Ordin nr.25 din 12.02.2025 cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a efectivelor de vânat şi calculul cotelor de recoltare

MINISTERUL MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a

efectivelor de vânat şi calculul cotelor de recoltare

nr. 25  din  12.02.2025

 (în vigoare 14.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-52 art. 109 din 14.02.2025

* * *

În conformitate cu prevederile art.8 lit.d) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.148-150, art.213,

ORDON:

1. Se aprobă Metodologia de evaluare a efectivelor de vânat şi calculul cotelor de recoltare (se anexează).

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Ordinul ministrului mediului nr.25/2025

Metodologia de evaluare a efectivelor de vânat

şi calculul cotelor de recoltare

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Evaluarea efectivelor de vânat – reprezintă un proces complex care are drept scop stabilirea numărului, calităţii, vârstei şi sexului exemplarelor efectivelor de vânat (specii de interes cinegetic), pentru fiecare specie în parte, pe o perioadă determinată.

1.1. Evaluarea efectivelor de vânat – constituie o componentă esenţială a gestionării durabile a fondurilor cinegetice şi ariilor naturale protejate de stat, având ca obiectiv menţinerea efectivelor de vânat la nivelurile optime pentru capacităţile de suport ale ecosistemelor;

1.2. Cota de recoltare – reprezintă numărul de exemplare din efectivul de vânat, propus de gestionar şi aprobat de administratorul fondului cinegetic naţional (în continuare – administrator), pentru extragere prin vânătoare şi/sau reglementare numerică, în scopul menţinerii efectivului la capacitatea de suport a ecosistemului şi numărului optim de exemplare, raportat la suprafaţa de 1000 ha, pentru fiecare specie în parte.

2. Evaluarea efectivelor de vânat şi calculul cotelor de recoltare în fondurile cinegetice şi ariile naturale protejate de stat se organizează şi se execută de către gestionarii fondurilor cinegetice (în continuare – gestionar) şi gestionarii ariilor naturale protejate de stat - rezervaţii ştiinţifice şi parcuri naţionale (în continuare – gestionar) şi/sau personalul angajat al acestora, în scop de consultare şi verificare a corectitudinii datelor înregistrate. Pot participa şi reprezentanţii administratorului.

3. Evaluarea efectivelor de vânat şi calculul cotelor de recoltare se realizează în toate fondurile cinegetice şi ariile naturale protejate de stat, iar rezultatele sunt centralizate de fiecare gestionar şi transmise administratorului în format electronic şi pe suport de hârtie.

4. Obiectivele evaluării efectivelor de vânat şi calculul cotelor de recoltare sunt următoarele:

4.1. stabilirea cât mai exactă a numărului de exemplare din efectivele de vânat;

4.2. aprecierea efectivelor de vânat după vârstă şi sex;

4.3. calculul cotei de recoltare pentru un sezon de vânătoare, pentru fiecare specie în parte.

5. Evaluarea efectivelor de vânat se realizează în toate fondurile cinegetice, inclusiv în ariile naturale protejate de stat – rezervaţiile ştiinţifice şi parcurile naţionale.

6. Principalele specii de interes cinegetic supuse evaluării sunt:

6.1. mamifere – cerb comun (Cervus elaphus), cerb cu pete (Cervus nippon), cerb lopătar (Dama dama), căprioară (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), muflon (Ovis ammon musimon), iepure de câmp (Lepus europaeus), iepure de vizuină (Oryctolagus cuniculus), câine enot (Nyctereutes procyonoides), viezure (Meles meles);

6.2. păsări acvapalustre migratoare – cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), gâsca de vară (Anser anser), gârliţa mare (Anser albifrons), raţe (raţa mare, raţa lingurar, raţa pestriţă, raţa cu cap castaniu, raţa mică, raţa cârâitoare), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra);

6.3. păsări migratoare – sitarul de pădure (Scolopax rusticola), becaţina comună (Gallinago gallinago), nagâţul (Vanellus vanellus), fluierarii;

6.4. păsări de câmp sedentare – fazanul (Phasanius colchicus), potârnichea (Perdix perdix), guguştiucul (Streptopelia decaocto);

6.5. păsări de câmp migratoare – prepeliţa (Coturnix coturnix), porumbelul (porumbelul gulerat, turturică), (Columba palumbus, Streptopelia turtur), sturzul (de iarnă, de vâsc, cântător) (Turdus pilaris, Turdus viscivorus, Turdus philomelos), graurul (Sturnus vulgaris);

6.6. răpitori – vulpe roşie (Vulpes vulpes), şacal auriu (Canis aureus), lupul (Canis lupus), cioara grivă (Corvus cornix), coţofana (Pica pica), corbul (Corvus corax), câinii şi pisicile hoinare;

6.7. alte specii de interes ştiinţific, cultural-educaţional sau de alt gen, care pot face parte din obiectul evaluării;

6.8. la solicitarea administratorului pot fi incluse în evaluare veveriţa roşie (rinus rososus), jderul (Martes martes), dihorul de pădure (Mustela putorius), pisica sălbatică (Felis silvestris), precum şi alte specii care habitează în fondurile cinegetice şi/sau ariile naturale protejate de stat.

7. Acţiunile de evaluare a speciilor faunei de interes cinegetic se realizează de către gestionari exclusiv în baza prevederilor cadrului normativ aplicabil în domeniu şi al prezentei Metodologii.

8. Responsabilitatea pentru acţiunea de evaluare a speciilor faunei de interes cinegetic, calculul cotei de recoltare, calitatea datelor prezentate şi respectarea termenelor stabilite pentru transmiterea informaţiilor, revine gestionarului.

Capitolul II

METODE DE EVALUARE A SPECIILOR DE VÂNAT

ŞI MODUL DE APLICARE

9. Metode clasice de evaluare a efectivelor de vânat şi modul de aplicare:

9.1. metoda observaţiilor directe;

9.2. metoda observaţiilor indirecte;

9.3. metoda evidenţei vizuinilor;

9.4. metoda citirii urmelor pe substrat (zăpadă);

9.5. metoda suprafeţelor de probă.

10. Metoda observaţiilor directe – se realizează prin pândă, dibuit şi goană, inclusiv de pe turnuri de observaţie şi/sau alte locuri amenajate, după caz.

11. Metoda observaţiilor indirecte – se bazează pe identificarea unor indici specifici, precum amprentele lăsate pe zăpadă, excremente, culcuşuri, cuiburi, sunete caracteristice emise în timpul anumitor activităţi biologice proprii fiecărei specii.

12. Metoda evidenţei vizuinilor – se bazează pe identificarea şi localizarea vizuinilor în funcţie de specia pentru care se preconizează evaluarea. Aceasta se realizează în perioadele când vizuinile sunt populate sau frecventate de speciile respective, după cum urmează:

12.1. pentru vulpe – în perioada ianuarie-februarie, numărul de vizuini populate se înmulţeşte cu 2 ex., adăugându-se 30%.

12.2. Numărul de vulpi evaluate prin această metodă se va calcula după formula:

• Er = (Nv × 2) + 30%,

unde:

• Er – efectivul real de vulpi;

• Nv – numărul de vizuini populate;

12.3. pentru bursuc – în perioada septembrie-octombrie, numărul de vizuini populate se înmulţeşte cu 4 ex.

13. Metoda citirii urmelor pe substrat (zăpadă) – se bazează pe vizualizarea amprentelor lăsate pe substrat şi este utilizată, pentru estimarea efectivelor celor mai multe populaţii de faună cinegetică sedentară. Metoda constă în parcurgerea unui itinerar stabilit anterior ieşirii în teren, cu înregistrarea urmelor lăsate de animalele sălbatice care traversează acest itinerar. Acţiunea se realizează pe aceleaşi itinerare timp de două zile consecutive. Metoda se aplică în perioada noiembrie–decembrie, la căderea primei zăpezi, şi în februarie–martie, la căderea ultimelor zăpezi, în trei etape:

13.1. etapa de pregătire a lucrării;

13.2. etapa de desfăşurare a lucrării;

13.3. etapa de interpretare/sinteză a datelor culese din teren.

14. Etapa de pregătire a lucrării, când se stabilesc traseele ce urmează a fi parcurse, astfel încât fondul cinegetic să fie împărţit în suficiente porţiuni de teren, pentru a permite intersectarea cât mai multor urme lăsate de diversele exemplare de faună cinegetică.

15. Etapa de desfăşurare a lucrării începe odată cu prima zăpadă, dar numai dacă aceasta nu a căzut până spre ziuă, drept urmare, toate observaţiile vor fi notate în fişa de evaluare.

16. Etapa de interpretare/sinteză a datelor colectate din teren se desfăşoară la birou, unde se analizează şi se interpretează datele colectate de observatori.

17. Pentru denumirea speciilor de interes cinegetic se utilizează abreviaturile, după cum urmează:

• Cerb comun – Cc.

• Cerb lopătar – Cl.

• Cerb cu pete – Cp.

• Căprioară – Cr.

• Iepure de câmp – Ic.

• Lup – Lp.

• Vulpe – Vp.

• Fazan – Fz.

• Mistreţ – Mţ.

• Pisică sălbatică – Ps.

• Câinii hoinari – Ch.

• Pisică hoinară – Ph.

• Jder – Jd.

• Dihor – Dh.

18. Pentru direcţia de mers se vor utiliza semne sub formă de săgeţi cu indicarea direcţiei:

• ← la stânga;

• → la dreapta.

19. Pentru identificarea sexului se vor utiliza:

• Masculin - ♂ sau (M).

• Feminin - ♀ sau (F).

20. Inscripţiile înregistrate vor avea următoarea formă:

• 5♀Cc →, care se va descifra în felul următor: (5 (cinci) femele de cerb comun au traversat itinerarul, deplasându-se spre dreapta);

• 4♂Cr ←, care se va descifra în felul următor: (4 (patru) căprioare de sex masculin au traversat itinerarul, deplasându-se spre stânga);

• 2♂Cr+3 Mţ♀ ←, care se va descifra în felul următor: (2 (două) căprioare de sex masculin şi 3 mistreţi de sex femenin au traversat itinerarul, deplasându-se spre stânga).

21. Aceste notări se pot folosi şi la aplicarea unor metode mixte de evaluare (parcurgerea itinerarului şi observaţiile directe, citirea urmelor pe zăpadă la punctele de hrănire etc.).

22. Metoda citirii urmelor pe substrat se aplică inclusiv în locurile de trecere a vânatului, fie spre locurile de hrănire sau adăpare, fie spre locurile de concentrare la odihnă.

23. Metoda suprafeţelor de probă – se aplică la vânatul mic sedentar şi pentru vânatul mare aflat în fondul forestier în situaţiile când în lunile februarie-martie lipseşte stratul de zăpadă şi nu este posibil de aplicat metoda citirii urmelor pe zăpadă, precum şi la efectuarea evaluărilor de control prin metoda "la goană".

23.1. mărimea suprafeţelor de probă se stabileşte de 50 – 100 ha în terenul agricol şi de 20 – 30 ha în terenul acoperit cu vegetaţie forestieră;

23.2. în terenurile agricole deschise evaluarea se desfăşoară pe trasee individuale, parcurse de un observator fără câine, care stârneşte şi numără exemplarele de faună cinegetică;

23.3. procentul total al suprafeţelor de probă din suprafaţa cinegetic productivă a fondului cinegetic va fi nu mai mică de 15% în pădure şi de 10% în terenuri agricole.

24. Pentru aprecierea densităţii medii a speciilor de vânat într-un fond cinegetic, raportat la suprafaţa de 1000 ha, se va utilza formula:

• Dm = Er : Sp,

unde:

• Dm – densitatea medie a speciei în fondul cinegetic evaluat;

• Er – efectivul real al speciei în fondul cinegetic evaluat;

• Sp – suprafaţa cinegetic productivă a fondului cinegetic evaluat.

25. Metoda suprafeţelor de probă se aplică pentru evaluarea la toate speciile de interes cinegetic, concomitent cu vânătoarea prin metodele "la goană" şi "la sărite".

26. Metode moderne de evaluare a efectivelor de vânat şi modul de aplicare:

26.1. metoda evidenţei prin imagini înregistrate cu ajutorul camerelor foto/video;

26.2. metoda de evidenţă aeriană.

27. Metoda evidenţei prin imagini înregistrate cu ajutorul camerelor foto/video – se aplică atât ca metodă de bază, cât şi pentru completarea informaţiilor obţinute prin metode clasice de evaluare, cu utilizarea aparatelor foto/video, inclusiv cu termoviziune (altele decât lunetele de ochire cu termoviziune).

28. Metoda de evidenţă aeriană – poate fi practicată atât ca metodă de bază, cât şi pentru completarea informaţiilor obţinute prin metode clasice, prin utilizarea dronelor dotate cu aparate foto/video, inclusiv cu termoviziune.

29. Metode utilizate la evaluarea efectivelor păsărilor de interes cinegetic.

29.1. metoda transectelor;

29.2. metoda punctului fix.

30. Metoda transectelor – se practică în perioada reproductivă (împerechere, cuibărit, creşterea puilor) şi în esenţă reprezintă o variantă a suprafeţelor de probă.

31. Metoda punctului fix – se practică pentru monitorizarea păsărilor în perioada de migraţie (de toamnă şi primăvară), este o metodă cantitativă care permite estimarea abundenţei relative a păsărilor din puncte de observare la 360⁰ pe o distanţă mărginită de raza observaţiilor. Numărul punctelor şi distanţele dintre ele se selectează în funcţie de suprafaţa şi structura fondului cinegetic, distanţa maximă dintre puncte este de circa 200 – 250 m în păduri şi 350 – 400 m în terenuri deschise.

32. În situaţiile în care există diferenţe semnificative între datele obţinute prin diferite metode de evaluare a efectivelor de vânat, se vor efectua evaluări de control, prin metoda suprafeţelor de probă, pe cel puţin 15 – 20% din suprafaţa cinegetic productivă a fondului cinegetic.

33. Evaluarea de control se va realiza inclusiv la solicitarea argumentată a administratorului.

Capitolul III

CALCULUL COTELOR DE RECOLTARE

34. Pentru calculul cotelor de recoltare la speciile de interes cinegetic sedentar, într-un sezon de vânătoare, se vor utiliza formulele:

• Er = Eo, Cr = nu mai mare decât Sa;  

• Er < Eo, Cr =:                                       

• = 25% din Sa, când I > 0,75 şi < 1,00;

• = 0 (zero), când I < 0,75;                     

                             • Er > Eo, Cr = Sa + 0,25 x (Er – Eo), atunci când I >1,20

unde:

• Er – Efectivul real;

• Eo – Efectivul optim;

• Cr – Cota de recoltare;

• Sa – Spor anual;

• I – Indicele de efectiv = Er : Eo.

35. Pentru speciile de păsări migratoare cota de recoltare nu va depăşi 0,2% din efectivul reproductiv European al speciei şi se stabileşte pentru vânător/zi de vânătoare/număr de exemplare, conform tabelului nr.1.

36. Efectivul optim al speciei se apreciază reieşind din, capacitatea de suport a fondului cinegetic determinată de un şir de factori biotici şi abiotici care reprezintă norma ecologică a efectivului speciei determinată de bonitatea fondului cinegetic (tabelele nr.3,4,5).

37. Efectivele medii multianuale ale speciilor migratoare de interes cinegetic pentru Republica Moldova conform tabelului nr.6.

38. Sporul mediu anual în (%), conform tabelului nr.7.

Anexa nr.1

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Metodele şi termenii de evaluare

şi prezentare a datelor evaluării pentru speciile de interes

cinegetic care constituie obiectul evaluării

Anexa nr.2

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişă de evaluare

a vânatului mic terestru în ecosistemele agrare

Anexa nr.3

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişă de evaluare

a vânatului mic acvatic la cuibărit şi la pasaj

Anexa nr.4

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişă de evaluare

pentru păsări, metoda punctului fix

Anexa nr.5

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişă de evaluare

pentru mamifere carnivore

Anexa nr.6

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişă evaluării

vânatului mic la vânătoarea de iepuri

în sezonul de vânătoare anul _______/______

Anexa nr.7

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişa evaluării (centralizator)

a efectivelor de interes cinegetic a vânatului

mic, cotele propuse spre recoltare

Anexa nr.8

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişa de evaluare

privind evidenţa vânatului mare prin metoda observaţiilor directe

Anexa nr.9

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişa de evaluare şi de evidenţă a vizuinilor

Anexa nr.10

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

FIŞA

de evaluare a efectivelor de interes cinegetic în ecosistemele silvice

Anexa nr.11

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Registru - centralizator

a rezultatelor evaluării efectivelor de interes cinegetic

pentru perioada __________________ anul __________

Anexa nr.12

la Metodologia de evaluare a efectivelor

de vânat şi calculul cotelor de recoltare

Fişa evaluării (centralizator)

a efectivelor de interes cinegetic a vânatului mare