BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Ordine

Ordin nr.21 din 02.02.2017 despre aprobarea formularului Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor şi a Instrucţiunii de completare a ei

Tipul documentului
Ordine
Data adoptării
02.02.2017

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

despre  aprobarea  formularului  Dării de  seamă  privind  plata

pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor

şi a Instrucţiunii de completare a ei

nr. 21  din  02.02.2017

 (în vigoare 24.02.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 60-66 art. 313 din 24.02.2017

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1192 din 17 februarie 2017

ministru____________ Vladimir Cebotari

Întru executarea prevederilor articolului 14 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.54-55, art.378), cu modificările şi completările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă:

1) Formularul Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor, conform anexei nr.1 la prezentul ordin;

2) Instrucţiunea de completare a Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor, conform anexei nr.2 la prezentul ordin.

11. Prevederile prezentului ordin se aplică pentru perioadele de raportare ale anului 2017, inclusiv pentru dările de seamă corectate prezentate pentru perioadele de raportare ale anului 2017.

[Pct.11 introdus prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.32 din 29.01.2018, în vigoare 09.02.2018]

2. A asigura publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Ordinul Ministerului Finanţelor

nr.21 din 2 februarie 2017

Anexa nr.2

la Ordinul Ministerului Finanţelor

nr.21 din 2 februarie 2017

INSTRUCŢIUNEA DE COMPLETARE

a Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi,

 deversări şi depozitarea deşeurilor

DISPOZIŢII GENERALE

1. Instrucţiunea de completare a Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor stabileşte modul de completare a Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor.

2. Dacă în luna expirată subiecţii impunerii nu au avut operaţiuni pasibile taxării conform art.6 alin.(1), art.9 alin.(1) şi art.10 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, pentru perioada fiscală respectivă nu se prezintă Darea de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor.

3. Dacă în luna expirată au avut loc careva operaţiuni pasibile taxării conform art.6 alin.(1), art.9 alin.(1) şi art.10 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, pentru perioada fiscală de raportare se prezintă darea de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor cu reflectarea indicatorilor aferenţi obiectelor impozabile corespunzătoare.

MODUL DE COMPLETARE A DĂRII DE SEAMĂ PRIVIND PLATA PENTRU

EMISIILE DE POLUANŢI, DEVERSĂRI ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR

4. În Darea de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor se indică perioada fiscală, denumirea subiectului, adresa juridică a lui şi codul fiscal. Perioada fiscală pentru care se prezintă darea de seamă se indică în formatul: P/LL/AAAA, unde:

P – codul periodicităţii de prezentare a dării de seamă, se indică L (lunar);

LL – numărul lunii, se indică valorile de la 1 la 12;

AAAA – se indică anul.

5. Darea de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi, deversări şi depozitarea deşeurilor conţine 11 coloane, în care se înscrie următoarea informaţie:

1) în coloana 1 în funcţie de obiectul impozabil pentru care se depune darea de seama, se indică denumirea poluanţilor şi tipurile deşeurilor ce se depozitează;

2) în coloana 2 în funcţie de activitatea economică generatoare de poluanţi se indică normativul stabilit respectiv pentru emisiile, deversările şi depozitarea deşeurilor (Normativul de emisie a poluanţilor stabilit pentru un an – în baza Autorizaţiei pentru emisia poluanţilor în aerul atmosferic (art.1 Emisiile de poluanţi de la sursele staţionare); volumul apelor evacuate în sistemul de canalizare (art.3 Deversările poluanţilor în sistemele de canalizare); volumul de deşeuri format (art.4 Depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate).

a) Normativele de emisie a poluanţilor de sursele staţionare sunt stabilite în “Autorizaţiile pentru emisia poluanţilor în atmosferă”, eliberate de Inspectoratul Ecologic de Stat.

Normativele de plată pentru emisia poluanţilor de către sursele staţionare pentru regiunea respectivă (conform anexei nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998) se determină ca produsul coeficientului salariului minimal pentru regiunea dată la suma salariului minimal.

b) Normativele pentru deversările de poluanţi se prezintă în anexele nr.5 şi nr.6 la Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 şi Anexa nr.1 la Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.950 din 25.11.2013.

c) Normativele pentru depozitarea deşeurilor de producţie se prezintă în anexa nr.7 la Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998. Normativele depozitării deşeurilor se elaborează de către ministere, departamente în comun cu Ministerul Mediului.

3) în coloana 3 se indică masa reală exprimată în tone a emisiilor, deversărilor de poluanţi sau a deşeurilor depozitate în perioada fiscală de raportare.

Masa reală de poluanţi se determină:

- pentru poluanţii emişi de surse staţionare – masa reală de emiși în perioada pentru care se raportează;

- pentru deversările de poluanţi - ca produsul dintre volumul normativ (respectiv real) de ape uzate şi concentraţiile normative (reale) în perioada respectivă de timp.

Мn(r) = Vn(r) x Cn(r) x 10-6,         (1)

Vn(r) = Qn(r) x T,         (2),

unde:

Mn(r) – masa normativă (reală) de poluanţi, tone

Vn(r) – volumul normativ (real) de ape uzate, ml

Cn(r) – concentraţia normativă (reală) de poluanţi în apele uzate mg/l (g/ ml)

Qn(r) – debitele de ape uzate normative şi reale, ml/h

T – perioada de calcul, h.

Volumele de ape uzate pot fi apreciate şi după alte metode cunoscute (volumetric, prin evidenţa iniţială după formele statistice nr.11, 12 şi altele).

- pentru deşeurile depozitate - masa în tone a deşeurilor formate în perioada pentru care se raportează.

4) în coloana 4 se indică mărimea convenţională a masei exprimată în tone a emisiilor, deversărilor de poluanţi sau a deşeurilor depozitate.

Masa convenţională de poluanţi se determină:

- pentru poluanţii emişi de surse staţionare – ca produsul dintre masa reală a poluanţilor emişi în perioada de raportare şi coeficientul de agresivitate pentru poluant (care se determină conform tabelei la Anexa nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului);

- pentru deversările de poluanţi - ca produsul dintre masa reală a poluantului (i) în tone indicat în coloana 3 a dării de seamă şi coeficientul de agresivitate pentru poluantul (i) deversat cu apele reziduale, utilizat pentru recalcularea masei reale, în tone convenţionale conform tabelului din anexa nr.5 la Legea privind plata pentru poluarea mediului;

- pentru deşeurile depozitate – se reflectă indicatorul indicat în coloana 3.

5) în coloana 5 în funcţie de activitatea economică generatoare de poluanţi se indică în lei mărimea plăţii pentru o tonă convenţională de emisii, deversări sau deşeuri depozitate, ce se încadrează în limitele normativelor, după cum urmează:

- pentru poluanţii emişi de surse staţionare - normativele specificate în Anexa nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului;

- pentru deversările de poluanţi - normativele specificate în Anexa nr.5 din Legea privind plata pentru poluarea mediului;

- pentru deşeurile depozitate - normativele specificate în Anexa nr.7 din Legea privind plata pentru poluarea mediului;

6) în coloana 6 în funcţie de activitatea economică generatoare de poluanţi se indică în lei mărimea plăţii emisiile, deversările poluanţilor sau depozitarea deşeurilor după cum urmează:

a) Plata pentru emisia poluanţilor în aer atmosferic în limitele normativelor stabilite se determină ca produsul dintre normativul plăţii la cantitatea reală, în tone convenţionale, a poluanţilor emişi.

Cuantumul de plată se determină după formula:

 Рi = N x Ai x Fri, lei,

în care:

Pi – cuantumul de plată al poluantului i determinat, în lei;

N – normativul plăţii poluantului conform localităţii (regiunii), lei (Anexa nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998);

Ai – coeficientul de agresivitate pentru poluantul -i - determinat (conform tabelului la anexa nr.2 din Legea privind plata pentru poluarea mediului);

Fri – cantitatea de facto a poluantului -i – determinat, în tone;

Fri = Ci x T x 10-6, în tone,

în care:

Ci – concentraţia poluantului -i- determinat, g/s;

T – perioada de timp a poluării, în secunde (s).

b) Plata pentru deversările poluanţilor în limitele normativelor stabilite se determină ca produsul între normativul plăţii şi masa reală a poluanţilor, în tone convenţionale:

P = N x [(Mr(1) x A(1)) + (Mr(2) x A(2)) + ..+(Mr(i) x A(i))]         (3),

unde:

P – valoarea totală a plăţii pentru poluare, lei;

N – normativul regional de plată pentru deversarea poluanţilor pentru 1 t convenţională, lei;

A(i) – coeficient de agresivitate pentru poluantul (i) deversat cu apele reziduale, utilizat pentru recalcularea masei reale, în tone convenţionale (conform tabelului din anexa nr.5 la Legea privind plata pentru poluarea mediului şi Anexa nr.1 la Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013).

Mr(i) – masa reală a poluantului (i), tone.

c) Plata pentru deversările poluanţilor în rezervoare receptoare şi la cîmpurile de filtraţie se determină ca produsul între normativul plăţii (0,06 salariu minim) şi volumul deversărilor şi astfel

Р = N x V, lei         (4)

d) Plata pentru evacuările de poluanţi în colectoarele de dejecţii animaliere, se determină ca produsul dintre normativul plăţii conform Anexei nr.6 la Legea privind plata pentru poluarea mediului şi volumul de ape uzate evacuate în m.c. (formula nr.4).

În lipsa controlului de laborator în cazurile evacuării accidentale din diferite tipuri de acumulatoare de dejecţii animaliere se calculează prejudiciul cauzat mediului înconjurător şi concentraţiile pe poluanţi se stabilesc conform tabelului nr.1

Concentraţiile de poluanţi sînt reflectate pentru condiţiile de decantare a apelor uzate în acumulările de dejecţii.

e) Plata pentru deversările de apă din bazinele piscicole şi pentru scurgeri din averse de pe teritoriul întreprinderilor (organizate sau neorganizate), se percepe numai în cazul depăşirii normativelor stabilite ale masei poluanţilor în apele reziduale şi se determină ca produs între normativul plăţii multiplicat de 5 ori şi mărimea depăşirii masei reale, în tone convenţionale, a poluanţilor asupra celei normative:

Р = 5 x N x (Mr – Mn) x Ai, lei         (5)

Volumul apelor meteorice colectate de pe teritoriul întreprinderilor se va determina după formula:

V = 10 x h x Y x F,         (6)

Masa normativă şi masa reală se determină după formula:

Мn(r) = Vn(r) x Cn(r) x 10-6         (7)

Volumul normativ şi volumul real de ape uzate in ml. se va determina după formula:

Vn(r) = Qn(r) x T, (2)         (8)

unde:

h – stratul depunerilor atmosferice în mm (pentru perioada caldă sau rece) pentru perioada examinată. Se va utiliza informaţia Serviciului “Hidrometeo”, datele statistice. Pentru perioada de raportare a anului se va folosi cantitatea apelor nivale sau resursele de apă conţinute în stratul de zăpadă la începutul perioadei de topire.

Y – coeficient de scurgere a apelor pluvio-nivale în funcţie de caracterul suprafeţei terestre de formare a scurgerilor. Coeficientul scurgerilor nivale are valoarea de circa 0,5÷0,7. Pentru apele de ploaie coeficientul de scurgere se va determina ca valoarea medie ponderată pentru întreaga suprafaţă de colectare a apelor averse din considerentele valorilor medii pentru terenurile caracteristice:

terenuri asfaltate – 0,8-0,95;

terenuri acoperite cu pietriş – 0,3;

terenuri nepavate – 0,2;

terenuri înverzite – 0,1.

F – suprafaţa de calcul a scurgerilor, ha.

Mn(r) – masa normativă (reală) de poluanţi, tone

Vn(r) – volumul normativ (real) de ape uzate, ml

Cn(r) – concentraţia normativă (reală) de poluanţi în apele uzate mg/l (g/ ml)

Qn(r) – debitele de ape uzate normative şi reale, ml/h

T – perioada de calcul, h.

Coeficienţii de agresivitate pentru ingredienţii respectivi constituie:

AMS = 0.33;

App = 20

În cazurile lipsei controlului de laborator şi a normelor DLA pentru deversarea apelor meteorice, valorile concentraţiilor poluanţilor pentru calculul plăţii se stabilesc la nivelul celor maximal posibile potrivit investigaţiilor respective de ramură:

- materii în suspensie - 500-2000 g/ml

- produse petroliere - 30+70 g/ml

Volumele de ape uzate pot fi apreciate şi după alte metode cunoscute (volumetric, prin evidenţa iniţială după formele statistice nr.11, 12 şi altele).

Debitele de calcul al apelor de ploaie recepţionate la colectoarele canalizaţiei pluvio-nivale se determină conform normelor de construcţie şi proiectare SNiP 2.04.03.85 (Строительные нормы и правила «Канализация. Наружные сети и сооружения») (p2.11-2.43).

Valoarea debitelor apelor nivale, deviază la amplitudine mare, reieşind din diversitatea condiţiilor de topire a zăpezii în decursul zilelor, şi neuniformitătii învelişului de zăpadă în teritoriile cu construcţii. Determinarea acestor valori se va efectua după formulele de calcul prezentate în “Recomandările provizorii privind proiectarea construcţiilor de epurare a apelor de suprafaţă de la întreprinderile industriale” VNII VODGEO, M.1983.

f) Plata pentru evacuările de apă din bazinele piscicole

La calcularea plăţii pentru evacuările de apă din bazinele piscicole se utilizează formula (5).

Volumul apelor evacuate se determină conform regimului de exploatare stabilit în paşaportul tehnic al acumulării pentru anii cu probabilitatea de 75%.

Mărimea plăţii se va calcula pentru deversările următorilor poluanţi – materii în suspensie, CBO, azot amoniacal, fosfaţi, caliu.

g) Plata pentru depozitarea deşeurilor pe teritoriul întreprinderilor şi în amplasamente autorizate în cantităţi ce se încadrează în normativele stabilite se determină ca produsul între normativul plăţii indicat în coloana 5 şi masa, în tone, a deşeurilor.

7) În coloana 7 în funcţie de activitatea economică generatoare de poluanţi se indică masa reală exprimată în tone a emisiilor, deversărilor sau deşeurilor depozitate care depăşesc limita normativelor stabilite.

8) în coloana 8 se indică mărimea convenţională a masei exprimată în tone a emisiilor, deversărilor de poluanţi sau a deşeurilor depozitate ce depăşesc limita normativelor stabilite.

9) în coloana 9 se indică în lei separat pentru fiecare tip de activitate economică generatoare de poluanţi mărimea normativului plăţii pentru o tonă convenţională de emisii, deversări poluanţi sau deşeuri depozitate care depăşesc limita normativelor.

10) în coloana 10 se indică plata pentru emisiile, deversările sau deşeurile depozitate care în funcţie de activiatea economică generatoare de poluanţi care se determină conform modului stabilit mai jos:

a) Plata pentru emisia poluanţilor din surse staţionare cu depăşirea normativelor stabilite se determină ca sumă a produsului dintre normativul plăţii şi normativul ELA de poluanţi, în tone convenţionale, şi a produsului dintre normativul plăţii înmulţit la 5 şi cantitatea reală, în tone convenţionale, ce depăşeşte normativele stabilite, a poluanţilor emişi.

Cuantumul de plată se determină după formula:

Pi = N x Ai x [Fn + (Fr – Fn) x 5], lei,

în care:

Fn – cantitatea normativă a poluantului determinat, în tone;

Fn = Cn x T x 10-6, în tone;

Cn – concentraţia normativă a poluantului determinat, g/s;

T – perioada de timp a poluării, în secunde (s);

Fr – cantitatea de facto a poluantului determinat, în tone.

b) plata pentru emisia accidentală (în jerbă) a poluanţilor ai surselor staţionare se determină ca suma produsului dintre normativul plăţii şi normativul emisiilor limitat admisibile (ELA) de poluanţi, în tone convenţionale şi produsului dintre normativul plăţii înmulţit la 50 şi mărimea depăşirii emisiilor reale faţă de normativ în tone convenţionale.

Cuantumul de plată se determină după formula:

Pi = N x Ai x [Fni + (Fri – Fni) x 50], lei.

în care

Pi – cuantumul de plată a poluantului -i- , în lei;

N – normativul plăţii pentru localitate (regiune) (conform Anexei nr.2 la Legea privind plata pentru poluarea mediului), lei;

Ai – coeficientul de agresivitate pentru poluantul i determinat (conform tabelei la Anexa nr.2 la Legea privind plata pentru poluarea mediului);

Fri – cantitatea de facto a poluantului i determinat, în tone;

Fni – cantitatea normativă a poluantului determinat, în tone;

50 – coeficientul de majorare a normativului plăţii.

Emisii accidentale (în jerbă) ale poluanţilor sînt:

- emisiile, care au condus la poluarea excepţională a aerului şi au fost înregistrate analitic sau vizual;

- emisiile de la sursele mobile ale poluanţilor pentru care concentraţiile maxime admisibile (CMA) nu sînt stabilite, ale produselor petroliere în cantitate de 5 tone şi mai mult;

Poluarea excepţională a aerului – situaţie în care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi în aerul atmosferic depăşeşte CMA:

a) de 20 – 29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;

b) de 30 – 49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;

c) de 50 ori şi mai mult;

d) nivelul de radiaţie în aer depăşeşte 0.2 Röentgen/oră.

Emisiile în lipsa documentaţiei normativelor ecologice la întreprindere (organizaţie) se consideră ca emisii accidentale (în jerbă) ale poluanţilor fără autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat.

c) Plata pentru deversările poluanţilor, care depăşesc normativele stabilite, se determină ca suma produsului dintre normativul plăţii şi masa normativă a poluanţilor şi a produsului dintre normativul plăţii, mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative în tone convenţionale şi coeficientul de multiplicitate a depăşirii reale a concentraţiei faţă de cea normativă.

P = N x Ai [Mn + (Mr – Mn) x К],         (9),

unde:

K = Cr /Cn         (10)

K – coeficient de multiplicitate, depăşirea concentraţiei reale a poluantului “i” asupra celei normative.

Pentru determinarea “K” se folosesc valorile medii ale concentraţiilor reale ale poluanţilor după rezultatele controlului de laborator din perioada dării de seamă. În cazul lipsei controlului de laborator, ca concentraţii reale se iau cele stabilite de normele şi regulile de construcţie “SNiP”, normele ramurale şi altele, ţinîndu-se cont de eficacitatea de funcţionare a instalaţiilor de epurare.

În cazurile cînd “Mr” ca valoare absolută este mai mică ca “Mn”, dar au fost depistate concentraţii sporite de poluanţi, ce au afectat calitatea resurselor de apă, la calcularea “Mn” se va folosi volumul real al apelor uzate evacuate şi concentraţiile normative de poluanţi.

În formula 9 este interpretat calculul simplificat numai pentru o substanţă poluantă. După caz, se va calcula plata pentru toţi indicii de poluare ce depăşesc normele stabilite.

d) Plata pentru depozitarea deşeurilor

Plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate în cantităţi ce depăşesc normativele stabilite se calculează în cuantum de 5 ori mai mare decît cel indicat în coloana 6.

11) în coloana 11 se indică totalul taxei calculate pe fiecare tip de activitate economică generatoare de poluanţi şi se reflectă suma indicatorilor reflectaţi respectiv în coloanele 6 şi 10.

12) în rîndul «TOTAL» se indică totalul plăţilor ce urmează a fi achitate la buget care se determină ca suma indicatorilor reflectaţi în coloana 11 pentru fiecare tip de activitate economică generatoare de poluanţi.