Ordin nr.75 din 21.05.2024 cu privire la aprobarea Metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente şi de contaminanţi rezultaţi în urma prelucrării din produsele alimentare
MINISTERUL AGRICULTURII
ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
O R D I N
cu privire la aprobarea Metodelor de prelevare a probelor şi
de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente şi
de contaminanţi rezultaţi în urma prelucrării
din produsele alimentare
nr. 75 din 21.05.2024
(în vigoare 30.05.2024)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 229-231 art. 414 din 30.05.2024
* * *
În temeiul art.11 din Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor,
ORDON:
1. Se aprobă Metodele de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente şi de contaminanţi rezultaţi în urma prelucrării din produsele alimentare, conform anexei.
2. Prezentul ordin transpune prevederile Regulamentului nr.333/2007 de stabilire a Metodelor de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente şi de contaminanţi rezultaţi în urma prelucrării din produsele alimentare, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2418 al Comisiei din 9 decembrie 2022.
3. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
4. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| VICEPRIM-MINISTRU, | |
| MINISTRUL AGRICULTURII | |
| ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE | Vladimir BOLEA |
| Nr.75. Chişinău, 21 mai 2024. | |
Anexă
la Ordinul nr.75
din 21 mai 2024
METODELE
de prelevare a probelor şi de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente
şi de contaminanţi rezultaţi în urma prelucrării din produsele alimentare
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentele metode (în continuare Metode) stabilesc metode de prelevare şi analiză pentru controlul nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, arsen anorganic, 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD), esteri ai acizilor graşi de 3-MCPD, esteri ai acizilor graşi de glicidil, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) şi perclorat şi pentru controlul nivelurilor de acrilamidă care trebuie efectuate în conformitate cu anexa la prezentele Metode.
2. În sensul prezentelor Metode, noţiunile utilizate au următoarea semnificaţie:
lot – o cantitate identificabilă de produs alimentar, livrată la un anumit moment şi determinată de către o persoană autorizată, avînd caracteristici comune privind originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul, marcajele şi, în cazul peştelui, dimensiunea);
sublot – o anumită parte a unui lot, separată din punct de vedere fizic şi identificabilă din care se prelevă probe;
probă (sau eşantion) elementară – o cantitate de produs prelevată dintr-un singur punct al lotului sau sublotului;
probă (sau eşantion) globală – amestecul tuturor probelor elementare, reprezentativ pentru lotul sau sublotul din care au fost prelevate probele respective;
probă (sau eşantion) de laborator – probă destinată examenului de laborator.
mărime sau greutate comparabilă- diferenţa de mărime sau greutate nu depăşeşte 50 %.
Capitolul II
CERINŢE LA PRELEVAREA PROBELOR
3. Prelevarea de probe se efectuează de către o persoană desemnată de autoritatea competentă din Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA).
4. Se prelevează probe separate din fiecare lot sau sublot care este examinat.
5. În timpul prelevării de probe trebuie să se ia măsuri de precauţie pentru a evita orice schimbări care ar afecta nivelurile de contaminanţi şi ar avea un efect negativ asupra determinării analitice sau ar face probele globale nereprezentative .
6. Probele elementare trebuie să fie prelevate din locuri diferite repartizate în întregul lot sau sublot. Orice abatere de la această procedură se consemnează în proces-verbal de prelevare a probelor.
7. Proba globală se obţine prin amestecarea tuturor probelor elementare.
8. Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi arbitraj (a doua expertiză) se prelevează din proba globală omogenizată, cu excepţia cazului în care acest lucru contravine reglementărilor privind drepturile operatorului cu activitate în industria alimentară.
9. Fiecare probă se introduce într-un recipient curat şi inert, care asigură o protecţie adecvată împotriva contaminării, pierderii substanţelor de analizat prin adsorbţie pe peretele interior al recipientului şi împotriva deteriorărilor în timpul transportării, avînd în vedere luarea măsurilor de precauţie necesare pentru a evita orice schimbare a compoziţiei probei, care ar putea surveni în timpul transportului şi depozitării.
10. În cazul prelevărilor de probe pentru analiza hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), se va evita, dacă este posibil, utilizarea recipientelor de plastic, deoarece acestea pot altera conţinutul de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) al probelor. Pe cât posibil se vor utiliza recipiente de sticlă inerte, care nu conţin hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), iar proba se va proteja împotriva luminii. În cazurile în care acest lucru este practic imposibil, se va evita cel puţin contactul direct al probelor cu plasticul, de exemplu, în cazul probelor solide, acestea se vor înveli în folie de aluminiu înainte de a fi plasate în recipientul de plastic.
11. Fiecare probă prelevată în cadrul controalelor oficiale se sigilează la locul de prelevare, se identifică prin sistemul de management al informaţiilor de laborator "Laboratory Information Management System" (LIMS), se completează şi înregistrează corespunzător proceselor-verbale de prelevare a probelor şi se păstrează astfel încât să se poată identifica fiecare lot sau sublot (se va face referire la numărul lotului, cu precizarea datei şi locului prelevării).
Capitolul III
PLANURILE DE PRELEVARE A PROBELOR
12. Loturile mari se împart în subloturi, cu condiţia ca sublotul să poată fi separat fizic. Pentru produsele comercializate globale (de exemplu cereale) se aplică tabelul 1. Pentru alte produse, se aplică tabelul 2. Având în vedere faptul că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al greutăţii subloturilor, greutatea sublotului poate depăşi greutatea menţionată cu maximum 20 %.
Secţiunea 1.
Numărul de probe elementare
13. Pentru produsele alimentare, altele decât suplimentele alimentare, mirodeniile sau ierburile aromatice uscate, ciupercile uscate, algele uscate sau lichenii uscaţi, proba globală trebuie să fie de cel puţin 1 kg sau 1 litru, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil, de exemplu atunci când proba constă într-un ambalaj sau o unitate.
14. În cazul suplimentelor alimentare, al mirodeniilor sau al ierburilor aromatice uscate, al ciupercilor uscate, algelor uscate sau al lichenilor uscaţi, proba globală trebuie să fie de cel puţin 100 grame sau 100 mililitri.
15. Pentru produsele alimentare, altele decât suplimentele alimentare, numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate din lot sau sublot trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3.
16. În cazul produselor lichide globale, lotul sau sublotul trebuie să fie bine amestecat atât cât este posibil şi astfel încât să nu afecteze calitatea produsului, prin mijloace mecanice sau manuale, imediat înainte de prelevarea probelor. În acest caz, se presupune o repartizare omogenă a contaminanţilor într-un lot sau sublot dat. Prin urmare, numărul de probe elementare dintr-un lot sau sublot pentru a forma proba globală este de trei.
17. În cazul în care lotul sau sublotul constă în ambalaje sau unităţi individuale, în cazul produselor alimentare, altele decât suplimentele alimentare, numărul de ambalaje sau de unităţi (probe elementare) care trebuie prelevate pentru a forma proba globală trebuie să fie în conformitate cu tabelul 4.
18. Probele elementare trebuie să aibă o greutate similară/un volum similar. În cazul produselor alimentare, altele decât suplimentele alimentare, mirodeniile sau ierburile aromatice uscate, ciupercile uscate, algele uscate sau lichenii uscaţi, greutatea/volumul unei probe elementare este de cel puţin 100 grame sau 100 mililitri, rezultând o probă globală de cel puţin 1 kg sau 1 litru.
19. Pentru mirodeniile sau ierburile aromatice uscate, ciupercile uscate, algele uscate sau lichenii uscaţi, greutatea/volumul unei probe elementare este de cel puţin 35 grame sau 35 mililitri, rezultând o probă globală de cel puţin 100 grame sau 100 mililitri.
20. Nivelurile maxime pentru staniu anorganic se aplică la conţinutul fiecărei cutii de conserve, dar din raţiuni practice poate fi folosită o abordare bazată pe probe globale. Dacă rezultatul testului dintr-o probă globală din mai multe cutii de conserve este inferior, dar apropiat de nivelul maxim de staniu anorganic şi dacă se suspectează că unele cutii de conserve ar putea depăşi nivelul maxim, este necesar să se efectueze investigaţii suplimentare.
21. Pentru suplimentele alimentare, numărul minim al probelor elementare şi dimensiunea minimă a acestora trebuie să fie în conformitate cu tabelul 5.
22. În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrisă în prezentul capitol (din cauza formei ambalajului, a deteriorării lotului etc.) sau dacă aplicarea metodei de prelevare menţionate mai sus este practic imposibilă, se aplică o metodă alternativă de prelevare a probelor, cu condiţia ca aceasta să fie suficient de reprezentativă pentru lotul sau sublotul care face obiectul prelevării şi să fie documentată în întregime.
Tabelul 1
Împărţirea loturilor în subloturi
pentru produsele comercializate în transporturi globale
| Greutatea lotului (în tone) | Greutatea sau numărul de subloturi |
| ≥ 1 500 | 500 de tone |
| > 300 şi < 1 500 | 3 subloturi |
| ≥ 100 şi ≤ 300 | 100 de tone |
| < 100 | – |
Tabelul 2
Împărţirea loturilor în subloturi
pentru produsele care nu sunt comercializate în transporturi globale
| Greutatea lotului (în tone) | Greutatea sau numărul de subloturi |
| ≥ 15 | 15-30 de tone |
| < 15 | – |
Tabelul 3
Numărul minim de probe elementare
care trebuie prelevate din lotul sau sublotul de produse
alimentare, altele decât suplimentele alimentare
| Greutatea sau volumul lotului/sublotului (în kg sau litri) | Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate |
| < 50 | 3 |
| ≥ 50 şi ≤ 500 | 5 |
| > 500 | 10 |
Tabelul 4
Numărul de pachete sau de unităţi (probe elementare)
de prelevat pentru a constitui proba globală în cazul în care lotul
sau sublotul este format din pachete sau unităţi individuale
de produse alimentare, altele decât suplimentele alimentare
| Numărul de pachete sau de unităţi din lot/sublot | Numărul de ambalaje sau de unităţi care trebuie prelevate |
| ≤ 25 | cel puţin 1 pachet sau 1 unitate |
| 26-100 | aproximativ 5 %, cel puţin 2 pachete sau unităţi |
| > 100 | aproximativ 5 %, maximum 10 ambalaje sau unităţi |
Tabelul 5
Numărul minim şi dimensiunea
eşantioanelor elementare pentru suplimentele alimentare
| Dimensiunea lotului (număr de ambalaje) | Numărul de ambalaje (probe elementare) care trebuie prelevate pentru eşantion | Dimensiunea probei elementare |
| 1-50 | 1 | Întregul conţinut al ambalajului |
| 51-250 | 2 | Întregul conţinut al ambalajului |
| 251-1 000 | 4 | Din fiecare ambalaj pentru vânzarea cu amănuntul luat pentru prelevarea de probe, jumătate din conţinutul ambalajului |
| > 1 000 | 4 + 1 ambalaje la 1 000 de ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul cu cel mult 25 de ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul | ≤ 10 ambalaje: din fiecare ambalaj pentru vânzarea cu amănuntul, jumătate din conţinutul ambalajului
> 10 ambalaje: se ia o cantitate egală din fiecare ambalaj, pentru a forma o probă echivalentă cu conţinutul a cinci ambalaje |
| Necunoscut (se aplică numai în cazul comerţului electronic) |
1 |
Întregul conţinut al ambalajul |
Secţiunea 2.
Dispoziţii specifice pentru prelevarea de probe din loturi
care conţin peşti întregi cu mărime sau greutate comparabilă.
23. Numărul de probe elementare care trebuie prelevate din lot este stabilit în tabelul 3. Proba globală care reuneşte toate probele elementare trebuie să fie de cel puţin 1 kilogram.
24. Atunci când lotul din care se prelevă probe conţine peşti mici (peşti individuali care cântăresc < 1 kg), aceştia se prelevă întregi ca probe elementare pentru a constitui proba globală.
25. Atunci când proba globală care rezultă cântăreşte mai mult de 3 kilograme, probele elementare pot fi constituite din partea din mijloc a peştelui, cântărind fiecare cel puţin 100 grame, formând proba globală. Pentru omogenizarea probei se utilizează întreaga parte căreia îi este aplicabil nivelul maxim.
26. Partea din mijloc a peştelui este cea unde se află centrul de greutate. Acesta este localizat, în cele mai multe cazuri, la nivelul înotătoarei dorsale (în cazul în care peştele are înotătoare dorsală) sau la mijlocul distanţei dintre branhii şi anus.
27. Atunci când lotul din care se prelevă probe conţine peşti mai mari (fiecare cântărind ≥ 1 kilogram), proba elementară este reprezentată de partea din mijloc a peştelui. Fiecare probă elementară cântăreşte cel puţin 100 grame.
28. În cazul peştilor de mărime intermediară (≥ 1 kilogram şi < 6 kilograme), proba elementară constă într-o bucată prelevată prin secţiuni transversale între coloana vertebrală şi abdomen, din partea din mijloc a peştelui.
29. În cazul peştilor foarte mari (≥ 6 kilograme), proba elementară este prelevată din masa musculară dorso-laterală de pe partea dreaptă (vedere frontală), din partea din mijloc a peştelui. În cazul în care prelevarea unei astfel de bucăţi din partea din mijloc a peştelui ar avea ca rezultat un prejudiciu economic semnificativ, prelevarea a trei probe elementare de cel puţin 350 grame fiecare poate fi considerată ca fiind suficientă, indiferent de dimensiunea lotului, sau, alternativ, trei probe elementare de cel puţin 350 grame, fiecare prelevată în proporţie egală (175 grame) din muşchiul din apropierea cozii şi din muşchiul din apropierea capului fiecărui peşte, pot fi considerate suficiente, indiferent de dimensiunea lotului.
Secţiunea 3.
Dispoziţii specifice privind prelevarea de probe din loturile de
peşte care conţin peşti întregi de mărimi şi/sau greutăţi diferite
30. În ceea ce priveşte constituirea probei, se aplică dispoziţiile de la punctul 23.
Atunci când predomină o clasă/categorie de mărime sau de greutate (aproximativ 80 % sau mai mult din lot), proba se prelevă de la peştii de mărimea sau greutatea predominantă. Această probă se consideră reprezentativă pentru întregul lot.
31. Atunci când nu predomină o anumită clasă/categorie de mărime sau de greutate, trebuie să se asigure faptul că peştii selectaţi în vederea prelevării de probe sunt reprezentativi pentru lot. Instrucţiuni specifice pentru astfel de cazuri sunt puse la dispoziţie în documentul "Procedura Generală prelevarea probelor de produse alimentare", elaborată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.
Secţiunea 4.
Dispoziţii specifice pentru prelevarea de probe de la animale terestre
32. Pentru carnea şi organele comestibile de porcine, bovine, ovine, caprine şi ecvidee se prelevează o probă de 1 kilogram de la cel puţin un animal. Dacă este necesar pentru a obţine o probă de 1 kilogram, se prelevează cantităţi egale de la mai multe animale.
33. Pentru carnea de pasăre, se prelevează probe în cantităţi egale de la cel puţin trei animale pentru a obţine o probă globală de 1 kilogram.
Pentru organele comestibile de pasăre se prelevează probe în cantităţi egale de la cel puţin trei animale pentru a obţine o probă globală de 300 grame.
34. Pentru carnea şi organele comestibile de vânat de crescătorie şi de animale sălbatice terestre, se prelevează o probă de 300 grame de la cel puţin un animal. Dacă este necesar pentru a obţine o probă de 300 grame, se prelevează cantităţi egale de la mai multe animale.
Capitolul IV
PRELEVAREA, PREGĂTIREA ŞI ANALIZAREA PROBELOR
Secţiunea 1.
Prelevarea probelor
35. Prelevarea de probe din produsele alimentare în etapa comerţului cu amănuntul se face, dacă este posibil, în conformitate cu dispoziţiile privind prelevarea de probe stabilite la punctul 15 din prezenta anexă.
36. În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrisă la punctul 15, din cauza unor consecinţe comerciale inacceptabile (de exemplu din cauza formei ambalajului, a deteriorării lotului etc.), sau dacă aplicarea metodei de prelevare menţionată mai sus este practic imposibilă, se poate aplica o metodă de prelevare a probelor alternativă, cu condiţia ca aceasta să fie suficient de reprezentativă pentru lotul sau sublotul care face obiectul prelevării şi să fie documentată în întregime.
Secţiunea 2.
Standarde de calitate ale laboratorului
37. Laboratoarele trebuie să respecte prevederile articolului 12 din Legea nr.50/2013.
38. Laboratoarele participă la programe adecvate de teste interlaboratoare de eficienţă, care respectă "Protocolul internaţional armonizat pentru teste interlaboratoare de eficienţă a laboratoarelor de analize (chimice)" dezvoltat sub auspiciile Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO).
39. Laboratoarele demonstrează că aplică proceduri interne de control al calităţii. Exemple de astfel de proceduri sunt prezentate în "Liniile directoare Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO), privind controlul intern al calităţii în laboratoarele de analize chimice". Acolo unde este posibil, trebuie să se estimeze veridicitatea analizei prin includerea în analiză a materialelor de referinţă certificate adecvate.
Secţiunea 3.
Pregătirea probelor
40. Cerinţa de bază este să se obţină o probă de laborator omogenă şi reprezentativă, fără să se producă o contaminare secundară. Pentru omogenizarea probei se utilizează întreaga parte căreia îi este aplicabil nivelul maxim. Pentru alte produse decât peştii se utilizează întregul material de probă primit de laborator pentru pregătirea probei de laborator. Pentru peşti, întreaga probă primită de laborator se omogenizează. Din proba globală omogenizată se utilizează o parte/o cantitate reprezentativă pentru pregătirea probei de laborator.
41. Conformitatea cu nivelurile maxime stabilite în Hotărârea de Guvern nr.520/2010, se stabileşte pe baza nivelurilor determinate în probele de laborator.
Secţiunea 4.
Proceduri specifice de pregătire a probelor
42. Analistul trebuie să se asigure de faptul că probele nu se vor contamina în timpul pregătirii lor. Acolo unde este posibil, aparatele şi echipamentele care vin în contact cu proba nu trebuie să conţină metalele care urmează să fie determinate şi trebuie să fie confecţionate din materiale inerte, de exemplu materiale plastice precum polipropilena sau politetrafluoretilena (PTFE) etc. Acestea trebuie să fie curăţate cu acid, pentru a reduce la minimum riscul de contaminare. Oţelul inoxidabil de înaltă calitate poate fi folosit pentru lamele de triturare.
43. Există numeroase proceduri specifice de pregătire a probelor care pot fi utilizate în mod satisfăcător pentru produsele examinate. Pentru aspectele care nu sunt cuprinse în mod specific în prezentul regulament, standardul CEN "Produse alimentare. Determinarea elementelor şi a speciilor lor chimice. Consideraţii generale şi cerinţe specifice" a fost considerat satisfăcător, dar pot exista şi alte metode de pregătire a probelor la fel de valide.
44. În cazul staniului anorganic, trebuie luate măsuri în vederea asigurării faptului că tot materialul este dizolvat în soluţie, deoarece pot apărea rapid pierderi, în special datorită hidrolizei din care rezultă hidroxizi de Sn (IV) insolubili.
Secţiunea 5.
Proceduri specifice pentru hidrocarburi policiclice aromatice
45. Laborantul trebuie să se asigure de faptul că probele nu se vor contamina în timpul pregătirii lor. Înainte de utilizare, recipientele se spală cu acetonă sau hexan de înaltă puritate pentru a se minimiza riscul de contaminare. Dacă este posibil, aparatele şi echipamentele care vin în contact cu proba trebuie să fie confecţionate din materiale inerte precum aluminiu, sticlă sau oţel inoxidabil şlefuit. Materialele plastice precum polipropilena se vor evita, deoarece analitul se poate adsorbi pe aceste materiale.
46. Pentru analiza hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) din cacao şi produsele derivate din cacao, determinarea conţinutului de grăsime se efectuează cu ajutorul unei metode acreditate pentru determinarea conţinutului de grăsime din boabele de cacao şi din produsele derivate. Pot fi aplicate proceduri echivalente de determinare a conţinutului de grăsime, dacă se poate demonstra că procedura de determinare a conţinutului de grăsime utilizată furnizează o valoare egală (echivalentă) pentru conţinutul de grăsime.
Secţiunea 6.
Tratarea probei la primirea în laborator
47. Proba globală completă se macină fin (dacă este cazul) şi se amestecă temeinic, folosindu-se un proces ce a fost demonstrat că asigură omogenizarea completă.
48. Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi arbitraj se prelevează din materialul omogenizat, cu excepţia cazului în care acest lucru contravine reglementărilor statelor membre privind prelevarea de probe în ceea ce priveşte drepturile operatorului cu activitate în industria alimentară.
Capitolul V
METODE DE ANALIZĂ
Secţiunea 1.
Definirea metodelor de analiză
49. În sensul prezentei secţiuni se aplică următoarele definiţii:
repetabilitatea (r) – valoarea sub care este de aşteptat ca diferenţa absolută dintre rezultatele obţinute la testele individuale în condiţii de repetabilitate (de exemplu, aceeaşi probă, acelaşi operator, acelaşi aparat, acelaşi laborator şi într-un interval scurt de timp) să se situeze într-un anumit interval de probabilitate (de regulă 95 %) şi prin urmare
r = 2,8 x Sr;
deviaţia standard (SR) – calculată din rezultatele generate în condiţii de repetabilitate;
deviaţia standard relativă (RSDr) – calculată din rezultatele generate în condiţii de repetabilitate
[(Sr/x) × 100];
reproductibilitatea (R) – valoarea sub care este de aşteptat ca diferenţa absolută dintre rezultatele obţinute la testele individuale în condiţii de reproductibilitate (de exemplu, pe material identic obţinut de către operatorii din laboratoare diferite, folosind metoda de testare standardizată) să se situeze într-un anumit interval de probabilitate (de regulă 95 %);
R = 2,8 × SR;
deviaţia standard (SR) – calculată din rezultatele generate în condiţii de reproductibilitate;
deviaţia standard relativă (RSDR) - calculată din rezultatele generate în condiţii de reproductibilitate
[(SR/x) × 100];
limita de detecţie (LOD) – cel mai mic conţinut măsurat, din care se poate deduce prezenţa analitului cu o certitudine statistică rezonabilă. Limita de detecţie este numeric egală cu de trei ori deviaţia standard de la media determinărilor martor (n > 20);
limita de cuantificare (LOQ) – cel mai scăzut conţinut de analit care poate fi analizat cu o certitudine statistică rezonabilă. Dacă atît precizia, cît şi acurateţea sînt constante pentru un interval de concentraţii în jurul limitei de detecţie, limita de cuantificare este numeric egală cu de şase pînă la zece ori deviaţia standard de la media determinărilor martor (n > 20);.
(HORRATr = RSDr) – valoarea observată împărţită la valoarea RSDr estimată prin ecuaţia Horwitz, folosind ipoteza r = 0,66R conform punctului 52;
(HORRATR=RSDR) – valoarea observată, împărţită la valoarea RSDR calculată din ecuaţia Horwitz conform punctului 52;
u – incertitudinea de măsurare standard compusă, obţinută prin utilizarea incertitudinilor de măsurare standard individuale asociate mărimilor introduse într-un model de măsurare;
U – incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care dă un nivel de o încredere de aproximativ 95 % (U = 2u);
Uf – incertitudinea de măsurare standard maximă;
3-MCPD – 3-monoclorpropan-1,2-diol sau 3-clor-1,2-propandiol.
Secţiunea 2.
Cerinţe generale
50. Metodele de analiză utilizate pentru controlul produselor alimentare trebuie să fie conform dispoziţiei din art.13 a Legi nr.50/2013. Metodele de analiză pentru staniul total sunt adecvate pentru controlul nivelurilor de staniu anorganic.
51. Metodele de analiză pentru arsenul total sunt adecvate pentru screening în vederea controlului nivelurilor de arsen anorganic. În cazul în care concentraţia de arsen total este sub nivelul maxim de arsen anorganic, nu mai sunt necesare alte teste, proba fiind considerată conformă cu nivelul maxim de arsen anorganic. În cazul în care concentraţia de arsen total este egală cu sau mai mare decât nivelul maxim de arsen anorganic, se vor efectua teste suplimentare pentru a determina dacă concentraţia de arsen anorganic este mai mare decât nivelul maxim de arsen anorganic.
Secţiunea 3.
Cerinţe specifice
52. În cazul în care nu sunt prevăzute metode specifice pentru determinarea contaminanţilor în produse alimentare la nivelul Uniunii Europene, laboratoarele pot selecta orice metodă validată de analiză pentru matricea respectivă, cu condiţia ca metoda selectată să îndeplinească criteriile specifice de performanţă stabilite în tabelele 5, 6 şi 7.
53. Se recomandă utilizarea metodelor complet validate (cum ar fi metode validate prin studii colaborative pentru matricea respectivă) în cazuri adecvate, dacă acestea sunt disponibile. Pot fi utilizate şi alte metode validate adecvate (de exemplu metode validate intern pentru matricea respectivă), cu condiţia ca acestea să îndeplinească criteriile specifice de performanţă stabilite în tabelele 5, 6 şi 7. Dacă este posibil, validarea metodelor validate intern trebuie să includă un material de referinţă certificat.
Tabelul 5
Criterii de performanţă
pentru metodele de analiză pentru plumb, cadmiu,
mercur, staniu anorganic şi arsen anorganic
| Parametru | Criteriu | |||
| Aplicabilitate | Produsele alimentare precizate din Hotărâre de Guvern nr.520/2010 | |||
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice | |||
| Repetabilitate (DSRr) | HORRATr mai puţin de 2 | |||
| Reproductibilitate (DSRR) | HORRATR mai puţin de 2 | |||
| Recuperare | Se aplică dispoziţiile din punctul 57 | |||
| LD | = trei zecimi din LOQ | |||
| LOQ | Staniu anorganic | ≤ 10 mg/kg | ||
| Plumb | LM ≤ 0,02 mg/kg | 0,02 < LM < 0,1 mg/kg | LM ≥ 0,1 mg/kg | |
| ≤ LM | ≤ două treimi din LM | ≤ o cincime din LM | ||
| Cadmiu, mercur | LM ≤ 0,02 mg/kg | 0,02 < LM < 0,1 mg/kg | LM ≥ 0,1 mg/kg | |
| ≤două cincimi din LM | ≤două cincimi din LM | ≤ o cincime din LM | ||
| Arsen anorganic şi arsen total | LM ≤ 0,03 mg/kg | 0,03 < LM < 0,1 mg/kg | LM ≥ 0,1 mg/kg | |
| ≤ LM | ≤ două treimi din LM | ≤ două treimi din LM | ||
(b) Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD), esteri ai acizilor graşi de 3-MCPD şi esteri ai acizilor graşi de glicidil: Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru 3-MCPD din alimente specificate în Anexa nr.1, Secţ. 5, Cap. III a Hotărârii de Guvern 520/2010.
Tabelul 6a
Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru 3-MCPD.
| Parametru | Criteriu |
| Aplicabilitate | Alimente menţionate în Anexa nr.1, Secţ. 5, Cap. III a Hotărârii de Guvern 520/2010. |
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice |
| Probe martor | Sub LOD |
| Repetabilitate (RSDr) | de 0,66 ori RSDR derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Reproductibilitate (RSDR) | derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Recuperare | 75-110 % |
| Limita de detecţie (LOD) | ≤ 5 μg/kg (raportat la materia uscată) |
| Limita de cuantificare (LOQ) | ≤ 10 μg/kg (raportat la materia uscată) |
Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru 3-MCPD din alimente specificate în Anexa nr.1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.
Tabelul 6b
Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru 3-MCPD
| Parametru | Criteriu |
| Aplicabilitate | Alimente menţionate în Anexa nr.1 din Hotărâre de Guvern nr.520/2010 |
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice |
| Probe martor | Sub LOD |
| Repetabilitate (RSDr) | de 0,66 ori RSDR derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Reproductibilitate (RSDR) | derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Recuperare | 75-110 % |
| Limita de detecţie (LOD) | ≤ 7 μg/kg |
| Limita de cuantificare (LOQ) | ≤ 14 μg/kg |
Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru esterii acizilor graşi de 3-MCPD, exprimaţi ca 3-MCPD din alimente specificate în Anexa nr.1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.
Tabelul 6c
Criterii de performanţă
pentru metodele de analiză pentru esterii acizilor graşi de 3-MCPD, exprimaţi ca 3-MCPD
| Parametru | Criteriu |
| Aplicabilitate | Alimente menţionate în Anexa nr.1 din Hotărârea de Guvern 520/2010. |
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice |
| Repetabilitate (RSDr) | de 0,66 ori RSDR derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Reproductibilitate (RSDR) | derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Recuperare | 70-125 % |
| Limita de detecţie (LOD) | Trei zecimi din LOQ |
| Limita de cuantificare (LOQ)1 pentru alimentele menţionată în punctul 1 | ≤ 100 μg/kg în uleiuri şi grăsimi |
| Limita de cuantificare (LOQ)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conţinut de grăsime ≥ 40 % | ≤ două cincimi din LM |
| Limita de cuantificare (LOQ)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conţinut de grăsime ≥ 40 % | ≤ 15 μg/kg materie grasă |
|
1. - Uleiuri şi grăsimi vegetale, uleiuri de peşte şi uleiuri din alte organisme marine introduse pe piaţă pentru consumatorul final sau în scopul utilizării ca ingredient în alimentele care se încadrează în următoarele categorii, cu excepţia alimentelor şi a uleiurilor de măsline virgine: – uleiuri şi grăsimi din nucă de cocos, porumb, rapiţă, floarea soarelui, soia, sâmburi de palmier şi ulei de măsline (compuse din ulei de măsline rafinat şi ulei de măsline virgin) şi amestecuri de uleiuri şi grăsimi cu uleiuri şi grăsimi numai din această categorie; – alte uleiuri vegetale inclusiv uleiuri din turtă de măsline, uleiuri de peşte şi uleiuri din alte organisme marine şi amestecuri de uleiuri şi grăsimi cu uleiuri şi grăsimi numai din această categorie; – amestecuri de uleiuri şi grăsimi din cele două categorii menţionate anterior. Uleiuri şi grăsimi vegetale, uleiuri de peşte şi uleiuri din alte organisme marine destinate producerii de alimente pentru copii de vârstă mică şi de preparate pe bază de cereale pentru sugari şi copii de vârstă mică; 2.- Preparate pentru sugari, formule de continuare şi alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari şi copii de vârstă mică şi formule pentru copii de vârstă mică (sub formă de praf); Preparate pentru sugari, formule de continuare şi alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari şi copii de vârstă mică şi formule pentru copii de vârstă mică (sub formă lichidă). |
|
Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru esterii acizilor graşi de glicidil, exprimaţi ca glicidol din alimente specificate în Anexa 1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.
Tabelul 6d
Criterii de performanţă
pentru metodele de analiză pentru esterii acizilor graşi de glicidil, exprimaţi ca glicidol
| Parametru | Criteriu |
| Aplicabilitate | Alimente menţionate în Anexa 1 din Hotărârea de Guvern 520/2010. |
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice |
| Repetabilitate (RSDr) | de 0,66 ori RSDR derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Reproductibilitate (RSDR) | derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Recuperare | 70-125 % |
| Limita de detecţie (LOD) | Trei zecimi din LOQ |
| Limita de cuantificare (LOD)1 pentru alimentele menţionată în punctul 1 | ≤ 100 μg/kg în uleiuri şi grăsimi |
| Limita de cuantificare (LOD)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conţinut de grăsime < 65 % şi < 8 % | ≤ două cincimi din LM |
| Limita de cuantificare (LOD)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conţinut de grăsime ≥ 65 % ≥ 8 % | ≤ 31 μg/kg materie grasă |
|
1.- Uleiuri şi grăsimi vegetale, uleiuri de peşte şi uleiuri din alte organisme marine introduse pe piaţă pentru consumatorul final sau în scopul utilizării ca ingredient în alimente, cu excepţia alimentelor pentru bebeluşi preparate pe bază de cereale pentru sugari şi copii de vârstă mică şi a uleiurilor de măsline virgine. Uleiuri şi grăsimi vegetale, uleiuri de peşte şi uleiuri din alte organisme marine destinate producerii de alimente pentru bebeluşi şi de preparate pe bază de cereale pentru sugari şi copii de vârstă mică. 2.- Preparate pentru sugari, formule de continuare şi alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari şi copii de vârstă mică şi formule pentru copii de vârstă mică (sub formă de praf). Preparate pentru sugari, formule de continuare şi alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari şi copii de vârstă mică şi formule pentru copii de vârstă mică (sub formă lichidă). |
|
(c) Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru hidrocarburi policiclice aromatice:
Cele patru hidrocarburi policiclice aromatice pentru care se aplică aceste criterii sunt benzo(a)piren, benz(a)antracen, benzo(b)fluoranten şi crisen.
Tabelul 7
Criterii de performanţă
pentru metodele de analiză pentru hidrocarburi policiclice aromatice
| Parametru | Criteriu |
| Aplicabilitate | Alimente specificate în Hotărâre de Guvern nr.520/2010 |
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice, verificarea detecţiei pozitive |
| Repetabilitate (RSDr) | HORRATr mai mic decât 2 |
| Reproductibilitate (RSDR) | HORRATR mai mic decât 2 |
| Recuperare | 50-120 % |
| LOD | ≤ 0,30 μg/kg pentru fiecare dintre cele patru substanţe |
| LOQ | ≤ 0,90 μg/kg pentru fiecare dintre cele patru substanţe |
(d) Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru acrilamidă:
Tabelul 8
Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru acrilamidă
| Parametru | Criteriu |
| Aplicabilitate | Toate alimentele |
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice |
| Probe martor | Sub limita de detecţie (LOD) |
| Repetabilitate (RSDr) | de 0,66 ori RSDR derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Reproductibilitate (RSDR) | derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Recuperare | 75-110 % |
| Limita de detecţie (LOD) | Trei zecimi din LOQ |
| Limita de cuantificare (LOQ) | Pentru alimentele cu niveluri de referinţă < 125 μg/kg: ≤ două cincimi din nivelul de referinţă, totuşi nu este necesar să fie sub 20 μg/kg
Pentru alimentele cu un nivel de referinţă ≥ 125 μg/kg: ≤ 50 μg/kg |
(e) Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru perclorat:
Tabelul 9
Criterii de performanţă pentru metodele de analiză pentru perclorat
| Parametru | Criteriu |
| Aplicabilitate | Toate alimentele |
| Specificitate | Fără interferenţe spectrale sau cauzate de matrice |
| Repetabilitate (RSDr) | de 0,66 ori RSDR derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Reproductibilitate (RSDR) | derivată din ecuaţia Horwitz (modificată) |
| Recuperare | 70-110 % |
| Limita de detecţie (LOD) | Trei zecimi din LOQ |
| Limita de cuantificare (LOQ) | ≤ două cincimi din LM |
Ecuaţia Horwitz (pentru concentraţii 1,2 × 10–7 ≤ C ≤ 0,138) şi ecuaţia Horwitz modificată (pentru concentraţii C < 1,2 × 10–7) sunt ecuaţii generalizate de precizie independente de analit şi matrice, depinzând numai de concentraţie în majoritatea metodelor de analiză de rutină.
Ecuaţia Horwitz modificată pentru concentraţii C < 1,2 × 10–7:
RSDR = 22 %
unde:
– RSDR este abaterea standard relativă, calculată pe baza rezultatelor obţinute în condiţii de reproductibilitate
[(SR/X) ×100]
– C este raportul de concentraţie (adică 1 = 100 g/100 g, 0,001 = 1 000 mg/kg). Ecuaţia Horwitz modificată se aplică pentru concentraţii C < 1,2 × 10–7.
Ecuaţia Horwitz pentru concentraţii 1,2 × 10–7 ≤ C ≤ 0,138:
RSDR = 2C(–0,15 )
unde:
– RSDR este abaterea standard relativă, calculată pe baza rezultatelor obţinute în condiţii de reproductibilitate
[(SR/X) ×100]
– C este raportul de concentraţie (adică 1 = 100 g/100 g, 0,001 = 1 000 mg/kg). Ecuaţia Horwitz se aplică pentru concentraţii 1,2 × 10–7 ≤ C ≤ 0,138.
Secţiunea 4.
Abordarea "adecvată scopului" ("Fitness-for-purpose")
54. Pentru metodele validate intern, ca o alternativă a evaluării caracterului adecvat pentru controalele oficiale, poate fi utilizată abordarea "adecvată scopului". Metodele adecvate pentru controalele oficiale trebuie să producă rezultate cu o incertitudine de măsurare standard compusă (u) mai mică decât incertitudinea de măsurare standard maximă calculată cu formula de mai jos:
unde:
– Uf este incertitudinea de măsurare standard maximă (μg/kg),
– LOD este limita de detecţie a metodei (μg/kg). LOD trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă stabilite în punctul 52 pentru concentraţia de interes,
– C este concentraţia de interes (μg/kg),
– α este un factor numeric care va fi folosit în funcţie de valoarea lui C. Valorile care vor fi utilizate sunt prevăzute în tabelul 10.
Tabelul 10
Valorile numerice corespunzătoare
constantei α în formula stabilită în prezentul punct,
în funcţie de concentraţia de interes
| C (μg/kg) | α |
| ≤ 50 | 0,2 |
| 51-500 | 0,18 |
| 501-1 000 | 0,15 |
| 1 001 -10 000 | 0,12 |
| > 10 000 | 0,1 |
Capitolul VI
Secţiunea 1.
Raportarea
55. Rezultatele trebuie exprimate în aceleaşi unităţi şi cu acelaşi număr de cifre semnificative ca şi nivelurile maxime stabilite în Hotărâre de Guvern nr.520/2010.
56. Dacă în cadrul metodei analitice se aplică o etapă de extracţie, rezultatul analitic trebuie corectat din punct de vedere al recuperării. În acest caz, trebuie consemnat nivelul de recuperare.
57. În cazul în care în cadrul metodei analitice nu se aplică o etapă de extracţie (de exemplu, în cazul metalelor), rezultatul poate fi consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, dacă se prezintă dovezi, în mod ideal utilizând material de referinţă certificat adecvat, conform cărora este atinsă concentraţia certificată care permite determinarea incertitudinii de măsurare (de exemplu, precizie ridicată a măsurării) şi, în consecinţă, metoda nu este supusă unor erori sistematice. În cazul în care rezultatul este consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, acest lucru trebuie menţionat.
58. Rezultatul analizei trebuie consemnat ca x +/– U, unde x este rezultatul analitic şi U este incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care dă un nivel de încredere de aproximativ 95 % (U = 2u).
Secţiunea 2.
Interpretarea rezultatelor
59. Lotul sau sublotul este acceptat dacă rezultatul analizei probei de laborator nu depăşeşte nivelul maxim respectiv prevăzut în Hotărâre de Guvern nr.520/2010, ţinând seama de incertitudinea de măsurare extinsă şi corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracţie în metoda de analiză folosită.
60. Lotul sau sublotul este respins dacă rezultatul analizei probei de laborator depăşeşte dincolo de orice îndoială nivelul maxim respectiv prevăzut în Hotărâre de Guvern nr.520/2010, ţinând seama de incertitudinea de măsurare extinsă şi corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracţie în metoda de analiză folosită.