Ordin nr.93 din 02.04.2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind siguranţa instituţiilor penitenciare
MINISTERUL JUSTIŢIEI
O R D I N
cu privire la aprobarea Regulamentului privind
siguranţa instituţiilor penitenciare
nr. 93 din 02.04.2025
(în vigoare 01.07.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.175-178 art. 230 din 11.04.2025
* * *
În temeiul art.2231 alin.(2) din Codul de executare nr.443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214-220, art.704) şi al pct.9 sbp. 11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.698/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.335-339, art.824),
ORDON:
1. Se aprobă Regulamentul privind siguranţa instituţiilor penitenciare (se anexează).
2. Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţiile subordonate, până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor ajusta actele sale normative referitoare la paza, escortarea şi supravegherea persoanelor deţinute în conformitate cu prevederile prezentului ordin.
3. Normele care implică costuri suplimentare din bugetul de stat se vor aplica în măsura alocării mijloacelor financiare necesare în acest scop.
4. Controlul executării prezentului ordin se pune în sarcina directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
5. Se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr.106/2003 cu privire la aprobarea Regulamentului serviciului de luptă al Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei.
6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la 1 iulie 2025.
| MINISTRU | Veronica MIHAILOV-MORARU |
| Nr.93. Chişinău, 2 aprilie 2025. | |
Aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
REGULAMENT
PRIVIND SIGURANŢA INSTITUŢIILOR PENITENCIARE
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul privind siguranţa instituţiilor penitenciare (în continuare – Regulament) stabileşte regulile generale, modul de organizare, executare şi de control al activităţilor de pază, escortare şi supraveghere a persoanelor deţinute în cadrul sistemului administraţiei penitenciare.
2. Siguranţa instituţiilor penitenciare se înfăptuieşte printr-un ansamblu de măsuri şi proceduri de lucru adaptate specificului fiecărei instituţii penitenciare, ce vizează atât componenta statică alcătuită din infrastructură, dotări, amenajări, cât şi componenta dinamică care implică sistemele de supraveghere şi comunicare, personalul penitenciar, ce au scopul de a proteja viaţa, integritatea corporală şi sănătatea persoanelor deţinute, a personalului penitenciar şi a altor persoane, precum şi bunurile aflate în incinta acestora, prin menţinerea ordinii şi a disciplinei, prevenirea comiterii infracţiunilor, a incidentelor, a evadărilor şi a introducerii de bunuri şi substanţe interzise.
3. În sensul prezentului Regulament noţiunile utilizate vor avea următoarea semnificaţie:
audit de securitate - inspecţie complexă, precum şi o evaluare a tuturor procedurilor, standardelor, măsurilor şi practicilor realizate în activitatea de pază, escortare şi supraveghere;
corp de pază - totalitatea încăperilor şi spaţiilor aferente de cazare sau aflare a personalului desemnat pentru paza instituţiilor penitenciare;
dispozitiv de pază - totalitatea posturilor permanente şi temporare, fixe şi mobile, instituite în scopul asigurării siguranţei instituţiei penitenciare;
ecluză - spaţiul postului de acces şi control, prevăzut cu două uşi ori două porţi care atunci când se deschide una dintre ele, cealaltă rămâne închisă, destinat accesului şi controlului persoanelor sau mijloacelor de transport;
escortă - activitatea mobilă de pază şi supraveghere a persoanelor deţinute, pe timpul deplasării acestora în afara instituţiei penitenciare şi la destinaţie, realizată de personal înarmat, în număr de cel puţin 2 unităţi;
grup de intervenţie - formaţiune constituită din personal penitenciar specializat capabil să intervină, în limitele competenţei şi legii, în cazul unor incidente;
grup operativ - formaţiune constituită din personal penitenciar, altul decât cel desemnat pentru activitatea de pază, escortare şi supraveghere, capabil să intervină, în limitele competenţei, pentru soluţionarea unor situaţii care afectează activitatea instituţiei penitenciare sau să acorde suportul necesar în procesul desfăşurării activităţilor de pază, escortare şi supraveghere;
însoţire - activitatea mobilă de supraveghere a persoanelor deţinute, pe timpul deplasării acestora în interiorul instituţiei penitenciare, realizată de cel puţin 1 agent neînarmat;
legătură de foc - situaţia în care distanţa dintre două posturi consecutive sunt amplasate astfel încât fiecare post poate angaja, cu armamentul din dotare, ţintele aflate în zona de responsabilitate a celuilalt post, distanţa dintre posturi fiind mai mică decât distanţa maximă de tragere eficace a armamentului din dotarea postului;
legătură de vedere - situaţia în care două posturi fixe, consecutive, sunt amplasate astfel încât personalul din fiecare post poate observa direct, fără obstacole, zona de responsabilitate a celuilalt post;
linie convenţională - perimetru de asigurare a securităţii deţinutului pe durata escortării în afara perimetrului instituţiei penitenciare, stabilit prin planul de pază sau escortare şi are rolul de a asigura paza şi supravegherea deţinutului. Depăşirea neautorizată a acesteia de către orice persoană, inclusiv deţinuţii, este strict interzisă şi constituie temeiul somării, folosirii şi/sau aplicării de către personalul penitenciar a forţei fizice, mijloacelor speciale şi armamentului din dotare conform prevederilor legale;
linie de pază - hotarul perimetrului instituţiei penitenciare stabilit prin planul de pază, ce delimitează zona păzită a cărei depăşire neautorizată este interzisă şi este controlată de personalul penitenciar. Depăşirea neautorizată a acesteia de către orice persoană, inclusiv deţinuţii, este strict interzisă şi constituie temeiul somării, folosirii şi/sau aplicării de către personalul penitenciar a forţei fizice, mijloacelor speciale şi armamentului din dotare conform prevederilor legale;
mijloace mecanico-fizice de protecţie - încuietori speciale, gratiile metalice, porţile metalice şi împrejmuirile completate cu supraînălţări din rulouri cu sârmă cu lamele etc.;
negociator - persoana special desemnată şi instruită, care, în situaţii de incidente, are rolul de a stabili şi menţine un canal de comunicare cu persoanele deţinute implicate, de a identifica revendicările acestora şi de a facilita soluţionarea paşnică a incidentelor;
patrulă - echipă mobilă de personal penitenciar, formată din cel puţin două persoane, care, conform planului de pază, execută misiuni de pază în interiorul sau exteriorul instituţiei penitenciare, pe un traseu prestabilit, în timpul nopţii în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, ploaie, ninsoare) sau în alte situaţii care necesită întărirea dispozitivului de pază;
pază - totalitatea măsurilor şi acţiunilor desfăşurate de personalul penitenciar prin utilizarea armamentului din dotare, a mijloacelor mecanico-fizice de protecţie şi a sistemelor electronice, având ca scop asigurarea securităţii, ordinii şi disciplinei în instituţiile penitenciare, precum şi prevenirea evadărilor, accesului neautorizat a persoanelor şi bunurilor în perimetrul instituţiilor penitenciare, introducerii bunurilor sau substanţelor interzise, precum şi a altor incidente;
percheziţie - acţiunea prin care se realizează un control asupra persoanelor deţinute, bunurilor, spaţiilor de detenţie şi altor spaţii de pe teritoriul instituţiilor penitenciare, în scopul descoperirii şi ridicării bunurilor şi substanţelor interzise, precum şi prevenirii unor situaţii de risc pentru siguranţa acestor instituţii;
perimetrul instituţiei penitenciare - conturul exterior al teritoriului păzit al instituţiei penitenciare, în care accesul persoanelor este restricţionat, iar pătrunderea neautorizată în acest teritoriu constituie temeiul somării, folosirii şi/sau aplicării de către personalul penitenciar a forţei fizice, mijloacelor speciale şi armamentului din dotare conform prevederilor legale;
post - locul ori porţiunea de teren în care personalul penitenciar desemnat în acest scop execută activitatea de pază sau supraveghere, conform atribuţiilor generale şi specifice. Postul de pază poate fi fix ori mobil, permanent sau temporar;
post fix - postul în care activitatea de pază sau supraveghere se realizează prin observare şi ascultare, fără deplasare mai mult de 5 metri;
post mobil - postul în care activitatea de pază sau supraveghere se realizează prin observare, ascultare şi deplasare mai mare de 5 metri;
post permanent - postul în care activitatea de supraveghere sau pază se realizează neîntrerupt;
post temporar - postul în care activitatea de pază sau supraveghere se realizează numai în anumite intervale de timp;
punct de lucru - locul unde persoanele deţinute, permanent sau temporar, desfăşoară activităţi de muncă sau instruire la locul de muncă, în conformitate cu regulile şi condiţiile prevăzute de Codul de executare nr.443/2004;
rezervă - totalitatea agenţilor, aflaţi în corpul de pază, care asigură alternanţa şi/sau acoperirea posturilor dispozitivului de pază şi/sau care acţionează conform altor dispoziţii ale şefului de post sau ajutorului acestuia;
rondul - o activitate mobilă de supraveghere prin deplasarea dintr-un spaţiu din interiorul instituţiei penitenciare în altul;
sisteme electronice - sistemele tehnice de semnalizare şi alarmare, de control acces şi de monitorizare video;
schimb sau grup de pază, escortă sau supraveghere - o formaţiune constituită din personal penitenciar desemnat pentru realizarea activităţilor specifice pe o perioadă determinată;
supraveghere - acţiunile de control realizate prin intermediul personalului neînarmat sau dispozitivelor ori sistemelor electronice a activităţilor desfăşurate de către persoanele deţinute şi a comportamentului acestor persoane, în interiorul ori în afara instituţiei penitenciare.
Capitolul II
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE PAZĂ, ESCORTARE ŞI SUPRAVEGHERE
4. Organizarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere se realizează de către şeful subdiviziunii responsabile de activitatea specifică sau alt ofiţer desemnat, în baza planificării zilnice.
5. Organizarea şi realizarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere, în funcţie de activitate, se realizează în conformitate cu prevederile Planurilor de pază, escortare şi supraveghere.
6. Planurile de pază, escortare şi supraveghere se întocmeşte de către instituţia penitenciară, de comun cu specialişti din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprind informaţii referitoare la:
1) particularităţile locului în care este desfăşurată activitatea;
2) numărul posturilor şi amplasarea acestora (dispozitivul de pază);
3) numărul personalului implicat, atribuţiile specifice şi dotările acestuia;
4) amenajările şi dotările tehnice;
5) linia de pază;
6) schiţe.
7. Pentru asigurarea pazei, escortării şi supravegherii persoanelor deţinute, se organizează schimburi sau grupuri de pază, escortare şi supraveghere.
8. Numărul de personal necesar, programul de lucru şi activităţile specifice ce urmează a fi realizate se aprobă prin ordinul directorului instituţiei penitenciare.
9. În cazul intervenirii unor situaţii imprevizibile, pentru asigurarea continuităţii activităţilor planificate, şeful subdiviziunii responsabile de activitatea specifică, în baza raportului aprobat de conducerea instituţiei, operează modificările necesare referitoare la componenţa, programul de lucru, după caz, alte particularităţi ale activităţilor de pază, escortare şi supraveghere planificate. Raportul se anexează la ordinul privind desemnarea în serviciu.
10. Până la începerea activităţilor planificate, şeful subdiviziunii responsabile de activitatea specifică sau alt ofiţer desemnat desfăşoară instructajul cu personalul desemnat în componenţa schimburilor sau grupurilor de pază, escortare sau supraveghere.
11. Activitatea de instructaj constă, în principal, în informarea personalului cu privire la situaţia operativă în cadrul instituţiei penitenciare, repartizarea pe posturi, sarcinile planificate, prelucrarea incidentelor, cunoaşterea îndatoririlor, precum şi alte informaţii pertinente activităţilor specifice. Suplimentar, se verifică ţinuta, precum şi starea fizică şi psihică aparentă a personalului desemnat în serviciu.
12. În funcţie de situaţia operativă, activităţile de pază, escortare şi supraveghere se desfăşoară în regim obişnuit sau întărit.
13. Regimul întărit se dispune în cazul când:
1) există informaţii/indici cu privire la circumstanţe care ar pune în pericol real siguranţa instituţiilor penitenciare;
2) se planifică sau se desfăşoară manifestaţii în imediata apropiere de sediul instituţiilor penitenciare;
3) altor situaţii temeinice ce implică riscuri asupra siguranţei instituţiei penitenciare.
14. Realizarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere, în variantă întărită, se aprobă prin ordinul directorului instituţiei penitenciare şi include dispoziţii referitoare la măsuri privind:
1) majorarea numărului de personal necesar;
2) organizarea, în funcţie de teren şi situaţie, a patrulării perimetrului instituţiei penitenciare în interiorul şi/sau exteriorul acestuia;
3) suspendarea unor activităţi desfăşurate de către persoanele deţinute şi/sau aplicarea unor restricţii de deplasare în afara şi/sau în interiorul instituţiei penitenciare pentru aceste persoane;
4) intensificarea controalelor asupra tuturor spaţiilor din interiorul instituţiei penitenciare şi asupra activităţilor desfăşurate de către persoanele deţinute;
5) alte măsuri să consolideze siguranţa instituţiei penitenciare.
15. Pentru menţinerea ordinii de drept, prevenirea unor incidente şi asigurarea bunei activităţi a instituţiei penitenciare, în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători nelucrătoare sau declarate nelucrătoare ori alte situaţii întemeiate, în cadrul instituţiilor penitenciare, pot fi organizate grupuri operative.
16. La nivelul fiecărei instituţii penitenciare pentru reacţionare promptă, în cazul incidentelor, sunt instituite grupuri de intervenţie.
17. Personalul responsabil de activităţile de pază, escortare şi supraveghere efectuează primirea-predarea serviciului conform prevederilor prezentului regulament şi procedurilor aprobate.
Capitolul III
PAZA INSTITUŢIILOR PENITENCIARE
Secţiunea 1
Principii generale
18. Paza instituţiilor penitenciare se asigură prin personalul penitenciar, mijloace mecanico-fizice de protecţie, sisteme electronice şi, după caz, câini de serviciu.
19. Paza instituţiilor penitenciare se asigură în scopul prevenirii:
1) evadării persoanelor deţinute;
2) accesului neautorizat a persoanelor şi bunurilor în perimetrul instituţiilor penitenciare;
3) introducerii bunurilor şi/sau substanţelor interzise.
20. Personalul penitenciar asigură activitatea de pază a instituţiei penitenciare prin posturile şi patrulele prevăzute în dispozitivul de pază.
21. Dispozitivul de pază pentru fiecare instituţie penitenciară se stabileşte de Administraţia Naţională a Penitenciarelor de comun cu fiecare instituţie penitenciară în parte.
22. La stabilirea dispozitivului de pază pentru fiecare instituţiei penitenciară se iau în considerare următoarele aspecte:
1) tipul instituţiei penitenciare;
2) particularităţile regimurilor de executare a pedepsei, categoria persoanelor deţinute în instituţia penitenciară respectivă şi riscul pe care îl prezintă aceste persoane;
3) dotarea cu sisteme electronice;
4) natura împrejmuirilor, mărimea şi compartimentarea perimetrului instituţiei penitenciare;
5) efectivul de personal avut la dispoziţie.
23. Dispozitivul de pază urmează să asigure siguranţa instituţiei penitenciare prin următoarele măsuri:
1) asigurarea continuităţii pazei în timp şi spaţiu;
2) supravegherea permanentă a perimetrului instituţiei penitenciare;
3) realizarea, pe direcţiile şi în punctele vulnerabile, a unui raport proporţional de forţe şi mijloace suficiente;
4) menţinerea unei legături de vedere permanente şi, după caz, legături de foc între posturi şi patrule, cu accent deosebit pe direcţiile şi locurile vulnerabile;
5) monitorizarea permanentă a informaţiei primite de la sistemele electronice.
24. Perimetrele instituţiilor penitenciare se delimitează prin împrejmuiri care se clasifică în împrejmuiri exterioare şi împrejmuiri interioare.
25. Sistemele electronice sunt instalate pe perimetrul şi în interiorul instituţiei penitenciare.
26. Câinii de serviciu pot fi folosiţi, în paza instituţiei penitenciare, noaptea ori pe timp cu vizibilitate redusă prin patrulare sau amplasarea acestora pe perimetrul instituţiei.
27. Amplasarea câinilor pe perimetrul instituţiei penitenciare se asigură astfel încât să nu afecteze funcţionalitatea sistemelor electronice.
28. Accesul pe perimetrul instituţiilor penitenciare şi la posturile prevăzute de dispozitivul de pază este restricţionat. Accesul poate fi permis doar în prezenţa şefului de post sau a ajutorului acestuia.
29. Accesul persoanelor şi mijloacelor de transport în instituţiile penitenciare se efectuează numai prin posturile de acces şi control, special instituite şi amenajate în acest scop.
30. Principiile generale privind amenajările şi dotările specifice perimetrelor instituţiilor penitenciare se stabilesc prin ordinul directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Secţiunea a 2-a
Accesul persoanelor şi mijloacelor de transport în instituţiile penitenciare
31. Accesul persoanelor vizitatoare în instituţiile penitenciare, cu excepţia persoanelor prevăzute la alin.(1) art.181 din Codul de executare nr.443/2004, are loc în orele şi zilele de program aprobat prin ordinul directorului instituţiei penitenciare şi afişat în locuri accesibile publicului.
32. Accesul în instituţie a personalului penitenciar are loc în orele şi zilele de program stabilite, reieşind din specificul activităţii acestuia.
33. Accesul în instituţiile penitenciare în afara orelor de program, atât pentru persoanele vizitatoare, cât şi pentru personalul penitenciar are loc în baza unei aprobări scrise a directorului instituţiei penitenciare.
34. Accesul persoanelor în instituţiile penitenciare se efectuează, în baza următoarelor acte:
1) act de legitimare, în cazul personalului penitenciar;
2) act de legitimare sau de identitate, în cazul poliţiştilor, procurorilor şi altor persoane oficiale, în legătură cu necesitatea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;
3) act de identitate, în cazul persoanelor autorizate cu dreptul de a vizita instituţiile penitenciare, fără permisiune specială, conform Codului de executare nr.443/2004;
4) act de identitate sau de legitimare, mandatul de acordare a asistenţei juridice şi autorizaţie de acces, în cazul avocaţilor;
5) act de identitate şi autorizaţie de acces, în cazul persoanelor care reprezintă cultele religioase şi/sau organizaţiile nonguvernamentale care desfăşoară anumite activităţi ocupaţionale cu persoanele deţinute;
6) act de identitate şi programarea aprobată, în cazul persoanelor înscrise în audienţă la conducerea instituţiei penitenciare;
7) act de identitate şi autorizaţie de acces, în cazul reprezentanţilor mass-media care planifică realizarea unor materiale publicistice;
8) act de identitate şi autorizaţie de acces, în cazul agenţilor economici care desfăşoară activităţi sau prestează servicii pe teritoriul instituţiei penitenciare;
9) act de identitate şi autorizaţie de acces, în cazul personalului oficiului poştal de circumscripţie care au sarcina de a colecta petiţiile şi corespondenţa persoanelor deţinute;
10) act de identitate şi autorizaţie de acces, în cazul studenţilor aflaţi la practică;
11) act de identitate şi autorizaţie de acces, în cazul persoanelor solicitante de întrevedere cu persoanele deţinute;
12) act de legitimare sau de identitate, în cazul personalului specializat solicitat prin serviciul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.
35. Autorizaţia de acces se aprobă în baza solicitării adresate de persoanele interesate, în care se indică datele de identitate ale persoanei, numărul actului de identitate, scopul, perioada pentru care se solicită accesul în instituţia penitenciară şi, după caz, alte informaţii pertinente.
36. Autorizaţia de acces se aprobă, în scris, după caz, de către directorul instituţiei penitenciare în care s-a solicitat accesul sau directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, printr-un document separat ori nemijlocit prin aplicarea vizei corespunzătoare pe solicitarea de acces. Autorizaţia de acces aprobată se prezintă şi se păstrează la postul de acces şi control a instituţiei penitenciare respective.
37. Evidenţa accesului persoanelor, în/din instituţiile penitenciare, se ţine în baza registrelor pe suport de hârtie şi/sau electronic.
38. Actele de identitate şi de legitimare ale persoanelor, la intrare în instituţiile penitenciare, se predau spre păstrare la posturile de acces şi se returnează la ieşire.
39. Actele de identitate şi de legitimare ale persoanelor şi informaţia înscrisă în registre se păstrează în conformitate cu legislaţia, asigurându-se protecţia datelor cu caracter personal.
40. La intrarea în instituţia penitenciară, persoanele vizitatoare primesc un ecuson, conform modelului din anexa nr.1, care se returnează la ieşire.
41. Persoanele vizitatoare sunt însoţite de personalul penitenciar desemnat în acest scop, de la postul de acces şi control până la locul de întâlnire şi retur, conform programului aprobat.
42. Personalul penitenciar de sex feminin este însoţit de personal penitenciar desemnat în acest scop, de la postul de acces şi control până la destinaţie şi retur, în situaţia deplasării prin zone unde se află persoane deţinute de sex masculin.
43. Accesul mijloacelor de transport în instituţiile penitenciare se realizează în condiţii identice aplicabile accesului persoanelor.
44. În vederea prevenirii unor legături nepermise sau incidente, mijloacele de transport sunt însoţite de personalul penitenciar desemnat în acest scop, de la postul de acces şi control până la destinaţie şi retur.
45. Se interzice staţionarea mijloacelor de transport pe teritoriul instituţiilor penitenciare, în afara programului aprobat.
46. Se interzice accesul persoanelor şi mijloacelor de transport în instituţiile penitenciare:
1) în lipsa autorizaţiei de acces;
2) în lipsa actului de identitate sau de legitimare valabil, a paşaportului tehnic al mijlocului de transport, după caz, prezenţa indicilor de acte false;
3) în cazul depistării bunurilor sau substanţelor interzise, nedeclarate, în procesul efectuării controlului de specialitate;
4) dacă persoanele se află sau prezintă semne de ebrietate alcoolică sau narcotică;
5) dacă există date şi informaţii veridice privind posibilitatea periclitării siguranţei instituţiei penitenciare.
47. La intrarea şi ieşirea în/din instituţiile penitenciare, persoanele, bagajele şi mijloacele de transport sunt supuse controlului de specialitate, în conformitate cu prevederile legale şi procedurile aprobate,. Controlul de specialitate se efectuează de către personalul penitenciar desemnat.
48. Prin derogare de la pct.48, controlul de specialitate nu se aplică:
1) persoanelor prevăzute la art.181 din Codul de executare nr.443/2004;
2) personalului medical şi pompierilor solicitaţi de a interveni prin intermediul apelurilor de urgenţă 112;
3) personalului penitenciar şi altui personal participant la desfăşurarea unor percheziţii sau intervenţie în situaţia incidentelor.
49. Introducerea sau scoaterea bunurilor în/din instituţiile penitenciare este permisă numai în baza autorizării în scris cu autorizaţia de acces scrisă a directorului instituţiei penitenciare.
50. Este interzis accesul în instituţiile penitenciare cu bunuri şi substanţe specificate în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi şi în lista actualizată, afişată la intrarea instituţiei penitenciare în locuri vizual accesibile.
51. Bunurile personale cu care accesul în instituţia penitenciară nu este permis se depun în spaţiile special amenajate la postul de acces şi control, fiind preluate la ieşire.
52. Accesul în instituţiile penitenciare cu telefon mobil se permite doar persoanelor autorizate cu acest drept, conform ordinului directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
53. Accesul în instituţiile penitenciare cu aparate de filmat, de fotografiat, componente şi accesorii ale acestora şi/sau alte dispozitive care au funcţii de redare, înregistrare/transmitere de date, poate fi permis doar cu autorizarea scrisă a directorului instituţiei respective sau a directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazuri temeinic justificate, după efectuarea controlului de specialitate. Dispoziţiile respective nu se aplică în cazul persoanelor prevăzute la alin.(1) art.181 din Codul de executare nr.443/2004.
54. Bunurile şi/sau substanţele interzise depistate în urma controlului de specialitate se ridică şi se sigilează, cu întocmirea unui proces-verbal conform modelului din anexa nr.2.
55. Conţinutul procesului-verbal întocmit se aduce la cunoştinţa persoanelor supuse controlului de specialitate, care îl semnează. Refuzul de a semna se consemnează în procesul-verbal de către personalul care l-a întocmit.
CapitoluL IV
ESCORTAREA PERSOANELOR DEŢINUTE
Secţiunea 1
Principii generale privind activitatea de escortare
56. Escortarea persoanelor deţinute, în funcţie de modul de deplasare, are loc cu mijloace de transport auto, aeronave sau în formaţie pe jos.
57. Escortarea persoanelor deţinute se realizează în scopul:
1) prezentării la şedinţele de judecată sau acţiuni de urmărire penală;
2) prezentării la instituţiile medicale pentru consultare sau internare;
3) prezentării la punctele de muncă din afara instituţiei penitenciare;
4) transferării în alte instituţii penitenciare;
5) transferării în alte state pentru executarea pedepsei privative de libertate;
6) alte situaţii justificate, în conformitate cu prevederile legale şi prezentului regulament.
58. Pentru escortarea persoanelor deţinute în afara instituţiei penitenciare, se stabilesc cel puţin două itinerare pentru fiecare destinaţie, dintre care cel puţin unul este de rezervă.
59. Itinerarele de escortare a persoanelor deţinute trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1) să permită ajungerea la destinaţie într-un timp cât mai scurt;
2) să asigure posibilitatea de deplasare în coloană;
3) să evite pe cât posibil deplasarea pe străzi şi drumuri intens circulate, centre aglomerate, trasee turistice ori prin alte zone care, prin natura lor pot pune în pericol siguranţa misiunii sau pot îngreuna realizarea acesteia.
60. Escortarea persoanelor deţinute se organizează, de regulă, pe timp de zi, iar pe timp de noapte, numai în caz de necesitate, în condiţii de siguranţă sporită.
61. Directorii instituţiilor penitenciare, în procesul planificării şi realizării escortării persoanelor deţinute, pot solicita sprijinul altor instituţii din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazurile:
1) când persoanele deţinute prezintă un pericol pentru siguranţa instituţiei penitenciare sau există indici că viaţa sau sănătatea acestora este expusă unui pericol real şi iminent;
2) când există informaţii cu privire la circumstanţe care ar pune în pericol real siguranţa personalului escortei sau persoanelor deţinute;
3) când numărul persoanelor deţinute escortate este mare, iar personalul avut la dispoziţie este insuficient;
4) alte situaţii justificate.
62. Persoanele deţinute sunt escortate separat de alte persoane deţinute şi cu alt mijloc de transport auto în situaţia în care aceste persoane:
1) sunt bolnave de tuberculoză activă sau alte boli contagioase grave;
2) sunt gravide sau au în detenţie copii în îngrijire;
3) prezintă un pericol sporit sau în privinţa cărora există indici că viaţa şi integritatea fizică ale acestora sunt expuse unui pericol real şi iminent.
63. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare, în procesul escortării persoanelor deţinute, întreprinde următoarele măsuri de siguranţă:
1) asigură debarcarea persoanelor deţinute din mijlocul de transport auto şi deplasarea acestora, în mod individual, sub pază şi pe itinerarele stabilite;
2) asigură deplasarea persoanelor deţinute sub escorta a cel puţin doi agenţi şi în prezenţa şefului de escortă sau ajutorului acestuia;
3) asigură aplicarea mijloacelor de imobilizare (cătuşele), în condiţiile legii, în situaţia escortării prin spaţii deschise şi publice;
4) asigură permanent paza şi supravegherea persoanelor deţinute în scopul prevenirii evadării;
5) preîntâmpină stabilirea legăturilor neautorizate între persoanele deţinute şi alte persoane sau transmiterea neautorizată către acestea a unor bunuri sau substanţe;
6) asigură permanent paza mijlocului de transport auto implicat în escortarea persoanelor deţinute, în perioada staţionării.
64. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare se prezintă cu persoanele deţinute la destinaţie, de regulă, cu 30 de minute înainte de ora stabilită.
65. Persoanele deţinute pot păstra asupra lor medicamente care necesită administrare pe parcursul escortării, conform avizului medicului curant, precum şi un recipient din material plastic cu apă potabilă.
66. Persoanele deţinute, în procesul escortării, sunt asigurate cu:
1) produse alimentare eliberate de la cantina instituţiei medicale în cazul internărilor pentru tratament în aceste instituţii, în normele şi condiţiile prevăzute de legislaţie;
2) produse alimentare eliberate de la cantina instituţiei penitenciare - în alte cazuri de escortare, în normele şi condiţiile prevăzute de legislaţie;
3) acces la veceu în condiţii de siguranţă.
Secţiunea a 2-a
Primirea şi predarea persoanelor deţinute planificate escortării
67. Primirea şi predarea persoanelor deţinute se realizează în ecluza postului de acces şi control al instituţiei penitenciare în condiţii de siguranţă.
68. Primirea şi predarea persoanelor deţinute în alte spaţii decât posturile de acces şi control poate fi realizată doar în situaţiile justificate, în condiţii sporite de siguranţă.
69. La punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional primirea şi predarea persoanelor deţinute se realizează prin coordonare cu poliţia de frontieră, biroul vamal şi, după caz, cu autorităţile aeroportului.
70. Primirea şi predarea persoanelor deţinute de către personalul penitenciar se realizează în condiţii care să asigure cât mai puţin posibil expunerea către public.
71. Persoanele deţinute planificate escortării, la intrarea şi ieşirea din instituţia penitenciară se supun examinării medicale de către personalul medical. Bunurile aflate asupra acestora de asemenea se supun percheziţiei.
72. La primire şi predare, persoanele deţinute planificate escortării se supun apelului nominal şi percheziţiei corporale de către personalul penitenciar conform tabelului nominal întocmit şi aprobat în contextul escortării planificate.
73. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare poate refuza primirea persoanelor deţinute planificate escortării, în următoarele situaţii:
1) nu sunt incluse în tabelul nominal aprobat;
2) numărul persoanelor deţinute depăşeşte numărul legal stabilit pentru mijlocul de transport auto repartizat;
3) nu pot fi asigurate criteriile de separare;
4) se află sau prezintă semne de ebrietate alcoolică sau narcotică;
5) nu sunt pasibile escortării din motive medicale sau nu sunt însoţite de către personal medical în situaţia în care se impune această necesitate.
74. După primire, persoanele deţinute sunt informate de către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare despre regulile de conduită ce urmează a fi respectate pe durata deplasării şi la destinaţie, precum şi despre consecinţele nerespectării acestora.
Secţiunea a 3-a
Escortarea persoanelor deţinute cu mijloace de transport auto
75. Escortarea persoanelor deţinute se efectuează cu mijloacele de transport auto special dotate aflate în gestiunea sistemului administraţiei penitenciare.
76. Escortarea persoanelor deţinute în situaţia urgenţelor medicale poate fi efectuată cu mijloace de transport specializat din dotarea instituţiilor medicale din afara sistemului administraţiei penitenciare.
77. Mijloacele de transport auto destinate escortării persoanelor deţinute trebuie să fie compartimentate şi dotate corespunzător pentru a asigura:
1) condiţii de siguranţă, încălzire, iluminare şi aerisire adecvată;
2) dispozitive de legătură, semnalizare şi avertizare luminoasă şi acustică.
78. Mijloacele de transport auto destinate escortării persoanelor deţinute pot fi dotate cu dispozitive de tip GPS, cu camere video şi monitoare pentru supravegherea persoanelor.
79. Mijloacele de transport auto sunt implicate în activitatea de escortare a persoanelor deţinute doar cu condiţia că acestea întrunesc cerinţele tehnice şi mecanice prevăzute de legislaţie şi nu pot periclita siguranţa misiunii, securitatea personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare şi persoanelor deţinute.
80. Escortarea persoanelor deţinute la punctele de lucru din afara instituţiilor penitenciare poate fi efectuată cu mijloacele de transport care aparţin beneficiarului, cu condiţia că aceste mijloace de transport auto nu periclitează siguranţa misiunii, securitatea personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare şi a persoanelor deţinute.
81. Necesarul mijloacelor de transport pentru escortarea persoanelor deţinute se stabileşte în funcţie de numărul, categoria şi riscul acestor persoane.
82. Mijloacele de transport auto, înainte de îmbarcare şi după debarcarea persoanelor deţinute, sunt verificate de personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare în scopul:
1) descoperirii eventualelor bunuri şi/sau substanţe interzise;
2) identificării unor nereguli care ar periclita siguranţa personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare, persoanelor deţinute şi/sau altor persoane.
83. Persoanele deţinute sunt îmbarcate/debarcate în/din mijlocul de transport în mod individual, iar plasarea acestora în compartimentele speciale se efectuează cu respectarea criteriilor de separare.
84. În cazul în care escortarea implică utilizarea mai multor mijloace de transport auto concomitent, persoanele deţinute sunt îmbarcate/debarcate separat pentru fiecare mijloc de transport.
85. În procesul îmbarcării şi/sau debarcării persoanelor deţinute în/din mijlocului de transport, dispozitivul de pază se organizează astfel:
1) 1 agent în caroseria mijlocului de transport auto, care asigură plasarea persoanelor deţinute în compartimentele speciale, iar pe timpul deplasării asigură supravegherea acestor persoane;
2) 1 agent (conducătorul auto) în partea frontală stângă a mijlocului de transport auto la o distanţă de 1 metru;
3) 1 agent în partea posterioară dreaptă a mijlocului de transport auto la o distanţă de 1 metru;
4) 1 agent în partea posterioară stângă a mijlocului de transport auto la o distanţă de 1 metru.
86. În timpul escortării persoanelor deţinute, mijloacele de transport auto se deplasează pe itinerarele stabilite cu viteza prevăzută în actele normative şi prescrierile mijloacelor de semnalizare rutieră, cu excepţia apariţiei unor situaţii care periclitează siguranţa personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare şi persoanelor deţinute.
87. La apariţia unor defecţiuni tehnice ale mijloacelor de transport care determină imposibilitatea de deplasare, personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare informează conducătorul ierarhic despre circumstanţele respective, asigură paza mijlocului de transport, după caz, a persoanelor deţinute, şi solicită de la cele mai apropiate instituţii penitenciare acordarea suportului necesar.
88. Mijloacele de transport auto destinate escortării persoanelor deţinute se menţin într-o stare tehnică corespunzătoare şi regulat se supun spălării, dereticării şi dezinfectării.
Secţiunea a 4-a
Escortarea persoanelor deţinute cu aeronave
89. Escortarea persoanelor deţinute cu aeronave se efectuează, de regulă, în situaţia transferării din alte state de condamnare, dacă statele respective nu au hotar cu Republica Moldova.
90. Escortarea persoanelor deţinute se efectuează cu aeronavele companiei aeriene naţionale sau internaţionale contractate.
91. Numărul persoanelor deţinute admise la bordul aeronavei se stabileşte, în prealabil, cu compania aeriană naţională sau internaţională contractată.
92. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare cu persoanele deţinute, la îmbarcare, se urcă primii la bordul aeronave, înaintea celorlalţi pasageri, iar la debarcare, coboară ultimii, după ceilalţi pasageri.
93. La bordul aeronavei, personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare împreună cu persoanele deţinute este plasat, de regulă, în partea din spate a aeronavelor, pe ultimul rând de scaune. Persoanele deţinute escortate sunt plasate pe scaunele care permit încadrarea laterală a acestora de către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare.
94. Pe parcursul zborului în privinţa persoanelor deţinute pot fi aplicate mijloace de imobilizare (cătuşe), în condiţiile legii, dacă regulile interne sau internaţionale de transport aerian nu dispun altfel. Pe toată durata zborului, personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare asigură neadmiterea oricăror interacţiuni dintre persoanele deţinute şi ceilalţi pasageri aflaţi la bordul aeronavei.
Secţiunea a 5-a
Escortarea persoanelor deţinute în formaţie (coloană) pe jos
95. Escortarea persoanelor deţinute în formaţie (coloană) pe jos se dispune în situaţiile când:
1) distanţa de la instituţia penitenciară până la destinaţie nu depăşeşte 3 km;
2) itinerarul de deplasare exclude trasee care prin natura lor pot pune în pericol siguranţa misiunii;
3) numărul persoanelor deţinute escortate nu depăşeşte numărul de 10 persoane;
4) persoanele deţinute nu prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare.
96. Escortarea persoanelor deţinute în formaţie (coloană) pe jos se efectuează numai pe o singură parte a traseului, opririle fiind admise doar conform indicaţiilor şefului de escortă în locurile prestabilite sau numai în situaţii justificate şi în condiţii de siguranţă.
97. Dispozitivul de pază în timpul deplasării în formaţie (coloană) pe jos este realizat astfel:
1) când escorta este formată din doi agenţi, aceştia se deplasează în spatele formaţiei pe ambele laturi, la distanţe care permit paza şi supravegherea în condiţii de siguranţă;
2) când escorta este formată din trei agenţi, unul merge pe partea dreaptă şi altul pe partea stângă a formaţiei, la o distanţă de 4-5 metri de persoanele deţinute, iar al treilea membru se deplasează în spatele formaţiei, la o distanţă identică;
3) când escorta este formată din 4 sau mai mulţi agenţi, un agent se deplasează în faţa coloanei, la 4-5 metri distanţă de persoanele deţinute, iar ceilalţi – pe părţile laterale şi în spatele acesteia, la o distanţă identică;
4) agentul chinolog cu câinele de serviciu se deplasează lateral coloanei, la o distanţă de 4-5 metri, pe partea cea mai vulnerabilă sau în spatele coloanei la aceeaşi distanţă;
5) şeful de escortă se deplasează în spatele formaţiei, în locul în care-i permite observarea persoanelor deţinute şi care să-i permită intervenirea în situaţia în care se impune.
Secţiunea a 6-a
Escortarea persoanelor deţinute la instanţele de judecată
98. La sediul instanţelor de judecată, persoanele deţinute se deţin în camere (celule) special amenajate, evitându-se detenţia acestora pe culoarele instanţei, în mijloacele de transport auto sau în alte spaţii care ar genera riscuri pentru siguranţa misiunii ori securitatea persoanei deţinute.
99. Camerele (celulele) din sediul instanţelor de judecată, unde urmează a fi plasate persoanele deţinute, trebuie să asigure condiţii adecvate de siguranţă, încălzire, aerisire şi iluminare.
100. Administraţiile instituţiilor penitenciare, în cazul lipsei camerelor special amenajate în sediul instanţelor de judecată, sesizează autorităţile respective în scopul identificării şi amenajării de către acestea a spaţiilor de detenţie respective.
101. Camerele (celulele) de detenţie de la sediile instanţelor de judecată şi spaţiile speciale din interiorul sălilor de şedinţă sunt verificate de personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare înainte de plasarea persoanelor deţinute în aceste spaţii în scopul:
1) descoperirii eventualelor bunuri şi/sau substanţe interzise;
2) identificării unor nereguli care ar periclita siguranţa personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare, a persoanelor deţinute şi/sau a altor persoane.
102. În funcţie de numărul sălilor de şedinţă sau birourilor de audieri şi camerelor de detenţie de la sediul instituţiei, dispozitivul de pază se organizează astfel:
1) cel puţin doi agenţi în jurul spaţiului special din sala de şedinţă în scopul observării permanente a atitudinii şi comportamentului persoanelor deţinute şi a altor persoane;
2) cel puţin un agent este lângă camerele (celulele) de detenţie în scopul observării permanente a atitudinii şi comportamentului persoanelor deţinute;
3) cel puţin un agent asigură paza mijlocului de transport auto;
4) şeful de escortă şi/sau ajutorii acestuia sunt dispuşi în sălile de şedinţă, în locul care permite observarea în permanenţă a personalului şi a persoanelor deţinute.
103. Persoanele deţinute se plasează în camerele (celulele) de detenţie ţinând cont de criteriile de separare care se impun.
104. Deschiderea camerelor (celulelor) de detenţie pentru ieşirea persoanelor deţinute se realizează doar la indicaţia şi în prezenţa şefului de escortă sau ajutorului şefului de escortă.
105. Accesul în spaţiile repartizate personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare şi/sau camerelor de detenţie este permis doar persoanelor autorizate cu acest drept conform prevederilor legislaţiei şi prezentului regulament.
106. Persoanele deţinute au dreptul la întrevedere cu avocatul acestora la prezentarea mandatului. Întrevederile se acordă într-un spaţiu anume destinat, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, în afara timpului preconizat pentru şedinţa de judecată.
107. Persoanele deţinute după finalizarea întrevederii cu avocatul acestuia se supun percheziţiei, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, de către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare.
108. Studierea dosarului de către persoana deţinută se realizează într-un spaţiu special destinat, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, sub supraveghere vizuală a personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare.
109. Eliberarea persoanelor deţinute de sub pază se efectuează doar în baza hotărârii emise în acest sens, în original sau copie certificată, datată, ştampilată şi semnată de judecătorul sau completul de judecată emitent al hotărârii respective.
110. Informaţia privind alte cauze penale care impun detenţia persoanei deţinute în instituţia penitenciară, decât cea în temeiul căreia s-a solicitat escortarea, se prezintă judecătorului/instanţei de judecată care a dispus citarea, printr-o adeverinţă conform modelului din anexa nr.3.
111. Persoanele deţinute pot avea asupra lor înscrisurile necesare cauzei penale, civile şi/sau administrative aflate pe rol. Înscrisurile se transmit autorizat persoanelor deţinute, fără a fi citite, cu verificarea vizuală a acestora de către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare în scopul prevenirii transmiterii unor bunuri şi/sau substanţe interzise.
Secţiunea a 7-a
Escortarea persoanelor deţinute la instituţiile medicale
112. Escortarea persoanelor deţinute la instituţiile medicale se efectuează conform planificării realizate de personalul medical al instituţiei penitenciare în care se deţin aceste persoane, cu excepţia situaţiilor de urgenţă medicală.
113. La sediul instituţiilor medicale prezenţa persoanelor deţinute în locurile aglomerate sau pe culoarele de acces trebuie limitat la minimum necesar.
114. Persoanele deţinute internate pentru tratament în instituţiile medicale sunt plasate în saloane separate, în coordonare cu personalul medical al acestor instituţii, dacă condiţiile permit acest fapt.
115. Persoanele deţinute escortate la instituţiile medicale pentru consultaţie sau internare sunt supuse pazei şi supravegherii permanente de către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare. În funcţie de categoria şi riscul persoanei deţinute, paza şi supravegherea sunt asigurate de cel puţin 2 agenţi prezenţi în cabinetul sau salonul medical, cu acordul sau la solicitarea personalului medical.
116. Persoanele deţinute care nu necesită pază şi sunt internate în instituţiile medicale pentru tratament pot fi supuse supravegherii prin intermediul dispozitivelor de supraveghere la distanţă.
117. Persoanele deţinute internate pentru tratament se supun zilnic verificării de către şeful subdiviziunii pază şi escortare a instituţiei penitenciare sau persoanele desemnate în acest scop de către directorul instituţiei penitenciare.
Secţiunea a 8-a
Escortarea persoanelor deţinute la punctele de lucru
118. Persoanele deţinute care participă la activităţi de muncă la punctele de lucru sunt supuse pazei şi supravegherii în funcţie de categoria de risc stabilit.
119. Supravegherea persoanelor deţinute, care nu necesită pază, implicate în activităţi de muncă la punctele de lucru, poate fi asigurată prin dispozitive de supraveghere la distanţă.
120. Înaintea iniţierii activităţii de muncă, punctul de lucru se verifică de şeful subdiviziunii pază şi escortare a instituţiei penitenciare în scopul stabilirii:
1) locului şi suprafaţa terenului unde urmează a fi prestate activităţile de muncă, natura şi durata acestora;
2) distanţei de la instituţia penitenciară;
3) orei planificării începerii şi finisării activităţilor de muncă;
4) numărului persoanelor deţinute necesar desfăşurării activităţilor de muncă;
5) numărului persoanelor agentului economic sau părţii interesate care vor munci eventual împreună cu persoanele deţinute;
6) dispozitivului de pază şi numărului de personal necesar pentru asigurarea pazei şi supravegherii persoanelor deţinute;
7) modului de escortare a persoanelor deţinute (în formaţie (coloană) pe jos sau prin mijloace de transport);
8) locurilor sau circumstanţelor vulnerabile care pot favoriza evadarea persoanelor deţinute;
9) măsurilor necesare sporirii siguranţei misiunii sau securităţii persoanelor.
121. Rezultatele verificării în teren se consemnează într-un raport conform modelului din anexa nr.4 şi se prezintă directorului instituţiei penitenciare. Activitatea punctului de lucru se iniţiază doar dacă sunt asigurate toate condiţiile stabilite în raportul de verificare.
122. Şeful subdiviziunii pază şi escortare a instituţiei penitenciare asigură efectuarea instructajului personalului agentului economic care va interacţiona în procesul de muncă cu persoanele deţinute, referitor la:
1) relaţiile şi conduita în raport cu persoanele deţinute;
2) bunurile şi substanţele interzise;
3) modul de colaborare cu personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare;
4) evaluarea riscurilor;
5) acordarea asistenţei medicale primare în cazuri de urgenţă;
6) interacţiunea în timpul unei situaţii de urgenţă sau criză.
123. Pe parcursul desfăşurării activităţilor de muncă la punctul de lucru, persoanelor deţinute li se interzice părăsirea hotarelor stabilite sau desfăşurarea altor activităţi decât cele planificate şi aprobate în acest scop.
124. Hotarele punctului de lucru sunt marcate prin panouri de avertizare şi/sau o bandă de avertizare cu inscripţia "Zonă interzisă", ori de câte ori este posibil şi necesar pentru a asigura securitatea perimetrului.
125. Dispozitivul de pază la punctul de lucru se realizează astfel încât la fiecare post stabilit să fie desemnat câte cel puţin un agent.
126. Pe parcursul desfăşurării activităţilor de muncă la punctul de lucru, persoanele deţinute sunt supuse regulat verificării numerice de către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare, fără a perturba activitatea de muncă.
Secţiunea a 9-a
Escortarea persoanelor deţinute planificate transferului în alte instituţii
penitenciare sau în alte state de executare a pedepsei privative de libertate
127. Persoanele deţinute sunt transferate în alte instituţii penitenciare din cadrul sistemului administraţiei penitenciare conform graficului aprobat prin ordinul directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
128. Persoanele deţinute pot fi transferate în alte instituţii penitenciare, în afara graficului aprobat, în situaţiile temeinice, în baza unui raport motivat întocmit de către administraţia instituţiei penitenciare cointeresate.
129. Predarea persoanei condamnate se efectuează de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care va colabora direct cu autoritatea competentă a statului de executare în vederea stabilirii modalităţii de predare-preluare efectivă, detaliile privind: data, locul, ora, escorta, precum şi a altor chestiuni pertinente. Preluarea de către autoritatea competentă a statului de executare va avea loc, în măsura posibilităţilor, la un punct de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova deschis traficului internaţional.
130. La transfer, persoanele deţinute sunt însoţite de dosarul individual şi pot avea asupra lor un bagaj de mână a cărui greutate nu va depăşi limitele prevăzute de legislaţie.
131. Personalul instituţiilor penitenciare expeditoare, în procesul planificării transferului, asigură:
1) pregătirea şi percheziţia persoanelor deţinute;
2) percheziţia bagajului de mână;
3) pregătirea, împachetarea şi sigilarea dosarului individual;
4) împachetarea şi sigilarea cartelelor medicale şi medicamentelor prescrise.
132. Pe durata transportării persoanelor deţinute, dosarele individuale, cartelele medicale şi medicamentele acestora se păstrează la personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare şi sunt predate la destinaţie. Medicamentele necesare administrării pe parcursul escortării pot fi păstrate la îndemâna persoanelor deţinute, cu avizul medicului.
133. Bagajul de mână, în procesul transferării persoanelor deţinute, se plasează în compartimentele special amenajate ale mijlocului de transport auto, fiind returnate posesorului la destinaţie.
134. Bagajul de mână, în scopul prevenirii preluării de către alte persoane, se identifică prin aplicarea de către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare a unei benzi adezive sau ecuson pe care se înscrie datele posesorului (persoanei deţinute).
135. Ţigările, pipele şi celelalte produse de tutungerie sau surse de aprindere se depozitează în bagajul de mână.
Capitolul V
SUPRAVEGHEREA PERSOANELOR DEŢINUTE
Secţiunea 1
Principii generale privind activitatea de supraveghere
136. Supravegherea se realizează prin intermediul personalului penitenciar şi a sistemelor electronice de monitorizare video în scopul:
1) monitorizării active a persoanelor deţinute, prevenirii evadărilor, incidentelor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, asigurării siguranţei instituţiei penitenciare şi menţinerii ordinii şi disciplinei în penitenciar;
2) realizării drepturilor şi intereselor legitime ale acestor persoane şi persoanelor vizitatoare.
137. Personalul penitenciar realizează supravegherea persoanelor deţinute prin intermediul posturilor şi rondurilor spaţiilor de detenţie şi altor spaţii în care acestea au acces.
138. Personalul penitenciar realizează supravegherea persoanelor deţinute prin observare, ascultare, comunicare, interacţiune profesionistă şi constructivă cu aceste persoane.
139. Efectuarea măsurilor indicate în pct.139 se asigură prin deplasări regulate pe teritoriul instituţiei penitenciare în scopul:
1) încurajării comportamentelor pozitive, prevenirii escaladării conflictelor şi soluţionării amiabile a situaţiilor negative;
2) reacţionării prompte la comportamente neadecvate care prezintă risc pentru siguranţa instituţiilor penitenciare;
3) verificării stării de sănătate fizică şi psihică a persoanelor deţinute.
140. Supravegherea se realizează de personalul penitenciar de acelaşi sex cu persoanele deţinute.
141. Supravegherea de către personalul penitenciar de sex opus este permisă doar în situaţii justificate, în condiţii care să nu lezeze demnitatea persoanelor deţinute şi să nu pericliteze siguranţa instituţiei penitenciare, fiind interzisă în timpul îmbăierii.
142. Se interzice supravegherea grupurilor sanitare (veceurilor şi băilor) prin intermediul sistemelor de monitorizare video.
Secţiunea a 2-a
Accesul în sectoarele de detenţie
143. Accesul persoanelor deţinute în sectoarele de detenţie este limitat conform prevederilor legale şi condiţionat de executarea activităţilor prevăzute în programul zilnic.
144. Accesul persoanelor deţinute în sectoarele de detenţie, altele decât cele în care sunt plasate, este permis doar cu însoţirea şi sub supravegherea personalului penitenciar.
145. Accesul pentru personalul penitenciar în sectoarele de detenţie poate fi limitat în funcţie de atribuţiile de serviciu, fiind permis doar în anumite sectoare de detenţie necesare îndeplinirii sarcinilor specifice.
146. Accesul în sectoarele de detenţie şi alte sectoare este limitat prin sisteme de închidere acţionate electronic şi/sau mecanic şi poate fi monitorizat electronic.
Capitolul VI
PERSONALUL RESPONSABIL DE ASIGURAREA ACTIVITĂŢILOR
DE PAZĂ, ESCORTARE ŞI SUPRAVEGHERE
Secţiunea 1
Principii generale
147. Activităţile de pază, escortare şi supraveghere se realizează de personalul penitenciar desemnat în acest scop.
148. Personalul penitenciar este inviolabil în procesul realizării activităţilor de pază, escortare şi supraveghere.
149. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere este înlocuit cu alt personal identificat şi desemnat de către şeful subdiviziunii responsabile de activitatea specifică în situaţiile:
1) săvârşirii abaterilor disciplinare, contravenţiilor sau infracţiunilor în timpul realizării activităţilor specifice funcţiei;
2) îmbolnăvirii, traumatizării sau rănirii grave în timpul realizării activităţilor specifice funcţiei;
3) alte situaţii care impune această necesitate.
150. În cazul unor incidente pe parcursul activităţilor de pază, escortare, supraveghere şi intervenţie, personalul responsabil consemnează acestea în raportul de incident, conform modelului din anexa nr.5.
151. Personalul responsabil de activitatea de pază poate fi înarmat cu arme letale/neletale sau neînarmat şi dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare, conform Planului de pază.
152. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare poate fi înarmat cu arme letale/neletale şi dotat cu mijloace de legătură, de imobilizare, cu camere video portabile şi alte mijloace speciale, conform Planului de escortare.
153. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de supraveghere este neînarmat şi dotat cu mijloace de legătură, de imobilizare, cu camere video portabile şi alte mijloace speciale, conform Planului de supraveghere.
154. Personalul grupului de intervenţie poate fi înarmat cu arme letale/neletale sau neînarmat, dotat cu camere video portabile şi cu mijloacele speciale şi de legătură conform Planul de supraveghere sau escortare.
155. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de pază, escortare şi intervenţie este neînarmat în următoarele situaţii:
1) aflare în rezervă (de veghe) în corpul de pază;
2) intrare în spaţii unde se deţin persoane deţinute sau pe teritoriul instituţiei penitenciare;
3) îmbarcarea şi debarcarea persoanelor deţinute în/din mijlocul de transport auto atunci când personalul se află în imediata apropiere de aceste persoane.
156. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare şi intervenţie, în situaţiile în care realizează activităţile specifice neînarmat, depune armamentul din dotare în safeuri metalice sau în spaţii special amenajate.
157. Armamentul şi mijloacele din dotare se distribuie individual personalului responsabil de asigurarea activităţii de pază, escortare, supraveghere şi de intervenţie, în funcţie de postul şi specificul activităţilor.
158. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază şi escortare, încarcă şi descarcă armamentul din dotare, în spaţii special amenajate, sub controlul şefului de post şi, după caz, a şefului de escortă sau ofiţerului desemnat în acest scop, în condiţii de siguranţă.
159. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare şi de intervenţie, poartă armamentul din dotare astfel:
1) pistolul în tocul ataşat la centură în jurul taliei, în tocul operativ la nivelul toracelui sau în tocul vestei speciale;
2) pistolul mitralieră, în poziţie la umăr, cu ţeava îndreptată în sus;
3) pistolul mitralieră, în poziţie la umăr, cu ţeava îndreptată în jos, atunci când activitatea este realizată afară, în condiţii de ploaie sau ninsoare;
4) pistolul mitralieră, în poziţie la piept, cu ţeava îndreptată în jos, în timpul escortării persoanelor deţinute pe jos sau aflării în spaţii deschise sau publice;
5) pistolul mitralieră, în poziţie verticală, între genunchi, cu ţeava îndreptată înainte la 45 de grade, atunci când stă aşezat.
160. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare, supraveghere şi de intervenţie poartă mijloace de legătură şi alte mijloace speciale ataşate la centură, în jurul taliei sau ataşate la vesta specială.
161. Personalul responsabil de activităţile de pază, escortare, supraveghere şi de intervenţie, în procesul realizării activităţilor specifice, poate aplica, folosi armele şi mijloacele din dotare în situaţiile şi condiţiile prevăzute de legislaţie.
162. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare, supraveghere şi de intervenţie, anual şi ori de câte ori se impune această necesitate, este instruit de către ofiţerul desemnat în acest scop, asupra regulilor referitoare la primirea şi predarea, mânuirea şi portul, condiţiile de aplicare, de folosire a armamentului şi a mijloacelor din dotare.
Secţiunea a 2-a
Personalul responsabil de asigurarea activităţii de pază a instituţiei penitenciare
163. Necesarul de personal pentru pază se stabileşte în funcţie de dispozitivul de pază a fiecărei instituţii penitenciare, astfel încât să acopere următoarele posturi permanente:
1) post de pază perimetrale;
2) post de acces şi control la intrarea/ieşirea în/din instituţia penitenciară;
3) post de monitorizare a sistemelor electronice;
4) post (grup) de patrulare.
164. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de pază este repartizat în minimum 4 schimburi, repartizându-se numeric în fiecare schimb:
1) 2 agenţi pentru fiecare post de pază perimetral sau câte 4 agenţi la 3 posturi de pază perimetrale;
2) 1 agent la postul de acces şi control;
3) cel puţin 1 agent la postul de monitorizare a sistemelor electronice (video);
4) cel puţin 2 agenţi în grupul de patrulare.
165. La repartizarea personalului în schimburi de pază, indiferent de numărul personalului desemnat, se numeşte un superior (şef de post).
166. Şeful de post poate fi asistat de cel puţin un ajutor, în funcţie de situaţia operativă şi disponibilitate de personal necesar. În calitate de ajutor este desemnat personal care dispune de experienţă şi cunoştinţe corespunzătoare.
167. Numărul agenţilor în componenţa unui schimb poate fi majorat în funcţie de exigenţele şi riscurile existente pentru siguranţa instituţiei penitenciare, inclusiv de disponibilitatea de agenţi necesari.
168. Desemnarea şi schimbarea personalului la posturi se realizează la un interval de 2-4 ore, iar în caz de necesitate, alternanţa la posturi se realizează la intervale de timp mai descendente.
169. Schimbarea personalului la posturi se realizează de către şeful de post sau ajutorul acestuia. Agenţii substituiţi la posturi se află în rezervă în corpul de pază.
170. Părăsirea corpului de pază de către personalul schimbului de pază are loc doar cu aprobarea şefului de post sau a ajutorului acestuia, în situaţiile în care această necesitate este dictată de activitatea de pază.
171. Accesul în corpul de pază este restricţionat şi permis doar în prezenţa şefului de post sau ajutorului acestuia, cu excepţia următoarelor persoane, care au acces fără autorizare:
1) ministrul şi secretarii de stat ai Ministerului Justiţiei şi persoanele care îi însoţesc;
2) directorul şi directorii adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi persoanele care îi însoţesc;
3) directorul şi directorii adjuncţi ai instituţiei penitenciare în care aceştia activează şi persoanele care îi însoţesc;
4) şeful şi ofiţerii subdiviziunii pază şi escortare ai instituţiei penitenciare în care aceştia activează şi persoanele care îi însoţesc;
5) şeful de grup şi ajutorul acestuia din instituţia penitenciară în care activează, în ziua în care sunt desemnaţi în serviciu;
6) agenţii subdiviziunii pază şi/sau escortare a instituţiei penitenciare în care aceştia activează, în ziua în care sunt desemnaţi în serviciul de pază sau escortare, dacă activitatea specifică implică această necesitate.
172. Accesul altor persoane în corpul de pază este permis doar cu aprobarea verbală sau scrisă a directorului instituţiei penitenciare respective sau directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Secţiunea a 3-a
Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare
173. Necesarul de personal pentru activitatea de escortare se stabileşte în funcţie de:
1) numărul misiunilor de escortare şi frecvenţa acestora;
2) numărul posturilor care se impun pe timpul deplasării şi la destinaţie;
3) numărul persoanelor deţinute planificate escortării;
4) riscul pe care îl prezintă persoanele deţinute planificate escortării;
5) starea de sănătate şi diagnosticul persoanelor deţinute planificate escortării;
6) numărul mijloacelor de transport auto implicate în escortarea persoanelor deţinute;
7) situaţia operativă pe itinerarul de deplasare şi la destinaţie.
174. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare a persoanelor deţinute este repartizat în grupuri pentru fiecare destinaţie, repartizându-se numeric în fiecare grup:
1) cel puţin 1 agent pentru acoperirea fiecărui post care se impune pe timpul deplasării şi la destinaţie;
2) 1 agent la 4-6 persoane deţinute, dar nu mai puţin de 2 agenţi într-o escortă;
3) cel puţin 2 agenţi la 1 persoană deţinută care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
4) 1 agent conducător auto pentru fiecare mijloc de transport auto implicat în escortarea persoanelor deţinute.
175. Numărul agenţilor în componenţa unei escorte poate fi majorat în funcţie de exigenţele şi riscurile existente pentru siguranţa misiunii, inclusiv de disponibilitatea de agenţi necesari.
176. La constituirea escortei, cel puţin un membru trebuie să fie de acelaşi sex cu persoanele deţinute escortate, iar în cazul unor vulnerabilităţi sau afecţiuni de sănătate să fie prezent un membru din rândul personalului medical.
177. La constituirea unei escorte, indiferent de numărul agenţilor desemnaţi, se numeşte un superior al acesteia (şef de escortă).
178. Atunci când componenţa dispozitivului de escortă include personal din alte subdiviziuni, superiorul (şef de escortă) este desemnat dintre membrii subdiviziunii specializate (subdiviziunea responsabilă de activitatea de escortare).
179. Şeful de escortă este asistat de cel puţin un ajutor în următoarele situaţii:
1) când escortarea persoanelor deţinute se efectuează concomitent cu mai multe mijloace de transport auto – câte 1 ajutor pentru fiecare unitate;
2) când şedinţele de judecată sunt desfăşurate concomitent în mai multe săli de judecată – câte 1 ajutor pentru fiecare sală de judecată;
3) când consultările medicale în cadrul instituţiilor medicale sunt desfăşurate concomitent în mai multe cabinete medicale – câte 1 ajutor pentru fiecare cabinet medical;
4) alte situaţii justificate.
Secţiunea a 4-a
Personalul responsabil de asigurarea supravegherii persoanelor deţinute
180. Necesarul de personal pentru activitatea de supraveghere se stabileşte în funcţie de:
1) numărul posturilor de supraveghere;
2) numărul activităţilor ocupaţionale aprobate şi/sau prevăzute de programul zilei.
181. Personalul responsabil de activitatea de supraveghere se repartizează în minim 4 schimburi, cu asigurarea prezenţei numerice în fiecare schimb, după cum urmează:
1) cel puţin 1 agent pentru fiecare post de supraveghere;
2) cel puţin 2 agenţi pentru efectuarea rondurilor spaţiilor de detenţie şi altor spaţii unde persoanele deţinute au acces conform programului zilnic;
3) cel puţin 1 agent pentru sectorul de acordare a dreptului la întrevedere şi colet;
4) cel puţin 2 agenţi pentru însoţirea, pe teritoriul instituţiei penitenciare, a persoanelor deţinute în situaţiile care impune această necesitate.
182. Numărul agenţilor în componenţa unui schimb poate fi majorat în funcţie de exigenţele şi riscurile existente pentru siguranţa instituţiei penitenciare, inclusiv de disponibilitatea de agenţi necesari.
183. Activitatea de supraveghere, în cadrul unui schimb, este coordonată de către şeful de grup (ofiţerul de serviciu), asistat de un ajutor şi un şef de post.
Capitolul VII
ATRIBUŢIILE PERSONALULUI RESPONSABIL DE ASIGURAREA
ACTIVITĂŢILOR DE PAZĂ, ESCORTARE ŞI SUPRAVEGHERE
Secţiunea 1
Atribuţiile generale şi interdicţiile personalului responsabil de
asigurarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere
184. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere, în procesul realizării activităţilor specifice, îşi exercită atribuţiile în conformitate cu prevederile prezentului regulament, fişei postului şi Planului de pază, Planului de escortare sau Planului de supraveghere.
185. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere au următoarele atribuţii generale:
1) să realizeze activităţile specifice conform atribuţiilor, planurilor şi instrucţiunilor stabilite;
2) să informeze prompt despre orice incident, suspiciune de corupţie sau infracţiune;
3) să manifeste spirit de observaţie pentru a descoperi tentative de încălcări sau de introducere a bunurilor sau substanţelor interzise;
4) să reţină persoanele pătrunse neautorizat în sectoarele interzise;
5) să solicite persoanelor deţinute şi celor vizitatoare respectarea regulilor de ordine interioară în orice împrejurare;
6) să cunoască prevederile Planurilor de pază, escortare sau supraveghere;
7) să efectueze înscrierile necesare în documentaţia de serviciu şi să o păstreze corespunzător;
8) să folosească şi/sau să aplice arma şi mijloacele speciale din dotare conform prevederilor legale şi a instrucţiunilor specifice;
9) să se identifice şefilor ierarhici superiori şi persoanelor de control prezentând situaţia activităţii desfăşurate;
10) să păstreze ordinea şi curăţenia în spaţiile de lucru şi în alte spaţii în care are acces;
11) să respecte demnitatea persoanelor cu care intră în contact şi să manifeste politeţe;
12) să asigure protecţia reclamantului şi a martorilor deţinuţi împotriva oricărei forme de maltratare, intimidare sau represalii.
186. Personalul responsabil de asigurarea activităţilor de pază, escortare şi supraveghere au următoarele interdicţii:
1) să desfăşoare activităţi care nu ţin de atribuţiile sale şi/sau care îl sustrag de la realizarea acestora;
2) să primească sau să transmită bunuri, cu excepţia celor necesare exercitării atribuţiilor sale;
3) să permită legături neautorizate între deţinuţi şi alte persoane
4) să permită transmiterea neautorizată de bunuri sau substanţe interzise;
5) să delege sarcini de pază, escortare sau supraveghere persoanelor deţinute
6) să încredinţeze arma şi mijloacele speciale din dotare altor persoane sau să le lase în locuri nepermise;
7) să încredinţeze cheile sau cardurile de acces altor persoane sau să le lase în locuri nepermise;
8) să folosească mijloacele din dotare în alte scopuri decât cele predestinate;
9) să discute cu persoanele deţinute sau cu alte persoane subiecte care ar afecta siguranţa instituţiei penitenciare sau securitatea unor persoane;
10) să permită accesul ori deplasarea persoanelor deţinute în spaţii neautorizare;
11) să permită persoanelor deţinute desfăşurarea unor activităţi care nu sunt aprobate;
12) să tolereze oferirea unor privilegii nejustificate;
13) să părăsească postul până la sosirea schimbului cu alt personal;
14) să fumeze în spaţii neautorizate;
15) să doarmă la post;
16) să consume băuturi alcoolice sau substanţe psihotrope;
17) să aplice acte de tortură, tratamente inumane şi/sau degradante.
187. Atribuţiile generale şi interdicţiile prevăzute în prezenta secţiune sunt aplicabile şi personalului grupurilor de intervenţie.
Secţiunea a 2-a
Atribuţiile specifice ale personalului responsabil de asigurarea activităţii de pază
188. Şeful de post care se desemnează din rândul agenţilor sau, în caz de necesitate, din rândul ofiţerilor, răspunde de executarea regulamentară a activităţii de pază a instituţiei penitenciare de către personalul din subordine şi se subordonează nemijlocit şefului subdiviziunii responsabile de activitatea de pază a instituţiei penitenciare.
189. Şeful de post are următoarele atribuţii specifice:
1) să cunoască numărul şi dispunerea posturilor, condiţiile de pază şi atribuţiile specifice fiecărui post;
2) să se informeze la intrarea în tură despre problemele apărute şi indicaţiile primite;
3) să verifice, regulat, modul în care subordonaţii îşi îndeplinesc atribuţiile;
4) să schimbe personalul la post, la intervalele de timp stabilite prin Planul de pază şi ori de câte ori se impune această necesitate;
5) să indice personalului care intră la post, direcţia, zona, locurile şi circumstanţele unde aceasta trebuie să fie deosebit de atent;
6) să distribuie armamentul şi muniţia doar personalului autorizat, dacă aceasta este dictată de necesităţile activităţilor planificate;
7) să supravegheze încărcarea/descărcarea armamentului de către personalul din subordine;
8) să se deplaseze prompt la solicitarea personalului din subordine;
9) să reţină persoanele pătrunse neautorizat;
10) să verifice starea împrejmuirilor de pază şi amenajărilor de pe perimetrul instituţiei;
11) să verifice starea de funcţionare a sistemelor tehnice de alarmă, de monitorizare video, de iluminare şi a sistemelor de închidere a porţilor de acces perimetral;
12) să urmărească întreţinerea corespunzătoare a fâşiei de control perimetrale a instituţiei penitenciare;
13) să permită accesul doar persoanelor autorizate;
14) să organizeze şi să efectueze controlul mijloacelor de transport auto la intrare şi ieşire în/din instituţia penitenciară;
15) să informeze şi să acţioneze prompt în situaţia unor incidente sau schimbare a situaţiei operative;
16) să informeze imediat şeful ierarhic despre orice problemă sau incident;
17) să informeze personalul din subordine despre modul de reacţionare în eventualitatea unor incidente;
18) să solicite prezentarea autorizaţiei persoanelor aflate în control.
190. Şeful de post, pe timpul deplasării pe perimetrul instituţiei penitenciare, este obligat să participe activ la paza instituţiei prin observarea persoanelor, bunurilor şi evenimentelor suspecte, ascultarea zgomotelor neobişnuite şi cercetarea oricăror indicii de încălcare a regulamentului.
191. În cazul pătrunderii neautorizate a unor persoane în perimetrul instituţiei penitenciare şi/sau în apropiere de post, şeful de post alarmează prompt personalul din subordine şi împreună cu un grup de agenţi identificaţi din rezerva corpului de pază se deplasează de urgenţă la locul incidentului în scopul reţinerii persoanei respective.
192. Ajutorul şefului de post se subordonează nemijlocit şefului de post şi are următoarele atribuţii specifice:
1) să execute indicaţiile şefului de post;
2) să asigure continuitatea activităţii la unul dintre posturi, în caz de necesitate;
3) să informeze imediat şeful de post cu privire la orice neregulă sau abatere constatată;
4) să îndeplinească atribuţiile şefului de post în lipsa acestuia.
193. Personalul desemnat la postul de pază perimetral este responsabil de paza instituţiei penitenciare, în limitele postului de pază la care este desemnat şi sectorului de responsabilitate ale acestui post. Limitele postului şi sectorul de responsabilitate ale postului se stabileşte prin Planul de pază a instituţiei penitenciare.
194. Personalul desemnat la postul de pază are următoarele atribuţii specifice:
1) să verifice, la preluarea postului, funcţionalitatea mijloacelor de pază şi alarmare, a dotării postului starea împrejmuirilor şi amenajărilor de pe perimetrul penitenciarului şi să informeze imediat şeful de post despre neajunsurile constatate;
2) să asigure paza postul şi a sectorului de responsabilitate încredinţat;
3) să supravegheze permanent sectorul de responsabilitate încredinţat, inclusiv spaţiul aerian pentru a identifica orice activitate suspectă sau ameninţătoare;
4) să interzică accesul neautorizat al persoanelor la postul şi/sau în sectorul de responsabilitate încredinţat;
5) să someze şi să oprească persoanele care se apropie sau intră neautorizat în sectorul de responsabilitate a postului încredinţat sau depăşesc neautorizat linia de pază, acţionând conform regulamentului;
6) să reţină persoanele care au pătruns neautorizat în sectoarele interzise;
7) să raporteze imediat şefului de post orice tentativă de introducere sau aruncare, prin orice metodă, a unor bunuri sau substanţe interzise ori observarea unor dispozitive de zbor în sectorul său de responsabilitate, furnizând detalii despre incident;
8) să permită accesul la post doar şefului de post şi ajutorului acestuia, iar accesul altor persoane doar în prezenţa şefului de post sau ajutorului şefului de post;
9) să menţină permanent legătura cu şeful de post, raportând periodic, conform Planului de pază, situaţia la post şi imediat orice eveniment deosebit, neregulă constatată sau încălcare a ordinii în apropierea postului de pază sau sectorului de responsabilitate încredinţat;
10) să solicite substituirea sa, în situaţia în care impune această necesitate, rămânând la post până la sosirea şefului de post sau a persoanei desemnate să-l substituie.
195. În situaţia depăşirii liniei de pază, pătrunderii neautorizate a unor persoane în perimetrul instituţiei penitenciare şi/sau apropierea postului a unor persoane care nu au drept de acces, personalul desemnat la postul de pază, întreprinde următoarele acţiuni:
1) utilizează mijloacele de iluminare pentru a identifica persoanele, în caz de vizibilitate redusă;
2) declanşează imediat butonul de alarmă şi informează concomitent şeful de post prin mijloacele de legătură despre abaterea constatată opreşte cu voce puternică ori prin intermediul dispozitivului de amplificare a sunetului prin somaţia "STAI!",;
3) dacă persoanele nu se conformează, somează repetat cu voce puternică ori prin intermediul dispozitivului de amplificare a sunetului prin somaţia "STAI, CĂ TRAG!";
4) dacă persoanele încearcă să pătrundă în perimetrul instituţiei penitenciare, somează de trei ori consecutiv, la intervale de timp suficient pentru reacţie, cu voce puternică ori prin intermediul dispozitivului de amplificare a sunetului prin somaţia "PĂRĂSIŢI ZONA, VOI APLICA ARMA!";
5) dacă niciuna dintre somaţiile verbale nu are efect, trage un foc de armă de avertizare în plan vertical, cu respectarea strictă a prevederilor legale privind folosirea armei de foc;
6) în situaţia în care persoanele persistă în acţiunile lor şi nu se conformează nici după tragerea focului de armă de avertizare în plan vertical poate aplica arma din dotare conform prevederilor legale;
7) după fiecare etapă, urmăreşte permanent acţiunile persoanelor, şi menţine permanent legătura cu şeful de post, raportând orice evoluţie a situaţiei.
196. Personalul desemnat la postul de acces şi control în instituţia penitenciară are următoarele atribuţii specifice:
1) să verifice, la preluarea postului, funcţionalitatea mijloacelor de pază şi alarmare, a dotării postului (echipamente, documente etc.) şi să informeze imediat şeful de post despre neajunsurile constatate;
2) să verifice documentaţia postului şi să se familiarizeze cu conţinutul acestora;
3) să verifice riguros identitatea persoanelor şi documentele de acces (acte de identitate, permise, legitimaţii, autorizaţii), la intrarea şi ieşirea din instituţie, informând imediat şeful de post despre orice neregulă constatată;
4) să menţină închise şi asigurate uşile de intrare şi să le deschidă, succesiv, numai după verificarea identităţii persoanei şi a documentelor de acces;
5) să înregistreze accesul persoanelor numai după aprobare şi înmânarea ecusonului de acces;
6) să informeze persoanele despre regulile de acces şi comportamentul care trebuie adoptat în incinta instituţiei şi solicită respectarea acestora;
7) să solicite persoanelor vizitatoare să depună în spaţiile special amenajate bunurile care sunt interzise în instituţia penitenciară;
8) să interzică accesul persoanelor care nu respectă regulile de acces, a celor care prezintă documente neconforme sau a celor care refuză efectuarea controlului de acces, informând imediat şeful de post;
9) să încredinţeze persoana vizitatoare personalului desemnat pentru însoţire, după finalizarea controlului de acces;
10) să permită accesul la post doar şefului de post şi ajutorului acestuia, iar accesul altor persoane doar în prezenţa şefului de post sau ajutorului şefului de post;
11) să menţină permanent legătura cu şeful de post, raportând periodic, conform Planului de pază, situaţia la post şi imediat orice eveniment deosebit, neregulă constatată sau încălcare a ordinii;
12) să solicite substituirea sa, în situaţia în care impune această necesitate, rămânând la post până la sosirea şefului de post sa a persoanei desemnate să-l substituie;
13) să respecte demnitatea persoanelor deţinute şi a tuturor persoanelor cu care interacţionează;
14) să asigure o comunicare amabilă, profesionistă, receptivă şi binevoitoare cu persoanele cu care interacţionează.
197. Personalul desemnat la postul de monitorizare electronică are următoarele atribuţii specifice:
1) să verifice, la preluarea postului, integritatea şi funcţionalitatea mijloacelor din dotarea postului şi să informeze imediat şeful de post despre neajunsurile constatate;
2) să monitorizeze permanent, prin intermediul sistemelor electronice, situaţia pe perimetrul şi în interiorul instituţiei penitenciare, detectând orice activitate suspectă sau eveniment deosebit;
3) să informeze imediat şeful de post şi şeful de grup despre orice incident constatat sau declanşare a sistemului electronic, furnizând detalii despre incident, locul şi momentul producerii şi alte informaţii relevante;
4) să anunţe imediat şeful de post despre defecţiunile tehnice apărute în funcţionarea sistemelor electronice, specificând natura defecţiunii şi impactul asupra capacităţii de monitorizare;
5) să permită accesul la post doar şefului de post şi ajutorului acestuia, iar accesul altor persoane doar în prezenţa şefului de post sau ajutorului şefului de post;
6) să menţină permanent legătura cu şeful de post, raportând periodic, conform Planului de pază, situaţia la post şi imediat orice eveniment deosebit, neregulă constatată sau încălcare a ordinii;
7) să solicite substituirea sa, în situaţia în care impune această necesitate, rămânând la post până la sosirea şefului de post sau a persoanei desemnate să-l substituie;
198. Personalul grupului de patrulare are următoarele atribuţii specifice:
1) să asigure paza instituţiei penitenciare prin deplasare pe itinerarele stabilite conform Planului de pază, prin observare şi ascultare, din mers, cu scurte opriri;
2) să interzică apropierea persoanelor de îngrădirile de pază şi/sau sectoarele interzise, precum şi staţionarea acestora lângă sectoarele respective;
3) să interzică încercările de escaladare a îngrădirilor de pază sau pătrundere în sectoarele interzise de către persoanele deţinute sau alte persoane;
4) să anunţe imediat şeful de post, prin intermediul mijloacelor de legătură, dacă anumite persoane încearcă să introducă sau să arunce, prin orice metode, bunuri sau substanţe interzise ori dacă observă dispozitive de zbor în sectoarele interzise;
5) să anunţe imediat şeful de post, prin intermediul mijloacelor de legătură, dacă anumite persoane încearcă să pătrundă în sectoarele interzise şi despre orice altă abatere constatată;
6) să reacţioneze prompt prin deplasarea în cel mai scurt timp în sectoarele perimetrale, în situaţia declanşării sistemului de alarmă cauzat de pătrunderea neautorizată a unor persoane;
7) să someze şi să reţină orice persoană pătrunsă neautorizat în sectoarele de responsabilitate şi/sau interzise;
8) să permită accesul în sectorul de responsabilitate, în situaţia patrulării pe interiorul perimetrului instituţiei penitenciare, doar şefului de post şi ajutorului său, iar altor persoane doar în prezenţa şefului de post sau ajutorului şefului de post;
9) să informeze periodic, conform Planului de pază, şeful de post despre situaţia la postul încredinţat.
199. Personalul desemnat la postul de pază, postul de acces şi control, postul de monitorizare electronică şi în grupul de patrulare, în perioada realizării activităţii de pază, se subordonează nemijlocit şefului de post şi ajutorului şefului de post al schimbului în care este desemnat.
Secţiunea a 3-a
Atribuţiile specifice ale personalului responsabil de asigurarea activităţii de escortare
200. Şeful de escortă, care se desemnează din rândul agenţilor sau, în caz de necesitate, din rândul ofiţerilor, este responsabil de paza, supravegherea şi escortarea persoanelor deţinute luate în primire, precum şi de activitatea personalului din subordine. În timpul serviciului, acesta se subordonează nemijlocit şefului subdiviziunii responsabile de activitatea de escortare a instituţiei penitenciare.
201. Şeful de escortă are următoarele atribuţii specifice:
1) să se informeze despre numărul, categoria şi comportamentul cunoscut al persoanelor deţinute şi să comunice aceste informaţii personalului din subordine;
2) să cunoască numărul posturilor, amplasarea acestora, precum şi atribuţiile specifice pentru fiecare post în parte şi să stabilească locul fiecărui subaltern în dispozitivul de pază, atât pe timpul deplasării cât şi la destinaţie;
3) să supravegheze încărcarea/descărcarea armamentului de către personalul din subordine;
4) să coordoneze şi să asigure controlul mijlocului de transport folosit pentru escortarea persoanelor deţinute şi al spaţiilor de la destinaţie unde acestea urmează să fie plasate persoanele deţinute sau să se desfăşoare anumite activităţi;
5) să instruiască personalul din subordine cu privire la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin pe timpul escortării, inclusiv modul de reacţie în cazul incidentelor, respectarea procedurilor de comunicare şi utilizarea mijloacelor de apărare;
6) să efectueze, la primire, controlul prezenţei (apelul) şi percheziţia sumară a persoanelor deţinute;
7) să efectueze primirea persoanelor deţinute în baza listei aprobate, verificând identitatea acestora şi asigurându-se că nu există neconcordanţe;
8) să informeze persoanele deţinute despre regulile şi conduita ce urmează a fi respectate pe parcursul deplasării şi la destinaţie, precum şi despre consecinţele încălcării acestora;
9) să asiste la plasarea/ieşirea persoanelor deţinute în/din celulele mijlocului de transport sau instanţa de judecată;
10) să se deplaseze, la solicitarea personalului din subordine în cel mai scurt timp, la locul solicitat, pentru a oferi sprijin şi a gestiona orice situaţie apărută;
11) să respecte itinerarele de deplasare stabilite prin Planul de escortare, iar în situaţia schimbării acestora datorită unor situaţii imprevizibile, să informeze, imediat şeful subdiviziunii responsabile de activitatea de escortare a instituţiei penitenciare, furnizând detaliile relevante;
12) să menţină permanent legătura cu şeful subdiviziunii responsabile de activitatea de escortare a instituţiei penitenciare, raportând periodic, conform Planului de escortare, situaţia actuală în procesul desfăşurării activităţilor specifice şi imediat orice eveniment deosebit, neregulă constatată sau incident apărut în timpul escortării;
13) să interzică depăşirea neautorizată a liniei convenţionale de pază de către persoanele deţinute sau alte persoane;
14) să solicite persoanelor sosite în control prezentarea autorizaţiile respective.
202. Ajutorul şefului de escortă se subordonează nemijlocit şefului de escortă şi are următoarele atribuţii specifice:
1) să execute indicaţiile şefului de escortă;
2) să asigure conducerea activităţii de escortare în limitele împuternicirilor delegate de către şeful de escortă;
3) să informeze imediat şeful de escortă cu privire la orice neregulă, abatere sau incident constatate în timpul escortării săvârşită de către persoanele deţinute sau alte persoane.
203. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare desemnat la posturile dispozitivului de pază este responsabil de asigurarea pazei şi supravegherii persoanelor deţinute, în timpul deplasării şi la destinaţie, în limitele postului la care este desemnat.
204. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare desemnat la unul din posturile dispozitivului de pază are următoarele atribuţii specifice:
1) să cunoască numărul, categoria şi gradul de risc al persoanelor deţinute escortate;
2) să ocupe poziţia stabilită în dispozitivul de pază şi escortare, asigurând o supraveghere optimă a persoanelor deţinute escortate;
3) să verifice spaţiile de detenţie din mijloacele de transport şi locurile de destinaţie unde persoanele deţinute urmează să fie plasate sau să desfăşoare anumite activităţi;
4) să plaseze şi să permită ieşirea persoanelor deţinute în/din celulele instanţei de judecată sau mijloacele de transport doar în prezenţa şefului de escortă;
5) să deschidă uşile celulelor din instanţa de judecată sau mijloacelor de transport doar la indicaţia şi în prezenţa şefului de escortă sau ajutorului acestuia;
6) să păzească şi să menţină securitatea postului încredinţat;
7) să supravegheze permanent spaţiul din apropierea postului;
8) să menţină continuu legătura de vedere şi, după caz, legătura de foc cu celălalt personal din dispozitivul de pază;
9) să someze şi să intervină conform prevederilor prezentului regulament în cazul accesul neautorizat în sectorul de responsabilitate a postului încredinţat sau depăşirii liniei convenţionale;
10) să monitorizeze comportamentul persoanelor deţinute şi să prevină orice acţiune ilegală;
11) să informeze imediat şeful de escortă orice neregulă sau abatere observată.
205. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare responsabil de conducerea mijlocului de transport are următoarele atribuţii specifice:
1) să verifice starea tehnică a mijlocului de transport repartizat pentru escortarea persoanelor deţinute în vederea identificării eventualelor defecţiuni sau neconformităţi;
2) să informeze imediat şeful de escortă şi şeful subdiviziunii logistică şi administrare despre orice defecţiune tehnică identificată care ar compromite securitatea persoanelor sau misiunii;
3) să obţină în timp util documentele/formularele necesare deplasării şi să le completeze clar, citeţ, exact şi integral conform competenţei;
4) să respecte regulile circulaţiei rutiere pe parcursul deplasării şi să urmeze strict itinerarul stabilit;
5) să menţină poziţia desemnată în coloană, în situaţia în care escortarea persoanelor deţinute este efectuată, concomitent, cu mai multe mijloace de transport;
6) să parcheze mijlocul de transport în locul stabilit la destinaţie, respectând regulile de parcare şi să asigure paza acestuia în perioada staţionării;
7) să ocupe locul din dispozitivul de pază desemnat;
8) să păzească şi să menţină securitatea postul încredinţat;
9) să informeze imediat şeful de escortă cu privire la orice neregulă sau incident în imediată apropiere de mijlocul de transport;
10) să asigure spălarea şi dereticarea mijlocului de transport după fiecare misiune;
11) să parcheze mijlocul de transport în garajul sau locul desemnat al instituţiei penitenciare la finalizarea misiunii.
206. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare desemnat la unul din posturile dispozitivului de pază şi cel desemnat responsabil de conducerea mijlocului de transport, în perioada realizării activităţii de escortare, se subordonează nemijlocit şefului de escortă şi ajutorului acestuia.
Secţiunea a 4-a
Atribuţiile specifice ale personalului responsabil
de asigurarea activităţii de supraveghere
207. Şeful de grup (ofiţerul de serviciu) este desemnat din rândul ofiţerilor şi în perioada realizării activităţii de supraveghere se subordonează nemijlocit şefului subdiviziunii siguranţă şi regim penitenciar.
208. Şeful de grup are următoarele atribuţii specifice:
1) să coordoneze activităţile de supraveghere desfăşurate de către personalul din subordine;
2) să verifice respectarea regimurilor de executare a pedepsei şi desfăşurarea activităţilor aprobate;
3) să informeze personalul din subordine despre activităţile planificate sau desfăşurate pe teritoriul instituţiei penitenciare, problemele apărute şi indicaţiile primite;
4) să verifice, personal sau prin intermediul ajutorului său şi/sau şefului de post, activitatea personalului la posturile de supraveghere;
5) să se deplaseze, la solicitarea personalului din subordine, în cel mai scurt timp, ori de câte ori este necesară prezenţa sa;
6) să cunoască numărul şi categoria persoanelor deţinute aflate în instituţia penitenciară şi, nominal, persoanele deţinute care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
7) să organizeze controlul prezenţei (apelul) persoanelor deţinute, conform programului zilnic;
8) să asigure verificarea identităţii şi documentelor persoanelor deţinute la primirea acestora în instituţia penitenciară;
9) să organizeze pregătirea şi predarea persoanelor deţinute planificate pentru escortare, în baza listelor aprobate;
10) să dispună şi să efectueze, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia persoanelor deţinute;
11) să asigure punerea în libertate a persoanelor deţinute, în baza documentelor aprobate;
12) să asiste la plasarea sau ieşirea persoanelor deţinute în/din celule ori să dispună prezenţa ajutorului său şi/sau a şefului de post;
13) să organizeze şi să verifice, regulat şi inopinat, activităţile persoanelor deţinute, în special al celor care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
14) să organizeze şi să verifice, regulat, persoanele deţinute faţă de care s-au aplicat măsuri de protecţie în conformitate cu Codul de executare nr.443/2004 şi Legea nr.105/2008 cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal;
15) să organizeze şi să efectueze, împreună cu personalul din subordine, ronduri în spaţiile de detenţie şi a altor spaţii din interiorul instituţiei penitenciare;
16) să organizeze şi să verifice regulat sectoarele interzise interioare şi locurile vulnerabile ale instituţiei penitenciare în vederea prevenirii unor incidente;
17) să pună în aplicare Planul de alarmare în situaţia unor incidente sau exerciţii, prin darea indicaţiilor sau în mod individual;
18) să informeze prompt personalul din subordine şi personalul responsabil de activitatea de pază a instituţiei penitenciare despre incidentele constatate;
19) să informeze personalul din subordine asupra modului de acţiune în cazul unor incidente şi să ia măsurile care se impun în astfel de situaţii;
20) să organizeze şi să asigure ordinea şi curăţenia pe teritoriul instituţiei penitenciare;
21) să organizeze însoţirea mijloacelor de transport şi persoanelor vizitatoare de către personalul desemnat;
22) să întâmpine persoanele sosite în control şi să solicite acestora prezentarea autorizaţiei de acces.
209. Ajutorul şefului de grup, în procesul realizării activităţii de supraveghere, se subordonează nemijlocit şefului de grup al schimbului în care este desemnat şi are următoarele atribuţii specifice:
1) să cunoască numărul şi categoria persoanelor deţinute aflate în instituţia penitenciară şi, nominal, persoanele deţinute care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
2) să verifice prezenţa persoanelor deţinute şi să se asigure că acestea execută doar lucrările şi activităţile aprobate conform programului zilnic;
3) să efectueze conform programului zilnic, şi în caz de necesitate, de comun cu personalul desemnat, controlul prezenţei (apelul) persoanelor deţinute;
4) să pregătească, de comun cu personalul desemnat, persoanele deţinute pentru escortare;
5) să efectueze, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia persoanelor deţinute;
6) să verifice, împreună cu şeful de post, prezenţa şi utilizarea instrumentelor aprobate pentru folosinţă persoanelor deţinute;
7) să coordoneze şi să verifice, personal şi/sau împreună cu şeful de post, activitatea de supraveghere desfăşurată de către personal la posturi;
8) să informeze imediat şeful de escortă cu privire la orice neregulă sau abatere săvârşită;
9) să raporteze imediat incidentele constatate, prin mijloacele de legătură aflate în dotare;
10) să execute indicaţiile primite de la şeful de grup pentru asigurarea activităţii de supraveghere;
11) să îndeplinească atribuţiile şefului de grup în lipsa acestuia.
210. Şeful de post desemnat în componenţa schimbului de supraveghere are următoarele atribuţii specifice:
1) să cunoască numărul şi categoria persoanelor deţinute aflate în instituţia penitenciară şi, nominal, persoanele deţinute care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
2) să cunoască numărul şi amplasarea posturilor, precum şi atribuţiile specifice pentru fiecare post;
3) să verifice, personal şi/sau împreună cu ajutorul şefului de grup, activitatea de supraveghere desfăşurată de către personal la posturi;
4) să participe la primirea-predarea posturilor de către personalul desemnat şi să informeze imediat şeful de post despre eventualele nereguli constatate;
5) să asigure continuitatea activităţii la unul dintre posturi, în caz de necesitate;
6) să efectueze, împreună cu personalul disponibil, rondul spaţiilor de detenţie şi altor spaţii de pe interiorul instituţiei penitenciare;
7) să participe, împreună cu personalul desemnat, la efectuarea percheziţiilor;
8) să însoţească, împreună cu personalul desemnat, mijloacele de transport şi persoanele vizitatoare pe teritoriul instituţiei penitenciare;
9) să asiste la plasarea sau ieşirea în/din celule a persoanelor deţinute;
10) să se deplaseze, în cel mai scurt timp, la solicitarea personalului desemnat la posturile de supraveghere;
11) să informeze imediat, prin mijloacele de legătură aflate în dotare, asupra incidentelor constatate;
12) să execute alte indicaţii dispuse de către şeful de grup sau ajutorul acestuia pentru asigurarea activităţii de supraveghere.
211. Personalul responsabil de asigurarea activităţii de supraveghere la celule are următoarele atribuţii specifice:
1) să ia în primire, să verifice funcţionalitatea mijloacelor din dotarea postului şi să informeze şeful de post despre eventualele defecţiuni sau neajunsurile constatate;
2) să se informeze la predarea postului despre problemele apărute şi indicaţiile primite;
3) să cunoască numărul şi categoria persoanelor deţinute aflate în celulele şi nominal persoanele care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
4) să menţină în permanenţă închise uşile, vizetele şi grilajele celulelor de detenţie şi să le deschidă numai pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în programul zilnic, la indicaţia şi în prezenţa şefului de grup, ajutorului acestuia sau şefului de post;
5) să ţină evidenţa nominală a persoanelor deţinute plasate şi scoase din celulă/secţia de detenţie, precum şi locul unde acestea se deplasează şi personalul care le-a preluat;
6) să primească şi să plaseze persoanele deţinute doar în celulele în care au fost repartizate de către personalul responsabil;
7) să primească persoanele deţinute care urmează să execute sancţiunea – izolarea disciplinară, doar în baza deciziilor aprobate şi în prezenţa personalului penitenciar autorizat;
8) să asigure respectarea criteriilor de separare a persoanelor deţinute la plasarea acestora conform spaţiilor în care au fost repartizate;
9) să asigure distribuirea hranei pregătite doar la cantina instituţiei penitenciare;
10) să efectueze apelul persoanelor deţinute conform programului zilnic şi, în caz de necesitate, de comun cu personalul desemnat;
11) să efectueze, conform prevederilor legale, percheziţia persoanelor deţinute;
12) să asigure, de comun cu personalul desemnat, pregătirea persoanelor deţinute pentru escortare şi predarea acestora către personalul responsabil de asigurarea activităţii de escortare;
13) să informeze imediat şeful de post şi şeful de grup despre orice neregulă constatată;
14) să informeze imediat personalul medical în situaţia în care este solicitată prezenţa acestuia de către persoanele deţinute sau în cazul unei urgenţe medicale;
15) să solicite prezenţa şefului de grup, ajutorului acestuia sau şefului de post în situaţiile care impun necesitatea;
16) să informeze imediat, prin mijloacele de legătură aflate în dotare, despre incidentelor constatate.
212. Personalul care efectuează rondul spaţiilor de detenţie şi a altor spaţii de pe teritoriul instituţiei penitenciare are următoarele atribuţii specifice:
1) să cunoască nominal persoanele deţinute care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
2) să verifice activităţile desfăşurate de persoanele deţinute, în special a celor ce prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
3) să verifice prezenţa şi să urmărească ca persoanele deţinute să execute doar lucrările şi activităţile aprobate conform programului zilnic;
4) să efectueze, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia persoanelor deţinute;
5) să verifice regulat sectoarele interzise interioare şi locurile vulnerabile pentru prevenirea incidentelor;
6) să informeze imediat, prin mijloacele de legătură aflate în dotare, asupra incidentelor sau neregulilor constatate.
213. Personalul responsabil de asigurarea acordării întrevederilor şi coletelor are următoarele atribuţii specifice:
1) să asigure acordarea întrevederilor şi coletelor în cantităţile şi perioadele stabilite, numai în baza aprobărilor corespunzătoare;
2) să verifice conţinutul pachetelor/coletelor, inclusiv prin utilizarea mijloacelor tehnice de detectare, pentru a preveni introducerea bunurilor sau substanţelor interzise;
3) să asigure acordarea întrevederilor în spaţiile special amenajate;
4) să solicite persoanelor deţinute şi celor vizitatoare respectarea regulilor de ordine interioară, menţinerea stării de disciplină/curăţenie pe parcursul desfăşurării întrevederii;
5) să anuleze întrevederea, în situaţia manifestării unei lipse de disciplină din partea persoanelor deţinute sau vizitatoare;
6) să efectueze percheziţia persoanelor deţinute potrivit dispoziţiilor legale;
7) să efectueze controlul corporal al persoanelor vizitatoare şi a coletelor acestora conform procedurilor stabilite;
8) să ofere informaţii persoanelor vizitatoare, în limita competenţelor;
9) să informeze imediat şeful de post şi şeful de grup despre orice nereguli sau incidente constatate.
214. Personalul responsabil de asigurarea acordării întrevederilor şi coletelor, pe parcursul activităţii, se subordonează şefului de grup al schimbului în care este desemnat.
215. Personalul responsabil de însoţirea persoanelor deţinute, în interiorul sau în afara instituţiei penitenciare, în cadrul activităţilor sau măsurile planificate conform programului aprobat, are următoarele atribuţii specifice:
1) să primească persoanele deţinute, pe bază de semnătură în registrele de evidenţă, pentru a fi prezentate la activităţile planificate;
2) să efectueze, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia persoanelor deţinute înainte de deplasare;
3) să asigure respectarea regulilor de către persoanele deţinute pe timpul deplasării şi la destinaţie;
4) să menţină supravegherea vizuală continuă a persoanelor deţinute pe toată durata activităţilor planificate şi să comunice imediat şefului de post şi şefului de grup orice nereguli constatate;
5) să păstreze, în timpul deplasării, distanţa de siguranţă personală faţă de persoanele deţinute însoţite.
6) să efectueze controlul preventiv al încăperilor unde urmează să se desfăşoare activităţile planificate;
216. Şeful de post, personalul desemnat la posturile de supraveghere, personalul responsabil de asigurarea acordării întrevederilor şi coletelor şi personalul responsabil de însoţirea persoanelor deţinute, în procesul realizării activităţii de supraveghere, se subordonează nemijlocit şefului de grup şi ajutorului şefului de grup al schimbului în care este desemnat.
Secţiunea a 5-a
Atribuţiile specifice ale personalului grupului de intervenţie
217. Personalul grupului de intervenţie are următoarele atribuţii specifice:
1) să acţioneze operativ şi cu eficienţă în vederea prevenirii şi combaterii actelor de violenţă ale persoanelor deţinute;
2) să participe la soluţionarea incidentelor care presupun violenţe între persoanele deţinute, care pun în pericol viaţa şi integritatea corporală a persoanelor sau siguranţa instituţiei penitenciare şi buna desfăşurare a activităţilor;
3) să participe ca forţă descurajatoare în momentele şi locurile stabilite de conducerea instituţiei penitenciare, inclusiv în timpul efectuării percheziţiilor;
4) să participe la escortarea sau însoţirea persoanelor deţinute care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare sau faţă de care se impun măsuri suplimentare de siguranţă;
5) să desfăşoare activităţi specifice şi în alte instituţii penitenciare, în temeiul ordinului directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
6) să menţină o pregătire constantă pentru intervenţia în incidente de securitate.
218. Personalul grupului de intervenţie, pe parcursul activităţii, se subordonează şefului de grup al schimbului în care este desemnat.
Capitolul VIII
MODUL DE INTERVENŢIE A PERSONALULUI PENITENCIAR
ÎN CAZUL INCIDENTELOR OPERAŢIONALE ŞI CRITICE
Secţiunea 1
Cadrul procedural de intervenţie
219. Personalul penitenciar acţionează în cazul incidentelor operaţionale şi/sau critice, conform Planurilor şi procedurilor aprobate.
220. Planul de acţiuni pentru gestionarea incidentelor operaţionale şi/sau critice se coordonează cu subdiviziunile structurale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi se aprobă de către directorul instituţiei penitenciare.
221. Personalul special instruit în calitate de negociatori aplică manualul de proceduri utilizat de către negociatori în gestionarea incidentelor, aprobat prin ordinul directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Secţiunea a 2-a
Definirea şi clarificarea incidentelor
222. Prin incident se înţelege fapte sau evenimente neprevăzute ori situaţii de urgenţă care pot perturba ordinea şi siguranţa în instituţiile penitenciare şi/sau care atentează la viaţa, integritatea corporală ori sănătatea persoanelor.
223. În funcţie de gravitatea şi impactul incidentelor acestea se clasifică în:
1) incidente operaţionale, care includ:
a) situaţii de urgenţă medicală;
b) incendii;
c) evadare;
d) tulburări sau violenţe ale persoanelor deţinute;
e) pătrundere neautorizată în sectoarele interzise ale instituţiei penitenciare;
f) evenimente periculoase.
2) incidente critice, care includ:
a) revolte;
b) luare de ostatici;
c) incendieri;
d) atac sau atac armat.
Secţiunea a 3-a
Modalităţi de reacţie la incidente operaţionale
224. Reacţia la situaţii de urgenţă medicală include intervenţia în următoarele situaţii:
1) stare acută cu risc de colaps sau deces;
2) vătămare gravă;
3) aparenţă de suicid;
4) aparenţă de deces;
5) accident de muncă.
225. Personalul penitenciar reacţionează şi intervine în cazul incendiilor intenţionate sau accidentale a spaţiilor de deţinere sau alte zone ale instituţiei penitenciare sau ale propriei persoane.
226. Reacţia la tulburări sau violenţe ale persoanelor deţinute include intervenţia în următoarele situaţii:
1) violenţă între persoanele deţinute;
2) refuz individual sau în grup de a se supune cerinţelor;
3) ostilitate sau agresiune individuală;
4) baricadare în spaţiile de deţinere sau alte spaţii;
5) urcare neautorizată pe structuri înalte.
227. Personalul penitenciar reacţionează şi intervine în cazul pătrunderii neautorizate în sectoarele interzise ale instituţiei penitenciare indiferent dacă este comisă de persoanele deţinute sau de alte persoane.
228. Personalul penitenciar acţionează în caz de descoperire de arme sau explozivi şi de primire de pachete/colete suspecte.
229. Personalul penitenciar reacţionează la evadare şi intervine în cazul:
1) tentativei de evadare;
2) sustragerii de la executarea pedepsei ori a măsurii preventive prin părăsirea fără drept a instituţiei penitenciare.
Secţiunea a 4-a
Cooperarea interinstituţională şi instruirea personalului
230. Personalul penitenciar, în cazul incidentelor operaţionale şi critice, poate realiza acţiunile specifice, în comun, cu alte instituţii/autorităţi ale statului, în baza acordurilor de colaborare.
231. Personalul penitenciar este instruit anual sau ori de câte ori este necesar de către ofiţerul desemnat asupra modului de reacţionare în caz de incidente operaţionale şi critice.
232. Periodic, în vederea verificării cunoştinţelor şi capacităţii de reacţionare, se organizează şi se desfăşoară exerciţii aplicative.
Capitolul IX
CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR DE PAZĂ, ESCORTARE ŞI SUPRAVEGHERE
233. Respectarea de către angajaţii sistemului administraţiei penitenciare a prevederilor prezentului regulament şi a procedurilor referitoare la activităţile de pază, escortare şi supraveghere este verificată prin controale planificate şi inopinate.
234. Controalele se efectuează atât ziua, cât şi noaptea, în timpul sau în afara orelor de program, inclusiv în zilele nelucrătoare.
235. Controalele se efectuează de către:
1) directorul şi directorii adjuncţi - în instituţia penitenciară în care activează;
2) ofiţerii subdiviziunilor structurale de domeniu ale instituţiei penitenciare - în instituţiile şi în domeniul în care activează;
3) şeful de grup, ajutorul şefului de grup şi şeful de post/escortare şi ajutorii acestora - în instituţia penitenciară în care activează şi în perioada în care este desemnat în serviciu;
4) ofiţerii subdiviziunilor structurale de domeniu ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - în toate instituţiile penitenciare şi în domeniul în care activează;
5) ofiţerii care posedă cunoştinţe corespunzătoare în domeniu din cadrul altor subdiviziunilor structurale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - în toate instituţiile penitenciare, în domeniile dispuse controlului.
236. Directorul şi directorii adjuncţi ai instituţiei penitenciare efectuează controale regulate şi preponderent inopinate, asigurînd desfăşurarea a cel puţin două controale pe semestru.
237. Ofiţerii subdiviziunilor structurale de domeniu ale instituţiei penitenciare efectuează controale regulate şi preponderent inopinate, asigurînd desfăşurarea a cel puţin trei controale pe trimestru.
238. Şeful de grup, ajutorul şefului de grup, şeful de post/escortare şi ajutorii acestora efectuează controale regulate şi inopinate, preponderent pe timp de noapte, asigurând desfăşurarea a cel puţin două controale pe semestru.
239. Ofiţerii subdiviziunilor structurale de domeniu din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor efectuează controale planificate, astfel încât, pe parcursul unui an, să fie verificate toate instituţiile penitenciare.
240. Controalele se efectuează de către ofiţerii subdiviziunilor structurale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în temeiul unei autorizări, conform modelului din anexa nr.6, aprobate de către directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
241. Persoanele desemnate de a efectua controlul activităţilor de pază, escortare şi supraveghere sunt obligate să se legitimeze şi să prezinte autorizaţia de control.
242. Se interzice efectuarea controlului prin procedee care ar genera riscuri pentru siguranţa instituţiei penitenciare sau securitatea persoanelor.
243. Rezultatele controalelor se înregistrează de către persoanele care au efectuat verificarea, în registrele/fişele de evidenţă.
244. Rezultatele critice stabilite în procesul controlului sunt consemnate într-o notă informativă, cu elaborarea unui Plan de remediere a neajunsurilor.
245. În instituţiile penitenciare se efectuează audituri de securitate, care pot fi planificate sau ad-hoc, pentru asigurarea unei siguranţe eficiente.
246. Auditul de securitate planificat este efectuat anual pentru fiecare instituţie penitenciară. Auditul de securitate ad-hoc este efectuat în situaţia de evadare, luare de ostatici, dezordini în masă, atac armat sau în alte situaţii justificate.
247. Auditul de securitate este efectuat de către persoane desemnate prin ordinul directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al ministrului justiţiei.
248. Rezultatele auditului de securitate sunt consemnate într-un raport care include situaţia constatată, concluzii privind impactul vulnerabilităţilor identificate asupra activităţilor de pază, escortare şi supraveghere, precum şi recomandări de îmbunătăţire a siguranţei instituţiei penitenciare.
249. Personalul penitenciar desemnat efectuează zilnic controlul locurilor vulnerabile din instituţiile penitenciare, analizând nivelului de siguranţă a uşilor, grilajelor, gratiilor, gardurilor împrejmuitoare, căilor de acces, mijloacelor de transport, sistemelor electronice de securitate, zonelor cu risc de escaladare, pătrundere, părăsire, evadare sau alte incidente.
250. Rezultatele controlului locurilor vulnerabile se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă directorului instituţiei penitenciare pentru dispunerea măsurilor necesare.
251. Raportul auditului de securitate şi procesul-verbal privind verificarea locurilor vulnerabile sunt documente de uz intern şi, în conformitate cu art.5 alin.(2) din Legea nr.300/2017 cu privire la sistemul administraţiei penitenciare, nu pot fi dezvăluite terţilor.
Capitolul X
PERCHEZIŢIA DESFĂŞURATĂ ÎN INSTITUŢIILE PENITENCIARE
Secţiunea 1
Principii generale privind percheziţia
252. În funcţie de condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară percheziţia, se clasifică în:
1) percheziţie corporală, aplicată persoanelor deţinute, care poate fi:
a) amănunţită (completă);
b) sumară (incompletă);
2) percheziţie generală, efectuată asupra bunurilor, spaţiilor de detenţie şi altor spaţii de pe teritoriul instituţiilor penitenciare, care poate fi:
a) totală, dacă include întreg teritoriul instituţiei penitenciarului:
b) parţială, dacă include un număr limitat de spaţii.
253. Percheziţia se efectuează între ora deşteptării şi ora stingerii, cu excepţia următoarelor situaţii:
1) pregătirea, tentativa sau comiterea unor abateri disciplinare, contravenţii ori infracţiuni, iar amânarea acesteia ar periclita siguranţa instituţiei penitenciare;
2) există date sau informaţii veridice despre deţinerea unor bunuri sau substanţe interzise.
254. Percheziţia este realizată de persoane de acelaşi sex cu persoana percheziţionată, în condiţii care să asigure intimitate şi să nu afecteze demnitatea sau sănătatea acesteia.
255. La efectuarea percheziţiei nu se admite deteriorarea bunurilor instituţiei penitenciare, lenjeriei de pat, lucrurilor personale permise spre utilizare, inventarului şi altor bunuri, cu excepţia cazurilor în care situaţia o impune.
256. Personalul penitenciar implicat în desfăşurarea percheziţiei:
1) este instruit cu privire la regulile, tacticile şi condiţiile efectuării percheziţiei;
2) poate folosi dispozitive tehnice, precum şi câini de serviciu special instruiţi;
3) poate purta articole vestimentare de tip cagulă, cu condiţia aplicării pe ţinuta de serviciu a unui număr de identificare.
257. Personalul penitenciar, în procesul desfăşurării percheziţiei, întreprinde următoarele măsuri:
1) supraveghează în permanenţă atitudinea şi comportamentul persoanelor deţinute;
2) utilizează mijloace de protecţie personală, inclusiv mănuşi medicinale;
3) asigură respectarea demnităţii umane a persoanelor supuse percheziţiei;
4) informează persoanele deţinute despre drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi despre mecanismul de depunere a plângerilor;
5) se abţine de la aplicarea torturii şi altor tratamente degradante;
6) evită provocarea intenţionată a deţinuţilor la nesupunere;
7) documentează orice încălcare a regulilor de către persoanele deţinute şi alte părţi implicate;
8) evaluează riscurile şi menţine un contact profesionist cu persoanele supuse percheziţiei.
258. Bunurile sau substanţele interzise depistate în timpul percheziţiilor se documentează şi se gestionează astfel:
1) dacă constituie infracţiune, se ridică, se documentează şi se transmit instituţiilor de drept ale statului conform prevederilor Codului de procedură penală;
2) dacă nu constituie infracţiune se ridică, se documentează şi se nimicesc conform prevederilor prezentului regulament.
259. Pe durata percheziţiei poate realiza fotografierea sau înregistrarea video, în condiţii care să asigure intimitatea şi demnitatea persoanei perchiziţionate.
260. La finalizarea fiecărei percheziţii, se întocmeşte bilanţul acţiunii desfăşurate, cu evidenţierea aspectelor pozitive şi negative constatate, precum şi a măsurilor care se impun a fi luate pentru viitor.
Secţiunea a 2-a
Percheziţia corporală amănunţită (completă)
261. Percheziţia corporală amănunţită constituie controlul efectuat asupra persoanelor deţinute, echipamentului, bagajelor şi altor bunuri ale acestora.
262. Percheziţia amănunţită se efectuează obligatoriu în următoarele situaţii:
1) la primirea persoanelor deţinute în instituţia penitenciară;
2) la internarea şi externarea persoanelor deţinute în/din staţionarul secţiei medicale a instituţiei penitenciare şi, după caz, într-o instituţie medicală;
3) la transferarea persoanelor deţinute în altă instituţie penitenciară;
4) înainte şi după acordarea întrevederii persoanelor deţinute;
5) la intrarea şi ieşirea în/din celulele izolatorului disciplinar a persoanelor deţinute sancţionate disciplinar cu izolarea;
6) la intrarea şi ieşirea în/din celule/spaţiile accesibile persoanelor deţinute care prezintă risc pentru siguranţa instituţiei penitenciare;
7) la intrarea şi ieşirea în/din celule/spaţiile destinate persoanelor deţinute condamnate la detenţiune pe viaţă, în condiţiile legislaţiei;
8) în procesul desfăşurării percheziţiei generale;
9) alte situaţii justificate.
263. Examinarea corporală în timpul percheziţiei amănunţite se efectuează în condiţii care să respecte intimitatea persoanelor deţinute, fiind realizată separat de celelalte persoane deţinute, în spaţii special amenajate.
264. Se interzice impunerea de exerciţii fizice persoanei deţinute pe durata desfăşurării percheziţiei amănunţite.
265. Examinarea cavităţilor corporale se efectuează doar de către personalul medical, cu respectarea intimităţii persoanei percheziţionate. Controlul plăgilor pansate, protezelor şi atelelor gipsate se efectuează de personalul medical, dacă există indici că sunt ascunse bunuri sau substanţe interzise.
266. Percheziţia amănunţită se efectuează în următoarea succesiune: controlul corporal, al lenjeriei, îmbrăcămintei, încălţămintei, al bagajelor şi altor bunuri aflate asupra persoanei deţinute momentul respectiv.
267. Personalul penitenciar care efectuează percheziţia corporală amănunţită, la controlul corporal, desfăşoară următoarele activităţi:
1) întreabă persoana deţinută dacă are asupra sa bunuri şi/sau substanţe interzise şi îi cere prezentarea benevolă a acestora;
2) se plasează la o distanţă de siguranţă pentru a putea contracara o eventuală acţiune vătămătoare din partea celui percheziţionat;
3) dispune persoanei deţinute să se dezbrace, să se întoarcă cu spatele, să depărteze picioarele la nivelul umerilor şi să ridice mâinile paralel cu solul;
4) efectuează controlul succesiv: părul, urechile, gâtul, axilele (subraţe), degetele mâinii, unghiile, degetele picioarelor şi tălpile;
5) solicită persoanei deţinute să se întoarcă cu faţa şi vizualizează cavităţile bucale, a nărilor, a buricului;
6) solicită personalului medical să efectueze controlul persoanei deţinute dacă constată indici că sunt ascunse bunuri sau substanţe interzise în cavităţile corporale, plăgile pansate, protezele şi atelele gipsate;
7) după finalizarea controlului corporal dispune persoanei deţinute revenirea în poziţie iniţială.
268. La controlul îmbrăcămintei se verifică amănunţit gulerul, manşetele, peticele aplicate, diferite cusuturi şi alte locuri care se pretează ascunderii unor bunuri sau substanţe interzise.
269. La controlul încălţămintei se verifică interiorul şi exteriorul acesteia, atrăgându-se atenţie la caracteristici suspecte ascunderii unor bunuri sau substanţe interzise.
270. După controlul îmbrăcămintei şi/sau încălţămintei, acestea se transmit persoanei deţinute pentru a se echipa şi se execută controlul bagajelor, alimentelor şi altor bunuri autorizate să fie deţinute de către aceasta.
271. La verificarea bagajelor personale se acordă o atenţie deosebită:
1) mânerelor, buzunarelor şi compartimentelor (părţilor) duble;
2) deodorantelor solide, la care se ridică partea superioară a acestora şi se verifică spaţiul gol al containerului;
3) tuburilor de pastă de dinţi, cremelor de ras etc. care se apasă urmărind să nu existe ascunse diverse bunuri şi substanţe interzise;
4) scrisorilor, care se scot din plicuri, fără a fi citite, pentru a verifica dacă nu sunt ascunse bunuri sau substanţe interzise;
5) cărţilor, revistelor şi ziarelor care se răsfoiesc pentru a verifica dacă nu sunt ascunse bunuri sau substanţe interzise;
6) alimentelor, verificându-se termenul de valabilitate al acestora, aspectul organoleptic, iar în cazul conservelor se va urmări ca acestea să nu fie deformate sau să prezinte semne de modificare constructivă.
272. Percheziţia bagajelor şi a bunurilor care aparţin persoanelor deţinute se efectuează în prezenţa acestora.
Secţiunea a 3-a
Percheziţia corporală sumară (incompletă)
273. Percheziţia corporală sumară reprezintă examinarea corporală exterioară a persoanei deţinute, inclusiv a cavităţii bucale, nasului, părului şi a articolelor de îmbrăcăminte ale acestuia.
274. Percheziţia corporală sumară asupra persoanelor deţinute se efectuează în următoarele situaţii:
1) la ieşirea şi intrarea acestora în celulele/spaţiile de detenţie sau în care au acces pentru desfăşurarea unor activităţi prevăzute de programul zilnic;
2) la plecarea şi reîntoarcerea acestora în/din afara instituţiei penitenciare;
3) existenţa unor indici privind deţinerea unor bunuri sau substanţe interzise;
4) alte situaţii justificate.
275. Personalul penitenciar care efectuează percheziţia corporală sumară desfăşoară următoarele activităţi:
1) întreabă persoana deţinută dacă are asupra sa bunuri sau substanţe interzise şi îi cere prezentarea benevolă a acestora;
2) solicită persoanei deţinute să ridice braţele la nivelul umerilor în plan orizontal paralel cu solul şi să ţină picioarele cât mai departe unul de celălalt;
3) efectuează controlul corporal, prin palpare şi observare, în următoarea succesiune: capul şi gâtul, braţele – de la umăr la încheieturile mâinilor, zona bazinului şi a trunchiului, membrele inferioare (partea exterioară şi interioară).
276. Persoanele deţinute care sunt supuse, concomitent, percheziţiei sumare, sunt dispuse în linie, la un interval de aproximativ un metru una faţă de alta, sub supravegherea permanentă a personalului penitenciar.
277. Bunurile sau substanţele interzise descoperite în procesul percheziţiei corporale sumare sunt prezentate persoanei deţinute percheziţionate. Dispoziţiile pct.259 se aplică în modul corespunzător. În situaţia depistării unor astfel de bunuri, persoana deţinută se supune percheziţiei corporale amănunţite.
Secţiunea a 4-a
Percheziţia generală
278. Percheziţia generală poate fi planificată sau inopinată, în funcţie de riscurile identificare pentru siguranţa instituţiei penitenciare.
279. Percheziţia generală se efectuează în baza unui grafic, elaborat de şeful subdiviziunii siguranţă şi regim penitenciar, coordonat cu directorul adjunct şi aprobat de către directorul instituţiei penitenciare respective, conform modelului din anexa nr.7.
280. Percheziţiile generale planificate urmează să fie realizată astfel încât, pe parcursul unui semestru, să cuprindă toate spaţiile de detenţie şi celelalte spaţii de pe teritoriul instituţiilor penitenciare. Pentru aceasta se elaborează un Plan de acţiuni de către şeful subdiviziunii siguranţă şi regim penitenciar, coordonat cu directorul adjunct şi aprobat de către directorul instituţiei penitenciare respective, conform modelului din anexa nr.8.
281. Percheziţia generală este efectuată de personalul instituţiei penitenciare şi/sau cu implicarea personalului penitenciar a altor instituţii din cadrul sistemului administraţiei penitenciare ori personalului altor instituţii de drept ale statului.
282. Pentru a asigura confidenţialitatea, data şi locul efectuării percheziţiei generale se aduce la cunoştinţa personalului implicat doar înainte de începerea acţiunii.
283. Înainte de începerea percheziţiei, personalul participant este informat asupra:
1) situaţiei operative din instituţia penitenciară;
2) locului şi configuraţiei spaţiilor care urmează a fi supuse percheziţiei;
3) numărului şi categoriilor persoanelor deţinute care urmează a fi percheziţionate;
4) bunurilor şi substanţelor a căror deţinere este interzisă;
5) metodelor şi procedeelor utilizate de persoanele deţinute pentru ascunderea bunurilor şi substanţelor;
6) procedurii de efectuare a percheziţiei;
7) repartizării în grupuri şi sarcinilor fiecărui grup;
8) altor informaţii relevante.
284. Durata percheziţiei generale (totale sau parţiale) nu trebuie să depăşească trei ore, cu excepţia situaţiilor temeinice.
285. La intrarea în spaţiul de detenţie, persoanele deţinute sunt informate de către personalul penitenciar despre percheziţia planificată şi li se solicită să predea benevol bunurile sau substanţele interzise.
286. În procesul desfăşurării percheziţiei generale, persoanele deţinute sunt supuse percheziţiei corporale sumare. Dacă există indicii privind deţinerea unor bunuri sau substanţe interzise, persoanele deţinute se supun percheziţiei corporale amănunţite.
287. Percheziţia spaţiilor de detenţie se efectuează în prezenţa unei persoane deţinute din acel spaţiu, celelalte persoane deţinute se supun percheziţiei sumare, după caz, amănunţite şi se plasează în spaţiile prestabilite.
288. Percheziţia spaţiilor de detenţie şi altor spaţii de pe teritoriul instituţiilor penitenciare include verificarea amănunţită a:
1) uşilor şi ferestrelor (interior şi exterior), în scopul descoperirii eventualelor modificări structurale;
2) gratiilor şi grilajelor, prin ciocănire şi observare, în scopul descoperirii eventualelor urme de forţare, dislocare sau tăiere;
3) tavanelor, pereţilor şi pardoselilor, prin ciocănire şi observare, în vederea descoperirii eventualelor urme de deteriorare, spargere, străpungere sau modificare recentă a aspectului;
4) aparatelor electrice sau electronice, prin observare, în scopul descoperirii eventualelor urme de deteriorare a sigiliilor aplicate;
5) întrerupătoarelor, prizelor şi corpurilor de iluminat, prin observare, în scopul descoperirii eventualelor urme de deteriorare sau modificare a aspectului;
6) bunurilor de inventar din încăpere, prin palpare şi observare, în scopul descoperirii eventualelor modificări de structură sau ascunzători;
7) articolelor de lenjerie de pat, saltelelor, pernelor etc., prin palpare şi observare, în scopul descoperirii eventualelor urme de rupere, cusuturilor recente sau tăieturilor;
8) chiuvetelor, vaselor de toaletă şi bazinele de apă, se verifică pe interior/exterior şi locurile pretabile ascunderii bunurilor sau substanţelor interzise.
Secţiunea a 5-a
Actele întocmite la finalizarea percheziţiei
289. Rezultatele percheziţiei se consemnează de către personalul penitenciar participant într-un proces-verbal, conform modelului din anexa nr.9. Acestea se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a percheziţiilor care se păstrează la şeful de grup (ofiţerul de serviciu).
290. Procesul-verbal întocmit se aduce la cunoştinţa persoanelor deţinute supuse percheziţiei, care îl contrasemnează. Refuzul de a contrasemna se consemnează în procesul-verbal de către personalul care a întocmit acest act.
291. Toate incidentele care au avut loc pe parcursul percheziţiei sunt raportate de personalul penitenciar participant la desfăşurarea percheziţiei, prin consemnarea acestora în rapoartele de incident.
Secţiunea a 6-a
Nimicirea bunurilor şi substanţelor interzise
292. Bunurile şi substanţele interzise descoperite în procesul percheziţiei şi care nu sunt obiectul unei infracţiuni sau care au devenit interzise prin manipulaţii de ordin artizanal sunt supuse nimicirii.
293. Bunurile şi substanţele interzise se ridică, se păstrează temporar la depozitul instituţiei penitenciare şi lunar se supun nimicirii. Băuturile alcoolice şi materia primă destinată producerii acestora sunt nimicite, de regulă, în ziua ridicării.
294. Nimicirea bunurilor şi substanţelor interzise este efectuată de personalul subdiviziunii siguranţă şi regim penitenciar şi de personalul subdiviziunii logistică şi administrare, desemnat prin ordinul directorului instituţiei penitenciare.
295. Bunurile şi substanţele interzise sunt nimicite prin tăiere, vărsare sau distrugere mecanică, în funcţie de natura acestora.
296. Rezultatele nimicirii se consemnează de către personalul participant la această acţiune într-un proces-verbal, conform modelului din anexa nr.10, şi înregistrate, în ordine cronologică, în Registrul de evidenţă a nimicirii bunurilor interzise care se păstrează la şeful de grup (ofiţerul de serviciu).
Anexa nr.1
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
Ecuson de identificare a vizitatorilor1
_______________________
1NOTĂ - Ecusonul se eliberează prin grija administraţiei instituţiei penitenciare fiecărui vizitator care are acces în instituţia penitenciară
- Ecusonul se eliberează la intrare şi se returnează de către vizitator la ieşirea din instituţia penitenciară
- Ecusonul are dimensiunea de 9 X 5,5 cm., este plastifiat şi dispune de şiret pentru a fi atârnat la gât.
Anexa nr.2
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
PROCES-VERBAL ____
privind depistarea şi ridicarea bunurilor sau substanţelor
interzise în procesul controlului de specialitate
Anexa nr.3
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
ADEVERINŢĂ
Anexa nr.4
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
RAPORT
privind rezultatele verificării preliminare a punctului de lucru
Anexa nr.5
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
RAPORT DE INCIDENT
Anexa nr.6
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
AUTORIZAŢIE DE CONTROL
Anexa nr.7
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
GRAFIC
privind desfăşurarea percheziţiilor planificate pentru luna ________20__
în Penitenciarul nr._______ - _______________
Anexa nr.8
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
PLAN DE ACŢIUNI
privind desfăşurarea percheziţiei
Anexa nr.9
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
PROCES-VERBAL nr.__
privind depistarea şi ridicarea bunurilor sau
substanţelor interzise în procesul percheziţiei
Anexa nr.10
la Regulamentul privind siguranţa
instituţiilor penitenciare, aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei
nr.93 din 2 aprilie 2025
MODEL
PROCES-VERBAL
privind nimicirea bunurilor depistate în procesul percheziţiilor