Ordine

Ordin nr.51 din 30.03.2026 cu privire la aprobarea Formularului-tip pentru siturile Natura 2000 şi a Instrucţiunii pentru completarea Formularului-tip pentru siturile Natura 2000

Tipul documentului: Ordine
Data adoptării: 30.03.2026

MINISTERUL MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Formularului-tip pentru siturile

Natura 2000 şi a Instrucţiunii pentru completarea

Formularului-tip pentru siturile Natura 2000

nr. 51 din 30.03.2026

(în vigoare 08.05.2026)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.152-155 art. 272 din 08.04.2026

* * *

În temeiul Anexei XI la capitolul 16 (Mediul înconjurător), Protejarea naturii din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a energiei atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, adoptat prin Legea nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), şi acţiunii nr.106, Capitolul 27 din Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025,

ORDON:

Prezentul Ordin:

- transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2806 a Comisiei din 15 decembrie 2023 privind Formularul-tip pentru siturile Natura 2000 [notificată cu numărul C(2023) 8623], CELEX: 32023D2806, publicată în Jurnalul Oficial L 2023/2806 din 18 decembrie 2023;

- transpune Anexa I din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, CELEX: 32009L0147, publicată în Jurnalul Oficial L 20 din 26 ianuarie 2010, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/1010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019;

- transpune Anexa I - V din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, CELEX: 31992L0043, publicată în Jurnalul Oficial L 206 din 22 iulie 1992, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2025/1237 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2025.

1. Se aprobă:

1.1. Formularul-tip pentru siturile Natura 2000, conform anexei nr.1;

1.2. Instrucţiunea pentru completarea Formularului-tip pentru siturile Natura 2000, conform anexei nr.2.

2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Mediului.

3. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum personal.

MINISTRU	Gheorghe HAJDER
Nr.51. Chişinău, 30 martie 2026.

Anexa nr.1

la Ordinul ministrului mediului

nr.51 din 30 martie 2026

FORMULARUL-TIP PENTRU SITURILE NATURA 2000

1. Formularul-tip pentru siturile Natura 2000 (în continuare - Formularul-tip) se completează pentru ariile de protecţie specială (în continuare – SPA), siturile de importanţă comunitară propuse (în continuare – pSCI), siturile de importanţă comunitară (în continuare – SCI) şi ariile speciale de conservare (în continuare – SAC).

2. Structura Formularului-tip cuprinde şase secţiuni principale. Fiecare secţiune include câmpuri care se completează în conformitate cu Instrucţiunea pentru completarea Formularului-tip pentru siturile Natura 2000 (în continuare - Instrucţiune), aprobată prin prezentul ordin.

3. Portalul de referinţă Natura 2000 al Uniunii Europene este disponibil pe pagina web oficială a Agenţiei Europene de Mediu la compartimentul “EIONET. Baza centrală de date”.

PRINCIPALELE SECŢIUNI ALE FORMULARULUI-TIP PENTRU SITURILE NATURA 2000
1.	Identificarea sitului	Se completează pentru fiecare sit.
2.	Suprafaţa şi localizarea sitului
3.	Informaţii ecologice
3.1.	Tipuri de habitate	Se completează pentru fiecare tip de habitat din anexa nr.3 la Formularul-tip, prezent în cadrul sitului (pentru pSCI, SCI, SAC).
3.2.	Specii	Se completează pentru fiecare specie de plante şi animale: 1. Specie de păsări care se găseşte în sit (pentru SPA): - pe cale de dispariţie; - vulnerabilă la anumite schimbări ale habitatului lor; - considerată rară din cauza efectivului redus al populaţiilor sau a distribuţiei locale limitate;- altă specie care necesită o atenţie specială din cauza naturii specifice a habitatului lor; - migratoare care apare în mod regulat. 2. Specii prezente în cadrul sitului (pentru pSCI, SCI, SAC) enumerate în anexa nr.2 la Formularul-tip.
3.3.	Alte specii	Opţional.
4.	Descrierea sitului	Se completează pentru fiecare sit.
5.	Gestionarea sitului
6.	Reprezentarea geospaţială
CÂMPURILE DE DATE DIN FORMULARUL-TIP PENTRU SITURILE NATURA 2000
1. Identificarea sitului
1.1.	Tipul sitului	Opţiuni predefinite: ☐ A: sit clasificat ca SPA. ☐ B: sit clasificat ca pSCI, SCI sau SAC. ☐ C: sit clasificat ca SPA, pSCI, SCI şi SAC (cu limite identice).
1.2.	Codul sitului	Cod unic stabil.
1.3.	Denumirea sitului	Denumirea sitului cu alfabetul latin.
1.3.1.	Denumirea sitului cu alt alfabet decât cel latin (opţional)	Denumirea sitului cu alt alfabet decât cel latin.
1.4. Respondent
1.4.1.	Denumirea autorităţii administrative publice centrale	Text liber şi etichetă lingvistică.
1.4.2.	Punct de contact în cadrul autorităţii administrative publice centrale (opţional)	Se indică direcţia/secţia sau instituţia subordonată autorităţii administrative publice centrale responsabilă cu compilarea datelor în Formularul-tip.
1.4.3.	Adresă poştală	Text liber şi etichetă lingvistică.
1.4.4.	Adresă de e-mail funcţională	Adresa de e-mail funcţională, nu cea personală.
1.4.5.	Pagină web oficială cu informaţii de contact	Pagină web care conţine datele oficiale de contact ale autorităţii administrative publice centrale.
1.5. Datele clasificării/propunerii/desemnării sitului
1.5.1.	Data primei clasificări ca SPA	Data.
1.5.2.	Actul de clasificare ca SPA	Adresa URI (URL sau DOI) pentru actul naţional de clasificare sau referinţa pentru text liber şi eticheta lingvistică.
1.5.3.	Data primei propuneri a sitului ca SCI	Data.
1.5.4.	Data desemnării sitului ca SAC	Data.
1.5.5.	Actul de desemnare ca SAC	Adresa URI (URL sau DOI) pentru actul naţional de desemnare sau referinţa pentru text liber şi eticheta lingvistică.
1.5.6.	Explicaţii (opţional)	Text liber şi etichetă lingvistică; se pot da explicaţii, de exemplu despre datele clasificării sau desemnării siturilor compuse din SPA-uri şi/sau SCI-uri care erau iniţial separate.
2. Suprafaţa şi localizarea sitului
2.1. Suprafaţa sitului
2.1.1.	Suprafaţă	Suprafaţa sitului în hectare.
2.1.2.	Motivul diferenţei de suprafaţă faţă de setul de date spaţiale (dacă există)	Opţiuni predefinite: ☐ Stâncă sau zonă abruptă ☐ Peşteră ☐ Proiecţie în ETRS89-MDA [MOLDREF99] ☐ Altele - reprezentarea spaţială nu corespunde dimensiunii suprafeţei din câmpul 2.1.1. din alte motive. Se oferă explicaţii în câmpul 2.1.3.
2.1.3.	Motivul diferenţei de suprafaţă - explicaţii	Câmp care permite introducerea unui text liber şi etichetă lingvistică. Trebuie completat dacă în câmpul 2.1.2. se indică “Altele”.
2.2. Regiunea administrativă (opţional)
2.2.1.	Codul regiunii administrativ-teritoriale	Codul unităţii administrativ-teritoriale în componenţa regiunilor conform Nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/2017.
2.2.2.	Denumirea regiunii administrativ-teritoriale	Denumirea regiunii conform listei codurilor unităţilor administrativ-teritoriale în componenţa regiunilor conform Nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/2017.
2.3. Regiuni biogeografice şi marine
2.3.1.	Codul regiunii	Lista codurilor pentru regiunile biogeografice şi marine (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).
2.3.2.	Procentajul	Pentru siturile situate în două sau mai multe regiuni, precizaţi acoperirea procentuală din fiecare dintre aceste regiuni.
3. Informaţii ecologice
3.1. Tipurile de habitate conform anexei nr.3 la Formularul-tip, prezente în cadrul sitului
3.1.1. Informaţii esenţiale (tipul de habitat)
3.1.1.1.	Codul tipului de habitat	Completaţi în conformitate cu lista de coduri pentru tipurile de habitate din anexa nr.3 la Formularul-tip.
3.1.1.2.	Caracterul prioritar	Indicaţi dacă tipul de habitat are caracterul prioritar 6210, 7130 sau 9430 (anexa nr.3 la Formularul-tip)
3.1.1.3.	Neprezenţa	Opţiuni predefinite: ☐ habitatul nu mai este prezent în cadrul sitului; ☐ tipul de habitat nu este prezent şi nu era prezent la momentul desemnării, dar este planificată restabilirea acestuia. Pentru habitatele care nu mai sunt prezente în cadrul sitului, trebuie completate numai câmpurile 3.1.1.1. (Codul habitatului), 3.1.1.2. (Caracterul prioritar), 3.1.1.6. (Metoda utilizată), 3.1.1.7. (Perioada ultimei colectări de date), 3.1.2.5.4. (Obiective de conservare), 3.1.2.5.7. (Data actualizării). Câmpul 3.1.1.4. (Suprafaţă) trebuie să fie 0 (zero). Celelalte câmpuri din secţiunea 3.1. ar trebui lăsate necompletate.
3.1.1.4.	Suprafaţă	Suprafaţa exprimată în hectare a tipului de habitat
3.1.1.5.	Peşteri	Numărul de peşteri (codurile tipului de habitat 8310 şi 8330 conform anexei nr.3 la Formularul-tip).
3.1.1.6.	Metoda utilizată pentru suprafaţă	Opţiuni predefinite: ☐ studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic; ☐ bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date; ☐ bazată în principal pe opinia experţilor, cu date foarte limitate.
3.1.1.7.	Perioada ultimei colectări de date	Data de începere şi data de încheiere a perioadei (luna şi anul); dacă aceste informaţii nu sunt cunoscute, indicaţi “studiu anterior anului 2022”.
3.1.2. Evaluarea sitului (tipul de habitat)
3.1.2.1.	Caracter semnificativ	Indicaţi dacă prezenţa tipului de habitat este nesemnificativă. Pentru prezenţele semnificative trebuie completate toate câmpurile din secţiunea 3.1.2., în timp ce pentru prezenţele nesemnificative trebuie completate numai câmpurile 3.1.2.1. (Caracter semnificativ) şi 3.1.2.5.7. (Data actualizării) din secţiunea 3.1.2.
3.1.2.2.	Reprezentativitate	Opţiuni predefinite: ☐ A: reprezentativitate excelentă ☐ B: reprezentativitate bună ☐ C: reprezentativitate semnificativă
3.1.2.3.	Suprafaţa relativă	Opţiuni predefinite: ☐ A1: 100 % ≥ p >75 % ☐ A2: 75 % ≥ p > 50 % ☐ A3: 50 % ≥ p > 25 % ☐ A4: 25 % ≥ p > 15 % ☐ B: 15 % ≥ p > 2 % ☐ C: 2 % ≥ p > 0 %
3.1.2.4.	Explicaţii privind suprafaţa relativă (opţional)	Text liber şi etichetă lingvistică.
3.1.2.5. Gradul de conservare
3.1.2.5.1.	Gradul de conservare – clasificare	Opţiuni predefinite: ☐A: grad de conservare excelent (aproape întreaga suprafaţă a habitatului este în stare bună) ☐ B: grad de conservare bun (cea mai mare parte a suprafeţei habitatului este în stare bună) ☐ C: grad de conservare redus (cea mai mare parte a suprafeţei habitatului nu este în stare bună) ☐ X: grad de conservare necunoscut (cea mai mare parte sau întreaga suprafaţă a habitatului este în stare necunoscută)
3.1.2.5.2.	Gradul de conservare – suprafaţa	Precizaţi suprafaţa în hectare pentru fiecare categorie: ☐ Este în stare bună: ... [ha] ☐ Nu este în stare bună: ... [ha] ☐ A cărei stare nu este cunoscută: ... [ha]
3.1.2.5.3.	Gradul de conservare - metoda utilizată	☐ Studiu complet sau estimare solidă din punct de vedere statistic în hectare (de exemplu, extrasă din cartografierea din planurile de management) ☐ Bazat în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date (aprecierea experţilor) ☐ Bazat în principal pe opinia experţilor, cu date foarte limitate (pe baza unor date parţiale de cartografiere) ☐ Date insuficiente sau indisponibile
3.1.2.5.4.	Obiective de conservare	Opţiuni predefinite: ☐ Prevenirea deteriorării ☐ Menţinerea suprafeţei tipului de habitat şi a stării bune a acestuia ☐ Extinderea suprafeţei tipului de habitat ☐ Îmbunătăţirea stării tipului de habitat ☐ Restabilirea tipului de habitat ☐ Altele
3.1.2.5.5.	Obiective de conservare - explicaţii	Text liber şi etichetă lingvistică
3.1.2.5.6.	Nivel global	Opţiuni predefinite: ☐ A: valoare excelentă ☐ B: valoare bună ☐ C: valoare semnificativă
3.1.2.5.7.	Data actualizării	Anul şi luna
3.2. Specii de păsări pe cale de dispariţie, vulnerabile la anumite schimbări ale habitatului lor, considerate rare din cauza efectivului redus al populaţiilor sau a distribuţiei locale limitate, alte specii care necesită o atenţie specială din cauza naturii specifice a habitatului lor, specii de păsări migratoare care apar în mod regulat. Specii animale şi vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (anexa nr.2 la Formularul-tip), pezente în cadrul sitului.
3.2.1. Informaţii esenţiale (specii)
3. 2.1.1.	Grupul de specii	Lista codurilor (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).
3.2.1.2.	Codul speciei	Lista codurilor (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).
3.2.1.3.	Denumirea ştiinţifică	Denumirea speciei din lista de coduri relevantă de pe portalul de referinţă Natura 2000 care corespunde codului utilizat la 3.2.1.2.
3.2.1.4.	Sensibilitatea datelor privind speciile	Indicaţi în cazul datelor sensibile privind speciile.
3.2.1.5.	Neprezenţa	Opţiuni predefinite: ☐ specia nu mai este prezentă în cadrul sitului ☐ specia nu este prezentă şi nu era prezentă la momentul desemnării, dar este planificată restabilirea acestuia. Pentru speciile care nu mai sunt prezente în cadrul sitului,trebuie completate următoarele câmpuri: 3.2.1.1. - 3.2.1.5., 3.2.1.9. (Metoda utilizată), 3.2.1.10. (Perioada ultimei colectări de date) şi 3.2.2.6. (Obiective de conservare). Dimensiunea minimă şi maximă a populaţiei din câmpul 3.2.1.7.1. trebuie să fie 0 (zero). Celelalte câmpuri din secţiunea 3.2. ar trebui lăsate necompletate.
3.2.1.6.	Tipul populaţiei	Opţiuni predefinite: ☐ Permanentă ☐ Reproductivă ☐ Concentraţie ☐ Iernat
3.2.1.7. Dimensiunea populaţiei şi unitatea de populaţie
3.2.1.7.1.	Dimensiunea populaţiei	Precizaţi dimensiunea minimă şi maximă a populaţiei.
3.2.1.7.2.	Unitatea de populaţie	Lista codurilor (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).
3.2.1.8.	Categoria de abundenţă	Opţiuni predefinite: ☐ Comună ☐ Rară ☐ Foarte rară ☐ Prezentă
3.2.1.9.	Metoda utilizată pentru dimensiunea populaţiei	Opţiuni predefinite: ☐ studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic ☐ bazată în principal pe opinia experţilor, cu date foarte limitate ☐ bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date ☐ Date insuficiente sau indisponibile
3.2.1.10.	Perioada ultimei colectări de date	Data de începere şi data de încheiere a perioadei (anul şi luna) sau, dacă aceste informaţii nu sunt cunoscute, indicaţi “studiu anterior anului 2022”
3.2.2. Evaluarea sitului (specii)
3.2.2.1.	Caracter semnificativ	Indicaţi dacă prezenţa speciei este nesemnificativă. Pentru speciile cu prezenţe semnificative trebuie completate toate câmpurile din secţiunea 3.2.2., în timp ce pentru speciile cu prezenţe nesemnificative trebuie completate numai câmpurile 3.2.2.1. (Caracter semnificativ) şi 3.2.2.10. (Data actualizării) din secţiunea 3.2.2.
3.2.2.2.	Specii care îndeplinesc criteriile ornitologice pentru clasificarea ca SPA	Indicaţi dacă speciile de păsări au îndeplinit criteriile ornitologice utilizate pentru a justifica clasificarea ca SPA.
3.2.2.3.	Populaţia	Opţiuni predefinite: ☐ A1: 100 % ≥ p >75 % ☐ A2: 75 % ≥ p > 50 % ☐ A3: 50 % ≥ p > 25 % ☐ A4: 25 % ≥ p > 15 % ☐ B: 15 % ≥ p > 2 % ☐ C: 2 % ≥ p > 0 %
3.2.2.4.	Populaţia – explicaţii (opţional)	Text liber şi etichetă lingvistică.
3.2.2.5.	Gradul de conservare
3.2.2.5.1.	Gradul de conservare - clasificare	Opţiuni predefinite: ☐ A: grad de conservare excelent (aproape întregul habitat ocupat de specie are o calitate satisfăcătoare) ☐ B: grad de conservare bun (cea mai mare parte a habitatului ocupat de specie are o calitate satisfăcătoare) ☐ C: grad de conservare redus (cea mai mare parte a habitatului ocupat de specie are o calitate nesatisfăcătoare) ☐ X: grad de conservare necunoscut (cea mai mare parte sau întregul habitat ocupat de specie are o calitate necunoscută)
3.2.2.5.2.	Gradul de conservare -suprafaţa ocupată (opţional)	Precizaţi suprafaţa din habitat ocupată de specie ca procent pentru fiecare categorie: ☐ Calitate satisfăcătoare: … % ☐ Calitate nesatisfăcătoare: … % ☐ Calitate necunoscută a habitatului: … %
3.2.2.5.3.	Gradul de conservare - clase procentuale ale ocupării	Suprafaţa estimată din habitat ocupată de specie cu o calitate satisfăcătoare ☐ 0-25 % ☐26-50 % ☐51-75 % ☐76-100 % Suprafaţa estimată din habitat ocupată de specie cu o calitate nesatisfăcătoare ☐ 0-25 % ☐26-50 % ☐51-75 % ☐76-100 % Suprafaţa estimată din habitat ocupată de specie cu o calitate necunoscută ☐ 0-25 % ☐26-50 % ☐51-75 % ☐76-100 %
3.2.2.6.	Obiective de conservare	Opţiuni predefinite: ☐ Prevenirea deteriorării habitatului ☐ Menţinerea amplorii şi a bunei calităţi pentru habitatul speciei şi dimensiunea populaţiei ☐ Extinderea suprafeţei habitatului speciei ☐ Restabilirea habitatului speciei ☐ Îmbunătăţirea calităţii habitatului speciei (luând în considerare şi factori precum perturbările şi mortalitatea) ☐ Creşterea dimensiunii populaţiei ☐ Reducerea presiunii asupra populaţiei (de exemplu, reducerea mortalităţii sau a perturbărilor) ☐ Restabilirea populaţiei în cadrul sitului ☐ Altele
3.2.2.7.	Obiective de conservare - explicaţii	Text liber şi etichetă lingvistică.
3.2.2.8.	Izolarea	Opţiuni predefinite: ☐ A: populaţie (aproape) izolată, ☐ B: populaţie neizolată, dar la limita ariei de răspândire, ☐ C: populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă.
3.2.2.9.	Nivel global	Opţiuni predefinite: ☐ A: valoare excelentă ☐ B: valoare bună ☐ C: valoare semnificativă
3.2.2.10.	Data actualizării	Anul şi luna.
3.3. Alte specii importante de floră şi faună (opţional)
3.3.1.	Grupul de specii	Dacă specia aparţine unuia dintre grupurile de specii din lista de coduri disponibilă pe portalul de referinţă Natura 2000, utilizaţi codul respectiv din această listă; în caz contrar, se lasă câmpul necompletat (spaţiu gol).
3.3.2.	Codul speciei	Dacă specia se află pe listele de coduri de pe portalul de referinţă Natura 2000, care sunt utilizate în câmpul 3.2.1.2., vă rugăm să utilizaţi codul respectiv; în caz contrar, lăsaţi acest câmp necompletat.
3.3.3.	Denumirea ştiinţifică	Dacă este cazul, introduceţi denumirea ştiinţifică, astfel cum figurează în listele de coduri de pe portalul de referinţă Natura 2000, care sunt utilizate în câmpul 3.2.1.2.
3.3.4.	Sensibilitatea datelor privind speciile	Indicaţi în cazul datelor sensibile privind speciile.
3.3.5.	Neprezenţa	Indicaţi dacă specia nu mai este prezentă în cadrul sitului.
1.3.6. Dimensiunea populaţiei şi unitatea de populaţie
3.3.6.1.	Dimensiunea populaţiei	Dimensiunea minimă şi maximă a populaţiei.
3.3.6.2.	Unitatea de populaţie	Lista codurilor (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).
3.3.7.	Categoria de abundenţă	Opţiuni predefinite: ☐ Comună ☐ Rară ☐ Foarte rară ☐ Prezentă
3.3.8.	Justificare	Opţiuni predefinite: ☐ Specii din anexa nr.2 la Formularul-tip prezente în SPA; ☐ Specii din anexa nr.4 la Formularul-tip; ☐ Specii din anexa nr.5 la Formularul-tip; ☐ Specii de păsări din anexa nr.1 la Formularul-tip, prezente în pSCI, SCI, SAC; ☐ Specii de păsări migratoare în pSCI, SCI, SAC; ☐ Specii incluse în listele Cărţii Roşii a Republicii Moldova; ☐ Specii incluse în listele roşii ale Uniunii Europene; ☐ Specii incluse în listele roşii mondiale; ☐ Specii endemice; ☐Specii enumerate/protejate în temeiul convenţiilor internaţionale, precum Convenţia de la Berna şi Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice sau Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) ☐ Specii tipice ale tipurilor de habitate din anexa nr.3 la Formularul-tip; ☐ Specii sălbatice înrudite cu cele cultivate (CWR) / Resurse genetice forestiere (FGR) ☐ Specii alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană; ☐ Alte motive.
4. Descrierea sitului
4.1.	Caracteristicile sitului	Text liber şi etichetă lingvistică.
4.2.	Calitatea şi importanţa sitului	Text liber şi etichetă lingvistică.
4.3. Presiuni asupra sitului
4.3.1.	Codul presiunii	Lista codurilor (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).
4.3.2.	Ierarhizare	Opţiuni predefinite: ☐ Importanţă ridicată ☐ Importanţă medie ☐ Importanţă scăzută
4.3.3.	Localizare în interior/exterior	Opţiuni predefinite: ☐ În interiorul sitului Natura 2000 ☐ În afara sitului Natura 2000 ☐ În interiorul şi în afara sitului Natura 2000
4.3.4.	Detalii suplimentare privind presiunea	Text liber şi etichetă lingvistică.
4.3.5.	Data actualizării	Anul şi luna.
4.4.	Documentaţie	Text liber şi etichetă lingvistică.
4.4.1.	Link(uri)	Adresa URI (URL sau DOI).
4.4.2.	Data actualizării	Anul şi luna.
5. Gestionarea sitului
5.1. Autoritatea administrativă publică centrală responsabilă cu gestionarea sitului
5.1.1.	Denumirea	Text liber şi etichetă lingvistică.
5.1.2.	Punct de contact în cadrul autorităţii publice centrale (opţional)	Se indică direcţia/secţia sau instituţia subordonată autorităţii administrative publice centrale responsabilă cu gestionarea sitului.
5.1.3.	Adresă poştală	Text liber şi etichetă lingvistică.
5.1.4.	Adresă de e-mail funcţională	Adresă de e-mail funcţională, care nu este personală.
5.1.5.	Pagină web oficială cu informaţii de contact	Pagină web care conţine datele oficiale de contact ale autorităţii publice centrale.
5.2. Planurile de management
5.2.1.	Existenţa unui plan (unor planuri) de management	Opţiuni predefinite: ☐ Da (dacă da, completaţi 5.2.2.) ☐ Nu, sit acoperit doar parţial (completaţi 5.2.2.) ☐ Nu, dar este în pregătire ☐ Nu, deoarece nu este necesar un plan de management (completaţi 5.2.3.) ☐ Nu, din alt motiv (se completează 5.2.3.)
5.2.2.	Referinţa şi valabilitatea planului (planurilor) de management	☐ Denumirea planului şi ☐ Link către plan (URI) şi ☐ Valabilitate: data de începere (anul şi luna) şi durata: număr de luni sau durată nedefinită
5.2.3.	Explicaţii suplimentare	Text liber şi etichetă lingvistică; Se completează dacă nu există şi nici nu este în pregătire un plan de management.
5.3. Măsuri de conservare
5.3.1.	Informaţii detaliate privind măsurile	Opţiuni predefinite: ☐ Măsurile de conservare necesare sunt incluse în planul (planurile) de management pentru care este prevăzut linkul în secţiunea 5.2.2. (da/nu) ☐ Măsurile de conservare necesare sunt descrise în următorul document (următoarele documente): - Titlu şi link (URI) şi/sau - Explicaţii suplimentare privind măsurile de conservare detaliate (text liber şi etichetă lingvistică)
5.3.2.	Stadiul măsurilor de conservare	Două întrebări cu opţiuni predefinite: 1.Măsurile necesare sunt stabilite? ☐ sunt stabilite în totalitate; ☐ sunt stabilite parţial; ☐ nu sunt stabilite; Numai pentru măsurile stabilite în totalitate sau parţial: 2. Măsurile stabilite sunt puse în aplicare? ☐ toate sunt puse în aplicare şi/sau toate sunt în desfăşurare; ☐ doar parţial puse în aplicare şi/sau parţial în desfăşurare; ☐ măsuri unice nepuse în aplicare şi/sau nicio măsură recurentă în desfăşurare
5.4.	Eficacitatea gestionării	Două întrebări cu opţiuni predefinite: - Eficacitatea măsurilor de conservare este evaluată periodic? (da/nu); - Măsurile de conservare îndeplinesc obiectivele de conservare stabilite? (da/nu/nu încă/nu se ştie deoarece acest lucru nu a fost evaluat).
6. Reprezentativitatea geospaţială a sitului
6.1.	Identificatorul INSPIRE	Identificatorul privind Infrastructura pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (în continuare – INSPIRE) al obiectului spaţial (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).
6.1.1.	Spaţiul de nume	Spaţiul de nume, astfel cum este definit de implementarea INSPIRE la nivel naţional.
6.1.2.	Identificatorul local	Identificatorul local trebuie să fie unic în spaţiul de nume.
6.1.3.	Identificatorul versiunii (opţional)	Identificatorul versiunii specifice a obiectului spatial.

Anexa nr.1

la Formularul-tip pentru siturile Natura 2000

Lista speciilor de păsări

care constituie obiectul unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora

GAVIIFORMES

Gaviidae

Gavia stellata

Gavia arctica

Gavia immer

PODICIPEDIFORMES

Podicipedidae

Podiceps auritus

PROCELLARIIFORMES

Procellariidae

Pterodroma madeira

Pterodroma feae

Bulweria bulwerii

Calonectris diomedea

Puffinus puffinus mauretanicus (Puffinus mauretanicus)

Puffinus yelkouan

Puffinus assimilis

Hydrobatidae

Pelagodroma marina

Hydrobates pelagicus

Oceanodroma leucorhoa

Oceanodroma castro

PELECANIFORMES

Pelecanidae

Pelecanus onocrotalus

Pelecanus crispus

Phalacrocoracidae

Phalacrocorax aristotelis desmarestii

Phalacrocorax pygmeus

CICONIIFORMES

Ardeidae

Botaurus stellaris

Ixobrychus minutus

Nycticorax nycticorax

Ardeola ralloides

Egretta garzetta

Egretta alba (Ardea alba)

Ardea purpurea

Ciconiidae

Ciconia nigra

Ciconia ciconia

Threskiornithidae

Plegadis falcinellus

Platalea leucorodia

PHOENICOPTERIFORMES

Phoenicopteridae

Phoenicopterus ruber

ANSERIFORMES

Anatidae

Cygnus bewickii (Cygnus columbianus bewickii)

Cygnus cygnus

Anser albifrons flavirostris

Anser erythropus

Branta leucopsis

Branta ruficollis

Tadorna ferruginea

Marmaronetta angustirostris

Aythya nyroca

Polysticta stelleri

Mergus albellus (Mergellus albellus)

Oxyura leucocephala

FALCONIFORMES

Pandionidae

Pandion haliaetus

Accipitridae

Pernis apivorus

Elanus caeruleus

Milvus migrans

Milvus milvus

Haliaeetus albicilla

Gypaetus barbatus

Neophron percnopterus

Gyps fulvus

Aegypius monachus

Circaetus gallicus

Circus aeruginosus

Circus cyaneus

Circus macrourus

Circus pygargus

Accipiter gentilis arrigonii

Accipiter nisus granti

Accipiter brevipes

Buteo rufinus

Aquila pomarina

Aquila clanga

Aquila heliaca

Aquila adalberti

Aquila chrysaetos

Hieraaetus pennatus

Hieraaetus fasciatus

Falconidae

Falco naumanni

Falco vespertinus

Falco columbarius

Falco eleonorae

Falco biarmicus

Falco cherrug

Falco rusticolus

Falco peregrinus

GALLIFORMES

Tetraonidae

Bonasa bonasia

Lagopus mutus pyrenaicus

Lagopus mutus helveticus

Tetrao tetrix tetrix

Tetrao urogallus

Phasianidae

Alectoris graeca

Alectoris barbara

Perdix perdix italica

Perdix perdix hispaniensis

GRUIFORMES

Turnicidae

Turnix sylvatica

Gruidae

Grus grus

Rallidae

Porzana porzana

Porzana parva

Porzana pusilla

Crex crex

Porphyrio porphyrio

Fulica cristata

Otididae

Tetrax tetrax

Chlamydotis undulata

Otis tarda

CHARADRIIFORMES

Recurvirostridae

Himantopus himantopus

Recurvirostra avosetta

Burhinidae

Burhinus oedicnemus

Glareolidae

Cursorius cursor

Glareola pratincola

Charadriidae

Charadrius alexandrinus

Charadrius morinellus (Eudromias morinellus)

Pluvialis apricaria

Hoplopterus spinosus

Scolopacidae

Calidris alpina schinzii

Philomachus pugnax

Gallinago media

Limosa lapponica

Numenius tenuirostris

Tringa glareola

Xenus cinereus (Tringa cinerea)

Phalaropus lobatus

Laridae

Larus melanocephalus

Larus genei

Larus audouinii

Larus minutus

Sternidae

Gelochelidon nilotica (Sterna nilotica)

Sterna caspia

Sterna sandvicensis

Sterna dougallii

Sterna hirundo

Sterna paradisaea

Sterna albifrons

Chlidonias hybridus

Chlidonias niger

Alcidae

Uria aalge ibericus

PTEROCLIFORMES

Pteroclididae

Pterocles orientalis

Pterocles alchata

COLUMBIFORMES

Columbidae

Columba palumbus azorica

Columba trocaz

Columba bollii

Columba junoniae

STRIGIFORMES

Strigidae

Bubo bubo

Nyctea scandiaca

Surnia ulula

Glaucidium passerinum

Strix nebulosa

Strix uralensis

Asio flammeus

Aegolius funereus

CAPRIMULGIFORMES

Caprimulgidae

Caprimulgus europaeus

APODIFORMES

Apodidae

Apus caffer

CORACIIFORMES

Alcedinidae

Alcedo atthis

Coraciidae

Coracias garrulus

PICIFORMES

Picidae

Picus canus

Dryocopus martius

Dendrocopos major canariensis

Dendrocopos major thanneri

Dendrocopos syriacus

Dendrocopos medius

Dendrocopos leucotos

Picoides tridactylus

PASSERIFORMES

Alaudidae

Chersophilus duponti

Melanocorypha calandra

Calandrella brachydactyla

Galerida theklae

Lullula arborea

Motacillidae

Anthus campestris

Troglodytidae

Troglodytes troglodytes fridariensis

Muscicapidae (Turdinae)

Luscinia svecica

Saxicola dacotiae

Oenanthe leucura

Oenanthe cypriaca

Oenanthe pleschanka

Muscicapidae (Sylviinae)

Acrocephalus melanopogon

Acrocephalus paludicola

Hippolais olivetorum

Sylvia sarda

Sylvia undata

Sylvia melanothorax

Sylvia rueppelli

Sylvia nisoria

Muscicapidae (Muscicapinae)

Ficedula parva

Ficedula semitorquata

Ficedula albicollis

Paridae

Parus ater cypriotes

Sittidae

Sitta krueperi

Sitta whiteheadi

Certhiidae

Certhia brachydactyla dorotheae

Laniidae

Lanius collurio

Lanius minor

Lanius nubicus

Corvidae

Pyrrhocorax pyrrhocorax

Fringillidae (Fringillinae)

Fringilla coelebs ombriosa

Fringilla teydea

Fringillidae (Carduelinae)

Loxia scotica

Bucanetes githagineus

Pyrrhula murina (Pyrrhula pyrrhula murina)

Emberizidae (Emberizinae)

Emberiza cineracea

Emberiza hortulana

Emberiza caesia

Anexa nr.2

la Formularul-tip pentru siturile Natura 2000

Lista speciilor animale şi vegetale de interes comunitar

a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare

1. Această listă contribuie la instituirea unei reţele coerente de arii speciale de conservare.

2. Speciile menţionate în prezenta listă sunt indicate:

- prin numele speciei sau al subspeciei;

- prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi determinate din acel taxon.

3. Abrevierea “spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparţin acelei familii sau acelui gen.

4. Un asterisc (*) înainte de numele unei specii indică faptul că este vorba despre o specie prioritară.

5. Majoritatea speciilor enumerate în prezenta listă sunt menţionate, de asemenea, în anexa nr.4 la Formularul-tip.

6. Atunci când o specie este indicată în prezenta listă, dar nu şi în lista din anexa nr.4 sau nr.5 la Formularul-tip, numele speciei este urmat de simbolul (o).

7. Atunci când o specie care este indicată în prezenta listă apare şi în lista din anexa nr.5 la Formularul-tip, dar nu apare în lista din anexa nr.4 la Formularul - tip, numele său este urmat de simbolul (V).

1. ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Talpidae

Galemys pyrenaicus

CHIROPTERA

Rhinolophidae

Rhinolophus blasii

Rhinolophus euryale

Rhinolophus ferrumequinum

Rhinolophus hipposideros

Rhinolophus mehelyi

Vespertilionidae

Barbastella barbastellus

Miniopterus schreibersii

Myotis bechsteinii

Myotis blythii

Myotis capaccinii

Myotis dasycneme

Myotis emarginatus

Myotis myotis

Pteropodidae

Rousettus aegyptiacus

RODENTIA

Gliridae

Myomimus roachi

Sciuridae

* Marmota marmota latirostris

* Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

* Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Castoridae

Castor fiber (cu excepţia populaţiilor estoniene, letone, lituaniene, finlandeze şi suedeze)

Cricetidae

Mesocricetus newtoni

Microtidae

Dinaromys bogdanovi

Microtus cabrerae

* Microtus oeconomus arenicola

* Microtus oeconomus mehelyi

Microtus tatricus

Zapodidae

Sicista subtilis

CARNIVORA

Canidae

* Alopex lagopus

* Canis lupus (cu excepţia populaţiei estoniene; populaţiile din Grecia: numai cele la sud de paralela 39^o; populaţiile spaniole: numai cele de la sud de Duero; populaţiile din Letonia, Lituania şi Finlanda).

Ursidae

* Ursus arctos (cu excepţia populaţiilor din Estonia, Finlanda şi Suedia)

Mustelidae

* Gulo gulo

Lutra lutra

Mustela eversmanii

* Mustela lutreola

Vormela peregusna

Felidae

Lynx lynx (cu excepţia populaţiilor din Estonia, Letonia şi Finlanda)

* Lynx pardinus

Phocidae

Halichoerus grypus (V)

* Monachus monachus

Phoca hispida bottnica (V)

* Phoca hispida saimensis

Phoca vitulina (V)

ARTIODACTYLA

Cervidae

* Cervus elaphus corsicanus

Rangifer tarandus fennicus (o)

Bovidae

* Bison bonasus

Capra aegagrus (populaţii naturale)

* Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populaţii naturale – Corsica şi Sardinia)

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

* Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Rupicapra rupicapra balcanica

* Rupicapra rupicapra tatrica

CETACEA

Phocoena phocoena

Tursiops truncatus

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

Testudo graeca

Testudo hermanni

Testudo marginata

Cheloniidae

* Caretta caretta

* Chelonia mydas

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Dinarolacerta mosorensis

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Lacerta monticola

Lacerta schreiberi

Gallotia galloti insulanagae

* Gallotia simonyi

Podarcis lilfordi

Podarcis pityusensis

Scincidae

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Gekkonidae

Phyllodactylus europaeus

OPHIDIA (SERPENTES)

Colubridae

* Coluber cypriensis

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

* Natrix natrix cypriaca

Viperidae

* Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri)

Vipera ursinii (cu excepţia Vipera ursinii rakosiensis şi a Vipera ursinii macrops)

* Vipera ursinii macrops

* Vipera ursinii rakosiensis

AMPHIBIANS

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

* Salamandra aurorae (Salamandra atra aurorae)

Salamandrina terdigitata

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Triturus montandoni

Triturus vulgaris ampelensis

Proteidae

* Proteus anguinus

Plethodontidae

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Hydromantes (Speleomantes) genei

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Hydromantes (Speleomantes) strinatii

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

ANURA

Discoglossidae

* Alytes muletensis

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus “jeanneae” )

Discoglossus montalentii

Discoglossus sardus

Ranidae

Rana latastei

Pelobatidae

* Pelobates fuscus insubricus

PEŞTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Eudontomyzon spp. (o)

Lampetra fluviatilis (V) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda şi Suedia)

Lampetra planeri (o) (cu excepţia populaţiilor din Estonia, Finlanda şi Suedia)

Lethenteron zanandreai (V)

Petromyzon marinus (o) (cu excepţia populaţiilor din Suedia)

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

* Acipenser naccarii

* Acipenser sturio

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp. (V)

SALMONIFORMES

Salmonidae

Hucho hucho (populaţii naturale) (V)

Salmo macrostigma (o)

Salmo marmoratus (o)

Salmo salar (numai în ape dulci) (V) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Salmothymus obtusirostris (o)

Coregonidae

* Coregonus oxyrhynchus (populaţii anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

Umbridae

Umbra krameri (o)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Alburnus albidus (o) (Alburnus vulturius)

Aulopyge huegelii (o)

Anaecypris hispanica

Aspius aspius (V) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Barbus comiza (V)

Barbus meridionalis (V)

Barbus plebejus (V)

Chalcalburnus chalcoides (o)

Chondrostoma genei (o)

Chondrostoma knerii (o)

Chondrostoma lusitanicum (o)

Chondrostoma phoxinus (o)

Chondrostoma polylepis (o) (inclusiv C. willkommi)

Chondrostoma soetta (o)

Chondrostoma toxostoma (o)

Gobio albipinnatus (o)

Gobio kessleri (o)

Gobio uranoscopus (o)

Iberocypris palaciosi (o)

* Ladigesocypris ghigii (o)

Leuciscus lucumonis (o)

Leuciscus souffia (o)

Pelecus cultratus (V)

Phoxinellus spp. (o)

* Phoxinus percnurus

Rhodeus sericeus amarus (o)

Rutilus pigus (V)

Rutilus rubilio (o)

Rutilus arcasii (o)

Rutilus macrolepidotus (o)

Rutilus lemmingii (o)

Rutilus frisii meidingeri (V)

Rutilus alburnoides (o)

Scardinius graecus (o)

Squalius microlepis (o)

Squalius svallize (o)

Cobitidae

Cobitis elongata (o)

Cobitis taenia (o) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Cobitis trichonica (o)

Misgurnus fossilis (o)

Sabanejewia aurata (o)

Sabanejewia larvata (o) (Cobitis larvata şi Cobitis conspersa)

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis (V)

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Aphanius iberus (o)

Aphanius fasciatus (o)

* Valencia hispanica

* Valencia letourneuxi (Valencia hispanica)

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus baloni

Gymnocephalus schraetzer (V)

* Romanichthys valsanicola

Zingel spp. [(o) cu excepţia Zingel asper şi a Zingel zingel (V)]

Gobiidae

Knipowitschia croatica (o)

Knipowitschia (Padogobius) panizzae (o)

Padogobius nigricans (o)

Pomatoschistus canestrini (o)

SCORPAENIFORMES

Cottidae

Cottus gobio (o) (cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

Cottus petiti (o)

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

CRUSTACEA

Decapoda

Austropotamobius pallipes (V)

* Austropotamobius torrentium (V)

Isopoda

* Armadillidium ghardalamensis

INSECTA

Coleoptera

Agathidium pulchellum (o)

Bolbelasmus unicornis

Boros schneideri (o)

Buprestis splendens

Carabus hampei

Carabus hungaricus

* Carabus menetriesi pacholei

* Carabus olympiae

Carabus variolosus

Carabus zawadszkii

Cerambyx cerdo

Corticaria planula (o)

Cucujus cinnaberinus

Dorcadion fulvum cervae

Duvalius gebhardti

Duvalius hungaricus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Leptodirus hochenwarti

Limoniscus violaceus (o)

Lucanus cervus (o)

Macroplea pubipennis (o)

Mesosa myops (o)

Morimus funereus (o)

* Osmoderma eremita

Oxyporus mannerheimii (o)

Pilemia tigrina

* Phryganophilus ruficollis

Probaticus subrugosus

Propomacrus cypriacus

* Pseudogaurotina excellens

Pseudoseriscius cameroni

Pytho kolwensis

Rhysodes sulcatus (o)

* Rosalia alpina

Stephanopachys linearis (o)

Stephanopachys substriatus (o)

Xyletinus tremulicola (o)

Hemiptera

Aradus angularis (o)

Lepidoptera

Agriades glandon aquilo (o)

Arytrura musculus

* Callimorpha (Euplagia, Panaxia) quadripunctaria (o)

Catopta thrips

Chondrosoma fiduciarium

Clossiana improba (o)

Coenonympha oedippus

Colias myrmidone

Cucullia mixta

Dioszeghyana schmidtii

Erannis ankeraria

Erebia calcaria

Erebia christi

Erebia medusa polaris (o)

Eriogaster catax

Euphydryas (Eurodryas, Hypodryas) aurinia (o)

Glyphipterix loricatella

Gortyna borelii lunata

Graellsia isabellae (V)

Hesperia comma catena (o)

Hypodryas maturna

Leptidea morsei

Lignyoptera fumidaria

Lycaena dispar

Lycaena helle

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanargia arge

* Nymphalis vaualbum

Papilio hospiton

Phyllometra culminaria

Plebicula golgus

Polymixis rufocincta isolata

Polyommatus eroides

Proterebia afra dalmata

Pseudophilotes bavius

Xestia borealis (o)

Xestia brunneopicta (o)

* Xylomoia strix

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Coenagrion hylas (o)

Coenagrion mercuriale (o)

Coenagrion ornatum (o)

Cordulegaster heros

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhinia pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Orthoptera

Baetica ustulata

Brachytrupes megacephalus

Isophya costata

Isophya harzi

Isophya stysi

Myrmecophilus baronii

Odontopodisma rubripes

Paracaloptenus caloptenoides

Pholidoptera transsylvanica

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

ARACHNIDA

Pseudoscorpiones

Anthrenochernes stellae (o)

MOLUŞTE

GASTROPODA

Anisus vorticulus

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Chilostoma banaticum

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Gibbula nivosa

* Helicopsis striata austriaca (o)

Hygromia kovacsi

Idiomela (Helix) subplicata

Lampedusa imitatrix

* Lampedusa melitensis

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

* Paladilhia hungarica

Sadleriana pannonica

Theodoxus transversalis

Vertigo angustior (o)

Vertigo genesii (o)

Vertigo geyeri (o)

Vertigo moulinsiana (o)

BIVALVIA

Unionoida

Margaritifera durrovensis (Margaritifera margaritifera) (V)

Margaritifera margaritifera (V)

Unio crassus

Dreissenidae

Congeria kusceri

2. PLANTE

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium jahandiezii (Litard.) Rouy

Asplenium adulterinum Milde

BLECHNACEAE

Woodwardia radicans (L.) Sm.

DICKSONIACEAE

Culcita macrocarpa C. Presl

DRYOPTERIDACEAE

Diplazium sibiricum (Turcz. ex Kunze) Kurata

* Dryopteris corleyi Fraser-Jenk.

Dryopteris fragans (L.) Schott

HYMENOPHYLLACEAE

Trichomanes speciosum Willd.

ISOETACEAE

Isoetes boryana Durieu

Isoetes malinverniana Ces. & De Not.

MARSILEACEAE

Marsilea batardae Launert

Marsilea quadrifolia L.

Marsilea strigosa Willd.

OPHIOGLOSSACEAE

Botrychium simplex Hitchc.

Ophioglossum polyphyllum A. Braun

GYMNOSPERMAE

PINACEAE

* Abies nebrodensis (Lojac.) Mattei

ANGIOSPERMAE

ALISMATACEAE

* Alisma wahlenbergii (Holmberg) Juz.

Caldesia parnassifolia (L.) Parl.

Luronium natans (L.) Raf.

AMARYLLIDACEAE

Leucojum nicaeense Ard.

Narcissus asturiensis (Jordan) Pugsley

Narcissus calcicola Mendonça

Narcissus cyclamineus DC.

Narcissus fernandesii G. Pedro

Narcissus humilis (Cav.) Traub

* Narcissus nevadensis Pugsley

Narcissus pseudonarcissus L. subsp. nobilis (Haw.) A. Fernandes

Narcissus scaberulus Henriq.

Narcissus triandrus L. subsp. capax (Salisb.) D. A. Webb.

Narcissus viridiflorus Schousboe

ASCLEPIADACEAE

Vincetoxicum pannonicum (Borhidi) Holub

BORAGINACEAE

* Anchusa crispa Viv.

Echium russicum J.F.Gemlin

* Lithodora nitida (H. Ern) R. Fernandes

Myosotis lusitanica Schuster

Myosotis rehsteineri Wartm.

Myosotis retusifolia R. Afonso

Omphalodes kuzinskyanae Willk.

* Omphalodes littoralis Lehm.

* Onosma tornensis Javorka

Solenanthus albanicus (Degen & al.) Degen & Baldacci

* Symphytum cycladense Pawl.

CAMPANULACEAE

Adenophora lilifolia (L.) Ledeb.

Asyneuma giganteum (Boiss.) Bornm.

* Campanula bohemica Hruby

* Campanula gelida Kovanda

Campanula romanica Săvul.

* Campanula sabatia De Not.

* Campanula serrata (Kit.) Hendrych

Campanula zoysii Wulfen

Jasione crispa (Pourret) Samp. subsp. serpentinica Pinto da Silva

Jasione lusitanica A. DC.

CARYOPHYLLACEAE

Arenaria ciliata L. subsp. pseudofrigida Ostenf. & O.C. Dahl

Arenaria humifusa Wahlenberg

* Arenaria nevadensis Boiss. & Reuter

Arenaria provincialis Chater & Halliday

* Cerastium alsinifolium Tausch Cerastium dinaricum G.Beck & Szysz.

Dianthus arenarius L. subsp. arenarius

* Dianthus arenarius subsp. bohemicus (Novak) O.Schwarz

Dianthus cintranus Boiss. & Reuter subsp. cintranus Boiss. & Reuter

* Dianthus diutinus Kit.

* Dianthus lumnitzeri Wiesb.

Dianthus marizii (Samp.) Samp.

* Dianthus moravicus Kovanda

* Dianthus nitidus Waldst. et Kit.

Dianthus plumarius subsp. regis-stephani (Rapcs.) Baksay

Dianthus rupicola Biv.

* Gypsophila papillosa P. Porta

Herniaria algarvica Chaudhri

* Herniaria latifolia Lapeyr. subsp. litardierei Gamis

Herniaria lusitanica (Chaudhri) subsp. berlengiana Chaudhri

Herniaria maritima Link

* Minuartia smejkalii Dvorakova

Moehringia jankae Griseb. ex Janka

Moehringia lateriflora (L.) Fenzl.

Moehringia tommasinii Marches.

Moehringia villosa (Wulfen) Fenzl

Petrocoptis grandiflora Rothm.

Petrocoptis montsicciana O. Bolos & Rivas Mart.

Petrocoptis pseudoviscosa FernándezCasas

Silene furcata Rafin. subsp. angustiflora (Rupr.) Walters

* Silene hicesiae Brullo & Signorello

Silene hifacensis Rouy ex Willk.

* Silene holzmanii Heldr. ex Boiss.

Silene longicilia (Brot.) Otth.

Silene mariana Pau

* Silene orphanidis Boiss

* Silene rothmaleri Pinto da Silva

* Silene velutina Pourret ex Loisel.

CHENOPODIACEAE

* Bassia (Kochia) saxicola (Guss.) A. J. Scott

* Cremnophyton lanfrancoi Brullo et Pavone

* Salicornia veneta Pignatti & Lausi

CISTACEAE

Cistus palhinhae Ingram

Halimium verticillatum (Brot.) Sennen

Helianthemum alypoides Losa & Rivas Goday

Helianthemum caput-felis Boiss.

* Tuberaria major (Willk.) Pinto da Silva & Rozeira

COMPOSITAE

* Anthemis glaberrima (Rech. f.) Greuter

Artemisia campestris L. subsp. bottnica A.N. Lundström ex Kindb.

* Artemisia granatensis Boiss.

* Artemisia laciniata Willd.

Artemisia oelandica (Besser) Komaror

* Artemisia pancicii (Janka) Ronn.

* Aster pyrenaeus Desf. ex DC

* Aster sorrentinii (Tod) Lojac.

Carlina onopordifolia Besser

* Carduus myriacanthus Salzm. ex DC.

* Centaurea alba L. subsp. heldreichii (Halacsy) Dostal

* Centaurea alba L. subsp. princeps (Boiss. & Heldr.) Gugler

* Centaurea akamantis T.Georgiadis & G.Chatzikyriakou

* Centaurea attica Nyman subsp. megarensis (Halacsy & Hayek) Dostal

* Centaurea balearica J. D. Rodriguez

* Centaurea borjae Valdes-Berm. & Rivas Goday

* Centaurea citricolor Font Quer

Centaurea corymbosa Pourret

Centaurea gadorensis G. Blanca

* Centaurea horrida Badaro

Centaurea immanuelis-loewii Degen

Centaurea jankae Brandza

* Centaurea kalambakensis Freyn & Sint.

Centaurea kartschiana Scop.

* Centaurea lactiflora Halacsy

Centaurea micrantha Hoffmanns. & Link subsp. herminii (Rouy) Dostál

* Centaurea niederi Heldr.

* Centaurea peucedanifolia Boiss. & Orph.

* Centaurea pinnata Pau

Centaurea pontica Prodan & E. I. Nyárády

Centaurea pulvinata (G. Blanca) G. Blanca

Centaurea rothmalerana (Arènes) Dostál

Centaurea vicentina Mariz

Cirsium brachycephalum Juratzka

* Crepis crocifolia Boiss. & Heldr.

Crepis granatensis (Willk.) B. Blanca & M. Cueto

Crepis pusilla (Sommier) Merxmüller

Crepis tectorum L. subsp. nigrescens

Erigeron frigidus Boiss. ex DC.

* Helichrysum melitense (Pignatti) Brullo et al

Hymenostemma pseudanthemis (Kunze) Willd.

Hyoseris frutescens Brullo et Pavone

* Jurinea cyanoides (L.) Reichenb.

* Jurinea fontqueri Cuatrec.

* Lamyropsis microcephala (Moris) Dittrich & Greuter

Leontodon microcephalus (Boiss. ex DC.) Boiss.

Leontodon boryi Boiss.

* Leontodon siculus (Guss.) Finch & Sell

Leuzea longifolia Hoffmanns. & Link

Ligularia sibirica (L.) Cass.

* Palaeocyanus crassifolius (Bertoloni) Dostal

Santolina impressa Hoffmanns. & Link

Santolina semidentata Hoffmanns. & Link

Saussurea alpina subsp. esthonica (Baer ex Rupr) Kupffer

* Senecio elodes Boiss. ex DC.

Senecio jacobea L. subsp. gotlandicus (Neuman) Sterner

Senecio nevadensis Boiss. & Reuter

* Serratula lycopifolia (Vill.) A.Kern

Tephroseris longifolia (Jacq.) Griseb et Schenk subsp. moravica

CONVOLVULACEAE

* Convolvulus argyrothamnus Greuter

* Convolvulus fernandesii Pinto da Silva & Teles

CRUCIFERAE

Alyssum pyrenaicum Lapeyr.

* Arabis kennedyae Meikle

Arabis sadina (Samp.) P. Cout.

Arabis scopoliana Boiss

* Biscutella neustriaca Bonnet

Biscutella vincentina (Samp.) Rothm.

Boleum asperum (Pers.) Desvaux

Brassica glabrescens Poldini

Brassica hilarionis Post

Brassica insularis Moris

* Brassica macrocarpa Guss.

Braya linearis Rouy

* Cochlearia polonica E. Fröhlich

* Cochlearia tatrae Borbas

* Coincya rupestris Rouy

* Coronopus navasii Pau

Crambe tataria Sebeok

* Degenia velebitica (Degen) Hayek

Diplotaxis ibicensis (Pau) Gómez-Campo

* Diplotaxis siettiana Maire

Diplotaxis vicentina (P. Cout.) Rothm.

Draba cacuminum Elis Ekman

Draba cinerea Adams

Draba dorneri Heuffel.

Erucastrum palustre (Pirona) Vis.

* Erysimum pieninicum (Zapal.) Pawl.

* Iberis arbuscula Runemark

Iberis procumbens Lange subsp. microcarpa Franco & Pinto da Silva

* Jonopsidium acaule (Desf.) Reichenb.

Jonopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang.

Rhynchosinapis erucastrum (L.) Dandy ex Clapham subsp. cintrana (Coutinho) Franco & P. Silva (Coincya cintrana (P. Cout.) Pinto da Silva)

Sisymbrium cavanillesianum Valdés & Castroviejo

Sisymbrium supinum L.

Thlaspi jankae A.Kern.

CYPERACEAE

Carex holostoma Drejer

* Carex panormitana Guss.

Eleocharis carniolica Koch

DIOSCOREACEAE

* Borderea chouardii (Gaussen) Heslot

DROSERACEAE

Aldrovanda vesiculosa L.

ELATINACEAE

Elatine gussonei (Sommier) Brullo et al

ERICACEAE

Rhododendron luteum Sweet

EUPHORBIACEAE

* Euphorbia margalidiana Kuhbier & Lewejohann

Euphorbia transtagana Boiss.

GENTIANACEAE

* Centaurium rigualii Esteve

* Centaurium somedanum Lainz

Gentiana ligustica R. de Vilm. & Chopinet

Gentianella anglica (Pugsley) E. F. Warburg

* Gentianella bohemica Skalicky

GERANIACEAE

* Erodium astragaloides Boiss. & Reuter

Erodium paularense Fernández-González & Izco

* Erodium rupicola Boiss.

GLOBULARIACEAE

* Globularia stygia Orph. ex Boiss.

GRAMINEAE

Arctagrostis latifolia (R. Br.) Griseb.

Arctophila fulva (Trin.) N. J. Anderson

Avenula hackelii (Henriq.) Holub

Bromus grossus Desf. ex DC.

Calamagrostis chalybaea (Laest.) Fries

Cinna latifolia (Trev.) Griseb.

Coleanthus subtilis (Tratt.) Seidl

Festuca brigantina (Markgr.-Dannenb.) Markgr.-Dannenb.

Festuca duriotagana Franco & R. Afonso

Festuca elegans Boiss.

Festuca henriquesii Hack.

Festuca summilusitana Franco & R. Afonso

Gaudinia hispanica Stace & Tutin

Holcus setiglumis Boiss. & Reuter subsp. duriensis Pinto da Silva

Micropyropsis tuberosa Romero - Zarco & Cabezudo

Poa granitica Br.-Bl. subsp. disparilis (E. I. Nyárády) E. I. Nyárády

* Poa riphaea (Ascher et Graebner) Fritsch

Pseudarrhenatherum pallens (Link) J. Holub

Puccinellia phryganodes (Trin.) Scribner + Merr.

Puccinellia pungens (Pau) Paunero

* Stipa austroitalica Martinovsky

* Stipa bavarica Martinovsky & H. Scholz

Stipa danubialis Dihoru & Roman

* Stipa styriaca Martinovsky

* Stipa veneta Moraldo

* Stipa zalesskii Wilensky

Trisetum subalpestre (Hartman) Neuman

GROSSULARIACEAE

* Ribes sardoum Martelli

HIPPURIDACEAE

Hippuris tetraphylla L. Fil.

HYPERICACEAE

* Hypericum aciferum (Greuter) N.K.B. Robson

IRIDACEAE

Crocus cyprius Boiss. et Kotschy

Crocus hartmannianus Holmboe

Gladiolus palustris Gaud.

Iris aphylla L. subsp. hungarica Hegi

Iris humilis Georgi subsp. arenaria (Waldst. et Kit.) A.et D.Löve

JUNCACEAE

Juncus valvatus Link

Luzula arctica Blytt

LABIATAE

Dracocephalum austriacum L.

* Micromeria taygetea P. H. Davis

Nepeta dirphya (Boiss.) Heldr. ex Halacsy

* Nepeta sphaciotica P. H. Davis

Origanum dictamnus L.

Phlomis brevibracteata Turril

Phlomis cypria Post

Salvia veneris Hedge

Sideritis cypria Post

Sideritis incana subsp. glauca (Cav.) Malagarriga

Sideritis javalambrensis Pau

Sideritis serrata Cav. ex Lag.

Teucrium lepicephalum Pau

Teucrium turredanum Losa & Rivas Goday

* Thymus camphoratus Hoffmanns. & Link

Thymus carnosus Boiss.

* Thymus lotocephalus G. López & R. Morales (Thymus cephalotos L.)

LEGUMINOSAE

Anthyllis hystrix Cardona, Contandr. & E. Sierra

* Astragalus algarbiensis Coss. ex Bunge

* Astragalus aquilanus Anzalone

Astragalus centralpinus Braun-Blanquet

* Astragalus macrocarpus DC. subsp. lefkarensis

* Astragalus maritimus Moris

Astragalus peterfii Jáv.

Astragalus tremolsianus Pau

* Astragalus verrucosus Moris

* Cytisus aeolicus Guss. ex Lindl.

Genista dorycnifolia Font Quer

Genista holopetala (Fleischm. ex Koch) Baldacci

Melilotus segetalis (Brot.) Ser. subsp. fallax Franco

* Ononis hackelii Lange

Trifolium saxatile All.

* Vicia bifoliolata J.D. Rodríguez

LENTIBULARIACEAE

* Pinguicula crystallina Sm.

Pinguicula nevadensis (Lindb.) Casper

LILIACEAE

Allium grosii Font Quer

* Androcymbium rechingeri Greuter

* Asphodelus bento-rainhae P. Silva

* Chionodoxa lochiae Meikle in Kew Bull.

Colchicum arenarium Waldst. et Kit.

Hyacinthoides vicentina (Hoffmans. & Link) Rothm.

* Muscari gussonei (Parl.) Tod.

Scilla litardierei Breist.

* Scilla morrisii Meikle

Tulipa cypria Stapf

Tulipa hungarica Borbas

LINACEAE

* Linum dolomiticum Borbas

* Linum muelleri Moris (Linum maritimum muelleri)

LYTHRACEAE

* Lythrum flexuosum Lag.

MALVACEAE

Kosteletzkya pentacarpos (L.) Ledeb.

NAJADACEAE

Najas flexilis (Willd.) Rostk. & W.L. Schmidt

Najas tenuissima (A. Braun) Magnus

OLEACEAE

Syringa josikaea Jacq. Fil. ex Reichenb.

ORCHIDACEAE

Anacamptis urvilleana Sommier et Caruana Gatto

Calypso bulbosa L.

* Cephalanthera cucullata Boiss. & Heldr.

Cypripedium calceolus L.

Dactylorhiza kalopissii E.Nelson

Gymnigritella runei Teppner & Klein

Himantoglossum adriaticum Baumann

Himantoglossum caprinum (Bieb.) V.Koch

Liparis loeselii (L.) Rich.

* Ophrys kotschyi H.Fleischm. et Soo

* Ophrys lunulata Parl.

Ophrys melitensis (Salkowski) J et P Devillers-Terschuren

Platanthera obtusata (Pursh) subsp. oligantha (Turez.) Hulten

OROBANCHACEAE

Orobanche densiflora Salzm. ex Reut.

PAEONIACEAE

Paeonia cambessedesii (Willk.) Willk.

Paeonia clusii F.C. Stern subsp. rhodia (Stearn) Tzanoudakis

Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rachel) Soo

Paeonia parnassica Tzanoudakis

PALMAE

Phoenix theophrasti Greuter

PAPAVERACEAE

Corydalis gotlandica Lidén

Papaver laestadianum (Nordh.) Nordh.

Papaver radicatum Rottb. subsp. hyperboreum Nordh.

PLANTAGINACEAE

Plantago algarbiensis Sampaio (Plantago bracteosa (Willk.) G. Sampaio)

Plantago almogravensis Franco

PLUMBAGINACEAE

Armeria berlengensis Daveau

* Armeria helodes Martini & Pold

Armeria neglecta Girard

Armeria pseudarmeria (Murray) Mansfeld

* Armeria rouyana Daveau

Armeria soleirolii (Duby) Godron

Armeria velutina Welw. ex Boiss. & Reuter

Limonium dodartii (Girard) O. Kuntze subsp. lusitanicum (Daveau) Franco

* Limonium insulare (Beg. & Landi) Arrig. & Diana

Limonium lanceolatum (Hoffmans. & Link) Franco

Limonium multiflorum Erben

* Limonium pseudolaetum Arrig. & Diana

* Limonium strictissimum (Salzmann) Arrig.

POLYGONACEAE

Persicaria foliosa (H. Lindb.) Kitag.

Polygonum praelongum Coode & Cullen

Rumex rupestris Le Gall

PRIMULACEAE

Androsace mathildae Levier

Androsace pyrenaica Lam.

* Cyclamen fatrense Halda et Sojak

* Primula apennina Widmer

Primula carniolica Jacq.

Primula nutans Georgi

Primula palinuri Petagna

Primula scandinavica Bruun

Soldanella villosa Darracq.

RANUNCULACEAE

* Aconitum corsicum Gayer (Aconitum napellus subsp. corsicum)

Aconitum firmum (Reichenb.) Neilr subsp. moravicum Skalicky

Adonis distorta Ten.

Aquilegia bertolonii Schott

Aquilegia kitaibelii Schott

* Aquilegia pyrenaica D.C. subsp. cazorlensis (Heywood) Galiano

* Consolida samia P.H. Davis

* Delphinium caseyi B.L.Burtt

Pulsatilla grandis Wenderoth

Pulsatilla patens (L.) Miller

* Pulsatilla pratensis (L.) Miller subsp. hungarica Soo

* Pulsatilla slavica G.Reuss.

* Pulsatilla subslavica Futak ex Goliasova

Pulsatilla vulgaris Hill. subsp. gotlandica (Johanss.) Zaemelis & Paegle

Ranunculus kykkoensis Meikle

Ranunculus lapponicus L.

* Ranunculus weyleri Mares

RESEDACEAE

* Reseda decursiva Forssk.

ROSACEAE

Agrimonia pilosa Ledebour

Potentilla delphinensis Gren. & Godron

Potentilla emilii-popii Nyárády

* Pyrus magyarica Terpo

Sorbus teodorii Liljefors

RUBIACEAE

Galium cracoviense Ehrend.

* Galium litorale Guss.

Galium moldavicum (Dobrescu) Franco

* Galium sudeticum Tausch

* Galium viridiflorum Boiss. & Reuter

SALICACEAE

Salix salvifolia Brot. subsp. australis Franco

SANTALACEAE

Thesium ebracteatum Hayne

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga berica (Beguinot) D.A. Webb

Saxifraga florulenta Moretti

Saxifraga hirculus L.

Saxifraga osloënsis Knaben

Saxifraga tombeanensis Boiss. ex Engl.

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum charidemi Lange

Chaenorrhinum serpyllifolium (Lange) Lange subsp. lusitanicum R. Fernandes

* Euphrasia genargentea (Feoli) Diana

Euphrasia marchesettii Wettst. ex Marches.

Linaria algarviana Chav.

Linaria coutinhoi Valdés

Linaria loeselii Schweigger

* Linaria ficalhoana Rouy

Linaria flava (Poiret) Desf.

* Linaria hellenica Turrill

Linaria pseudolaxiflora Lojacono

* Linaria ricardoi Cout.

Linaria tonzigii Lona

* Linaria tursica B. Valdés & Cabezudo

Odontites granatensis Boiss.

* Pedicularis sudetica Willd.

Rhinanthus oesilensis (Ronniger & Saarsoo) Vassilcz

Tozzia carpathica Wol.

Verbascum litigiosum Samp.

Veronica micrantha Hoffmanns. & Link

* Veronica oetaea L.-A. Gustavsson

SOLANACEAE

* Atropa baetica Willk.

THYMELAEACEAE

* Daphne arbuscula Celak

Daphne petraea Leybold

* Daphne rodriguezii Texidor

ULMACEAE

Zelkova abelicea (Lam.) Boiss.

UMBELLIFERAE

* Angelica heterocarpa Lloyd

Angelica palustris (Besser) Hoffm.

* Apium bermejoi Llorens

Apium repens (Jacq.) Lag.

Athamanta cortiana Ferrarini

* Bupleurum capillare Boiss. & Heldr.

* Bupleurum kakiskalae Greuter

Eryngium alpinum L.

* Eryngium viviparum Gay

* Ferula sadleriana Lebed.

Hladnikia pastinacifolia Reichenb.

* Laserpitium longiradium Boiss.

* Naufraga balearica Constans & Cannon

* Oenanthe conioides Lange

Petagnia saniculifolia Guss.

Rouya polygama (Desf.) Coincy

* Seseli intricatum Boiss.

Seseli leucospermum Waldst. et Kit

Thorella verticillatinundata (Thore) Briq.

VALERIANACEAE

Centranthus trinervis (Viv.) Beguinot

VIOLACEAE

Viola delphinantha Boiss.

* Viola hispida Lam.

Viola jaubertiana Mares & Vigineix

Viola rupestris F.W. Schmidt subsp. relicta Jalas

PLANTE INFERIOARE

BRYOPHYTA

Bruchia vogesiaca Schwaegr. (o)

Bryhnia novae-angliae (Sull & Lesq.) Grout (o)

* Bryoerythrophyllum campylocarpum (C. Müll.) Crum. (Bryoerythrophyllum machadoanum (Sergio) M. O. Hill) (o)

Buxbaumia viridis (Moug.) Moug. & Nestl. (o)

Cephalozia macounii (Aust.) Aust. (o)

Cynodontium suecicum (H. Arn. & C. Jens.) I. Hag. (o)

Dichelyma capillaceum (Dicks) Myr. (o)

Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb. (o)

Distichophyllum carinatum Dix. & Nich. (o)

Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus (Mitt.) Warnst. (o)

Encalypta mutica (I. Hagen) (o)

Hamatocaulis lapponicus (Norrl.) Hedenäs (o)

Herzogiella turfacea (Lindb.) I. Wats. (o)

Hygrohypnum montanum (Lindb.) Broth. (o)

Jungermannia handelii (Schiffn.) Amak. (o)

Mannia triandra (Scop.) Grolle (o)

* Marsupella profunda Lindb. (o)

Meesia longiseta Hedw. (o)

Nothothylas orbicularis (Schwein.) Sull. (o)

Ochyraea tatrensis Vana (o)

Orthothecium lapponicum (Schimp.) C. Hartm. (o)

Orthotrichum rogeri Brid. (o)

Petalophyllum ralfsii (Wils.) Nees & Gott. (o)

Plagiomnium drummondii (Bruch & Schimp.) T. Kop. (o)

Riccia breidleri Jur. (o)

Riella helicophylla (Bory & Mont.) Mont. (o)

Scapania massolongi (K. Müll.) K. Müll. (o)

Sphagnum pylaisii Brid. (o)

Tayloria rudolphiana (Garov) B. & S. (o)

Tortella rigens (N. Alberts) (o)

SPECII PENTRU MACARONEZIA

PTERIDOPHYTA

HYMENOPHYLLACEAE

Hymenophyllum maderensis Gibby & Lovis

DRYOPTERIDACEAE

* Polystichum drepanum (Sw.) C. Presl.

ISOETACEAE

Isoetes azorica Durieu & Paiva ex Milde

MARSILEACEAE

* Marsilea azorica Launert & Paiva

ANGIOSPERMAE

ASCLEPIADACEAE

Caralluma burchardii N. E. Brown

* Ceropegia chrysantha Svent.

BORAGINACEAE

Echium candicans L. fil.

* Echium gentianoides Webb & Coincy

Myosotis azorica H. C. Watson

Myosotis maritima Hochst. in Seub.

CAMPANULACEAE

* Azorina vidalii (H. C. Watson) Feer

Musschia aurea (L. f.) DC.

* Musschia wollastonii Lowe

CAPRIFOLIACEAE

* Sambucus palmensis Link

CARYOPHYLLACEAE

Spergularia azorica (Kindb.) Lebel

CELASTRACEAE

Maytenus umbellata (R. Br.) Mabb.

CHENOPODIACEAE

Beta patula Ait.

CISTACEAE

Cistus chinamadensis Banares & Romero

* Helianthemum bystropogophyllum Svent.

COMPOSITAE

Andryala crithmifolia Ait.

* Argyranthemum lidii Humphries

Argyranthemum thalassophylum (Svent.) Hump.

Argyranthemum winterii (Svent.) Humphries

* Atractylis arbuscula Svent. & Michaelis

Atractylis preauxiana Schultz.

Calendula maderensis DC.

Cheirolophus duranii (Burchard) Holub

Cheirolophus ghomerytus (Svent.) Holub

Cheirolophus junonianus (Svent.) Holub

Cheirolophus massonianus (Lowe) Hansen & Sund.

Cirsium latifolium Lowe

Helichrysum gossypinum Webb

Helichrysum monogynum Burtt & Sund.

Hypochoeris oligocephala (Svent. & Bramw.) Lack

* Lactuca watsoniana Trel.

* Onopordum nogalesii Svent.

* Onorpordum carduelinum Bolle

* Pericallis hadrosoma (Svent.) B. Nord.

Phagnalon benettii Lowe

Stemmacantha cynaroides (Chr. Son. in Buch) Ditt

Sventenia bupleuroides Font Quer

* Tanacetum ptarmiciflorum Webb & Berth

CONVOLVULACEAE

* Convolvulus caput-medusae Lowe

* Convolvulus lopez-socasii Svent.

* Convolvulus massonii A. Dietr.

CRASSULACEAE

Aeonium gomeraense Praeger

Aeonium saundersii Bolle

Aichryson dumosum (Lowe) Praeg.

Monanthes wildpretii Banares & Scholz

Sedum brissemoretii Raymond-Hamet

CRUCIFERAE

* Crambe arborea Webb ex Christ

Crambe laevigata DC. ex Christ

* Crambe sventenii R. Petters ex Bramwell & Sund.

* Parolinia schizogynoides Svent.

Sinapidendron rupestre (Ait.) Lowe

CYPERACEAE

Carex malato-belizii Raymond

DIPSACACEAE

Scabiosa nitens Roemer & J. A. Schultes

ERICACEAE

Erica scoparia L. subsp. azorica (Hochst.) D. A. Webb

EUPHORBIACEAE

* Euphorbia handiensis Burchard

Euphorbia lambii Svent.

Euphorbia stygiana H. C. Watson

GERANIACEAE

* Geranium maderense P. F. Yeo

GRAMINEAE

Deschampsia maderensis (Haeck. & Born.) Buschm.

Phalaris maderensis (Menezes) Menezes

GLOBULARIACEAE

* Globularia ascanii D. Bramwell & Kunkel

* Globularia sarcophylla Svent.

LABIATAE

* Sideritis cystosiphon Svent.

* Sideritis discolor (Webb ex de Noe) Bolle

Sideritis infernalis Bolle

Sideritis marmorea Bolle

Teucrium abutiloides LHér.

Teucrium betonicum LHér.

LEGUMINOSAE

* Anagyris latifolia Brouss. ex. Willd.

Anthyllis lemanniana Lowe

* Dorycnium spectabile Webb & Berthel

* Lotus azoricus P. W. Ball

Lotus callis-viridis D. Bramwell & D. H. Davis

* Lotus kunkelii (E. Chueca) D. Bramwell & al.

* Teline rosmarinifolia Webb & Berthel.

* Teline salsoloides Arco & Acebes.

Vicia dennesiana H. C. Watson

LILIACEAE

* Androcymbium psammophilum Svent.

Scilla maderensis Menezes

Semele maderensis Costa

LORANTHACEAE

Arceuthobium azoricum Wiens & Hawksw.

MYRICACEAE

* Myrica rivas-martinezii Santos.

OLEACEAE

Jasminum azoricum L.

Picconia azorica (Tutin) Knobl.

ORCHIDACEAE

Goodyera macrophylla Lowe

PITTOSPORACEAE

* Pittosporum coriaceum Dryand. ex. Ait.

PLANTAGINACEAE

Plantago malato-belizii Lawalree

PLUMBAGINACEAE

* Limonium arborescens (Brouss.) Kuntze

Limonium dendroides Svent.

* Limonium spectabile (Svent.) Kunkel & Sunding

* Limonium sventenii Santos & Fernández Galván

POLYGONACEAE

Rumex azoricus Rech. fil.

RHAMNACEAE

Frangula azorica Tutin

ROSACEAE

* Bencomia brachystachya Svent.

Bencomia sphaerocarpa Svent.

* Chamaemeles coriacea Lindl.

Dendriopoterium pulidoi Svent.

Marcetella maderensis (Born.) Svent.

Prunus lusitanica L. subsp. azorica (Mouillef.) Franco

Sorbus maderensis (Lowe) Dode

SANTALACEAE

Kunkeliella subsucculenta Kammer

SCROPHULARIACEAE

* Euphrasia azorica H.C. Watson

Euphrasia grandiflora Hochst. in Seub.

* Isoplexis chalcantha Svent. & OShanahan

Isoplexis isabelliana (Webb & Berthel.) Masferrer

Odontites holliana (Lowe) Benth.

Sibthorpia peregrina L.

SOLANACEAE

* Solanum lidii Sunding

UMBELLIFERAE

Ammi trifoliatum (H. C. Watson) Trelease

Bupleurum handiense (Bolle) Kunkel

Chaerophyllum azoricum Trelease

Ferula latipinna Santos

Melanoselinum decipiens (Schrader & Wendl.) Hoffm.

Monizia edulis Lowe

Oenanthe divaricata (R. Br.) Mabb.

Sanicula azorica Guthnick ex Seub.

VIOLACEAE

Viola paradoxa Lowe

PLANTE INFERIOARE

BRYOPHYTA

* Echinodium spinosum (Mitt.) Jur. (o)

* Thamnobryum fernandesii Sergio (o).

Anexa nr.3

la Formularul-tip pentru siturile Natura 2000

Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar

a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare

1. Orientări referitoare la interpretarea tipurilor de habitat sunt furnizate în Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană (disponibil pe Portalul de referinţă Natura 2000 al Uniunii Europene).

2. Codul corespunde codului Natura 2000.

3. Semnul “*” indică tipurile de habitate prioritare.

1. HABITATE DE COASTĂ ŞI CU VEGETAŢIE HALOFITĂ

11. Zone maritime şi zone afectate de maree

1110 Bancuri de nisip acoperite în permanenţă slab de apă marină

1120* Straturi cu Posidonia (Posidonion oceanicae)

1130 Estuare

1140 Terase mlăştinoase şi terase nisipoase neacoperite de apă la reflux

1150* Lagune de coastă

1160 Golfuri mici largi şi golfuri puţin adânci

1170 Recifuri

1180 Structuri submarine provocate de scurgeri de gaze

12. Faleze ale mării şi plaje cu galeţi sau stâncoase

1210 Vegetaţie anuală la limita mareei

1220 Vegetaţie perenă pe ţărmurile stâncoase

1230 Faleze cu vegetaţie de pe coastele atlantice şi baltice

1240 Faleze cu vegetaţie de Limonium spp. endemic de pe coastele mediteraneene

1250 Faleze cu floră endemică de pe coastele macaroneziene

13. Mlaştini sărate şi păşuni udate de apa mării, atlantice şi continentale

1310 Salicornia şi alte specii anuale care populează regiunile mlăştinoase şi nisipoase

1320 Pajiştile Spartina (Spartinion maritimae)

1330 Păşuni atlantice udate de apa mării (Glauco-Puccinellietalia maritimae)

1340* Păşuni continentale udate de apa mării

14. Mlaştini sărate şi păşuni udate de apa mării, mediteraneene şi termo-atlantice

1410 Păşuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi)

1420 Tufărişuri halofile mediteraneene şi termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi)

1430 Tufărişuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea)

15. Stepe continentale sărăturate şi gipsofile

1510* Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia)

1520* Vegetaţie gipsofilă iberică (Gypsophiletalia)

1530* Stepe şi mlaştini sărate panonice

16. Zonele de arhipelag, costiere şi de suprafeţe emergente ale Balticii boreale

1610 Insule esker baltice, cu vegetaţie a plajelor nisipoase, stâncoase şi cu galeţi, precum şi cu vegetaţie sublitorală

1620 Insuliţe şi insule mici din Baltica boreală

1630* Păşuni de coastă din Baltica boreală

1640 Litoraluri nisipoase din Baltica boreală cu vegetaţie perenă

1650 Golfuri mici înguste din Baltica boreală

2. DUNE DE NISIP DE COASTĂ ŞI DUNE CONTINENTALE

21. Dune maritime de pe coastele Atlanticului, ale Mării Nordului şi ale Mării Baltice

2110 Dune mobile cu vegetaţie embrionară

2120 Dune mobile de-a lungul ţărmului cu Ammophila arenaria (“dune albe”)

2130* Dune de coastă fixe cu vegetaţie erbacee (“dune gri”)

2140* Dune fixe decalcificate cu Empetrum nigrum

2150* Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea)

2160 Dune cu Hyppophaë rhamnoides

2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae)

2180 Dune împădurite din regiunile atlantică, continentală şi boreală

2190 Depresiuni intradunale umede

21A0 Machair (* habitat specific irlandez)

22. Dune maritime de pe coastele mediteraneene

2210 Dune de pe litoral fixate cu Crucianellion maritimae

2220 Dune cu Euphorbia terracina

2230 Dune cu vegetaţie ierboasă Malcolmietalia

2240 Dune cu vegetaţie ierboasă Brachypodietalia cu specii anuale

2250* Dune de coastă cu Juniperus spp.

2260 Dune cu tufărişuri sclerofile Cisto-Lavenduletalia

2270* Dune împădurite cu Pinus pinea şi/sau Pinus pinaster

23. Dune continentale, vechi şi decalcificate

2310 Vegetaţie psamofilă uscată cu Calluna şi Genista

2320 Vegetaţie psamofilă uscată cu Calluna şi Empetrum nigrum

2330 Vegetaţie psamofilă uscată cu păşuni deschise de Corynephorus şi Agrostis

2340*Dune continentale panonice

3. HABITATE DE APĂ DULCE

31. Ape stătătoare

3110 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conţinut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae)

3120 Ape oligotrofe în general din solurile nisipoase vest-mediteraneene, cu un conţinut foarte redus de minerale, cu Isoetes spp.

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetaţie de Littorelletea uniflorae şi/sau de Isoëto-Nanojuncetea

3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică cu Chara spp.

3150 Lacuri eutrofice naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale

3170 * Iazuri temporare mediteraneene

3180 * Turlough

3190 Lacuri de carst de gips

31A0 * Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuşi

32. Ape curgătoare – sectoare ale cursurilor de apă cu dinamică naturală sau seminaturală (bazine minore, medii şi majore) a căror calitate a apei nu a suferit deteriorări semnificative

3210 Râuri naturale fino-scandinave

3220 Râuri de munte şi vegetaţia erbacee de pe malurile acestora

3230 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica

3240 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Salix elaeagnos

3250 Râuri mediteraneene cu debit permanent şi vegetaţie de Glaucium flavum

3260 Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetaţie Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.

3280 Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion şi galerii riverane de Salix şi de Populus alba

3290 Râuri mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Paspalo-Agrostidion

32A0 Cascade cu formare de travertin ale râurilor carstice din Alpii Dinarici

4. PAJIŞTI ŞI TUFĂRIŞURI DIN ZONA TEMPERATĂ

4010 Pajişti umede nord-atlantice cu Erica tetralix

4020 * Pajişti umede atlantice temperate cu Erica ciliaris şi Erica tetralix

4030 Pajişti uscate europene

4040 * Pajişti uscate atlantice de coastă cu Erica vagans

4050 * Pajişti macaroneziene cu vegetaţie endemică

4060 Pajişti alpine şi boreale

4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti)

4080 Tufărişuri subarctice cu Salix spp.

4090 Lande oro-mediteraneene cu formaţiuni endemice de grozamă

40A0 * Tufărişuri subcontinentale peripanonice

40B0 Tufişuri de Rhodope Potentilla fruticosa

40C0 * Tufişuri caducifoliate ponto-sarmatice

5. TUFĂRIŞURI SCLEROFILE (MATORRAL)

51. Tufărişuri submediteraneene şi temperate

5110 Formaţiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.)

5120 Formaţiuni montane de Cytisus purgans

5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe lande sau pajişti calcaroase

5140 * Formaţiuni de Cistus palhinhae pe lande maritime umede

52. Matorral arborescenţi mediteraneeni

5210 Matorral arborescenţi cu Juniperus spp.

5220 * Matorral arborescenţi cu Zyziphus

5230 * Matorral arborescenţi cu Laurus nobilis

53. Tufărişuri termo-mediteraneene şi de pre-stepă

5310 Tufişuri de Laurus nobilis

5320 Formaţiuni scunde de Euphorbia în apropierea falezelor

5330 Tufărişuri termo-mediteraneene şi de pre-deşert

54. Phrygana

5410 Phrygana din Mediterana de Vest de pe vârfurile falezelor (Astragalo-Plantaginetum subulatae)

5420 Sarcopoterium spinosum phryganas

5430 Phrygana endemică cu Euphorbio-Verbascion

6. FORMAŢIUNI IERBOASE NATURALE ŞI SEMINATURALE

61. Pajişti naturale

6110 * Pajişti carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi

6120 * Pajişti calcaroase din nisipuri xerice

6130 Pajişti calaminariene cu Violetalia calaminariae

6140 Pajişti silicioase din Pirinei cu Festuca eskia

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

6160 Pajişti oro-iberice cu Festuca indigesta

6170 Pajişti alpine şi subalpine calcaroase

6180 Pajişti mezofile macaroneziene

6190 Pajişti panonice carstice (Stipo-Festucetalia pallentis)

62. Pajişti uscate seminaturale şi facies de acoperire cu tufişuri

6210 Pajişti uscate seminaturale şi facies de acoperire cu tufişuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)

6220 * Pseudostepă cu ierburi şi specii anuale de Thero-Brachypodietea

6230 * Formaţiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (şi în zone submontane, în Europa continentală)

6240 * Pajişti stepice subpanonice

6250 * Pajişti stepice panonice pe loess

6260 * Stepe panonice nisipoase

6270 * Pajişti fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică

6280 Alvar nordic şi şisturi calcaroase precambriene

62A0 Pajişti uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae)

62B0 * Pajişti serpentinofile din Cipru

62C0 * Stepe ponto-sarmatice

62D0 Pajişti acidofile oro-moezice

63. Păduri sclerofile păşunate (dehesas)

6310 Dehesas cu Quercus spp. perene

64. Pajişti umede seminaturale cu ierburi înalte

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae)

6420 Pajişti umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion

6430 Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie şi de nivel montan până la alpin

6440 Pajişti aluvionare inundabile, de Cnidion dubii

6450 Pajişti aluvionare boreale nordice

6460 Pajişti de turbă din Troodos

65. Pajişti mezofile

6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

6520 Fâneţe montane

6530 * Pajişti din zone de pădure fino-scandinave

6540 Pajişti submediteraneene de Molinio-Hordeion secalini

7. MLAŞTINI OLIGOTROFE, TURBĂRII ŞI MLAŞTINI ALCALINE

71. Turbării acide cu spagnum

7110 * Turbării active

7120 Mlaştini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală

7130 Turbării de acoperire (* exclusiv pentru turbării active)

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare

7150 Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion

7160 Izvoare fino-scandinave şi mlaştini produse de izvoare bogate în minerale

72. Mlaştini calcaroase

7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae

7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

7230 Mlaştini alcaline

7240 * Formaţiuni pioniere alpine de Caricion bicoloris-atrofuscae

73. Turbării boreale

7310 * Turbării Aapa

7320 * Turbării Palsa

8. HABITATE STÂNCOASE ŞI PEŞTERI

81. Grohotişuri

8110 Grohotişuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii)

8130 Grohotişuri termofile şi vest-mediteraneene

8140 Grohotişuri est-mediteraneene

8150 Grohotişuri silicioase medio-europene, la altitudine înaltă

8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase, de la nivel colinar şi montan

82. Pante stâncoase cu vegetaţie casmofită

8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie casmofită

8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie casmofită

8230 Roci stâncoase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii

8240 * Lespezi calcaroase

83. Alte habitate stâncoase

8310 Peşteri inaccesibile publicului

8320 Câmpuri de lavă şi excavaţii naturale

8330 Peşteri marine scufundate complet sau parţial

8340 Gheţari permanenţi

9. PĂDURI

Vegetaţie de păduri (sub)naturale cu specii autohtone grupate în formaţiuni de arbori înalţi, cu subarboret specific, care îndeplinesc următoarele criterii: sunt rare sau pe cale de dispariţie şi/sau adăpostesc specii de interes comunitar

90. Păduri din Europa boreală

9010 * Taiga vestică

9020 * Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite

9030 * Păduri naturale în etape succesive primare ale suprafeţelor emergente de coastă

9040 Păduri nordice subalpine/subarctice cu Betula pubescens ssp. czerepanovii

9050 Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies

9060 Păduri de conifere pe eskere fluvioglaciare sau legate la acestea

9070 Păşuni din zone de pădure fino-scandinave

9080 * Păduri caducifoliate de mlaştină fino-scandinave

91. Păduri din Europa temperată

9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum

9120 Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex şi, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuştilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion)

9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum

9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer şi Rumex arifolius

9150 Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion

9160 Păduri de stejar sau de stejar şi carpen sub-atlantice şi medio-europene de Carpinion betuli

9170 Păduri de stejar şi carpen Galio-Carpinetum

9180 * Păduri pe pante, grohotişuri şi ravene de Tilio-Acerion

9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase

91A0 Păduri de stejar sesil bătrân cu Ilex şi Blechnum în Insulele Britanice

91B0 Păduri termofile cu Fraxinus angustifolia

91C0 * Păduri caledoniene

91D0 * Mlaştini împădurite

91E0 * Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91F0 Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

91G0 * Păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus

91H0 * Păduri panonice cu Quercus pubescens

91I0 * Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

91J0 * Păduri de Taxus baccata din Insulele Britanice

91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

91L0 Păduri ilirice de stejar şi carpen (Erythronio-Carpinion)

91M0 Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil

91N0 * Tufărişuri panonice ale dunelor de nisip continentale (Junipero-Populetum albae)

91P0 Păduri de brad Holy Cross (Abietetum polonicum)

91Q0 Păduri calcicole cu Pinus sylvestris din Carpaţii Occidentali

91R0 Păduri de pin scoţian din Dolomiţii dinarici (Genisto januensis-Pinetum)

91S0 * Păduri de fag vest-pontice

91T0 Păduri central-europene de pin scoţian cu licheni

91U0 Păduri de pin din stepa sarmatică

91V0 Păduri de fag dacice (Symphyto-Fagion)

91W0 Păduri de fag moezice

91X0 * Păduri de fag dobrogene

91Y0 Păduri de stejar şi de carpen dacice

91Z0 Păduri de tei argintiu moezice

91AA * Păduri de stejar alb estice

91BA Păduri de brad argintiu moezice

91CA Păduri de pini scoţieni din masivele Balcanilor şi Rodopilor

92. Păduri mediteraneene caducifoliate

9210 * Păduri de fag din Apenini cu Taxus şi Ilex

9220 * Păduri de fag din Apenini cu Abies alba şi păduri de fag cu Abies nebrodensis

9230 Păduri de stejar galiţio-portugheze cu Quercus robur şi Quercus pyrenaica

9240 Păduri iberice de Quercus faginea şi Quercus canariensis

9250 Păduri de Quercus trojana

9260 Păduri de Castanea sativa

9270 Păduri de fag elene cu Abies borisii-regis

9280 Păduri de Quercus frainetto

9290 Păduri de Cupressus (Acero-Cupression)

92A0 Galerii de Salix alba şi de Populus alba

92B0 Formaţiuni riverane pe cursurile de apă mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Rhododendron ponticum, Salix şi altele

92C0 Păduri de Platanus orientalis şi Liquidambar orientalis (Platanion orientalis)

92D0 Galerii şi tufărişuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)

93. Păduri sclerofile mediteraneene

9310 Păduri de Quercus brachyphylla din zona Mării Egee

9320 Păduri de Olea şi Ceratonia

9330 Păduri de Quercus suber

9340 Păduri de Quercus ilex şi Quercus rotundifolia

9350 Păduri de Quercus macrolepis

9360 * Păduri macaroneziene de dafin (Laurus, Ocotea)

9370 * Plantaţii de palmieri Phoenix

9380 Păduri de Ilex aquifolium

9390 * Tufărişuri şi vegetaţie forestieră joasă cu Quercus alnifolia

93A0 Păduri cu Quercus infectoria (Anagyro foetidae-Quercetum infectoriae)

94. Păduri montane temperate de conifere

9410 Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea)

9420 Păduri alpine de Larix decidua şi/sau Pinus cembra

9430 Păduri montane şi subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros)

95. Păduri de conifere mediteraneene şi macaroneziene montane

9510 * Păduri de Abies alba din Apeninii sudici

9520 Păduri de Abies pinsapo

9530 * Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici

9540 Păduri de pin mediteraneene cu pini mezogeni endemici

9550 Păduri de pin endemic canariene

9560 * Păduri endemice cu Juniperus spp.

9570 * Păduri de Tetraclinis articulata

9580 * Păduri mediteraneene de Taxus baccata

9590 * Păduri de Cedrus brevifolia (Cedrosetum brevifoliae)

95A0 Păduri de pin oro-mediteraneene de altitudine

Anexa nr.4

la Formularul-tip pentru siturile Natura 2000

Lista speciilor animale şi vegetale de importanţă comunitară

care necesită protecţie strictă

1. Speciile menţionate în această listă sunt indicate:

- prin numele speciei sau al subspeciei;

- prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi bine determinate din acel taxon.

2. Abrevierea “spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparţin acelei familii sau acelui gen.

1. ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Erinaceidae

Erinaceus algirus

Soricidae

Crocidura canariensis

Crocidura sicula

Talpidae

Galemys pyrenaicus

MICROCHIROPTERA

Toate speciile

MEGACHIROPTERA

Pteropodidae

Rousettus aegyptiacus

RODENTIA

Gliridae

Toate speciile cu excepţia Glis glis şi a Eliomys quercinus

Sciuridae

Marmota marmota latirostris

Pteromys volans (Sciuropterus russicus)

Spermophilus citellus (Citellus citellus)

Spermophilus suslicus (Citellus suslicus)

Sciurus anomalus

Castoridae

Castor fiber (cu excepţia populaţiilor din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda şi Suedia)

Cricetidae

Cricetus cricetus (cu excepţia populaţiilor din Ungaria)

Mesocricetus newtoni

Microtidae

Dinaromys bogdanovi

Microtus cabrerae

Microtus oeconomus arenicola

Microtus oeconomus mehelyi

Microtus tatricus

Zapodidae

Sicista betulina

Sicista subtilis

Hystricidae

Hystrix cristata

CARNIVORA

Canidae

Alopex lagopus

Canis lupus (cu excepţia populaţiilor din Grecia la nord de paralela 39°; populaţiile din Estonia, populaţiile din Spania de la nord de Duero; populaţiile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi populaţiile din Finlanda din cadrul ariei de gestionare a renilor astfel cum este definită la alineatul (2) din Actul nr.848/90 al Finlandei din 14 septembrie 1990 cu privire la gestionarea renilor (disponibil pe pagina web oficială al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) la compartimentul bazei de date FAOLEX).

Ursidae

Ursus arctos

Mustelidae

Lutra lutra

Mustela eversmanii

Mustela lutreola

Vormela peregusna

Felidae

Felis silvestris

Lynx lynx (cu excepţia populaţiei din Estonia)

Lynx pardinus

Phocidae

Monachus monachus

Phoca hispida saimensis

ARTIODACTYLA

Cervidae

Cervus elaphus corsicanus

Bovidae

Bison bonasus

Capra aegagrus (populaţii naturale)

Capra pyrenaica pyrenaica

Ovis gmelini musimon (Ovis ammon musimon) (populaţii naturale – Corsica şi Sardinia)

Ovis orientalis ophion (Ovis gmelini ophion)

Rupicapra pyrenaica ornata (Rupicapra rupicapra ornata)

Rupicapra rupicapra balcanica

Rupicapra rupicapra tatrica

CETACEA

Toate speciile

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

Testudo graeca

Testudo hermanni

Testudo marginata

Cheloniidae

Caretta caretta

Chelonia mydas

Lepidochelys kempii

Eretmochelys imbricata

Dermochelyidae

Dermochelys coriacea

Emydidae

Emys orbicularis

Mauremys caspica

Mauremys leprosa

SAURIA

Lacertidae

Algyroides fitzingeri

Algyroides marchi

Algyroides moreoticus

Algyroides nigropunctatus

Dalmatolacerta oxycephala

Dinarolacerta mosorensis

Gallotia atlantica

Gallotia galloti

Gallotia galloti insulanagae

Gallotia simonyi

Gallotia stehlini

Lacerta agilis

Lacerta bedriagae

Lacerta bonnali (Lacerta monticola)

Lacerta monticola

Lacerta danfordi

Lacerta dugesi

Lacerta graeca

Lacerta horvathi

Lacerta schreiberi

Lacerta trilineata

Lacerta viridis

Lacerta vivipara pannonica

Ophisops elegans

Podarcis erhardii

Podarcis filfolensis

Podarcis hispanica atrata

Podarcis lilfordi

Podarcis melisellensis

Podarcis milensis

Podarcis muralis

Podarcis peloponnesiaca

Podarcis pityusensis

Podarcis sicula

Podarcis taurica

Podarcis tiliguerta

Podarcis wagleriana

Scincidae

Ablepharus kitaibelii

Chalcides bedriagai

Chalcides ocellatus

Chalcides sexlineatus

Chalcides simonyi (Chalcides occidentalis)

Chalcides viridianus

Ophiomorus punctatissimus

Gekkonidae

Cyrtopodion kotschyi

Phyllodactylus europaeus

Tarentola angustimentalis

Tarentola boettgeri

Tarentola delalandii

Tarentola gomerensis

Agamidae

Stellio stellio

Chamaeleontidae

Chamaeleo chamaeleon

Anguidae

Ophisaurus apodus

OPHIDIA

Colubridae

Coluber caspius

Coluber cypriensis

Coluber hippocrepis

Coluber jugularis

Coluber laurenti

Coluber najadum

Coluber nummifer

Coluber viridiflavus

Coronella austriaca

Eirenis modesta

Elaphe longissima

Elaphe quatuorlineata

Elaphe situla

Natrix natrix cetti

Natrix natrix corsa

Natrix natrix cypriaca

Natrix tessellata

Telescopus falax

Viperidae

Vipera ammodytes

Macrovipera schweizeri (Vipera lebetina schweizeri)

Vipera seoanni (cu excepţia populaţiilor din Spania)

Vipera ursinii

Vipera xanthina

Boidae

Eryx jaculus

AMPHIBIANS

CAUDATA

Salamandridae

Chioglossa lusitanica

Euproctus asper

Euproctus montanus

Euproctus platycephalus

Mertensiella luschani (Salamandra luschani)

Salamandra atra

Salamandra aurorae

Salamandra lanzai

Salamandrina terdigitata

Triturus carnifex (Triturus cristatus carnifex)

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

Triturus italicus

Triturus karelinii (Triturus cristatus karelinii)

Triturus marmoratus

Triturus montandoni

Triturus vulgaris ampelensis

Proteidae

Proteus anguinus

Plethodontidae

Hydromantes (Speleomantes) ambrosii

Hydromantes (Speleomantes) flavus

Hydromantes (Speleomantes) genei

Hydromantes (Speleomantes) imperialis

Hydromantes (Speleomantes) strinatii [Hydromantes (Speleomantes) italicus]

Hydromantes (Speleomantes) supramontis

ANURA

Discoglossidae

Alytes cisternasii

Alytes muletensis

Alytes obstetricans

Bombina bombina

Bombina variegata

Discoglossus galganoi (inclusiv Discoglossus “jeanneae” )

Discoglossus montalentii

Discoglossus pictus

Discoglossus sardus

Ranidae

Rana arvalis

Rana dalmatina

Rana graeca

Rana iberica

Rana italica

Rana latastei

Rana lessonae

Pelobatidae

Pelobates cultripes

Pelobates fuscus

Pelobates syriacus

Bufonidae

Bufo calamita

Bufo viridis

Hylidae

Hyla arborea

Hyla meridionalis

Hyla sarda

PEŞTI

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Acipenser naccarii

Acipenser sturio

SALMONIFORMES

Coregonidae

Coregonus oxyrhynchus (populaţii anadrome în anumite sectoare din Marea Nordului, cu excepţia populaţiilor din Finlanda)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Anaecypris hispanica

Phoxinus percnurus

ATHERINIFORMES

Cyprinodontidae

Valencia hispanica

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus baloni

Romanichthys valsanicola

Zingel asper

NEVERTEBRATE

ARTROPODE

CRUSTACEA

Isopoda

Armadillidium ghardalamensis

INSECTA

Coleoptera

Bolbelasmus unicornis

Buprestis splendens

Carabus hampei

Carabus hungaricus

Carabus olympiae

Carabus variolosus

Carabus zawadszkii

Cerambyx cerdo

Cucujus cinnaberinus

Dorcadion fulvum cervae

Duvalius gebhardti

Duvalius hungaricus

Dytiscus latissimus

Graphoderus bilineatus

Leptodirus hochenwarti

Pilemia tigrina

Osmoderma eremita

Phryganophilus ruficollis

Probaticus subrugosus

Propomacrus cypriacus

Pseudogaurotina excellens

Pseudoseriscius cameroni

Pytho kolwensis

Rosalia alpina

Lepidoptera

Apatura metis

Arytrura musculus

Catopta thrips

Chondrosoma fiduciarium

Coenonympha hero

Coenonympha oedippus

Colias myrmidone

Cucullia mixta

Dioszeghyana schmidtii

Erannis ankeraria

Erebia calcaria

Erebia christi

Erebia sudetica

Eriogaster catax

Fabriciana elisa

Glyphipterix loricatella

Gortyna borelii lunata

Hypodryas maturna

Hyles hippophaes

Leptidea morsei

Lignyoptera fumidaria

Lopinga achine

Lycaena dispar

Lycaena helle

Maculinea arion

Maculinea nausithous

Maculinea teleius

Melanargia arge

Nymphalis vaualbum

Papilio alexanor

Papilio hospiton

Parnassius apollo

Parnassius mnemosyne

Phyllometra culminaria

Plebicula golgus

Polymixis rufocincta isolata

Polyommatus eroides

Proserpinus proserpina

Proterebia afra dalmata

Pseudophilotes bavius

Xylomoia strix

Zerynthia polyxena

Mantodea

Apteromantis aptera

Odonata

Aeshna viridis

Cordulegaster heros

Cordulegaster trinacriae

Gomphus graslinii

Leucorrhinia albifrons

Leucorrhinia caudalis

Leucorrhinia pectoralis

Lindenia tetraphylla

Macromia splendens

Ophiogomphus cecilia

Oxygastra curtisii

Stylurus flavipes

Sympecma braueri

Orthoptera

Baetica ustulata

Brachytrupes megacephalus

Isophya costata

Isophya harzi

Isophya stysi

Myrmecophilus baronii

Odontopodisma rubripes

Paracaloptenus caloptenoides

Pholidoptera transsylvanica

Saga pedo

Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius

ARACHNIDA

Araneae

Macrothele calpeiana

MOLUŞTE

GASTROPODA

Anisus vorticulus

Caseolus calculus

Caseolus commixta

Caseolus sphaerula

Chilostoma banaticum

Discula leacockiana

Discula tabellata

Discula testudinalis

Discula turricula

Discus defloratus

Discus guerinianus

Elona quimperiana

Geomalacus maculosus

Geomitra moniziana

Gibbula nivosa

Hygromia kovacsi

Idiomela (Helix) subplicata

Lampedusa imitatrix

Lampedusa melitensis

Leiostyla abbreviata

Leiostyla cassida

Leiostyla corneocostata

Leiostyla gibba

Leiostyla lamellosa

Paladilhia hungarica

Patella ferruginea

Sadleriana pannonica

Theodoxus prevostianus

Theodoxus transversalis

BIVALVIA

Anisomyaria

Lithophaga lithophaga

Pinna nobilis

Unionoida

Margaritifera auricularia

Unio crassus

Dreissenidae

Congeria kusceri

ECHINODERMATA

Echinoidea

Centrostephanus longispinus

b) PLANTE

Această listă “b) Plante” conţine toate speciile de plante enumerate în anexa nr.2 la Formularul-tip la litera b) Plante cu excepţia briofitelor, plus speciile menţionate mai jos:

PTERIDOPHYTA

ASPLENIACEAE

Asplenium hemionitis L.

ANGIOSPERMAE

AGAVACEAE

Dracaena draco (L.) L.

AMARYLLIDACEAE

Narcissus longispathus Pugsley

Narcissus triandrus L.

BERBERIDACEAE

Berberis maderensis Lowe

CAMPANULACEAE

Campanula morettiana Reichenb.

Physoplexis comosa (L.) Schur.

CARYOPHYLLACEAE

Moehringia fontqueri Pau

COMPOSITAE

Argyranthemum pinnatifidum (L.f.) Lowe subsp. succulentum (Lowe) C. J. Humphries

Helichrysum sibthorpii Rouy

Picris willkommii (Schultz Bip.) Nyman

Santolina elegans Boiss. ex DC.

Senecio caespitosus Brot.

Senecio lagascanus DC. subsp. lusitanicus (P. Cout.) Pinto da Silva

Wagenitzia lancifolia (Sieber ex Sprengel) Dostal

CRUCIFERAE

Murbeckiella sousae Rothm.

EUPHORBIACEAE

Euphorbia nevadensis Boiss. & Reuter

GESNERIACEAE

Jankaea heldreichii (Boiss.) Boiss.

Ramonda serbica Pancic

IRIDACEAE

Crocus etruscus Parl.

Iris boissieri Henriq.

Iris marisca Ricci & Colasante

LABIATAE

Rosmarinus tomentosus Huber-Morath & Maire

Teucrium charidemi Sandwith

Thymus capitellatus Hoffmanns. & Link

Thymus villosus L. subsp. villosus L.

LILIACEAE

Androcymbium europaeum (Lange) K. Richter

Bellevalia hackelli Freyn

Colchicum corsicum Baker

Colchicum cousturieri Greuter

Fritillaria conica Rix

Fritillaria drenovskii Degen & Stoy.

Fritillaria gussichiae (Degen & Doerfler) Rix

Fritillaria obliqua Ker-Gawl.

Fritillaria rhodocanakis Orph. ex Baker

Ornithogalum reverchonii Degen & Herv.-Bass.

Scilla beirana Samp.

Scilla odorata Link

ORCHIDACEAE

Ophrys argolica Fleischm.

Orchis scopulorum Simsmerh.

Spiranthes aestivalis (Poiret) L. C. M. Richard

PRIMULACEAE

Androsace cylindrica DC.

Primula glaucescens Moretti

Primula spectabilis Tratt.

RANUNCULACEAE

Aquilegia alpina L.

SAPOTACEAE

Sideroxylon marmulano Banks ex Lowe

SAXIFRAGACEAE

Saxifraga cintrana Kuzinsky ex Willk.

Saxifraga portosanctana Boiss.

Saxifraga presolanensis Engl.

Saxifraga valdensis DC.

Saxifraga vayredana Luizet

SCROPHULARIACEAE

Antirrhinum lopesianum Rothm.

Lindernia procumbens (Krocker) Philcox

SOLANACEAE

Mandragora officinarum L.

THYMELAEACEAE

Thymelaea broterana P. Cout.

UMBELLIFERAE

Bunium brevifolium Lowe

VIOLACEAE

Viola athois W. Becker

Viola cazorlensis Gandoger

Anexa nr.5

la Formularul-tip pentru siturile Natura 2000

Lista speciilor de animale şi de plante de importanţă comunitară

ale căror prelevare în natură şi exploatare pot face obiectul unor măsuri de gestionare

1. Speciile menţionate în prezenta listă sunt indicate:

- prin numele speciei sau al subspeciei;

- prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi bine determinate din acel taxon.

2. Abrevierea “spp.” adăugată la numele unei familii sau al unui gen desemnează toate speciile care aparţin acelei familii sau acelui gen.

1. ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

RODENTIA

Castoridae

Castor fiber (populaţiile din Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia)

Cricetidae

Cricetus cricetus (populaţiile din Ungaria)

CARNIVORA

Canidae

Canis aureus

Canis lupus

Mustelidae

Martes martes

Mustela putorius

Felidae

Lynx lynx (populaţia din Estonia)

Phocidae

Toate speciile nemenţionate în anexa nr.4 la Formularul-tip

Viverridae

Genetta genetta

Herpestes ichneumon

DUPLICIDENTATA

Leporidae

Lepus timidus

ARTIODACTYLA

Bovidae

Capra ibex

Capra pyrenaica (cu excepţia Capra pyrenaica pyrenaica)

Rupicapra rupicapra (cu excepţia Rupicapra rupicapra balcanica, Rupicapra rupicapra ornata şi Rupicapra rupicapra tatrica)

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

Rana esculenta

Rana perezi

Rana ridibunda

Rana temporaria

PEŞTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

Lampetra fluviatilis

Lethenteron zanandrai

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

Toate speciile nemenţionate în anexa nr.4 la Formularul-tip

CLUPEIFORMES

Clupeidae

Alosa spp.

SALMONIFORMES

Salmonidae

Thymallus thymallus

Coregonus spp. (cu excepţia Coregonus oxyrhynchus - populaţii anadrome în anumite sectoare ale Mării Nordului)

Hucho hucho

Salmo salar (numai în ape dulci)

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

Aspius aspius

Barbus spp.

Pelecus cultratus

Rutilus friesii meidingeri

Rutilus pigus

SILURIFORMES

Siluridae

Silurus aristotelis

PERCIFORMES

Percidae

Gymnocephalus schraetzer

Zingel zingel

NEVERTEBRATE

COELENTERATA

CNIDARIA

Corallium rubrum

MOLLUSCA

GASTROPODA - STYLOMMATOPHORA

Helix pomatia

BIVALVIA - UNIONOIDA

Margaritiferidae

Margaritifera margaritifera

Unionidae

Microcondylaea compressa

Unio elongatulus

ANNELIDA

HIRUDINOIDEA - ARHYNCHOBDELLAE

Hirudinidae

Hirudo medicinalis

ARTHROPODA

CRUSTACEA - DECAPODA

Astacidae

Astacus astacus

Austropotamobius pallipes

Austropotamobius torrentium

Scyllaridae

Scyllarides latus

INSECTA - LEPIDOPTERA

Saturniidae

Graellsia isabellae

2. PLANTE

ALGAE

RHODOPHYTA

CORALLINACEAE

Lithothamnium coralloides Crouan frat.

Phymatholithon calcareum (Poll.) Adey & McKibbin

LICHENES

CLADONIACEAE

Cladonia L. subgenus Cladina (Nyl.) Vain.

BRYOPHYTA

MUSCI

LEUCOBRYACEAE

Leucobryum glaucum (Hedw.) AAngstr.

SPHAGNACEAE

Sphagnum L. spp. (except Sphagnum pylaisii Brid.)

PTERIDOPHYTA

Lycopodium spp.

ANGIOSPERMAE

AMARYLLIDACEAE

Galanthus nivalis L.

Narcissus bulbocodium L.

Narcissus juncifolius Lagasca

COMPOSITAE

Arnica montana L.

Artemisia eriantha Tem

Artemisia genipi Weber

Doronicum plantagineum L. subsp. tournefortii (Rouy) P. Cout.

Leuzea rhaponticoides Graells

CRUCIFERAE

Alyssum pintadasilvae Dudley.

Malcolmia lacera (L.) DC. subsp. graccilima (Samp.) Franco

Murbeckiella pinnatifida (Lam.) Rothm. subsp. herminii (Rivas-Martinez) Greuter & Burdet

GENTIANACEAE

Gentiana lutea L.

IRIDACEAE

Iris lusitanica Ker-Gawler

LABIATAE

Teucrium salviastrum Schreber subsp. salviastrum Schreber

LEGUMINOSAE

Anthyllis lusitanica Cullen & Pinto da Silva

Dorycnium pentaphyllum Scop. subsp. transmontana Franco

Ulex densus Welw. ex Webb.

LILIACEAE

Lilium rubrum Lmk

Ruscus aculeatus L.

PLUMBAGINACEAE

Armeria sampaio (Bernis) Nieto Feliner

ROSACEAE

Rubus genevieri Boreau subsp. herminii (Samp.) P. Cout.

SCROPHULARIACEAE

Anarrhinum longipedicelatum R. Fernandes

Euphrasia mendonçae Samp.

Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.

Scrophularia berminii Hoffmanns & Link

Scrophularia sublyrata Brot.

Anexa nr.2

la Ordinul ministrului mediului

nr.51 din 30 martie 2026

INSTRUCŢIUNE

PENTRU COMPLETAREA FORMULARULUI-TIP

PENTRU SITURILE NATURA 2000

1. SECŢIUNEA 1. Identificarea sitului

1.1. Tipul sitului

Se alege o opţiune dintre următoarele tipuri de situri:

☐ A: sit clasificat ca SPA;

☐ B: sit clasificat ca pSCI, SCI sau SAC

☐ C: sit clasificat atât ca SPA, pSCI, SCI şi SAC (adică cu limite identice). În cazurile în care un SCI şi o SPA se suprapun, dar nu sunt situri identice, ele sunt tratate ca situri separate.

Figura 1: Posibilele relaţii dintre situri

1.2. Codul sitului

Fiecare sit trebuie să aibă ataşat un cod unic stabil, care constă într-un şir cu nouă caractere şi este compus astfel:

1) Primele două caractere sunt codul ţării, conform Nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/2017.

2) Celelalte şapte caractere, care servesc la crearea unui cod alfanumeric unic pentru fiecare sit, trebuie applicate conform unui sistem logic şi coerent definit de autoritatea publică centrală responsabilă.

Se aplică următoarele reguli:

1) codul sitului identifică un sit Natura 2000 şi nu se modifică în timp, cu excepţia cazului în care situl este rezultatul unei fuzionări sau a unei divizări de situri;

2) în cazul în care două sau mai multe situri sunt fuzionate sau un sit este divizat în subsituri, se recomandă păstrarea codului sitului mai mare pentru situl fuzionat, iar, în cazul în care divizării, subsitul mai mare păstrează codul iniţial al sitului care a fost divizat;

3) totuşi, în cazul în care un SCI va fi fuzionat cu o SPA (rezultând un sit C), se recomandă să se păstreze codul sitului SCI pentru situl fuzionat;

4) desemnarea unui SCI ca SAC nu este un motiv valabil pentru modificarea codului sitului, cu excepţia cazului în care acest lucru devine necesar ca urmare a procedurilor juridice (de desemnare) la nivel naţional;

5) în cazul în care, din orice motiv, un cod de sit trebuie eliminat, acest cod nu poate fi reutilizat ulterior.

1.3. Denumirea sitului

Se utilizează alfabetul latin fără a se utiliza text cu majuscule (de exemplu, “Gave de Pau”, nu “GAVE DE PAU”).

1.3.1. Denumirea sitului cu alt alfabet decât cel latin (opţional)

Pe lângă denumirea sitului introdusă la punctul 1.3., se poate introduce şi denumirea cu alt alfabet decât cel latin, cum ar fi alfabetul grec sau chirilic. Exemplu: Denumirea sitului în limba greacă trebuie introdusă în câmpul 1.3.1: “Ικαρία – Φούρνοι και παράκτια ζώνη” “Ikaria – Fournoi Kai Paraktia Zoni”

1.4. Respondent

Se introduc datele oficiale de contact ale autorităţii publice centrale (de exemplu, autoritatea publică competentă) care a compilat informaţiile din formularul-tip.

Respondentul ar trebui contactat în cazul unor întrebări tehnice sau dacă se identifică erori.

Nu se furnizează informaţii cu caracter personal, în conformitate cu Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Trebuie introdusă cel puţin una dintre următoarele combinaţii de câmpuri:

1) Denumirea autorităţii administrative publice centrale (1.4.1.) şi adresa poştală (1.4.3.), sau:

2) Denumirea autorităţii administrative publice centrale (1.4.1.) şi adresa de e-mail a unei căsuţe poştale funcţionale (1.4.4.), sau:

3) Denumirea autorităţii administrative publice centrale (1.4.1.) şi pagina web oficială cu datele de contact (1.4.5.)

1.4.1. Denumirea autorităţii administrative publice centrale

Denumirea oficială autorităţii publice centrale care a compilat informaţiile în Formularul-tip.

1.4.2. Punct de contact în cadrul autorităţii publice centrale (opţional)

Înseamnă o precizare suplimentară acelei subdiviziuni autorităţii publice care este responsabilă cu compilarea datelor în Formularul-tip respectiv, cum ar fi, de exemplu, o direcţie pentru conservarea naturii sau un rol funcţional specific, de exemplu “unitatea de coordonare pentru Natura 2000”.

1.4.3. Adresă poştală

Adresa poştală a autorităţii se introduce într-un câmp care permite introducerea unui text liber, în conformitate cu standardul pentru adresele poştale utilizate în Republica Moldova.

1.4.4. Adresă de e-mail funcţională

Se utilizează numai adrese de e-mail funcţionale în conformitate cu Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

1.4.5. Pagină web oficială cu informaţii de contact

Pagina web oficială conţine datele oficiale de contact ale autorităţii publice centrale.

1.5. Datele clasificării/propunerii/desemnării sitului

Câmpurile corespunzătoare datelor pentru clasificarea SPA, precum şi pentru propunerea şi desemnarea SCI/SAC (după caz) trebuie completate împreună cu trimiterea la actele naţionale privind SPA şi SAC în câmpurile respective din 1.5. Dacă situl a fost clasificat desemnat şi ulterior extins, se păstrează anul în care a fost inclus iniţial pe listă. Explicaţii suplimentare, de exemplu pentru datele clasificării sau desemnării siturilor compuse din SPA-uri şi/sau SCI-uri iniţial separate, pot fi introduse opţional în câmpul 1.5.6.

1.5.1. Data primei clasificări ca SPA

Se introduce data la care situl a fost clasificat pentru prima dată ca SPA.

1.5.2. Actul de clasificare ca SPA

Se introduce trimitere la actul naţional de clasificare ca SPA. Se preferă ca trimiterea să aibă forma unui identificator digital stabil (URI = URL sau DOI). Dacă acesta nu este disponibil, trimiterea poate fi introdusă şi sub formă de text liber.

1.5.3. Data primei propuneri a sitului ca SCI

Se introduce data la care situl a fost propus pentru prima dată ca SCI. Aceasta înseamnă data la care prima propunere de SCI a fost comunicată oficial Comisiei Europene.

1.5.4. Data desemnării sitului ca SAC

Se introduce data la care situl a fost desemnat ca SAC.

1.5.5. Actul de desemnare ca SAC

Se introduce o trimitere la actul naţional de desemnare a SAC. Se preferă ca trimiterea să aibă forma unui identificator digital stabil (URI = URL sau DOI). Dacă acesta nu este disponibil, trimiterea poate fi introdusă şi sub formă de text liber.

1.5.6. Explicaţii (opţional)

În acest câmp opţional cu text liber se pot introduce explicaţii suplimentare la câmpurile de la 1.5., de exemplu, despre datele clasificării sau desemnării siturilor compuse din SPA-uri şi/sau SCI-uri care erau iniţial separate.

2. SECŢIUNEA 2. Suprafaţa şi localizarea sitului

2.1. Suprafaţa sitului

Suprafaţa siturilor Natura 2000 se introduce în câmpul 2.1.1. Suprafaţa face parte şi din setul de date spaţiale, care conţine limita digitală a sitului. În principiu, suprafaţa raportată în câmpul 2.1.1. trebuie să fie aceeaşi cu suprafaţa calculată pe baza setului de date spaţiale. Totuşi, din diverse motive (peşteri fără o reprezentare completă, acte naţionale de desemnare bazate pe date inexacte, incertitudini legate de modificările sistemelor de referinţă spaţiale etc.), ele pot fi diferite, iar acest lucru ar trebui explicat în câmpurile 2.1.2. şi 2.1.3.

2.1.1. Suprafaţă

Trebuie introdusă suprafaţa sitului. Se introduce valoarea cea mai apropiată de realitate disponibilă, exprimată în hectare; se pot folosi şi zecimale. Suprafaţa trebuie completată şi pentru caracteristicile liniare precum stâncile, aceasta putându-se baza pe estimări.

2.1.2. Motivul diferenţei de suprafaţă faţă de setul de date spaţiale (dacă există)

În cazul în care suprafaţa din câmpul 2.1.1. diferă de suprafaţa din setul de date spaţiale, se indică motivul prin utilizarea categoriei relevante din lista de coduri respectivă:

☐ Stâncă sau zonă abruptă

☐ Peşteră

☐ Proiecţie în ETRS89-MDA [MOLDREF99]

☐ Altele - reprezentarea spaţială nu corespunde dimensiunii suprafeţei din câmpul 2.1.1. din alte motive. Se oferă explicaţii în câmpul 2.1.3.

În câmpul 2.1.3. se introduc explicaţii suplimentare. Dacă se utilizează categoria “Altele”, trebuie oferite explicaţii suplimentare.

2.1.3. Motivul diferenţei de suprafaţă – explicaţii

Suplimentar la câmpul 2.1.2., diferenţa de suprafaţă poate fi explicată şi mai mult folosind text liber. Trebuie reţinut faptul că, dacă în câmpul 2.1.2. se utilizează categoria “Altele”, trebuie oferite explicaţii.

2.2. Regiunea administrativă (opţional)

2.2.1. Codul regiunii administrativ-teritoriale

Trebuie introdus codul unităţii administrativ-teritoriale în componenţa regiunilor conform Nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/2017.

2.2.2. Denumirea regiunii administrativ-teritoriale

Se introduce denumirea regiunii conform listei codurilor unităţilor administrativ-teritoriale în componenţa regiunilor conform Nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/2017. Denumirea regiunii administrative trebuie indicată atunci când se completează codul regiunii administrative; în caz contrar, câmpul 2.2.2. trebuie lăsat necompletat.

2.3. Regiuni biogeografice şi marine

2.3.1. Codul regiunii

Cu referire la cea mai recentă hartă a regiunilor biogeografice şi marine (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000, trebuie să se precizeze în care dintre aceste regiuni biogeografice şi marine se află situl.

2.3.2. Procentajul

În cazul în care situl este situat în două sau mai multe regiuni, trebuie precizată acoperirea procentuală din fiecare regiune. Valorile ar trebui să totalizeze 100 %. Erorile minore de rotunjire la însumarea valorilor pot fi neglijate. Procentajul ar trebui calculat utilizând aceeaşi hartă utilizată pentru a preciza codul regiunii (câmpul 2.3.1).

3. SECŢIUNEA 3. Informaţii ecologice

În funcţie de tipul sitului, secţiunea 3 trebuie să conţină:

- Pentru tipurile de sit A şi C: toate informaţiile relevante privind speciile de păsări pe cale de dispariţie, vulnerabile la anumite schimbări ale habitatului lor, considerate rare din cauza efectivului redus al populaţiilor sau a distribuţiei locale limitate, alte specii care necesită o atenţie specială din cauza naturii specifice a habitatului lor, şi anume speciile din anexa nr.1 la Formularul-tip şi speciile de păsări migratoare care apar în mod regulat şi nu sunt cuprinse în anexa nr.1 la Formularul-tip, şi care se găsesc în situl respectiv (secţiunea 3.2. din Formularul-tip).

- Pentru tipurile de sit B şi C: toate informaţiile relevante privind toate habitatele din anexa nr.3 la Formularul-tip, prezente în cadrul sitului (secţiunea 3.1. din Formularul-tip) şi toate speciile de faună şi floră din anexa nr.2 la Formularul-tip, prezente în cadrul sitului (secţiunea 3.2. din Formularul-tip).

3.1. Tipurile de habitate conform anexei nr.3 la Formularul-tip, prezente în cadrul sitului

3.1.1. Informaţii esenţiale (tipul de habitat)

Această secţiune trebuie completată pentru toate tipurile de habitate din anexa nr.3 la Formularul-tip, prezente în cadrul sitului şi ar trebui completată, de asemenea, pentru tipurile de habitate pentru care este planificată restabilirea în cadrul sitului.

3.1.1.1. Codul tipului de habitat

Trebuie introdus codul habitatului, care este codul format din patru caractere al tipurilor de habitate din anexa nr.3 la Formularul-tip. Lista codurilor pentru aceste tipuri de habitate este disponibilă pe portalul de referinţă Natura 2000.

3.1.1.2. Caracterul prioritar

Dacă în cadrul sitului sunt prezente caracterele prioritare ale tipurilor de habitate 6210, 7130 sau 9430 (în funcţie de natura lor, aceste tipuri de habitate pot avea ambele calităţi - caracter prioritar şi neprioritar), se indică prezenţa caracterului prioritar în câmpul 3.1.2.

În cazul în care situl cuprinde atât caractere prioritare, cât şi neprioritare, trebuie introduse date separate pentru fiecare dintre acestea.

3.1.1.3. Neprezenţa

În cazurile în care un tip de habitat din anexa nr.3 la Formularul-tip, care era prezent la un nivel semnificativ atunci când situl a fost propus ca SCI sau care a fost ulterior identificat ca fiind semnificativ nu mai este prezent în cadrul sitului, acest lucru ar trebui indicat în câmpul “Neprezenţă”. În acest caz, ar fi de aşteptat ca obiectivul de conservare pentru acest habitat să fie restabilirea sa în cadrul sitului.

Pot exista cazuri în care un habitat fluctuează în mod natural (de exemplu, habitatul 3170, iazuri temporare mediteraneene). În astfel de cazuri, “neprezenţa” se raportează numai dacă au avut loc modificări care depăşesc aceste fluctuaţii naturale.

În plus, în cazurile în care un tip de habitat din anexa nr.3 la Formularul-tip nu este prezent în cadrul unui sit (şi nu era prezent la momentul desemnării sitului), dar este planificată restabilirea lui, acest lucru ar trebui indicat în câmpul “Neprezenţă”.

Pentru habitatele care nu mai sunt prezente în cadrul sitului, trebuie completate numai câmpurile 3.1.1.1. (Codul habitatului), 3.1.1.2. (Caracterul prioritar), 3.1.1.6. (Metoda utilizată), 3.1.1.7. (Perioada ultimei colectări de date), 3.1.2.5.4. (Obiective de conservare), 3.1.2.5.7. (Data actualizării). Câmpul 3.1.1.4. (Suprafaţă) trebuie să fie 0 (zero). Celelalte câmpuri din secţiunea 3.1. ar trebui lăsate necompletate.

Un tip de habitat din anexa nr.3 la Formularul-tip care era prezent la un nivel semnificativ atunci când situl a fost propus ca SCI sau care a fost identificat ulterior ca fiind semnificativ, dar care este considerat pierdut şi nu poate fi refăcut poate fi eliminat de pe listă.

3.1.1.4. Suprafaţă

Trebuie introdusă suprafaţa habitatului din cadrul sitului, exprimată în hectare [ha], cu excepţia cazului în care situl este o peşteră şi nu este disponibilă o estimare a suprafeţei (câmpul 3.1.1.5.); dacă se indică absenţa (câmpul 3.1.1.3.), suprafaţa trebuie să fie zero (0); sunt permise valori cu zecimale.

Pot exista situaţii în care habitatele din anexa nr.3 la Formularul-tip se suprapun fizic (de exemplu, bancuri de nisip într-un estuar). În acest caz specific, se introduce suprafaţa fiecărui habitat (de exemplu, se introduce suprafaţa estuarului şi dimensiunea bancurilor de nisip). Dacă se consideră că acest lucru este imposibil, se scade suprafaţa habitatului mai mic din suprafaţa habitatului mai mare.

3.1.1.5. Peşteri

În cazul peşterilor (8310, 8330), se poate introduce numărul acestora în cazul în care nu este disponibilă o estimare a suprafeţei.

3.1.1.6. Metoda utilizată pentru suprafaţă

Metoda utilizată pentru delimitarea suprafeţei trebuie indicată prin alegerea uneia dintre următoarele categorii:

☐ studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic (de exemplu, o cartografiere sau un studiu specific sau un model predictiv solid cu un eşantion reprezentativ de date privind ocurenţa, calibrarea şi evaluarea satisfăcătoare a performanţei predictive a acestuia utilizând date corespunzătoare privind condiţiile de mediu pentru întreaga arie a habitatului), sau:

☐ bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date (de exemplu, alte modele predictive sau extrapolări care utilizează eşantioane mai puţin complete de date privind ocurenţa şi mediul), sau:

☐ bazată în principal pe opinia experţilor, cu date foarte limitate.

Se poate alege o singură categorie; în cazul în care datele au fost compilate dintr-o varietate de surse, se alege categoria pentru cea mai importantă sursă de date.

3.1.1.7. Perioada ultimei colectări de date

Se indică data de începere şi data de încheiere a perioadei ultimei colectări de date pentru habitatul din cadrul sitului. Formatul datei este anul şi luna (AAAA-LL).

În cazul în care data ultimei colectări de date este anterioară anului 2022, dar luna şi anul nu sunt cunoscute, se poate alege opţiunea “studiu anterior anului 2022”. În acest caz, luna şi anul ar trebui lăsate necompletate.

3.1.2. Evaluarea sitului (tipul de habitat)

3.1.2.1. Caracter semnificativ

Un habitat din anexa nr.3 la Formularul-tip, prezent în cadrul sitului poate fi indicat ca fiind nesemnificativ atunci când suprafaţa habitatului din sit este:

1) cu valoare de conservare redusă, deoarece este mică, foarte degradată sau fragmentară şi în cazul în care îndeplinirea funcţiilor ecologice ale tipului de habitat este foarte limitată, iar componentele structurale, precum şi componenţa caracteristică/tipică a speciilor sunt reduse grav;

2) nu oferă posibilităţi relevante de refacere. Astfel de condiţii există deja întrucât situl a fost propus ca SCI şi nu se datorează gestionării necorespunzătoare a sitului sau presiunilor antropice care au intervenit de atunci.

Habitatele nesemnificative ar trebui indicate în acest câmp (3.1.2.1.).

Trebuie reţinut faptul că, pentru ocurenţele semnificative ale habitatelor, trebuie completate toate câmpurile din secţiunea 3.1.2., în timp ce pentru habitatele nesemnificative trebuie completate numai câmpurile 3.1.2.1. (Caracter semnificativ) şi 3.1.2.5.7. (Data actualizării) din secţiunea 3.1.2.

3.1.2.2. Reprezentativitatea

Reprezentativitatea este criteriul conform pct.1.1. subpct. 1.1.1. din anexa nr.1 la Instrucţiune: gradul de reprezentativitate al tipului de habitat în cadrul sitului.

Acest criteriu ar trebui asociat cu Ghidul de interpretare pentru tipurile de habitate ale Uniunii Europene, disponibil pe Portalul de referinţă Natura 2000 al Uniunii Europene../../../../../Users/Bir1322/Desktop/Desktop/Elizaveta MM/DirecÈia _naturii Èi biosecuritÄƒÈii/NATURA 2000/Interpretation Manual of EU Union Habitats.pdf (tipuri de habitate din anexa nr.3 la Formularul-tip), pentru că acest ghid oferă o definiţie, indicarea speciilor caracteristice şi alte elemente relevante. Gradul de reprezentativitate dă o idee despre “cât de tipic” este un tip de habitat.

Dacă nu există date cantitative de pe teren pentru comparare sau dacă măsurarea criteriului nu este fezabilă, atunci, pentru a ierarhiza tipul de habitat respectiv, se poate folosi “cea mai bună expertiză”.

Se utilizează următorul sistem de ierarhizare:

☐ A: reprezentativitate excelentă, sau:

☐ B: reprezentativitate bună, sau:

☐ C: reprezentativitate semnificativă.

3.1.2.3. Suprafaţa relativă

Suprafaţa relativă este criteriul de la pct.1.1. subpct. 1.1.2. din anexa nr.1 la Instrucţiune: suprafaţa sitului acoperită de tipul de habitat natural (a se vedea câmpul 3.1.1.4. - Suprafaţă) raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional, care constituie suma pentru toate regiunile biogeografice. Totuşi, în cazul îmbunătăţirii cunoştinţelor sau al disponibilităţii unor date mai exacte, procentajul ar trebui calculat pe baza celor mai bune informaţii disponibile pentru suprafaţa totală.

Suprafaţa relativă trebuie exprimată ca procentaj clasificat “p” utilizând una dintre următoarele categorii:

☐ A1: 100 % ≥ p >75 %

☐ A2: 75 % ≥ p > 50 %

☐ A3: 50 % ≥ p > 25 %

☐ A4: 25 % ≥ p > 15 %

☐ B: 15 % ≥ p > 2 %

☐ C: 2 % ≥ p > 0 %

3.1.2.4. Explicaţii privind suprafaţa relativă (opţional)

Acest câmp poate fi utilizat pentru a oferi informaţii mai precise cu privire la suprafaţa relativă, cum ar fi suprafaţa concretă pe care se bazează suprafaţa clasificată din câmpul 3.1.2.3., dacă este disponibilă, sau alte explicaţii relevante.

3.1.2.5. Gradul de conservare

Gradul de conservare este criteriul de pct.1.1. subpct. 1.1.3. din anexa nr.1 la Instrucţiuni. Acesta ar trebui să fie legat de starea habitatului, şi anume parametrul “structură şi funcţii (inclusiv speciile tipice)”.

Acest câmp este structurat din următoarele trei părţi:

3.1.2.5.1. Gradul de conservare - clasificare

Gradul de conservare trebuie să fie exprimat utilizând următorul sistem de ierarhizare:

☐ A: grad de conservare excelent (aproape întreaga suprafaţă a habitatului este în stare bună)

☐ B: grad de conservare bun (cea mai mare parte a suprafeţei habitatului este în stare bună)

☐ C: grad de conservare redus (cea mai mare parte a suprafeţei habitatului nu este în stare bună)

☐ X: grad de conservare necunoscut (cea mai mare parte sau întreaga suprafaţă a habitatului este în stare necunoscută)

3.1.2.5.2. Gradul de conservare – suprafaţa

În plus faţă de categoriile A, B şi C, suprafaţa care este în stare bună, care nu este în stare bună sau a cărei stare nu este cunoscută trebuie exprimată în hectare.

- Suprafaţa care este în stare bună: …. [ha]

- Suprafaţa care nu este în stare bună: …. [ha]

- Suprafaţa a cărei stare nu este cunoscută: … [ha]

3.1.2.5.3. Gradul de conservare - metoda utilizată

☐ Studiu complet sau estimare solidă din punct de vedere statistic în hectare (de exemplu, extrasă din cartografierea din planurile de management)

☐ Bazat în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date (aprecierea experţilor)

☐ Bazat în principal pe opinia experţilor, cu date foarte limitate (pe baza unor date parţiale de cartografiere)

☐ Date insuficiente sau indisponibile

3.1.2.5.4. Obiective de conservare

Funcţia obiectivelor de conservare este de a preciza suprafaţa şi starea pe care tipurile de habitat din cadrul unui sit trebuie să le menţină sau să le atingă pentru ca situl să poată contribui la obiectivul general privind stadiul corespunzător de conservare al acestor tipuri de habitate la nivel naţional, biogeografic şi european. Pe baza condiţiilor dorite prevăzute în obiectivele de conservare, se stabilesc măsuri de conservare.

“Prevenirea deteriorării” sau “menţinerea suprafeţei habitatului şi a stării bune a acestuia” în cadrul sitului sunt obiectivele de conservare minime (care trebuie transpuse în continuare în caracteristicile/atributele specifice care definesc starea habitatului). Suplimentar, obiectivele de conservare pot viza extinderea suprafeţei habitatului sau îmbunătăţirea stării habitatului, precum şi restabilirea habitatului în cadrul sitului (adică a unui habitat care nu este prezent în sit).

Obiectivele de conservare pentru habitatul din cadrul sitului trebuie să fie indicate prin alegerea uneia sau a mai multora dintre următoarele categorii, prin care prevenirea deteriorării sau menţinerea stării de conservare ar trebui să fie întotdeauna obiectivele minime, cu excepţia cazului în care pot fi furnizate explicaţii şi justificări pentru alte situaţii excepţionale (de exemplu, referitoare la nevoile de refacere ale unui alt habitat prevăzut în anexa nr.3 la Formularul-tip din cadrul sitului). În cazurile în care se indică “Altele”, trebuie completat câmpul 3.1.2.5.5.

☐ Prevenirea deteriorării

☐ Menţinerea suprafeţei tipului de habitat şi a stării bune a acestuia

☐ Extinderea suprafeţei tipului de habitat

☐ Îmbunătăţirea stării tipului de habitat

☐ Restabilirea tipului de habitat

☐ Altele

3.1.2.5.5. Obiective de conservare - explicaţii

În acest câmp cu text liber pot fi oferite explicaţii şi detalii suplimentare privind obiectivele de conservare indicate în câmpul 3.1.2.5.5.

Dacă se indică opţiunea “Altele”, trebuie furnizate explicaţii. Se atrage atenţia asupra faptului că, numai circumstanţele cu totul excepţionale, cum ar fi, de exemplu, nevoile de refacere a altor habitate din anexa nr.3 la Formularul-tip, reprezintă justificări acceptabile pentru a nu include menţinerea unui habitat prezent în cadrul sitului ca obiectiv minim. Pentru toate celelalte opţiuni, câmpul este opţional.

3.1.2.5.6. Nivel global

Evaluarea globală (criteriul de la punctul 1.1. subpct. 1.1.4. din anexa nr.1 la Instrucţiune) a valorii sitului pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.

Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea tipului de habitat respectiv. Acest criteriu ar trebui folosit pentru a evalua criteriile anterioare în mod integrat şi a lua în considerare ponderile diferite pe care le pot avea pentru habitatul analizat. Se mai pot lua în considerare şi alte aspecte privind evaluarea celor mai relevante elemente pentru a face o evaluare generală a influenţei lor pozitive sau negative asupra conservării acelui tip de habitat. “Cele mai relevante” elemente pot varia de la un tip de habitat la altul; ele pot include activităţile umane, atât din cadrul sitului, cât şi din zonele învecinate, care ar putea să influenţeze starea de conservare a tipului de habitat, proprietatea asupra terenului, situaţia juridică a sitului, relaţiile ecologice dintre tipurile de habitat şi specii etc.

Pentru a evalua această valoare globală se poate folosi “cea mai bună expertiză”, sistemul de ierarhizare pentru exprimarea acesteia fiind următorul:

☐ A: valoare excelentă

☐ B: valoare bună

☐ C: valoare semnificativă

3.1.2.5.7. Data actualizării

Pentru ocurenţele habitatelor care nu sunt prezente, sunt semnificative sau sunt nesemnificative, trebuie indicată data (anul şi luna, AAAA-LL) la care au fost actualizate ultima dată informaţiile furnizate în secţiunea 3.1.2. (Evaluarea sitului). Actualizările se referă aici la modificări ale conţinutului secţiunii, şi nu la corecţii minore, cum ar fi corectarea greşelilor de tipar sau a formatării.

3.2. Specii de păsări pe cale de dispariţie, vulnerabile la anumite schimbări ale habitatului lor, considerate rare din cauza efectivului redus al populaţiilor sau a distribuţiei locale limitate, alte specii care necesită o atenţie specială din cauza naturii specifice a habitatului lor, specii de păsări migratoare care apare în mod regulat.

Specii animale şi vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (anexa nr.2 la Formularul-tip), pezente în cadrul sitului

3.2.1. Informaţii esenţiale (specii)

În funcţie de tipul de sit, secţiunea 3.2.1. trebuie completată pentru toate speciile relevante prezente în cadrul sitului (a se vedea şi punctele introductive de la începutul secţiunii 3.) şi ar trebui completată pentru speciile pentru care este planificată restabilirea în cadrul sitului.

3.2.1.1. Grupul de specii

Se specifică grupul din care face parte specia (adică amfibieni, păsări, peşti, nevertebrate, licheni, mamifere, plante, inclusiv briofite, reptile) utilizând codul pentru grupurile de specii disponibil pe portalul de referinţă Natura 2000.

3.2.1.2. Codul speciei

Speciile care ar trebui enumerate în secţiunea 3.2. depind de tipul sitului, astfel cum se explică în paragrafele introductive de la începutul secţiunii 3. (informaţii ecologice). Trebuie utilizată lista codurilor speciilor disponibilă pe portalul de referinţă Natura 2000.

3.2.1.3. Denumirea ştiinţifică

Se introduce denumirea ştiinţifică a speciei corespunzătoare codului indicat în câmpul 3.2.1.2., în conformitate cu lista cu denumirile speciilor disponibilă pe portalul de referinţă Natura 2000.

3.2.1.4. Sensibilitatea datelor privind speciile

În acest câmp se indică dacă disponibilitatea publică a informaţiilor introduse cu privire la o anumită specie ar putea dăuna conservării acesteia, de exemplu ca urmare a faptului că informaţiile sunt colectate ilegal, iar punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor furnizate în Formularul-tip (inclusiv a descrierii geospaţiale a limitelor sitului) ar spori cu adevărat nivelul de pericol. În acest caz se introduce “da” în acest câmp.

Dacă o specie este marcată ca fiind sensibilă, nu se va face publică informaţia privind prezenţa speciei în cadrul sitului din proprie iniţiativă (de exemplu, prin includerea informaţiei într-o bază de date publică, într-un vizualizator sau pe o pagină web oficială).

Dacă informaţia privind prezenţa unei specii într-un anumit sit este deja disponibilă publicului, de exemplu prin intermediul internetului, marcarea speciei ca sensibilă nu este justificată.

3.2.1.5. Neprezenţa

Indicaţi dacă o specie care era prezentă la un nivel semnificativ atunci când situl a fost propus ca SCI sau a fost clasificat ca SPA sau care a fost ulterior identificată ca semnificativă nu mai este prezentă în cadrul sitului. În acest caz, ar fi de aşteptat ca obiectivul de conservare pentru această specie să fie restabilirea sa în cadrul sitului.

Notă: O specie este considerată ca fiind dispărută din sit dacă nu a mai fost observată în cadrul sitului pentru o anumită perioadă. Această perioadă va varia de la o specie la alta: pentru o specie uşor de observat şi, în condiţii normale, prezentă în mod regulat, absenţa timp de câţiva ani indică probabil dispariţia, în timp ce pentru speciile dificil de observat, cum sunt unele insecte, absenţa observării lor timp de mulţi ani nu indică neapărat absenţa dacă nu există şi alte schimbări în habitatul speciei.

În plus, în cazurile în care o anumită specie nu este prezentă în cadrul unui sit (şi nu era prezentă la momentul desemnării sitului), dar este planificată restabilirea ei, acest lucru ar trebui indicat în câmpul “Neprezenţă”.

Pentru speciile care nu mai sunt prezente în cadrul sitului,trebuie completate următoarele câmpuri:

3.2.1.1. - 3.2.1.5., 3.2.1.9. (Metoda utilizată), 3.2.1.10. (Perioada ultimei colectări de date) şi 3.2.2.6. (Obiective de conservare). Dimensiunea minimă şi maximă a populaţiei din câmpul 3.2.1.7.1. trebuie să fie 0 (zero). Celelalte câmpuri din secţiunea 3.2. ar trebui lăsate necompletate.

O specie care era prezentă la un nivel semnificativ în cadrul sitului atunci când situl a fost propus pentru prima dată ca SIC sau a fost clasificat pentru prima dată ca SPA sau care a fost ulterior identificată ca fiind semnificativă, dar care este considerată pierdută şi nu poate fi refăcută nu poate fi eliminată de pe listă decât dacă acest lucru a fost justificat în conformitate cu documentul “Notă finalizată privind eliminarea habitatelor şi a speciilor din sfera protecţiei în siturile Natura 2000 – condiţii şi justificări (Doc Nadeg 21-12-05-04)” (Nadeg Finalised note on removal of habitats and species from the subject of protection in Natura 2000 sites – conditions & justifications - document disponibil pe pagina web oficială al reţelei Natura 2000 în Ţările de Jos (www.natura2000.nl), în calitate de material de lucru elaborat în cadrul grupului de experţi NADEG al Comisiei Europene.).

3.2.1.6. Tipul populaţiei

Populaţiile de specii din cadrul sitului trebuie clasificate după cum urmează:

☐ permanente: se găsesc în sit pe tot parcursul anului (specii nemigratoare, plante, populaţii rezidente ale unor specii migratoare);

☐ reproductive: folosesc situl pentru creşterea puilor (de exemplu pentru împerechere, cuibărire);

☐ concentraţie: situl este folosit ca punct de trecere, spaţiu de odihnă şi înnoptat, popas în cursul migraţiei sau pentru năpârlire în afara ariilor de împerechere, excluzând iernatul;

☐ iernat: situl este folosit pe timpul iernii.

În cazul în care o populaţie nerezidentă este prezentă în sit mai mult de un anotimp (de exemplu, pentru împerechere sau iernat), aceste “tipuri de populaţii” trebuie menţionate separat. Cum unele specii de faună (în special numeroase specii de păsări) sunt migratoare, situl poate fi important din punctul de vedere al diferitelor etape ale ciclului lor de viaţă.

În cazul în care nu se pot introduce date pentru anotimpuri diferite, se introduc date pentru aspectul cel mai important (iernat, reproductiv sau concentraţie).

3.2.1.7. Dimensiunea populaţiei şi unitatea de populaţie

3.2.1.7.1. Dimensiunea populaţiei

Trebuie furnizate date cunoscute privind dimensiunea populaţiei. Dacă dimensiunea populaţiei este cunoscută (adică o valoare exactă), se completează ambele subcâmpuri (minim şi maxim) cu aceeaşi valoare. În cazul în care este mai adecvată introducerea unei plaje de valori, se introduc valorile estimate pentru limita inferioară (minim) şi pentru cea superioară (maxim) ale intervalului.

În cazul în care nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia minimă sau despre cea maximă, se estimează valoarea lipsă. Trebuie reţinut faptul că valorile minime şi maxime ar trebui să se refere la o medie pe mai mulţi ani, mai degrabă decât la valori extreme.

Dacă în câmpul 3.2.1.5. se indică neprezenţa, atât valoarea minimă, cât şi cea maximă ar trebui să fie “0”.

În cazul în care nu se poate realiza nici măcar o estimare aproximativă a dimensiunii populaţiei din cauza unor dificultăţi obiective în detectarea speciei, se utilizează categoria “Date insuficiente sau indisponibile” în câmpul “Metoda utilizată pentru dimensiunea populaţiei”. În acest caz, valorile pentru dimensiunea populaţiei pot rămâne necompletate, dar trebuie completat în schimb câmpul referitor la categoriile de abundenţă (a se vedea câmpul 3.2.1.8.). Totuşi, categoriile de abundenţă pot fi indicate şi în plus faţă de dimensiunea populaţiei.

Populaţia din cadrul sitului poate fi caracterizată mai amănunţit folosind câmpul de text “Calitatea şi importanţa” (4.2.), care scoate în evidenţă densitatea populaţiei (densă, dispersată sau izolată).

3.2.1.7.2. Unitatea de populaţie

Trebuie introdusă unitatea corespunzătoare valorilor dimensiunii populaţiei din câmpul 3.2.7.1. Unităţile recomandate sunt “indivizi” sau “perechi”, atunci când este posibil; în caz contrar, se utilizează cele mai precise unităţi disponibile în conformitate cu lista standardizată a unităţilor şi codurilor populaţiei (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000).

3.2.1.8. Categoria de abundenţă

Dacă pentru metoda utilizată pentru dimensiunea populaţiei se indică “Date insuficiente sau indisponibile” şi la 3.2.1.7.1. nu poate fi oferită nicio estimare a dimensiunii populaţiei din cauza dificultăţilor obiective de detectare a speciei, trebuie precizată categoria de abundenţă. Totuşi, câmpul poate fi utilizat şi în plus faţă de dimensiunea populaţiei. A se vedea, de asemenea, explicaţia de mai sus pentru “dimensiune”.

Se pot utiliza următoarele categorii de abundenţă:

☐ Comună: specia are o dimensiune mare a populaţiei în cadrul sitului

☐ Rară: specia nu este foarte abundentă şi nici frecventă în cadrul sitului, populaţia este mică

☐ Foarte rară: specia este foarte rară, populaţia este foarte mică sau ocazională în cadrul sitului (nu este observată în mod regulat)

☐ Prezentă: ar trebui să fie utilizată numai în circumstanţe excepţionale, atunci când nu se ştie nici măcar dacă specia este rară/foarte rară sau comună în cadrul sitului.

3.2.1.9. Metoda utilizată pentru dimensiunea populaţiei

Se indică metoda utilizată pentru determinarea dimensiunii populaţiei:

☐ studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic

☐ bazată în principal pe opinia experţilor, cu date foarte limitate

☐ bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date

☐ Date insuficiente sau indisponibile

A se vedea şi explicaţia privind dimensiunea populaţiei şi categoriile de abundenţă în ceea ce priveşte utilizarea categoriei “Date insuficiente sau indisponibile”.

3.2.1.10. Perioada ultimei colectări de date

Trebuie să se indice data de începere şi data de încheiere a perioadei ultimei colectări de date pentru speciile din cadrul sitului. Formatul datei este anul şi luna (AAAA-LL).

În cazul în care data ultimei colectări de date este anterioară anului 2022, dar luna şi anul nu sunt cunoscute, se poate indica opţiunea “studiu anterior anului 2022”. În acest caz, luna şi anul pot fi lăsate necompletate.

3.2.2. Evaluarea sitului (specii)

3.2.2.1. Caracter semnificativ

În acest câmp se indică prezenţele nesemnificative ale speciilor din cadrul sitului. În cazul în care o specie este observată rar într-un sit, cum ar fi cazul unei specii eratice, această populaţie nu este considerată semnificativă. Trebuie reţinut faptul că pentru speciile cu prezenţe semnificative trebuie completate toate câmpurile din secţiunea 3.2.2.1., în timp ce pentru speciile cu prezenţe nesemnificative trebuie completate numai câmpurile 3.2.2.1. (Caracter semnificativ) şi 3.2.2.10. (Data actualizării) din secţiunea 3.2.2..

3.2.2.2. Specii care îndeplinesc criteriile ornitologice pentru clasificarea ca SPA

Se indică dacă speciile de păsări au îndeplinit criteriile ornitologice utilizate pentru a justifica clasificarea ca SPA (la momentul clasificării sitului sau la un moment ulterior).

3.2.2.3. Populaţia

Populaţia este criteriul de la pct.1.2. subpct. 1.2.1. din anexa nr.1 la Instrucţiune: Raportul dintre dimensiunea şi densitatea populaţiei din respectiva specie prezentă în sit şi ale populaţiei prezente pe teritoriul naţional.

Populaţia trebuie exprimată ca procentaj clasificat “p” utilizând una dintre următoarele categorii:

☐ A1: 100 % ≥ p >75 % sau

☐ A2: 75 % ≥ p > 50 % sau

☐ A3: 50 % ≥ p > 25 % sau

☐ A4: 25 % ≥ p > 15 % sau

☐ B: 15 % ≥ p > 2 % sau

☐ C: 2 % ≥ p > 0 %

3.2.2.4. Populaţia - explicaţii (opţional)

Acest câmp poate fi utilizat pentru a oferi informaţii mai precise cu privire la procentajul populaţiei, cum ar fi dimensiunea concretă a populaţiei naţionale pe care se bazează procentajul clasificat din câmpul 3.2.2.3., dacă este disponibilă, sau alte explicaţii relevante.

3.2.2.5. Gradul de conservare

Acest câmp are trei părţi:

Gradul de conservare este criteriul de la pct.1.2. subpct. 1.2.2. din anexa nr.1 la Instrucţiune. Gradul de conservare ar trebui să fie legat de calitatea habitatului ocupat de specia respectivă. Calitatea depinde de cele mai adecvate caracteristici ale habitatului legate de dinamica populaţiei, cum ar fi cerinţele fizice şi biologice ale speciei (inclusiv, de exemplu, disponibilitatea prăzii) în toate etapele ciclului său de viaţă. Trebuie să se evalueze structura habitatului şi caracteristicile abiotice relevante.

3.2.2.5.1. Gradul de conservare – clasificare

Gradul de conservare ar trebui să fie exprimat utilizând următorul sistem de ierarhizare:

☐ A: grad de conservare excelent (aproape întregul habitat ocupat de specie are o calitate suficientă), sau:

☐ B: grad de conservare bun (cea mai mare parte a habitatului ocupat de specie are o calitate suficientă), sau:

☐ C: grad de conservare redus (cea mai mare parte a habitatului ocupat de specie are o calitate insuficientă)

☐ X: grad de conservare necunoscut (cea mai mare parte sau întregul habitat ocupat de specie are o calitate necunoscută)

3.2.2.5.2. Gradul de conservare - suprafaţa ocupată (opţional)

În plus faţă de categoriile A, B şi C, suprafaţa habitatului ocupată cu o calitate suficientă, insuficientă sau necunoscută ar trebui să fie exprimată ca procent din suprafaţa totală a habitatului din cadrul sitului.

- Suprafaţa habitatului ocupată de specii cu o calitate suficientă: …. [%]

- Suprafaţa habitatului ocupată de specii cu o calitate insuficientă: …. [%]

- Suprafaţa habitatului ocupată de specii în cazul cărora calitatea este necunoscută: …. [%]

3.2.2.5.3. Gradul de conservare - clase procentuale ale ocupării

Suprafaţa estimată a habitatului ocupată de specii cu o calitate suficientă:
☐ 0-25 %	☐ 26-50 %	☐ 51-75 %	☐ 76-100 %
Suprafaţa estimată a habitatului ocupată de specii cu o calitate insuficientă:
☐ 0-25 %	☐ 26-50 %	☐ 51-75 %	☐ 76-100 %
Suprafaţa estimată a habitatului ocupată de specii în cazul cărora calitatea este necunoscută:
☐ 0-25 %	☐ 26-50 %	>☐ 51-75 %	☐ 76-100 %

3.2.2.6. Obiective de conservare

Funcţia obiectivelor de conservare este de a preciza amploarea şi calitatea habitatului speciilor şi dimensiunea populaţiei din cadrul unui sit care trebuie menţinute sau atinse pentru ca situl să poată contribui la obiectivul general privind stadiul corespunzător de conservare al acestor specii la nivel naţional, biogeografic sau european. Pe baza condiţiilor dorite prevăzute în obiectivele de conservare, se stabilesc măsuri de conservare.

“Prevenirea deteriorării” sau menţinerea speciei (din punctul de vedere al dimensiunii populaţiei) şi a habitatului acesteia în cadrul sitului (din punctul de vedere al amplorii şi al bunei calităţi) reprezintă obiectivul minim de conservare (care trebuie transpus în continuare în atributele specifice).

Obiectivele de conservare pentru specia din cadrul sitului trebuie să fie indicate prin alegerea uneia sau a mai multora dintre următoarele categorii, prin care prevenirea deteriorării sau menţinerea ar trebui să fie întotdeauna obiectivul minim, cu excepţia cazului în care pot fi furnizate justificări pentru alte situaţii excepţionale (de exemplu, referitoare la nevoile de refacere ale unei alte specii sau ale unui habitat din anexa nr.3 la Formularul-tip). În cazul în care mai jos se indică “Altele”, trebuie să se ofere o explicaţie şi o justificare în câmpul 3.2.2.7.:

☐ Prevenirea deteriorării habitatului

☐ Menţinerea amplorii şi a bunei calităţi a habitatului speciei şi a dimensiunii populaţiei

☐ Extinderea suprafeţei habitatului speciei

☐ Restabilirea habitatului speciei

☐ Îmbunătăţirea calităţii habitatului speciei (luând în considerare şi factori precum perturbările şi mortalitatea)

☐ Creşterea dimensiunii populaţiei

☐ Reducerea presiunii asupra populaţiei (de exemplu, reducerea mortalităţii sau a perturbărilor)

☐ Restabilirea populaţiei în cadrul sitului

☐ Altele

3.2.2.7. Obiective de conservare – explicaţii

Aici pot fi oferite explicaţii şi detalii suplimentare cu privire la obiectivele de conservare indicate în câmpul 3.2.2.6., folosind text liber. În cazul în care în câmpul 3.2.2.6. se indică “Altele”, trebuie să se ofere o explicaţie. Vă atragem atenţia asupra faptului că numai circumstanţele cu totul excepţionale, cum ar fi, de exemplu, nevoile de refacere a altor specii sau ale unui tip de habitat din anexa nr.3 la Formularul-tip, reprezintă justificări acceptabile pentru a nu include menţinerea unei specii prezente în cadrul sitului ca obiectiv minim. Pentru toate celelalte opţiuni, câmpul este opţional.

3.2.2.8. Izolarea

Gradul de izolare (criteriul de la pct.1.2. subpct. 1.2.3. din anexa nr.1 la Instrucţiune) a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire naturală a speciei.

Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuţiei unei populaţii date la diversitatea genetică a speciilor, pe de o parte, şi a fragilităţii acestei populaţii atunci când este prea izolată, pe de altă parte. În consecinţă, termenul “izolare” trebuie considerat într-un context mai larg, aplicându-se în egală măsură endemicii propriu-zise, subspeciilor/varietăţilor/raselor şi subpopulaţiilor unei metapopulaţii. În acest context, trebuie folosită următoarea ierarhizare:

☐ A: populaţie (aproape) izolată sau

☐ B: populaţie neizolată, dar la limita ariei de răspândire sau

☐ C: populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă.

3.2.2.9. Nivel global

Evaluarea globală (criteriul de la pct.1.2. subpct. 1.2.4. din anexa nr.1 la Instrucţiune) a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile anterioare şi pentru a evalua alte caracteristici ale sitului considerate ca relevante pentru o specie dată. Aceste caracteristici pot varia de la o specie la alta şi ar putea include activităţi umane din sit sau din zonele învecinate care ar putea influenţa starea de conservare a speciei, gestionarea terenurilor, protecţia juridică a sitului, relaţiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc.

Pentru această evaluare globală se poate utiliza “cea mai bună expertiză”. Se foloseşte următorul sistem de ierarhizare:

☐ A: valoare excelentă,

☐ B: valoare bună,

☐ C: valoare semnificativă.

3.2.2.10. Data actualizării

Se introduce data la care informaţiile de la punctul 3.2.2. (Evaluarea sitului) au fost actualizate ultima dată. Formatul datei este anul şi luna (AAAA-LL). Actualizările se referă aici la modificări ale conţinutului, şi nu la corecţii minore, cum ar fi corectarea greşelilor de tipar sau a formatării.

3.3. Alte specii importante de floră şi faună (opţional)

Alte specii importante de floră şi faună care sunt relevante pentru conservarea şi gestionarea sitului pot fi enumerate în secţiunea 3.3., ţinând seama de următoarele reguli pentru fiecare tip de sit:

- pentru tipul de sit A (SPA): speciile de păsări din anexa nr.1 la Formularul-tip şi păsările migratoare care apar în mod regulat nu pot fi enumerate aici.

- pentru tipul de sit B (pSCI/SCI/SAC): speciile din anexa nr.2 la Formularul-tip nu pot fi enumerate aici.

- pentru tipul de sit C: speciile din anexa nr.2 la Formularul-tip, speciile de păsări din anexa nr.1 la Formularul-tip şi speciile de păsări migratoare care apar în mod regulat nu pot fi enumerate aici.

3.3.1. Grupul de specii

Dacă specia aparţine unuia dintre grupurile de specii din lista de coduri disponibilă pe portalul de referinţă Natura 2000 (adică amfibieni, păsări, peşti, ciuperci, nevertebrate, licheni, mamifere, plante, inclusiv briofite şi alge, reptile), se utilizează codul respectiv din această listă; în caz contrar, se lasă câmpul necompletat (spaţiu gol).

3.3.2. Codul speciei

Pentru păsări şi pentru speciile din anexele nr.2, nr.4, nr.5 la Formularul-tip, se utilizează codul prevăzut pe portalul de referinţă Natura 2000. Pentru alte specii, câmpul 3.3.2. ar trebui lăsat necompletat.

3.3.3. Denumirea ştiinţifică

Se indică denumirea ştiinţifică a speciei. Pentru păsări şi pentru speciile din anexele nr.2, nr.4, nr.5 la Formularul-tip, se utilizează denumirea speciei astfel cum este prevăzută în listele de coduri disponibile pe portalul de referinţă Natura 2000.

3.3.4. Sensibilitatea datelor privind speciile

Dacă o specie este marcată ca fiind sensibilă, nu se va dezvălui informaţia privind prezenţa speciei în cadrul sitului din proprie iniţiativă (de exemplu, făcând publică informaţia online prin intermediul unei baze de date, al unui vizualizator sau pe o pagină web oficială). Dacă informaţia privind prezenţa unei specii într-un anumit sit este deja disponibilă publicului, de exemplu prin intermediul internetului, marcarea speciei ca sensibilă nu este justificată.

3.3.5. Neprezenţa

O specie este considerată ca fiind dispărută din sit dacă, de exemplu, nu a mai fost observată în cadrul sitului pentru o perioadă lungă.

3.3.6. Dimensiunea populaţiei şi unitatea de populaţie

3.3.6.1. Dimensiunea populaţiei

Se introduc date cunoscute privind populaţia. Dacă dimensiunea populaţiei este cunoscută (adică o valoare exactă), se completează ambele subcâmpuri (minim şi maxim) cu aceeaşi valoare. În cazul în care este mai adecvată introducerea unei plaje de valori, se introduc valorile estimate pentru limita inferioară (minim) şi pentru cea superioară (maxim) ale intervalului.

3.3.6.2. Unitatea de populaţie

Unităţile ar trebui să fie “perechi” sau “indivizi”, atunci când este posibil; în caz contrar, respectaţi lista standard a unităţilor de populaţie şi a codurilor, (a se vedea portalul de referinţă Natura 2000) în cazul păsărilor sau al speciilor enumerate în anexele nr.2, nr.4, nr.5 la Formularul-tip.

3.3.7. Categoria de abundenţă

În cazul în care nu există date cantitative, se indică una dintre următoarele categorii:

Se pot utiliza următoarele categorii de abundenţă:

☐ Comună: specia are o dimensiune mare a populaţiei în cadrul sitului

☐ Rară: specia nu este foarte abundentă şi nici frecventă în cadrul sitului, populaţia este mică

☐ Foarte rară: specia este foarte rară, populaţia este foarte mică sau ocazională în cadrul sitului (nu este observată în mod regulat)

☐ Prezentă: ar trebui să fie utilizată numai în circumstanţe excepţionale, atunci când nu se ştie nici măcar dacă specia este rară/foarte rară sau comună în cadrul sitului.

3.3.8. Justificare

Trebuie indicată justificarea pentru enumerarea fiecărei specii prin intermediul următoarelor categorii:

Opţiuni predefinite:

☐ Specii din anexa nr.2 la Formularul-tip prezente în SPA;

☐ Specii din anexa nr.4 la Formularul-tip;

☐ Specii din anexa nr.5 la Formularul-tip;

☐ Specii de păsări din anexa nr.1 la Formularul-tip, prezente în pSCI, SCI, SAC;

☐ Specii de păsări migratoare în pSCI, SCI, SAC;

☐ Specii incluse în listele Cărţii Roşii a Republicii Moldova;

☐ Specii incluse în listele roşii ale Uniunii Europene;

☐ Specii incluse în listele roşii mondiale;

☐ Specii endemice (Nu este valabil pentru Republica Moldova);

☐Specii enumerate/protejate în temeiul convenţiilor internaţionale, precum Convenţia de la Berna şi Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice sau Convenţia privind diversitatea biologică (CBD)

☐ Specii tipice ale tipurilor de habitate din anexa nr.3 la Formularul-tip;

☐ Specii sălbatice înrudite cu cele cultivate (CWR) / Resurse genetice forestiere (FGR)

☐ Specii alogene invazive de interes pentru Uniune;

☐ Alte motive.

Se pot introduce mai multe categorii. Detaliile suplimentare asupra motivelor de includere în liste a speciilor individuale, în special cu privire la “alte motive”, se pot oferi în secţiunea 4.2., care este un câmp care permite introducerea unui text liber pentru descrierea calităţii şi importanţei sitului.

4. SECŢIUNEA 4. Descrierea sitului

4.1. Caracteristicile sitului

Text liber. Acest câmp oferă o “imagine generală” a sitului. Caracteristicile sitului ar putea începe cu o descriere a împărţirii sitului în clase mari de habitate sau ecosisteme şi cu principalele caracteristici geologice, geomorfologice şi peisagistice importante în cadrul sitului. Dacă este relevant, se indică tipurile dominante de vegetaţie. Ar trebui introduse şi informaţii despre zonele mici împădurite liniare şi mozaicate (de exemplu: gard viu, perdele forestiere, aliniamente de arbori), dacă sunt relevante.

În plus faţă de textul liber, se introduce şi eticheta lingvistică.

4.2. Calitatea şi importanţa sitului

Text liber. Se introduce o descriere generală a calităţii şi a importanţei sitului pentru habitate şi specii, având în vedere obiectivele de conservare ale directivelor privind natura.

Ar trebui introduse aici zonele umede de importanţă internaţională care conţin în mod obişnuit mai mult de 20 000 de păsări de apă. În cazul în care o specie este enumerată în secţiunea 3.3. cu justificarea “Alte motive”, includerea ei poate fi explicată aici.

În plus faţă de textul liber, se introduce şi eticheta lingvistică.

4.3. Presiuni asupra sitului

Scopul acestui grup de câmpuri este de a documenta informaţiile privind cele mai importante presiuni şi ameninţări la adresa sitului. Se iau în considerare şi presiunile exercitate asupra sitului din împrejurimile acestuia. Informaţiile trebuie să reflecte situaţia cea mai recentă.

4.3.1. Codul presiunii

Lista presiunilor utilizată în Formularul-tip este aceeaşi cu cea care poate fi găsită pe portalul de referinţă Natura 2000.

4.3.2. Ierarhizare

Importanţa relativă a unei presiuni trebuie ierarhizată în trei categorii:

- H: Importanţă ridicată: influenţă directă sau imediată semnificativă şi/sau cu afectarea unei zone extinse.

- M: Importanţă medie: influenţă directă sau imediată medie, influenţă în general indirectă şi/sau cu afectarea doar a unei zone moderate.

- L: Importanţă scăzută: influenţă directă sau imediată scăzută, influenţă indirectă şi/sau cu afectarea unei zone mici/doar cu afectare locală.

Datele introduse cu ierarhizare “H” se limitează la maximum cinci rubrici. Numărul minim obligatoriu de rubrici de date este o presiune. Dacă nu există presiuni care trebuie raportate, se indică acest lucru în mod specific. Nu există ierarhizări în cadrul unei categorii (H, M sau L). Rubricile de date pentru presiuni cu importanţă medie sau scăzută pot fi enumerate până la maximum 20 de rubrici. Se recomandă axarea pe presiunile cele mai importante pentru sit.

4.3.3. Localizare în interior/exterior

În acest câmp se indică dacă presiunea şi ameninţarea se găseşte în interiorul sau în afara sitului Natura 2000 sau şi în interior, şi în exterior.

4.3.4. Detalii suplimentare privind presiunea

Text liber. Pe lângă codul de presiune prevăzut la punctul 4.3.1., în acest câmp se furnizează informaţii mai detaliate şi mai specifice. Printre acestea s-ar putea număra:

- categorii mai detaliate din lista anterioară de presiuni sau

- precizarea habitatului şi/sau a speciilor asupra cărora acţionează presiunea sau

- dacă există anumite activităţi (de exemplu, planuri sau proiecte), în desfăşurare sau planificate, care constituie sau ar putea constitui o presiune sau o ameninţare pentru sit. În plus, se introduce eticheta lingvistică.

4.3.5. Data actualizării

Trebuie introdusă data (luna şi anul, AAAA-LL) la care informaţiile din secţiunea 4.3. (Presiuni asupra sitului) au fost actualizate ultima dată. Actualizările se referă la modificări ale conţinutului, şi nu la corecţii minore, cum ar fi corectarea greşelilor de tipar sau a formatării.

4.4. Documentaţie

Text liber. Dacă există, se evidenţiază pentru fiecare sit publicaţiile şi/sau datele ştiinţifice relevante despre sit. Informaţiile ar trebui puse la dispoziţie în conformitate cu convenţia standard pentru referinţele ştiinţifice. Acest câmp poate fi folosit şi pentru introducerea altor informaţii importante pentru documentaţia sitului. În plus, se introduce eticheta lingvistică.

4.4.1. Link (uri)

În ceea ce priveşte linkurile către resursele online, trebuie avut în vedere faptul că, în general, URI-urile se modifică frecvent, aşadar trebuie evitată introducerea de URI-uri instabile.

4.4.2. Data actualizării

În câmpul 4.4. se indică luna şi anul ultimei actualizări.

5. SECŢIUNEA 5. Gestionarea sitului

5.1. Autoritatea administrativă publică centrală responsabilă cu gestionarea sitului

Se introduc datele oficiale de contact ale autorităţii publice centrale responsabilă cu gestionarea sitului. Nu ar trebui furnizate informaţii cu caracter personal, în conformitate cu Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Trebuie indicată una dintre următoarele combinaţii:

- Denumirea autorităţii publice centrale (5.1.1.) şi adresa poştală (5.1.3.), sau:

- Denumirea autorităţii publice centrale (5.1.1.) şi adresa de e-mail a unei căsuţe poştale funcţionale (5.1.4.), sau:

- Denumirea autorităţii publice centrale (5.1.1.) şi pagina web oficială cu datele de contact (5.1.5.)

5.1.1. Denumirea

Denumirea oficială a autorităţii publice centrale responsabile cu gestionarea sitului.

5.1.2. Punct de contact în cadrul autorităţii publice centrale (opţional)

Înseamnă o precizare suplimentară a respectivei autorităţi publice din ţară, cum ar fi o direcţie pentru conservarea naturii sau un rol funcţional specific, cum ar fi “unitatea de coordonare Natura 2000”.

5.1.3. Adresă poştală

Adresa poştală a instituţiei trebuie introdusă într-un câmp care permite introducerea unui text liber, în conformitate cu standardul utilizat în ţară.

5.1.4. Adresă de e-mail funcţională

Se utilizează numai adrese de e-mail funcţionale conform Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

5.1.5. Pagină web oficială cu informaţii de contact

Pagina web oficială trebuie să conţină date oficiale de contact ale organizaţiei. Pentru a evita problemele legate de modificarea linkurilor, se introduce linkul către pagina de acces principală a organizaţiei, de unde este posibil să se navigheze către datele de contact.

5.2. Planurile de management

Se precizează dacă există sau nu un plan specific şi efectiv de management a sitului sau dacă este în pregătire un astfel de plan.

5.2.1. Existenţa unui plan (unor planuri) de management

Utilizând una dintre categoriile de răspuns, trebuie să se răspundă la următoarea întrebare:

Există un plan de management a sitului?

☐ Da (dacă da, se completează 5.2.2.), sau:

☐ Nu, sit acoperit doar parţial (se completează 5.2.2.), sau:

☐ Nu, dar este în pregătire sau

☐ Nu, deoarece nu este necesar un plan de management (se completează 5.2.3.), sau:

☐ Nu, din alt motiv (se completează 5.2.3.)

5.2.2. Referinţa şi valabilitatea planului (planurilor) de management

Dacă există un plan de management efectiv, se indică denumirea acestuia şi se include un link către resursele online relevante (de exemplu, un link către pagina web a unui sistem informatic naţional, link către un PDF, identificator digital al obiectului – DOI). Nu se utilizează URI-uri generate dinamic şi se preferă URI-urile care sunt considerate stabile. Dacă resursa nu este identificată cu un URL permanent, se introduce un link către pagina de căutare sau paginile de referinţă din care ar putea fi accesată cu informaţiile furnizate în Formularul-tip.

Se precizează, de asemenea, valabilitatea planului de management (anul şi luna de începere şi durata în număr de ani şi luni) sau raportaţi durata ca fiind “nedefinită”.

- Denumire:

- URI:

- Valabilitate: început: AAAA-LL şi durata: număr de luni sau durată nedefinită

În cazul în care există mai multe planuri de management efective pentru sit, se indică denumirea, URI-ul şi valabilitatea pentru fiecare dintre acestea.

5.2.3. Explicaţii suplimentare

În cazul în care nu există un plan de management şi nici nu este în pregătire un astfel de plan, se oferă explicaţii suplimentare.

5.3. Măsuri de conservare

Indicaţi linkul (linkurile) către informaţii privind măsurile detaliate, având în vedere obiectivele de conservare urmărite (câmpul 5.3.1.) şi răspundeţi la întrebările privind stadiul măsurilor (câmpul 5.3.2.).

5.3.1. Informaţii detaliate privind măsurile

Informaţiile detaliate privind măsurile pot fi incluse în planurile de management, păstrate în documente separate sau explicate mai detaliat în câmpul care permite introducerea unui text liber. Se alege una dintre opţiunile de mai jos:

- Măsurile de conservare sunt incluse în planul (planurile) de management pentru care este prevăzut linkul în secţiunea 5.2.2. (da/nu)

- Măsurile de conservare sunt descrise în următorul document (următoarele documente):

- Titlu

- URI

- Explicaţii suplimentare privind măsurile de conservare detaliate

5.3.2. Stadiul măsurilor de conservare

Alegeţi un răspuns dintre opţiunile enumerate la întrebările de mai jos:

Sunt stabilite măsurile necesare (măsuri unice şi/sau măsuri recurente) (adică sunt identificate şi instituite pe o bază fermă şi – dacă este cazul – pe termen lung)?

☐ sunt stabilite în totalitate (adică sunt stabilite toate măsurile necesare) sau

☐ sunt stabilite parţial (adică sunt stabilite doar unele dintre măsurile necesare) sau

☐ nu sunt stabilite

Pentru măsurile stabilite în totalitate sau parţial, răspundeţi la întrebarea de mai jos.

Măsurile stabilite (măsuri unice şi/sau măsuri recurente) sunt puse în aplicare?

☐ toate sunt puse în aplicare (măsurile unice) şi/sau toate sunt în curs (măsurile recurente) sau

☐ sunt puse în aplicare doar parţial (adică numai unele dintre măsurile stabilite sunt puse în aplicare / sunt parţial în desfăşurare) sau

☐ măsurile unice nu sunt puse în aplicare şi/sau nicio măsură recurentă nu este în curs.

5.4. Eficacitatea gestionării

Trebuie să se răspundă la următoarele două întrebări privind eficacitatea gestionării:

- Eficacitatea măsurilor de conservare este evaluată periodic? (da/nu)

- Măsurile de conservare îndeplinesc obiectivele de conservare stabilite? (da/nu/nu încă/nu se ştie deoarece acest lucru nu a fost evaluat)

6. SECŢIUNEA 6. Reprezentarea geospaţială a sitului

Se furnizează reprezentarea geospaţială a limitelor sitului (nu harta sitului).

Se aplică versiunea actuală a definiţiilor identificatorului INSPIRE (spaţiul de nume, identificatorul local şi identificatorul de versiune).

6.1. Identificatorul INSPIRE

Identificatorul INSPIRE este necesar să fie stabil (în aceleaşi condiţii ca şi codul sitului) şi este utilizat de obicei pentru a identifica în mod clar obiectul în domeniul său specific. Cele trei componente ale identificatorului INSPIRE (6.1.1. - 6.1.3.) sunt definite de furnizorul implementării INSPIRE în ţără, coordonat la nivel naţional.

6.1.1. Spaţiul de nume

Spaţiul de nume trebuie să identifice în mod unic sursa de date a obiectului spaţial. Acesta trebuie să fie unic în cadrul întregii infrastructuri INSPIRE naţionale.

6.1.2. Identificatorul local

Identificatorul local este atribuit de furnizorul de date. Identificatorul local trebuie să fie unic în spaţiul de nume: aceasta înseamnă că niciun alt obiect spaţial nu poartă acelaşi identificator unic.

6.1.3. Identificatorul versiunii (opţional)

Identificatorul versiunii specifice a obiectului spaţial. Dacă specificaţia unui anumit tip de obiect spaţial cu un identificator de obiect extern include informaţii privind ciclul de viaţă, identificatorul de versiune este utilizat pentru a face distincţia între diferitele versiuni ale unui obiect spaţial. Identificatorul de versiune este unic în cadrul setului tuturor versiunilor unui obiect spaţial.

Anexa nr.1

la Instrucţiunea pentru completarea

Formularului-tip pentru siturile Natura 2000

Lista criteriilor de selecţie

a siturilor eligibile pentru identificare ca situri de importanţă

comunitară şi pentru desemnare ca arii speciale de conservare

1. Evaluarea la nivel naţional a siturilor relativ importante pentru fiecare habitat natural din anexa nr.3 la Formularul-tip şi fiecare specie din anexa nr.2 la Formularul-tip (inclusiv tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare).

1.1. Criterii de evaluare a siturilor pentru un anumit tip de habitat natural din anexa nr.3 la Formularul-tip:

1.1.1. Gradul de reprezentativitate al sitului pentru respectivul habitat.

1.1.2. Raportul dintre suprafaţa sitului acoperită de tipul respectiv de habitat natural şi suprafaţa totală de pe teritoriul naţional acoperită de respectivul habitat natural.

1.1.3. Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului respectiv de habitat natural şi posibilităţile de regenerare ale acestuia.

1.1.4. Evaluarea globală a importanţei sitului pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.

1.2. Criterii de evaluare a siturilor pentru o anumită specie din anexa nr.2 la Formularul-tip:

1.2.1. Raportul dintre dimensiunea şi densitatea populaţiei din respectiva specie prezentă în sit şi ale populaţiei prezente pe teritoriul naţional.

1.2.2. Gradul de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specia respectivă şi posibilităţile de regenerare.

1.2.3. Gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de extindere naturală a speciei.

1.2.4. Evaluarea globală a importanţei sitului pentru conservarea speciei respective.

1.3. Pe baza criteriilor menţionate mai sus, se clasifică siturile şi se înscriu în lista siturilor eligibile pentru identificare ca situri de importanţă comunitară, în funcţie de valoarea pe care o prezintă pentru conservarea fiecărui tip de habitat natural din anexa nr.3 la Formularul-tip sau a fiecărei specii din anexa nr.2 la Formularul-tip.

1.4. În lista siturilor eligibile conform pct.1.3. trebuie evidenţiate siturile care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, selectate de statele membre pe baza criteriilor de la pct.1.1. şi 1.2. de mai sus.