Ordine

Ordin nr.68 din 19.11.2003 cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardului Naţional de Contabilitate 8 "Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile esenţiale şi modificările politicii de contabilitate" şi a Standardului Naţional de Contabilitate 10 "Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare"

Tipul documentului: Ordine
Data adoptării: 19.11.2003

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardului Naţional de

Contabilitate 8 "Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune,

erorile esenţiale şi modificările politicii de contabilitate" şi a

Standardului Naţional de Contabilitate 10 "Evenimente

ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare"

nr. 68 din 19.11.2003

(în vigoare 01.01.2004)

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.234 art.327 din 24.11.2003

* * *

Abrogat: 01.01.2015

Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013

Întru executarea prevederilor Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.710 din 23 septembrie 1994 "Cu privire la programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică" şi în baza Legii Contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995,

ORDON:

1. Se aprobă Standardele Naţionale de Contabilitate 8 "Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile esenţiale şi modificările politicii de contabilitate" şi 10 "Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare".

2. Se pune în aplicare pe teritoriul Republicii Moldova Standardele Naţionale de Contabilitate 8 "Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile esenţiale şi modificările politicii de contabilitate" şi 10 "Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare" pentru rapoartele financiare aferente perioadelor începînd cu 1 ianuarie 2004.

MINISTRUL FINANŢELOR	Zinaida GRECIANÎI
Chişinău, 19 noiembrie 2003.
Nr.68.

Standardul Naţional de Contabilitate 8

"Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile esenţiale

şi modificările politicii de contabilitate"

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza Standardului Internaţional de Contabilitate (S.I.C.) 8 "Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile" aprobat de Comitetul S.I.C. în 1977 şi revizuit în 1993.

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului standard constă în a oferi clasificarea, modul de pregătire şi prezentare contabilă a informaţiei în Raportul privind rezultatele financiare, precum şi stabilirea modalităţii de evidenţă a modificărilor în evaluările contabile, modificării politicii de contabilitate şi corectarea erorilor esenţiale.

Domeniul de aplicare

3. Prezentul standard se aplică pentru întocmirea rapoartelor financiare în scopul asigurării utilizatorilor rapoartelor financiare cu informaţii despre profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune. Standardul în cauză este aplicabil atît rapoartelor financiare ale unor întreprinderi aparte, cît şi rapoartelor financiare consolidate ale unui grup de întreprinderi.

4. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi sînt înregistrate în Republica Moldova, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor subdiviziuni ale acestora situate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi peste hotarele ei.

5. Instituţiile financiare şi asociaţiile de economii şi împrumut, precum şi alte instituţii cu activitate similară vor respecta numai acele prevederi ale prezentului standard care nu contravin actelor normative stabilite de către organele ierarhic superioare.

6. Prezentul standard se aplică de asemenea pentru examinarea realizării obiectivelor rapoartelor financiare prin prezentarea postului privind profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, în scopul evaluării activităţii anterioare a întreprinderii şi prognozării acesteia în viitor. Această informaţie se prezintă ca o completare a informaţiei prevăzute de S.N.C.5 "Prezentarea rapoartelor financiare", S.N.C.30 "Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare" şi S.N.C.63 "Prezentarea informaţiei în rapoartele financiare ale asociaţiilor de economii şi împrumut şi ale altor instituţii similare".

7. Cheltuielile (economia) privind impozitul pe venit aferente modificărilor survenite în politica de contabilitate, rezultatelor evenimentelor excepţionale şi erorilor esenţiale care se iau în considerare la determinarea profitului (pierderii) net (e) al perioadei de gestiune sînt reflectate în contabilitate şi prezentate în conformitate cu S.N.C.12 "Contabilitatea impozitului pe venit".

Definiţii

8. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Active nete - activele întreprinderii evaluate la valoarea de bilanţ diminuată cu datoriile (obligaţiile) ei.

Activitate economico-financiară (ordinară) - orice tip de activitate operaţională, de investiţii şi financiară desfăşurată de întreprindere, inclusiv auxiliară, în care se implică întreprinderea pentru continuitatea activităţii în vederea obţinerii unui venit din toate tipurile de activităţi.

Articole sau evenimente excepţionale - acţiuni sau evenimente care pot fi delimitate strict de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii şi nu sînt prevăzute ca să apară frecvent sau permanent, generînd apariţia ulterioară a veniturilor şi cheltuielilor.

Erori esenţiale - erori descoperite în perioada curentă şi care au un prag de semnificaţie important, astfel încît rapoartele financiare aferente uneia sau mai multor perioade precedente nu mai pot fi considerate veridice la data prezentării lor.

Evaluare contabilă - procesul de determinare a valorii pecuniare în baza căreia elementele patrimoniale trebuie să fie constatate în evidenţă şi incluse în rapoartele financiare.

Informaţii previzionale - informaţii care fac obiectul unui calcul anterior unui eveniment sau acţiuni economico-financiare ce dă posibilitatea de a prevedea apariţia sau evoluţia evenimentelor viitoare din analiza anumitor date cunoscute în prezent.

Informaţii relevante - informaţii utile, necesare şi importante pentru utilizatorii acesteia, delimitate în evidenţă pe activităţi economico-financiare (ordinare) şi/sau pe evenimente excepţionale.

Politica de contabilitate - totalitatea principiilor, convenţiilor, regulilor şi procedeelor adoptate de către conducerea întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

Prag de semnificaţie - factor important la luarea deciziilor privind necesitatea prezentării informaţiilor, obţinute ca rezultat al unei şi/sau mai multor acţiuni sau evenimente concrete care sînt reflectate în rapoartele financiare sau în anexele la acestea.

Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune

9. De regulă, toate elementele veniturilor şi cheltuielilor recunoscute într-o perioadă de gestiune sînt incluse în determinarea rezultatului net (profit sau pierdere) aferent acestei perioade. Acestea includ articolele sau evenimentele excepţionale şi efectele modificării evaluării contabile. Oricum, pot exista circumstanţe sau evenimente ale activităţii economico-financiare (ordinare) cînd anumite elemente pot fi excluse din rezultatul net aferent perioadei de gestiune. Prezentul standard tratează două dintre aceste circumstanţe: corectarea erorilor esenţiale şi efectul modificării politicii de contabilitate.

10. Alte Standarde Naţionale de Contabilitate tratează elementele care pot satisface definiţiile pentru venituri şi cheltuieli din Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, dar sînt, de obicei, excluse din determinarea rezultatului net. Ca exemple în acest sens pot servi sumele ecartului de reevaluare a activelor pe termen lung, adică suma majorării valorii de bilanţ a activelor pe termen lung (S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung"); veniturile şi cheltuielile rezultate din diferenţele de curs valutar în procesul conversiunii rapoartelor financiare ale subdiviziunilor structurale amplasate peste hotare (S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare").

11. Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune aferent (e) conţine următoarele elemente care trebuie prezentate în Raportul privind rezultatele financiare:

(a) rezultatul din activitatea economico-financiară (ordinară): profit (pierdere);

(b) rezultatul excepţional: profit (pierdere).

Profitul (pierderea) net (ă) din activitatea economico-financiară (ordinară)

12. În cazul în care elementele veniturilor şi cheltuielilor din Raportul privind rezultatele financiare provenite din activitatea economico-financiară (ordinară) au o aşa mărime, natură sau impact astfel încît prezentarea acestora să fie relevantă în explicarea rezultatelor activităţii economico-financiare (ordinare) ale unei întreprinderi pentru perioada de gestiune respectivă, natura şi suma aferente acestor elemente trebuie prezentate distinct în anexa la Raportul privind rezultatele financiare, precum şi în nota explicativă.

13. Deşi elementele veniturilor şi cheltuielilor descrise în paragraful 12 al prezentului standard nu sînt articole sau evenimente excepţionale, natura şi suma aferente acestor elemente pot fi relevante pentru utilizatorii rapoartelor financiare în înţelegerea situaţiei financiare şi rezultatelor activităţii economico-financiare (ordinare) ale unei întreprinderi şi în efectuarea previziunilor asupra situaţiei financiare şi a rezultatelor activităţii economico-financiare (ordinare). Prezentarea distinctă a acestor informaţii este, de obicei, inclusă în anexa la rapoartele financiare şi cuprinde:

(a) decontarea diferenţei dintre cost şi valoarea realizabilă netă a stocurilor de mărfuri şi materiale sau/şi decontarea diferenţei dintre valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe şi valoarea recuperabilă, precum şi restabilirea acestor diferenţe;

(b) reorganizarea activităţii unei întreprinderi şi restabilirea oricăror rezerve privind aceste cheltuieli;

(d) scoaterea din circulaţie a investiţiilor pe termen lung;

(e) soluţionarea diverselor litigii (conflicte);

(f) restabilirea rezervelor.

Articole sau evenimente excepţionale

14. Se consideră drept articol sau eveniment excepţional articolele şi/sau evenimentele rare, neprevăzute şi netipice, nelegate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii cum sînt:

(a) exproprierea activelor (de exemplu, trecerea unui teren sau a unei construcţii ce aparţine unei persoane fizice sau juridice în proprietatea statului pentru nevoi de interes public, prin acordarea ulterioară a unei despăgubiri);

(b) cutremurul, incendiul, inundaţia, uraganul, seceta sau alte calamităţi naturale;

(d) modificările legislaţiei Republicii Moldova (hotărîrile cu privire la naţionalizarea, interzicerea anumitor tipuri de activităţi).

15. Modalitatea prin care se stabileşte dacă un eveniment sau o acţiune se delimitează clar de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii este determinată prin natura elementului sau a acţiunii aferente activităţii desfăşurate în mod normal de întreprindere, mai degrabă, decît prin frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Astfel, un eveniment sau o acţiune pot fi excepţionale pentru o întreprindere, dar nu şi pentru o altă întreprindere, datorită diferenţelor dintre activităţile economico-financiare (ordinare) ale întreprinderilor respective. De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate ca articol sau eveniment excepţional de multe întreprinderi. În schimb, drepturile deţinătorilor de poliţe apărute în urma unui cutremur nu sînt calificate ca articol sau eveniment excepţional pentru o societate de asigurări care face asigurări împotriva unor astfel de riscuri.

16. Prezentarea sumei totale a tuturor rezultatelor articolelor sau evenimentelor excepţionale se face direct în Raportul privind rezultatele financiare. Pentru a cuprinde întreaga informaţie necesară utilizatorilor rapoartelor financiare în scopul luării deciziilor economice în anexa la Raportul privind rezultatele financiare, precum şi în nota explicativă se prezintă natura şi suma fiecărui articol sau eveniment excepţional.

Modificări ale evaluării contabile

17. Ca rezultat al incertitudinii aferente desfăşurării activităţilor, multe elemente ale rapoartelor financiare nu pot fi calculate cu precizie, ci doar evaluate. Procesul de evaluare include opinii bazate pe cele mai recente informaţii disponibile. De exemplu, se pot solicita evaluări ale datoriilor dubioase, uzurii morale sau duratei de funcţionare utile a activelor, precum şi ale schemei de obţinere a avantajelor economice generate de un activ uzurabil (amortizabil). Utilizarea evaluărilor întemeiate este o parte esenţială a pregătirii rapoartelor financiare şi nu pune la îndoială veridicitatea acestora.

18. Evaluarea poate necesita o revizuire în cazul cînd au loc modificări privind circumstanţele sau evenimentele activităţii economico-financiare (ordinare) pe care s-a bazat această evaluare sau ca urmare a unei noi informaţii, a acumulării experienţei sau dezvoltărilor ulterioare. Prin natura sa revizuirea evaluării nu are drept consecinţă corectarea definiţiei unui articol sau eveniment excepţional sau a unei erori esenţiale.

19. Uneori este dificil de a distinge modificarea politicii de contabilitate de modificarea evaluării contabile. În acest caz, modificarea este tratată ca o modificare a evaluării contabile cu prezentarea ulterioară în nota explicativă.

20. Efectul modificării a unei evaluări contabile trebuie inclus în determinarea profitului (pierderii) net(e) al (a) perioadei de gestiune în:

(a) perioada de gestiune în care are loc modificarea, dacă modificarea afectează numai această perioadă;

(b) perioada de gestiune în care are loc modificarea şi orice perioadă viitoare, dacă modificarea are efect şi asupra acestora.

21. Modificarea evaluării contabile poate afecta numai perioada de gestiune curentă sau atît perioada de gestiune curentă, cît şi perioadele de gestiune viitoare. Spre exemplu, o modificare în evaluarea sumei aferente datoriilor dubioase afectează doar perioada de gestiune curentă şi de aceea este recunoscută imediat. O modificare a duratei de funcţionare utilă sau a schemei de obţinere a avantajelor economice generate de un activ uzurabil (amortizabil) afectează cheltuielile de uzură (amortizare) atît în perioada de gestiune curentă, cît şi pe parcursul celorlalte perioade de gestiune de-a lungul duratei de funcţionare utilă a activului respectiv. În ambele cazuri, efectul modificării aferent perioadei de gestiune curente este reflectat ca un venit sau cheltuială al (a) perioadei de gestiune curente. În cazul în care modificarea evaluării contabile are un efect asupra perioadelor viitoare, acesta este recunoscut în perioadele viitoare.

22. Efectul modificării unei evaluări contabile trebuie reflectat în aceleaşi posturi ale Raportului privind rezultatele financiare în care a fost inclusă anterior evaluarea iniţială menţionată.

23. Pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor din rapoartele financiare aferente unor perioade de gestiune diferite, efectul acelor modificări ale evaluării contabile incluse anterior în profitul sau pierderea aferentă activităţii economico-financiare (ordinare) este inclus în aceleaşi componente ale profitului net sau pierderii nete. Efectul unei modificări a evaluării contabile incluse anterior în profit sau pierdere în calitate de rezultat al evenimentelor excepţionale este reflectat ca articol sau eveniment excepţional.

24. Natura şi suma modificării unei evaluări contabile ce are un efect semnificativ în perioada de gestiune curentă sau care se aşteaptă să aibă un efect semnificativ în perioadele de gestiune următoare trebuie să fie reflectate în rapoartele financiare. Dacă este imposibil de determinat suma, atunci acest lucru trebuie menţionat în notele explicative.

Erori esenţiale

25. Erorile ce apar la întocmirea rapoartelor financiare aferente uneia sau mai multor perioade de gestiune anterioare pot fi descoperite în perioada de gestiune curentă. Erorile pot apărea ca rezultat al unui calcul greşit, al aplicării incorecte a politicii de contabilitate, al interpretării greşite a evenimentelor, fraudelor sau omisiunilor. De obicei, corectarea acestor erori trebuie să fie luată în considerare la determinarea profitului (pierderii) net (e) al (a) perioadei de gestiune curente sau anterioare.

26. O eroare este considerată esenţială în cazul în care are un efect semnificativ asupra rapoartelor financiare aferente uneia sau mai multor perioade de gestiune, încît acele rapoarte financiare nu mai sînt considerate veridice la data întocmirii lor, influenţînd concomitent deciziile economice ale utilizatorilor pe care le iau în baza acestor rapoarte. Un exemplu de eroare esenţială este includerea în rapoartele financiare aferente perioadei de gestiune anterioare a unor valori semnificative aferente producţiei în curs de execuţie sau creanţelor provenite din contracte frauduloase ce nu au putere juridică. Corectarea erorilor esenţiale aferente perioadelor de gestiune anterioare cere recalcularea informaţiilor comparative sau prezentarea unor informaţii previzionale suplimentare.

27. Mărimea valorii erorii esenţiale se determină individual pentru fiecare agent economic în funcţie de capitalul propriu real recalculat la valoarea de piaţă (activele nete) a acestuia, diminuat cu subvenţiile primite, mijloacele cu destinaţie specială şi sursele de acoperire a obiectelor aflate în administrare temporară, luîndu-se în considerare situaţia economico-financiară a agentului economic. Astfel, mărimea recalculată a capitalului propriu se determină ca rezultat al reevaluării elementelor capitalului propriu în concordanţă cu cerinţele şi recomandările S.N.C. în vigoare.

28. Pentru toţi agenţii economici cîteva erori (o eroare) se califică drept neesenţiale (ă) în cazul cînd pragul de semnificaţie al acestora (acesteia) nu va depăşi 5% din totalul capitalului propriu real recalculat la valoarea de piaţă (activele nete) şi diminuat cu subvenţiile primite, mijloacele cu destinaţie specială şi sursele de acoperire a obiectelor aflate în administrare temporară, dar totodată suma erorii ajungînd pînă la 1/2 din plafonul stabilit de legislaţie pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată* şi nedepăşind 1000 de unităţi convenţionale pentru persoanele fizice şi 10000 de unităţi convenţionale pentru persoanele juridice, luîndu-se ca bază mărimea unităţii convenţionale la momentul apariţiei erorii. Mărimea unităţii convenţionale se stabileşte în conformitate cu prevederile Codului penal al Republicii Moldova**.

___________

* Conform art.26 alin.(2) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, plafonul stabilit constituie 1000 lei.

** Mărimea unităţii convenţionale se stabileşte în conformitate cu art.64, p.II al Codului Penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (la momentul intrării în vigoare a prezentului standard, unitatea convenţională este egală cu 20 de lei).

29. Suma mai multor erori şi/sau a unei erori neesenţiale nu trebuie să depăşească plafonul pragului de semnificaţie stabilit în paragraful 28 al prezentului standard. Pragul de semnificaţie depinde şi de natura erorii. De exemplu, efectul integral al mai multor erori nesemnificative poate avea o influenţă semnificativă asupra luării deciziilor economico-financiare ale utilizatorilor în baza rapoartelor financiare prezentate. Natura şi suma acestor elemente pe lîngă cele semnificative trebuie prezentate distinct în anexa la Raportul privind rezultatele financiare, precum şi în nota explicativă.

30. Este necesar de a face distincţie între corectarea erorilor esenţiale de modificarea evaluărilor contabile. Evaluările contabile sînt prin natura lor aproximări care pot sau nu pot genera modificarea elementelor rapoartelor financiare conform S.N.C.10 "Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare", pe măsură ce alte noi informaţii devin cunoscute. Spre exemplu, elementele de venituri sau cheltuieli rezultate în urma producerii unui eveniment excepţional care, anterior, nu a putut fi evaluat în mod veridic şi cu precizie nu constituie o corectare a unei erori.

Metoda recomandată de standard

31. Suma corecţiei unei erori esenţiale se ia în considerare la determinarea profitului (pierderii) net (e) aferent (ă) perioadei de gestiune curente ca corectare a rezultatului anterior reflectat în evidenţa contabilă. Informaţiile comparative trebuie prezentate în acelaşi mod în care au fost reflectate în rapoartele financiare ale perioadei de gestiune anterioare.

32. Totuşi, informaţia adiţională este prezentată în acelaşi mod în care a fost înregistrată în rapoartele financiare - pe coloane distincte pentru a arăta profitul sau pierderea perioadei de gestiune curente sau a oricăror perioade de gestiune anterioare prezentate ca şi cum eroarea esenţială ar fi fost corectată în perioada de gestiune în care s-a produs. Metoda recomandată de standard se aplică în cazul cînd rapoartele financiare necesită includerea informaţiilor comparative puse în concordanţă cu rapoartele financiare prezentate în perioadele de gestiune anterioare.

33. O întreprindere trebuie să prezinte în nota explicativă următoarele informaţii:

(a) natura erorii esenţiale;

(b) suma corecţiei constatată în profitul (pierderea) net (ă) aferent (ă) perioadei de gestiune;

(c) suma corecţiei inclusă în fiecare perioadă de gestiune pentru care informaţia previzională este prezentată şi suma corecţiei efectuată în perioadele de gestiune anterioare celor incluse în informaţia previzională. Dacă reflectarea informaţiei previzionale este imposibilă, acest lucru trebuie menţionat în notele explicative.

Modificări ale politicii de contabilitate

34. Utilizatorii rapoartelor financiare trebuie să fie capabili să compare indicatorii rapoartelor financiare ale unei întreprinderi pe parcursul unei perioade de timp, pentru a identifica tendinţa principală a situaţiei sale financiare, rezultatelor activităţii economico-financiare (ordinare) şi fluxul de mijloace băneşti. Prin urmare, în fiecare perioadă de gestiune, de obicei, se adoptă aceeaşi politică de contabilitate.

35. Modificările politicii de contabilitate care influenţează în mod esenţial evaluarea şi luarea de decizii de către utilizatorii rapoartelor financiare, sînt posibile în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare, de statutul întreprinderii, la solicitarea organului de elaborare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi de reglementare fiscală sau în cazul cînd aceste modificări au ca rezultat o prezentare mai adecvată şi cît mai exactă a evenimentelor şi acţiunilor în rapoartele financiare ale întreprinderii.

De exemplu, politica de contabilitate poate fi modificată în cazul:

(a) reorganizării întreprinderii (fuziunii, scindării, asocierii);

(b) schimbării proprietarilor;

(d) elaborarea noilor procedee de contabilitate;

(e) trecerii la noi metode de evaluare, de calculare a uzurii (amortizării) etc.

36. O prezentare mai adecvată a evenimentelor sau acţiunilor în rapoartele financiare are loc în cazul în care noua modificare a politicii de contabilitate are ca rezultat oferirea unei informaţii mai relevante sau mai veridice cu privire la situaţia financiară şi patrimonială, rezultatele activităţii economico-financiare (ordinare) sau fluxul de mijloace băneşti ale întreprinderii.

37. Modificările politicii de contabilitate care influenţează în mod esenţial evaluarea şi luarea deciziilor de către utilizatorii rapoartelor financiare în perioada de gestiune sau în perioadele ulterioare, precum şi cauzele acestor modificări, şi evaluarea consecinţelor acestora în expresie valorică urmează a fi prezentate distinct în anexele rapoartelor financiare.

38. Nu sînt considerate modificări ale politicii de contabilitate:

(a) adoptarea unei politici de contabilitate pentru evenimente sau acţiuni care diferă în esenţă de evenimentele sau acţiunile ce au avut loc anterior;

(b) adoptarea unei noi politici de contabilitate pentru evenimente şi acţiuni ce nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

39. Adoptarea iniţială a metodelor de reevaluare a activelor constituie o modificare a politicii de contabilitate, dar este tratată ca o reevaluare ce se supune prevederilor S.N.C.16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" sau S.N.C.13 "Contabilitatea activelor nemateriale", S.N.C.25 "Contabilitatea investiţiilor", dar nu prevederilor prezentului standard. Prin urmare, paragrafele 44-48 al prezentului standard nu se aplică acestui gen de modificare a politicii de contabilitate.

40. În conformitate cu cerinţele prezentului standard, modificarea politicii de contabilitate este aplicată retrospectiv sau prospectiv.

a) Aplicarea retrospectivă constă în faptul că noua politică de contabilitate este aplicată evenimentelor şi acţiunilor ca şi cum noua politică de contabilitate ar fi fost folosită întotdeauna. Prin urmare, politica de contabilitate este aplicată evenimentelor şi acţiunilor la data la care acestea s-au produs.

b) Aplicarea prospectivă constă în faptul că noua politică de contabilitate este aplicată evenimentelor şi acţiunilor ce s-au produs după data la care s-a efectuat modificarea. Nici o ajustare referitoare la perioadele de gestiune anterioare nu se aplică soldului iniţial al (a) profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) la începutul perioadei de gestiune sau al profitului (pierderii) net (e) al (a) perioadei de gestiune, deoarece soldurile existente nu se recalculează. Totodată, noua politică de contabilitate se aplică soldurilor existente de la data introducerii modificării. De exemplu, o întreprindere poate să decidă să-şi modifice politica de contabilitate aplicată cheltuielilor privind împrumuturile şi să capitalizeze aceste cheltuieli în conformitate cu metoda alternativă admisibilă în S.N.C.23 "Cheltuieli privind împrumuturile". În cazul aplicării prospective, noua politică de contabilitate se aplică asupra cheltuielilor privind împrumuturile după data introducerii modificării în politica de contabilitate.

Adoptarea unui Standard Naţional de Contabilitate

41. Modificarea politicii de contabilitate, efectuată o dată cu adoptarea unui S.N.C., trebuie reflectată în conformitate cu prevederile tranzitorii din acel S.N.C., în cazul în care acestea există. În absenţa oricăror prevederi tranzitorii, modificarea politicii de contabilitate trebuie aplicată în concordanţă cu metoda recomandată de standard menţionată în paragrafele 44-48 ale prezentului standard.

42. Prevederile tranzitorii dintr-un S.N.C. pot cere atît o aplicare retrospectivă, cît şi una prospectivă a modificării politicii de contabilitate.

43. În cazul cînd o întreprindere nu a adoptat un nou standard de contabilitate ce a fost publicat, dar care nu a intrat încă în vigoare, precum şi modificările aferente altui standard în vigoare, întreprinderea este încurajată să prezinte natura unei modificări viitoare a politicii de contabilitate, ca şi o evaluare a efectului acestei modificări asupra profitului (pierderii) net(e) al (a) perioadei de gestiune şi a situaţiei financiare a întreprinderii respective.

Alte modificări ale politicii de contabilitate -

metoda recomandată de standard

44. Modificarea politicii de contabilitate trebuie aplicată retrospectiv, cu excepţia cazului în care suma oricărei ajustări rezultate aferentă perioadelor de gestiune anterioare nu poate fi determinată cu certitudine. Orice ajustare rezultată trebuie inclusă în determinarea profitului (pierderii) net(e) al (a) perioadei de gestiune curente prin corectarea rezultatelor perioadei precedente. Informaţiile comparative trebuie prezentate în acelaşi mod în care au fost reflectate în rapoartele financiare ale perioadei de gestiune anterioare.

45. Rapoartele financiare, incluzînd informaţia comparativă aferentă perioadelor de gestiune anterioare, sînt prezentate ca şi cum noua politică de contabilitate a fost folosită întotdeauna. Astfel, informaţia comparativă este revizuită pentru a reflecta noua politică de contabilitate. În cazul în care suma ajustărilor se referă la perioadele de gestiune anterioare celor incluse în rapoartele financiare, soldul iniţial al (a) profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) aferent primei perioade de gestiune prezentate ca informaţie comparativă, se corectează cu suma acestei modificări. Orice altă informaţie aferentă perioadelor de gestiune anterioare, cum ar fi rezumatele istorice ale datelor financiare, este de asemenea recalculată.

46. Recalcularea informaţiei comparative nu conduce întotdeauna la modificarea rapoartelor financiare care au fost aprobate de acţionari sau înregistrate şi aprobate de autorităţile ierarhice în cauză.

47. Modificarea politicii de contabilitate trebuie aplicată în mod prospectiv (doar pe viitor) în cazul cînd suma ajustării soldului iniţial al (a) profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) prevăzută de paragraful 44 al prezentului standard nu poate fi determinată cu certitudine.

48. În cazul cînd modificarea politicii de contabilitate are un efect semnificativ asupra perioadei de gestiune curente sau asupra oricărei perioade de gestiune anterioare prezentate, sau poate avea efecte semnificative asupra perioadelor ulterioare, o întreprindere trebuie să prezinte în nota explicativă următoarele informaţii:

(a) motivele modificării;

(b) suma ajustării constatată în profitul (pierderea) net (ă) aferent (ă) perioadei curente de gestiune;

(c) suma ajustării inclusă în fiecare perioadă de gestiune pentru care sînt prezentate informaţiile previzionale şi suma ajustării aferentă perioadelor de gestiune anterioare celor incluse în rapoartele financiare. Dacă nu este posibilă prezentarea informaţiilor previzionale, acest lucru trebuie menţionat în notele explicative.

Data intrării în vigoare

49. Prezentul standard intră în vigoare pentru rapoartele financiare aferente perioadelor începînd cu 1 ianuarie 2004.

STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 10

"EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI ÎNTOCMIRII RAPOARTELOR FINANCIARE"

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza Standardului Internaţional de Contabilitate 10 "Evenimente ulterioare datei bilanţului" aprobat de Consiliul IASC în martie 1999.

Obiectiv

2. Obiectivul acestui standard este de a stabili:

• evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare;

• efectul (gradul de influenţă) evenimentelor ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare asupra situaţiei financiare a întreprinderii şi necesitatea modificării informaţiei prezentate în rapoartele financiare (clasificarea evenimentelor ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare);

• data la care sînt prezentate rapoartele financiare.

3. Acest standard înaintează cerinţa ca întreprinderea să nu întocmească rapoartele financiare în baza principiului continuităţii activităţii în cazul cînd evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare indică faptul că acest principiu nu este adecvat.

Domeniul de aplicare

4. Prezentul standard se aplică pentru contabilizarea şi prezentarea informaţiilor referitoare la evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare.

5. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi sînt înregistrate în Republica Moldova, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor subdiviziuni structurale ale acestora situate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi peste hotarele ei.

Definiţii

6. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare - evenimente favorabile sau nefavorabile care au loc între data întocmirii rapoartelor financiare şi data prezentării acestora, care au influenţat sau pot influenţa situaţia financiară, fluxul mijloacelor băneşti sau rezultatul activităţii întreprinderii.

Evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare cuprind:

(a) evenimentele care confirmă existenţa la data întocmirii rapoartelor financiare a condiţiilor în care întreprinderea îşi desfăşura activitatea (în acest caz elementele (posturile) rapoartelor financiare se modifică (se corectează) în funcţie de evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare); şi

(b) evenimentele care confirmă apariţia după data întocmirii rapoartelor financiare a condiţiilor în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea (în acest caz elementele (posturile) rapoartelor financiare nu se modifică (nu se corectează) în funcţie de evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare).

Data întocmirii rapoartelor financiare - data (momentul) încheierii exerciţiului financiar care reprezintă ultima zi a perioadei de gestiune pentru care se întocmesc rapoartele financiare.

Data autorizării rapoartelor financiare - data aprobării rapoartelor financiare pentru prezentare de către conducerea întreprinderii.

Data prezentării rapoartelor financiare - momentul depunerii rapoartelor financiare organelor abilitate cu aceste funcţii conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.

Data publicării rapoartelor financiare - data la care sînt publicate în presă sau date publicităţii prin alte metode (informaţia electronică etc.) rapoartele financiare integral sau parţial (informaţie selectivă) pentru a fi aduse la cunoştinţa unui cerc larg de utilizatori.

Constatare şi evaluare

7. Evenimentul ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare se consideră esenţial dacă fără cunoaşterea acestuia utilizatorii rapoartelor financiare nu pot face o evaluare veridică a situaţiei financiare, fluxului mijloacelor băneşti şi rezultatelor activităţii întreprinderii.

8. Esenţialitatea evenimentului ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare este determinată de întreprindere de sine stătător în conformitate cu principiile contabilităţii şi regulile întocmirii rapoartelor financiare conform cărora, se consideră esenţială informaţia, omiterea sau prezentarea incorectă sau inoportună a căreia poate influenţa negativ asupra deciziilor economice ale utilizatorilor de informaţii adoptate în baza rapoartelor financiare.

9. Esenţialitatea evenimentelor care au loc între data întocmirii rapoartelor financiare şi data prezentării rapoartelor financiare reprezintă factorul determinant ce indică necesitatea modificării rapoartelor financiare, prezentării informaţiei respective în nota explicativă la rapoartele financiare fără modificarea lor sau a neprezentării acesteia.

10. La întocmirea rapoartelor financiare întreprinderea evaluează efectele evenimentelor ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare în expresie valorică cu respectarea principiului prudenţei. Valoarea se determină în baza unui calcul de confirmare. Valoarea cu care evenimentul ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare se reflectă în rapoartele financiare are ca bază informaţia actuală la data prezentării rapoartelor financiare. Fiecare eveniment se evaluează separat. La determinarea pierderilor sau veniturilor generate de evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare se ţine cont de specificul fiecărui eveniment.

Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare

care generează modificarea rapoartelor financiare

11. Evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare care confirmă existenţa la data întocmirii rapoartelor financiare a condiţiilor economice în care întreprinderea îşi desfăşura activitatea se reflectă în rapoartele financiare prin modificarea (corectarea) elementelor (posturilor) rapoartelor financiare (activelor, datoriilor, capitalului, veniturilor, cheltuielilor) sau prin constatarea (înregistrarea) elementelor ce nu au fost anterior constatate.

12. Exemple de evenimente care confirmă existenţa unor condiţii economice în care întreprinderea îşi desfăşura activitatea după data întocmirii rapoartelor financiare:

• declararea în modul stabilit de legislaţia în vigoare a insolvabilităţii (falimentului) unui debitor (client, cumpărător) al întreprinderii, dacă la data întocmirii rapoartelor financiare împotriva acestui debitor s-a intentat deja procesul de insolvabilitate (de faliment);

• reevaluarea activelor efectuată după data întocmirii rapoartelor financiare, rezultatele căreia confirmă micşorarea esenţială şi continuă a valorii lor, determinată conform situaţiei la data întocmirii rapoartelor financiare;

• vînzarea activelor curente după data întocmirii rapoartelor financiare care indică faptul că valoarea realizabilă netă a acestor active la data întocmirii rapoartelor financiare a fost determinată incorect;

• primirea de la compania de asigurări a materialelor privind concretizarea compensării de asigurare, care se afla în proces de negociere la data întocmirii rapoartelor financiare;

• primirea informaţiei privind situaţia financiară şi rezultatele financiare ale activităţii întreprinderii fiice sau întreprinderii asociate, titlurile de valoare ale căreia se cotează la bursa valorilor mobiliare, care confirmă diminuarea esenţială şi continuă a investiţiilor financiare pe termen lung ale întreprinderii;

• depistarea după data întocmirii rapoartelor financiare a unor fraude sau erori esenţiale în evidenţa contabilă sau încălcarea legislaţiei în vigoare care au generat eronarea rapoartelor financiare etc.

Exemplu.Conform datelor contabile în rapoartele financiare întocmite la 31 decembrie 2001 întreprinderea trebuie să reflecte creanţe în sumă de 20000 lei. În luna februarie 2002 întreprinderea a fost informată că un debitor, datoria căruia a constituit la 31 decembrie 2001 5000 lei, este declarat insolvabil (falit). În acest caz întreprinderea trebuie să micşoreze creanţele cu 5000 lei şi să reflecte în rapoartele financiare conform situaţiei din 31 decembrie 2001 pierderi din decontarea creanţelor respective.

Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare

care nu generează modificarea rapoartelor financiare

13. Evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare care confirmă apariţia după data întocmirii rapoartelor financiare a condiţiilor economice în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea se reflectă în nota explicativă la rapoartele financiare şi nu generează modificarea (corectarea) elementelor (posturilor) rapoartelor financiare.

14. Întreprinderea trebuie să actualizeze informaţia prezentată cu privire la condiţiile ce apar ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare, în conformitate cu oricare informaţii noi referitoare la acele condiţii, primite de întreprindere după data întocmirii rapoartelor financiare.

15. Dacă evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare care oferă informaţii despre condiţiile ce apar ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare au o importanţă semnificativă, iar neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor rapoartelor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, atunci în nota explicativă la rapoartele financiare întreprinderea trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente ulterioare:

(a) natura evenimentului; şi

(b) o estimare a efectului lui financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi efectuată.

16. Exemple de evenimente care confirmă apariţia condiţiilor economice în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea după data întocmirii rapoartelor financiare (evenimente care nu conduc la modificarea rapoartelor financiare, dar au o asemenea importanţă încît neprezentarea informaţiei privind acestea ar afecta capacitatea utilizatorilor rapoartelor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte):

• adoptarea hotărîrii privind reorganizarea întreprinderii;

• reconstrucţia întreprinderii sau planificarea efectuării reconstrucţiei;

• adoptarea hotărîrii privind emiterea titlurilor de valoare;

• efectuarea unei tranzacţii de proporţii privind procurarea sau ieşirea mijloacelor fixe şi investiţiilor financiare;

• situaţii excepţionale (accidente, incendii, calamităţi naturale etc.), în urma cărora a fost deteriorată o parte importantă a activelor întreprinderii;

• asocieri de întreprinderi care se efectuează ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare (S.N.C.22 "Asocierea întreprinderilor" prevede publicitatea unor informaţii specifice în astfel de cazuri) sau înstrăinarea unei filiale importante;

• anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi, cedarea de active sau justificarea de datorii aferente unei activităţi în curs de întrerupere sau participarea la acorduri pentru vînzarea de astfel de active sau justificarea unor astfel de datorii (S.N.C.40 "Activităţi în curs de întrerupere");

• acţiunile organelor de stat (naţionalizarea, exproprierea unor active importante (semnificative) etc.);

• tranzacţii importante cu acţiuni comune şi tranzacţii potenţiale cu acţiuni comune, ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare (S.N.C.33 "Rezultatul pe acţiune" încurajează întreprinderile să prezinte o descriere a unor astfel de tranzacţii, altele decît divizarea acţiunilor şi elementele de capitalizare);

• modificarea neprognozată a cursului de schimb valutar survenită ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare;

• diminuarea esenţială a valorii activelor pe termen lung după data întocmirii rapoartelor financiare;

• modificări ale cotelor de impozitare sau ale legislaţiei fiscale privind impozitele aprobate sau declarate ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare care au un efect semnificativ asupra activelor sau datoriilor amînate sau curente privind impozitul pe venit (S.N.C.12 "Contabilitatea impozitului pe venit");

• începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare etc.

17. Un exemplu de eveniment ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare care confirmă apariţia unor condiţii după data întocmirii rapoartelor financiare şi nu generează modificarea (corectarea) elementelor (posturilor) constatate în rapoartele financiare este diminuarea valorii venale a investiţiilor între data întocmirii rapoartelor financiare şi data la care acestea sînt prezentate. Diminuarea valorii venale nu se referă în mod normal la condiţiile în care au fost efectuate investiţiile sau situaţia acestora la data întocmirii rapoartelor financiare, dar reflectă circumstanţele apărute în perioada următoare. De aceea, o întreprindere nu corectează elementele constatate în rapoartele sale financiare pentru investiţii.

Exemplu.În bilanţul contabil întocmit la 31 decembrie 2001 se reflectă efectuarea în luna noiembrie 2001 a unor investiţii de proporţii în acţiunile altei întreprinderi. În luna martie 2002 întreprinderea a primit informaţia că în luna februarie preţul de piaţă al acestor acţiuni s-a micşorat esenţial. În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în nota explicativă la rapoartele financiare informaţia privind valoarea de piaţă reală a acţiunilor la data prezentării rapoartelor financiare.

Dividende

18. Drept eveniment ulterior datei întocmirii rapoartelor financiare se recunoaşte declararea dividendelor conform rezultatelor activităţii societăţii pe acţiuni în perioada de gestiune.

19. Dividendele deţinătorilor de instrumente de capital propriu (aşa cum sînt definite în S.N.C.32 "Instrumente financiare") declarate după data întocmirii rapoartelor financiare nu se recunosc de către întreprinderi ca datorie la data întocmirii rapoartelor financiare.

20. Conform S.N.C.5 "Prezentarea rapoartelor financiare", societăţile pe acţiuni dezvăluie suma dividendelor declarate spre plată după data întocmirii rapoartelor financiare în nota explicativă la rapoartele financiare.

Principiul continuităţii activităţii

21. Informaţia privind activele, datoriile, capitalul, veniturile şi cheltuielile întreprinderii se reflectă în rapoartele financiare ţinînd cont de evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare care confirmă existenţa condiţiilor economice în care întreprinderea îşi desfăşura activitatea la data întocmirii rapoartelor financiare sau care confirmă apariţia condiţiilor economice în care întreprinderea activează după data întocmirii rapoartelor financiare, făcînd astfel imposibilă aplicarea principiului continuităţii activităţii.

22. Dacă evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare indică faptul că principiul continuităţii activităţii nu mai este adecvat, întreprinderea va întocmi rapoartele financiare în baza altor principii şi metode.

23. În rapoartele financiare evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare se reflectă în conformitate cu astfel de principii de bază ale contabilităţii cum ar fi: specializarea exerciţiilor (metoda calculării), importanţa relativă (esenţialitatea) şi prudenţa.

24. Un exemplu de situaţie cînd întreprinderea nu respectă principiul continuităţii este cazul în care conducerea este nevoită să lichideze întreprinderea, să suspende activitatea sau să reducă considerabil volumul producţiei. În acest caz, la întocmirea rapoartelor financiare se vor aplica alte principii şi metode de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare şi evaluare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor activităţii.

Exemplu.În cazul funcţionării normale a întreprinderii mijloacele fixe sînt reflectate în bilanţul contabil la valoarea de bilanţ (valoarea de intrare diminuată cu uzura acumulată), iar în cazul lichidării întreprinderii - la valoarea de piaţă (de lichidare).

25. În conformitate cu S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare", întreprinderea care consideră că va fi lichidată, va reduce esenţial sau îşi va suspenda activitatea într-un viitor previzibil, în nota explicativă la rapoartele financiare va prezenta:

(a) faptul că principiul continuităţii activităţii nu este adecvat; şi

(b) evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare care indică acest fapt.

Prezentarea informaţiei

26. Întreprinderile trebuie să indice data la care rapoartele financiare au fost aprobate spre prezentare, precum şi persoanele abilitate cu aprobarea acestora. Dacă conducătorul întreprinderii sau alte persoane sînt împuternicite să modifice rapoartele financiare după prezentare, întreprinderea trebuie să reflecte acest fapt.

27. Pentru utilizatorii rapoartelor financiare este important să ştie data la care ele au fost prezentate, deoarece acestea nu reflectă evenimentele survenite după această dată.

28. Procesul privind autorizarea (aprobarea) rapoartelor financiare pentru prezentare poate varia în funcţie de structura conducerii, cerinţele legislaţiei şi procedurile urmărite la întocmirea şi finalizarea rapoartelor financiare.

29. Dacă întreprinderii i se cere să prezinte spre aprobare acţionarilor ei rapoartele financiare după ce acestea au fost deja prezentate, atunci data la care rapoartele financiare sînt prezentate se consideră data iniţială a prezentării, şi nu data la care acţionarii le aprobă.

Exemplu.Conducerea întreprinderii a încheiat întocmirea rapoartelor financiare pentru anul de gestiune 2001 pe data de 3 martie 2002 şi le-a prezentat organelor abilitate cu aceste funcţii pe data de 15 martie 2002. Adunarea generală a acţionarilor a aprobat rapoartele financiare pe data de 31 martie 2002. Prin urmare, data prezentării rapoartelor financiare se consideră 15 martie 2002.

30. În unele cazuri conducerii unei întreprinderi i se cere să prezinte rapoartele financiare pentru aprobare unui consiliu de supraveghere. În astfel de circumstanţe rapoartele financiare sînt autorizate pentru prezentare atunci cînd conducerea le autorizează în vederea prezentării la consiliul de supraveghere.

Exemplu.Conducerea întreprinderii a întocmit rapoartele financiare pentru anul de gestiune 2001 şi le-a prezentat consiliului de supraveghere la 15 martie 2002. Consiliul de supraveghere este format din reprezentanţi ai angajaţilor şi persoane cointeresate din afara întreprinderii. Consiliul de supraveghere a aprobat rapoartele financiare pe data de 20 martie 2002. Prin urmare, data prezentării rapoartelor financiare se consideră 15 martie 2002.

31. Evenimentele ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare includ toate evenimentele ce au loc de la data întocmirii rapoartelor financiare şi pînă la data la care rapoartele financiare sînt prezentate, chiar dacă acele evenimente au loc după publicarea unei informaţii privind rezultatele financiare sau a altor informaţii financiare selective.

Data intrării standardului în vigoare

32. Prezentul standard intră în vigoare la 1 ianuarie 2004.