Ordin nr.677/157-A/Rg04-000168 din 13.07.2022 cu privire la aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2022-2023

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, COMPANIA NAŢIONALĂ DE

ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ ŞI AGENŢIA MEDICAMENTULUI

ŞI DISPOZITIVELOR MEDICALE

O R D I N

cu privire la aprobarea Planului sectorial de acţiuni

anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii

de asistenţă medicală pentru anii 2022-2023

nr. 677/157-A/Rg04-000168  din  13.07.2022

 (în vigoare 12.08.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 257-263 art. 943 din 12.08.2022

* * *

În contextul realizării Hotărârii Parlamentului nr.56/2017 privind aprobarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2023 şi în temeiul Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.148/2021, al Statutului Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.156/2002 şi al Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.71/2013,

ORDONĂM:

1. Se aprobă Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2022-2023 (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

3. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării.

Aprobat

prin Ordinul comun al ministrului

sănătăţii, directorului general al

Companiei Naţionale de Asigurări

în Medicină şi al directorului

general al Agenţiei Medicamentului

şi Dispozitivelor Medicale

nr.677/157-A/Rg04-000168 din 13.07.2022

PLAN SECTORIAL

de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării

obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2022-2023

I. DESCRIEREA PROBLEMELOR

1. În sectorul sănătăţii corupţia ia multiple forme, cum sunt: lipsa unor elemente esenţiale în procesul de procurare a serviciilor medicale, proces mai puţin structurat de stabilire a priorităţilor în sectorul sanitar, plăţi neformale pentru serviciile medicale, utilizarea necorespunzătoare a dispozitivelor medicale şi a infrastructurii instituţiilor medico-sanitare, prescrierea abuzivă şi necorespunzătoare a medicamentelor, a dispozitivelor medicale şi a investigaţiilor medicale, relaţiile financiare ilegale între personalul medical şi pacient, farmacii, care produc lezarea dreptului cetăţenilor la servicii de sănătate, reducerea accesului la serviciile medicale necesare populaţiei şi utilizarea mai puţin eficientă a resurselor financiare publice.

2. Riscurile specifice acţiunilor de corupţie în sistemul sănătăţii sunt prezente la următoarele niveluri:

1) la nivel de sistem – lacune în actele normative, monitorizarea insuficientă sau lipsa procedurilor, mecanismelor şi instrumentelor de aplicare a prevederilor unor acte normative etc.;

2) la nivel de management instituţional – organizare insuficientă şi/sau frauduloasă în ceea ce priveşte procesul de prestare a serviciilor şi gestionare a resurselor în cadrul instituţiei, lipsă de reglementări şi proceduri interne/instituţionale;

3) la nivel de relaţii interumane, profesionale – relaţii neetice şi/sau conflicte de interese între lucrătorii medicali, medici – companii farmaceutice, medici – instituţii private şi relaţii neetice la nivel de lucrător medical – pacienţi.

3. Cauzele problemei

1) Lipsa transparenţei sau transparenţă redusă. Se constantă o transparenţă redusă a deciziilor în domeniul sănătăţii şi a documentelor aferente, precum şi în gestionarea finanţelor şi activităţii economice a instituţiilor medicale. În cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale nu este pe deplin transparent. Nu este asigurată transparenţa formării preţurilor în domeniul farmaceutic. Frecvent, în procesul de elaborare a documentelor de politici şi actelor normative nu sunt implicate instituţiile/structurile din afara sistemului, doar cele direct subordonate, iar de propunerile venite din spaţiul public nu se ţine cont. Deseori, reformele anunţate se produc fără consultaţii largi, iar deciziile nu sunt întotdeauna fundamentate de evidenţe.

Nu este dezvoltat şi aplicat un sistem funcţional transparent de monitorizare a realizării contractelor de achiziţii publice pentru medicamente şi dispozitive medicale. Rezultatele licitaţiilor nu sunt sistematic publicate pe pagina web oficială a autorităţii publice responsabile în format standard (denumirea comună internaţională, doza, forma farmaceutică, preţul unitar, preţul de ambalaj cu şi fără TVA, producătorul/ţara, furnizorul, condiţiile de livrare codificate etc.) pentru toate licitaţiile, indiferent de solicitant şi sursa de finanţare. Informaţiile publice referitoare la procedura de autorizare a medicamentelor sunt foarte modeste şi nestructurate, informaţiile publice despre şedinţele şi deciziile Comisiei Medicamentului (agenda şi procesele-verbale) lipsesc, iar declaraţiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei Medicamentului nu sunt publicate.

Nu există un sistem de comparare a preţurilor medicamentelor procurate din banii publici în cadrul sistemului de achiziţii publice cu preţurile pentru aceleaşi denumiri comune internaţionale înregistrate de sursele internaţionale de referinţă (Ghidul internaţional pentru indicatorii preţurilor la medicamente (International Drug Price Indicator Guide) al Management Sciences for Health′s Center for Pharmaceutical Management (MSH)).

2) Situaţia de instabilitate politică din regiune, criza energetică, economică şi cea a refugiaţilor pun presiune asupra bugetului sistemului de sănătate, condiţiilor de contractare a instituţiilor medico-sanitare de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină, capacităţii instituţiilor medicale de a furniza servicii medicale de calitate şi a prezenţei riscului plăţilor informale din partea pacienţilor.

3) În perioada anilor 2018-2020 au fost înregistrate progrese importante în asigurarea transparenţei contractării instituţiilor medico-sanitare de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Totodată, procedurile şi mecanismele de contractare pentru unele tipuri de asistenţă medicală continua să nu fie axate pe rezultatele activităţii prestatorului de servicii medicale, raportare a serviciilor medicale şi protecţia drepturilor persoanelor asigurate.

4) Lipsa unui sistem de monitorizare a integrităţii instituţiilor sistemului sănătate. Nu au fost dezvoltate instrumente de aplicare a Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.192/2017, şi nu sunt clar definite structurile şi modalitatea de monitorizare a prevederilor acestui Cod (cine şi cum). Astfel, monitorizarea acestui domeniu este lăsată doar în responsabilitatea managerilor instituţiilor, care până la urmă este ignorat sau monitorizarea este realizată formal. Nu există o reglementare clară a rolului Comitetelor de etică în instituţii. Se constată lipsa unor proceduri imparţiale de monitorizare a satisfacţiei pacientului. Nu este o procedură clară, sigură şi imparţială prin care beneficiarii îşi realizează dreptul de a prezenta o nemulţumire în raport cu serviciile medicale. Pandemia Covid-19 a scos în evidenţă această problemă.

5) Procesul de evaluare şi acreditare a instituţiilor medicale pare a fi de multe ori superficial şi cu posibile condiţii favorizante pentru realizarea unor plăţi informale. Evaluarea în scop de acreditare a instituţiilor medico-sanitare se face de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi durează nu mai mult de 2 zile pentru o instituţie, ceea ce este insuficient pentru evaluarea minuţioasă a instituţiilor de o capacitate mare, cu o distanţă de amplasare şi rază de deservire mai extinsă. Sunt raportate cazuri de către medici că atunci când instituţia trebuie să fie supusă procedurii de acreditare (o dată la 5 ani), managerul solicită angajaţilor anumite sume de bani pentru pregătirea instituţiei pentru acreditare. Aceasta se datorează faptului că sursa de acoperire a cheltuielilor de evaluare nu este indicată expres în cadrul normativ ce reglementează stabilirea taxelor pentru evaluarea şi acreditarea în sănătate. Totodată, din lipsa unor servicii medicale în unele raioane, sunt cazuri de contractare a prestatorilor de servicii medicale de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină în baza unei acreditării provizorii/condiţionată/ parţială.

6) Nu se respectă principiul angajării în bază de merit şi integritate profesională. Angajările în anumite funcţii, în special în posturi de conducere, se realizează după criteriu politic (apartenenţă de partid). Este prezent nepotismul la angajare şi promovare (nerespectarea art.12 din Legea integrităţii nr.82/2017 – restricţii în ierarhie).

7) Nu sunt clare mecanismele/instrumentele de declarare şi monitorizate a conflictelor de interese. Sunt menţionate cazuri când medicul este angajat concomitent în sectorul public şi cel privat şi refuză intenţionat prestarea unor servicii pacientului în instituţia publică, direcţionându-l la cabinetul său privat sau când există o legătură directă şi interese financiare dintre un medic şi un cabinet privat de investigaţii (ex.: USG) ori un laborator privat care oferă anumite avantaje pentru numărul de pacienţi îndreptaţi la investigaţii.

Nu sunt publicate declaraţiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei Medicamentului, listele experţilor antrenaţi în evaluarea dosarelor şi CV-urile.

În domeniul farmaceutic nu sunt clare normele legale ce reglementează relaţiile dintre lucrătorii medicali şi reprezentanţii companiilor farmaceutice. Nu există reglementări referitoare la primirea/oferirea mostrelor gratuite de produse farmaceutice sau orice alte bunuri de la reprezentanţii de marketing-ul farmaceutic, precum şi obligaţia de raportare de către lucrătorii medicali a posibilelor conflicte de interese, inclusiv orice cadouri sau relaţii cu companiile farmaceutice şi/sau reprezentanţii acestora. De asemenea, nu există reglementări care ar obliga producătorii/distribuitorii de produse farmaceutice de a raporta relaţiile acestora cu fiecare lucrător medical.

8) Gradul scăzut de informare/cunoştinţe a populaţiei despre drepturile şi obligaţiile beneficiarilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Persoanele asigurate nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prin urmare, apare o problemă majoră în cadrul sistemului de sănătate – plăţile neformale – sumele plătite de către pacienţi medicilor sau altui personal medical, în schimbul unor servicii care sunt acoperite de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

9) Condiţii favorizante pentru realizarea plăţilor informale. Consultaţiile pacienţilor în incinta spitalelor la nivel de înţelegeri individuale cu medicul, de către catedrele universitare, prezenţa medicului invitat la naştere, atunci când acesta nu este la serviciu – sunt situaţii care favorizează plata neformală din partea pacienţilor.

De asemenea, obişnuinţa pacienţilor de a "mulţumi" personalul medical sau de a căută căi mai scurte când trebuie să beneficieze de servicii de sănătate şi, astfel, ajung la doctor/spital prin recomandări sau apeluri telefonice de la cumătri/naşi/vecini/etc. Problema se manifestă şi prin posibilitatea coruperii persoanelor implicate în oferirea neargumentată a gradului de dizabilitate, a concediilor de boală de lungă durată. Sunt menţionate şi cazuri când persoanele sunt plecate chiar peste hotare la muncă, dar în ţară le este plătită indemnizaţia pentru dizabilitate sau pentru incapacitate temporară de muncă.

10) Echitatea şi transparenţa în procedura de selecţie a persoanelor pentru tratamente costisitoare. Punerea în aplicare a ordinului comun al ministerului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină nr.988/297-A/2020 cu privire la gestionarea Listelor de aşteptare pentru tratament în cadrul Programelor speciale: intervenţii chirurgicale de artroplastie de şold; intervenţii chirurgicale de artroplastie de genunchi; intervenţii chirurgicale de artroplastie de umăr; intervenţii chirurgicale de cataractă, asigură şi îmbunătăţeşte accesului cetăţenilor la acest tip de servicii medicale. Totodată, rămâne riscul corupţiei conex selecţiei şi includerii persoanelor în aceste şi alte programe de servicii costisitoare. De exemplu, anual, din cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, circa 100 de femei beneficiază de fertilizate in vitro, iar cererea pentru acest tip de serviciu este de peste 3 mii de cupluri.

11) Relaţii informale stabilite cu administraţia instituţiei medico-sanitare în realizarea studiilor clinice. Se determină lipsa unei reglementări clare cu privire la beneficiul instituţiei în efectuarea studiilor clinice, nu există un cadru normativ clar ce ar stabili relaţia dintre instituţia medicală/manager şi Secţia Studii clinice (AMDM). De multe ori, există contracte directe dintre serviciu şi manager, care rămân confidenţiale cu privire la anumite plăţi.

12) Insuficienţa bazei materiale a instituţiilor spitaliceşti. Sunt situaţii când, la nivel de autorităţi centrale, se declară public că instituţiile medicale sunt asigurate pe deplin cu toate cele necesare. În acelaşi timp, managerii limitează accesul medicilor la medicamente şi consumabile, motivând lipsa sau cantitatea insuficientă a acestora. Respectiv, se manifestă riscuri pentru achiziţionarea bunurilor din contul pacienţilor. Lipseşte o abordare sistemică referitoare la asigurarea bazei materiale a spitalelor, aceasta este lăsată pe seama fiecărui manager, ce poate produce acţiuni frauduloase. Sunt frecvente relaţiile neformale cu firme farmaceutice şi promovarea intereselor unui producător anume cu beneficii personale din volumul vânzărilor unor medicamente anumite în unele farmacii.

4. Autorităţile au identificat şi stabilit următoarele necesităţi de implementare şi perfecţionare a măsurilor de asigurare a integrităţii instituţionale, după cum urmează:

1) necesitatea cultivării şi consolidării în continuare a climatului de integritate instituţională prin:

a) educarea intoleranţei angajaţilor din domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală faţă de incidentele de integritate;

b) promovarea mecanismului avertizorilor de integritate şi a măsurilor de protejare a acestora;

c) fortificarea mecanismului de control/sancţionare a celor care nu denunţă manifestările de corupţie sau influenţele necorespunzătoare la care sunt supuşi;

2) pregătirea angajaţilor privind integritatea instituţională, managementul riscurilor de corupţie, regimul de incompatibilităţi şi restricţii, declararea intereselor personale şi a cadourilor prin:

a) elaborarea actelor departamentale privind reglementarea regimului juridic de implementare a mecanismului de declarare a cadourilor, conflictelor de interese, influenţelor necorespunzătoare, avertizărilor de integritate, registrul riscurilor, inclusiv instituirea registrelor de declarare a acestor măsuri;

b) desemnarea persoanelor responsabile din cadrul instituţiei de gestionare a mecanismelor de asigurare a integrităţii instituţionale;

c) informarea/instruirea angajaţilor din cadrul instituţiei privind respectarea şi implementarea cerinţelor/măsurilor de asigurare a integrităţii instituţionale;

d) monitorizarea continuă a respectării măsurilor de asigurare în procesul de angajare şi promovare în funcţie, pe bază de merit şi integritate profesională;

3) la compartimentul de recrutare şi angajare a persoanelor, este necesară monitorizarea continuă a respectării măsurilor de asigurare în procesul de angajare şi promovare în funcţie pe bază de merit şi integritate profesională;

4) la compartimentul ce vizează transparenţa formării preţurilor în domeniul farmaceutic se impune necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal existent referitor la înregistrarea în termen a preţurilor de producător, excluderea barierelor birocratice, precum şi mecanismul de înregistrare a preţului de producător la medicamentele, atît pentru cele autohtone, cît şi pentru medicamentele de import.

II. OBIECTIVUL PLANULUI SECTORIAL

Îmbunătăţirea accesului populaţiei Republicii Moldova la serviciile de sănătate, a calităţii serviciilor prestate de instituţiile medicale şi eficienţei utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prin asigurarea unui proces decizional transparent, receptiv, riguros, incluziv şi participativ în cadrul autorităţilor şi instituţiilor din sistemul sănătăţii, prin îmbunătăţirea cadrului normativ existent ce reglementează procesul de contractare a prestatorilor de asistenţă medicală şi farmaceutică în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prin dezvoltarea unor instituţii în sistemul de sănătate eficiente, responsabile, transparente, integre şi rezistente la riscurile de corupţie, precum şi prin creşterea gradului de informare a populaţiei despre drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

III. PLAN SECTORIAL DE ACŢIUNI ANTICORUPŢIE ÎN DOMENIUL

SĂNĂTĂŢII ŞI ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ

MEDICALĂ PENTRU ANII 2022-2023

IV. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA

1. Monitorizarea reprezintă o analiză sistematică a progreselor înregistrate în implementarea obiectivului sectorului şi a priorităţilor stabilite. Acest proces se va efectua în baza acţiunilor şi a indicatorilor de progres propuşi în prezentul Plan sectorial şi va consta în colectarea şi analiza informaţiilor de la instituţiile responsabile pentru implementarea acestora.

2. Instituţiile responsabile pentru executarea acţiunilor din prezentul Plan sectorial vor prezenta semestrial Ministerului Sănătăţii, pînă la data de 10 a lunii următoare semestrului de gestiune, informaţii privind implementarea acestuia.

3. Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate semestrial de către Ministerul Sănătăţii, în baza rapoartelor/informaţiilor prezentate de către celelalte autorităţi publice responsabile implicate, conform anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.676/2017 privind aprobarea mecanismului de elaborare şi coordonare a planurilor sectoriale şi locale de acţiuni anticorupţie pentru anii 2018-2020.

4. Rapoartele vor fi expediate secretariatului grupurilor de monitorizare din cadrul Centrului National Anticorupţie, pînă la data de 30 a lunii următoare semestrului de gestiune, şi vor fi plasate pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii.