice – 84 scrisori,

• prezentarea informaţiei suplimentare – 372 scrisori,

• s-a răspuns la diverse demersuri – 276 scrisori,

• s-a respins înregistrarea dărilor de seamă şi acordurilor adiţionale – 414 scrisori etc.

Anunţarea licitaţiilor deschise (publice) (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie)

Asigurînd transparenţa iniţierii şi desfăşurării licitaţiilor deschise (publice), Agenţia în această perioadă a publicat 2446 anunţuri de desfăşurare a licitaţiilor deschise (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), din care:

• 1232 anunţuri – pentru procurare de bunuri;

• 614 anunţuri – pentru procurare de lucrări şi

• 300 anunţuri - pentru procurare de servicii.

Avînd drept scop asigurarea desfăşurării eficiente a acestora şi întru asigurarea participării largi a operatorilor economici, Agenţia a publicat în perioada de raportare:

• 115 anunţuri de modificare a termenului de depunere a ofertelor,

• 22 anunţuri de modificare a obiectului de achiziţie/ relaţiilor de contact,

• 16 anunţuri de anulare a licitaţiilor (la iniţiativa autorităţilor contractante).

Potrivit obiectului de achiziţie cele mai multe licitaţii publice au fost iniţiate pentru procurarea de:

• produse alimentare (372 licitaţii),

• produse petroliere şi cărbune (187 licitaţii),

• medicamente şi reactive de laborator (74 licitaţii),

• echipamente medicale şi piese de schimb, produse parafarmaceutice (110 licitaţii),

• autovehicule, maşini de lucru (150 licitaţii) ,

• lucrări de construcţie, reparaţie şi reconstrucţie (914 licitaţii) şi alte bunuri şi servicii.

Corectitudinea desfăşurării licitaţiilor publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie) iniţiate de către autorităţile contractante

În urma iniţierii şi desfăşurării licitaţiilor deschise (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), au fost anulate în total 540 licitaţii, dintre care 321 au fost anulate de autorităţile contractante din motivul lipsei de concurenţă, insuficienţa surselor financiare vis a vis de valoarea ofertelor propuse, alte motive. Examinînd corectitudinea desfăşurării licitaţiilor deschise (publice) în baza dărilor de seamă sau, după caz, a întregului dosar de achiziţie, Agenţia a anulat 84 licitaţii. De asemenea, de către AC au fost anulate 135 proceduri din diverse motive aşa cum ar fi: întocmirea greşită a caietului de sarcini; necorespunderea tuturor ofertelor cerinţelor expuse în caietul de sarcini; tergiversarea examinării şi expirarea valabilităţii ofertelor depuse etc.

Examinarea şi înregistrarea contractelor de achiziţie încheiate în urma desfăşurării licitaţiilor deschise (publice) (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie)

În urma desfăşurării licitaţiilor publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), au fost încheiate de către autorităţile contractante 10 756 contracte de achiziţie în sumă totală de 4 713 465 727,91 lei.

În urma executării contractelor de achiziţie menţionate, de către autorităţile contractante au fost prezentate Agenţiei pentru examinare şi înregistrare acordurile adiţionale la contractele de bază:

• acorduri de majorare - în sumă de 332 196 985,70 lei (ceea ce reprezintă 7,05 % din valoarea contractelor iniţiale);

• acorduri de micşorare/reziliere – în sumă de 132 898 800,79 lei (ceea ce reprezintă 2,82 % din valoarea contractelor iniţiale).

În total în urma desfăşurării licitaţiilor publice (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), au fost încheiate de către autorităţile contractante 13772 acte juridice (contracte de achiziţie, inclusiv acorduri adiţionale) în sumă totală de 4 912 763 912,82 lei.

Anunţarea şi examinarea corectitudinii rezultatelor concursurilor prin metoda cererii ofertelor de preţuri cu publicare obligatorie (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie)

Asigurînd transparenţa iniţierii şi desfăşurării procedurilor prin metoda cererii ofertelor de preţuri (COP) (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie), Agenţia a publicat în perioada anului 2014 desfăşurarea a 8086 COP, din care:

• 3286 anunţuri – pentru procurare de bunuri,

• 4045 anunţuri – pentru procurare de lucrări,

• 755 anunţuri - pentru procurare de servicii.

Avînd drept scop asigurarea desfăşurării eficiente a acestora şi întru asigurarea participării largi a operatorilor economici, Agenţia a publicat în perioada de raportare:

• 93 anunţuri de modificare a termenului de depunere a ofertelor,

• 140 anunţuri de anulare a COP (la iniţiativa autorităţilor contractante).

Din numărul total de proceduri iniţiate şi desfăşurate prin metoda cererii ofertelor de preţuri (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie) cu publicare obligatorie a invitaţiilor de participare (în total 8086 COP), la 7024 de COP au fost prezentate dări de seamă spre înregistrare la Agenţie, în urma cărora au fost semnate 12067 contracte de achiziţie în valoare totală de 1 546 685 555,19 lei.

În urma executării contractelor de achiziţie menţionate, de către autorităţile contractante au fost prezentate Agenţiei pentru examinare şi înregistrare acorduri adiţionale la contractele de bază:

• acorduri de majorare - în sumă de 38 779 133,74 lei, ceea ce reprezintă 2,51% din valoarea contractelor iniţiale;

• acorduri de micşorare/reziliere - în sumă de 24 180 320,95 lei, ceea ce reprezintă 1,56% din valoarea contractelor iniţiale.

În total, în urma desfăşurării COP (desfăşurate prin metoda tradiţională pe hîrtie) cu publicare obligatorie a invitaţiilor de participare, au fost încheiate de către autorităţile contractante 14313 acte juridice (contracte de achiziţie, inclusiv acorduri adiţionale) în sumă totală de 1 561 284 367,98 lei.

Totodată, din numărul total al procedurilor anunţate, 425 COP desfăşurate în format de hîrtie au fost anulate de către autorităţile contractante din diverse motive (preţ majorat, depăşirea pragului stabilit de lege etc.), iar 940 COP au fost anulate din cauza lipsei de concurenţă sau nu s-a prezentat nici o ofertă.

Examinarea rezultatelor procedurii cererii ofertelor de preţuri fără publicare obligatorie

Din numărul total de proceduri desfăşurate prin metoda cererii ofertelor de preţuri fără publicare în Buletinul Achiziţiilor Publice la 2503 de proceduri au fost prezentate dări de seamă spre înregistrare la Agenţie, în urma cărora au fost semnate 2775 contracte de achiziţie în valoare totală de 220 789 967,94 lei.

În urma executării contractelor de achiziţie menţionate, de către autorităţile contractante au fost prezentate Agenţiei pentru examinare şi înregistrare acorduri adiţionale la contractele de bază:

• acorduri de majorare - în sumă de 1 015 049,05 lei, ceea ce reprezintă 0,46% din valoarea contractelor iniţiale;

• acorduri de micşorare/reziliere - în sumă de 1 267 931,35 lei, ceea ce reprezintă 0,57% din valoarea contractelor iniţiale.

În total în urma desfăşurării COP fără publicare în Buletinul Achiziţiilor Publice, au fost încheiate de către autorităţile contractante 2938 acte juridice (contracte de achiziţie, inclusiv acorduri adiţionale) în sumă totală de 220 537 085,64 lei.

Totodată, 52 proceduri au fost respinse de către autorităţile contractante din motivul neacumulării numărului necesar de oferte, preţului majorat sau altor abateri de procedură.

Examinarea corectitudinii desfăşurării procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă

Agenţia a examinat corectitudinea desfăşurării procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă de către autorităţile contractante, în urma cărora au fost încheiate şi înregistrate 1334 acte juridice de achiziţie, în sumă totală de 379 774 253,83 lei, ceea ce constituie 3,5% din volumul total de achiziţii.

În urma examinării corectitudinii contractării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor dintr-o singură sursă, 38 contracte au fost restituite din motivul încadrării incorecte a acestora prevederilor legislaţiei cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice.

Concomitent, au fost înregistrate 44 contracte (o singură sursă) în sumă de 708 912 310,00 lei pentru procurarea serviciilor educaţionale pentru realizarea planului de pregatire a cadrelor de specialitate (alocaţii directe din bugetul de stat), care au fost achiziţionate de către Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii şi Academia de Ştiinţe a Moldovei şi care nu au fost incluse în suma totală a achiziţiilor publice.

Examinarea şi înregistrarea rezultatelor procedurilor de achiziţii publice prin acord-cadru

În perioada anului 2014 de către autorităţile contractante au fost anunţate 24 proceduri de acord-cadru, în urma cărora au fost înregistrate 79 contracte subsecvente în sumă totală de 7 685 259,88 lei.

Examinarea şi înregistrarea rezultatelor procedurilor de achiziţii publice desfăşurate prin intermediul sistemului informaţional automatizat registrul de stat al achiziţiilor publice

În perioada anului 2014 de către cele 148 autorităţi contractante, participante la pilotarea sistemului, au fost iniţiate şi desfăşurate prin intermediul SIA RSAP 2704 proceduri de achiziţii publice, în urma cărora au încheiate 3809 contracte de achiziţii în sumă de 3 757 370 183,37 lei, ceea ce constituie 34,66% din volumul total de achiziţii publice.

Totalizarea rezultatelor anului 2014 şi analiza comparativă cu anul precedent

Analizînd informaţia privind volumul total al contractelor încheiate în urma tuturor procedurilor de achiziţie publică, se atestă că, în perioada anului 2014 de către autorităţile contractante au fost realizate proceduri de achiziţii publice în valoare totală de 10 839 415 063,52 lei, cu 3 363 432 553,28 lei mai mult decît în perioada anului 2013, ceea ce reprezintă o creştere de 44,99 la sută.

În acelaşi timp, în perioada anului 2014 în urma procedurilor de achiziţii publice de către autorităţile contractante au fost încheiate 36245 acte juridice (contracte şi acorduri adiţionale), cu 1789 mai multe decît în perioada anului 2013, ceea ce reprezintă o creştere de 5,19 la sută.

Analizînd informaţia privind repartizarea achiziţiilor publice după tipul obiectului de achiziţie (bunuri/lucrări/servicii) realizate de autorităţile contractante în perioada anului 2014, se observă că au fost procurate:

• bunuri în valoare totală de 3 370 486 656,42 lei, ceea ce reprezintă 31,09% din volumul total de achiziţii,

• lucrări în valoare totală de 5 954 391 474,88 lei, ceea ce constituie 54,93% din volumul total de achiziţii,

• servicii în valoare totală de 1 514 536 932,22 lei, ceea ce constituie 13,97% din volumul total de achiziţii publice.

Instruirea şi acordarea ajutorului metodologic

Potrivit planului intern aprobat, a fost asigurată iniţierea şi desfăşurarea a 32 seminare de instruire, în urma cărora au fost instruite 1655 persoane.

Examinarea contestaţiilor

În această perioadă, în cadrul procedurilor de achiziţie publică, din partea operatorilor economici au parvenit un număr de 1096 contestaţii.

Subiectul contestaţiilor depuse a constituit:

• rezultatele procedurilor de achiziţii publice – 825 contestaţii sau 75,27% din numărul total de contestaţii,

• desfăşurarea procedurii de achiziţie – 36 contestaţii sau 3,28% din numărul total de contestaţii,

• conţinutul invitaţiei de participare sau a documentelor de licitaţie – 235 contestaţii sau 21,44% din numărul total de contestaţii.

Examinînd obiecţiile expuse în contestaţiile operatorilor economici s-au obţinut următoarele rezultate:

• 542 pretenţii au fost respinse, constatîndu-se că deciziile grupului de lucru sînt conform legislaţiei cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice (sau 49,45% din numărul total de contestaţii depuse),

• 41 pretenţii au fost satisfăcute, cu operarea modificărilor corespunzătoare în documentele de licitaţie, prelungirea termenelor de depunere a ofertelor, desemnarea contestatorilor drept cîştigători ai procedurilor de achiziţie,

• 44 contestaţii au fost satisfăcute parţial,

• 174 licitaţii au fost anulate,

• 46 licitaţii au fost parţial anulate,

• 112 proceduri de achiziţie prin cererea ofertelor de preţuri total anulate,

• 47 contestaţii au fost retrase de către operatorii economici etc.

Totodată, se constată că, în perioada analizată a anului 2014 au fost soluţionate un număr mai mare de contestaţii şi anume 1062, sau 96,90%, faţă de 92,96% în aceeaşi perioadă a anului precedent.