Ordin nr.83 din 16.05.2024 cu privire la aprobarea Ghidului de evaluare a calităţii raportului privind evaluarea strategică de mediu

MINISTERUL MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Ghidului de evaluare a calităţii

 raportului privind evaluarea strategică de mediu

nr. 83  din  16.05.2024

 (în vigoare 24.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 223-225 art. 403 din 24.05.2024

* * *

În conformitate cu prevederile pct.9 subpct.11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.145/2021, reieşind din prevederile art.82 alin.(10) din Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.109-118, art.155),

ORDON:

1. Se aprobă Ghidul de evaluare a calităţii raportuluiprivind evaluarea strategică de mediu (se anexează).

2. Direcţia politici de prevenire a poluării va asigura publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială.

3. Controlul asupra executării prezentului Ordin mi-l asum personal.

Aprobat

prin Ordinul ministrului mediului

nr.83/2024

GHID

de evaluare a calităţii raportului privind evaluarea

strategică de mediu

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Ghid este elaborat în baza art.8² alin.(10) al Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.109-118, art.155).

2. Ghidul este destinat Comisiei de experţi (CE) care efectuează analiza calităţii raportului privind evaluarea strategică de mediu, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale (iniţiator) care elaborează documente de politici şi planificare (DPP), autorităţilor competente responsabile de desfăşurarea evaluării strategice de mediu (ESM), precum şi autorităţilor interesate/publicului interesat de procedura de evaluare strategică de mediu.

3. Calitatea evaluării strategice de mediu, rezultă din Legea nr.11/2017, cât şi din obiectivele generale şi principiile bunelor practici internaţionale în domeniul evaluării strategice de mediu.

4. Ghidul este structurat în baza a două seturi de criterii care se referă la:

1) desfăşurarea procedurii de evaluare strategică de mediu şi respectarea implementării prevederilor legale conform Legii nr.11/2017 (Lista de verificare nr.1);

2) evaluarea calităţii raportului privind evaluarea strategică de mediu (Lista de verificare nr.2).

5. Orice procedură ESM poate fi evaluată în baza criteriilor prevăzute la pct.4.

6. Întrucât nu există un indicator de referinţă cantitativ pentru o evaluare strategică "standard", calitatea ESM nu poate fi cuantificată, evaluarea se va desfăşura într-o manieră calitativă. La baza acesteia va sta descrierea modului în care anumite aspecte ale calităţii (reprezentate de criterii de calitate) au fost întrunite în cazul unei ESM concrete.

7. Raportul privind evaluarea strategică de mediu va fi sursa primară de informaţii care să permită evaluarea calităţii ESM, însă unele informaţii relevante pot fi obţinute şi din alte surse (de ex: de la autoritatea competentă responsabilă pentru ESM respectivă, sau de la părţile vizate care participă în procesul ESM).

8. Pentru un răspuns complet şi corect la unele întrebări de evaluare, este important ca evaluatorul calităţii ESM (membrul CE) să fie familiarizat cu modul în care ESM a fost desfăşurată şi să ia în considerare părerea părţilor relevante.

9. Controlul calităţii trebuie să stabilească, cel puţin, dacă ESM a fost efectuată în conformitate cu cadrul normativ şi, prin urmare, să ofere temei pentru alte etape administrative (de ex: emiterea avizului de mediu care să permită adoptarea/aprobarea documentului de politici şi planificare).

10. În termeni practici, controlul calităţii se va desfăşura după cum urmează:

1) Lista de verificare nr.1 (Anexa nr.1) privind procedura ESM va fi utilizată de personalul responsabil al autorităţii competente drept instrument de ghidare la fiecare etapă a evaluării strategice de mediu, pentru a se asigura că toţi paşii procedurali au fost executaţi corect, precum şi la etapa finală, drept componentă a evaluării generale a calităţii ESM.

2) Lista de verificare nr.2 (Anexa nr.2) este utilizată atunci când raportul privind evaluarea strategică de mediu este disponibil (de ex: în faza avansată a procedurii ESM, în conformitate cu art.8 al Legii nr.11/2017). La recepţionarea raportului ESM, membrii Comisiei de experţi, în conformitate cu art.8 al Legii nr.11/2017, vor utiliza ambele liste de control care conţin un set de întrebări de evaluare pentru fiecare aspect legat de calitatea ESM.

11. Compararea raportului ESM cu întrebările de evaluare va ajuta Comisia de experţi în formarea opiniei despre părţile tari şi slabe ale rezultatelor ESM livrate. În baza listelor de verificare va fi elaborată concluzia privind calitatea raportului ESM, argumentată şi detaliată, care va fi remisă autorităţii competente.

Capitolul II

COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI INSTITUŢIONALE

12. Autoritatea competentă responsabilă de evaluarea strategică de mediu, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, este definită în art.2 din Legea nr.11/2017, precum şi în Ghidul cu privire la efectuarea procedurilor privind ESM.

13. Ministerul Mediului este autoritatea competentă pentru desfăşurarea procedurii ESM pentru documentele de politici şi de planificare de nivel naţional, inclusiv de nivel sectorial şi intersectorial, aprobate de Guvern sau Parlament, şi pentru toate ESM în context transfrontalier.

14. Atribuţiile Ministerului Mediului sunt stipulate la art.3² din Legea nr.11/2017.

15. Agenţia de Mediu este autoritatea competentă în domeniul evaluării strategice de mediu pentru documentele de politici la nivel local, aprobate de administraţia publică locală.

16. Atribuţiile Agenţiei de Mediu sunt stipulate la art.3³ din Legea nr.11/2017.

17. Responsabilităţile iniţiatorului sunt prevăzute la art.4 din Legea nr.11/2017.

Capitolul III

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂŢII RAPORTULUI PRIVIND

EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU ŞI APLICAREA ACESTORA

Secţiunea 1

Controlul calităţii desfăşurării procedurii şi respectării

prevederilor legale privind evaluarea strategică de mediu

18. Lista de verificare inclusă în Anexa nr.1 oferă ghidare pentru analiza conformităţii ESM cu cerinţele Legii nr.11/2017.

19. Lista de verificare va fi completată cu răspunsuri "da" sau "nu", precum şi cu propuneri de îmbunătăţire, în ultima coloană a chestionarului.

Secţiunea a 2-a

Controlul calităţii raportului privind evaluarea strategică de mediu

20. În urma evaluării respectării implementării prevederilor legale în baza criteriilor descrise în Lista de verificare nr.1, se va efectua o revizuire minuţioasă a calităţii raportului ESM prin utilizarea setului de criterii prezentate în lista de verificare nr.2 (Anexa nr.2 al prezentului ghid).

21. Compararea versiunii preliminare al raportului privind ESM cu întrebările de evaluare din lista de verificare nr.2, va ajuta Comisia de experţi să-şi formeze o opinie despre punctele tari şi slabe ale rezultatelor ESM livrate şi, de fapt, despre calitatea procesului ESM de bază. Observaţiile rezultate din evaluare vor fi rezumate într-un format uşor de înţeles (modelul chestionarul de evaluare este prezentat în tabelul nr.1).

Tabelul nr.1: Chestionar de evaluare

22. Întrebările de evaluare/revizuire orientative pentru cele 7 criterii analizate sunt abordate în secţiunea "Aprecierea generală" din Tabelul nr.1. Cu toate acestea, poate fi mai uşor de utilizat un format real al listei de verificare, Lista de verificare nr.2, este prezentată în Anexa nr.2 al prezentului Ghid.

Subsecţiunea 1

Determinarea domeniului de aplicare a raportului

privind evaluarea strategică de mediu

23. Evaluarea calităţii la etapa determinării domeniului de aplicare presupune descrierea clară al scopului şi obiectivelor documentului de politici şi planificare. Raţionamentul acestui aspect rezidă în faptul că evaluarea strategică de mediu trebuie să se axeze pe un document de politici şi planificare concret (subiect al evaluării). Scopul şi obiectivele documentului de politici şi planificare oferă orientare pentru identificarea problemelor cheie care eventual pot fi influenţate de documentul de politici şi planificare şi care trebuie să fie abordate de ESM.

24.Problemele principale legate de mediu/dezvoltarea durabilă, care urmează a fi abordate în ESM, trebuie să fie clar definite. Raţionamentul constă în prezenţa unei varietăţi de documente de politici şi planificare care pot avea consecinţe diferite asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii şi dezvoltării durabile (ex: planul în domeniul transporturilor ar putea cauza diferite efecte potenţiale asupra mediului – biodiversitate, fragmentarea habitatelor, zgomot, etc., în comparaţie cu programul în domeniul agriculturii pentru care poluarea apelor şi degradarea solului vor fi mai relevante). La specificarea problemelor cheie, ESM trebuie să reflecte trăsătura caracteristică principală a teritoriului cuprins de documentul de politici şi planificare (starea mediului, problemele sociale existente, etc.), natura şi conţinutul preconizat al documentului de politici şi planificare.

25. Raportul privind determinarea domeniului de aplicare trebuie să descrie şi să explice (în cazul când există astfel de situaţii) motivul pentru care anumite dificultăţi au fost eliminate din ESM. În cazul existenţei unei astfel de situaţii, precum excluderea anumitor probleme din evaluare (spre ex: s-a convenit pe parcursul determinării domeniului de aplicare că problemele legate de zgomot şi calitatea aerului nu sunt relevante pentru planul forestier), atunci argumentările de rigoare trebuie să fie prezente în raport.

26. Principalele probleme de mediu selectate, inclusiv de sănătate sau de dezvoltare durabilă, vor fi justificate prin descrierea obiectivelor relevante prevăzute de documentele oficiale (ex: acte normative, politici naţionale sau regionale aprobate, tratate internaţionale, etc.).

27. Raportul de determinare a domeniului de aplicare va descrie şi va identifica principalele aspecte pentru fiecare problemă cheie de mediu.

28. Cadrul de aplicare al ESM (zona potenţial afectată de DPP) va fi la fel definit. Acesta derivă din hotarele administrative, pentru o politică naţională – care cuprinde teritoriul întregii ţări sau plan de amenajare a teritoriului municipal/local pentru un anumit areal (ex: pentru zonele forestiere).

29. La examinarea conţinutului documentului de politici şi planificare şi al caracteristicilor de mediu ale zonei, la etapa iniţială, ESM va defini teritoriul care urmează a fi abordat. Acest lucru poate fi descris separat pentru fiecare problemă cheie, drept bază pentru descrierea cadrului teritorial general al evaluării. Concluzia privind cadrul de aplicare va indica clar zona de aplicare teritorială a ESM, inclusiv dacă aceasta se aliniază cu hotarele administrative şi cu zona de implementare a documentului de politici şi planificare.

30. Determinarea domeniului de aplicare a raportului privind evaluarea strategică de mediu va identifica şi descrie legătura dintre documentul de politici şi planificare supus ESM şi alte planuri sau proiecte majore existente. Analiza tangenţelor dintre documentul de politici şi planificare evaluat şi alte documente de politici şi planificare trebuie să identifice sinergia, conflictele, inconsecvenţele şi efectul potenţial care trebuie să fie reflectat în ESM.

Subsecţiunea a 2-a

Analiza cadrului de referinţă (situaţia iniţială)

31.Raportul ESM va conţine informaţii ce descriu starea actuală a mediului. La fel, vor fi identificate principalele probleme şi chestiuni de mediu supuse evaluării. Informaţia privind starea actuală a mediului în zona potenţial afectată de documentul de politici şi planificare reprezintă baza de comparaţie cu care vor fi evaluate efectele potenţiale ale documentului de politici şi planificare.

32. Conţinutul raportului ESM va descrie analiza tendinţelor din trecut pentru principalele probleme de mediu. Astfel, în raportul ESM vor fi descrise şi analizate efectele documentului de politici şi planificare (ex: efectele DPP în timp). Analiza tendinţelor din trecut sunt esenţiale în estimarea evoluţiei ulterioare a mediului. Nu există o regulă generală referitoare la analiza temporală din trecut, deoarece aceasta va depinde de parametrii utilizaţi, de apariţia punctelor de cotitură istorică într-o anumită tendinţă, şi de aspectele similare.

33. Dacă este aplicabil, conţinutul raportului ESM va include informaţii privind principalii factori care influenţează tendinţele. La fel, în raportul ESM se vor identifica şi factorii principali care permit estimarea exactă a dezvoltării ulterioare, (ex: în baza schimbărilor anticipate a factorilor (previziuni privind intensitatea viitoare a transportului, dezvoltarea industrială, efectele anticipate ale adoptării de noi reglementări)).

34. Raportul ESM va conţine o analiză al evoluţiei viitoare al principalelor aspecte de mediu în lipsa implementării documentului de politici şi planificare. Informaţia inclusă va evalua posibilele efecte ale implementării DPP asupra dezvoltării/evoluţiei ulterioare. La fel, raportul va conţine descrierea evoluţiei potenţiale a mediului în cazul în care DPP propus nu va fi implementat – aceasta este deseori denumită "afacere ca de obicei (business as usual)" sau "scenariul zero". În baza analizei anterioare (situaţia actuală a mediului, analiza tendinţelor prealabile, identificarea factorilor determinanţi principali), ESM va estima şi descrie dezvoltarea potenţială în viitor pentru principalele aspecte de mediu/de dezvoltare durabilă care au fost identificate la etapa de determinare a domeniului de aplicare a raportului ESM. După care, vor fi identificate efectele potenţiale ale DPP prin intermediul evaluării diferenţelor dintre cele două scenarii alternative (de ex: scenariul "afacere ca de obicei" când DPP propus nu este implementat versus scenariul în care DPP propus este implementat).

35. Tabelul nr.2 conţine întrebări de ghidare care pot fi abordate în cadrul analizei situaţiei actuale (cadrul de referinţă).

Tabelul nr.2: Întrebări de ghidare, care trebuie să fie abordate în cadrul analizei cadrul de referinţă/de bază

36. Elaboratorul va descrie şi va lua în considerare în raportul ESM suprafaţa mai vastă, care poate fi afectată şi nu se va limita doar la limitele teritorial-administrative. Documentele de politici şi planificare au, de obicei, o zonă/suprafaţă clar definită, care poate fi întreaga ţară, un raion sau un municipiu. Totodată, efectele DPP pot depăşi hotarele acestora – spre exemplu, calitatea apei într-un raion poate fi influenţată de dezvoltarea industriei sau agriculturii din alt raion amplasat în amonte. Aceste efecte trebuie de asemenea examinate în ESM şi, prin urmare, analiza de bază/de referinţă nu trebuie să se limiteze la hotarele administrative şi fizice ale DPP.

37. Analiza situaţiei actuale va descrie principalele probleme de mediu şi localizarea acestora, fie că sunt relevante pentru întreaga regiune, or specifice doar pentru un teritoriu limitat. La fel, va fi descris şi modul în care DPP va influenţa problemele de mediu existente/identificate. ESM se va focusa, în primul rând, pe acele aspecte şi probleme asupra cărora DPP poate avea impact şi, astfel, efectele vor fi abordate în mod eficient în procesul ESM.

38. Raportul ESM va descrie eventualele limitări privind disponibilitatea datelor şi a informaţiei. Analiza de bază/referinţă se va baza pe datele şi documentele de monitorizare existente şi disponibile (alte DPP în acelaşi sector sau care cuprind acelaşi teritoriu, anuare în domeniul mediului, evaluări anterioare – atât ESM, cât şi EIM, planuri de acţiuni în domeniul mediului, studii şi cercetări ştiinţifice, etc.). Datele şi informaţiile necesare care lipsesc trebuie să fie solicitate după consultările ESM şi furnizate în măsura posibilităţii de agenţiile de planificare sau de mediu, sau de alţi actori implicaţi. Informaţia de referinţă va fi descrisă fie cantitativ sau calitativ, şi, pentru claritate fiind combinate ambele tipuri de informaţii. În situaţia când există doar informaţii calitative acestea vor fi însoţite de dovezi justificate. Datele şi informaţiile care lipsesc, precum şi incertitudinile existente sunt documentate în mod clar drept unul dintre rezultatele analizei de bază/referinţă.

Subsecţiunea a 3-a

Controlul calităţii evaluării efectelor

39. Evaluarea strategică de mediu va descrie relaţiile dintre DPP propus şi obiectivele de mediu (de ex: sinergia şi posibilele conflicte).

40. Raportul ESM va conţine o descriere, analiză, precum şi o comparaţie al tuturor alternativelor DPP propuse, în cazul când DPP sugerează diferite tipuri de alternative (scenarii de dezvoltare şi măsuri alternative precum şi diferite locaţii pentru o acţiune de dezvoltare concretă). ESM se va focusa în special doar pe alternativa optimă din punct de vedere a mediului/dezvoltării durabile care poate fi recomandată pentru implementare. În cazul când nici o alternativă sugerată de DPP nu poate fi recomandată în ESM pentru a fi elaborată în continuare sau aprobată, atunci raportul va conţine alternative noi recomandate şi propuse.

41. Raportul privind evaluarea strategică de mediu identifică, descrie şi evaluează potenţialele efecte semnificative asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei, care pot apărea în timpul implementării documentelor de politici şi planificare. Evaluarea trebuie să descrie modificări ale tendinţelor de bază (descrise în analiza de bază/de referinţă), posibilele schimbări ale dezvoltării ulterioare, amploarea şi scara lor geografică, perioada în care se vor produce, dacă sunt permanente sau temporare, pozitive sau negative, probabile sau improbabile, frecvente sau rare, şi dacă acestea sunt efecte directe, indirecte, secundare, cumulative şi/sau sinergice. Totodată vor fi propuse măsuri de prevenire, minimizare, atenuare sau compensatorii.

Figura nr.1 Efectele semnificative generate de implementarea DPP

42. În procesul de elaborare a Raportului ESM vor fi examinate atât efectele pe termen scurt (de ex: pe parcursul dezvoltării proiectelor preconizate), cât şi cele pe termen lung. Dacă va fi identificat un domeniu specific, sau un grup vulnerabil concret al populaţiei unde este probabil să se reflecte efectele, acest lucru va fi indicat expres. ESM se va concentra nu numai asupra efectelor directe, ci şi asupra oricăror efecte secundare semnificative rezultate din implementarea documentelor de politici şi planificare. Efectele secundare pot fi definite drept "schimbări indirecte sau induse asupra mediului, populaţiei, creşterii economice şi utilizarea terenurilor, precum şi alte efecte asupra mediului care rezultă din impactul direct al DPP" (de ex: creşterea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic, urmare a implementării planului poate afecta calitatea apei prin depunerile atmosferice, inclusiv ecosistemele acvatice). În comparaţie cu evaluarea impactului asupra mediului, ESM are un potenţial mai mare pentru abordarea efectelor cumulative (de ex: impactul rezultat din modificări graduale cauzate de alte acţiuni din trecut, prezent sau cele prognozate/previzibile). Efectele cumulative pot rezulta din acţiuni minore din punct de vedere individual, dar semnificative din punct de vedere colectiv, care au loc o perioadă de timp. De obicei, dacă DPP propus preconizează dezvoltarea unui număr de proiecte (de ex: drumuri, zone industriale, parcuri eoliene) este necesară evaluarea potenţialului efect cumulativ.

La descrierea efectelor urmare a implementării DPP vor fi luate în calcul şi efectele pozitive. Evaluarea acestora asigură o bază pentru propuneri de măsuri de consolidare a efectelor pozitive ale documentelor de politici şi planificare asupra mediului/dezvoltării durabile.

Atunci când impactul va fi identificat, ESM va trebui să descrie în detalii caracterul acestuia, de ex: natura, importanţa, probabilitatea, domeniul de aplicare şi amploarea, frecvenţa şi durata, reversibilitatea acestuia.

43. Evaluarea strategică de mediu va aborda impactul potenţial al documentelor de politici şi planificare asupra tuturor factorilor de mediu/dezvoltare durabilă identificate la etapa de stabilire a domeniului de aplicare. Lista de probleme diferă de la caz la caz, cu toate acestea, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte:

1) Componentele de mediu, precum clima, aerul, apa, biodiversitatea, ecosistemele şi peisajul, sol, floră, faună ş.a.;

2) Chestiunile legate de populaţie (de ex: sănătatea publică, bunuri materiale, patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic, nivelul de trai al comunităţilor locale);

3) Preocupările mai vaste ale dezvoltării durabile (de ex: eficienţa energetică, utilizarea resurselor regenerabile şi neregenerabile, adaptarea la schimbările climatice, cererea de transport, accesibilitatea şi mobilitatea).

Dacă impactul asupra unei/unor probleme anumite nu a fost evaluat (spre exemplu, din cauza că sunt irelevante şi neimportante), ESM trebuie să explice clar de ce s-a decis astfel şi să justifice decizia prin date şi informaţii relevante.

44. Chiar dacă este denumită "strategică", ESM va cuantifica efectele, dacă caracterul DPP permite acest lucru. Deseori, ar putea fi cazul planurilor de amenajare a teritoriului la nivel local, care oferă informaţii suficient şi concrete (cu privire la locaţie sau dimensiune) pentru cuantificarea potenţialelor efecte, pe când, evaluarea DPP mai generale (spre ex. politicile naţionale) trebuie să rămână de obicei mai mult calitative. Cu toate acestea, calitativ nu înseamnă "ghicit". Previziunile trebuie să fie susţinute de dovezi, cum ar fi: referinţe la orice cercetare, discuţii sau consultare care a ajutat echipa ESM să ajungă la aceste concluzii.

45. Evaluarea efectelor probabile, precum şi toate sugestiile făcute în ESM trebuie să fie justificate prin date şi informaţii adecvate, însoţite de exemple, referinţe, ilustrate prin grafice (hărţi, grafice), etc., care trebuie descrise în raportul ESM.

46. Metodele, abordările, tehnicile şi instrumentele utilizate la evaluarea efectelor sunt explicate clar pentru a permite consultarea şi verificarea transparentă

a concluziilor din ESM de către toate părţile vizate.

47. În multe cazuri, evaluarea (precum şi alte analize din cadrul ESM) include informaţii şi date incerte legate de starea mediului din motivul lipsei acestora, precum şi informaţii insuficiente privind propunerile şi măsurile de dezvoltare propuse în DPP, etc. Echipa ESM trebuie să descrie clar incertitudinile existente şi să justifice ipotezele care au fost examinate la evaluarea posibilelor efecte (ex. prin estimarea celui mai bun/celui mai slab scenariu, prin exemple de impact din activităţi similare în alte domenii/ţări, referinţe la literatură, etc.).

Subsecţiunea a 4-a

Măsurile de atenuare

48. În baza evaluării potenţialelor efecte, ESM va propune măsuri de prevenire, atenuare sau compensare al acestora. Pentru fiecare efect negativ semnificativ, ESM va conţine o propunere de atenuare adecvată. Forma şi caracterul măsurilor propuse în ESM depind de tipul efectelor identificate, de natura şi caracterul DPP evaluat. Măsurile atenuante pot fi:

1) Modificarea obiectivelor şi priorităţilor pentru a integra problemele de mediu şi sănătate relevante în DPP, pentru a schimba accentul DPP mai mult spre dezvoltarea durabilă (de ex: ESM poate propune obiectivul de susţinere a transportului public, dacă planul abordează doar infrastructura de transport).

2) Modificarea măsurii concrete şi acţiunilor de dezvoltare, propuse de DPP pentru a minimiza sau evita efectul negativ concret – aceasta poate include: metode de dezvoltare alternative, schimbarea locaţiilor (ex: o locaţie nouă sau reducerea suprafeţei), scara şi succesiunea/calendarul evoluţiilor propuse (ex: ESM poate propune redirecţionarea autostrăzii).

3) Modificarea schemei de implementare: ESM poate defini limitele pentru implementarea activităţilor planificate specifice (ex: "zone interzise"), criteriile pentru selectarea activităţilor planificate, şi/sau poate oferi ghidare privind domeniul de aplicare al raportului ESM pentru activităţile specifice.

4) Înaintarea propunerilor de compensare (de ex: plantarea pădurilor noi, acordarea compensaţiilor financiare persoanelor care vor trebui să fie relocate, etc.)

5) Modificarea cadrului de reglementare, legal şi/sau instituţional

6) Modificarea altor DPP relevante, dacă impactul nu poate fi atenuat prin intermediul planului sau programului evaluat.

7) Stipularea condiţiilor pentru procedura probabilă de monitorizare ulterioară (ex: chestiunile ce urmează a fi abordate în ESM pentru propunerile de dezvoltare specifice înaintate de DPP evaluat, priorităţile principale pentru planul de gestionare a mediului, ghidare în proiectare pentru proiecte specifice, etc).

49. Măsurile de atenuare sunt în mod clar interconectate de efectele negative identificate, respectiv efectele negative ale DPP vor fi atenuate de o anumită măsură. În ESM se va prezenta clar modul în care riscurile individuale şi efectele negative potenţiale asupra mediului trebuie să fie abordate pentru a demonstra că niciun efect negativ semnificativ nu va fi lăsat neatenuat. Aceasta va asigura, de asemenea, o discuţie transparentă a eficacităţii atenuării propuse pe parcursul consultărilor cu părţile implicate. Dacă din unele motive nu va exista nici o atenuare fezabilă disponibilă pentru unele efecte negative potenţiale, acest lucru trebuie să fie recunoscut în mod explicit şi prezentat în concluziile principale ale ESM.

50. Echipa ESM consultă măsurile de atenuare propuse, cu iniţiatorul, precum şi cu alte părţi vizate relevante (de ex: cu autorităţile în domeniul mediului) pentru a ajunge la un acord privind implementarea acestora. În baza concluziilor formate în urma consultărilor, se vor stabili autorităţile responsabile de implementarea măsurilor de atenuare propuse în raportul privind ESM sau în documentul de politici şi planificare.

Subsecţiunea a 5-a

Monitorizarea

51. Evaluarea strategică de mediu va propune monitorizarea efectelor documentului de politici şi planificare asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor legate de sănătate şi de dezvoltare durabilă pe parcursul etapei de implementare a DPP. Indicatorii şi criteriile care urmează a fi stabiliţi pentru monitorizare trebuie să reflecte principalele probleme abordate în ESM. Dacă evaluarea conclude, spre exemplu, că calitatea aerului ar putea fi afectată semnificativ de implementarea DPP, trebuie să fie propus(şi) indicatorul(ii) relevant(ţi). La propunerea unui sistem de monitorizare pentru un DPP concret, autorităţile în domeniul mediului trebuie să se bazeze în mod ideal pe indicatorii şi sistemele deja existente, să introducă indicatori şi criterii noi doar în cazuri excepţionale.

52. Monitorizarea efectelor asupra mediului (şi efectelor asupra altor chestiuni de dezvoltare durabilă) pe parcursul implementării DPP este o responsabilitate a iniţiatorului. ESM trebuie să propună ce măsuri necesită a fi aplicate dacă apar efecte negative (o listă a măsurilor ar putea include, de exemplu, iniţierea modificării DPP, modificarea condiţiilor pentru implementarea proiectelor concrete, consultări cu autorităţile din domeniul mediului, etc.).

Subsecţiunea a 6-a

Raportul privind evaluarea strategică de mediu

53. La elaborarea raportului privind evaluarea strategică de mediu se va utiliza un limbaj simplu şi clar, prin evitarea sau explicarea terminilor tehnici. Raportul privind ESM rezumă toate rezultatele, constatările şi concluziile şi serveşte pentru prezentarea acestora tuturor părţilor relevante. Un raport "accesibil cititorului" contribuie la asigurarea comunicării eficiente cu factorii vizaţi şi sporeşte şansele de examinare a propunerilor şi concluziilor de către planificatori şi factorii de decizie ESM.

54. Informaţiile, concluziile şi recomandările vor fi prezentate într-o formă uşor de citit şi de înţeles. Mesajele principale ce urmează a fi examinate de către părţile vizate trebuie să fie clare şi evidente. Orice material tehnic extensiv sau alte materiale de susţinere pot fi ataşate sub formă de anexă.

55. Se recomandă utilizarea mijloacelor grafice (hărţile, diagramele, etc.) care pot justifica de asemenea analiza de bază/referinţă, evaluarea şi concluziile făcute.

56. Descrierea abordării generale a ESM, inclusiv a etapelor procedurale şi legăturilor cu procesul de planificare oferă informaţii generale esenţiale pentru o înţelegere deplină a rezultatelor şi concluziilor prezentate în ESM şi rezumate în raportul privind ESM.

57. În baza analizelor şi evaluărilor, raportul privind ESM oferă concluzii şi recomandări care urmează a fi luate în considerare la finalizarea DPP şi/sau în procesul decizional referitor la DPP (la aprobare). Aceste concluzii şi recomandări trebuie să fie formulate clar: să descrie explicit (i) ce se propune (anumite modificări la DPP, condiţii suplimentare pentru implementarea DPP care urmează a fi adoptate de factorii de decizie, etc.), (ii) de ce se propune (ex: pentru a minimiza anumite efecte negative), (iii) ce acţiuni sunt necesare (ex: modificarea măsurii XY din DPP, adoptarea condiţiilor pentru implementarea măsurii XZ din DPP), (iv) şi cine/ce instituţii ar trebui să întreprindă aceste acţiuni (echipa de planificare, factorii de decizie, etc.).

58. Contribuţiile furnizate de ESM vor fi luate în considerare la elaborarea documentului de politici şi planificare şi astfel vor fi integrate în DPP pe măsură ce sunt prezentate în procedura de luare a deciziilor. Anumite recomandări şi propuneri pot fi neacceptate sau integrate doar parţial de către planificatori (de ex: propunerile ESM puteau fi în afara posibilităţilor financiare, etc.). Prin urmare, raportul privind ESM ar trebui să rezume toate recomandările şi propunerile pe marginea DPP formulate pe parcursul procesului ESM şi să indice care dintre acestea au fost integrate (şi de ce) şi care au fost respinse (şi de ce).

59. Factorii de decizie (în calitate de "beneficiari" finali ai ESM), precum şi toate celelalte părţi relevante, vor fi informaţi despre activităţile de consultare organizate în cadrul procesului ESM. Sinteza privind consultarea publică trebuie să rezume comentariile şi propunerile recepţionate şi să indice care dintre acestea au fost integrate (conform prevederilor art.8³ din Legea nr.11/2017) în raportul privind ESM şi/sau în DPP evaluat, şi care au fost respinse (şi de ce). Această prezentare generală serveşte drept sursă de verificare a faptului că ESM a tratat comentariile şi propunerile înaintate de părţile vizate.

60. Toate constatările şi concluziile din raportul privind ESM vor fi justificate, în caz contrar, acestea pot fi puse la îndoială de factorii de decizie şi de toate celelalte părţi vizate. Vor fi incluse referinţe la toate publicaţiile folosite şi se va indica orice informaţie preluată din alte surse.

61. Echipa ESM se poate confrunta deseori cu disponibilitatea limitată a datelor, cu incertitudini în prognozările viitoare şi factorii externi, cu reticenţa planificatorilor de a comunica, termen scurt pentru furnizarea de date la DPP, etc. Este important să fie descrise clar toate problemele acestea în raportul privind ESM, astfel contribuind la înţelegerea corectă şi acceptarea concluziilor şi recomandărilor ESM de către factorii de decizie şi alte părţi vizate.

Subsecţiunea a 7-a

Consultarea şi participarea publicului la

evaluarea strategică de mediu

62. Pentru a asigura participarea publicului în procesul de consultare este necesar de a determina părţile relevante, astfel încât nici un grup ţintă să nu fie omis. Identificarea timpurie a principalelor grupuri ţintă, inclusiv a părţilor vizate ale unei ţări afectate, în cazul în care DPP constituie subiect al procedurii de evaluare în context transfrontalier, ajută la evitarea unei astfel de situaţie.

63. Planificarea corespunzătoare a consultărilor cu părţile vizate şi a participării acestora în procesul ESM este importantă pentru a asigura implicarea eficientă a publicului. În procesul de ghidare a iniţiatorului privind modul de consultare a publicului este recomandat elaborarea unui plan de consultare. Acest lucru va fi util pentru echipa ESM, deoarece identificarea părţilor interesate care urmează a fi implicate, determinarea etapelor procesului ESM şi rezumarea rezultatelor anticipate ale consultărilor constituie baza pentru selectarea instrumentelor şi mijloacelor de consultare şi comunicare corespunzătoare.

64. Consultările comune, adică organizate în paralel, cele dedicate DPP şi ESM aduc beneficii reciproce atât pentru ESM, cât şi pentru pregătirea DPP – (i) acestea economisesc timpul, resursele financiare şi umane (experţi), (ii) părţile vizate dispun de informaţii despre DPP care sunt esenţiale pentru a înţelege toate analizele, evaluarea, concluziile şi recomandările prezentate în ESM, şi (iii) echipele ESM şi de planificare pot reacţiona imediat la propunerile înaintate de părţile vizate şi discuta cum acestea pot fi integrate în evaluare şi/sau în DPP, astfel fiind eficientizat procesul de consultare.

65. Lista problemelor identificate la etapa de definire a domeniului de aplicare ghidează accentul întregii ESM; prin urmare, este esenţial de discutat domeniul de aplicare propus cu echipa de planificare, precum şi cu alte părţi relevante (inclusiv cu autorităţile din domeniul mediului şi sănătăţii). În caz contrar, alte probleme cheie ar putea apărea mai târziu în procesul ESM, ceea ce ar complica şi tergiversa progresul evaluării. Toate contribuţiile din consultări vor ajuta la evidenţierea ESM asupra aspectelor importante pentru diferite părţi vizate şi, în acelaşi timp, vor fi acceptate de echipa de planificare.

66. Raportul ESM şi proiectul DPP trebuie să fie un subiect al consultării părţilor interesate. Acestea trebuie să aibă oportunitatea de a participa la consultări înainte ca toate opţiunile să fie pasibile implementării.

67. Chestionarul de evaluare completat (tabelul nr.1), poate furniza o evidenţă transparentă pentru pregătirea concluziei de către CE privind calitatea ESM şi o justificare pentru formularea comentariilor şi feedback-ului pentru echipa ESM şi autoritatea competentă.