Ordin nr.610 din 22.06.2022 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind mecanismul de cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

O R D I N

cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind mecanismul de

cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie

nr. 610  din  22.06.2022

 (în vigoare 15.08.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 208-216 art. 811 din 15.07.2022

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1731 din 24.06.2022

Ministru _______ Sergiu LITVINENCO

În temeiul art.7 şi 8 din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.55-56, art.178),

ORDONĂM:

1. Se aprobă Instrucţiunea privind mecanismul de cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie (se anexează).

2. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat vor întreprinde măsurile ce se impun pentru implementarea Instrucţiunii privind mecanismul de cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie.

3. Conform art.7 şi 8 din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura aplicarea Instrucţiunii privind mecanismul de cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie.

4. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat vor prezenta anual, până la data de 1 martie, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale rapoarte despre rezultatele implementării Instrucţiunii privind mecanismul de cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie.

5. Coordonarea şi monitorizarea implementării prezentei Instrucţiuni se pune în sarcina Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Informaţia privind gradul de implementare a Instrucţiunii nominalizate va fi reflectată în raportul anual specificat în art.8 alin.(1¹) lit.d) din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Aprobată

prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale,

ministrului afacerilor interne, ministrului sănătăţii,

ministrului justiţiei şi al Preşedintelui

Consiliului Naţional pentru Asistenţă

Juridică Garantată de Stat

nr.48/298/610/162/5

din 22 iunie 2022

INSTRUCŢIUNE

privind mecanismul de cooperare intersectorială

 în cazurile de violenţă în familie

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Mecanismul de cooperare intersectorială privind intervenţia în cazurile de violenţă în familie stabileşte procesul de interacţiune între reprezentanţii autorităţilor publice cu competenţe în domeniu, în vederea instituirii unui sistem intersectorial eficient de cooperare în cazurile de violenţă în familie.

2. În textul Instrucţiunii, se vor utiliza noţiunile prevăzute de art.2 din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi de alte acte normative în domeniu.

3. Scopul Instrucţiunii reprezintă eficientizarea procesului de cooperare intersectorială între instituţiile cu competenţe prevăzute în prezenta Instrucţiune în vederea asigurării protecţiei, siguranţei şi realizării drepturilor victimelor violenţei în familie, precum şi eficientizării mecanismului de monitorizare a agresorilor familiali, inclusiv de reducere a comportamentului agresiv al acestora.

4. Obiectivele specifice ale cooperării intersectoriale pentru asistenţa şi protecţia victimelor violenţei în familie sunt:

1) asigurarea înţelegerii comune a scopului, obiectivelor şi principiilor asistenţei şi protecţiei victimelor violenţei în familie;

2) asigurarea cooperării între instituţiile cu competenţele prevăzute în prezenta Instrucţiune în vederea protecţiei şi asistenţei eficiente a victimelor violenţei în familie;

3) determinarea rolului şi responsabilităţii tuturor actorilor implicaţi în platforma comună de cooperare;

4) comunicarea clară şi transparentă între instituţii;

5) îmbunătăţirea mecanismului de raportare a cazurilor de violenţă în familie din partea instituţiilor de ordine publică, structurilor teritoriale de asistenţă socială şi/sau prestatorilor de servicii medicale şi referirea victimelor violenţei în familie către servicii sau organizaţii specializate, iar în cazurile de violenţă asupra copiilor - informarea şi autorităţii tutelare locale.

5. Organizarea cooperării intersectoriale pentru asistenţa şi protecţia victimelor violenţei în familie se bazează pe următoarele principii:

1) principiul egalităţii de gen – instituţiile responsabile de intervenţia în cazurile de violenţă în familie vor asigura cooperarea intersectorială pornind de la conştientizarea conexiunii între egalitatea de gen şi violenţa în familie şi recunoscând faptul că violenţa în familie reprezintă o expresie a relaţiilor inegale de putere între femei şi bărbaţi;

2) principiul abordării individuale şi centrate pe victimă – drepturile, necesităţile şi doleanţele victimelor violenţei în familie vor fi prioritare, fiind luate în considerare diverse riscuri şi vulnerabilităţi şi impactul deciziilor şi acţiunilor întreprinse, inclusiv evitarea victimizării secundare a victimelor violenţei în familie;

3) principiul respectării drepturilor omului – intervenţia intersectorială se va baza pe standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului, victimele violenţei în familie fiind asigurate cu servicii de plasament, asistenţă juridică, asistenţă medicală, consiliere psihologică şi tratate cu respect şi demnitate, asigurând autonomia victimelor violenţei în familie; principiul presupune respectarea drepturilor agresorilor şi tratarea lor cu respect şi demnitate;

4) principiul siguranţei şi securităţii victimelor violenţei în familie – cooperarea intersectorială va fi oferită astfel, încât să fie prioritizate siguranţa şi securitatea victimelor violenţei în familie şi a copiilor acesteia;

5) principiul abordării sensibile la dimensiunea de gen, vârstă şi mediul cultural – cooperarea intersectorială va fi asigurată cu recunoaşterea dinamicii de gen, a impactului şi consecinţelor violenţei împotriva femeilor, circumstanţelor individuale şi experienţelor de viaţă ale femeilor şi fetelor, luând în considerare vârsta, cultura, etnia şi preferinţele lor lingvistice;

6) principiul nediscriminării – subiecţii violenţei în familie vor fi trataţi fără discriminare bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă etnică, avere, naştere, stare civilă, statut educaţional şi socio-economic, dizabilitate sau oricare alt criteriu;

7) principiul respectării confidenţialităţii – confidenţialitatea va fi respectată la toate etapele cooperării intersectoriale, cu excepţiile prevăzute de prezenta Instrucţiune;

8) principiul responsabilizării agresorilor familiali – agresorul poartă răspundere conform legii pentru actele de violenţă produse în familie;

9) principiul cooperării şi interoperabilităţii – organele abilitate cu competenţe în domeniu vor interveni prompt, pe domeniul de competenţă, la fiecare sesizare despre actele de violenţă în familie şi vor coopera în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor cauzei, asigurării protecţiei victimei şi tragerii la răspundere a agresorului.

II. ORGANIZAREA INSTITUŢIONALĂ A MECANISMULUI DE COOPERARE

 INTERSECTORIALĂ ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE

6. La nivel central, structura responsabilă de coordonarea şi monitorizarea implementării prezentei Instrucţiuni şi colectarea centralizată a informaţiei privind cooperarea intersectorială este Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

7. Consiliul coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie va servi drept platformă în care se vor prezenta rapoartele şi discuta problemele identificate în procesul de implementare a mecanismului de cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie.

8. Funcţiile de coordonare de natură operaţională a plasamentului victimelor violenţei în familie şi a copiilor acestora şi suportul metodologic structurilor teritoriale de asistenţă socială privind reabilitarea victimelor violenţei în familie sunt delegate organului administrativ subordonat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale - Agenţia Naţională Asistenţă Socială (în continuare - ANAS).

9. Ministerul Afacerilor Interne este structura responsabilă la nivel central, prin intermediul Inspectoratului General al Poliţiei, de asigurare a cooperării intersectoriale în cazurile de violenţă în familie a subdiviziunilor poliţieneşti teritoriale cu celelalte instituţii cu competenţe prevăzute de prezenta Instrucţiune şi prezentare a rapoartelor pe domeniul de competenţă privind implementarea Instrucţiunii privind mecanismul intersectorial de cooperare în cazurile de violenţă în familie în conformitate cu prevederile ordinului comun.

10. Ministerul Sănătăţii este structura responsabilă la nivel central, prin intermediul instituţiilor medico-sanitare publice, de asigurare a cooperării intersectoriale în cazurile de violenţă în familie a instituţiilor medico-sanitare publice de toate tipurile şi nivelele cu celelalte instituţii cu competenţe prevăzute de prezenta Instrucţiune şi prezentare a rapoartelor pe domeniul de competenţă privind implementarea Instrucţiunii privind mecanismul intersectorial de cooperare în cazurile de violenţă în familie în conformitate cu prevederile ordinului comun.

11. Ministerul Justiţiei este structura responsabilă la nivel central, prin intermediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Agenţiei de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti şi Inspectoratului Naţional de Probaţiune, de asigurarea cooperării intersectoriale în cazurile de violenţă în familie a instituţiilor penitenciare şi organelor probaţiunii cu celelalte instituţii cu competenţe prevăzute de prezenta Instrucţiune şi de prezentare a rapoartelor privind implementarea Instrucţiunii privind mecanismul intersectorial de cooperare în cazurile de violenţă în familie în conformitate cu prevederile ordinului comun.

12. Consiliul Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat este organul de administrare a sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat victimelor violenţei în familie, fiind asigurată cooperarea intersectorială prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

13. La nivel local, autoritatea abilitată cu funcţii de coordonare a implementării prezentei Instrucţiuni este administraţia publică locală de nivelul întâi şi doi în conformitate cu prevederile art.7 şi 8 din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, reprezentată de structurile teritoriale de asistenţă socială.

14. La nivelul operaţional al cooperării intersectoriale, instituţiile responsabile pentru protecţia şi asistenţa victimelor violenţei în familie sunt:

1) Poliţia;

2) Structurile teritoriale de asistenţă socială;

3) Instituţiile medico-sanitare publice de toate tipurile şi nivelele, inclusiv centrele comunitare de sănătate mintală;

4) Instanţele de judecată;

5) Oficiile teritoriale de asistenţă juridică garantată de stat;

6) Structurile teritoriale de ocupare a forţei de muncă;

7) Birourile de probaţiune;

8) Alte servicii/autorităţi/organizaţii (în vederea asigurării plasamentului ori reintegrării sociale a victimei şi consilierii agresorului).

15. Echipele multidisciplinare îşi vor exercita atribuţiile în conformitate cu prevederile art.8 alin.(8) şi (9) ale Legii nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi ale Hotărârii Guvernului nr.228/2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemului naţional de referire. La şedinţele echipei multidisciplinare vor fi discutate dificultăţile identificate în procesul incluziunii sociale ale victimelor (conform art.8 alin.(2) lit.c¹ al Legii nr.45/2007), resocializării agresorilor (conform art.8 alin.(7) lit.f); h) şi art.10 alin.(3) din Legea nr.45/2007) şi înaintarea propunerilor de soluţionare a acestora către factorii decizionali din cadrul autorităţilor publice locale.

16. Pentru o mai bună organizare a acţiunilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie, echipele multidisciplinare instituite pentru intervenţia în aceste cazuri, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.228/2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemului naţional de referire, vor elabora planuri anuale de activitate privind acţiunile de prevenire şi combatere a violenţei în familie la nivel de comunitate (sesiuni de informare, examinarea şi soluţionarea cazurilor de violenţă în familie, colectarea, analiza şi discutarea datelor statistice şi a tendinţelor identificate), care vor fi integrate în strategiile de dezvoltare locală.

17. În vederea eficientizării activităţilor aferente cooperării intersectoriale în cazurile de violenţă în familie, specialiştii pot utiliza reprezentarea grafică a mecanismului de cooperare intersectorială în cazurile de violenţă în familie (anexa nr.1).

III. CADRUL DE COOPERARE INTERSECTORIALĂ

ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE

18. Cadrul de cooperare intersectorială reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse în coordonare în vederea identificării şi documentării cazurilor de violenţă în familie, înregistrării acestora, evaluării riscurilor de comitere/repetare a actelor de violenţă în familie, raportării cazurilor de violenţă în familie, referirii victimelor către servicii specializate, precum şi supravegherea executării măsurilor de protecţie, inclusiv prin monitorizarea electronică a agresorilor familiali.

19. Identificarea cazurilor de violenţă în familie reprezintă parte integrantă a activităţii instituţiilor responsabile pentru protecţia şi asistenţa victimelor violenţei în familie. Identificarea are loc în baza depunerii plângerilor, sesizărilor din partea persoanelor terţe, organizaţiilor sau instituţiilor abilitate în prevenirea şi combaterea violenţei în familie la Poliţie sau a adresărilor victimelor către structurile teritoriale de asistenţă socială, prestatorii de servicii medicale, Centrul de Medicină Legală/secţiile teritoriale de medicină legală, instanţele de judecată, oficiile teritoriale de asistenţă juridică garantată de stat, organizaţiile necomerciale care prestează servicii specializate victimelor violenţei în familie sau alte instituţii cu competenţe în domeniu.

20. Reprezentanţii instituţiilor responsabile pentru protecţia şi asistenţa victimelor violenţei în familie, care au identificat victimele, au fost sesizate despre cazurile de violenţă în familie ori s-au autosesizat, sunt obligate să înregistreze cazurile de violenţă în familie în modul stabilit în instrucţiunile sectoriale care reglementează procedura de intervenţie în cazurile de violenţă în familie.

21. Evaluarea iniţială a riscurilor de repetare/comitere a actelor de violenţă în familie se realizează în toate cazurile de violenţă în familie de reprezentantul instituţiei sesizate în conformitate cu prevederile instrucţiunilor sectoriale. Riscurile sunt evaluate imediat sau cel mult în decurs de 24 de ore din momentul recepţionării informaţiei despre potenţialul caz de violenţă în familie.

22. În cazurile de violenţă în familie cu grad înalt de risc pentru viaţa şi/sau integritatea fizică şi/sau psihică a victimei, specialiştii care au identificat/asistat victima sunt obligaţi să informeze imediat despre caz Poliţia şi structura teritorială de asistenţă socială şi, după caz, instituţia medico-sanitară publică.

23. Persoanele cu funcţii de răspundere şi profesioniştii cărora le este impusă asigurarea confidenţialităţii sunt obligaţi să raporteze autorităţilor competente fără acordul victimei despre actele de violenţă în familie care pun în pericol viaţa sau sănătatea victimei ori despre pericolul iminent de a se produce asemenea acte de violenţă. În celelalte cazuri, raportarea se va efectua doar cu acordul victimei.

24. În cazul identificării cazurilor suspecte de violenţă a copilului, vor fi aplicate prevederile Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr.270/2014 "Cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţe şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului".

25. Specialiştii din cadrul structurilor teritoriale de asistenţă socială şi ai Poliţiei, după identificarea nevoilor victimelor violenţei în familie, sunt obligaţi să informeze victima despre serviciile de suport conform Legii nr.137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor, şi după caz, să le refere către centrele de zi/centrele de plasament şi/sau oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (în continuare - OT ale CNAJGS). Scopul referirii constă în asigurarea accesului la serviciile specializate, asistenţă juridică garantată de stat, soluţionarea problemelor cu care se confruntă victimele şi pe care de sine stătător nu le pot depăşi, precum şi promovarea abilitării economice a victimelor.

26. Instituţia care a identificat cazul referă victima oficial printr-un demers, anexând fişa de referire a beneficiarului, aprobată prin decizia conducătorului (prin setul metodologic per sector). În cazurile în care sesizările au fost efectuate prin telefon, fax, e-mail (reieşind din situaţia când e pusă în pericol viaţa şi securitatea victimei şi e necesară intervenţia promptă), specialistul care a efectuat referirea prin intermediul măsurilor menţionate, va expedia oficial fişa de referire a cazului în decurs de o zi lucrătoare. În cazul referirii victimei către OT al CNAJGS, specialistul care a expediat fişa de referire a cazului va anexa şi cererea de acordare a asistenţei juridice calificate garantate de stat, completată conform modelului aprobat de Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat prin Hotărârea nr.13 din 12.07.2018.

27. Structurile teritoriale de asistenţă socială vor referi, inclusiv în baza demersurilor recepţionate de la prestatorii de servicii specializate, victimele violenţei în familie, în baza consimţământului informat al acestora, către serviciile de ocupare a forţei de muncă şi/sau formare profesională în temeiul Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj.

28. Victima violenţei în familie este în drept să depună în instanţa de judecată cererea privind eliberarea ordonanţei de protecţie. În caz de imposibilitate a depunerii cererii de către victimă din cauza de sănătate, vârstă, alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie poate fi depusă, în interesele victimei, de către organul de poliţie, organul de asistenţă socială sau de procuror.

29. În cazul în care victima nu este reprezentată de un avocat, aceasta, indiferent de venituri, poate să depună cerere la oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, la organul de urmărire penală sau la instanţa judecătorească, pentru desemnarea unui avocat ce acordă asistenţă juridică garantată de stat, pentru a o reprezenta pe întregul parcurs al procesului penal sau contravenţional. Organul de urmărire penală sau instanţa judecătorească va remite cererea şi documentele anexate oficiului teritorial în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepţionării. Decizia de acordare a asistenţei juridice calificate se emite de către coordonatorul oficiului teritorial şi se aduce la cunoştinţă solicitantului în cel mult 3 zile lucrătoare, iar în formă scrisă i se comunică doar la solicitarea acestuia.

30. Conform art.15 alin.(2) din Legea 45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, instanţa de judecată va comunica imediat subdiviziunii teritoriale a Poliţiei, iar în cazul aplicării monitorizării electronice şi organului de probaţiune din raza unităţii administrativ-teritoriale în care îşi are domiciliul agresorul despre emiterea ordonanţei de protecţie, iar aceştia, la rândul lor, asigură informarea neîntârziată a agresorului privind măsurile aplicate. În cazul eliberării ordonanţei de protecţie în privinţa copilului sau a victimei care are copii, instanţa de judecată informează şi autoritatea tutelară de la locul aflării copilului.

31. Organul de probaţiune va aplica monitorizarea electronică în cazul în care instanţa de judecată a eliberat ordonanţa de protecţie care stabileşte obligarea agresorului de a părăsi temporar locuinţa comună sau de a sta departe de locuinţa victimei; de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea victimei, excluzând orice contact vizual cu ea sau cu copiii acesteia; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia şi interzicerea să se apropie de locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează. Victima sau, după caz, membrii familiei acesteia, pot purta un sistem electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obligaţiei agresorului, exprimându-şi acordul în formă scrisă.

32. În cazul încălcării măsurilor de protecţie privind ordonanţa de protecţie, organul de probaţiune va sesiza imediat Poliţia.

33. Angajaţii Poliţiei vor informa victimele violenţei în familie despre eliberarea agresorului după expirarea termenului de reţinere sau în cazul expirării termenului arestului preventiv. În cazul eliberării agresorului din instituţiile penitenciare, administraţia penitenciarelor, în baza informaţiilor deţinute, vor informa victimele violenţei în familie despre apropiata eliberare a agresorului din detenţie, conform domiciliului acestuia.

IV. INTERVENŢIA MULTIDISCIPLINARĂ PE CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE

34. După recepţionarea apelului la Serviciul 112 privind actele de violenţă în cadrul unei familii, algoritmul intervenţiei multidisciplinare în cazurile de urgenţă (fiind constatat un grad de risc ridicat sau mediu) rezidă în:

1) Operatorul Serviciului 112 redirecţionează apelul către subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei;

2) Poliţia intervine, conform competenţelor deţinute: evaluează riscurile şi după caz, emite ordinul de restricţie de urgenţă, informează subiecţii violenţei în familie asupra drepturilor deţinute;

3) În situaţia în care victima necesită asistenţă medicală urgentă, angajatul Poliţiei va acorda primul ajutorul medical (pansament, garou, respiraţie artificială etc.). În caz de necesitate, va apela Serviciul asistenţă medicală de urgenţă 112 sau va asigura transportarea persoanelor care au nevoie de ajutor medical de urgenţă către cea mai apropiată instituţie medico-sanitară.

Dacă victima necesită să fie internată în spital şi are copii minori ori persoane adulte aflate în îngrijirea sa, angajatul Poliţiei:

a) în cazul minorilor - informează imediat prin telefon autoritatea tutelară locală (24h/24h) şi solicită intervenţia acesteia conform prevederilor Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi şi Instrucţiunii privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.270/2014;

b) în cazul persoanelor adulte, care necesită îngrijire permanentă din partea altei persoane (inclusiv persoane cu dizabilităţi accentuate medii şi severe), dacă nu au nevoie de îngrijiri medicale de urgenţă, atunci cazul va fi referit prin Fişa de sesizare către organul de asistenţă socială/asistentul comunitar. Dacă persoana adultă care necesită îngrijire permanentă este şi victimă a violenţei, cazul va fi referit de către angajatul Poliţiei inclusiv către serviciile sociale specializate adresate victimelor violenţei în familie.

În situaţia în care persoana necesită asistenţă medicală, după finisarea tratamentului în staţionar (la externare), instituţia medico-sanitară publică va referi cazul către subdiviziunile teritoriale de asistenţă socială (STAS), în vederea plasării acesteia în cadrul unui serviciu specializat (oferirea unui lucrător social sau asistent personal) ori la deservire într-un serviciu specializat pe parcursul perioadei necesare;

c) în cazul în care se cunoaşte că, victima violenţei în familie sau agresorul sunt persoane cu tulburări mintale şi de comportament, angajatul Poliţiei asigură referirea cazului şi la necesitate însoţirea persoanei către centrul comunitar de sănătate mintală, sesizând inclusiv STAS/asistentul comunitar, iar în cazurile de urgenţe psihiatrice se va solicita Serviciul naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 cu internarea în staţionar specializat conform actelor normative.

4) La documentarea cazului, atunci când se constată vizual că unul din/ambii subiecţi ai violenţei în familie se află în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor şi/sau altor substanţe psihotrope sau medicamente cu efecte similare, angajatul Poliţiei însoţeşte persoanele în instituţiile medico-sanitare publice abilitate în vederea stabilirii stării de ebrietate şi naturii ei, după cum urmează:

- în municipiul Chişinău – în regim non-stop pentru a fi examinaţi de către specialiştii instituţiei medico-sanitare publice Dispensarul Republican de Narcologie;

- în instituţiile medico-sanitare publice spitaliceşti municipale/raionale abilitate – în orele de lucru pentru a fi examinaţi de către medicul narcolog din cadrul secţiei consultative; în lipsa lui şi în afara orelor de lucru – de către medicul de gardă din secţia de internare (unitatea primiri urgenţe).

După efectuarea examinării medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate şi naturii ei, unul din/ambii subiecţi ai violenţei în familie, sunt însoţiţi la Inspectoratul teritorial al Poliţiei în vederea înregistrării şi documentării cazului.

5) În situaţia în care unul din/ambii subiecţi ai violenţei în familie sunt consumatori de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope, acesta/aceştia sunt referiţi de echipa multidisciplinară teritorială către Comisia pentru problemele sociale din raza domiciliului sau reşedinţei persoanelor, în vederea referirii acestora la examenul medical necesar în comisia narcologică. La solicitarea lucrătorilor medicali, persoana care refuză să se prezinte pentru examen medical, poate fi însoţită/transportată la comisia narcologică de către Poliţie, însă numai după ce a fost invitată în prealabil de lucrătorii medicali şi după ce aceştia au încercat să o aducă. Dacă se confirmă dependenţa persoanelor de alcool, droguri sau de alte substanţe psihotrope, pot fi obligate să se trateze staţionar sau ambulator în instituţiile medico-sanitare de profil narcologic sau instituţiile medico-sanitare publice de profil general ale Ministerului Sănătăţii.

Cererea privind supunerea la tratament obligatoriu în instituţiile medico-sanitare de profil narcologic ale Ministerului Sănătăţii se depune în instanţa de judecată de către Comisia pentru problemele sociale. La cerere se anexează documentele justificative, inclusiv avizul comisiei narcologice, în cazul când s-a efectuat o astfel de expertiză. Hotărârea privind supunerea la tratament obligatoriu în instituţiile medico-sanitare de profil narcologic ale Ministerului Sănătăţii se emite de instanţa judecătorească din raza domiciliului sau reşedinţei persoanelor.

6) În cazul în care se prezumă faptul că unul din/ambii subiecţi ai violenţei în familie sunt persoane cu tulburări mintale şi de comportament, acestea pot fi spitalizate în staţionarul de psihiatrie, cu liberul sau fără liberul consimţământ, în următoarele condiţii:

a) în cazul urgenţei psihiatrice - la decizia luată de medicul psihiatru, echipa multidisciplinară a centrului comunitar de sănătate mintală şi medicul de familie, precum şi echipa de asistenţă medicală urgentă/medicul din unitatea primire urgentă/departamentul de medicină urgentă, cu liberul consimţământ al persoanei, al reprezentantului legal sau a persoanei împuternicite cu mandat de ocrotire pentru efectuarea examenului şi/sau intervenţiilor în condiţii de staţionar;

b) în baza hotărârii judecătoreşti, în cazurile prevăzute de art.28 din Legea nr.1402/1997 privind sănătatea mintală;

c) necesitatea efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice în cazurile şi modul prevăzut de actele normative.

Măsurile de asigurare a securităţii la acordarea de asistenţă psihiatrică se aplică în condiţiile prevăzute de art.29 din Legea nr.1402/1997.

Colaboratorii poliţiei sunt obligaţi să acorde ajutor personalului medical la spitalizarea persoanei fără liberul ei consimţământ şi să asigure condiţii de securitate pentru acces spre ea şi pentru examinarea ei, să ia măsuri în vederea respectării intereselor ei patrimoniale. În cazul necesităţii prevenirii acţiunilor ce ar supune riscului viaţa şi sănătatea celor din jur, precum şi în cazul necesităţii de urmărire şi reţinere a persoanei, colaboratorii poliţiei acţionează în modul prevăzut de cadrul legal cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului.

7) Specialiştii din cadrul structurilor teritoriale de asistenţă socială şi ai Poliţiei vor informa victima cu privire la faptul că, asistenţa juridică poate fi solicitată de victimele violenţei în familie, indiferent de nivelul veniturilor, la orice etapă a procesului penal sau contravenţional, iar în cauze civile şi până la iniţierea procesului. Pentru a obţine asistenţa unui avocat ce prestează asistenţă juridică garantată de stat, victima violenţei în familie urmează să completeze cererea de acordare a asistenţei juridice calificate şi să o depună personal sau prin fax/email în adresa oficiului teritorial al CNAJGS. Datele de contact ale oficiilor teritoriale al CNAJGS şi formularele cererii privind acordarea asistenţei juridice garantate de stat pot fi accesate pe site-ul instituţiei¹. În cazul în care victima nu poate depune de sine stătător cererea pentru acordarea unui avocat ce acordă asistenţă juridică garantată de stat, aceasta urmează a fi asistată în procesul de întocmire, depunere a cererii privind acordarea asistenţei juridice garantate de stat, de către profesioniştii din domeniu (ordine publică şi asistenţă socială).

_______________________

¹ CNAJGS https://cnajgs.md/ro/bmn/page/contacte; https://formulare.cnajgs.md/

În situaţia în care victimele au nevoie de asistenţă juridică de urgenţă în cazul depunerii cererii pentru aplicarea măsurilor de protecţie în condiţiile art.278⁷ din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova sau art.215¹ din Codul de procedură penală al Republicii Moldova ori în cazul depunerii plângerii despre săvârşirea violenţei în familie sau a unei infracţiuni privind viaţa sexuală în privinţa unui membru de familie, la cererea victimei depusă către oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau organul de urmărire penală, oficiul teritorial va desemna un avocat de serviciu ce va reprezenta interesele victimei. Instanţa judecătorească, la examinarea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, va solicita oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, desemnarea neîntârziată a unui avocat pentru apărarea intereselor victimei.

8) Ordonanţa de protecţie reprezintă un document executoriu. Instanţa de judecată remite fără întârziere ordonanţa de protecţie Poliţiei, organului de probaţiune şi altor instituţii sau persoane care, conform legii, sunt responsabile de implementarea măsurilor de protecţie spre executare imediată. Asigurarea monitorizării electronice a agresorilor familiali, în privinţa cărora au fost aplicate măsurile de protecţie prevăzute la art.215¹ alin.(3) lit.a)-d) din Codul de procedură penală şi art.278⁷ alin.(2) lit.a)-d) din Codul de procedură civilă se efectuează de către organele de probaţiune. În caz de aplicare a monitorizării electronice, persoanei i se ataşează un dispozitiv special, care constă din brăţară specială sau dispozitiv mobil. În cazul aplicării subiectului probaţiunii a obligaţiei de a fi supus monitorizării electronice, consilierul de probaţiune, întreprinde măsurile necesare în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1322/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea electronică a persoanelor. În caz de încălcare a obligaţiei stabilite prin ordonanţa de protecţie sau stabilire a deteriorării intenţionate a utilajului electronic, consilierul de probaţiune înaintează un demers către organul de poliţie sau procuratură prin care sesizează despre încălcarea ordonanţei de protecţie.

9) Referirea victimei către centrele de plasament, instituţiile medico-sanitare publice (după caz, atunci când nu este necesară intervenţia de urgenţă) şi/sau centre de zi va fi efectuată cu acordul victimei, utilizând modelul standardizat din cadrul Instrucţiunilor sectoriale per domeniu.

10) În cazul referirii victimei către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, reprezentanţii structurilor teritoriale de asistenţă socială vor utiliza "Demersul de referire pentru şomerii care necesită suport suplimentar pe piaţa muncii" din cadrul Instrucţiunii sectoriale.

11) În cazurile de violenţă în familie ce necesită implicarea mai multor specialişti cu competenţe în domeniu în vederea soluţionării eficiente a acestora, organul de asistenţă socială convoacă, la necesitate, ședința echipei multidisciplinare şi examinează cazul.

12) Echipa multidisciplinară teritorială de la locul de trai este responsabilă de monitorizarea cazului de violenţă în familie. Vizitele la domiciliu a familiilor afectate de violenţa în familie, în cazurile în care se atestă un grad înalt sau moderat de risc, se realizează de către asistentul comunitar în parteneriat cu reprezentantul Poliţiei.

35. Intervenţia intersectorială în cazurile de violenţă ce nu prezintă un pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea victimei (grad minim constatat), va fi realizată cu acordul victimei, efectuând următoarele activităţi:

1) Urmare a identificării cazurilor de violenţă în familie, profesioniştii în domeniu (poliţistul; asistentul social) vor informa victimele despre drepturile sale, inclusiv fiind oferite notele informative din cadrul Instrucţiunilor sectoriale, precum şi alte materiale informative disponibile.

2) Raportarea cazului de violenţă în familie va fi realizată de către primul specialist care a interacţionat cu victima.

3) Referirea victimei către centrele de plasament şi/sau centrele de zi va fi efectuată utilizând modelul standardizat din cadrul Instrucţiunilor sectoriale per domeniu (ordine publică, asistenţă socială, medical).

4) În cazul referirii victimei către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, reprezentanţii structurilor teritoriale de asistenţă socială vor utiliza "Demersul de referire pentru şomerii care necesită suport suplimentar pe piaţa muncii" din cadrul Instrucţiunii sectoriale.

5) La necesitate, cazul va fi prezentat de către poliţist şi/sau asistentul social în platforma echipei multidisciplinare, în vederea acordării asistenţei necesare victimelor violenţei în familie, conform necesităţilor identificate.

V. COLECTAREA ŞI RAPORTAREA DATELOR

36. Colectarea datelor şi informaţiilor relevante despre cazurile de violenţă în familie şi a fenomenului în ansamblu va servi scopului de a:

1) genera informaţia necesară pentru monitorizarea şi evaluarea progresului;

2) plasa informaţia (studii; activităţi realizate; date relevante) pe domeniu în platforma paginii web: antiviolenţa.gov.md;

3) oferi informaţii sectoriale în vederea elaborării raportului anual pe domeniu.

37. Toate instituţiile cu competenţele prevăzute în prezenta Instrucţiune vor contribui la procesul de colectare a datelor şi a informaţiilor solicitate pentru pagina web - antiviolenţa.gov.md. 

38. În vederea asigurării monitorizării eficiente a cazurilor de violenţă a familie, dar şi pentru asigurarea evidenţei datelor statistice, asistenţii sociali comunitari, angajaţii Poliţiei, prestatorii de servicii medicale, prestatorii de servicii specializate şi alte instituţii urmează să raporteze anual structurilor responsabile la nivel local datele privind numărul total al cazurilor de violenţă în familie înregistrate, referite şi soluţionate, în baza formularelor de date statistice consolidate per sector. În urma colectării datelor nominalizate, instituţiile de la nivel local vor remite informaţia generalizată autorităţilor publice centrale.

39. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în calitatea sa de organ central de specialitate al statului, abilitat cu funcţii de elaborare şi de promovare a politicilor de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, va asigura elaborarea unui raport anual pe domeniu de referinţă (conform art.8 alin.(1¹) lit.d) din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie) cu participarea tuturor autorităţilor/instituţiilor publice cu competenţe în domeniu şi prezentarea acestuia ulterior Guvernului.