Ordin nr.21 din 11.11.2021 pentru punerea în aplicare a prevederilor articolului 14 litera e) din Legea nr.58/2012 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial

MINISTERUL CULTURII

O R D I N

pentru punerea în aplicare a prevederilor articolului 14 litera e) din

Legea nr.58/2012 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial

nr. 21  din  11.11.2021

 (în vigoare 04.02.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 34-38 art. 87 din 04.02.2022

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1676 din 10 decembrie 2021

Ministru ________ Sergiu LITVINENCO

În temeiul prevederilor art.14 lit.e) din Legea nr.58/2012 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.76-80, art.255), cu modificările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul privind clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial şi ţinerea Registrului naţional al patrimoniului cultural imaterial, conform anexei nr.1;

2) Regulamentul privind acordarea titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu, conform anexei nr.2.

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Ordinul ministrului culturii

nr.21 din 11.11.2021

REGULAMENT

privind clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial şi

ţinerea Registrului naţional al patrimoniului cultural imaterial

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial şi ţinerea Registrului naţional al patrimoniului cultural imaterial (în continuare – Regulament) stabileşte criteriile şi procedura de clasare a elementelor de patrimoniu cultural imaterial, modul de organizare, completare şi actualizare a Registrului naţional al patrimoniului cultural imaterial (în continuare – Registru naţional).

2. Registrul naţional reprezintă o listă obligatorie prin care se iau la evidenţă centralizată elementele de patrimoniu cultural imaterial, conform structurii prezentate în Anexa nr.1.

3. Registrul naţional este instituit şi ţinut de către Ministerul Culturii şi aprobat prin ordinul ministrului culturii.

4. Registrul naţional este completat şi actualizat de către Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (în continuare – Comisie).

5. Registrul naţional este elaborat în baza dosarelor de patrimoniu, completate de instituţiile de profil, cu participarea cercetătorilor, specialiştilor în domeniu, comunităţilor purtătoare de patrimoniu şi reprezentanţilor societăţii civile.

6. Registrul naţional conţine date de bază cu privire la elemente, este ţinut în formă electronică, în limba română şi în una dintre limbile de circulaţie internaţională.

7. Registrul naţional este publicat pe pagina oficială web a Ministerului Culturii şi este actualizat ori de câte ori este necesar.

II. STRUCTURA REGISTRULUI NAŢIONAL

8. Registrul naţional reprezintă o listă organizată după principiul tematic şi este constituit din capitole şi subcapitole, după cum urmează:

a) Capitolul I. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului, având limba şi semnificaţia cuvintelor ca vehicul principal al expresiei culturale;

b) Capitolul II. Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii muzicale;

c) Capitolul III. Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice tradiţionale;

d) Capitolul IV. Instrumente muzicale tradiţionale;

e) Capitolul V. Sărbători, obiceiuri şi ritualuri;

f) Capitolul VI. Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos;

g) Capitolul VII. Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională;

h) Capitolul VIII. Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile artistice tradiţionale;

i) Capitolul IX. Instituţii tradiţionale, înrudirea, formele de asociere.

9. Pentru toate elementele de patrimoniu cultural imaterial incluse în Registrul naţional se indică viabilitatea, după cum urmează:

a) elemente viabile în forme tradiţionale din comunităţi;

b) elemente aflate în pericol de dispariţie;

c) elemente ieşite din practica comunităţii.

III. PROCEDURA DE CLASARE A ELEMENTELOR DE PATRIMONIU

CULTURAL IMATERIAL ÎN REGISTRUL NAŢIONAL

10. Clasarea elementelor de                 

11.Procedura de clasare a elementelor este efectuată de către Comisie.

12. Criteriul de clasare este un standard calitativ în baza căruia se evaluează viabilitatea patrimoniului cultural imaterial.

13. Elementele de patrimoniu cultural imaterial sunt clasate în următoarele categorii:

a) elemente viabile în comunităţi şi reprezentative pentru identitatea acestora;

b) elemente cu valoare artistică şi etnografică practicate de puţini membri ai comunităţii, păstrate mai mult în memoria colectivă, aflate în pericol de dispariţie şi pasibile de dispariţie în cazul neprotejării;

c) elemente fără viabilitate în comunităţi, dar cu valoare istorică, ştiinţifică şi cu capacitatea de a completa diversitatea culturală a tradiţiei.

14. Schimbarea statutului viabilităţii elementului este indicată prin caracterele diferite ale textului, fără ca elementul să fie scos din compartimentul în care se află.

15. Statutul elementului de patrimoniu cultural imaterial este indicat sub forma caracterelor, după cum urmează:

a) Normal (regular), în cazul elementelor viabile;

b) Bold (îngroşat), în cazul elementelor pe cale de dispariţie;

c) Italic (înclinat), în cazul elementelor dispărute.

16. Clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial în Registrul naţional are loc în baza dosarului de clasare, aprobat de către Ministerul Culturii.

17. Dosarul de clasare conţine:

a) cererea;

b) dosarul de patrimoniu, conform anexei nr.2;

c) acordul privind nominalizarea elementului de patrimoniu cultural imaterial în Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, conform anexei nr.3.

18. Acordul prevăzut la pct.17 lit.c) este semnat de către purtătorii, creatorii, grupurile sau comunităţile purtătoare ale elementului pentru care se elaborează dosarul de clasare.

19. Dosarele de clasare se elaborează de către instituţiile cu competenţe şi atribuţii în domeniul patrimoniului cultural imaterial.

20. Comisia avizează dosarele de clasare şi le înaintează Ministerului Culturii spre aprobare.

21. Ordinul de clasare se emite în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului de clasare la Ministerul Culturii.

22. În termen de 10 zile de la emiterea ordinului, Ministerul Culturii actualizează Registrul naţional.

23. Instituţiile publice şi private, organizaţiile necomerciale din domeniul patrimoniului cultural imaterial şi comunităţile purtătoare de patrimoniu cultural imaterial pot înainta către Ministerul Culturii sau instituţiile publice de profil propuneri de elemente în vederea clasării acestora în Registrul naţional.

24. Comisia analizează propunerile de elemente în vederea clasării acestora în Registrul naţional în termen de 30 de zile din momentul transmiterii solicitării de către secretarul Comisiei.

25. În cazul în care Comisia are nevoie de mai mult timp pentru a examina propunerile, solicitantul este informat de către secretarul Comisiei până la expirarea termenului prevăzut la pct.24.

IV. PROCEDURA DE ELABORARE A DOSARELOR DE PATRIMONIU

26. Pentru fiecare element de patrimoniu cultural imaterial propus spre a fi înscris în Registrul naţional este elaborat un dosar de patrimoniu, ce conţine date, descrieri şi imagini despre istoricitatea şi viabilitatea acestuia, inclusiv despre comunitatea care îl practică sau l-a practicat.

27. Dosarul de patrimoniu se păstrează la Ministerul Culturii şi în instituţia de profil responsabilă de elaborare.

28. Fiecare dosar de patrimoniu este structurat în următoarele compartimente:

a) identificarea elementului prin numele general şi local;

b) caracterizarea elementului din perspectiva vechimii, răspândirii, tipologiei;

c) descrierea comunităţii, grupurilor, persoanelor sau instituţiilor care sunt purtătoare ale elementului;

d) descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea elementului;

e) descrierea activităţilor de salvgardare a elementului, cu menţionarea instituţiilor responsabile;

f) indicarea dăţii (ziua, luna, anul), a specialistului (numele, funcţia, instituţia din care face parte, gradul ştiinţific şi/sau didactic, după caz) care a completat dosarul;

g) referinţele la literatură, discografie, materialele audiovizuale, manuscrise, materiale de arhivă, diferite imagini.

29. În dosarul de patrimoniu se includ toate datele, documentele şi materialele importante pentru descrierea complexă a elementului (înregistrări, filme, fotografii sau imagini digitale, copii în desene, relevee şi alte suporturi pe care sunt înregistrate sau fixate elemente ale patrimoniului cultural imaterial).

30. Dosarul de patrimoniu este completat cu participarea comunităţilor purtătoare de patrimoniu, cercetătorilor, specialiştilor în domeniu, reprezentanţilor societăţii civile.

31. Dosarele de patrimoniu ale elementelor înscrise în Registrul naţional servesc drept bază pentru elaborarea dosarelor de candidat pentru înscrierea elementelor în Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă sau în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

Anexa nr.2

la Ordinul ministrului culturii

nr.21 din 11.11.2021

REGULAMENT

privind acordarea titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind acordarea titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu stabileşte domeniile şi tipurile de nominalizare, criteriile de eligibilitate şi de selecţie, procedura de depunere, examinare şi evaluare a candidaţilor, modalitatea acordării titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu (în continuare – Titlul Onorific), măsurile de încurajare a deţinătorului Titlului Onorific şi modalitatea de retragere a Titlului Onorific.

2. Titlul Onorific este conferit unui creator, unui grup familial sau unui colectiv, recunoscut de către comunitatea purtătorilor de cultură şi de cea ştiinţifică, singurul capabil să creeze, să păstreze şi să transmită mult mai bine decât alţi purtători anumite elemente de patrimoniu în formă şi cu mijloace tradiţionale neschimbate.

3. Titlul Onorific se acordă în bază de certificat, de către Ministerul Culturii, la propunerea Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (în continuare - Comisia).

4. Scopul acordării Titlului Onorific este de a asigura viabilitatea elementelor patrimoniului cultural imaterial prin transmiterea cunoştinţelor şi abilităţilor deţinute de purtători către tânăra generaţie.

5. Obiectivele acordării Titlului Onorific sunt:

a) păstrarea cunoştinţelor necesare pentru realizarea, reprezentarea şi dezvoltarea elementelor patrimoniului cultural imaterial care au o valoare istorică, artistică şi culturală deosebită;

b) încurajarea tinerei generaţii de a dobândi noi cunoştinţe şi de a-şi dezvolta cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru realizarea, reprezentarea şi dezvoltarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial prin recunoaşterea publică a activităţii purtătorilor şi susţinerea acestora de către autorităţi şi comunitate.

6. Titlul Onorific încurajează şi stimulează păstrătorii, purtătorii, creatorii şi transmiţătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de recunoaştere şi vizibilitate adecvate în rândul comunităţilor din care fac parte, din partea autorităţilor publice centrale şi locale, a specialiştilor din domeniul patrimoniului cultural imaterial şi a publicului larg.

7. Titlul Onorific este viager, personal şi netransmisibil.

II. RESPONSABILITĂŢILE COMISIEI

8. Comisia îşi desfăşoară activitatea în baza următoarelor principii:

a) independenţă – dreptul şi capacitatea Comisiei de a-şi organiza activitatea în condiţii care exclud orice presiune asupra acesteia;

b) nediscriminare – asigurarea tratamentului egal al candidaţilor la Titlul Onorific, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere, de origine socială sau de orice alt criteriu;

c) integritate – absenţa intereselor patrimoniale sau de altă natură ale membrilor Comisiei în relaţie cu persoanele sau grupurile care candidează pentru obţinerea Titlului Onorific;

d) corectitudine – analizarea fiecărui dosar de candidat la Titlul Onorific în mod individual.

9. Comisia activează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordinul ministrului culturii.

10. În procesul de examinare a cererii de acordare a Titlului Onorific şi a documentelor anexate, Comisia poate să se deplaseze la faţa locului, pentru a verifica îndeplinirea criteriilor de selecţie a persoanelor nominalizate pentru acordarea Titlului Onorific cu întocmirea unei note informative în acest sens.

11. În cazul constatării unui eventual conflict de interese, membrul Comisiei nu va participa la examinarea dosarului de candidat la Titlul Onorific în raport cu care a fost constatată incompatibilitatea. În cazul constatării incompatibilităţii după finalizarea procedurii de evaluare, rezultatul final este revizuit prin excluderea votului acordat de membrul respectiv.

III. DOMENII ŞI TIPURI DE NOMINALIZARE

12. Domeniile patrimoniului cultural conform cărora se acordă Titlul Onorific sunt următoarele:

a) tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial;

b) artele spectacolului;

c) practici sociale, ritualuri şi evenimente festive;

d) cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers;

e) tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

13. În vederea acordării Titlului Onorific, sunt instituite două tipuri de nominalizări, după cum urmează:

a) nominalizările individuale se acordă persoanelor care posedă, la nivel înalt, cunoştinţe şi aptitudini care corespund criteriilor de eligibilitate şi selecţie şi domeniului pentru care aplică;

b) nominalizările colective se acordă unui grup de persoane sau grup familial care posedă şi/sau exercită cunoştinţe şi aptitudini, în cazul în care se constată că activitatea grupului este mai importantă decât rolul unei singure persoane.

IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE ŞI DE SELECŢIE

14. Candidatul la Titlul Onorific trebuie să întrunească simultan calităţile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu cultural imaterial, capabil să transmită modele culturale tradiţionale şi să fie recunoscut atât de comunitatea de purtători, cât şi de comunitatea ştiinţifică în domeniul patrimoniului cultural imaterial.

15. În procesul de examinare a cererii şi a documentaţiei aferente, se ţine cont de următoarele criterii de eligibilitate:

a) excelenţă în aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor deţinute;

b) dedicaţia persoanei sau a grupului;

c) abilitatea persoanei sau a grupului de a dezvolta în continuare cunoştinţele şi abilităţile deţinute;

d) abilitatea persoanei sau grupului de a transmite cunoştinţele şi abilităţile către tânăra generaţie.

16. Candidatul la Titlul Onorific trebuie să corespundă următoarelor criterii de selecţie:

a) este o mărturie a geniului uman creator;

b) are origini în tradiţiile culturale şi sociale;

c) are un caracter reprezentativ pentru comunitatea sau grupul respectiv;

d) riscul de dispariţie a elementului practicat.

V. DEPUNEREA, EXAMINAREA ŞI EVALUAREA

DOSARELOR DE CANDIDAT LA TITLUL ONORIFIC

17. În vederea acordării Titlului Onorific, dosarele se depun la Direcţia de specialitate a Ministerului Culturii.

18. Dosarele de candidat la Titlul Onorific pot fi înaintate de către:

a) persoana sau grupul care candidează;

b) comunitatea purtătoare de patrimoniu imaterial;

c) autorităţi publice centrale şi locale;

d) instituţii din domeniul culturii.

19. Dosarul de candidat la Titlul Onorific conţine:

a) cerere de acordare a Titlului Onorific, cu indicarea domeniului pentru care se aplică;

b) curriculum vitae însoţit de 1 fotografie;

c) cel puţin două recomandări din partea unor instituţii din domeniu şi/ sau personalităţi cu activitate recunoscută în domeniul protejării şi valorificării patrimoniului cultural imaterial;

d) chestionar biografic al candidatului la Titlul Onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu, în cazul în care candidează o persoană, conform anexei nr.1;

e) acord al candidatului la Titlul Onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu privind asumarea răspunderii de transmitere a elementului de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţii, conform anexei nr.2;

f) în cazul în care dosarul este depus de către o persoană sau instituţie terţă, se anexează acordul persoanei sau grupului nominalizat;

g) fotografii sau înregistrări video relevante referitoare la activitatea candidatului.

20. Evidenţa dosarelor de candidat la Titlul Onorific primite de către Direcţia de specialitate se ţine într-un registru special.

21. Direcţia de specialitate a Ministerului Culturii verifică dosarele depuse, iar în cazul în care dosarul este incomplet, se va solicita în scris completarea acestuia.

22. Dosarele pot fi completate în termen de 10 zile de la data informării.

23. Dosarele de conferire a Titlului Onorific se resping şi se restituite candidaţilor în următoarele cazuri:

a) constatării unor date neautentice în dosarul de candidat;

b) nerespectării prevederilor legislaţiei în domeniu, inclusiv lipsa activităţilor de transmitere a cunoştinţelor şi practicilor a căror purtător este în cadrul comunităţii.

24. La examinarea dosarului, Comisia poate solicita, în caz de necesitate, informaţii suplimentare referitor la activitatea candidatului.

25. Comisia poate solicita opinia altor specialişti din ţară sau străinătate, personalităţi marcante din domeniul patrimoniului cultural imaterial, conform domeniilor pentru care sunt înaintate candidaturile.

26. Decizia Comisiei privind acordarea sau neacordarea Titlului Onorific se adoptă prin vot deschis a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenţi.

27. Lista candidaţilor propuşi de către Comisie, însoţită de extrasul din procesul-verbal al şedinţei Comisiei, este transmisă Ministerului Culturii.

28. În baza propunerilor Comisiei, Ministerul Culturii decide privind acordarea Titlului Onorific, cu emiterea certificatului de Purtător al Tezaurului Uman Viu, conform anexei nr.3.

29. Lista persoanelor care au obţinut Titlul Onorific se publică pe pagina web oficială a Ministerului Culturii.

30. Ordinul ministrului culturii privind acordarea Titlului Onorific nu poate fi contestat.

VI. MĂSURI DE SUSŢINERE A DEŢINĂTORULUI TITLULUI ONORIFIC

31. Principala recompensă pentru deţinătorii Titlului Onorific este recunoaşterea publică din partea autorităţilor centrale, a specialiştilor în domeniu şi a comunităţilor.

32. Ministerul Culturii şi instituţiile din subordine de profil susţin şi încurajează deţinătorii Titlului Onorific prin implicarea acestora în evenimentele de promovare a patrimoniului cultural.

33. Se recomandă autorităţilor publice locale să elaboreze şi implementeze măsuri de susţinere a deţinătorului Titlului Onorific la nivel local. În acest scop, Ministerul Culturii transmite o scrisoare de informare către autorităţile publice locale de nivelul II.

34. Persoana căreia i s-a conferit Titlul Onorific are dreptul să îl utilizeze pentru a-şi personaliza activitatea în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial şi, totodată, are obligaţia de a contribui la protejarea patrimoniului cultural imaterial.

VII. RETRAGEREA TITLULUI ONORIFIC

35. Titlul onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu se retrage prin ordinul ministrului culturii în cazul în care titularul întreprinde acţiuni ce periclitează forma şi mijloacele tradiţionale de perpetuare a elementelor patrimoniului cultural imaterial.

36. Ordinul ministrului culturii se emite în baza propunerilor şi a constatărilor Comisiei.