Ordin nr.97 din 02.08.2010 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la publicarea Raportului privind

executarea bugetului de stat pe anul 2009

nr. 97  din  02.08.2010

 (în vigoare 28.09.2010) 

Monitorul Oficial nr.182-189 art.646 din 28.09.2010

* * *

Întru executarea prevederilor articolului 2 al hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.190 din 15 iulie 2010 “Pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009”,

ORDON:

Se prezintă spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 (se anexează).

RAPORTUL

privind executarea bugetului de stat pe anul 2009

CUPRINS:

NOTA EXPLICATIVĂ

la Raportul privind executarea bugetului de stat

în anul 2009

REZUMAT

Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI a fost aprobată de către Parlament la 21 noiembrie 2008 şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.223-225 din 16 decembrie 2008. Conform acestei legi indicatorii bugetului de stat pe toate componentele au fost stabiliţi la venituri în sumă de 17734,9 mil.lei, la cheltuieli – în sumă de 18308,7 mil.lei, cu un deficit de 573,8 mil.lei.

Tendinţele negative din economie, generate de efectele crizei economice au condus la reducerea semnificativă a încasărilor veniturilor la bugetul de stat. Ca urmare, la finele anului 2009 la legea menţionată au fost operate modificări şi completări prin Legea nr.82-XVIII din 3 decembrie 2009.

Concomitent, conform prevederilor art.15 lit.b) al Legii bugetului de stat pe anul 2009, Ministerul Finanţelor a fost autorizat să opereze, la cererile întemeiate ale executorilor primari de buget, modificări la prevederile aprobate ale bugetului de stat, generate de necesităţile de efectuare a cheltuielilor ca urmare a acumulărilor de venituri la mijloacele speciale şi fondurile speciale peste limitele anuale aprobate la total pe executorul primar de buget, precum şi a intrărilor suplimentare de credite şi granturi externe.

Urmare a modificărilor operate la lege şi a aplicării prevederilor art.15 lit.b), indicatorii precizaţi ai bugetului de stat au constituit la venituri – 13177,1 mil.lei, la cheltuieli – 17832,4 mil.lei cu un deficit de 4655,3 mil.lei.

Politica fiscală

Printre principalele măsuri de politică fiscală aplicate în anul 2009, se enumără: menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice concomitent cu majorarea mărimii scutirii personale anuale, mărimii scutirii anuale pentru persoanele întreţinute şi mărimii scutirii anuale personale majore; ajustarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe la unele mărfuri supuse accizelor (bere, băutura vinicolă şi alcoolică, produse din tutun, aparatură electronică, autoturisme, benzină şi motorină) la rata inflaţiei prognozată pe anul 2009.

Pentru anul 2009 au fost menţinute o serie de facilităţi şi stimulente fiscale pentru diferite categorii de entităţi economice şi anume: cota zero a impozitului pe venitul reinvestit de agenţi economici, sistemul de restituire a TVA aferentă investiţiilor capitale pe termen lung, alte decît cele cu destinaţie locativă şi a mijloacelor de transport, efectuate în localităţile rurale; înregistrarea benevolă în calitate de contribuabil al TVA pentru subiecţii care desfăşoară activitate de întreprinzător, dacă efectuează livrări impozabile de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 100000 lei; diverse stimulente fiscale privind TVA şi taxa vamală la procurarea de utilaje şi alte mijloace fixe, ca aport în capital statutar şi prin intermediul leasingului, la mărfurile, serviciile destinate rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare.

În scopul extinderii cadrului juridic privind acordurile bilaterale de evitare a dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale au fost semnate 2 convenţii (cu Irlanda şi Republica Portugheză), iar 3 convenţii – puse în aplicare (cu Republica Cipru, Republica Finlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

Politica vamală

Prin prisma ajustării procedurilor vamale la exigenţele standardelor europene, anul 2009 a fost marcat de intensitatea cooperării cu EUBAM şi autorităţile vamale ale ţărilor vecine, accentul fiind pus pe intensificarea schimbului de informaţie în vederea prevenirii şi combaterii fraudelor vamale.

De asemenea, în perioada de referinţă a continuat procesul de modernizare a tehnicilor şi instrumentelor de control vamal, prin lansarea a unei noi versiuni a Sistemului Informaţional ASYCUDA World care asigură procesarea automatizată a tuturor documentelor vamale. Totodată, a fost implementat noul sistem informaţional SI “Frontiera”care asigură schimbul de informaţii în regim on-line între autorităţi ce participă la “ghişeul unic”/“single window” la frontieră.

În vederea asigurării ajustării la principiile care stau la baza Tarifului Vamal Comun (TARIC), a fost elaborat Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM).

La capitolul dezvoltării bazei juridice internaţionale în domeniul vamal, un progres important reprezintă aderarea Republicii Moldova la două convenţii internaţionale vamale: Convenţia privind admiterea temporară de la Istanbul din 1990, în vigoare la 2 mai 2009, şi Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră din 1982, în vigoare de la 3 martie 2009. Aceste instrumente de facilitare a comerţului vor avea un impact benefic asupra cooperării transfrontaliere în special în contextul fluidizării traficului internaţional de mărfuri şi mijloace de transport.

Politica în domeniul îmbunătăţirii administrării fiscale

Pe parcursul anului 2009 activităţile întreprinse în domeniul administrării fiscale au fost orientate spre exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, precum şi a vărsării depline şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale. Pentru asigurarea acestei misiuni Serviciul Fiscal de Stat a acţionat pe cele trei direcţii prioritate:

- încurajarea conformării voluntare, prin diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor, asigurarea unor proceduri simplificate;

- eficacitate şi eficienţă crescută a colectării impozitelor şi taxelor pentru a garanta veniturile bugetare necesare;

- combaterea fraudei, prin promovarea unui control fiscal de calitate şi orientat mai mult spre sectoarele cu un risc ridicat de fraudă.

Întru îmbunătăţirea şi eficientizarea procesului de administrare fiscală, au fost întreprinse următoarele acţiuni:

- în scopul ridicării nivelului de interacţiune între contribuabili şi Serviciul Fiscal de Stat, bazată pe utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne, pe pagina www.fisc.md s-a lansat “ghişeul electronic”, prin intermediul căruia se iniţiază prestarea serviciilor electronice fiscale, care cuprinde serviciile de raportare fiscală: “Declaraţie electronică”, “Descarcă formulare” ş.a. Cu ajutorul ghişeului dat, de către cei 65 contribuabili înregistraţi ca utilizatori, au fost prezentate, pe parcursul anului, 1063 dări de seamă fiscale;

- a fost inaugurat Centrul de Apel, sarcina de bază a căruia constă în oferirea consultaţiilor în baza numărului de telefon gratuit, pe întreg teritoriul ţării. În anul 2009, s-au acordat consultaţii la tema: impozitul pe venit, impozitul pe bunurile imobiliare, patenta de întreprinzător, taxele rutiere pentru persoanele fizice-cetăţeni ş.a.;

- a fost implementat SIA “Cadastrul fiscal” în partea referitoare la informaţia cadastrală a bunurilor imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială, a garajelor, loturilor întovărăşirilor pomicole cu construcţiile amplasate pe ele din municipii şi oraşe, inclusiv localităţile din componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor). Tot în acest domeniu a fost elaborat caietul de sarcini “Evidenţa obiectelor cadastrale cu destinaţie comercială şi industrială”;

- întru eficientizarea administrării fiscale şi colectării veniturilor aferente impozitelor şi taxelor locale, în anul 2009, a fost promovată înfiinţarea în cadrul primăriilor municipiilor Chişinău şi Bălţi a serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale. Executarea acestei măsuri este preconizată, conform prevederilor Legii nr.108-XVIII din 17.12.2009, începînd cu 01.01.2011, ceea ce va contribui la realizarea nemijlocită a principiilor de descentralizare administrativă în domeniul administrării fiscale şi va crea premise directe de administrare fiscală locală a impozitelor şi taxelor locale de la persoanele fizice-cetăţeni şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier);

- pentru diminuarea riscurilor posibile, a fost modificat mecanismul de planificare a controalelor: de la planificarea anuală la cea semestrială. Cu experţii Programului “Provocările Mileniului” s-a conlucrat întru implementarea şi atestarea aplicaţiei privind vizualizarea raportului financiar, precum şi depistarea riscurilor în baza informaţiei disponibile în raportul respectiv;

- s-a elaborat proiectul Instrucţiunii privind modul de depistare, examinare şi procedura de contracarare a activităţii întreprinderilor ce desfăşoară activitate de antreprenoriat fictivă, prin care s-au descris metodele şi tehnicile de identificare a firmelor “fantom” şi “delicvente”;

- de comun cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a fost elaborat şi aprobat Regulamentul privind criteriile de identificare a întreprinderilor create cu intenţia de a desfăşura activitate fictivă de antreprenoriat, precum şi mecanismele de conlucrare a Serviciului Fiscal de Stat cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;

- s-a elaborat proiectul Instrucţiunii metodologice privind depistarea şi contracararea cazurilor de circuit a “facturilor neacoperite”;

- în scopul asigurării funcţionalităţii neîntrerupte, protejării datelor şi interacţiunii cu alte sisteme informaţionale naţionale, a fost creat Centrul Informaţional de Date, care include echipamentul necesar pentru executarea funcţiilor de bază – prelucrarea şi păstrarea informaţiei fiscale;

- alăturat cu SIA “e-Declaraţii”, a fost lansat SIA “Bar-code”;

pentru contribuabil: bar-codul va avea destinaţia de a prezenta un instrument de creare, verificare şi tipărire a dărilor de seamă care să corespundă întocmai formularelor aprobate de Serviciul Fiscal de Stat, avînd ca supliment bar-codul;

pentru Serviciul Fiscal de Stat: bar-codul va avea destinaţia de a citi informaţia declaraţiilor fiscale cu ajutorul scanerelor specializate de citire a bar-codurilor bi-dimensionale şi exportarea datelor în Sistemul Informaţional al SFS;

în scopul perfecţionării Sistemului de administrare fiscală, s-au perfectat acorduri privind accesul la bazele de date şi conectaţi utilizatorii la sistemele informaţionale ale Serviciului Vamal, Ministerului Dezvoltării Informaţionale (Î.S. CRIS “Registru”). La baza de date a Serviciului Fiscal de Stat au fost conectaţi: Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Control Financiar şi Revizie, Departamentul de Executare, Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei;

de asemenea, au fost concentrate eforturi asupra elaborării şi implementării noilor instrumente şi tehnologii informaţionale de creare şi circulaţie a documentelor electronice între SFS şi instituţiile financiare, fapt care nemijlocit va asigura transparenţa, promptitudinea şi integritatea acţiunilor organelor nominalizate;

concomitent, în anul 2009, au fost instituite 265 de posturi fiscale mobile şi staţionare la agenţii economici ce prezintă grad sporit de evaziune fiscală. De comun cu CCCEC, MAI, Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri, a fost elaborat şi aprobat: “Planul de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit de mărfuri”.

Printre priorităţile Serviciului Fiscal de Stat se înscriu şi acţiunile de contracarare a evaziunilor fiscale. Întru realizarea sarcinilor strategice, asigurarea controlului respectării legislaţiei fiscale de către contribuabili, pe parcursul anului de activitate 2009, au fost efectuate 63297 de controale fiscale sau cu 14274 controale mai mult, comparativ cu perioada similară a anului precedent, inclusiv 5376 prin verificări totale sau 8,5% din totalul controalelor efectuate.

În cadrul controalelor fiscale, au fost depistate cazuri de încălcare a legislaţiei la 39623 de agenţi economici, numărul acestora, comparativ cu perioada similară a anului 2008, s-a mărit cu 14934 agenţi economici.

Ca rezultat al controalelor fiscale efectuate, au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe, alte plăţi, în sumă totală de 449,6 mil.lei, inclusiv sancţiuni – 185,4 mil.lei. Din suma totală calculată, pentru perioada menţionată, au fost încasate impozite, taxe, majorări de întîrziere în sumă totală de 141,5 mil.lei sau 31 la sută din suma calculată, inclusiv sancţiuni fiscale, în sumă de 63,8 mil.lei sau 34 la sută din suma sancţiunilor calculate.

Politica în domeniul cheltuielilor publice

În perioada de raport eforturile au fost focusate asupra atingerii eficienţei maxime a cheltuielilor publice prin prioritizarea programelor de cheltuieli. În scopul menţinerii deficitului bugetar la un nivel adecvat, pe parcursul anului pînă la modificarea Legii bugetului de stat, au fost blocate cheltuielile mai puţin prioritare, iar autorităţile publice au fost obligate să întreprindă măsuri de economisire şi reducere a cheltuielilor întru încadrarea în limitele de resurse limitate şi întru evitarea datoriilor creditoare.

Situaţia de criză s-a manifestat drastic asupra abordării strategice a bugetului şi durabilităţii politicilor, şi anume în ceea ce priveşte menţinerea la nivel adecvat a ponderii cheltuielilor capitale în PIB, care pe parcursul anului s-a redus cu 0,6 p.p. comparativ cu indicatorul aprobat iniţial pe 2009.

Politica în domeniul repartizării şi direcţionării investiţiilor capitale a fost bazată pe principiile concentrării mijloacelor financiare pe obiective cu un grad înalt de finisare, punerii acestora în exploatare, precum şi sporirii rolului bugetului în soluţionarea problemelor finanţării programelor sociale, programelor naţionale de reabilitare a drumurilor şi modernizării sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare a unor localităţi.

Un aspect important în agenda reformelor este orientarea bugetului spre rezultate şi evaluarea performanţei. În anul 2009, în bugetarea pe programe au fost implicate 17 autorităţi publice prin care au fost realizate circa 30 la sută din cheltuielile bugetului de stat pe anul 2009.

Întru asigurarea principiului unităţii bugetului şi în vederea utilizării transparente a mijloacelor publice, în bugetul de stat au fost integrate veniturile şi cheltuielile a 2 fonduri speciale (fondul pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului, fondul pentru promovarea şi dezvoltarea turismului).

Politica în domeniul remunerării muncii

În anul 2009 a continuat procesul de implementare al Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23 decembrie 2005.

Conform prevederilor legii menţionate pe parcursul anului 2009:

Începînd cu 1 ianuarie 2009 – au fost stabilite salarii de bază ale salariaţilor din învăţămînt, ştiinţă, unităţi sanitare şi de asistenţă socială, din cultură, artă şi sport, precum şi din alte unităţi finanţate de la bugetul public naţional la nivelul cuantumului minim prevăzut de grilele de salarii, calculate din salariul tarifar pentru categoria 1 de salarizare de 600 lei.

Majorarea salariilor a constituit:

- la muncitori şi personalul auxiliar – în medie 14,3%;

- pentru cadrele didactice şi corpul profesoral din universităţi – în medie 13,5% – 29%;

- pentru personalul de specialitate din alte ramuri (sănătate, asistenţă socială, cultură, artă, sport) – în medie 13% – 24%.

Începînd cu 1 aprilie 2009 – au fost stabilite salarii de bază pentru cadrele didactice din instituţiile de învăţămînt preuniversitar şi corpul profesoral în limitele grilelor de salarii pe categoriile de salarizare.

Salariile s-au majorat în medie cu 16,6%.

De la 1 iulie 2009 – pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă salarizat conform RTU, salariile de bază sînt stabilite la nivelul cuantumului minim prevăzut de grilele de salarii, calculate din 600 lei, fără aplicarea indicelui de prioritate intersectorială.

Salariile pentru aceste categorii de personal s-au majorat în medie cu 14,3%.

De la 1 septembrie 2009:

Salarizarea cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt preşcolar, primar, secundar-general, secundar profesional, mediu de specialitate, extraşcolar, din şcolile sportive şi alte forme de învăţămînt preuniversitar şi a corpului profesoral din instituţiile de învăţămînt superior, inclusiv cu funcţii de conducere, se efectuează în baza salariilor de funcţie lunare (2000 lei; 2200 lei – pentru profesori, 1600 lei; 1800 lei; 2000 lei – pentru educatori şi alte cadre didactice) cu aplicarea coeficientului de regresie în mărime de 0,8.

Salariile s-au majorat în medie cu 24% faţă de salariile stabilite la 1 aprilie 2009.

În ansamblu, implementarea tuturor măsurilor de majorare a salariilor prevăzute a asigurat o majorare a salariului mediu în sectorul bugetar în anul 2009 cu 22 la sută.

Luînd în consideraţie lipsa mijloacelor financiare necesare pentru acoperirea implementării măsurilor de majorare a salariilor prevăzute de la 1 septembrie şi 1 octombrie 2009 Guvernul a aprobat şi a prezentat spre examinare la Parlament proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care a fost aprobat prin Legea nr.83-XVIII din 5 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.83-XVIII din 5 decembrie 2009. Ca urmare a modificărilor aprobate, măsurile de majorare a salariilor pentru militari, efectivul de trupă şi corpul de comandă, precum şi pentru funcţionarii publici pentru anul 2009 au fost prolongate pentru anii 2012-2013.

Referitor la implementarea noului mecanism de salarizare a cadrelor didactice, prevăzută de lege de la 1 septembrie 2009, aceasta a fost prolongată pentru implementare pe etape, cu aplicarea coeficientului de regresie k=0,8 în anii 2009-2010 şi k=0,9 în anul 2011, iar implementarea în mărime deplină – de la 1 septembrie 2011.

Concomitent, întru executarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi întreprinderea măsurilor de bună gestionare a finanţelor publice, cît şi a măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal, prin Legea nr.120-XVIII din 23 decembrie 2009 au fost aprobate modificări şi completări la Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

În buget pe anul 2009 au fost aprobate iniţial cheltuieli de personal în sumă de 6440,0 mil.lei, care pe parcursul anului, în scopul asigurării majorării salariilor, precum şi în rezultatul unor modificări structurale au fost suplimentate cu 697,3 mil.lei. Astfel, cheltuielile de personal precizate au însumat 7137,3 mil.lei sau cu o majorare de 10,8%. Cheltuielile de casă au constituit 7000,2 mil.lei., iar cheltuielile efective – 7116,8 mil.lei.

Ponderea cheltuielilor de personal în PIB în anul 2009 a constituit 11,7 la sută comparativ cu 9,0 la sută în anul 2008.

Politica în domeniul datoriei publice

Principalele obiective în acest domeniu au fost îndreptate spre:

• implementarea prevederilor Legii nr.419-XV din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat;

• menţinerea unui nivel al datoriei de stat în raport cu PIB de cel mult 30%. La finele anului 2009 acest indicator a constituit 24,4%;

• direcţionate către implementarea programelor guvernamentale, cît şi pentru suport atragerea împrumuturilor de stat externe noi pentru proiecte investiţionale, bugetar, cu ratele dobînzii la termeni concesionali;

• atragerea mijloacelor din vînzarea valorilor mobiliare de stat pentru finanţarea măsurilor prevăzute în Legea bugetului de stat;

• elaborarea şi promovarea pe piaţa primară a unui nou instrument financiar, şi anume Obligaţiunile de stat plasate prin subscriere.

Executarea bugetului de stat

Venituri

În perioada anului 2009 la bugetul de stat pe toate componentele au fost încasate venituri în sumă de 13833,0 mil.lei, care depăşesc cu 5,0 la sută sau cu 655,9 mil.lei peste prevederile anuale precizate.

Totodată, în comparaţie cu anul 2008, veniturile bugetului de stat au fost mai mici cu 2144,5 mil.lei sau cu 13,4 la sută.

Dinamica încasărilor veniturilor bugetului de stat pe toate componentele pe anii 2007-2009 se prezintă în următorul grafic.

Ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public naţional a constituit 58,8 la sută, iar ca pondere în PIB – 23,0 la sută.

În suma totală a veniturilor bugetului de stat, încasările de la veniturile fiscale au constituit 10382,3 mil.lei sau 75,1 la sută, iar veniturile nefiscale (inclusiv fonduri şi mijloace speciale) – 2141,8 mil.lei sau 15,5 la sută, granturile – 1287,9 mil.lei sau 9,3 la sută, transferurile de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 21,0 mil.lei sau 0,2 la sută.

Veniturile fiscale s-au încasat în sumă de 10382,3 mil.lei, ce constituie 104,3 la sută de la prevederile anuale.

Din veniturile fiscale acumulate, impozitelor pe venit le revin 1,8 la sută (183,2 mil.lei), încasărilor TVA – 72,6 la sută (7536,8 mil.lei), accizelor – 14,8 la sută (1535,0 mil.lei), impozitelor asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe – 8,7 la sută (907,6 mil.lei), alte taxe şi plăţi – 2,1 la sută (219,8 mil.lei).

Impozitele directe au fost colectate în sumă de 183,2 mil.lei, înregistrînd o diminuare de 120,0 mil.lei sau cu 39,6 la sută faţă de anul 2008, iar faţă de suma prevăzută sînt în creştere cu 27,6 mil.lei.

În volumul veniturilor bugetului de stat impozitele indirecte au constituit 86,0 la sută sau 9979,3 mil.lei.

Ponderea majoră în structura impozitelor indirecte şi anume 75,5 la sută revine TVA, care constituie 7536,7 mil.lei, dintre care TVA la mărfurile şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – 3239,8 mil.lei, TVA la mărfurile importate – 5518,4 mil.lei, restituirea TVA la mărfurile şi serviciile exportate şi livrate cu cote reduse – 1221,5 mil.lei.

Accizele au fost încasate în sumă de 1535,0 mil.lei sau 15,4 la sută din suma impozitelor indirecte. Pe grupe acestea sînt: accizele la producţia vinicolă – 166,9 mil.lei, accizele la bere – 165,5 mil.lei, accizele la produsele din tutun – 130,4 mil.lei, accizele la produsele petroliere – 661,3 mil.lei, accizele la autoturisme – 446,1 mil.lei, accize la alte mărfuri – 25,2 mil.lei, restituirea accizelor s-a cifrat – 60,4 mil.lei.

Impozitele asupra comerţului exterior şi a operaţiunilor externe în anul 2009 au fost încasate în sumă de 907,6 mil.lei sau 9,1 la sută din totalul impozitelor indirecte, dintre care taxele vamale – 660,0 mil.lei, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – 200,3 mil.lei, taxele consulare – 47,3 mil.lei.

Alte taxe şi plăţi din venituri fiscale au fost încasate în sumă de 219,9 mil.lei, dintre care taxele încasate în fondul rutier – 106,1 mil.lei, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate – 82,5 mil.lei, taxa pentru revitalizarea viticulturii – 29,8 mil.lei.

Încasările veniturilor nefiscale au constituit 497,8 mil.lei sau 3,6 la sută din totalul acumulărilor la bugetul de stat, cu 7,6 la sută mai mult faţă de prevederile anuale. În suma totală a încasărilor nefiscale, alte venituri din activitate de întreprinzător şi din proprietate au constituit 139,6 mil.lei sau cu 3,3 la sută mai mult, comparativ cu prevederile anuale, taxele şi plăţile administrative – 227,8 mil.lei cu 9,9 la sută mai mult faţă de sarcina anuală, amenzile şi sancţiunile administrative – 130,4 mil.lei sau la nivel de 108,7 la sută din sarcina anuală.

Suma granturilor interne şi externe primite pentru susţinerea bugetului în anul 2009 au constituit 672,5 mil.lei sau cu 35,4 mil.lei mai puţin faţă de prevederile anuale precizate (707,9 mil.lei).

Executarea veniturilor bugetului de stat pe componente este expusă în tabelul de mai jos.

Structura veniturilor încasate în anul 2009 la bugetul de stat sub aspectul componentelor se prezintă astfel:

- componenta de bază – 83,5 la sută,

- mijloace speciale – 9,8 la sută,

- fonduri speciale – 2,1 la sută,

- proiecte finanţate din surse externe – 4,6 la sută.

La finele anului 2009, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat au constituit 358,9 mil.lei, dintre care la:

- TVA – 302,3 mil.lei,

- accize – 15,6 mil.lei,

- impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 18,5 mil.lei,

- taxa vamală – 9,8 mil.lei,

- alte impozite şi plăţi – 12,7 mil.lei.

Cheltuieli

Partea de cheltuieli a bugetului de stat pe toate componentele s-a realizat în sumă de 17203,0 mil.lei sau la nivel de 96,5 la sută faţă de prevederile anuale precizate.

Totodată, cheltuielile totale pentru anul 2009 (17203,0 mil.lei) au crescut în comparaţie cu anul 2008 cu 737,0 mil.lei sau cu 4,5 la sută.

În evoluţie, pe ultimii trei ani, cheltuielile suportate de la bugetul de stat s-au majorat cu 20,7 la sută şi se prezintă în diagrama ce urmează.

Cheltuielile bugetului de stat în anii 2007-2009

Executarea cheltuielilor bugetului de stat pe componente se prezintă în tabelul de mai jos.

Executarea bugetului pe parcursul anului a fost neuniformă, dat fiind micşorarea încasării veniturilor, urmare a crizei economice, precum şi lipsa surselor alternative de finanţare. În scopul menţinerii deficitului bugetar în limitele adecvate, o parte din cheltuielile mai puţin prioritare au fost blocate, executorii de buget fiind obligaţi să activeze în regim de maximă economisire a resurselor, procesul de achiziţii fiind temporar stopat. Ca urmare a acestor factori, rectificarea bugetului a fost posibilă doar în trimestrul IV şi, respectiv, nu a fost timp suficient pentru efectuarea cheltuielilor conform procedurilor de achiziţie stabilite.

Astfel, comparativ cu prevederile anuale precizate, cheltuielile bugetului de stat au fost executate sub nivelul prevăzut şi anume:

- în cadrul componentei de bază au fost executate cheltuieli mai puţin cu 194,4 mil.lei (sau cu 1,3 la sută);

- cheltuielile din cadrul mijloacelor speciale – cu 259,4 mil.lei (cu 16,6 la sută);

- cheltuielile fondurilor speciale – cu 14,5 mil.lei (cu 6,8 la sută);

- cheltuielile din proiecte cu finanţare externă – cu 164,8 mil.lei (cu 17,0 la sută).

Structura cheltuielilor bugetului de stat sub aspectul funcţional se prezintă în diagrama de mai jos.

Structura cheltuielilor bugetului de stat în anul 2009

sub aspect funcţional

După cum se vede, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor bugetului de stat revine:

• cheltuielilor de ordin social-cultural – 42,1 la sută (7243,8 mil.lei) şi cheltuieli de ordin economic – 10,4 la sută (1790,8 mil.lei),

• cheltuielilor pentru menţinerea ordinii publice, apărării şi securităţii naţionale le revine 8,9 la sută (1522,7 mil.lei), iar cheltuielilor pentru serviciul de stat cu destinaţie generală – 5,6 la sută (968,6 mil.lei).

Structura cheltuielilor bugetului de stat în anul 2009 pe categorii economice este reflectată în diagrama care urmează.

După cum s-a menţionat anterior, procesul de executare a bugetului, fiind afectat de criza economică a decurs într-un mod specific, în care eligibile pentru finanţare au fost atît programele prioritare, cît şi categoriile economice pentru realizarea lor, stabilite de Guvern, astfel încît instituţiile publice să asigure procesul de prestare a serviciilor la un nivel adecvat. Astfel, cheltuielile de personal, transferurile, deservirea datoriei de stat au fost realizate la nivel mai înalt decît 96,4 la sută (media pe bugetul de stat).

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, circa 59,1 la sută sau 10161,9 mil.lei reprezintă cheltuieli pentru programe şi servicii finanţate din bugetul de stat şi 40,9 la sută, sau 7041,1 mil.lei reprezintă transferuri către alte bugete, dintre care transferurile către fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 1456,8 mil.lei, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat – 1968,4 mil.lei, transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 3615,9 mil.lei, dintre care: transferurile de nivelare bugetară – 3169,9 mil.lei şi transferurile cu destinaţie specială şi consolidabile – 446,0 mil.lei.

La finele anului 2009 suma alocaţiilor neutilizate de către executorii de buget a constituit 629,4 mil.lei sau 3,5 la sută din alocaţiile prevăzute. Cele mai mari sume de alocaţii neutilizate au rămas la:

• Ministerul Educaţiei –176,4 mil.lei (11,6%),

• Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 49,3 mil.lei (4,3%),

• Ministerul Sănătăţii – 37,4 mil.lei (4,0%),

• Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor –  36,8 mil.lei (7,4%),

• Academia de Ştiinţe a Moldovei – 35,1 mil.lei (8,9%),

• Ministerul Afacerilor Interne – 31,6 mil.lei (3,1%),

• Ministerul Justiţiei (cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – 28,6 mil.lei (5,3%),

• Ministerul Mediului – 20,7 mil.lei (9,6%),

• Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale – 19,1 mil.lei (12,1%),

• Ministerul Economiei – 18,1 mil.lei (9,1%).

E de menţionat că, pe parcursul anului 2009 toate solicitările de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, prezentate la trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, au fost executate integral. Astfel, responsabilitatea pentru neexecutarea părţii de cheltuieli revine nemijlocit autorităţilor publice respective şi instituţiilor subordonate.

Investiţii capitale

Pentru investiţii capitale, din mijloacele prevăzute din toate sursele (anexa nr.10 şi nr.14 la Legea bugetului pentru anul 2009), în sumă de 759,3 mil.lei, au fost finanţate lucrări în sumă de 698,0 mil.lei sau 91,9%. Totodată, comparativ cu anul 2008, alocaţiile bugetului de stat pentru investiţii capitale s-au micşorat cu 680,9 mil.lei.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat pentru finanţarea investiţiilor capitale, din contul componentei de bază au fost valorificate 431,4 mil.lei ce constituie 61,8%, din mijloace speciale – 48,6 mil.lei sau 7%, din credite şi granturi externe – 217,9 mil.lei sau 31,2 la sută. Prin intermediul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale au fost efectuate finanţări în sumă de 189,4 mil.lei sau 27,1 la sută din totalul cheltuielilor pentru investiţii capitale.

Structura cheltuielilor de investiţii capitale sub aspect funcţional

(pe toate componentele)

Cota preponderentă a cheltuielilor efectuate pentru investiţii capitale aparţine domeniului economic – 64,7 la sută, după care urmează domeniul social – 25,1 la sută, apărarea naţională, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 2,2 la sută, domeniul serviciilor de stat cu destinaţie generală – 1,5 la sută din cheltuielile totale.

În scopul realizării programelor naţionale în anul 2009 din bugetul de stat au fost alocate:

• pentru reabilitarea drumurilor – 213,7 mil.lei sau 30,6% din cheltuielile totale pentru investiţii capitale;

• pentru implementarea Programului naţional de gazificare – 64,7 mil.lei sau 9,3% din cheltuielile totale pentru investiţii;

• pentru îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu apă a unor localităţi şi pentru gospodăria fondului de locuinţe – 98,8 mil.lei, ce constituie 14,2% din cheltuielile totale pentru investiţii capitale;

• pentru sectorul social – 175,8 mil.lei, inclusiv în domeniile:

- învăţămîntul – 97,1 mil.lei,

- ocrotirea sănătăţii – 39,4 mil.lei,

- cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret – 33,0 mil.lei,

- asigurarea şi asistenţa socială – 6,3 mil.lei.

Fondul de rezervă al Guvernului

În cadrul cheltuielilor totale, pentru fondul de rezervă al Guvernului iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 71,8 mil.lei, acestea la rectificarea bugetului fiind reduse pînă la 34,4 mil.lei. Totodată, prin deciziile Guvernului, luînd în considerare şi hotărîrile Guvernului adoptate şi neexecutate în anul precedent, în sumă de 2,7 mil.lei, au fost repartizate 24,3 mil.lei, dintre care au fost executate 20,8 mil.lei sau la nivel de 60,5 la sută din prevederile anuale precizate. Din suma totală executată (20,8 mil.lei), prin intermediul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat s-au alocat 15,2 mil.lei şi 5,6 mil.lei – prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale.

Direcţiile principale de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului în anul 2009, sînt grupate în tabelul ce urmează.

Deficitul bugetului de stat

Pentru anul 2009 bugetul de stat la total pe toate componentele iniţial a fost aprobat cu deficit în sumă de 573,8 mil.lei.

În urma modificărilor operate pe parcursul anului, bugetul de stat a fost precizat şi stabilit cu deficit în sumă de 4655,3 mil.lei.

Executarea bugetului în anul 2009 s-a soldat cu un deficit în sumă de 3370,0 mil.lei, pe componente caracterizîndu-se precum urmează:

Ca surse de finanţare a deficitului au fost atrase mijloace de la emisiunea valorilor mobiliare de stat, emise prin licitaţie în decursul anului, în sumă de – 1595,0 mil.lei, mijloace din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică de stat – 71,6 mil.lei, drepturi speciale de tragere (DST) alocate de Fondul Monetar Internaţional – 2075,7 mil.lei.

Totodată pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi pentru rambursarea sumei principale s-au alocat mijloace în sumă de 563,2 mil.lei.

Pentru susţinerea bugetului şi finanţarea proiectelor din surse externe de către creditorii externi au fost debursate împrumuturi în sumă de 455,4 mil.lei.

În afară de aceasta au fost utilizate şi alte surse interne (diferenţa de curs valutar, mijloace temporar intrate în posesia instituţiilor, garanţii etc.) 179,4 mil.lei.

Soldul mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat, la finele anului 2009, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 443,9 mil.lei şi au constituit 1934,6 mil.lei.

Datoriile creditoare

Conform bilanţurilor contabile ale executorilor de buget, la situaţia din 31 decembrie 2009 la bugetul de stat s-au înregistrat datorii creditoare în sumă totală de 666,0 mil.lei, inclusiv pe: componenta de bază – 556,6 mil.lei, mijloace speciale – 85,4 mil.lei, fonduri speciale – 0,6 mil.lei, proiecte finanţate din surse externe – 23,4 mil.lei.

Din suma totală a datoriilor menţionate, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat ale bugetului de stat la situaţia din 31 decembrie 2009 au constituit 272,4 mil.lei, inclusiv pe: componenta de bază – 267,0 mil.lei, mijloace speciale – 5,4 mil.lei.

Comparativ cu finele anului 2008, datoriile cu termen de achitare expirat s-au majorat cu 228,6 mil.lei, inclusiv pe componenta de bază – cu 229,9 mil.lei, iar pe componenta mijloace speciale s-a micşorat cu 1,3 mil.lei.

Majorarea datoriilor cu termenul de achitare expirat a fost admisă de către unii executori de buget, printre care:

- Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – cu 75,8 mil.lei (subvenţionarea producătorilor agricoli),

- Ministerul Afacerilor Interne – cu 7,9 mil.lei,

- Cancelaria de Stat – cu 5,7 mil.lei,

- Serviciul Grăniceri – cu 4,9 mil.lei.

4. Datoria publică

La situaţia din 31 decembrie 2009 soldul datoriei publice s-a majorat comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 3,4 mlrd.lei sau cu 24,8% şi a constituit 17,3 mlrd.lei, inclusiv:

√ datoria de stat – 14,6 mlrd.lei;

√ datoria Băncii Naţionale a Moldovei – 1,9 mlrd.lei;

√ datoria întreprinderilor din sectorul public – 0,7 mlrd.lei;

√ datoria unităţilor administrativ-teritoriale – 0,1 mlrd.lei.

În structura totală a datoriei publice partea majoră revine datoriei de stat cu 84,3%, urmată de datoria BNM – 10,9%, datoria întreprinderilor din sectorul public – 4,3% şi datoria UAT – 0,5%.

Majorarea soldului datoriei publice la situaţia din 31 decembrie 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent se datorează în mare parte majorării datoriei de stat cu aproximativ 26,0%, drept urmare a deprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, atît în termeni nominali, cît şi real efectivi. De asemenea s-a majorat cu 75,7% şi datoria întreprinderilor din sectorul public.

Ca pondere în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2009, datoria publică a constituit 28,9%, înregistrînd o majorare în raport cu perioada similară a anului precedent cu 6,8 p.p.

Datoria de stat

La data de 31 decembrie 2009 soldul datoriei de stat a constituit 14622,4 mil.lei, majorîndu-se cu 3018,0 mil.lei de la începutul anului, ca rezultat al sporirii datoriei de stat externe cu 1423,0 mil.lei şi creşterii datoriei de stat interne cu 1595,0 mil.lei.

Ca pondere în PIB, datoria de stat a constituit 24,4%, înregistrînd o majorare în raport cu perioada similară a anului precedent cu 5,9 p.p.

Datoria de stat externă. La situaţia din 31 decembrie 2009 soldul datoriei de stat externe a constituit 9517,5 mil.lei (773,7 mil.dolari SUA), inclusiv 9353,9 mil.lei (760,4 mil.dolari SUA) – datoria de stat externă directă şi 163,6 mil.lei (13,3 mil.dolari SUA) – datoria de stat externă garantată asumată.

Pe parcursul anului 2009 soldul datoriei de stat externe s-a micşorat cu 4,6 mil.dolari SUA în comparaţie cu soldul de la situaţia din 31 decembrie 2008 (778,3 mil.dolari SUA), această scădere în mare parte, fiind cauzată de depăşirea achitărilor pe suma de bază a împrumuturilor de stat externe în sumă de 50,9 mil.dolari SUA asupra intrărilor de împrumuturi externe în sumă de 41,2 mil.dolari SUA Totodată soldul datoriei de stat externe, exprimat în lei s-a majorat de la 8094,5 mil.lei la începutul anului 2009 pînă la 9517,5 mil.lei la finele anului, fapt ce poate fi explicat prin deprecierea cursului monedei naţionale faţă de dolarul SUA.

Conform Legii bugetului pe anul 2009, plafonul datoriei de stat externe a fost stabilit la nivel de 841,4 mil.dolari SUA. Ulterior, limita soldului datoriei de stat externe a fost precizată la suma de 930,0 mil.dolari SUA. Totodată, negocierile cu Federaţia Rusă nu s-au soldat cu semnarea Acordului de împrumut, ceea ce a dus la încadrarea în limita precizată a soldului datoriei de stat externe pe anul 2009, valoarea acesteia fiind cu 156,5 mil.dolari SUA mai mică.

Datoria de stat internă. La situaţia din 31 decembrie 2009, datoria de stat internă a constituit 5104,9 mil.lei şi este complet formată din valori mobiliare de stat, dintre care:

• valori mobiliare de stat convertite – 2213,4 mil.lei (43,4%)

• valori mobiliare de stat emise prin licitaţie – 2441,5 mil.lei (47,8%)

• valori mobiliare plasate prin subscripţie – 450,0 mil.lei (8,8%)

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2008, datoria de stat internă a înregistrat o creştere cu 1595,0 mil.lei sau cu 45,4 la sută. Creşterea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat prin licitaţii cu 1145,0 mil.lei şi plasării valorilor mobiliare de stat prin subscriere în sumă de 450,0 mil.lei.

Deservirea datoriei de stat externe. Pentru deservirea datoriei de stat externe, în bugetul de stat pe anul 2009 iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 684,4 mil.lei (75,0 mil.dolari SUA).

Pe parcursul anului, din cauza aprobării sumelor necesare deservirii datoriei de stat externe la cursul dolarului faţă de leu de 9,12 – mult mai mic decît cursul scontat al dolarului faţă de leu de 11,3, precum şi din cauza precizării sumelor spre plată în baza cererilor de plată de la creditorii externi, suma pentru deservirea datoriei de stat externe a fost precizată şi a constituit 776,9 mil.lei (68,8 mil.dolari SUA).

Pentru deservirea datoriei de stat externe au fost utilizate mijloace în sumă de 767,4 mil.lei (69,5 mil.dolari SUA), inclusiv:

• pentru plata dobînzii – 204,3 mil.lei (18,6 mil.dolari SUA),

• pentru rambursarea sumei principale – 563,1 mil.lei (50,9 mil.dolari SUA).

Serviciul datoriei de stat interne. Pentru deservirea datoriei de stat interne în bugetul de stat pe anul 2009, iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 580,9 mil.lei. Pe parcursul anului suma a fost precizată şi a constituit 630,4 mil.lei.

În anul 2009 au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 629,9 mil.lei sau 99,9% din mijloacele prevăzute pe anul 2009. În comparaţie cu anul precedent, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne s-au majorat cu 71,6 mil.lei.

Din suma totală a alocaţiilor pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate:

- 352,8 mil.lei pentru plata dobînzii la valorile mobiliare de stat convertite (56,0%);

- 277,1 mil.lei pentru plata dobînzii şi cupoanelor la valorile mobiliare de stat emise pe piaţa primară (44,0%).

Relaţiile bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

În bugetul de stat pe anul 2009, pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale iniţial au fost aprobate transferuri pentru nivelarea posibilităţilor financiare a teritoriilor în sumă de 2841,9 mil.lei. În scopul realizării prevederilor Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, acestea au fost suplimentate cu 896,4 mil.lei. Totodată, ţinînd cont de efectele crizei economice asupra acumulării veniturilor bugetului de stat, alocaţiile aprobate la componenta transferuri din fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale au fost reduse cu 568,4 mil.lei. În acest context, mijloacele bugetare pentru nivelarea posibilităţilor financiare a teritoriilor au constituit 3169,9 mil.lei, care au fost alocate integral.

De rînd cu aceasta, pe parcursul anului 2009 din bugetul de stat bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale le-au fost alocate transferuri cu destinaţie specială în sumă de 330,0 mil.lei, după cum urmează:

• conform art.19 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2009 au fost transferate mijloace pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din stînga Nistrului, către bugetele raionale Căuşeni şi Dubăsari – în sumă de 14 mil.lei;

• în scopul realizării art.12 al Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi în vederea executării titlurilor executorii emise de instanţele judecătoreşti, legate de recuperarea valorii averii persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate, au fost transferate către bugetele a 21 unităţi administrativ-teritoriale mijloace financiare în sumă de 18,5 mil.lei;

• conform art.19 alin.(3) din Legea bugetului de stat pe anul 2009, de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate mijloace băneşti pentru finanţarea cheltuielilor capitale în sumă totală de 248,6 mil.lei, dintre care pentru efectuarea investiţiilor capitale – 189,4 mil.lei şi reparaţiilor capitale – 59,2 mil.lei;

• conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1146 din 15 octombrie 2004 “Cu privire la creditele preferenţiale pentru unele categorii de populaţie” au fost transferate mijloace financiare pentru rambursarea creditelor preferenţiale în sumă de 42,5 mil.lei;

• pe parcursul anului 2009, conform unor hotărîri ale Guvernului, din fondul de rezervă al Guvernului, prin intermediul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, au fost alocate pentru diverse scopuri 5,6 mil.lei;

• conform prevederilor Legii nr.154-XVI din 5 iulie 2007 privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediu rural au fost alocate 0,8 mil.lei pentru bugetele a 25 unităţi administrativ-teritoriale.

Executarea bugetului public naţional

Prezenta descriere se face în scopul reflectării tuturor resurselor financiare publice ale statului.

Veniturile bugetului public naţional

Pentru anul 2009 partea de venituri a bugetului public naţional, iniţial a fost prevăzută în sumă de 28835,3 mil.lei.

Totodată, evoluţiile economiei în anul 2009 au influenţat direct asupra bugetului public naţional. Tergiversarea implementării pe parcursul a 9 luni a anului trecut a măsurilor anticriză a amplificat recesiunea economică provocînd astfel dezechilibre financiare majore, ceea ce a impus rectificarea bugetelor de toate nivelurile. Astfel, în urma modificărilor introduse pe parcursul anului 2009 în legile corespunzătoare şi a deciziilor adoptate de către organele deliberative şi executive ale unităţilor administratv-teritoriale prevederile iniţiale, a fost micşorat cu 6043,8 mil.lei sau cu 21,0 la sută şi a constituit 22792,2 mil.lei.

În anul 2009 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 23517,7 mil.lei sau cu 725,5 mil.lei mai mult, ceea ce constituie 103,2 la sută faţă de prevederile anuale. Totodată, comparativ cu anul 2008, au fost acumulate venituri mai puţin cu 1999,2 mil.lei sau cu 7,8 la sută.

Ca pondere în PIB, veniturile bugetului public naţional în anul 2009 a constituit 39,2 la sută, faţă de 40,6 la sută în anul 2008.

Partea de venituri a bugetului de stat (fără transferuri interbugetare) a fost executată la nivel de 105,0 la sută, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 97,3 la sută, bugetul asigurărilor sociale de stat – 102,1 la sută, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală  – 102,0 la sută, faţă de prevederile anuale.

Veniturile bugetului public naţional în anul 2009 se caracterizează astfel.

Veniturile fiscale colectate au depăşit prevederile anuale cu 2,7 la sută sau cu 504,4 mil.lei şi au constituit 19531,7 mil.lei.

Încasările nefiscale au constituit 2698,0 mil.lei, majorîndu-se faţă de parametrii prevăzuţi cu 50,5 mil.lei.

Din suma totală a veniturilor nefiscale, veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de 1554,3 mil.lei, sau la nivel de 98,2 la sută din nivelul prognozat, iar veniturile fondurilor speciale – 304,6 mil.lei sau cu 14,3 la sută mai mult faţă de prognoza anuală.

Pe parcursul anului 2009 au fost debursate granturi în sumă de 1287,9 mil.lei, dintre care pentru finanţarea proiectelor finanţate din surse externe – 595,9 mil.lei.

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul public naţional (fără penalităţi, amenzi, plăţi prolongate) la finele anului 2009 au constituit – 1142,2 mil.lei, dintre care:

• la bugetul de stat – 358,9 mil.lei (31,4 la sută din suma totală),

• la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 153,9 mil.lei (13,5 la sută din suma totală),

• la bugetul asigurărilor sociale de stat – 618,9 mil.lei (54,2 la sută din suma totală),

• la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 10,6 mil.lei (0,9 la sută din suma totală).

În comparaţie cu finele anului 2008, la finele anului 2009 restanţele agenţilor economici faţă de bugetul public naţional s-au majorat cu 67,3 mil.lei.

Cheltuielile bugetului public naţional

Partea de cheltuieli a bugetului public naţional în anul 2009 s-a executat în sumă de 27354,3 mil.lei sau la nivel de 96,2 la sută din prevederile anuale. În raport cu PIB cheltuielile publice au constituit 45,5 la sută faţă de 41,6 la sută în anul 2008.

Cheltuielile publice efectuate în anul 2009 (excluzînd transferurile între bugete) s-au repartizat pe bugete în următoarele proporţii:

• bugetul de stat – 62,8 la sută din suma totală,

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 10,7 la sută din suma totală,

• bugetul asigurărilor sociale de stat – 20,6 la sută din suma totală,

• fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 5,9 la sută din suma totală.

Comparativ cu anul 2008, cheltuielile totale ale bugetului public naţional sînt în creştere cu circa 4,6 la sută sau cu 1207,4 mil.lei.

Deficitul bugetului public naţional

Executarea bugetului public naţional pe anul 2009 s-a încheiat cu un deficit în sumă totală de 3836,6 mil.lei, inclusiv:

- bugetul de stat – 3370,0 mil.lei,

- bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 244,8 mil.lei,

- bugetul asigurărilor sociale de stat – 25,5 mil.lei,

- fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 192,5 mil.lei.

Ca pondere în PIB deficitul a constituit 6,4 la sută.

Soldul mijloacelor băneşti în conturile bugetului public naţional, la finele anului 2009, a constituit 3216,2 mil.lei, inclusiv:

Rezultatele monitoringului analizei situaţiei economico-financiare

a întreprinderilor de stat şi societăţilor cu cota statului în

capitalul social (50% + 1%) pe 9 luni ale anului 2009¹

____________________

¹ Termenul de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2008 este 1 mai 2009.

Registrul patrimoniului public include 267 întreprinderi de stat cu capital social înregistrat în mărime de 5,2 mlrd.lei şi 184 societăţi comerciale cu capital social, în mărime de 4,8 mlrd.lei, din care proprietatea statului – 3,4 mlrd.lei sau 68,0 la sută.

Din 184 societăţi comerciale cu capital de stat:

√ la 25 unităţi economice cota statului în capitalul social constituie 100 la sută,

√ la 62 unităţi economice – de la 75 pînă la 99 la sută,

√ la 42 unităţi economice – de la 50 pînă la 75 la sută,

√ la 23 unităţi economice – de la 25 pînă la 50 la sută,

√ la 10 unităţi economice – de la 10 pînă la 25 la sută,

√ la 22 unităţi economice pînă la 10 la sută.

Structura proprietăţii statului pe forme de proprietate se prezintă mai jos.

Volumul total al proprietăţii statului în întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni a alcătuit 8,6 mlrd.lei, dintre care:

• în întreprinderile de stat – 5,2 mlrd.lei (60,5 la sută din volumul total)

• în societăţile pe acţiuni – 3,4 mlrd.lei (39,5 la sută din volumul total)

Veniturile din vînzări obţinute, în perioada de referinţă, de întreprinderile de stat au constituit 3,6 mlrd.lei, micşorîndu-se cu 23,4 la sută în comparaţie cu 9 luni ale anului precedent. Venitul din vînzări din toate tipurile de activităţi obţinut de către societăţile pe acţiuni pe 9 luni ale anului 2009 constituie 6,4 mlrd.lei, micşorîndu-se cu 0,2 mlrd.lei în comparaţie cu 9 luni ale anului 2009.

Rentabilitatea vînzărilor (profit net/venitul din vînzări) întreprinderilor de stat constituie 8,8 la sută şi s-a majorat cu un punct procentual faţă de perioada respectivă a anului precedent. Rentabilitatea vînzărilor societăţilor pe acţiuni constituie 4 la sută şi s-a micşorat faţă de perioada respectivă a anului precedent cu 5,7 puncte procentuale.